curriculum pentru Şcoala profesionalĂ · pdf fileaplicaţiile practice de desen tehnic vor...

MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI

DE REFORMĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

CURRICULUM

PENTRU

ŞCOALA PROFESIONALĂ

- variantă revizuită -

PREGĂTIRE GENERALĂ

MECANIC MOTOARE

BUCUREŞTI 2000

AUTORI variantă iniţială: 1. LUCIU POPESCU -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. Nr. 3 Craiova 2. PETRE BUCĂ -ing. prof. def. Grupul Şcolar I.C.M. Nr. 3 Craiova 3. CAMELIA SALAN -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar "DACIA" Piteşţi REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: 1. MARIN BICĂ -şef lucrări dr. ing. Facultatea de Mecanică, Univ. din Craiova 2. CORNEL NOVAC -lector Univ. din Craiova

AUTORI:

1. ing. Cornelia Mateiaş - prof. def., Grupul Şcolar ICM "George Bibescu" Craiova

2. ing. Georgeta Ţuică - prof. gr. I, Grupul Şcolar ICM "George Bibescu" Craiova

3. ing. Carmen Marcu - prof.gr.II., Grupul Şcolar ICM "George Bibescu" Craiova

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:

1. conf. dr. ing. Marin Bică - Universitatea din Craiova, Facultatea de Mecanică

2. lector drd. Corneliu Novac - Colegiul Pedagogic al Universităţii din Craiova

TEHNOREDACTARE:

ing. Petre Bucă - prof.gr.II., Grupul Şcolar ICM "George Bibescu" Craiova

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Pregătire generală - Domeniul mecanic

Şcoala profesională - Anul II, MECANIC MOTOARE

CURRICULUM DE BAZĂ

1. Cultura generală (8 ore/săpt.)

Nr. Crt. Denumirea modului Nr. ore/săpt.

1 Limba şi literatura română 1

2 Matematică aplicată 1

3 Fizică 1

4 Ştiinţe sociale 1

5 Educaţie fizică 1

6 Limba modernă aplicată 1

7 Informatică aplicată 1

8 Orientare şi consiliere vocaţională 1

II. Specializare în meserie (27 ore/săpt.) Nr. ore/săpt.

Desen tehnic 2 ore/săpt.

Organe de maşini şi mecanisme 4 ore/săpt.

Construcţia şi funcţionarea motoarelor termice 7 ore/săpt.

Instruire practică 14 ore/săpt.

Observaţie: În anul II se efectuează 3 săptămâni x 30 ore = 90 ore practică comasată.

Elevii care optează pentru modulul "Legislaţie rutieră", apţi din punct de vedere medical, vor efectua în afara programului

3 ore/săptămână X 31 săptămâni = 93 ore, urmând ca efectuarea conducerii auto să se facă în anul al III-lea

Corelare module Săpt

. Desen tehnic 2 ore/săpt.

Organe de maşini şi mecanisme 4 ore/săpt.

Construcţia şi funcţionarea motoarelor cu ardere internă 7 ore/săpt

Instruire practică 14 ore/săpt.

S1 Modulul

Notarea stării suprafeţelor şi înscrierea pe desen a abaterilor de prelucrare şi a toleranţelor

Modulul Bazele asamblării şi montajului

(3 ore/săpt.)

+

Modulul Bazele rezistenţei materialelor

(1 oră/săpt.)

Modulul Noţiuni generale despre motoarele termice

S2

S3 Modulul Ciclurile motoarelor cu ardere internă S4

S5 Modulul Procese termice în motoarele cu ardere internă S6

S7

Modulul Mecanismul motor

S8

Modulul Desenul de ansamblu. Citirea şi

interpretarea desenelor industriale

S9

S10

S11

S12

S13 Modulul Sistemul de distribuţie S14

S15

S16

Modulul Instalaţia de alimentare a motoarelor cu ardere internă

S17

S18

Modulul reprezentarea, cotarea şi

notarea organelor de maşini în desenul industrial

Modulul Mecanisme şi lanţuri cinematice

(2 ore/săpt.)

+

Modulul Calitatea şi fiabilitatea

produselor (2 ore/săpt.)

S19

S20

S21

S22

S23

S 24

S25 Modulul Instalaţia de ungere

S26

S27

Modulul Instalaţia de răcire S28

S29 Modulul Instalaţia de aprindere şi pornirea motoarelor S30

S31

S32 Instruire practică comasată: 3 săpt. x 30 ore = 90 ore S33




CURRICULUM

PENTRU


-VARIANTA REVIZUITĂ -

PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU

MECANIC MOTOARE


DISCIPLINA: DESEN TEHNIC

BUCUREŞTI 2000

Autori variantă iniţială: 1. Georgeta Ţuică - ing. prof. gr. I, Grup Şcolar ICM "George Bibescu" Craiova 2. Cristina Anton - ing. prof. def, Grup Şcolar ICM "George Bibescu" Craiova Autori variantă revizuită: 1. Georgeta Ţuică - ing. prof. gr. I, Grup Şcolar ICM "George Bibescu" Craiova 2. Cristina Anton - ing. prof. def, Grup Şcolar ICM "George Bibescu" Craiova REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: 1. MARIN BICĂ -şef lucrări dr. ing. Facultatea de Mecanică, Univ. din Craiova 2. CORNEL NOVAC -lector Univ. din Craiova TEHNOREDACTARE: ing. Dan Predoaica -prof. def. Grup Şcolar ICM "George Bibescu" Craiova

INTRODUCERE

Programa analitică este concepută în acord cu obiectivele şi metodologia Programului PHARE de reformă a învăţământului profesional şi tehnic, care urmăreşte îmbinarea caracterului informativ cu cel educativ şi formativ şi accentuarea caracterului practic aplicativ. Conţinutul programei revizuite de "Desen tehnic" va fi raportat la conţinutul tehnologiei meseriei - mecanic motoare

Problemele tehnice cuprinse în conţinutul tematic al programei vor fi ilustrate într-un mod uşor accesibil promovând discuţii referitoare la aspectele tehnice specifice meseriei de mecanic motoare. Obiectivele generale specifice disciplinei de "Desen tehnic" sunt:

însuşirea cunoştinţelor referitoare la conţinutul programei; dezvoltarea capacităţii de a recunoaşte formele geometrice ale obiectului reprezentat, de a înţelege, a citi şi a

interpreta notaţiile cuprinse într-un desen tehnic; formarea deprinderilor la elevi, de a executa desene de ansamblu, desene ale organelor de maşini; formarea abilităţii la elevi de a utiliza colecţiile de standarde; însuşirea cunoştinţelor referitoare la notarea stării suprafeţelor şi înscrierea pe desen a abaterilor de prelucrare şi a

toleranţelor. Aplicaţiile practice de desen tehnic vor fi alese de profesor din lista de lucrări prevăzute la instruire practică şi din domeniul meseriei în care se pregătesc. Nivelul de pregătire al elevilor se va aprecia prin probe de evaluare. Domeniile de cunoaştere şi aplicaţie pe care le dezvoltă disciplina în funcţie de finalităţile învăţării sunt: cunoaşterea şi înţelegerea; analiza; observare; interpretare; judecată critică. Domeniul de cunoaştere şi înţelegere este structurat pe următoarele capacităţi de învăţare: identificare, recunoaştere, observare, clasificare,explicare. Analiza este evidenţiată în: analizarea exemplelor de utilizare ale asamblărilor filetate în construcţia motoarelor; analiza avantajelor utilizării lagărelor cu rostogolire faţă de lagărele cu alunecare. Observarea este o capacitate de tip cognitiv care stă la baza tuturor aplicaţiilor din desenul industrial Capacităţile praxiologice sunt prezente în toate aplicaţiile prin utilizarea unor instrumente şi tehnici de observare, prin alegerea şi utilizarea instrumentelor şi materialelor necesare întocmirii desenelor de specialitate. Domeniul de interpretare este frecvent utilizat în citirea documentaţiei tehnice specifice meseriei. Acest domeniu este important în capacitatea de a se informa în vederea perfecţionării activităţii specifice meseriei.

Domeniul de judecată critică este evidenţiat prin capacităţi de tip creativ bazate în special pe aplicarea şi transferul cunoştinţelor în aplicaţii specifice meseriei, capacităţi de interacţiune socială evidenţiate prin integrarea şi cooperarea în activităţile de grup şi competiţie loială exersate în rezolvarea unor desene din domeniul meseriei. Nivelul de pregătire al elevilor se va aprecia prin probe de evaluare în concordanţă cu ponderea domeniilor descrise anterior. Programa analitică pentru disciplina "Desen tehnic" cuprinde următoarele module: Notarea stării suprafeţelor şi înscrierea pe desen a abaterilor de prelucrare şi a toleranţelor. Desenul de ansamblu. Citirea şi interpretarea desenelor industriale. Reprezentarea, cotarea şi notarea organelor de maşini în desenul industrial.

MODULUL: NOTAREA STĂRII SUPRAFEŢELOR ŞI ÎNSCRIEREA PE DESEN A ABATERILOR DE PRELUCRARE ŞI A TOLERANŢELOR

Obiective Conţinut tematic Metodologie Resurse Criterii de evaluare -cunoaşterea noţiunilor generale privind rugozitatea suprafeţelor -deprinderea de alegere a parametrului Ra în funcţie de procesul de prelucrare -înscrierea pe desen datele privind starea suprafeţelor şi tratamentul termic -utilizarea adecvată a limbajului de specialitate

Notarea stării suprafeţelor şi a

tratamentelor termice:

-definirea rugozităţii

-parametrii Ra, Rz, Rmax

-clase de rugozitate

-alegerea rugozităţii în funcţie de rolul

funcţional şi caracteristicle de exploatare

ale suprafeţei respective

-simboluri pentru notarea stării

suprafeţelor şi înscrierea datelor pe desen

-reguli de înscriere pe desen a datelor

privind starea suprafeţelor

-notarea tratamentului termic

exerciţii de alegere

şi înscriere a

parametrului Ra şi

de determinare a

rugozităţii

suprafeţelor

prelucrate prin

aşchiere

-exerciţii de notare a

tratamentului termic

la piesele de motor

-piese de motor

STAS 612/83 şi

5730/2 - 85

-etaloane de

rugozitate

-desene tehnice

ale unor piese

pentru motoare

-retroproiector

-folii

transparente

-fişe de lucru

-definirea rugozităţii şi indicarea

parametrii acesteia

-corelarea stării suprafeţelor cu

simbolurile de rugozitate

-alegerea din tabele a rugozităţii

suprafeţelor pentru diferite piese de

motor

-notarea pe desen a datelor privind

starea suprafeţelor şi tratamentul

termic

-justificarea alegerii notării pe desen

a stării suprafeţelor

-citirea şi interpretarea valorii

rugozităţii înscrise pe pieselor de

motoare

-cunoaşterea abaterilor şi

toleranţelor în sistemul ISO

-identificarea tipurilor de abateri

de formă şi de poziţie şi a

simbolurile lor

-compararea tipurilor de ajustaje,

cu simbolurile acestora şi

reprezentarea lor

-aplicarea regulilor de înscriere a

toleranţelor la dimensiuni pe

desenul industrial

-integrarea şi cooperarea în

activităţile de grup

Înscrierea pe desen a abaterilor de

prelucrare şi a toleranţelor:

-toleranţe şi ajustaje: terminologie,

simboluri

-înscrierea toleranţelor la dimensiuni

liniare şi unghiulare

-alegerea câmpurilor de toleranţă

-înscrierea toleranţelor de formă şi

poziţie

-lucrări practice de

măsurare şi înscriere

a abaterilor de

prelucrare pe desene

-activităţi pe grupe

de elevi pentru

determinarea

caracterului

ajustajului, a

valorilor numerice

ale abaterilor limită

-piese (piston,

cilindru, arbore

cotit, bielă)

-STAS 8100/75,

6265/82,7385/1-

85

-şubler,

micrometru,

comparator

-retroproiector

-folii

transparente

-fişe de lucru

-documentaţie

tehnică

-măsurarea dimensiunilor şi

abaterilor

-înscrierea abaterilor la dimensiunea

nominală, a abaterilor de formă şi

de poziţie

-alegerea câmpurilor de toleranţă

-calcularea toleranţei unei

dimensiuni

-analizarea ajustajelor şi

interpretarea lor în documentaţia

tehnică specifică

MODULUL: DESENUL DE ANSAMBLU. CITIREA ŞI INTERPRETAREA DESENELOR INDUSTRIALE

Obiective Conţinut tematic Metodologie Resurse Criterii de evaluare -alegerea şi utilizarea instrumentelor şi materialelor necesare elaborării desenelor -aplicarea şi transferul cunoştinţelor prin elaborarea unui miniproiect al unui subansamblu de motor -integrarea şi cooperarea în activităţi de grup

Desenul de ansamblu

-generalităţi

-reguli de reprezentare pentru alcătuirea

desenului de ansamblu

-poziţionarea pieselor componente pe

desenul de ansamblu

-cotarea desenului de ansamblu

-tabelul de componenţă

-întocmirea desenului de ansamblu după

model

-întocmirea desenului de piesă pe baza


-citirea desenelor de execuţie

-citirea desenelor de ansamblu şi de

montaj

-lucrări practice

de reprezentare a

unor

subansambluri ale

motoarelor

-lucrări practice

de extragere a

unor piese

componente dintr-

un desen de

ansamblu

prezentat

-lucrări practice

de citire şi

interpretare a

desenelor

specifice

motoarelor cu

ardere internă

-subansamble de

motor

-instrumente de

măsură

STAS-uri:

6134/84, 104/80,

282/86, 614/76

-documentaţie

tehnică

-retroproiector

-folii

transparente

-fişe de lucru

-definirea desenului de ansamblu

-enumerarea criteriilor de întocmire a


-identificarea subansamblurilor

motorului şi a pieselor componente ale

acestora

-execuţia desenului de ansamblu după

model

-completarea tabelului de componenţă

-elaborarea desenelor de piese pe baza


-analizarea şi să interpretarea

desenelor de ansamblu specifice

motoarelor cu ardere internă

-realizarea unor soluţii alternative în

reprezentarea desenelor de ansamble a

motoarelor

-rezolvarea miniproiectului

MODULUL: REPREZENTAREA, COTAREA ŞI NOTAREA ORGANELOR DE MAŞINI ÎN DESENUL INDUSTRIAL

Obiective Conţinut tematic Metodologie Resurse Criterii de evaluare Reprezentarea şi cotarea filetelor

- identificarea filetelor şi a asamblărilor filetate - analizarea exemplelor de utilizare ale asamblărilor filetate în construcţia motoarelor -recunoşterea elementelor caracteristice ale filetului -clasificarea tipurilor de filete standardizate -aplicarea regulilor de reprezentare a filetelor -aplicarea regulilor de cotare şi notare a filetelor

-generalităţi

-elemente caracteristice ale filetelor

-tipuri de filete standardizate

-reprezentarea filetelor

-cotarea şi notarea filetelor

-reprezentarea şi cotarea

asamblărilor filetate


reprezentare, cotare şi

notare a pieselor

filetate

-exerciţii de măsurare

a elementelor filetelor

-activităţi pe grupe de

elevi pentru

identificarea tipurilor

de filete folosite la

subansambluri ale

motorului

-piese filetate

-STAS-uri: 3872/75,

6371/73, 700/81,

139/79

-instrumente de

măsură

-retroproiector

-folii transparente

-fişe de lucru

-definirea filetului şi asamblarii

filetate

-recunoaşterea tipurilor de

filete standardizate

-cotarea elementelor filetului

cu reprezentarea grafică a

acestora

-analizarea ansamblărilor

simple filetate şi cotarea

pieselor componente

Reprezentarea penelor şi

asamblărilor prin pene

-identificarea tipurilor de pene

-aplicarea regulilor de cotare şi notare a

penelor şi asamblărilor cu pene

competiţie loială în activităţile de grup

-utilizarea adecvată a standardelor

-reprezentarea şi cotarea penelor

longitudinale şi transversale


asamblărilor cu pene

-exrciţii de alegere a

dimensiunilor penelor

din standarde


reprezentare şi cotare

a penelor şi

asamblărilor cu pene

-tipuri de pene

-asamblări prin pene

-instrumente de

măsură

-STAS-uri: 431/81,

1007/84, 433/73,

434/73, 1010/80,

1006/71

-recunoşterea tipurilor de pene


penelor şi asamblărilor prin

pene

Reprezentarea asamblărilor cu

elemente elastice

-aplicarea regulilor speciale de reprezentare a arcurilor -întocmirea desenului de execuţie a arcurilor aplicarea regulilor de întocmire a asamblărilor cu arcuri elicoidale

-reprezentarea arcurilor -reprezentarea arcurilor elicoidale -reprezentare asamblărilor cu arcuri elicoidale

-exerciţii de reprezentare a arcurilor -desene de execuţie ale arcurilor elicoidale -citirea şi înterpretarea desenelor de execuţie ale arcurilor elicoidale

-arcuri -asamblări cu arcuri specifice motoarelor -STAS-uri: 707/79, 188/87 -instrumente de măsură

-identificarea tipurilor de arbori -elaborarea desenului de execuţie al unui arc elicoidal dintr-un ansamblu -reprezentarea după model a asamblărilor cu arcuri elicoidale

Reprezentarea arborilor, lagărelor

şi a dispozitivelor de ungere şi

Obiective Conţinut tematic Metodologie Resurse Criterii de evaluare

etanşare

-explicarea rolului funcţional şi

elementele constructive ale arborilor

-aplicarea regulilor de reprezentare şi

cotare a arborilor

-explicarea rolului funcţional al

lagărelor


cotare a arborilor şi butucilor canelaţi

-clasificarea lagărelor cu alunecare

-aplicarea regulile de reprezentare şi

cotare a lagărelor

-analiza avantajelor utilizării lagărelor

cu rostogolire faţă de lagărele cu

alunecare

-clasificarea rulmenţilor utilizaţi în

construcţia de maşini


notare a rulmenţilor

-identificarea dispozitivelor de ungere şi

reprezentarea acestora pe desene

-identificarea elementelor şi

dispozitivelor de etanşare folosite la

lagăre şi reprezentarea acestora

-alegerea şi utilizarea instrumentelor,

materialelor şi standardelor necesare

-reprezentarea şi cotarea arborilor -reprezentarea şi cotarea asamblărilor prin caneluri

-reprezentarea şi cotarea lagărelor cu

alunecare

-reprezentarea şi cotarea lagărelor cu

rostogolire

-reprezentarea, cotarea şi notarea

ungătoarelor cu pâlnie şi cu bilă şi a

inelelor de ungere

-reprezentarea elementelor şi

dispozitivelor de etanşare


reprezentare şi cotare

a unor tipuri de arbori

-exerciţii de măsurare

a cotelor arborilor



notare a lagărelor cu

alunecare



notare a rulmenţilor



notare a ungătoarelor

cu pâlnie, cu bilă şi a

inelelor de ungere



notare a unor

elemente şi

dispozitive de

etanşare

-tipuri de arbori

-STAS-uri: 8724/71,

8198/78, 1662/71

-lagăre cu alunecare

-rulmenţi

-STAS-uri: 7504/78,

750/78, 8953/71 -fişe de lucru -folii retroproiector

STAS 1679/75

-ungătoare cu pâlnie şi

cu bilă

-inele de ungere

STAS-uri: 748/83,

1116/78, 773/70

-elemente şi

dispozitive de

etanşare

-STAS-uri: 6577/70,

6984/71, 7297/71,

6984/85

- identificarea elementelor

constructive ale arborilor


arborilor şi butucilor canelaţi

explice rolul funcţional al

lagărelor

-reprezentarea asamblărilor

prin caneluri

-clasificarea lagărelor

-analizarea tipurilor de lagăre

-reprezentarea şi să cotarea

lagărelor cu alunecare şi

rostogolire

-analizarea dispozitivelor de

ungere

-reprezentarea, cotarea şi

notarea dispozitivelor de

ungere

-recunoaşterea elementelor şi


-reprezentarea, notarea şi

cotarea elementelor şi


-interpretarea desenelor de

arbori, lagăre. dispozitive de

ungere şi etanşare specifice

motoarelor Reprezentarea roţilor dinţate şi

roţilor pentru curea, cablu şi lanţ

-cunoaşterea definiţiei angrenajului şi a

roţii dinţate

-cunoaşterea tipuri de angrenaje şi roţi

dinţate

-cunoaşterea elementelor fundamentale

-generalităţi

-elemente fundamentale ale roţilor

dinţate

-reguli generale de reprezentare a

roţilor dinţate (cilindrice, conice,



notare a roţilor dinţate

şi a roţilor de

transmisie cu

-roţi dinţate

-roţi pentru curele,

cabluri şi lanţuri

-STAS-uri: 822/82,

105/86, 188/87,

-recunoaşterea angrenajelor şi

roţilor dinţate

-corelarea elementelor

fundamentale ale roţilor dinţate

cu reprezentarea lor grafică


ale roţilor dinţate

-cunoaşterea regulilor de reprezentare a

roţilor dinţate şi a roţilor de transmisie

cu elemente flexibile

melcate)

-reguli de reprezentare a roţilor de

transmisie cu elemente flexibile

elemente flexibile 734/82, 821/82,

5013/82, 1162/67

-reprezentarea roţilor dinţate şi

a roţilor de transmisie cu

elemente flexibile

BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Învăţământului Îndrumări metodologice pentru elaborarea curriculum-ului. Condiţiile trecerii de la un sistem Unitatea de coordonare a programului planificat centralizat la economia de piaţă, Bucureşti 1995. de reformă a învăţământului profesional 2. D. Bazac, F. Brandibur, R. Constantin Ghid practic pentru elaborarea curriculum-ului în învăţământul profesional, Bucureşti, colecţia PRO-VET 3. A. Baranu, V. Sîrbu, V. Popescu Îndrumări metodice pentru disciplina desen tehnic, EDP Bucureşti 1982 4. Gh. Bogoevici ş.a. Desen tehnic industrial, EDP Bucureşti1977 5. Gh. Husein, M. Tudose Desen tehnic de specialitate - manual pentru licee şi şcoli profesionale, EDP Bucureşti 1992 6. E. Vasilescu, D. Marin ş.a. Desen tehnic industrial - elemente de proiectare, Ed. tehnică, Bucureşti 1994 7. C. Dragu ş.a. Toleranţe şi măsurători tehnice, EDP Bucureşti 1983 8. P. Precupeţu ş.a. Desen tehnic industrial pentru construcţia de maşini, Ed. tehnică Bucureşti 1982 9. Gh. Manea Organe de maşini, vol. I, Ed. tehnică Bucureşti 1970 10. xxx Culegere de STAS-uri




CURRICULUM

PENTRU



MECANIC MOTOARE


DISCIPLINA: ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISME

BUCUREŞTI 2000

AUTORI variantă iniţială:

1. LUCIU POPESCU -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. Nr. 3 Craiova 2. PETRE BUCĂ -ing. prof. def. Grupul Şcolar I.C.M. Nr. 3 Craiova 3. CAMELIA SALAN -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar "DACIA" Piteşţi REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: 1. MARIN BICĂ -şef lucrări dr. ing. Facultatea de Mecanică, Univ. din Craiova 2. CORNEL NOVAC -lector Univ. din Craiova AUTORI variantă revizuită: 1. LUCIU POPESCU -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova 2. PETRE BUCĂ -ing. prof. def. Grupul Şcolar I.C.M. I.C.M. "George Bibescu" Craiova 3. GHIŢUICĂ ION -sing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova 4. IULIANA CONSTANTIN -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: 1. MARIN BICĂ -şef lucrări dr. ing. Facultatea de Mecanică, Univ. din Craiova 2. CORNEL NOVAC -lector Univ. din Craiova TEHNOREDACTARE: ing. Dan Predoaica -prof. def. Grup Şcolar ICM "George Bibescu" Craiova

PREFAŢĂ

Programa analitică este concepută în acord cu obiectivele şi metodologia Programului Phare de Reformă a învăţământului profesional şi tehnic care, ţinând cont de exigenţele societăţii contemporane în evoluţie urmăreşte echilibrarea caracterului informativ cu cel educativ şi formativ şi accentuarea caracterului practic, aplicativ. Obiectivele generale ale proiectării programei analitice: - formarea unei personalităţi deschise, adaptabile la schimbarea de tip novator; - formarea competenţelor profesionale stabilite prin standardele de pregătire profesionale; - formarea competenţelor polifuncţionale prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază ţinând cont de dezvoltarea automatizării şi robotizării; - dezvoltarea spiritului ştiinţific de cercetare, amplificarea capacităţilor creative; - formarea unei gândiri deschise aplicând principiul design- ului; - iniţierea în limbaje tehnice specifice; - implementarea pe tehnologie a modalităţilor de realizare a calităţii şi fiabilităţii produselor; - crearea abilităţilor pentru realizarea produselor da calitate, competitive, cu un preţ de cost scăzut; - luarea în considerare a factorilor de risc şi a riscurilor; - înţelegerea raportului dintre tehnologie, mediu şi cultivarea unui comportament ecologic. Obiectivele operaţionale specifice disciplinei "Organe de maşini şi mecanisme": - cunoaşterea noţiunilor generale despre mecanisme şi organe de maşini; - cunoaşterea tipurilor de asamblări nedemontabile: prin nituire, prin lipire, prin sudare şi prin presare; - cunoaşterea tipurilor de asamblări demontabile: prin filet, prin pene, caneluri, conuri, cuie cilindrice şi conice; - cunoaşterea tehnologiei metodelor de asamblare, a SDV- urilor folosite şi a NTSM specifice; - cunoaşterea asamblărilor organelor de maşini specifice motoarelor cu ardere internă; - cunoaşterea tehnologiei, SDV- urilor folosite şi a metodelor de verificare a asamblării organelor de maşini specifice motoarelor cu ardere internă; - cunoaşterea noţiunilor generale privind teoria mecanismelor; - cunoaşterea construcţiei şi funcţionării mecanismelor folosite la construcţia motoarelor cu ardere internă. Orele se vor desfăşura în laboratorul (cabinetul) de specialitate insistându- se la fiecare temă pe demonstraţie şi experiment în vederea formării la elevi a deprinderilor corecte de execuţie a operaţiilor de demontare, asamblare şi reglare ale părţilor componente ale motoarelor, utilizând scule, dispozitive şi aparatură specifică. Temele din programă se vor corela cu temele şi lucrările de la activitatea de instruire practică a elevilor pe tot parcursul anului şcolar.cu temele şi lucrările de la activitatea de instruire practică a elevilor pe tot parcursul anului şcolar. La evaluare, se va pune accent pe descrierea şi explicarea fenomenelor şi operaţiilor de asamblare şi reglare cât şi pe deprinderea dovedită de elevi în alegerea şi utilizarea sculelor, dispozitivelor şi aparaturii necesare. Se vor folosi fişe de lucru individuale şi colective, teste de evaluare, chestionare, manuale şi reviste de specialitate. Ordinea de parcurgere a modulelor pe perioada anului şcolar este conform anexei. Numărul de ore pe teme se va discuta şi aproba în cadrul colectivului catedrei tehnice. Programa analitică pentru disciplina "Organe de maşini şi mecanisme" cuprinde următoarele module: Bazele asamblării şi montajului Mecanisme şi lanţuri cinematice Calitatea şi fiabilitatea produselor Bazele rezistenţei materialelor

MODULUL: BAZELE ASAMBLĂRII ŞI MONTAJULUI Obiective Conţinut tematic Metodologie Resurse Criterii de evaluare

Generalităţi. Metode de asamblare - enumeră noţiunile generale despre asamblare - descrie modul de utilizare a documentaţiei tehnologice folosite la asamblare - identifică operaţiile pregătitoare în vederea asamblării: ajustarea, găurirea, alezarea, filetarea, rodarea, răzuirea şi curăţirea pieselor

- noţiuni generale despre asamblare

- structura procesului tehnologic de

asamblare

- documentele tehnologice folosite la

asamblare

- metodele de asamblare

- precizia de prelucrare şi de asamblare

- operaţii pregătitoare în vederea

asamblării

-descoperirea

dirijată

-demonstraţie

- desene de

ansamblu

- scheme de

asamblare

- fişe tehnologice

- planuri de operaţii

- descrierea structura procesului

tehnologic de asamblare

- citirea şi interpretarea documentaţia

tehnologică folosită la asamblare

- descrierea metodelor de asamblare

- analiza operaţiilor pregătitoare pentru

asamblare

Asamblări nedemontabile.

Asamblări prin nituire

- enumeră tipurile de asamblări

nedemontabile

- clasifică tipurilor de nituri şi

de îmbinări nituite

- identifică procedeele de

asamblare prin nituire şi

domeniile de utilizare a

acestora

- identifică tehnologiile, sculele

şi utilajele folosite la nituire

- enumeră NTSM la operaţia de

nituire

- definiţia nituirii

- tipuri de nituri

- materiale pentru nituri

- tipuri de îmbinări nituite

- nituri speciale

- nituirea la cald şi la rece

- tehnologia nituirii

- scule şi utilaje folosite la nituire

- controlul asamblărilor nituite

- NTSM la nituire

- demonstrarea cu

mijloace vizuale a

fazelor nituirii

-activitate practică

de laborator

-descoperire

dirijată

- panoplie sau trusă

cu diferite tipuri de

nituri

- panoplie cu mostre

de asamblări nituite

- scule şi utilaje

folosite la operaţia

de nituire

- identificarea tipurilor de nituri după

forma capului

- stabilirea tipului de nituri pentru

diferite îmbinări

- enumerarea fazelor nituirii manuale

- enumerarea domeniilor de utilizare a

asamblărilor nituite

- identificarea fazelor nituirii manuale

şi mecanice

- identificarea sculelor şi dispozitivelor

utilizate la operaţia de nituire

- cunoaşterea controlului îmbinărilor

nituite

Asamblări prin lipire

- cunoaşte domeniile de

utilizare a diferitele procedee

de lipire

- identifică procedeele de lipire

- identifică tehnologiile de

lipire a metalelor

- enumeră sculele şi utilajele

- noţiuni generale despre lipire

- procedee de lipire: lipirea moale,

lipirea tare, lipirea cu adezivi

- tehnologia lipirii metalelor

- scule şi utilaje folosite la lipire

- materiale folosite la lipire

- NTSM la lipire

-descoperirea

-studiu de caz

- lucrare practică

de executare a

unor lipituri moi şi

cu adezivi

- mostre de piese

asamblate prin lipire

- scule şi utilaje

folosite la lipire

- materiale folosite

la operaţiile de lipire

- precizarea domeniilor de utilizare a

asamblărilor prin lipire

- descrierea procedeelor de lipire

- identificarea materialelor utilizate la

operaţiile de lipire

- alegerea sculelor şi utilajelor folosite

la lipire


folosite la lipire

-enumeră NTSM la lipire

- enumerarea NTSM la lipire

Asamblări sudate

- enumeră procedeele de

asamblare prin sudare şi

domeniile de utilizare a

acestora

- explică procedeele

tehnologice ale sudării cu arc

electric

- enumeră NTSM la sudare

- noţiuni generale despre sudare

- procedee de sudare: sudarea prin

topire, sudarea prin presiune

- sudarea manuală cu arc electric

- scule şi utilaje folosite la sudarea

manuală cu arc electric

- sudarea prin presiune: sudarea prin

puncte şi sudarea în linie

- NTSM la operaţia de sudare

-analiză

-descoperire

-problematizare

- mostre de piese

asamblate prin

sudare

- scule şi utilaje

folosite la sudarea

manuală cu arc

electric

- scheme ale sudării

electrice prin puncte

şi în linie

- definirea operaţiei de sudare

- enumerarea procedeele de sudare şi a

domeniilor de aplicare a acestora

- precizarea sculelor şi utilajelor

folosite la sudarea manuală cu arc

electric

- cunoaşterea principiul realizării şi a

avantajele sudării electrice prin puncte

şi în linie

Asamblarea prin presare

- explică tehnologiile

asamblări prin presare

- presarea transversală: cu încălzirea

piesei exterioare (fretarea), prin răcirea

piesei interioare

- presarea longitudinală

-demonstrarea

-descoperirea

- piese asamblate

prin presare

transversală şi

longitudinală

- presă manuală

- ciocan

- enumerarea metodelor de asamblare

prin presare şi a avantajelor acestora

- descrierea tehnologiilor de asamblare

prin presare

Asamblări demontabile. Asamblări

prin filet

- reprezintă elementele folosite

la asamblările filetate

- enumeră metodele de

asigurare împotriva

autodeşurubării

- explică procedeele de montare

- demontare ale asamblărilor

prin filet şi a sculelor folosite la

asamblările prin filet

- noţiuni generale privind asamblările

filetate

- elementele de asamblare: şuruburi,

prezoane, şaibe, piuliţe

- asamblări cu şurub, prezon şi piuliţă

-asigurarea piuliţelor împotriva

autodeşurubării

-scule şi dispozitive folosite la

montarea şi demontarea şuruburilor,

prezoanelor şi piuliţelor

-analiză

-descoperire

-problematizare

- şuruburi, prezoane,

şaibe, piuliţe

- mostre de

asamblări filetate

- elemente de

asigurare împotriva

autodeşurubării

- scule şi dispozitive

folosite

- indicarea domeniilor de utilizare ale

asamblărilor demontabile

- precizarea elementelor folosite la

asamblarea prin filet

- enumerarea metodele de asigurare a

piuliţelor împotriva autodeşurubării

- enumerarea procedeelor de montare -

demontare şi a sculelor şi dispozitivelor

folosite la realizarea asamblărilor prin

filet

Asamblări prin pene, caneluri,


conuri, cuie cilindrice şi conice,

elemente elastice

- enumeră elementele

componente ale asamblărilor

- explică tehnologia asamblării

şi SDV- urile folosite

- noţiuni generale

- tehnologia de asamblare a SDV-

urilor folosite

- demonstrarea

- descoperirea

- panoplie cu

mostre de asamblări

- SDV- uri necesare

- enumerarea domeniilor de utilizare

ale acestor tipuri de asamblări

- identificarea tehnologiilor de

asamblare a asamblărilor şi a SDV-

urilor folosite

Asamblarea organelor de maşini specifice motoarelor cu ardere internă

Asamblarea lagărelor cu alunecare şi

rostogolire

- clasifică lagărele

- identifică părţile componente

ale lagărului cu alunecare

- explică tehnologia montării

lagărelor cu alunecare şi

rostogolire

- analizează corectitudinea

montării lagărelor cu alunecare

şi cu rostogolire

- tipuri constructive de lagăre cu

alunecare

- părţile componente ale unui lagăr cu

alunecare

- tehnologia montării lagărului cu

alunecare

- verificarea montării lagărului cu

alunecare

- pregătirea montării rulmenţilor

- montarea rulmenţilor

- verificarea montării rulmenţilor

- demonstraţie

practică de

laborator

- lucrare practică

- demonstraţie

- trusă de scule

- panoplie cu

elementele

componente ale unui

lagăr cu alunecare

- macheta lagărului

cu alunecare

- cuzineţi

- panoplie cu

diferite tipuri de

rulmenţi

- dispozitive pentru

montarea

rulmenţilor

- enumerarea tipurilor constructive de

lagăre

- identificarea părţilor componente ale

unui lagăr cu alunecare

- cunoaşterea tehnologiei montării

lagărului cu alunecare şi modul de

verificare a montării lui

- enumerarea etapelor necesare

montării rulmenţilor

- cunoaşterea tehnologiei montării

lagărului cu rostogolire şi modul de

verificare a montării lui

Asamblarea arborilor

- identifică operaţiile de

montare şi verificare a montării

ale arborilor drepţi

- identifică operaţiile de

montare şi verificare a montării

ale arborilor cotiţi

- montarea arborilor drepţi: pregătirea

montării, montarea propriu-zisă,

verificarea montării

- montarea arborilor cotiţi: pregătirea

montării, montarea propriu-zisă,

verificarea montării

-analiză

-descoperire

-problematizare

- trusă de scule

- arbori drepţi netezi

şi în trepte şi arbori

cotiţi

- instrumente de

măsură şi control

-identificarea operaţiilor de pregătire,

de montare propriu-zisă a arborilor

drepţi şi de verificare a montării lor

- identificarea operaţiilor de montare

propriu-zisă şi de verificare a montării

arborilor cotiţi

Asamblarea angrenajelor

- identifică tipurile de angrenaje

- explică tehnologiile de

asamblare a angrenajelor

- asamblarea angrenajelor cu roţi

dinţate cilindrice: pregătirea roţilor şi

arborilor în vederea asamblării,

-analiză

-descoperire

-problematizare

- roţi dinţate

cilindrice şi conice

- arbori

- clasificarea angrenajele

- cunoaşterea rolului funcţional al

tipurilor de angrenaje


cilindrice şi conice

asamblarea roţilor pe arbori, verificarea

angrenării

- asamblarea angrenajelor cu roţi

dinţate conice: pregătirea roţilor şi

arborilor în vederea asamblării,

asamblarea roţilor pe arbori, verificarea

angrenării

- modele de

angrenaje cilindrice

şi conice

- ceas comparator

- trusă de scule

- indicarea succesiunii operaţiilor de

asamblare a angrenajelor cilindrice şi

conice

- cunoaşterea metodele de verificare a

corectitudinii asamblării angrenajelor

Montarea transmisiilor cu curele şi

cu lanţ

- explică rolul funcţional al

transmisiilor cu curele şi lanţ

- explică tehnologia montării şi

identifică sculele folosite

- identifică metodele de

verificare a montării

transmisiilor

- pregătirea în vederea montării

- montarea propriu-zisă

- verificarea montării transmisiilor cu

curele şi cu lanţ

-demonstraţie

- lucrare practică

de laborator

- machete de

transmisii cu curele

şi cu lanţ

- trusă de scule

- volant

- arbore cotit

- ceas comparator

- trusă de scule

- cunoaşterea operaţiilor de montaj

- identificarea metodelor de verificare a

montajului volanţilor pe arbore

MODULUL: MECANISME ŞI LANŢURI CINEMATICE


Noţiuni generale

- defineşte noţiunile de

mecanism, schema

constructivă şi schema

cinematică a unui mecanism

- clasifică mecanismele după

forma lor

- obiectul studiului mecanismelor

- maşina şi mecanismul ca sisteme tehnice

- schemele constructive şi cinematice ale

mecanismelor

- clasificarea mecanismelor după forma

constructivă

-analiză

-descoperire

-problematizare

- scheme constructive şi

scheme cinematice ale

unor mecanisme uzuale:

cu manivelă-piston, cu

bare, cu came, cu roţi

dinţate

- definirea mecanismului ca sistem

tehnic

- explicarea deosebirii dintre schema

constructivă şi schema cinematică a

unui mecanism

- să clasifice mecanismele după

forma constructivă

Elemente cinematice

-reprezintă un element

cinematic

-analizează noţiunea de rang al

unui element cinematic

- enumeră tipurile de elemente

cinematice

- definiţia elementului cinematic

- clasificarea elementelor cinematice

- rangul elementelor cinematice

- reprezentarea convenţională a

elementelor cinematice

-analiză

-descoperire

-problematizare

- elemente cinematice

(piese)

- panoplie cu diferite

tipuri de elemente

cinematice

- clasificarea elementele cinematice

- analizarea rangului unui element

cinematic

- reprezentarea grafică a diferitelor

tipuri de elemente cinematice

Cuple cinematice

- defineşte cupla cinematică

- identifică tipurile de cuple

cinematice

- analizează gradul de libertate

al unei cuple cinematice

- analizează clasa cuplei

cinematice

- definiţia cuplei cinematice

- clasificarea cuplelor cinematice

- gradul de libertate al cuplelor cinematice

- tipuri de cuple cinematice

- reprezentarea convenţională a cuplelor

cinematice

- stabilirea clasei cuplei cinematice

-descoperire

-problematizare

- panoplie cu diferite

tipuri de cuple cinematice

- panou cu reprezentările

grafice ale cuplelor

cinematice conform STAS

1543/75

- definirea cuplei cinematice

- clasificarea cuplele cinematice

- identificarea gradului de libertate

al unei cuple cinematice

- reprezentarea grafică a diferitelor

tipuri de cuple cinematice

Lanţuri cinematice

- reprezintă lanţurile

cinematice

- clasifică şi reprezintă grafic

lanţurile cinematice

-identifică formula structurală

a lanţurilor cinematice

- reprezintă lanţul cinematic

desmodrom şi nedesmodrom

- definiţie, clasificare, reprezentare grafică

- formula structurală a lanţurilor

cinematice plane

- lanţul cinematic desmodrom sau

determinat

- lanţul cinematic nedesmodrom sau

nedeterminat

-analiză

-descoperire

-problematizare

- panou cu reprezentări

grafice pentru diferite

tipuri de lanţuri

cinematice

- panoplie cu lanţuri

cinematice desmodroame

şi nedesmodroame

- definirea lanţul cinematic

- clasificarea lanţurile cinematice

- reprezentarea grafică a lanţurilor

cinematice

- analizarea gradului de libertate al

lanţurilor cinematice

- identificarea lanţurilor cinematice

desmodrome şi nedesmodrome


Mecanisme plane

- defineşte mecanismele plane

şi a mecanismele - motoare

- analizează gradul de

mobilitate al unui mecanism

- enumeră elementelor

cinematice pasive şi cu

mişcare de prisos

- identifică mecanismele

fundamentale

- analizează diadele şi

principalele ei aspecte

- definiţie

- mecanismele - motor

- gradul de mobilitate al unui mecanism

- elemente cinematice pasive

- elemente cu mişcare de prisos

- cuplele cinematice pasive

- cupla cinematică multiplă

- clasificarea mecanismelor plane

articulate

- mecanisme fundamentale

- diada şi aspectele ei principale

-studiu de caz

-analiză

-descoperire

-problematizare

- panoplie cu elemente


mişcare de prisos

- panoplie cu cuple


articulaţii

- panoplie cu mecanismele

fundamentale şi cu

principalele aspecte ale

diadei

- definirea mecanismelor şi

mecanismelor motoare

- analizarea gradului de mobilitate al

unui mecanism

- identificarea elementelor

cinematice pasive şi cu mişcare de

prisos şi a cuplelor cinematice

pasive şi articulaţiile multiple

- clasificarea mecanismelor plane

articulate

- identificarea mecanismelor

fundamentale şi ale diadelor

MODULUL: CALITATEA ŞI FIABILITATEA PRODUSELOR

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -descrierea noţiunii de calitate şi stabilirea proprietăţilor produselor ce influenţează calitatea; -cunoaşterea rolului calităţii produselor şi influenţa mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă; -stabilirea relaţiei dintre calitatea bunurilor şi calitatea mijloacelor de producţie; -cunoaşterea legăturii dintre calitatea produselor şi costul acestora

Importanţa calităţii produselor pentru economie: -definirea calităţii;

-proprietăţile unui produs;

-modalităţi de îmbunătăţire a calităţii

produselor; Rolul calităţii: -influenţa mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă asupra bunurilor de consum; -utilitatea produselor

-analizarea bunurilor de consum folosite în activitatea zilnică şi stabilirea elementelor de comparaţie şi a caracteristicilor de calitate -stabilirea relaţiei dintre calitatea bunurilor şi calitatea mijloacelor de producţie prin analizarea produselor -activitate independentă, dirijată, de studiu a diferitelor grafice calitate-preţ de cost al produselor

-piese; -eşantioane; -standarde, norme şi reglementări privind calitatea -legea 7/77 -grafice care redau relaţii calitate-preţ de cost al produselor

-recunoaşterea proprietăţilor unui

produs în vederea aprecierii

calităţii;

-stabilirea modalităţilor de

îmbunătăţire a calităţii pentru o

piesă metalică;

-enumerarea mijloacelor de

influenţă asupra calităţii bunurilor

de consum şi corelarea mijlocelor

de producţie cu forţa de muncă;

-interpretarea graficului calitate-

preţ de cost -sistematizarea şi clasificarea caracteristicilor de calitate; -recunoaşterea caracteristicilor de calitate ale produselor şi elaborarea de ipoteze şi concluzii; -cunoaşterea factorilor obiectivi şi subiectivi ce determină calitatea; -cunoaşterea factorilor care determină îmbunătăţirea calităţii produselor; -stabilirea principiilor inspecţiei calităţii; -analizarea şi completarea documentelor de control

Caracteristici de calitate: -clasificarea caracteristicilor de calitate; -caracteristica socială; -caracteristici funcţionale; -caracteristici psihosenzoriale; -clasificarea caracteristicilor calitative ale produselor din punct de vedere al măsurării, comparării -relaţia cost-calitate Calitatea şi inspecţia produselor: -factorii care determină realizarea calităţii: obiectivi, subiectivi; -factorii care determină îmbunătăţirea calităţii produselor; -indicatori de calitate; -indicatorii nivelului tehnic şi calitativ; -metode pentru inspecţia calităţii: rolul inspecţiei, inspecţia totală, sisteme de asigurare a calităţii, autocontrolul, controlul în lanţ, controlul integral, controlul prin sondaj empiric

-identificarea caracteristicilor de calitate prin analizarea diferitelor produse; -analizarea produselor prin compararea cu unul ideal -studierea STAS-urilor şi normelor în vigoare -observarea şi verificarea produselor -studierea normelor Aa-04 -efectuarea controlului în lanţ, integral şi prin sondaj empiric -studierea şi completarea documentelor de control

-piese, semifabricate din materiale metalice diferite -produse textile, mase plastice -scule, instrumente de măsură şi control -standarde, norme şi reglementări -scule, dispozitive, mijloace de măsurare -documentaţii tehnice -fişe de inspecţia calităţii -manualul de utilizare a calităţii -piese prelevate şi controlate -buletine de analiză certificate de control

-elaborarea unor ipoteze şi

concluzii referitoare la

caracteristicile de calitate ale

produselor din loturi diferite

analizarea pieselor din punct de

vedere al calităţii

-stabilirea indicatorilor nivelului

tehnic şi calitativ

-identificarea fazelor inspecţiei

calităţii

-enumerarea metodelor de

inspecţie a calităţii

precizarea normelor republicane

Aa-04

-elaborarea concluziilor

controlului în lanţ, integral şi prin

sondaj empiric

-întocmirea unui plan de

eşantionare -cunoaşterea modului de recepţie a produselor şi cooperarea şi integrarea în activitatea de recepţie a produselor

Recepţia produselor: -tipuri de recepţie; -operaţii efectuate la recepţia produselor

-urmărirea recepţiei unui produs

-film didactic -stabilirea caracteristicilor

planului de control şi întocmirea

unui plan simplu de control

Obiective Teme Metodologie Resurse Criterii de evaluare -utilizarea limbajului adecvat - explicarea formelor mentenabilităţii şi a factorilor care o influenţează; integrarea şi cooperarea cu echipele de întreţinere din service

Mentenabilitatea: -formele mentenabilităţii; -accesibilitatea, piesele de schimb, service; -disponibilitatea produselor; -elementele componente ale disponibilităţii

-studierea posibilităţilor de înlocuire a diferitelor elemente componente ale instalaţiilor, asamblărilor

-piese asamblate asamblări demontabile -date culese de la unităţi de service din ţară şi străinătate codificate pe calculator

-elaborarea de ipoteze şi concluzii

referitoare la mentenabilitate şi

accesibilitate

-stabilirea factorilor care

influenţează mentenabilitatea unui

produs

-găsirea unor noi surse de

informaţii -cunoaşterea etapelor controlului construcţiilor sudate -enumerarea defectelor ce apar la sudură -iniţiativă în relaţii interpersonale

Etapele controlului construcţiilor sudate: -defecte de pregătire şi asamblare -defecte de formă geometrică şi dimensiuni -defecte exterioare şi interioare -defecte de structură, compoziţie chimică controlul defectoscopic, magnetic, ultrasonic, cu radiaţii penetrante

-utilizarea unor tehnici şi instrumente de observare a defectelor la sudură pe machete şi piese sudate -analiza microscopică a pieselor sudate

-piese sudate -machete -construcţii sudate -piese de lucru -STAS-uri -microscop metalografic -microstructuri

-enumerarea tipurilor de defecte

-enumerarea etapelor controlului

construcţiilor sudate

-efectuarea controlului pieselor

sudate prin diferite metode şi

selectarea celor defecte

-descrierea noţiunii de fiabilitate şi a formelor fiabilităţii -descrierea principiilor de determinare a indicatorilor de fiabilitate

Fiabilitatea :

-formele fiabilităţii: previzională, experimentală, operaţională -indicatorii de fiabilitate: durata medie de viaţă, media timpilor de bună funcţionare, rata defecţiunilor, rata reparaţiilor

-aplicaţii practice pentru calculul indicilor de fiabilitate

-definirea fiabilităţii

-enumerarea formelor fiabilităţii

şi metodelor de determinare a

fiabilităţii, a indicatorilor

fiabilităţii şi produselor la care se

aplică

MODULUL: BAZELE REZISTENŢEI MATERIALELOR


- defineşte solicitările simple ce

apar la piesele componente ale

maşinilor, utilajelor şi

instalaţiilor

- explică modul în care

acţionează forţa axială

- analizează diagama forţelor

axiale

Noţiuni introductive

- generalităţi cu privire la solicitările

de întindere- compresiune, forfecare,

încovoiere, răsucire

- întinderea şi compresiunea: forţa

axială, diagrama de forţe axiale

-descoperire

-demonstraţie

- piese specifice

maşinilor,

utilajelor şi

instalaţiilor

solicitate la

întindere şi

compresiune

- enumerarea solicitărilor simple care apar la

componentele maşinilor şi utilajelor

- definirea solicitărilor de întindere şi

compresiune

- interpretarea diagramelor de forţe axiale

pentru o bară solicitată la sarcini axiale

- identifică modul în care Forfecarea: -analiză - piese şi - definirea solicitarea de forfecare


acţionează forţa tăietoare

- explică formulele pentru

calculul de dimensionare,

verificare şi determinarea forţei

capabile

- realizează calculul la asamblări

nituite

- definiţie

- tensiuni tangenţiale

- calculul asamblărilor nituite

-descoperire

-problematizare

ansambluri

specifice

maşinilor şi

utilajelor

solicitate la

forfecare

- identificarea solicitării de forfecare la

diferite ansamble, piese lae maşinilor,

utilajelor şi instalaţiilor

- identificarea formulelor pentru

dimensionare, verificare şi determinarea

forţei capabile şi a relaţiei dintre tensiuni şi

deformaţii

- calcularea elementelor asamblărilor nituite

-defineşte încovoierea

-identifică piese ale maşinilor şi

utilajelor solicitate la încovoiere

- identifcă sarcinile şi reacţiunile

pentru rezolvarea problemelor

de încovoiere

- explică defniţiile forţei

tăietoare şi a momnentului

încovoietor

- identifică etapele pentru

trasarea diagramelor de forţe

tăietoare şi momente

încovoietoare

Încovoierea barelor drepte:

- definiţie

- ipoteze de calcul

- sarcini şi reacţiuni

- forţa tăietoare şi momentul

încovoietor

- diagrama de forţe tăietoare şi

momente încovoietoare

- calcul de verificare la încovoiere

-analiză

- studiu de caz

-descoperire

-problematizare

- piese specifice

maşinilor,

utilajelor şi

instalaţiilor

solicitate la

încovoiere

- definirea solicitării de încovoiere

- identificarea de piese solicitate la

încovoiere

- alegerea schemei de calcul

- determinarea reacţiunilor pentru diferitele

tipuri de reazeme ale grinzilor

-definirea forţei tăietoare şi a momentului

încovoietor

- enumerarea convenţiilor de semn

- explică fenomenul de răsucire

- defineşte momentul de răsucire

- identifică deformaţiile barelor

solicitate la răsucire

Răsucirea:

- fenomenul răsucirii

- solicitarea la răsucire prin acţiunea

simultană a mai multor cupluri

- tensiuni tangenţiale în bare drpte

solicitate la răsucire

-analiză

-descoperire

- piese specifice

maşinilor,

utilajelor şi

instalaţiilor

solicitate la

răsucire

- definirea fenomenului de răsucire

- identificarea solicitării de răsucire la piese

ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor

- definirea momentului de răsucire

BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Învăţământului Îndrumări metodologice pentru elaborarea curriculum- ului. Condiţiile trecerii de la un sistem Unitatea de coordonare a programului planificat centralizat la economia de piaţă, Bucureşti 1995. de reformă a învăţământului profesional 2. D. Bazac, F. Brandibur, R. Constantin Ghid practic pentru elaborarea curriculum- ului în învăţământul profesional, Bucureşti, colecţia PRO- VET 3. Gh. Manea Organe de maşini, vol. I, Ed. Tehnică Bucureşti 1970 4. Al. Epureanu ş.a. Tehnologia construcţiilor de maşini, EDP 1980 5. I. Gheorghe ş.a. Maşini şi utilaje industriale, EDP 1980 6. V. Dobrotă ş.a. Organe de maşini şi mecanisme, EDP 1980 7. V. Dobrotă ş.a. Rezistenţa materialelor şi organe de maşini, EDP 1983 8. N. Manolescu, M. Popovici Mecanisme, EDP 1980 9. I. Cerghit Metode de învăţământ, EDP 1980 10. I. Bontaş Pedagogie, Ed. ALL Bucureşti 1984 11. A. Sturzu ş.a. Controlul calităţii produselor, manual pentru şcolile de maiştri, EDP 1988 12. A. Sturzu, I. Roman Calitatea şi fiabilitatea produselor, manual pentru licee, EDP 1991




CURRICULUM

PENTRU


- varinata revizuită -


MECANIC MOTOARE


DISCIPLINA: CONSTRUCŢIA ŞI FUNCŢIONAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

BUCUREŞTI 2000

AUTORI variantă iniţială:

1. RODICA MEGHELEŞ -ing. prof. gr. II Grupul Şcolar Industrial Construcţii Maşini Reşiţa 2. LUCIU POPESCU -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. Nr. 3 Craiova 3. GEORGETA ŢUICĂ -ing. prof. gr. II Grupul Şcolar I.C.M. Nr. 3 Craiova 4. CAMELIA SALAN -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar "DACIA" Piteşţi


1. MARIN BICĂ -şef lucrări dr. ing. Facultatea de Mecanică, Univ. din Craiova 2. CORNEL NOVAC -lector Univ. din Craiova

AUTORI variantă revizuită 1998:

1. LUCIU POPESCU -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova 2. RODICA MEGHELEŞ -ing. prof. gr. II Grupul Şcolar Industrial Construcţii Maşini Reşiţa 3. GIURCĂ LIVIU -ing. SC DAEWOO AUTOMOBILE ROMÂNIA SA


1. GEORGETA ŢUICĂ -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova 2. CARMEN MARCU -ing. prof def Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova 3. CORNELIA MATEIAŞ -ing. prof def Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova


1. VICTOR OŢĂT -şef lucrări dr. ing. Facultatea de Mecanică, Univ. din Craiova 2. CORNEL NOVAC -lector Univ. din Craiova TEHNOREDACTARE: DAN PREDOAICA -ing. prof. def., Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova

PREFAŢĂ

Programa analitică este concepută în acord cu obiectivele şi metodologia Programului Phare de Reformă a învăţământului profesional şi tehnic care, ţinând cont de exigenţele societăţii contemporane în evoluţie urmăreşte echilibrarea caracterului informativ cu cel educativ şi formativ şi accentuarea caracterului practic, aplicativ. Faţă de varianta revizuită în anul 1998 a curriculei, la varianta revizuită în anul 2000 au intervenit următoarele modificări în conţinutul tematic: modulele “Instalaţia de aprindere” şi “Pornirea motoarelor”, care în varianta iniţială şi în cea revizuită în 1998 urmau să fie parcurse în anul III, vor fi parcurse conform variantei revizuite a curriculei, în anul II, atât la teorie cât şi la practică. Obiectivele generale ale proiectării programei analitice: -formarea unei personalităţi deschise, adaptabile la schimbarea de tip novator; -formarea competenţelor profesionale stabilite prin standardele de pregătire profesionale; -formarea competenţelor polifuncţionale prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază ţinând cont de dezvoltarea automatizării şi robotizării; -dezvoltarea spiritului ştiinţific de cercetare, amplificarea capacităţilor creative; -formarea unei gândiri deschise aplicând principiul design-uli; -iniţierea în limbaje tehnice specifice; -implementarea pe tehnologie a modalităţilor de realizare a calităţii şi fiabilităţii produselor; -crearea abilităţilor pentru realizarea produselor da calitate, competitive, cu un preţ de cost scăzut; -luarea în considerare a factorilor de risc şi a riscurilor; -înţelegerea raportului dintre tehnologie, mediu şi cultivarea unui comportament ecologic. Obiectivele operaţionale specifice disciplinei "Construcţia şi funcţionarea motoarelor cu ardere internă": -cunoaşterea noţiunilor generale despre motoarele cu ardere internă; -cunoaşterea ciclurilor teoretice şi a ciclurilor reale ale motoarelor cu ardere internă; -cunoaşterea proceselor termice din motoarele cu ardere internă; -cunoaşterea construcţiei şi funcţionării mecanismului motor şi a mecanismului de distribuţie; -cunoaşterea tehnologiei de fabricaţie a mecanismului motor şi a mecanismului de distribuţie; -cunoaşterea construcţiei şi funcţionării instalaţiei de alimentare şi a instalaţiilor auxiliare ale motoarelor cu ardere internă; -cunoaşterea operaţiilor de reglaj ale motorului şi subansamblelor sale. Orele se vor desfăşura în laboratorul (cabinetul) de specialitate insistându-se la fiecare temă pe demonstraţie şi experiment în vederea formării la elevi a deprinderilor corecte de execuţie a operaţiilor de demontare, asamblare şi reglare ale părţilor componente ale motoarelor, utilizând scule, dispozitive şi aparatură specifică. Temele din programă se vor corela cu temele şi lucrările de la activitatea de instruire practică a elevilor pe tot parcursul anului şcolar. La evaluare, se va pune accent pe descrierea şi explicarea fenomenelor şi operaţiilor de asamblare şi reglare cât şi pe deprinderea dovedită de elevi în alegerea şi utilizarea sculelor, dispozitivelor şi aparaturii necesare. Se vor folosi fişe de lucru individuale şi colective, teste de evaluare, chestionare, manuale şi reviste de specialitate. Ordinea de parcurgere a modulelor pe perioada anului şcolar este conform anexei. Numărul de ore pe teme se va discuta şi aproba în cadrul colectivului catedrei tehnice. Programa analitică pentru disciplina "Construcţia şi funcţionarea motoarelor cu ardere internă" cuprinde următoarele module: Noţiuni generale despre motoarele cu ardere internă Ciclurile motoarelor cu ardere internă Procese termice în motoarele cu ardere internă Mecanismul motor Mecanismul de distribuţie Instalaţia de alimentare a motoarelor cu ardere internă

Instalaţia de ungere Instalaţia de răcire Instalaţia de aprindere Pornirea motoarelor

MODULUL: NOŢIUNI GENERALE DESPRE MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ

Obiective Conţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare Motoare cu ardere internă fabricate în România

-să cunoască istoria

construcţiei de automobile în

România

-să clasifice tipurile de

motoare cu ardere internă

fabricate în România

-scurt istoric al construcţiei de automobile în

România

-motoare de automobile fabricate în prezent în

România

-motoare cu ardere internă cu alte utilizări

fabricate în România

-panouri cu tipurile de

motoare şi de

automobile fabricate

în România

-expune realizările româneşti

în domeniul construcţiei de

automobile

-enumeră tipurile de motoare

cu ardere internă care se

fabrică în prezent în România Principiul funcţionării motoarelor cu ardere

internă

-să definească motorul cu

ardere internă

-să cunoască părţile

componente ale motorului cu

ardere internă

-să definească parametrii

motorului cu ardere internă

-să definească raportul de

comprimare

-să cunoască principiul

funcţionării motorului cu

ardere internă în 4 timpi şi în 2

timpi cu aprindere prin

scânteie şi cu aprindere prin

comprimare

-definiţie

-schema de principiu şi părţile componente ale

motorului cu aprindere prin scânteie în 4 timpi

-parametrii motorului cu ardere internă: poziţii

limită, volume, dimensiuni fundamentale

-raportul de comprimare

-principiul funcţionării motorului cu aprindere

prin scânteie în 4 timpi

-principiul funcţionării motorului cu aprindere

prin comprimare în 4 timpi

-principiul funcţionării motorului cu ardere

internă în 2 timpi şi schema lui elementară


de identificare a

părţilor

componente ale

motorului cu ardere

internă în 4 timpi


de identificare a

părţilor

componente ale

motorului cu ardere


-machetă funcţională

a motorului cu ardere


-panoplie cu schema

de principiu a

funcţionării motorului

cu ardere internă în 4

timpi

-machetă funcţională

a motorului cu ardere


-retroproiector, folii

-computer, diskete

-explică definiţia motorului

cu ardere internă

-identifică părţile

componente ale motorului cu

ardere internă

-prezintă parametrii

motorului cu ardere internă

-scrie formula raportului de

comprimare

-explică funcţionarea

motorului cu ardere internă în

4 timpi


motorului cu ardere internă în

2 timpi

Clasificarea motoarelor cu ardere internă

-să cunoască criteriile de

clasificare a motoarelor cu

ardere internă

-să clasifice motoarele cu

ardere internă

-criterii de clasificare: după ciclul funcţional,

după modul de aprindere al amestecului

carburant, după locul formării amestecului

carburant, după felul răcirii, după numărul

cilindrilor, după poziţia cilindrilor, după

mărimea turaţiei, după utilizarea motorului


de identificare a

diferitelor tipuri de

motoare cu ardere

internă după

criteriile de

-motoare în 2 timpi

-motoare în 4 timpi cu

aprindere prin

scânteie

şi cu aprindere prin

comprimare

-enumeră criteriile de

clasificare ale motoarelor cu

ardere internă

-identifică motoarele cu

ardere internă

Obiective Conţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare

clasificare -motoare răcite cu

lichid

-motoare răcite cu aer

-motoare

monocilindrice şi

policilindrice

-machete funcţionale

-diapozitive Combustibili folosiţi la motoarele cu ardere

internă

-să cunoască condiţiile cerute

combustibililor utilizaţi la

motoarele cu ardere internă

-să enumere proprietăţile

fizico-chimice ale benzinelor

şi motorinelor

-să precizeze tipurile de

combustibili gazoşi folosiţi la


-să cunoască modul de

obţinere a combustibililor

gazoşi pentru motoare

-generalităţi, clasificare

-condiţii cerute combustibililor

-proprietăţi fizico-chimice ale benzinelor:

generalităţi, putere calorică, compoziţie

fracţionată, cifră octanică, puritatea benzinei

-proprietăţi fizico-chimice ale motorinelor:

generalităţi, vâscozitate, punct de congelare,

temperatura de autoaprindere, cifra cetanică

-combustibili gazoşi: generalităţi, tipuri de

combustibili gazoşi


de identificare a

combustibililor

lichizi folosiţi la

motoarele cu

ardere internă

-mostre cu

combustibili lichizi

folosiţi la motoarele

cu ardere internă

-panou cu

caracteristicile

combustibililor gazoşi

folosiţi la motoarele

cu ardere internă

-prezintă modul de obţinere a

combustibililor folosiţi la


-expune condiţiile cerute

combustibililor pentru

motoare

-descrie proprietăţile fizico-

chimice ale benzinelor şi ale

motorinelor

-indică combustibilii gazoşi

folosiţi la motoarele cu ardere

internă

-compară avantajele şi

dezavantajele utilizării

combustibililor gazoşi la


MODULUL: CICLURILE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ


-să cunoască rolul ipotezelor

simplificatoare ale ciclurilor teoretice -să enumere ipotezele simplificatoare ale ciclurilor teoretice ale motoarelor cu ardere internă

Ciclurile teoretice ale motoarelor cu

ardere internă:

-necesitatea introducerii ipotezelor

simplificatoare ale ciclurilor teoretice

-ipotezele simplificatoare ale

ciclurilor teoretice ale motoarelor cu

ardere internă

-explică necesitatea ipotezelor

simplificatoare ale ciclurilor

teoretice ale motoarelor cu ardere

internă

-expune ipotezele simplificatoare ale

ciclurilor teoretice ale motoarelor cu

ardere internă

-să ştie ştie la ce motoare se foloseşte

ciclul cu ardere la volum constant

-să enumere transformatele ciclului

-să cunoască parametrii caracteristici

ai ciclului cu ardere la volum

constant

Ciclul cu ardere la volum constant:

-reprezentarea grafică a ciclului cu

ardere la volum constant

-transformatele ciclului (descriere

sumară)

-parametrii caracteristici ai ciclului cu


-lucrul mecanic al ciclului

-randamentul termic al ciclului cu

ardere la volum constant (formula

generală)

-lucrare practică

de reprezentare

grafică a ciclului

cu ardere la

volum constant şi

de identificare pe

desen a

transformatelor

ciclului

-panou cu

reprezentarea

grafică a ciclului

cu ardere la

volum constant

-retroproiector,

folii

-computer,

diskete

-reprezintă grafic ciclul cu ardere la

volum constant

-descrie transformatele ciclului cu


-enumeră parametrii caracteristici ai

ciclului

-scrie formula generală a lucrului

mecanic al ciclului

-scrie formula randamentului termic

al ciclului

-să ştie la ce motoare se foloseşte

ciclul cu ardere la presiune constantă

-să enumere transformările ciclului


ai ciclului cu ardere la presiune

constantă

Ciclul cu ardere la presiune

constantă:


ardere la presiune constantă

-transformările ciclului

-parametrii caracteristici ai ciclului



ardere la presiune constantă (formula

generală)

-lucrare practică

de reprezentare

grafică a ciclului

cu ardere la

presiune

constantă şi de

identificare pe

desen a

transformatelor

ciclului

-panou cu

reprezentarea

grafică a ciclului

cu ardere la

presiune

constantă

-retroproiector,

folii

-computer,

diskete

-reprezintă grafic ciclul cu ardere la

presiune constantă

-descrie transformările ciclului cu

ardere la presiune constantă


ciclului


mecanic al ciclului


al ciclului

-să ştie la ce motoare se foloseşte

ciclul cu ardere mixtă

-să enumere transformările ciclului

Ciclul cu ardere mixtă:


ardere mixtă

-lucrare practică

de reprezentare

grafică a ciclului

-panou cu

reprezentarea

grafică a ciclului

-reprezintă grafic ciclul cu ardere

mixtă

-descrie transformările ciclului cu



ai ciclului cu ardere mixtă

-transformările ciclului

-parametrii caracteristici ai ciclului



ardere mixtă (formula generală)

cu ardere mixtă

şi de identificare

pe desen a

transformatelor

ciclului

cu ardere mixtă

-retroproiector,

folii

-computer,

diskete

ardere mixtă


ciclului


mecanic al ciclului


al ciclului

-să cunoască procesele care se

desfăşoară în cilindrul motorului cu

aprindere prin scânteie în 4 timpi

-să enumere deosebirile esenţiale

dintre m.a.s. şi m.a.c.

-să descrie ciclul real de funcţionare

şi procesele care se desfăşoară la

m.a.c. în 4 timpi

Ciclurile reale ale motoarelor cu

ardere internă în 4 timpi:

-consideraţii asupra ciclurilor reale

ale motoarelor cu ardere internă

-descrierea ciclului real de

funcţionare a m.a.s. în 4 timpi

-diagrama ciclului real de funcţionare

a m.a.s. în 4 timpi

-deosebirile esenţiale dintre m.a.s. şi

m.a.c.

-descrierea ciclului real de

funcţionare a m.a.c. în 4 timpi


a m.a.c. în 4 timpi

-lucrare practică

de reprezentare

grafică a

diagramei ciclului

real de

funcţionare a

m.a.s. în 4 timpi

-lucrare practică

de reprezentare

grafică a

diagramei ciclului

real de

funcţionare a

m.a.c. în 4 timpi

-panou cu

reprezentarea

grafică a ciclului

real de

funcţionare a

m.a.s. şi m.a.c.

în 4 timpi

-retroproiector,

folii

-computer,

diskete

-explică desfăşurarea ciclului real de

funcţionare a m.a.s. în 4 timpi

-reprezinte grafic diagrama ciclului

real de funcţionare a m.a.s. în 4

timpi

-analizează deosebirile esenţiale

dintre m.a.c. şi m.a.s.

-descrie ciclul real de funcţionare a

m.a.c. în 4 timpi

-explică cum se trasează diagrama

ciclului real de funcţionare a m.a.c.

în 4 timpi

-să cunoască ciclul real de

funcţionare al m.a.s. în 2 timpi

-să recunoască schema funcţionării

motorului în 2 timpi

-să cunoască ciclul real de

funcţionare la m.a.c. în 2 timpi

-să prezinte avantajele m.a.c. în 2

timpi faţă de m.a.s. în 2 timpi

Funcţionarea şi ciclul real al

motoarelor în 2 timpi:

-ciclul real de funcţionare al m.a.s. în

2 timpi



-ciclul real de funcţionare al m.a.s. în

2 timpi



-lucrare practică

de reprezentare

grafică a

diagramei ciclului

real de

funcţionare a

m.a.c. în 2 timpi

-lucrare practică

de reprezentare

grafică a

diagramei ciclului

real de

funcţionare a

m.a.c. în 2 timpi

-panouri cu

reprezentarea

grafică a ciclului

real de

funcţionare a

m.a.s. şi m.a.c.

în 2 timpi

-retroproiector,

folii

-computer,

diskete

-descrie ciclul real de funcţionare al

m.a.s. în 2 timpi

-explică cum se trasează diagrama

ciclului real de funcţionare la m.a.s.

în 2 timpi

-descrie ciclul real de funcţionare al

m.a.c. în 2 timpi

-compară avantajele m.a.c. în 2

timpi faţă de m.a.s. în 2 timpi

MODULUL: PROCESE TERMICE ÎN MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ


-să cunoască procesul de

admisiune normală

-să explice procesul de

admisiune forţată

-să cunoască fazele de

distribuţie

-să cunoască influenţa

unor factori asupra

admisiunii

Admisiunea şi evacuarea

-schimbarea gazelor la motoarele în 4

timpi - admisiunea normală, admisiunea

forţată, diagrama de pompaj, fazele

optime ale distribuţiei, influenţele unor

factori asupra admisiunii (factori de

stare, factori funcţionali, factori

constructivi)

-schimbarea gazelor la motoarele în 2

timpi - baleiajul cilindrului, tipuri de

baleiaj

-lucrare practică

de reprezentare

grafică a

diagramei de

pompaj la un

motor în 4 timpi

cu admisiune

normală şi cu

admisiune forţată

-panou cu

reprezentarea grafică a

diagramei de pompaj

la un motor în 4 timpi

cu admisiune normală

-panou cu


diagramei de pompaj

la un motor în 4 timpi

cu admisiune forţată

-panou cu


diagramei de baleiaj a

cilindrului


-descrie procesul de admisiune

normală la motoarele în 4 timpi cu

admisiune normală

-descrie procesul de admisiune forţată

la motoarele în 4 timpi cu admisiune

forţată

-reprezintă grafic diagrama de pompaj

-enumeră factorii care exercită

influenţe asupra admisiunii

-descrie procesul de baleiaj al

cilindrului

-prezintă tipurile de baleiaj


desfăşurare al procesului

de compresiune

-să explice cum se face

schimbul de căldură între

gaze şi pereţii cilindrului

Procesul de compresiune

-variaţia presiunii şi temperaturii în

procesul de compresiune

-diagrama p-V pentru procesul de

compresiune la un motor în 4 timpi cu

admisiune normală

-lucrare practică

de trasare a

diagramei p-V

pentru procesul

de compresiune

la un motor în 4

timpi cu

admisiune

normală

-panou cu


diagramei p-V a

procesului de

compresiune


-computer, diskete

-explică modul de desfăşurare al

procesului de compresiune

-descrie modul în care se face

schimbul de căldură între gaze şi

pereţii cilindrului

-să cunoască fazele

procesului de ardere

normală în m.a.s.

-să recunoască diagrama

indicată a ciclului pentru

studiul arderii normale în

m.a.s.

-să recunoască

Arderea

-noţiuni de termodinamica arderii

-arderea în motoarele cu aprindere prin

scânteie:

arderea normală (fazele procesului de

ardere normală, diagrama indicată a

ciclului pentru studiul arderii normale în

m.a.s.), arderea anormală (arderea cu

-lucrare practică

de trasare a

diagramei

indicate a ciclului

cu ardere

normală la m.a.s.

-lucrare practică

de trasare a

-panou cu


diagramei indicate a

ciclului cu ardere

normală la m.a.s.

-panouri cu


diagramei indicate a

-explică principalele noţiuni de

termodinamică

-prezintă fazele procesului de ardere

normală

-explică fazele procesului de ardere

normală

-compară un ciclu cu aprindere şi un


manifestările arderii cu

detonaţie şi ale arderii cu

aprinderi secundare

-să enumere factorii care

influenţează pulverizarea

combustibilului

-să precizeze fazele

procesului de ardere

normală în m.a.c.

detonaţie, arderea cu aprinderi

secundare, influenţa tipului de ardere

asupra diagramei indicate)

-arderea în motoarele cu aprindere prin

compresiune: factorii care influenţează

pulverizarea combustibilului, fazele

procesului de ardere la m.a.c., procedeul

Meurer de control al autoaprinderii şi

arderii

diagramei

indicate a ciclului

cu ardere cu

detonaţie

-lucrare practică

de trasare a

diagramei

indicate a ciclului

cu ardere cu

aprinderi

secundare

ciclului cu ardere cu

detonaţie şi cu

aprinderi secundare


-computer, diskete

ciclu fără aprindere pe diagrama p-

-enumeră cauzele apariţiei arderii cu

detonaţie

-prezintă manifestările exterioare ale

arderii cu detonaţie

-precizează căile de combatere ale

detonaţiei

-prezintă tipurile de ardere cu aprinderi

secundare

-enumeră factorii care influenţează

pulverizarea combustibilului

-descrie fazele procesului de ardere la

m.a.c.


desfăşurare al procesului

de destindere

Procesul de destindere

-descrierea procesului de destindere

-diagrama p-V în procesul de destindere

-lucrare practică

de trasare a

diagramei p-V

pentru procesul

de destindere

-panou cu


diagramei p-V a

procesului de

destindere

-explică modul de desfăşurare al

procesului de destindere

-reprezintă grafic procesul de

destindere în diagrama p-V

-să ştie ce reprezintă

bilanţul termic al

motorului

Bilanţul termic al motorului

-definiţie

-ecuaţia de bilanţ termic

-luminoschemă -analizează bilanţul termic al motorului

-scrie ecuaţia de bilanţ termic al

motorului

-să cunoască eficienţa

supraalimentării

motoarelor cu srdere

internă

-să ştie care sunt tipurile

de suflante folosite la

supraalimentarea

motoarelor

Supraalimentarea motoarelor termice

-eficienţa supraalimentării

-supraalimentarea la m.a.c.

-tipuri de suflante

-grupul turbosuflantă

-supraalimentarea la m.a.s.

-activitate practică de identificare a părţilor componente ale unei turbosuflante

-panouri cu tipuri de

suflante şi cu modul

de montare a

turbosuflantei pe

motor

-turbosuflantă

secţionată

-prezintă eficienţa supraalimentării

motoarelor

-compară parametrii unui motor

supraalimentat cu cei ai unui motor cu

aspiraţie naturală (nesupraalimentat)

-descrie tipurile de suflante

-prezintă construcţia unei turbosuflante

MODULUL: MECANISMUL MOTOR

Obiective Conţinut tematic Metodologie Resurse Criterii de evaluare Elemente de cinematica şi dinamica mecanismului motor

-să cunoască rolul mecanismului motor

şi părţile sale componente

-să analizeze cinematic şi dinamic

mecanismul motor

-să cunoască importanţa echilibrării

pentru fiabilitatea motoarelor

-Generalităţi

-Deplasarea, viteza şi acceleraţia

pistonului

-Forţele şi momentele din

mecanismul motor

-Echilibrarea motorului

-activităţi pe grupe

de elevi pentru

lucrări de

echilibrare a

motorului

-exerciţii pentru

determinarea

deplasării, vitezei,

acceleraţiei

pistonului şi pentru

determinarea

forţelor şi

momentelor din

mecanismul motor

-machetă

funcţională

-motor secţionat

-ansamblul

mecanism motor

-maşină de

echilibrat arbore

cotit şi volant

-calculator, diskete

-precizează rolul mecanismului motor

-citeşte schema pentru studiul

cinematicii pistonului

-recunoaşte forţele şi momentele care

acţionează asupra mecanismului

motor

-enumeră cerinţele constructive pentru

o echilibrare bună a motorului

Construcţia mecanismului motor

Părţi fixe

-să definească rolul blocului motor şi

cerinţele impuse de condiţiile de

exploatare

-să descrie soluţiile constructive pentru

blocul motor

-să enumere materialele folosite la

construcţia blocului motor, condiţiile

tehnice de fabricaţie şi influenţa

acestora asupra comportării în

exploatare şi a durabilităţii

Blocul motor: -condiţii de funcţionare -cerinţe -construcţie -materiale, condiţii tehnice şi comportare în exploatare


analiză a soluţiilor

constructive ale

blocului motor

-motoare

-diferite tipuri de

bloc motor

-dispozitive de

control

-precizează rolul blocului motor şi

cerinţele ce se impun la construcţia lui

-prezintă soluţii constructive şi

analizează avantajele acestora şi

domeniile de utilizare

-justifică alegerea materialelor

utilizate la construcţia blocului motor

-să definească rolul şi cerinţele impuse

cilindrului motorului

-să stabilească particularităţile

constructive ale cilindrului demontabil

distingă materialele, să enumere

condiţiile tehnice de execuţie

Cilindrii: -condiţii de funcţionare -cerinţe -construcţia cilindrilor -materiale, condiţii tehnice şi comportarea în exploatare

-activităţi practice

pe grupe de elevi de

identificare şi

analiza cilindrilor

motoarelor

-cilindrii

-instrumente de

măsură şi control

-precizează rolul şi cerinţele impuse

cilindrilor

-descrie cămăşile uscate şi cămăşile

umede şi compară avantajele şi

dezavantajele acestora

-recunoaşte materialele din care sunt


-să descrie comportarea în exploatare a

cilindrilor

fabricaţi cilindrii motoarelor

-descrie comportarea în exploatare a

cilindrilor, caracteristicile uzurii

cilindrilor şi enumeră măsurile pentru

micşorarea uzurii

-să definească rolul chiulasei şi

condiţiile de funcţionare

-să descrie soluţii constructive utilizate

la chiulasele motoarelor cu ardere

internă

-să ştie ce materiale se folosesc la

construcţia chiulaselor

-să enumere condiţiile tehnice impuse

chiulaselor

-să definească rolul garniturii de

chiulasă

-să distingă materialele folosite la

construcţia acesteia

-să descrie tipuri de garnituri de

chiulasă şi modul de strângere al

acestora

Chiulasa: -condiţii de funcţionare -construcţia chiulasei -materiale, condiţii tehnice şi comportarea în exploatare

Garnitura de chiulasă: -rol, materiale, condiţii impuse -tipuri de garnituri de chiulasă -strângerea garniturii de chiulasă


de identificare a

soluţiilor

constructive, a

materialelor la

diverse chiulase şi

garnituri de

chiulasă

-chiulase

-garnituri de

chiulasă

-precizează rolul chiulasei şi cerinţele

impuse de condiţiile de funcţionare

-descrie construcţia unor chiulase

folosite la m.a.s. şi m.a.c.

-enumeră condiţiile tehnice impuse

chiulaselor

-precizează rolul garniturii de chiulasă

-compară tipurile de garnituri de

chiulasă şi posibilităţile de strângere

ale acestora

-să descrie rolul şi părţile constructive

ale carterului

-să descrie soluţii constructive de

cartere

Carterul -carterul superior: rol, soluţii constructive -carterul inferior (baia de ulei): rol, soluţii constructive


de identificare şi


constructive ale

carterelor unor

motoare

-cartere -defineşte rolul carterului

-enumeră părţile constructive ale

carterelor

-descrie unele soluţii constructive la

carterele motoarelor

Părţi mobile

-să descrie condiţiile de funcţionare ale

pistonului şi cerinţele impuse

-să identifice părţile constructive ale

pistonului şi să descrie soluţii de

realizare ale acestora

-să stabilească cum influenţează

Pistonul -condiţii de funcţionare, cerinţe -construcţie -regimul termic -jocurile -materiale, condiţii tehnice şi comportarea în exploatare


de analiză şi

comparare a

particularităţilor

constructive ale

pistoanelor

-pistoane pentru

motoare

-documentaţie

tehnică pentru

fabricarea

pistoanelor

-enumeră funcţiunile îndeplinite de

piston în procesul de lucru

-recunoaşte părţile constructive ale

pistonului

-justifică alegerea unor soluţii

constructive la pistoane


regimul termic deformaţiile pistonului

şi ce rol au jocurile pistonului la

montaj şi în funcţionare

-să enumere cerinţele impuse

materialelor din care se execută

pistoanele motoarelor

-să descrie condiţiile tehnice impuse la

fabricarea pistoanelor de motor

-lucrări practice pe

grupe de elevi de

sortare a pistoanelor

pe grupe

dimensionale, de

masă şi de alezaj

pentru bolţ (după

marcajele prin

poansonare sau

vopsire)

-explică soluţiile constructive utilizate

la fabricarea pistoanelor

-descrie influenţa regimului termic şi

rolul jocurilor pistonului în timpul

exploatării motorului

-justifică necesitatea împerecherii

pistonului cu bolţul şi biela pe grupe

-să definească rolul funcţional al

bolţului şi cerinţele impuse pentru

asigurarea unor condiţii normale de

funcţionare

-să descrie formele constructive ale

bolţului şi soluţiile de îmbinare ale

ansamblului piston-bolţ-bielă şi

posibilităţile de ungere ale bolţului

-să distingă materialele, tratamentele

termice aplicate bolţului şi condiţiile

tehnice de fabricare

Bolţul -condiţii de funcţionare, cerinţe -construcţia bolţului -materiale, condiţii tehnice şi comportare în exploatare


asamblare şi

demontare a

subansamblului

piston-bolţ-bielă

-bolţuri

-ansambluri

piston-bolţ-bielă

-dispozitive

speciale pentru

depresarea

bolţurilor

-precizează rolul funcţional al bolţului

-enumeră cerinţele impuse la

construcţia bolţului

-recunoaşte forme constructive de

bolţuri

-explică soluţiile de montaj ale

bolţului cu pistonul şi biela

-justifică soluţiile de ungere ale

bolţului

-justifică alegerea materialelor şi

tratamentelor termice aplicate

bolţurilor

-să descrie rolul funcţional al

segmenţilor

-să stabilească cerinţele impuse

segmenţilor

-să descrie funcţionarea segmenţilor de

compresiune şi de ungere

-să analizeze influenţa temperaturii

segmenţilor în timpul funcţionării

descrie soluţiile constructive utilizate

pentru segmenţi

-să recunoască materialele, să descrie

condiţiile tehnice de fabricare şi de

Segmenţii -rolul funcţional -cerinţele impuse segmenţilor -funcţionarea segmenţilor de compresiune -funcţionarea segmenţilor de ungere -temperatura segmenţilor -construcţia segmenţilor -materiale, condiţii tehnice şi comportarea în exploatare a segmenţilor


de identificare a

segmenţilor unor

motoare


montare şi

demontare a

segmenţilor cu

pistoanele

-motor secţionat

-segmenţi

-pistoane

-cleşti speciali

pentru montarea şi

demontarea

segmenţilor

-defineşte rolul segmenţilor

-enumeră cerinţele impuse

segmenţilor

-explică funcţionarea segmenţilor de

compresiune şi de ungere pe schemele

de funcţionare

-justifică caracteristicile constructive

ale segmenţilor

-descrie caracteristicile materialelor

pentru segmenţi

-precizează condiţii tehnice de

fabricare şi montare a segmenţilor


montaj a segmenţilor şi comportarea

lor în exploatare

-enumeră manifestări în funcţionare

-să descrie rolul funcţional, condiţiiile

de funcţionare şi cerinţele impuse

bielei

-să descrie părţile componente ale

bielei şi soluţiile constructive de

realizare practică a acestora pentru

diferite tipuri de motoare

-să distingă materialele din care se

confecţionează elementele componente

ale bielei şi condiţiile tehnice impuse la

fabricare şi montare

-să descrie modul de comportare în

exploatare al bielelor

Biela -condiţii de funcţionare, cerinţe -construcţia bielei -materiale, condiţii tehnice şi comportarea în exploatare


de identificare a

bielelor unor

motoare


montare/demontare

a părţilor

componente ale

bielelor


sortare a bielelor

după diametrul

găurii de bolţ (în

funcţie de culoarea

marcajului), de

montare şi

demontare a

subansamblului

bielă-bolţ

-motoare

secţionate

-biele

-bolţuri

-defineşte rolul funcţional al bielei

prezinte condiţiile de funcţionare ale

bielei

-enumeră cerinţele impuse bielei de

condiţiile de lucru

-recunoaşte părţile constructive ale

bielei

-explică soluţiile constructive utilizate

la construcţia părţilor componente ale

bielei

-justifică alegerea materialelor folosite

la construcţia bielelor

-să descrie rolul funcţional, condiţiile

de funcţionare şi cerinţele impuse

arborelui cotit

-să descrie părţile arborelui cotit şi

soluţiile constructive adoptate pentru

realizarea practică a acestora la diferite

motoare

-să distingă materialele din care sunt

confecţionaţi arborii cotiţi ai

motoarelor şi ce condiţii tehnice

trebuie respectate la fabricarea acestora

-să descrie modul de comportare în

exploatare al arborilor cotiţi ai

motoarelor

Arborele cotit -rol funcţional, condiţii de funcţionare, cerinţe -construcţia arborelui cotit -materiale, condiţii tehnice, comportare în exploatare


de identificare a

arborilor cotiţi ai

unor motoare


asamblare şi

demontare a

arborilor cotiţi cu

bielele

-arbori cotiţi

-biele

-subansamble

-scule specifice

-defineşte rolul funcţional al arborelui

cotit

-prezintă condiţiile de funcţionare ale

arborelui cotit

-enumeră cerinţele impuse arborelui

cotit de condiţiile de lucru

-recunoaşte părţile aborelui cotit

-explică soluţiile constructive folosite

la arborii cotiţi ai motoarelor

-justifică alegerea materialelor folosite

la construcţia bielelor


-să descrie rolul şi construcţia

volantului

Volantul -rol funcţional -construcţie

-activităţi de

identificare a

marcajelor pe

volant

-volant

ansamblu arbore

cotit-volant

-defineşte rolul volantului

explice construcţia volantului

Să fie capabil:

-să descrie soluţiile tehnice de fixare a

motorului pe cadru

Fixarea motorului pe cadru

-explică scopul fixării motorului pe

cadru şi soluţiile de fixare

MODULUL: SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE


-să cunoască destinaţia

sistemului de distribuţie

-să ştie cum se clasifică sistemul

de distribuţie

Rolul şi clasificarea sistemului de distribuţie -destinaţia sistemului de distribuţie -clasificarea după procedeele de distribuţie

-demonstraţie cu

obiecte reale

-descoperire dirijată

-planşe

-machete

-motor cu distribuţie prin

supape


lumini (ferestre)

-precizează rolul sistemului de

distribuţie

-clasifică sistemele de distribuţie

-să cunoască tipurile

constructive ale sistemului de

distribuţie prin supape

-să ştie care sunt părţile

componente ale sistemului de

distribuţie

-să compare între ele două tipuri

de sisteme de distribuţie cu

supape

Tipuri constructive de sisteme

de distribuţie prin supape -distribuţia cu supape laterale: părţi componente, amplasarea supapelor -distribuţia cu supape în chiulasă: părţi componente, amplasarea supapelor -comparaţie între cele două tipuri de sisteme de distribuţie cu supape

-activitate practică de

identificare a tipului

constructiv şi a

părţilor componente

ale sistemului de

distribuţie

-exerciţiu de analiză

comparativă a celor

două tipuri de sisteme

de distribuţie cu

supape

-planşe

-machete


supape laterale


supape în chiulasă

-descrie tipurile de sisteme de

distribuţie cu supape

-indică părţile componente ale

sistemelor de distribuţie cu

supape

-compară între ele cele două

tipuri de sisteme de distribuţie cu

supape


componente ale sistemului de

distribuţie cu supape în chiulasă

Sistemul de distribuţie cu

supape în chiulasă -părţile componente: piesele din grupa supapei, piesele din grupa organelor de acţionare a supapei


identificare a pieselor

din grupa supapei şi

din grupa de acţionare

a supapei

-planşe

-chiulase

-piese din grupa supapei:

supape, ghiduri de

supape, arcuri, piese de

fixare

-piese din grupa

organelor de acţionare a

supapelor: arbori cu

came, tacheţi, tije,

culbutori

-enumeră piesele din grupa

supapei

-enumeră piesele din grupa

organelor de acţionare a supapei

-să cunoască rolul supapelor

motorului şi tipurile de supape

-să ştie care sunt condiţiile

tehnice pentru supape

Piesele din grupa supapei Supapele

-rolul supapelor -tipuri de supape -condiţii tehnice, materiale


identificare a

diferitelor tipuri

constructive de

-supape de admisie

-supape de evacuare

-supape cu deflector

-chiulasă asamblată

-explică rolul supapelor

motorului

-indică tipurile de supape

precizeze condiţiile tehnice


-să cunoască construcţia şi

tehnologia de fabricaţie a

supapelor

-să cunoască construcţia şi rolul

funcţional al ghidurilor de

supape


funcţional al scaunului supapei


funcţional al arcurilor de supape

-tehnologia de fabricaţie -construcţia supapelor

Ghidurile de supape -rol funcţional, materiale -construcţie, montaj

Scaunul supapei -materiale, construcţie -montare

Arcurile supapelor -rol funcţional -materiale, construcţie -montare

supape şi a părţilor

lor componente


identificare a pieselor

din grupa supapei:

forme constructive,

elemente

constructive, soluţii

de montaj

-ghiduri de supape

-scaune de supape

-arcuri de supape

-chiulasă asamblată

pentru supape

-explică construcţia supapelor

motorului

-precizează rolul funcţional al

ghidurilor de supape

-explică construcţia ghidurilor de

supape

-explică construcţia scaunului

supapei

-precizează rolul arcurilor

supapelor

-explică construcţia arcurilor de

supape

-descrie modul în care se

montează arcurile supapelor


funcţional al tacheţilor


funcţional al culbutorilor

-să cunoască construcţia, rolul

funcţional şi condiţiile tehnice

ale arborelui cu came

Piesele din grupa organelor de acţionare a supapei

Tacheţii -rol funcţional -construcţie, montaj

Culbutorii -rol funcţional -construcţie, montaj

Arborele cu came -rol funcţional, condiţii tehnice, materiale -construcţie, montaj


identificare şi analiză

a moşcării pieselor

din grupa organelor

de acţionare a

supapei: tacheţi,

culbutori, arbore cu

came

-tacheţi

-culbutori, ax culbutori

-arbori cu came

-chiulasă

-motor secţionat

-planşe


tacheţilor

-explică construcţia tacheţilor


culbutorilor

-explică construcţia culbutorilor

-precizează rolul funcţional şi

condiţiile tehnice ale arborelui

cu came

-descrie construcţia arborelui cu

came

-să cunoască condiţiile care

determină modul de acţionare al

arborelui cu came

-să ştie care sunt metodele de

acţionare ale arborelui cu came

Acţionarea arborelui cu came -condiţii tehnice şi funcţionale -metode de acţionare -elemente constructive

-activitate de analiză

şi identificare a

soluţiilor tehnice de

acţionare a arborelui

cu came

-machete cu diferite

tipuri de acţionare a

arborelui cu came

-motoare secţionate

-precizează condiţiile tehnice şi

funcţionale pentru acţionarea

arborelui cu came

-indică metodele de acţionare

-descrie construcţia arborelui cu

came

-să cunoască necesitatea reglării

jocului termic la supape

-să ştie cum se reglează jocul

Reglarea sistemului de

distribuţie -necesitatea reglării jocului termic la


reglare a jocului

termic la supape

-trusă de lere

-chiulasă

-motor secţionat

-explică necesitatea reglării


-descrie cum se face reglarea


termic la supape

-să cunoască punerea la punct a


supape -reglarea jocului termic al supapelor -punerea la punct a sistemului de distribuţie


punere la punct a

sistemului de

distribuţie


-explică cum se face punerea la

punct a sistemului de distribuţie

MODULUL: INSTALAŢIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

Obiective Conţinut tematic Metodologie Resurse Criterii de evaluare Formarea amestecului la m.a.s.


formare a amestecului prin

carburaţie

-să ştie cum se apreciază

calitatea amestecurilor

-să cunoască tipurile de

amestecuri utilizate la m.a.s.


formare a amestecului prin

injecţie de benzină

-metode de formare a amestecului la

m.a.s.

-formarea amestecului prin carburaţie

-formarea amestecului prin injecţie de

benzină

-dozajul amestecului

-funcţionarea motorului cu amestec sărac

sau economic

-funcţionarea motorului cu amestec bogat

sau de putere

-activitate prectică

de identificare a

funcţionării unui

motor cu amestec

bogat şi cu amestec

sărac prin

modificarea calităţii

amestecului

carburant

-planşe

-carburatoare

-injectoare de

benzină

-panoplii

-luminoscheme

-diapozitive


-computer, diskete

-precizează metodele de formare a

amestecurilor la m.a.s.

-identifică modul de apreciere a

calităţii amestecului

-defineşte coeficientul excesului de

aer

-defineşte coeficientul de dozaj

-explică cum funcţionează motorul

cu amestecuri sărace şi cu amestecuri

bogate Schema şi părţile componente ale instalaţiei de alimentare la m.a.s.

-să ştie părţile componente

ale instalaţiei de alimentare

la m.a.s.

-să cunoască rolul fiecărei

părţi componente a

instalaţiei

-să cunoască rolul părţilor

componente ale instalaţiei de

alimentare cu injecţie de

benzină

-schema instalaţiei de alimentare la m.a.s.

cu carburator

-părţile componente ale instalaţiei de

alimentare la m.a.s. cu carburator

- rolul părţilor componente ale instalaţiei

de alimentare la m.a.s.

-schema şi părţile componente ale

instalaţiei de alimentare la m.a.s. cu



de identificare a


ale instalaţiei de

alimentare la m.a.s.

şi de analiză a

rolului fiecărei părţi

componente a

instalaţiei

-planşe

-panoplii cu

instalaţia de


cu carburator şi cu



-luminoschemă

-identifică pe schemă părţile

componente ale instalaţiei

-explică rolul fiecărei părţi

componente a instalaţiei de

alimentare la m.a.s. cu carburator şi

cu injecţie de benzină

-interpretează schema instalaţiei de


Construcţia şi funcţionarea părţilor componente ale instalaţiei de alimentare la m.a.s.

-să cunoască construcţia

carburatorului elementar

-să ştie care este rolul

fiecărei părţi componente a



funcţionare a carburatorului

elementar

-să ştie care sunt

dispozitivele de corecţie ale

carburatoarelor

Carburatorul elementar -construcţia carburatorului elementar -funcţionarea carburatorului elementar -deficienţele carburatorului elementar

Dispozitivele de corecţie ale

carburatorului -dispozitivul principal de dozare -dispozitivul de mers în gol -dispozitivul de putere (economizorul) -pompa de acceleraţie -dispozitivul de pornire

Tipuri constructive de carburatoare -carburatoare verticale


de identificare a


ale unui carburator

elementar

-exerciţiu de analiză

a deficienţelor

carburatorului

elementar şi a

posibilităţilor de

utilizare a acestuia

-planşe

-carburatoare

nesecţionate

-piese componente

ale carburatoarelor

-carburatoare

secţionate

-carburatoare

verticale, orizontale,

monocorp,

dublucorp

-explică construcţia carburatorului

elementar

-precizează rolul fiecărei părţi

componente a carburatorului

elementar

-precizează principiul de lucru al


-explică modul de funcţionare al


-precizează care sunt deficienţele



-să cunoască rolul fiecărui

dispozitiv de corecţie


funcţionarea dispozitivelor

de corecţie ale

carburatoarelor


carburatoarelor cu o singură

cameră de amestec şi cu

două camere de amestec

-carburatoare orizontale -carburatoare cu o singură cameră de amestec -carburatoare cu două camere de amestec

la motoarele de

automobile


de identificare a

dispozitivelor de

corecţie ale unui

carburator


de reglare a calităţii

amestecului şi

turaţiei de relanti la

un carburator

-enumeră dispozitivele de corecţie

ale carburatoarelor

-explică rolul fiecărui dispozitiv de

corecţie

-clasifică carburatoarele după

anumite criterii comune

-precizează avantajele

carburatoarelor verticale cu curent

descendent (inversate)

-explică construcţia carburatorului

vertical cu o singură cameră de

amestec

-să ştie care sunt tipurile de

pompe de benzină


pompei de benzină cu

membrană

-să cunoască funcţionarea

pompei de benzină cu

membrană

Pompa de alimentare cu benzină -tipuri constructive -construcţia pompei de benzină cu membrană -funcţionarea pompei de benzină cu membrană


de demontare şi

identificare a


ale unei pompe de

benzină

-lucrare practică de

înlocuire a

membranei unei

pompe de benzină

-planşe

-pompe de benzină

cu membrană

secţionate şi

nesecţionate

-precizează condiţiile de funcţionare

ale pompei de benzină

-explică construcţia şi funcţionarea

pompei de benzină cu membrană


rezervorului de benzină

Rezervorul de benzină -materiale folosite -construcţia rezervorului -condiţii tehnice

-planşe

-rezervor de benzină

secţionat

-explică construcţia rezervorului de

combustibil

-precizează funcţiunile buşonului

rezervorului de combustibil


filtrelor de benzină

Filtrele de benzină -materiale folosite, condiţii tehnice -construcţia filtrelor de benzină


demontare a filtrelor

de benzină, de

identificare a


şi de analiză a

soluţiilor

constructive

adoptate

-filtre de benzină

secţionate şi

nesecţionate

-filtre de aer

secţionate şi

nesecţionate

-colectoare

-tobe de eşapament

secţionate

-indică defecţiunile provocate de

impurităţile din benzină

-explică construcţia filtrelor de

benzină



filtre de aer


filtrelor de aer

Filtrele de aer -condiţii tehnice, materiale folosite -tipuri constructive


demontare a filtrelor

de aer, de

identificare a


şi de analiză a

soluţiilor

constructive

adoptate

-filtre de aer

secţionate şi

nesecţionate

-indică defecţiunile provocate de

impurităţile din aer

-explică construcţia filtrelor de aer

-clasifică filtrele de aer


colectoarelor de admisie, a

colectoarelor de evacuare şi

a tobelor de eşapament

Colectoare de admisie, de evacuare şi

tobe de eşapament -rol funcţional -tipuri constructive

-colectoare

-tobe de eşapament

secţionate

-explică construcţia colectoarelor de

admisie, de evacuare şi a tobelor de

eşapament

Formarea amestecului la m.a.c.


formare a amestecului aer-

combustibil la m.a.c.

-să ştie cum se reglează

puterea la m.a.c.

-să cunoască condiţiile

cerute instalaţiei de

alimentare la m.a.c.

-condiţiile formării amestecului aer-

combustibil la m.a.c.

-reglarea puterii la m.a.c.

-condiţiile cerute instalaţiei de alimentare

la m.a.c.

-demonstrarea cu

mijloace vizuale a

modului de formare

a amestecului la

m.a.c.

-lucrare de analiză

comparativă a

modului de reglare a

puterii la m.a.c. faţă

de m.a.s.

-planşe

-macheta instalaţiei

de alimentare la

m.a.c.


-diapozitive

-computer, diskete

-explică modul în care se formează

amestecul aer-combustibil prin

injecţie la m.a.c.

-precizează valorile parametrilor la

care se produce autoaprinderea

amestecului aer-combustibil la m.a.c.

-explică modul de reglare a puterii la

m.a.c.

-precizează condiţiile pe care trebuie

să le îndeplinească instalaţia de

alimentare la m.a.c. Schema şi părţile componente ale instalaţiei de alimentare la m.a.c.




-să cunoască rolul fiecărei

părţi componente a

instalaţiei


instalaţii de alimentare la

m.a.c.

-părţile componente ale instalaţiei de


-scheme de instalaţii de alimentare la

m.a.c.


de identificare a


ale instalaţiei de


-exerciţiu de citire a

tipurilor de scheme

ale instalaţiei de


-planşe

-panoplii

-luminoschemă

diapozitive


-identifică părţile componente ale

instalaţiei de alimentare

-explică rolul fiecărei părţi

componente a instalaţiei

-precizează diferenţele de construcţie

dintre diferitele tipuri de instalaţii de


Obiective Conţinut tematic Metodologie Resurse Criterii de evaluare Construcţia şi funcţionarea părţilor componente ale instalaţiei de alimentare la m.a.c.

-să cunoască rolul pompei de

injecţie cu elemenţi în linie


pompei de injecţie cu

elemenţi în linie


funcţionare al pompei de


-să ştie cum se face reglarea

debitului elementului de

pompare

Pompa de injecţie cu elemenţi în linie -condiţii tehnice de funcţionare -construcţia pompei de injecţie cu elemenţi în linie -funcţionarea pompei de injecţie cu elemenţi în linie -soluţii de reglare a debitului elementului de pompare


de identificare a


ale unei pompe de

injecţie cu elemenţi

în linie


reglare a debitului

pompei de injecţie

cu elemenţi în linie

pe bancul de

centicubat

-planşe

-pompe de injecţie

cu elemenţi în linie,

secţionate şi

nesecţionate

-elemenţi de

pompare dediferite

tipuri

-precizează condiţiile tehnice de

funcţionare ale pompei de injecţie

-clasifică pompele de injecţie

-precizează modul de antrenare al

pompei de injecţie cu elemenţi în

linie

-enumeră părţile componente ale

pompei de injecţie cu elemenţi în

linie

-explică funcţionarea pompei de


-precizează rolul supapei de refulare

-să cunoască principiul de

funcţionare al pompei de

injecţie cu distribuitor rotativ


pompei de injecţie tip DPA

-să ştie cum funcţionează

pompa de injecţie tip DPA

Pompa de injecţie cu distribuitor

rotativ -principiul de funcţionare -construcţia pompei de injecţie tip DPA -funcţionarea pompei de injecţie tip DPA -schema de funcţionare a pompei cu distríbuitor rotativ tip DPA


de identificare a


ale unei pompe de

injecţie cu

distribuitor rotativ

de tip DPA


schemei de

funcţionare a

pompei cu


tip DPA

-pompe de injecţie

cu distribuitor

rotativ, secţionate şi

nesecţionate

-explică principiul de funcţionare al

pompei de injecţie cu distribuitor

rotativ

-enumeră avantajele pompei de

injecţie rotative faţă de pompa de


-precizează părţile componente ale

pompei de injecţie rotative

-identifică părţile componente din

schema de funcţionare a pompei cu

distribuitor rotativ tip DPA


regulatorului de turaţie

-să cunoască tipurile

constructive de regulatoare

de turaţie


funcţionarea regulatorului

mecanic centrifugal


Regulatorul de turaţie -tipuri de regulatoare de turaţie -construcţia şi funcţionarea regulatorului mecanic centrifug pentru toate regimurile -construcţia şi funcţionarea regulatorului pneumatic cu membrană elastică


identificare a


la diferite tipuri de

regulatoare de

turaţie pentru m.a.c

-regulatoare de

turaţie de diferite

tipuri (mecanice,

pneumatice)

-precizează funcţiile regulatorului de

turaţie

clasifice regulatoarele de turaţie

-descrie construcţia regulatorului

mecanic centrifug pentru toate

regimurile şi să explice funcţionarea

sa


funcţionarea regulatorului

pneumatic cu membrană

elastică


variatorului automat de

avans

-să cunoască principiul

funcţionării variatorului

automat de avans

Variatorul automat de avans -condiţii tehnice de funcţionare -construcţia şi funcţionarea variatorului automat de avans


schemei de

funcţionare a

variatorului de

avans automat

-variator automat de

avans secţionat

-precizează condiţiile tehnice ale

funcţionării variatorului automat de

avans

-explică funcţionarea variatorului

automat de avans


injectorului


funcţionarea injectorului

mecanic de tip închis

Injectorul -condiţii tehnice de funcţionare -tipuri constructive de injectoare -construcţia şi funcţionarea injectorului de tip închis cu acţionare hidraulică -construcţia şi funcţionarea pulverizatorului cu ac


de identificare a

diferitelor tipuri de

injectoare cât şi a


ale unui injector

-lucrare practică

de reglare a

presiunii de injecţie

a unui injector

-injectoare mecanice

de tip închis şi

deschis, secţionate şi

nesecţionate

-pulverizatoare cu ac

secţionate


funcţionare ale injectoarelor

-clasifică injectoarele şi

pulverizatoarele

-enumeră părţile componente ale

injectorului de tip închis

-explică funcţionarea şi reglarea

injectorului mecanic de tip închis


pompei de alimentare


funcţionarea pompei de

alimentare cu motorină

Pompa de alimentare cu motorină -condiţii tehnice de funcţionare -construcţia şi funcţionarea pompei de alimentare cu piston


demontare,

identificare a


şi montare a pompei

de alimentare cu

motorină cu piston

-pompă de

alimentare cu piston


funcţionare ale pompei de alimentare

-explică construcţia şi funcţionarea

pompei de alimentare cu piston


filtrelor de motorină


filtrelor de motorină

Filtrele de motorină -necesitatea filtrelor de motorină -construcţia filtrelor brute şi a filtrelor fine de motorină


demontare,

identificare a


şi montare a unui

filtru de motorină

-filtre de motorină

de diferite tipuri,

secţionate şi

nesecţionate

-precizează dezavantajele

funcţionării instalaţiei de alimentare

fără filtre de motorină

-explică construcţia filtrelor de

motorină


conductelor de motorină

Conductele de combustibil -tipuri de conducte şi materiale folosite -construcţia conductelor de motorină

-conducte de

combustibil de

diferite tipuri, cu

-precizează materialele folosite la

construcţia conductelor de

combustibil şi modul de construcţie a


secţiuni

-luminoscheme

-diapozitive


-video, casete

-computer, diskete

acestora

MODULUL: INSTALAŢIA DE UNGERE

Obiective Conţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare -să ştie care sunt cauzele frecării -să clasifice tipurile de frecări -să enumere funcţiile instalaţiei de ungere

Generalităţi

-cauzele care produc frecarea

-tipuri de frecări

-necesitatea ungerii motorului

-funcţiile instalaţiei de ungere

-explicaţia -observaţia -conversaţia euristică -problematizarea -exerciţii de analiză a tipurilor de frecări din motor

-panouri cu reprezentarea diferitelor tipuri de frecări

-expune cauzele care duc la apariţia uzurii pieselor -descrie tipurile de frecare de alunecare -indică care sunt efectele frecării -analizează tipurile de frecare ce se întălnesc la un motor

-să enumere proprietăţile

fizico-chimice ale uleiurilor

-să clasifice adezivii pentru

uleiuri

Uleiuri pentru motoarele cu ardere internă

-proprietăţile fizico-chimice ale uleiurilor

folosite la motoarele cu ardere internă

-aditivi pentru uleiuri

-explicaţia -discuţia -conversaţia euristică -problematizarea -exerciţii de analiză a variaţiei vâscozităţii cu temperatura

-panouri cu

prezentarea

proprietăţilor fizico-

chimice şi tipurile de

aditivi pentru uleiuri

-precizează proprietăţile

(indicii) care servesc la

controlul calităţii uleiurilor

-defineşte vâscozitatea

uleiurilor

-analizează variaţia

vâscozităţii uleiului cu

temperatura

-precizează rolul aditivilor

pentru uleiuri -să clasifice sistemele e ungere -să identifice circuitele de ulei -să cinoască domeniile de utilizare ale sistemelor de ungere -să recunoască traseul uleiului în cadrul circuitului de ungere

Sisteme de ungere ale motoarelor

-clasificarea sistemelor de unegere folosite la


-descrierea sistemelor de ungere

-circuitul uleiului în instalaţia de ungere

-explicaţia -observaţia -conversaţia -problematizarea -exerciţii de identificare a părţilor componente ale circuitelor de ungere

-panou cu clasificarea sistemelor de ungere ale motoarelor -panou cu circuitele sistemului de ungere -panoplie cu instalaţia de ungere

-precizează tipurile de sisteme de ungere -citeşte schema unui circuit de ungere -identifică părţile componente ale unui circuit de ungere -stabileşte rolul fiecărei părţi componente a sistemului de ungere -descrie funcţionarea instalaţiei de ungere

-să cunoască funcţiile băii de

ulei

-să ştie cum se montează baia

de ulei

-să explice cum se umple şi

cum se goleşte baia de ulei

Baia de ulei

-rol funcţional

-materiale; tehnologie de execuţie

-construcţia băii de ulei

-măsurarea nivelului uleiului

-expunerea -observaţia -discuţia -exerciţii de analiză a elementelor constructive ale băii de ulei

-baie de ulei

-panou cu

reprezentarea băii de

ulei

-precizează materialele din care se execută baia de ulei -prezintă tehnologia de execuţie a băii de ulei -reprezintă schematic baia de ulei -măsoară nivelul uleiului

-să cunoască rolul sorbului pompei de ulei -să clasifice sorburile de ulei

Sorbul pompei de ulei

-rol funcţional

-explicaţia -conversaţia euristică -problematizarea

-panou cu reprezentarea sorbului de pompei de ulei

-expune modul de amplasare a sorbului de ulei -descrie tipurile constructive de


-amplasarea sorbului pompei de ulei

-tipurile constructive de sorburi de ulei

-construcţia sorbului de ulei

-exerciţii de identificarea a tipurilor constructive de sorburi

-diferite tipuri de sorburi de ulei

sorburi de ulei -explică construcţia sorbului de ulei

-să cunoască rolul şi condiţiile

tehnice ale pompei de ulei

-să clasifice pompele de ulei

-să enumere părţile

componente ale pompei de

ulei cu roţi dinţate

Pompa de ulei

-rol funcţional

-condiţii tehnice

-tipuri constructive de pompe de ulei

-construcţia pompelor de ulei cu roţi dinţate

-funcţionarea pompei de ulei

-explicaţia -observaţia -studiu de caz -problematizarea -exerciţii de identificarea a părţilor componente ale pompei de ulei

-panouri cu

reprezentări secţionate

ale pompelor de ulei

-panoplie cu

elementele

componente ale

pompei de ulei

-pompe de ulei cu roţi

dinţate

-expune rolul funcţional al pompei de ulei -precizează condiţiile tehnice de funcţionare ale pompei de ulei -identifică părţile componente ale pompei de ulei -descrie construcţia pompei de ulei cu roţi dinţate -explică funcţionarea pompei de ulei

-să explice necesitatea filtrării uleiului -să ştie ce condiţii tehnice trebuie să îndeplinească filtrele de ulei -să clasifice filtrele de ulei

Filtrele de ulei

-rol funcţional

-tipuri de filtre de ulei

-filtrul de filtrare brută

-filtrul de filtrare fină

-filtrele statice

-filtrele dinamice

-explicaţia -observaţia -conversaţia -problematizarea -exerciţii de identificare a diferitelor tipuri de filtre de ulei

-panouri cu reprezentări secţionate ale filtrelor de ulei -filtre de ulei secţiuonate şi nesecţionate

-expune rolul funcţional al filtrului de ulei -identifică tipurile constructive de filtre de ulei -prezintă părţile componente ale unui filtru de ulei -descrie construcţia diferitelor filtre de ulei

-să explice necesitatea

radiatorului de ulei

-să clasifice radiatoarele de

ulei

-să ştie la ce motoare se

folosesc radiatoarele de ulei

Radiatorul de ulei (răcitorul de ulei)

-necesitatea radiatorului de ulei

-tipuri constructive

-radiatoare de ulei răcite cu aer

-radiatoare de ulei răcite cu apă

-expunerea -observaţia -conversaţia -problematizarea -exerciţii de identificarea a traseului uleiului de ungere şi a mediului de răcire

-panou cu

reprezentarea

secţionată a


-radiator de ulei răcit

cu aer

-radiator de ulei răcit

cu apă

-expune rolul funcţional al


-indică tipurile constructive

ale radiatoarelor de ulei

-recunoaşte schema de

funcţionare a radiatorului de

ulei



-să ştie de ce este necesară

ventilaţia carterului

-să clasifice procedeele de

ventilaţie a carterului

-să descrie construcţia

procedeelor de ventilaţie a

carterului

Ventilaţia carterului

-necesitatea ventilaţiei carterului

-procedee de ventilaţie a carterului

-ventilaţia naturală

-ventilaţia forţată

-explicaţia -observaţia -conversaţia -problematizarea -exerciţii de identificare a elementelor constructive ale

-panouri cu

reprezentarea

secţionată a sistemului

de ventilaţie a

carterului

-macheta sistemului

de ventilaţie forţată a

-explică necesitatea

ventilaţiei carterului

-prezintă procedeele de

ventilaţie a carterului

-identifică pe scheme

elementele constructive ale

sistemelor de ventilaţie ale

Obiective Conţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare sistemului de ventilaţie a carterului

carterului carterelor

-explică funcţionarea acestor

sisteme

MODULUL: INSTALAŢIA DE RĂCIRE

Obiective Conţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare -să cunoască rolul instalaţiei de răcire -să ştie care este temperatura optimă de funcţionare a motoarelor termice -să clasifice instalaţiile de răcire

Necesitatea răcirii motorului

-rolul instalaţiei de răcire

-funcţionarea motorului la temperaturi prea

ridicate şi la temperaturi prea scăzute

-temperatura optimă de funcţionare a

motoarelor termice

-clasificarea instalaţiilor de răcire

-explicaţia -observaţia dirijată -conversaţia euristică -exerciţii de analiză a funcţionării motorului la temperaturi prea ridicate sau prea scăzute

-panoplie cu instalaţia de răcire cu lichid -panoplie cu instalaţia de răcire cu aer

-explică rolul instalaţiei de răcire -face observaţii cu privire la funcţionarea motorului la temperaturi prea scăzute sau prea ridicate -precizează temperatura optimă de funcţionare a motoarelor -clasifică instalaţiile de răcire pentru motoarele termice

-să cunoască condiţiile cerute

de lichidele de răcire

-să ştie care sunt lichidele de

răcire şi care sunt avantajele şi

dezavantajele utilizării lor

Lichide de răcire

-condiţiile cerute lichidelor de răcire

-folosirea apei ca lichid de răcire: avantaje şi

dezavantaje, condiţii cerute

-lichide de răcire cu punct de solidificare

coborât

-explicaţia -descrierea -conversaţia euristică -exerciţii de analiză a avanatjelor şi dezavantajelor diferitelor lichide de răcire

-panou cu clasificarea

lichidelor de răcire

-mostre de lichide

antigel

-expune condiţiile cerute

lichidelor de răcire

-prezintă avantajele şi

dezavantajele utilizării apei

ca lichid de răcire

-descrie lichidele de răcire

aintigel utilizate la motoare -să cunoască construcţia instalaţiei de răcire deschisă să ştie cum funcţionează instalaţia de răcire deschisă -să cunoască dezevantajele instalaţiei de răcire deschisă -să cunoască avantajul utilizării termostatului

Instalaţia de răcire cu lichid

-construcţia şi funcţionarea instalaţiei de răcire

deschisă

-dezavantajele instalaţiei de răcire deschisă

-instalaţia de răcire deschisă cu termostat

-descrierea -lucrare practică de identificare a părţilor componente ale instalaţiei de răcire deschisă -exerciţii de analiză a dezavantajelor instalaţiei de răcire deschisă

-macheta instalaţiei de răcire deschisă fără termostat -termostat -macheta instalaţiei de răcire deschisă cu termostat

-descrie construcţia instalaţiei de răcire deschisă -explică funcţionarea instalaţiei de răcire deschisă -expune dezavantajele instalaţiei de răcire deschisă -prezintă avantajul utilizării termostatului la instalaţia de răcire

-să cunoască condiţiile

funcţionării instalaţiei de

răcire sub presiune (închisă)

-să ştie care sunt circuitele

instalaţiei de răcire sub

presiune

-să cunoască funcţionarea

instalaţiei de răcire sub

presiune

Instalaţia de răcire sub presiune

-avantajele instalaţiei de răcire sub presiune

-construcţia instalaţiei de răcire sub presiune

-circuitele instalaţiei de răcire sub presiune

-funcţionarea instalaţiei de răcire sub presiune

-explicaţia -conversaţia euristică -problematizarea -observaţia independentă -exerciţiu de analiză a avantajelor instalaţiei de răcire sub presiune

-panou cu instalaţia de

răcire sub presiune

macheta instalaţiei de

răcire sub presiune

-părţi componente ale

instalaţiei de răcire

sub presiune

-expune avantajele instalaţiei de răcire sub presiune -descrie construcţia instalaţiei de răcire sub presiune -prezintă circuitele instalaţiei de răcire sub presiune -explică funcţionarea instalaţiei de răcire sub presiune

-să cunoască rolul radiatorului de răcire

Radiatorul -explicaţia -observaţia dirijată

-panouri cu radiatorul de tip deschis şi de tip

-explică rolul funcţional al radiatorului

Obiective Conţinut tematic Metode Resurse Criterii de evaluare -să identifice tipurile constructive de radiatoare -să enumere părţile componente ale radiatorului

-rol funcţional

-tipuri constructive

-radiatorul de tip deschis: părţi componente,

construcţie, fixare pe cadrul automobilului

-radiatorul de tip închis: părţi componente,

construcţie, buşonul radiatorului

-conversaţia euristică -exerciţiu practic de identificare a părţilor componente ale radiatorului şi ale buşonului radiatorului

închis -machetă cu radiator de tip deschis -machetă cu radiator de tip închis -buşon de radiator

-descrie radiatorul de tip deschis -descrie radiatorul de tip închis -compară cele două tipuri de radiatoare -explică construcţia buşonului radiatorului

-să cunoască rolul funcţional

al ventilatorului

-să identifice tipurile

constructive de ventilatoare


antrenare a ventilatoarelor

Ventilatorul

-rol funcţional şi tipuri constructive

-construcţia ventilatorului, materiale

-antrenarea ventilatorului

-explicaţia

-discuţia

-observaţia

-exerciţiu de


tehnice de

antrenare a

ventilatorului

-panou cu tipuri

constructive de

ventilatoare

-ventilator (machetă)

-panou cu soluţiile de

antrenare ale

ventilatorului

-enumeră tipurile constructive de ventilatoare -enumeră părţile componente ale unui ventilator -descrie construcţia ventilatorului -analizează procedeele de antrenare a ventilatoarelor

-să cunoască rolul funcţional al pompei de lichid -să descrie condiţiile tehnice de funcţionare ale pompei -să cunoască părţile componente ale pompei de lichid

Pompa de lichid

-rol funcţional, tipuri constructive

-condiţii de funcţionare

-amplasarea şi antrenarea pompei de lichid

-construcţia şi funcţionarea pompei de lichid

-explicaţia -problematizarea -conversaţia -observaţia -exerciţiu practic de identificare a părţilor componente ale pompei de lichid

-panou cu schema de funcţionare a pompei centrifuge -pompe de lichid -piese componente ale pompei de lichid

-expune tipurile constructive de pompe de lichid -descrie modul de antrenare a pompei de lichid -reprezintă schema de funcţionare a pompei centrifuge -explică funcţionarea pompei de lichid

-să cunoască rolul funcţional

al termostatului

-să descrie principiul de

funcţionare al termostatului


componente ale termostatului

Termostatul

-rol funcţional, principiu de funcţionare

-amplasarea termostatului

-construcţia şi funcţionarea termostatului

-explicaţia -problematizarea -conversaţia -observaţia -lucrare practică de montare a termostatului pe motor

-panou cu schema de

funcţionare a

termostatului

-termostat secţionat

-indică locul de montare al

termostatului

-descrie construcţia

termostatului


termostatului

-precizează temperatura la

care funcţionează termostatul

-analizează avantajele

utilizării termostatului

-să cunoască principiul de

funcţionare al instalaţiei de

răcire cu aer


Instalaţia de răcire cu aer

-principiul de funcţionare

-avantajele şi dezavantajele răcirii cu aer

-construcţia şi funcţionarea instalaţiei de răcire

-explicaţia -discuţia -problematizarea -exerciţiu de analiză a avantajelor şi

-panou cu schema

constructivă a

instalaţiei de răcire cu

aer

-descrie construcţia instalaţiei

de răcire cu aer


instalaţiei de răcire cu aer



răcire cu aer

-să indice tipuri de motoare

care utilizează răcirea cu aer

cu aer

-motoare care utilizează răcirea cu aer

dezavantajelor instalaţiei de răcire cu aer -exerciţiu practic de identificare a părţilor componente ale instalaţiei de răcire cu aer

-macheta instalaţiei de

răcire cu aer

-piese componente ale

instalaţiei de răcire

-analizează particularităţile

constructive ale motoarelor

răcite cu aer

-compară avantajele şi

dezavantajele răcirii cu aer

faţă de răcirea cu lichid

Modulul: Instalaţia de aprindere

A. Competenţe de cunoaştere:

interpretează funcţionarea instalaţiei de aprindere a m.a.i.

identifică părţile componente ale instalaţiei de aprindere a m.a.i. stabilind rolul fiecăreia

analizează soluţiile constructive

reconstituie etapele principalelor operaţii de demontare şi montare

explică procesele care au loc în timpul funcţionării

enumeră şi identifică instrumentele de măsură şi control universale, dispozitivele şi echipamentele specifice necesare verificării şi reglării instalaţiei de

aprindere

B. Competenţe de execuţie:

utilizează documentaţia tehnică specifică

demontează şi montează elementele instalaţiei de aprindere

utilizează sculele şi dispozitivele recomandate la lucrările de demontare/montare

depistează elementele montate greşit într-un ansamblu

efectuează măsurători şi compară rezultatele cu valorile date în documentaţia tehnică

verifică subansamblurile instalaţiei de pornire şi aprindere

alege piese respectând condiţiile tehnice prescrise de producător

reglează jocuri funcţionale în limitele admisibile

C. Competenţe sociale:

argumentează competent soluţiile alese

alege modalitatea de lucru optimă

înţelege şi apreciază evoluţia tehnică şi ştiinţifică

sesizează şi apreciază legăturile interdisciplinare

Structura şi organizarea conţinutului

Nr.

crt. Conţinut tematic Metodologie

Criterii de performanţă Forme de activitate Metode

1 Sistemul de alimentare cu energie electrică

bateria de acumulatori

alternatorul

releu regulator de tensiune

-activitate teoretică (Cabinet specialiate) -activitate practică

(Atelier,

Agent Economic)

demonstraţie

lucrul în grup

problematizare

studiul de caz

- citeşte caracteristicile tehnice ale bateriei de acumulatori

şi alternator pe documentaţia tehnică a acestora;

- explică pe schemă funcţionarea alternatorului şi releului

de tensiune

- montează bateria de acumulatori pe automobil şi

stabileşte conexiunile funcţionale

2 Sistemul de aprindere

caracteristici tehnice;

definiţia, rolul, clasificarea şi elementele

componente ale instalaţiei de aprindere;

parametrii nominali şi caracteristicile de

funcţionare ale instalaţiei de aprindere;

metode de îmbunătăţire a parametrilor şi

caracteristicilor de funcţionare ale

instalaţiei de aprindere;

construcţia elementelor componente ale

instalaţiei de aprindere;

metode şi aparate folosite la verificarea şi

exploatarea instalaţiei de aprindere.

-activitate teoretică (Cabinet specialiate) -activitate practică

(Atelier,

Agent Economic)

demonstraţie

lucrul în grup

problematizare

studiul de caz

- identifică elementele componente ale instalaţiei de

aprindere pe o machetă funcţională;

- explică caracteristicile de funcţionare ale instalaţiei de

aprindere a m.a.s. în 4 timpi;

- reprezintă grafic schema electrică a instalaţiei de

aprindere la m.a.s. în 4 timpi;

- utilizează aparatele şi instrumentele de măsură şi

verificare a elementelor componente ale instalaţiei de

aprindere;

- măsoară unghiul Dwell cu ajutorul Dwellmetrului şi

corectează distanţa dintre contactele ruptorului

- măsoară unghiul de avans iniţial al apriderii folosind o

lampă stroboscopică şi un turometru electronic

Modulul: Pornirea motoarelor


interpretează funcţionarea instalaţiei de pornire a m.a.i.

identifică părţile componente ale instalaţiei de pornire a m.a.i. stabilind rolul fiecăreia

analizează soluţiile constructive

reconstituie etapele principalelor operaţii de demontare şi montare

explică procesele care au loc în timpul funcţionării

enumeră şi identifică instrumentele de măsură şi control universale, dispozitivele şi echipamentele specifice necesare verificării şi reglării instalaţiei de

pornire


utilizează documentaţia tehnică specifică

demontează şi montează elementele instalaţiei de pornire

utilizează sculele şi dispozitivele recomandate la lucrările de demontare/montare

depistează elementele montate greşit într-un ansamblu

efectuează măsurători şi compară rezultatele cu valorile date în documentaţia tehnică

verifică subansamblurile instalaţiei de pornire

alege piese respectând condiţiile tehnice prescrise de producător

reglează jocuri funcţionale în limitele admisibile


argumentează competent soluţiile alese

alege modalitatea de lucru optimă

înţelege şi apreciază evoluţia tehnică şi ştiinţifică

sesizează şi apreciază legăturile interdisciplinare

Structura şi organizarea conţinutului

Nr.

crt. Conţinut tematic Metodologie

Criterii de performanţă Forme de activitate Metode

1 Instalaţia de pornire:

caracteristici tehnice;

rolul, clasificarea şi factorii care

influenţează pornirea electrică;

construcţia şi funcţionarea instalaţiei de

pornire

construcţia şi funcţionarea

electromotorului de pornire

reguli de funcţionare şi mecanismele de

cuplare ale electromotoarelor

regimuri de funcţionare ale


NTSM şi PSI specifice instalaţiei de

pornire

-activitate teoretică (Cabinet specialitate)


(Atelier,

Agent economic)

demonstraţie

lucru în echipă

studiu de caz

problematizare

-analizează factorii care influenţează pornirea motoarelor

cu ardere internă;

-identifică elementele componente ale instalaţiei de pornire

pe un automobil Dacia 1300 -5 min.

-montează/demontează elementele componente ale

demarorului-7 min.

-verifică starea de izolaţie a instalaţiei de pornire-10 min.

-demontează demarorul de pe automobil -7 min.

-analizează cauzele şi posibilităţile de remediere ale

instalaţiei de pornire-15 min.

-verifică la mers în gol starea de izolaţie a demarorului"

-măsoară caracteristicile tehnice ale electromotorului cu

ajutorul unui montaj electric cu ampermetrul, voltmetrul

BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Învăţământului Îndrumări metodologice pentru elaborarea curriculumului. Condiţiile trecerii de la un sistem planificat Unitatea de coordonare a programului centralizat la economia de piaţă, Bucureşti 1995 de reformă în învăţământul profesional şi tehnic - PMU PHARE VET 2. D. Bazac, F. Brandibur, R, Constantin Ghid practic pentru elaborarea curriculum-ului în învăţământul profesional şi tehnic, Bucureşti 1995 3. D. Abăitancei, G. Bobescu Motoare pentru automobile, EDP 1975 4. B. Grunwald Teoria, calculul şi construcţia motoarelor pentru autovehicule rutiere, EDP 1980 5. C. Aramă, T. Dudaş, B. Grunwald Instalaţii pentru alimentarea cu combustibil a motoarelor cu ardere internă, Ed. Tehnică 1966 6. N. Negurescu, C. Pană, M. Popa Motoare cu ardere internă - procese, Ed. Matrix Rom SRL, Bucureşti 1995 7. M. Stratulat, I. Copae Alimentarea motoarelor cu aprindere prin scânteie, Ed. Tehnică 1992 8. D. Taraza, A. Belei, Ş. Minculescu Aplicaţii şi probleme de motoare termice, EDP 1981 9. T. Turcoiu, J. Boncoi, Al. Time Echipamente de injecţie pentru motoare cu ardere internă, Ed. Tehnică 1987 10. I. Bontaş Pedagogie, Ed. ALL, Bucureşti 1994

MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI


CURRICULUM

PENTRU


- varianta revizuită -


MECANIC MOTOARE


DISCIPLINA: INSTRUIRE PRACTICĂ

BUCUREŞTI 2000

AUTORI variantă iniţială: 1. LUCIU POPESCU -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. Nr. 3 Craiova 2. GEORGETA ŢUICĂ -ing. prof. gr. II Grupul Şcolar I.C.M. Nr. 3 Craiova


1. MARIN BICĂ -şef lucrări dr. ing. Facultatea de Mecanică, Univ. din Craiova 2. CORNEL NOVAC -lector Univ. din Craiova

AUTORI variantă revizuită 1998: 1. MEGHELEŞ RODICA -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. Reşiţa 2. LUCIU POPESCU -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova 2. PREDOAICA DAN -ing. prof. def., Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova


1. GEORGETA ŢUICĂ -ing. prof. gr. I Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova 2. CARMEN MARCU -ing. prof. def., Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova 3. CORNELIA MATEIAŞ -ing. prof. def., Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova


1. MARIN BICĂ -şef lucrări dr. ing. Facultatea de Mecanică, Univ. din Craiova 2. CORNEL NOVAC -lector Univ. din Craiova TEHNOREDACTARE: DAN PREDOAICA -ing. prof. def., Grupul Şcolar I.C.M. "George Bibescu" Craiova

PREFAŢĂ

Programa analitică revizuită este concepută în acord cu obiectivele şi metodologia Programului Phare de Reformă a învăţământului profesional şi tehnic care, ţinând cont de exigenţele societăţii contemporane în evoluţie urmăreşte echilibrarea caracterului informativ cu cel educativ şi formativ şi accentuarea caracterului practic, aplicativ. Faţă de varianta iniţială a curriculei, la varianta revizuită în anul 2000 au fost introduse în anul al II-lea temele: "Instalaţia de aprindere" şi "Pornirea motoarelor”, care în varianta iniţială şi în cea revizuită în 1998 erau parcurse în anul III. Obiectivele generale ale proiectării programei analitice: -formarea unei personalităţi deschise, adaptabile la schimbarea de tip novator; -formarea competenţelor profesionale stabilite prin standardele de pregătire profesionale; -formarea competenţelor polifuncţionale prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază ţinând cont de dezvoltarea automatizării şi robotizării; -dezvoltarea spiritului ştiinţific de cercetare, amplificarea capacităţilor creative; -formarea unei gândiri deschise aplicând principiul design-ului; -iniţierea în limbaje tehnice specifice; -implementarea pe tehnologie a modalităţilor de realizare a calităţii şi fiabilităţii produselor; -crearea abilităţilor pentru realizarea produselor da calitate, competitive, cu un preţ de cost scăzut; -luarea în considerare a factorilor de risc şi a riscurilor; -înţelegerea raportului dintre tehnologie, mediu şi cultivarea unui comportament ecologic. Obiectivele specifice disciplinei "Instruire practică": -cunoaşterea normelor de protecţia muncii specifice şi de prevenire şi stingerea a incendiilor în atelierul de motoare cu ardere internă; -cunoaşterea dotării atelierului şi a organizării ergonomice a locului de muncă al mecanicului pentru motoare cu ardere internă; -dezvoltarea deprinderilor practice de executare a operaţiilor pregătitoare de alegere şi pregătire a SDV-urilor necesare efectuării lucrărilor la motoare ; -formarea deprinderilor practice de demontare, verificare şi asamblare a mecanismului motor; -formarea deprinderilor practice de demontare, verificare şi asamblare a mecanismului de distribuţie; -formarea deprinderilor practice de demontare, verificare şi asamblare a instalaţiei de alimentare şi a celorlalte subansamble ale motorului; -formarea deprinderilor practice de a efectua reglarea subansamblelor motorului; -formarea deprinderilor practice de a utiliza corect SDV-urile necesare efectuării lucrărilor la motoare. Activitatea practică se va desfăşura în atelierul de motoare cu ardere internă, pe grupe de elevi, sub supravegherea şi îndrumarea maistrului instructor de specialitate. Maistrul instructor va întocmi lista lucrărilor ce vor fi executate de elevi, în concordanţă cu cerinţele programei de instruire practică şi corelată cu programa disciplinei de specialitate. Maistrul instructor va pregăti înaintea fiecărei teme şi lucrări documentaţia tehnică, SDV-urile, piesele, subansamblele, echipamentele (instalaţiile) şi materialele necesare. Nivelul de pregătire al elevilor va fi apreciat pe tot parcursul perioadei de instruire practică, iar la sfârşitul fiecărui trimestru printr-o probă practică de control. Se recomandă evitarea efectuării practicii comasate, pentru a nu se produce desincronizarea cu programa disciplinei de specialitate şi pentru însuşirea treptată a deprinderilor corecte de către elevi.

MODULUL: INSTRUIRE PRACTICĂ


-să utilizeze documentaţia

tehnologică folosită la

asamblare

-să aleagă operaţiile

pregătitoare necesare în

vederea asamblării

-să identifice elementele

folosite la diferite tipuri de

asamblări

-să execute lucrări de montare,

demontare şi verificare a

asamblărilor respective

-să aleagă sculele şi

dispozitivele specifice

lucrărilor efectuate

-să cunoască şi să respecte

NTSM

Noţiuni de asamblare şi montaj -documentaţia tehnologică pentru asamblare -noţiuni de bază privind precizia de execuţie şi asamblare -pregătirea pieselor pentru asamblare -asamblări filetate: elemente componente, asigurarea împotriva deşurubării, scule şi dispozitive folosite la montarea/demontarea şuruburilor, prezoanelor şi piuliţelor -asamblări prin pene, caneluri: tehnologia de asamblare, SDV-uri folosite -asamblarea lagărelor: tehnologia montării, verificarea montării -montarea arborilor drepţi: pregătirea montării, montarea propriu-zisă, verificarea montării -tehnologia montării angrenajelor cu roţi dinţate cilindrice şi conice: pregătirea roţilor şi arborilor în vederea montării, asamblarea roţilor pe arbori, verificarea angrenării -montarea transmisiilor cu curele şi cu lanţ: pregătirea în vederea montării, montarea propriu-zisă, verificarea montării

-exerciţii de citire şi de analiză a documentaţiei tehnologice -exerciţii de măsurare pentru determinarea abaterilor de formă şi de poziţie -lucrări practice de demontare, montare şi verificare a asamblărilor respective

-banc de lucru -truse de scule -instrumente de măsură şi control -SDV-uri specifice -machete -panoplii -modele -mostre de piese

-citeşte şi analizează documentaţia tehnologică -interpretează documentaţia tehnologică -recunoaşte abaterile de formă şi de poziţie care pot să apară la asamblările executate -recunoaşte tipurile constructive de asamblări -execută tehnologiile de obţinere a asamblărilor -execută controlul bătăii arborelui -execută controlul rectilinităţii şi paralelismului arborilor -execută controlul montării roţilor dinţate pe arbori -execută controlul angrenării -cunoaşte şi respectă NTSM

Construcţia motoarelor termice

-să identifice tipuri

constructive de bloc motor şi

părţile acestora

-să execute lucrări de

montare/demontare a

elementelor blocului motor

-să stabilească particularităţile

constructive ale cilindrilor

motoarelor

-să aleagă corect instrumentele

şi dispozitivele de control

specifice

-să folosească corect SDV-

urile specifice

Blocul motor -tipuri constructive de bloc motor -părţile constructive ale blocului motor -demontarea elementelor componente ale blocului motor -analiza soluţiilor constructive ale elementelor blocului motor -montarea elementelor blocului motor - montarea cămăşilor de cilindri -controlul suprafeţelor plane de asamblare -verificarea ajezajului cuzineţilor (concentricitatea şi alinierea) -măsurarea alezajului cilindrilor -SDV-uri folosite -NTSM şi PSI



constructive ale

blocului motor


montare/demontare a

elementelor blocului

motor - activităţi

independente pe grupe

de elevi

-exerciţii de măsurare,

identificare a erorilor

-banc de lucru

-documentaţie

tehnică

-diferite tipuri de

blocuri motoare

-truse de scule

-instrumente de

măsură şi

dispozitive

specifice (ceas

comparator cu

suport, placă de

control, seturi de

lere, calibre inel,

-citeşte documentaţia tehnică

-recunoaşte tipurile de bloc

motor şi părţile constructive ale

acestora

-demontează şi montează cămăşi

de cilindri

-analizează cămăşile uscate şi

cămăşile umede şi compară

avantajele şi dezavantajele

acestora

-verifică planeitatea blocului

motor şi determină abaterile de

la planeitate ale suprafeţei

superioare



regulile de NTSM şi PSI

specifice

micrometru de

interior)

-NTSM şi PSI

-verifică alezajul cilindrilor,

alezajul cuzineţilor

-respectă regulile de protecţia

muncii şi PSI referitoare la

lucrările executate

-să identifice tipuri

constructive de chiulase şi

elementele componente


demontare, curăţare, verificare

şi montare a elementelor

chiulaselor

-să aleagă sculele,

instrumentele şi dispozitivele

de control specifice lucrărilor

efectuate


urile specifice


NTSM specifice activităţii

desfăşurate

Chiulasa şi garnitura de chiulasă

-tipuri constructive de chiulase şi garnituri de

chiulase

-elemente componente

-demontarea chiulasei şi a garniturii de

chiulasă

-curăţarea chiulasei, ghidurilor supapelor,

găurilor filetate

-analiza camerei de ardere

-verificarea: şuruburilor de prindere a

chiulasei, etanşeităţii chiulasei, suprafeţei de

montaj-găurile filetate, ghidurilor şi scaunelor

supapelor

-controlul montajului

-scule şi dispozitive specifice lucrărilor de

montare şi demontare a chiulaselor şi

garniturii de chiulasă

-NTSM şi PSI



constructive ale

chiulaselor


demontare, curăţare,

verificare şi montare a

chiulaselor - activităţi

individuale şi pe grupe

de elevi

-exerciţii de măsurare a

planeităţii suprafeţelor

de montaj a chiulasei, a

galeriei de admisie şi

evacuare, măsurarea

înălţimii chiulasei

-documentaţii ale

motoarelor

-diferite tipuri de

motoare

-truse de scule şi

dispozitive

specifice

-banc de lucru

-instrumente şi

dispozitive de

măsură de măsură

specifice (ceas

comparator cu

suport, riglă de

control,

micrometre de

interior şi

exterior)

-citeşte corect documentaţia

tehnică

-recunoaşte tipuri constructive

de chiulase

-demonteză chiulase şi garnituri

de chiulase respectând

tehnologia de lucru

-verifică elementele chiulaselor

-montează chiulasele şi

garniturile de chiulase

respectând tehnologia de montaj

-să identifice elementele

mecanismului bielă-manivelă


demontare a mecanismului

bielă-manivelă, de curăţare şi

verificare a elementelor

demontate

-să aleagă sculele,

instrumentele şi dispozitivele

de control specifice lucrărilor


urile corespunzătoare lucrării

Mecanismul bielă-manivelă

-prezentarea elementelor mecanismului bielă-

manivelă şi caracteristicile constructive

-demontarea ansamblului bielă-manivelă

-demontarea segmenţilor

-demontarea bolţului pistonului

-curăţarea pistonului, bolţului, bielei

-verificarea bielei, cuzinetului, bolţului

-măsurarea fantei segmenţilor

-măsurarea jocului segmentului în canalul de

pe piston

-demontarea arborelui cotit

-demonstraţia practică a

lucrărilor



constructive utilizate la

mecanismul bielă-

manivelă


demontare, curăţare şi

verificare a

mecanismului bielă-

manivelă - activităţi

-documentaţii

tehnice ale

motoarelor

-motoare de

diferite tipuri

-ansamble bielă-

manivelă

-trusă de scule şi

dispozitve

specifice (chei,

dispozitive pentru

depresare bolţ,

-citeşte corect documentaţia

tehnică a motorului

-recunoaşte elementele

mecanismului bielă-manivelă şi

marcajele acestora

-demontează segmenţii, pistonul,

bolţul, biela

-verifică elementele demontate

-recunoaşte şi utilizează sculele

şi dispozitivele adecvate

motorului la care execută

lucrarea practică


efectuate


asamblare a mecanismului

bielă-manivelă

-asamblarea pistonului cu bolţul şi biela

respectând tehnologia de montaj

-montarea segmenţilor conform tehnologiei

de montaj

individuale şi pe grupe

de elevi

-exerciţii de măsurare a

fantei segmenţilor şi a

jocului segmenţilor în

canalul de pe piston

dispozitiv pentru

montare şi

demontare

segmenţi, seturi

de lere, scule

adecvate

motorului la care

se lucrează)

-asamblează biela cu pistonul,

segmenţii


normele de protecţia muncii şi

PSI specifice activităţii

desfăşurate

Montarea arborelui cotit în blocul motor.

Montarea ansamblului piston-bielă în cilindru

respectând tehnologia de lucru

-scule şi dispozitive specifice lucrărilor de

montare/demontare ale mecanismului bielă-

manivelă

-NTSM şi PSI specifice lucrărilor efectuate la

mecanismul bielă-manivelă


montare a

mecanismului bielă-

manivelă

-activităţi pe grupe de

elevi

-exerciţii de identificare

a sculelor şi

dispozitivelor necesare

-instructaj de protecţia

muncii şi PSI

-banc de lucru

-NTSM şi PSI

-montează arborele cotit în

blocul motor

-aliniază ansamblul piston-bielă

corespunzător cu marcajul de pe

piston şi introduce pistonul în

cilindru

-respectă tehnologia de montare

-respectă regulile de protecţia

muncii şi PSI specifice activităţii

din atelierul de motoare


constructive ale sistemelor de

distribuţie şi părţile

componente ale acestora

Sistemul de distribuţie

-tipuri constructive de sisteme de distribuţie

-elementele componente ale sistemelor de

distribuţie cu supape

-exerciţii de analiză a

tipurilor constructive şi

de identificare a părţilor

componente ale


-banc de lucru

-truse de scule

-motoare cu

diferite tipuri de

sisteme de

distribuţie

-recunoaşte tipurile constructive

ale sistemelor de distribuţie şi

părţile componente ale acestora

-să identifice tipul constructiv

de acţionare a distribuţiei

-să demonteze şi să verifice

elementele componente ale

mecanismului de acţionare a

distribuţiei

-să monteze şi să regleze

elementele mecanismului de

acţionare a distribuţiei

-să aleagă şi să utilizeze corect

Acţionarea arborelui cu came

-tipuri de acţionare a distribuţiei şi elemente

constructive

-demontarea mecanismului de acţionare a

distribuţiei şi verificarea elementelor

componente

-montarea mecansimului de acţionare a

distribuţiei

-reglarea întinderii lanţului sau curelei de

distribuţie


tipului constructiv de

mecanism de acţionare

a distribuţiei şi

identificarea părţilor

componente


demontare, reglare şi

montare a

mecansimului de

-banc de lucru

-truse de scule

-SDV-uri

specifice

-documentaţie

tehnică

-motoare cu

diferite tipuri de

mecanisme de

acţionare a

-recunoaşte tipul constructiv de

acţionare a distribuţiei şi

elementele componente

-demontează şi verifică


mecanismului de acţionare

-montează şi reglează

elementele mecanismului

-citeşte şi interpretează

documentaţia tehnică


SDV-urile necesare efectuării

operaţiilor respective

acţionare a distribuţiei distribuţiei -cunoaşte şi utilizează corect

SDV-urile

-să identifice organele de

acţionare a supapelor şi

elementele constructive

specifice

-să demonteze, să verifice şi să

monteze organele de acţionare

a supapelor

-să aleagă şi să utilizeze SDV-

urile necesare

Grupa organelor de acţionare a supapelor

-elementele componente-construcţie

-demontarea organelor de acţionare a

supapelor

-verificarea organelor de acţionare a

supapelor

-montarea arborelui cu came, a tacheţilor,

tijelor împingătoare şi a culbutorilor


soluţiilor constructive

ale organelor de

acţionare a supapelor

motorului


demontare, verificare şi

montare a organelor de

asamblare a supapelor

-banc de lucru

-truse de scule

-SDV-uri speciale

-tacheţi

-arbori cu came

-tije împingătoare

-culbutori, ax

culbutori

-motoare

-recunoaşte elementele

componente ale grupei de

acţionare a supapelor

-demontează şi verifică piesele

din grupa de acţionare a

supapelor

-montează corect elementele

componente

-citeşte şi interpretează

documentaţia tehnică

-cunoaşte şi utilizează corect

SDV-urile

-să identifice piesele din grupa

supapei şi soluţiile constructive

de montaj ale supapelor

-să demonteze, să verifice şi să

monteze piesele din grupa

supapei




Grupa supapei

-elementele componente

-demontarea pieselor de închidere a supapelor

-demontarea arcurilor şi a supapelor

-verificarea pieselor din grupa supapei

-montarea supapelor şi a arcurilor

-montarea pieselor de închidere


soluţiilor constructive

de montaj



montare a pieselor din

grupa supapei

-banc de lucru

-truse de scule

SDV-uri speciale

-chiulasă

asamblată

-supape

-ghiduri de

supape

-scaune de supape

-arcuri de supape

-piese de

închidere

-recunoaşte piesele din grupa

supapei şi soluţiile de montaj


din grupa supapei

-montează corect piesele din

grupa supapei

-utilizează corespunzător SDV-

urile

-să identifice reperele pentru

punerea la punct a distribuţiei

-să ştie cum se realizează


-să regleze jocul termic la

supape




Reglarea mecanismului de distribuţie

-punerea la punct a distribuţiei

-reglarea jocului termic

-determinarea punctului mort interior

-NTSM şi PSI


reglare a jocului termic

la supape


punere la punct a

distribuţiei

-dispozitiv de

rotire a motorului

-trusă de scule

-trusă de lere

-SDV-uri speciale

-chiulasă

asamblată

-motor asamblat

-recunoaşte reperele pentru


-execută punerea la punct a

distribuţiei

-reglează jocul termic la supape

-utilizează corect SDV-urile

respectă NTSM şi PSI


-să identifice părţile


alimentare la m.a.s. cu

carburator


demontare ale părţilor


alimentare

Instalaţia de alimentare la m.a.s.

- prezentarea schemei şi a părţilor

componente ale instalaţiei de alimentare la

m.a.s. cu carburator

-lucrări de montare/demontare ale părţilor

componente ale instalaţiei de alimentare

-exerciţiu de

identificare a părţilor

componente ale


la m.a.s. cu carburator


demontare ale părţilor

componente ale


-motoare cu

aprindere prin

scânteie cu

carburator

-truse de scule

-banc de lucru

-recunoaşte părţile componente

ale instalaţiei de alimentare la

m.a.s. cu carburator

-demontează părţile componente

ale instalaţiei

-montează părţile componente

ale instalaţiei

Construcţia şi funcţionarea părţilor componente ale instalaţiei de alimentare la m.a.s.


constructive de carburatoare şi

părţile componente ale unui

carburator


demontare/montare pe motor a

carburatorului


demontare/montare a

elementelor carburatorului

-să aleagă sculele, dispozitivele

şi verificatoarele specifice

lucrărilor la carburatoare şi să

le folosească corespunzător

-să execute operaţii de

verificare, control şi reglare a

elementelor componente ale

carburatorului

-să execute reglarea

carburatorului pe motor şi să

verifice funcţionarea corectă a

carburatorului

Carburatorul -tipuri constructive de carburatoare -principalele părţi componente ale carburatoarelor -demontarea carburatorului de pe motor -demontarea elementelor componente ale carburatorului -identificarea dispozitivelor de corecţie şi analiza soluţiilor constructive -verificarea jicloarelor, a plutitorului, a suprafeţelor de asamblare şi a cuiului poantou -controlul membranei pompei de acceleraţie şi a filtrului de la intrarea benzinei în carburator -reglarea nivelului plutitorului -montarea elementelor componente ale carburatorului -montarea carburatorului pe motor -reglarea mersului încet -verificarea funcţionării carburatorului

-exerciţiu de


constructiv şi a părţilor

componente ale unui

carburator


demontare/montare a

carburatorului pe motor


demontare a

elementelor

componente ale

carburatorului


verificare, control şi

reglare a elementelor

componente ale

carburatorului


verificare şi reglare a

funcţionării

carburatorului pe motor

-banc de lucru

-motor cu

carburator

-diferite tipuri de

carburatoare

-truse de scule

-dispozitive şi

verificatoare

specifice

lucrărilor la

carburatoare

-analizor de gaze

de evacuare


de carburatoare şi părţile

componente ale unui carburator

-demontează şi montează

carburatorul pe motor

-demontează şi montează

elementele componente ale unui

carburator

-verifică elementele componente

ale carburatorului

-reglează nivelul benzinei în

camera de nivel constant (nivelul

plutitorului)

-reglează mersul încet al

motorului

-verifică funcţionarea corectă a

carburatorului cu ajutorul

analizorului gazelor de evacuare


constructive şi elementele


Pompa de alimentare cu benzină -tipuri constructive -construcţia pompei de benzină cu membrană -funcţionarea pompei de benzină cu membrană


demontare şi


-planşe

-pompe de

benzină cu

-precizează condiţiile de

funcţionare ale pompei de

benzină


benzină


montare/demontare de pe

motor şi a elementelor


benzină

-să execute lucrări de verificare

şi control ale elementelor

pompei

-să efectueze controlul

presiunii statice la debit nul


SDV-urile corespunzătoare

componente ale unei

pompe de benzină


înlocuire a membranei

unei pompe de benzină

membrană

secţionate şi

nesecţionate

-explică construcţia şi

funcţionarea pompei de benzină

cu membrană


şi elementele componente ale

filtrului de benzină


montare/demontare a filtrului

de pe motor


demontare, montare, verificare

şi înlocuire a elementului

filtrant


SDV-urile corespunzătoare

Filtre de benzină

-tipuri constructive de filtre de benzină

-elemente constructive

-demontarea filtrului de benzină de pe motor

-demontarea elementelor componente ale

filtrului

-verificarea, curăţirea şi/sau înlocuirea

elementului filtrant

-montarea elementelor filtrului

-montarea filtrului pe motor

-exerciţiu de


constructiv şi a

elementelor filtrelor de

benzină


montare/demontare a

filtrului de pe motor


demontare şi montare a

elementelor

componente ale filtrului


demontare, montare,

verificare şi înlocuire a


-banc de lucru

-trusă de scule

auto

-filtre de benzină

-elemente filtrante

pentru filtre de

benzină

-motor echipat cu

filtru de benzină

-recunoaşte tipul constructiv şi


filtrului de benzină

-demontează filtrul de benzină

verifică şi înlocuieşte elementul

filtrant al filtrului de benzină

-montează filtrul de benzină pe

motor


demontare, montare a filtrului

de aer

-să execute lucrări de verificare

şi înlocuire a elementului

Filtre de aer

-tipuri constructive de filtre de aer


-demontarea filtrului de aer

-verificarea, curăţirea şi înlocuirea

-exerciţiu de


constructiv şi a

elementelor

componente ale filtrului

-banc de lucru

-trusă de scule

auto

-filtre de aer

-elemente filtrante



filtrului de aer

-demontează filtrul de aer

-verifică şi înlocuieşte elementul


filtrant


SDV-urile corespunzătore


-montarea filtrului de aer

de aer


demontare/montare,

verificare şi înlocuire a


pentru filtre de

aer

filtrant al filtrului de aer

-montează filtrul de aer pe motor


montare/demontare a

rezervorului de pe automobil


demontare a elementelor

rezervorului

-să efectueze operaţii de

verificare şi control a

rezervorului



-să efectueze montarea

elementelor rezervorului

Rezervorul de combustibil

-elemente constructive ale rezervorului de

combustibil

-demontarea rezervorului de pe automobil

-demontarea buşonului de umplere, a dopului

de scurgere şi a indicatorului de nivel

-curăţarea şi verificarea rezervorului

-montarea elementelor componente ale

rezervorului

-montarea rezervorului pe automobil


montare/demontare a

rezervorului de pe

automobil


demontare a

elementelor

rezervorului

-lucrări de verificare a

elementelor

componente ale

rezervorului


montare a elementelor

componente ale

rezervorului

-banc de lucru

-trusă de scule

auto

-rezervor montat

pe automobil

-NTSM şi PSI

pentru lucrări la

rezervorul de

combustibil

-să demonteze rezervorul de pe

automobil

-să demonteze elementele

componente ale rezervorului

-să verifice rezervorul şi

elementele sale componente

-să monteze elementele

rezervorului şi rezervorul pe

automobil

-să respecte NTSM şi PSI la

lucrările efectuate la rezervoare

de combustibil

-să identifice tipurile şi


instalaţiei de alimentare la

m.a.c. şi părţile componente ale

unei instalaţii de alimentare


montare/demontare a părţilor


alimentare

Instalaţia de alimentare la m.a.c.

-prezentarea schemelor constructive şi a

părţilor componente ale instalaţiei de


-lucrări de montare/demontare a instalaţiei de



tipurilor constructive

ale instalaţiei de

alimentare la m.a.c. şi

de identificare a părţilor

componente ale


la m.a.c.


demontare a părţilor

componente ale


la m.a.c.

-banc de lucru

-trusă de scule

auto

-motoare cu

aprindere prin

comprimare


de instalaţii de alimentare la

m.a.c.

-să demonteze părţile


alimentare de pe motor

-să monteze părţile componente

ale instalaţiei de alimentare pe

motor

-să identifice tipul constructiv Pompa de alimentare cu motorină -exerciţii de identificare -banc de lucru -recunoaşte tipurile constructive





montare/demontare şi

verificare a elementelor


alimentare



-tipuri constructive de pompe de alimentare

-elementele constructive ale pompei de

alimentare

-demontarea pompei de alimentare

-identificarea şi verificarea pieselor

demontate

-montarea pompei de alimentare

a tipului constructiv de

pompe de alimentare


montare/demontare a

elementelor pompei de

alimentare


verificare a pieselor

demontate ale pompei

de alimentare

-trusă de scule

auto

-pompe de

alimentare

-instrumente de

măsură şi

dispozitive

specifice

de pompe de alimentare şi

elementele lor componente

-demontează şi montează pompa

de alimentare

-verifică piesele demontate ale


-utilizează corect echipamentul

din dotare



pompei de injecţie în linie şi cu



montare/demontare a

pompelor de injecţie




verificare şi reglare a avansului

la injecţie

Pompa de injecţie

-tipuri constructive de pompe de injecţie

-elemente constructive ale pompei de injecţie

cu elemente în linie

-elemente constructive ale pompei de injecţie

cu distribuitor rotativ

-demontarea pompei de injecţie

-verificare pieselor demontate

-montarea pompei de injecţie

-verificarea şi reglarea pompei de injecţie


a tipului constructiv de

pompe de injecţie


a elementelor

constructive ale pompei

de injecţie cu elemente

în linie şi ale pompei de

injecţie cu distribuitor

rotativ


verificare şi reglare a

pompei de injecţie

-banc de lucru

-trusă de scule

auto

-scule şi

dispozitive

speciale

-pompe de

injecţie cu

elemenţi în linie

-pompe de

injecţie cu


-banc pentru

verificarea şi

reglarea pompei

de injecţie (banc

de centricubat)



pompelor de injecţie

-montează/demontează


pompei de injecţie

-utilizează corespunzător sculele

şi dispozitivele necesare

-verifică piesele componente ale

pompei de injecţie

-reglează avansul la injecţie



unui regulator de turaţie


montare/demontare a

regulatoarelor de turaţie



Regulatoare de turaţie

-tipuri constructive de regulatoare de turaţie

-elemente constructive ale regulatoarelor de

turaţie

-demontarea regulatoarelor de turaţie

-verificarea pieselor componente ale


-montarea şi reglarea regulatoarelor de turaţie

-exerciţiu de


constructiv şi a

elementelor

componente ale



montare/demontare a

-banc de lucru

-trusă de scule

auto

-regulatoare de

turaţie

-scule şi

dispozitive

speciale




-demontează şi asamblează

regulatorul de turaţie

-verifică şi reglează regulatorul

de turaţie





unui injector


montare/demontare ale

injectorului şi pulverizatorului


verificare şi reglare a presiunii

de injecţie



Injectorul

-tipuri constructive de injectoare

-elemente constructive ale unui injector

-demontarea injectorului şi pulverizatorului

-verificarea pieselor componente ale

injectorului

-montarea elementelor componente ale

injectorului

-reglarea presiunii de injecţie


a tipului constructiv şi a

elementelor

componente ale unui

injector


demontare ale

injectorului şi

pulverizatorului şi de

verificare a pieselor

demontate


asamblare a injectorului

şi de reglare a presiunii

de injecţie

-banc de lucru

-trusă de scule

auto

-scule şi

dispozitive

speciale

-aparat pentru

reglarea presiunii

de injecţie

-injectoare


elementele componente ale unui

injector şi pulverizator


unui injector

-asamblează injectorul şi

pulverizatorul

-reglează presiunea de injecţie şi

verifică pulverizarea

combustibilului



componente ale filtrelor de

motorină



asamblare a bateriei de filtre



Filtre de motorină

-tipuri constructive de filtre de motorină


-demontarea bateriei de filtre

-verificarea elementelor filtrante

-montarea bateriei de filtre


a tipului constructiv şi a

elementelor

constructive ale filtrelor

de motorină



asamblare a bateriei de

filtre

-banc de lucru

-trusă de scule

auto

-filtre de motorină

-scule şi

dispozitive

speciale


de filtre şi elementele

componente ale unui filtru de

motorină

-demontează elementele filtrante

verifice şi să monteze elementele

filtrante

-montează bateria de filtre pe

motor



componente ale conductelor de

combustibil



asamblare a conductelor

-aă aleagă şi să utilizeze corect


Conductele de combustibil

-elementele constructive ale conductelor şi

tipuri constructive

-demontarea conductelor

-verificarea conductelor şi a elementelor de

îmbinare

-montarea şi verificarea montării conductelor


a tipurilor de conducte

şi a elementelor de

îmbinare



asamblare a conductelor

-banc de lucru

-trusă de scule

auto

-conducte de

joasă presiune

-conducte de

înaltă presiune

-elemente de

îmbinare a


şi elementele de îmbinare ale

conductelor

-demontează şi verifică

conductele

-montează şi verifică asamblarea

conductelor


conductelor



ungere


demontare/montare ale părţilor


ungere

Instalaţia de ungere

-prezentarea schemei şi a părţilor componente

ale instalaţiei de ungere

-lucrări de demontare/montare ale părţilor

componente ale instalaţiei de ungere


a părţilor componente




părţilor componente ale

instalaţiei de ungere

-trusă de scule

-panoplie cu

instalaţia de

ungere

-dispozitiv de

rotire a motorului

-motoare

-subansamble ale

instalaţiei de

ungere








-respectă NTSM şi PSI


de pompă de ulei


componente ale pompei de ulei


demontare/montare ale pompei

de ulei şi ale sorbului pompei

de ulei

Pompa de ulei

-prezentarea tipurilor constructive de pompe

de ulei

-prezentarea părţilor componente ale pompei

de ulei

-lucrări de demontare/montare ale pompei de

ulei şi ale sorbului pompei de ulei

-exerciţii de

recunoaştere a tipurilor

constructive de pompe

de ulei şi de identificare

a pieselor componente

ale unei pompe de ulei


demontare/montare ale

pieselor unei pompe de

ulei

-diferite tipuri de

pompe de ulei

-pompe de ulei cu

roţi dinţate

-piese

componente ale

pompei de ulei

-sorbul pompei de

ulei

-recunoaşte tipul de pompă de

ulei

-recunoaşte piesele componente

ale pompei de ulei

-demontează piesele

componente ale pompei de ulei

-montează piesele componente

ale pompei de ulei

-reglează presiunea de refulare a

pompei de ulei



răcire


demontare/montare ale părţilor


răcire

Instalaţia de răcire

-prezentarea schemei şi a părţilor componente

ale instalaţiei de răcire

-lucrări de demontare şi montare a părţilor

componente ale instalaţiei de răcire


a părţilor componente




părţilor componente ale

instalaţiei de răcire de

pe motor

-truse de scule

-panoplie cu

instalaţia de

răcire

-motoare

-subansamble ale

instalaţiei de

răcire








-respectă NTSM şi PSI

-să identifice modul de

amplasare şi antrenare al

pompei de lichid



Pompa de lichid

-prezentarea montajului pompei de lichid pe

motor

-prezentarea părţilor componente ale pompei

de lichid

-exerciţii de

recunoaştere a modului

de amplasare şi de

antrenare a pompei de

lichid pe motor

-motor cu pompa

de lichid montată

-pompe de lichid

centrifuge

-piese

-recunoaşte amplasarea pompei

de lichid pe motor şi modul ei de

antrenare

-recunoaşte piesele componente

ale pompei de lichid


lichid


demontare şi montare ale

pompei de lichid

-lucrări de demontare şi montare a pompei de

lichid

-exerciţiu de


componente ale pompei

de lichid


demontare şi montare

ale pieselor unei pompe

de lichid

componente ale

pompei de lichid

-demontează şi montează piesele


lichid

-montează pompa de lichid pe

motor

-reglează întinderea curelei de

antrenare a pompei de lichid

- să identifice părţile

componente ale instalaţiei

de aprindere

- să execute lucrări de

demontare, montare,

verificare şi de reglare la

instalaţii de aprindere

Instalaţia de aprindere

- sistemul de alimentare cu energie electrică

(bateria de acumulatori, alternatorul,

releul de tensiune)

- sistemul de apridere (caracteristici

tehnice, construcţia elementelor

componente)

- lucrări de demontare, montare şi de

verificare a elementelor componente

- exerciţii de

recunoaştere a

instalaţiilor de

aprindere

- -exerciţii de

identificare a


- lucrări practice

demonstrative

- studiu de caz

- piese

componente

ale instalaţiei

de aprindere

- aparate şi

instrumente

de măsurare şi

verificare a

elementelor

componente

- recunoaşte piesele


aprindere

- demontează şi montează


instalaţiei de aprindere

- execută operaţii de măsurare

şi de reglare utilizând

aparate specifice

- să identifice modul de

amplasare şi antrenare al

pompei de lichid

- să identifice elementele

componente

- să execute lucrări de

demontare, montare şi

verificare ale instalaţiei

Pornirea motoarelor

- caracteristici tehnice, construcţia şi

funcţionarea instalaţiei de pornire şi a


- exerciţii de

identificare a


ale instalaţiei de

pornire

- lucrări practice

demonstrative

- studiu de caz

- piese

componente

ale instalaţiei

de pornire

- aparate şi

instrumente

de măsurare şi

verificare a

elementelor

componente

- recunoaşte piesele


pornire

- demontează şi montează


instalaţiei de pornire

- execută operaţii de măsurare

şi de reglare utilizând

aparate specifice




CURRICULUM

PENTRU


- varianta revizuită -


MECANIC MOTOARE


DISCIPLINA: LEGISLAŢIE RUTIERĂ

(disciplină facultativă)

BUCUREŞTI 2000

Modulul "Legislaţie rutieră" - 93 ore.


enumeră regulile de circulaţie conform legislaţiei în vigoare

interpretează regulile de circulaţie în baza noţiunilor, cunoştinţelor şi convingerilor de

conduită preventivă

îşi însuşeşte reglementări noi interne şi internaţionale apărute în domeniu


aplică regulile de circulaţie în practica conducerii autovehiculului

promovează conduita preventivă

înlătură cauzele generatoare de evenimente rutiere


disciplină rutieră, atenţie

responsabilitate faţă de partenerii de trafic şi pietoni

Structura şi organizarea conţinuturilor

Nr.

crt.

Conţinut tematic Metodologie Criterii de performanţă

Forme de activitate Metode

0 1 2 3 4

1 Sistemul circulaţiei rutiere

elemente constructive, acte normative ce

reglează circulaţia pe drumurile publice, rolul

factorilor ce compun sistemul circulaţiei

rutiere

drumul (definiţie, identificarea drumurilor

publice, elemente geometrice şi puncte

caracteristice ale drumurilor)

semnalizarea rutieră (indicatoare, marcaje,

semnale luminoase)

vehiculul (definiţie, clasificare, înmatriculare,

radiere)

-activitate teoretică -observare dirijată

-problematizare

-precizează actele normative ce reglementează

circulaţia pe drumurile publice

-prezintă mijloacele de semnalizare rutieră şi

utilizarea lor

-explică modul de înmatriculare şi de radiere a

autovehiculelor

-indică obligaţiile conducătorului auto

-rezolvă corect pe simulator 90% din situaţiile

limită prezentate-30 min

-analizează cazurile de accidente de circulaţie

2 Obligaţiile conducătorilor auto -activitate teoretică -observare dirijată

-problematizare

-răspunde la 22 de întrebări din cele 26 ale unui

chestionar de legislaţie rutieră-30 min.

-răspunde la 9 întrebări din 11 ale unui

chestionar cu obligaţiile şi interdicţiile

conducătorilor auto-20 min.

3 Reguli privind circulaţia vehiculelor


-problematizare

4 Permisul de conducere


-problematizare

5 Infracţiuni şi contravenţii la regimul circulaţiei


-problematizare

6 Accidente de circulaţie. Noţiuni de prim ajutor


-problematizare

Observaţie: Orele se vor desfăşura în cabinetele de legislaţie rutieră

curriculum pentru Şcoala profesionalĂ · pdf fileaplicaţiile practice de desen tehnic vor...

Documents