cuprins introducere - universitatea tehnica de ...digilib.utcb.ro/repository/ccn/pdf/galan.pdfteză...

Teză de Doctorat: Contribuţii la implementarea sistemului de management al calităţii intr-o firma de instalaţii

- 1 -

CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................. 3 CAPITOLUL 1 ................................................................................................ 7 ISTORICUL CONCEPTULUI CALITATE 1.1.Istoricul conceptului de sistem de management al calităţii......................... 7 1.2.Sistemul de management al calităţii pe plan european şi mondial - Cerinţele generale pentru implementarea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii ............................................................. 21 1.3.Implementarea sistemului de management al calităţii în organizaţiile din România .................................................................................................... 28 1.3.1.Cerinţele standard pentru certificare. ..................................................... 29 1.3.2.Principiile fundamentale ale sistemului de management al calitatii ......32 CAPITOLUL 2 .............................................................................................. 38 DOCUMENTATIA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII 2.1. Manualului calităţii ................................................................................. 42 2.1.1.Scop şi domeniu de aplicare................................................................... 42 2.1.2.Documente de referinţa .......................................................................... 43 2.1.3.Termeni şi definiţii ................................................................................. 44 2.1.4.Sistemul de management al calităţii într-o firmă ................................... 44 2.1.5.Responsabilitatea managementului ........................................................ 47 2.1.6.Managementul resurselor ...................................................................... 54 2.1.7.Realizarea serviciilor ofertate de către firmă ......................................... 56 2.1.8.Masurare. analiza şi îmbunătăţirea......................................................... 59 2.2. Procedurile sistemului de management al calităţii................................... 66 2.2.1.Controlul documentelor.......................................................................... 67 2.2.2.Controlul înregistrărilor.......................................................................... 70 2.2.3.Auditul intern ......................................................................................... 71 2.2.4.Controlul neconformităţilor.................................................................... 75 2.2.5.Acţiuni corective .................................................................................... 76 2.2.6.Acţiuni preventive .................................................................................. 78 CAPITOLUL 3 .............................................................................................. 80 IMPLEMENTAREA MONITORIZAREA ŞI ÎMBUNATĂŢIREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII 3.1. Implementarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea manualului calităţii....... 80 3.2. Implementarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea procedurilor sistemului de management al calităţii............................................................................... 85 3.2.1. Procedurile operaţionale ale calităţii ..................................................... 85


- 2 -

CAPITOLUL 4 ............................................................................................ 105 STUDIU DE CAZ . SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII LA O FIRMĂ DE INSTALAŢII. 4.1.Generalitati .............................................................................................. 105 4.2.Asigurarea calităţii în firmă..................................................................... 105 4.3.Prezentarea documentaţiei tehnice (proceduri tehnice şi instrucţiuni de lucru) a sistemului de management al calităţii ......................................... 109 4.3.1.PT 01-Instalatii sanitare ....................................................................... 109 4.3.2.PT 02-Instalatii termice, de ventilaţii şi pentru climatizare ................. 115 4.3.3.PT 03-Instalatii electrice ...................................................................... 121 4.3.4.IL 1-Instructiunea de recepţie a lucrărilor executate ........................... 128 CAPITOLUL 5 ............................................................................................ 137 MODEL DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII INTR-O FIRMĂ DE INSTALAŢII 5.1.Înregistrari ale calităţii ............................................................................ 138 5.1.1.Înregistrări referitoare la cerinţele generale ......................................... 138 5.1.2.Înregistrari referitoare la cerinţele manageriale ................................... 139 5.1.3.Înregistrari referitoare la cerinţele de logistică .................................... 139 5.2.Atestarea calităţii execuţiei ..................................................................... 140 5.3.Calitatea şi satisfacţia clientului.............................................................. 141 CAPITOLUL 6 ............................................................................................ 142 INFORMATIZAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII 6.1.Sisteme informatice pentru asigurarea şi controlul calităţii în firmă ...... 142 6.2.Informatizarea sistemului de management al calităţii prin realizarea unei aplicaţii soft “Planul de control al calităţii execuţiei”.......................... 145 CAPITOLUL 7 ............................................................................................ 151 CONTRIBUŢII PROPRII CONCLUZII FINALE............................................................................... 153 ANEXE ......................................................................................................... 157 Lista figuri......................................................... ...........................................158 Lista tabele.....................................................................................................159 Lista anexe.....................................................................................................160 BIBLIOGRAFIE ......................................................................................... 195


- 3 -

INTRODUCERE Calitatea este conform Dicţionarului Enciclopedic Român „o categorie filozofică exprimând unitatea laturilor şi însuşirilor esenţiale ale obiectelor şi proceselor. În virtutea calităţilor sale, un lucru este ceea ce este şi poate fi deosebit de alte lucruri”. Aceasta categorie filozofică are în lumea actuală o valenţă reală, care începe să se impună şi în mediul afacerilor. Prin intermediul tezei, care are ca subiect “Contribuţii la implementarea Sistemului de management al calităţii într-o firmă de instalaţii”, se evidenţiază importanţa majoră a respectării unor principii (cerinţe) în desfăşurarea activităţii în orice domeniu, fără de care nu se pot atinge standardele înalte de onorabilitate, eficienţă şi succes. Prin Hotărârea Guvernului nr. 766 din 21 noiembrie 1997, modificată şi completată cu H.G. nr. 675, din iulie 2002, pentru “aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii”, se creează cadrul legislativ care defineşte conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii şi prin care se specifică: “Pentru agenţii economici implicaţi în activitatea de realizare a construcţiilor se recomandă ca aplicarea conducerii şi asigurării calităţii în construcţii să fie însoţită de obţinerea certificării profesionale, atestată pentru domeniile de specialitate, ale obiectului lor de activitate”1. Nefiind deci o impunere legislativă, este însă o recomandare care trebuie avută în vedere la stabilirea politicii şi strategiei unei organizaţii, dacă printre obiectivele acesteia există cel de câştigare a încrederii clientului. Principalul scop al asigurării calităţii este acela de a dovedi faptul că produsele îndeplinesc sau chiar depăşesc aşteptările clienţilor. Standardele în care sunt prezentate cerinţele de calitate, vocabularul utilizat în domeniul calităţii, şi metode de îndeplinire ale cerinţelor, sunt standardele din familia I.S.O. 9000, adică: - S.R. E.N. I.S.O. 9001 : 2001, “Sisteme de management al calităţii - Cerinţe”; - S.R. E.N. I.S.O. 9000 : 2006, “Sisteme de management al calităţii - Principii fundamentale şi vocabular”; - S.R. E.N. I.S.O. 9004 : 2001, “Sisteme de management al calităţii - Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor”. Prin implementarea sistemului de management al calităţii într-o organizaţie, se realizează câteva avantaje care decurg din aplicarea principiilor expuse în aceste standarde: - mărirea cifrei de afaceri; - reducerea costurilor; - păstrarea poziţiei de piaţă;

1 Hotărârea Guvernului nr. 766 din 21 noiembrie 1997, modificată şi completată cu H.G.nr. 675, din iulie 2002, pentru “aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii”, art 5, pag.5.


- 4 -

- cucerirea a noi nişe de piaţă; - îmbunătăţirea imaginii firmei; - creşterea încrederii clienţilor şi furnizorilor în serviciile şi produsele oferite; - îndeplinirea condiţiilor de participare la licitaţii; - favorizarea comerţului internaţional cu bunuri şi servicii; - certifică clienţilor că societatea funcţionează pe baza unui sistem de calitate recunoscut internaţional. Calitatea este un demers costisitor din punct de vedere material, şi uman, însă avantajele induse de desfăşurarea activităţii într-un sistem controlat şi unitar sunt evidente şi foarte importante. În Capitolul 1, după un scurt istoric al conceptului calitate, este prezentat acest demers pe plan mondial şi în România, unde numărul organizaţiilor care au implementat şi eventual certificat un sistem de management al calităţii este în creştere. Din antichitate şi până în prezent, acest concept a evoluat până la gradul de sistem, aplicabil oricărui domeniu de activitate sau produs. În Capitolul 2, al tezei sunt descrise cerinţele pentru certificarea unei organizaţii conform standardelor de calitate. Certificarea sistemului de management al calităţii implementat în organizaţie, este o decizie de strategie managerială, care furnizează încredere clienţilor şi consolidează imaginea firmei pe lângă avantajele menţionate anterior. În Capitolele 3 şi 4 sunt prezentate etapele de implementare, monitorizare şi îmbunătăţire ale sistemului calităţii, proceduri care completează sistemul descriind toate procesele din firmă, modul în care se asigură satisfacerea cerinţelor clienţilor, şi studiul de caz la o firmă de instalaţii. Cadrul de prezentare teoretică generală şi studiul de caz al unui sistem de management al calităţii într-o firmă de instalaţii, este completat în Capitolul 5 cu un model de implementare a sistemului. Informatizarea sistemului de management al calităţii, cerinţa inerentă a perioadei de evoluţie a societăţii actuale se regăseşte în Capitolul 6. În prima parte sunt amintite programe computerizate utilizate pentru monitorizarea, planificarea şi controlul proceselor, iar cea de-a doua parte a capitolului prezintă realizarea unui program de control al calităţii execuţiei . Capitolul 7, este capitolul în care sunt subliniate contribuţiile proprii, rezultatul activităţii de implementare şi certificare reală a unui sistem de management al calităţii într-o organizaţie şi propuneri pentru că rezultatele acestui demers să fie pe măsura aşteptărilor clienţilor dar şi a celor care îl întreprind. În final, la Concluzii sunt subliniate importanţa şi eficienţa principiilor calităţii şi rezultatele extraordinare ale acestei strategii. Aceste rezultate înseamnă îmbunătăţirea poziţiei pe piaţă a firmei şi un climat sigur şi echilibrat intern, care motivează personalul organizaţiei şi conduce la creşterea profitului.


- 5 -

Obiectivele tezei Realizarea tezei de doctorat este rezultatul activităţii de studiu al managementului general şi a managementului calităţii în special, dar şi a experienţei de Manager al sistemului de management al calităţii într-o organizaţie de execuţie instalaţii. Acţiunile întreprinse pentru crearea sistemului, implementarea lui şi pentru a învinge lipsa de interes a personalului şi lipsa încrederii în rezultate a conducerii, au dus în final la certificarea organizaţiei conform cerinţelor standardului SR EN ISO 9001:2001, creşterea renumelui şi implicit a profitului firmei. În conţinutul tezei s-au introdus părţile semnificative ale documentaţiei sistemului de management al calităţii, aşa cum au fost concepute, reprezentând manualul calităţii, cu anexele sale angajamentul managementului, organigrama cu funcţiile relevante, obiectivele calităţii şi lista de proceduri şi de instrucţiuni ale calităţii . Tot la capitolul documentaţie au fost inserate procedurile calităţii, cu particularităţile impuse de domeniul la care ne referim şi instrucţiunile calităţii. Ca un element de noutate, la Capitolul 5 ”Model de implementare a sistemului de management al calităţii ” am prezentat exemple de înregistrări ale calităţii şi exemple de rezolvări ale neconformităţilor apărute . De asemenea ca ilustrare a activităţii de analiză, monitorizare şi îmbunătăţire, a sistemului de management s-a prezentat o analiză a conducerii, cu documentele care conţin datele de intrare şi datele de ieşire ale analizei şi concluziile acesteia care s-au materializat ulterior într-un program de acţiuni corective şi preventive. Activitatea de analiză a avut ca rezultat ulterior şi un program de acţiuni pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii organizaţiei. În conţinutul tezei se inserează şi înregistrări ale formularelor, anexe la proceduri care sunt interesante ca mod de abordare al sistemului calităţii. Managementul calităţii ca disciplină, evoluează în acelaşi timp cu alte discipline, din care însă poate prelua concepte şi abordări proprii acestora şi poate, la rândul ei, emite noi ipoteze, transmiţând noi concepte şi abordări. În teză se vor prezenta în mod special influenţele psihologiei, a celei aplicate în plan organizaţional şi ale managementului în procesul de realizare a calităţii la nivel de organizaţie Acest proces de implementare a calităţii este prezentat ca fiind succesiunea a două faze principale. Prima fază corespunde existenţei conceptului de calitate începând din antichitate şi până în momentul în care organizaţiile încep să funcţioneze ca sisteme deschise. A doua fază este procesul de realizare a calităţii şi o completează pe prima cuprinzând acţiunile organizaţiilor, în procesul de construire a calităţii realizate ca răspuns la stimulii externi. Conţinutul propriu zis al tezei cuprinde descrierea în detaliu a documentaţiei de la baza sistemului de management al


- 6 -

calităţii2, implementarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea acestuia şi apoi un studiu de caz prezentat pentru exemplificare. Sunt accentuate elementele specifice pentru domeniul respectiv, unde sistemul de management al calităţii integrează cerinţe tehnice şi de reglementare specifice ca şi cerinţele impuse de disciplina în construcţii referitoare la calitate3. Se prezintă apoi o aplicaţie soft de implementare a sistemului calităţii, cu ajutorul căreia se urmăreşte şi se controlează sistemul implementat în execuţie. Teza se încheie cu prezentarea tendinţelor înregistrate la nivel naţional şi internaţional în paralel cu modul de adaptare a strategiei sistemului de management la nivel de societate în domeniul calităţii şi cu evoluţia proceselor identificate. În esenţă, obiectivele urmărite pe parcursul tezei sunt următoarele: - evidenţierea caracterului dinamic al conceptului de calitate; - evidenţierea caracterului de interdisciplinaritate a calităţii; - prezentarea unui cadru general al dezvoltării conceptului de calitate; - prezentarea documentaţiei sistemului de management al calităţii; - prezentarea procesului de transformare al organizaţiilor după implementarea şi monitorizarea unui sistem de management al calităţii ; - prezentarea unui studiu de caz, care să ilustreze cum a fost implementat şi certificat un sistem de management al calităţii într-o firmă de execuţie instalaţii; - efectul benefic al implementării sistemului asupra imaginii organizaţiei pe piaţa firmelor de instalaţii ; - informatizarea sistemului de management al calităţii şi importanţa acestui demers. Procesul de pregătire şi documentare pentru elaborarea tezei a început în urmă cu şase ani, iar teza a fost realizată pe baza consultării a mai bine de 200 de titluri din literatura de specialitate, parte dintre acestea în limba română şi parte dintre acestea în limba franceză şi engleză. Alegerea subiectului acestei teze de doctorat mi s-a părut oportună, pentru ca în primii ani după 1989, în România, în domeniul privat în special, au apărut primele organizaţii care îşi desfăşurau activitatea în conformitate cu noua legislaţie. În acea perioadă de început a democraţiei în ţară, vidul de reglementare şi legislaţie a permis apariţia unor lucrări care nu corespundeau cerinţelor, executate de personal neinstruit, sau neautorizat. Informaţiile prezentate se pot constitui în puncte de plecare pentru noi studii dar şi în posibilităţi de revenire (pentru o aprofundare a cercetării) pentru o perfecţionare şi extindere a ideilor expuse în cadrul tezei. 2 Se face referire la documentaţia întocmită în conformitate cu SR ISO/TR 10013:2003 “Linii directoare pentru documentaţia sistemului de management al calităţii “ 3 Conform cerinţelor Legii nr.10 / 1995 privind Calitatea în construcţii,


- 7 -

CAPITOLUL 1. ISTORICUL CONCEPTULUI CALITATE În acest capitol, este prezentată pe scurt istoria conceptului calitate, apărut o dată cu societatea omenească şi până în prezent când acesta a devenit un principiu filosofic. 1.1.Istoricul conceptului de sistem de management al calităţii; Se apreciază că documentul, referitor la calitate, având vechimea cea mai mare este "GENEZA": "lumea a fost creată în 6 zile iar după fiecare zi Dumnezeu a zis - a fost bine făcut -". În Codul lui Hammourabi (sau Hamurappi, 1792-1750 î. Chr.) Cel mai important dintre codurile păstrate din lumea mesopotamiană (Codul lui Urmammum din Ur, al lui Lipitestar, al regelui Nadusa din Emunna), descoperit la Susa în 1901, capitolul CCXI se prevede: "dacă un zidar construieşte o casă şi ea se dărâmă omorând ocupanţii, zidarul va fi şi el omorât". La fenicieni se tăia mâna celor care realizau produse ce nu erau conforme cu modelul. Cea mai veche reprezentare a controlului calităţii a fost descoperită în Egipt în mormântul lui Rekh-Mi-Re din Theba, (1450 IH),unde este prezentat un egiptean care verifica perpendicularitatea unui bloc de piatră cu firul de plumb, în prezenţa tăietorului de piatră (reprezentarea este preluată ca emblemă a Institutului Juran din S.U.A.), o reprezentare similară s-a găsit şi în mormintele aztece. Şi în China antică, în secolul al V-lea î. Chr., interesul pentru calitate se materializa în existenţa a circa 30 de unităţi, care se ocupau de problemele calitative ale producţiei de mătase. Chinezii, sunt părinţii calitologiei, aşa cum îi considera D. Stoichiţoiu şi V. Vodă4, iar preocupările lor de creare a unor instrumente de măsură şi etalon, în vederea evaluării lungimilor, capacităţilor şi greutăţilor sunt atestate istoric. În Evul Mediu corporaţiile dictau reguli clare şi aveau un sistem de formare şi de control care garantau clienţilor conformitatea produselor. Şi în Ţările Române în evul mediu, statul a fost un factor determinant în reglementarea şi controlul activităţilor care dăunau cetăţenilor prin desfăşurarea comerţului iar sancţiunile, după moda vremurilor, erau drastice. În lucrările sale, Nicolae Iorga sublinia interesul domnitorilor din Ţările Române pentru reglementarea comerţului şi supravegherea lui urmărind protecţia „norodului de oameni proşti”.

4 Istoria calităţii – Un eseu concentrat, Bucureşti, Editura Mediarex 21, p. 11


- 8 -

În perioada cuprinsă între secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, în Bucureşti “vel aga avea şi sarcina de supraveghere a vânzării mărfurilor în dughene şi pieţe şi veghea asupra comercianţilor şi negustorilor “ care umblau cu măsuri strâmbe5. Una dintre responsabilităţile poliţiei comunale pe timpul lui Nicolae-Vodă Caragea era controlul pentru „igiena publică şi măturarea coşurilor”. Alexandru Moruzzi-Vodă a hotărât că trebuie pedepsiţi „şapte măcelari nesupuşi care au provocat lipsa de carne, iar brutarul Cristache, care a vândut pâine cu lipsă la cântar este bătut la tălpi, pus la trei răspântii şi în mijlocul târgului şi apoi trimis la ocnă.” Un alt domnitor al Ţărilor Române, (Alexandru Mavrocordat) se plimba incognito prin oraş „cu falanga după el” pregătit să bată la tălpi pe măcelarii şi brutarii care vindeau „marfă proastă sau cu cumpene strâmbe”. Tot el arunca pe uliţe „care întregi de pâine şi de carne pentru pedepsirea negustorilor hapsâni”. La Secţiunea 1, Poliţie Generală din Regulamentele Organice se prevede că „Departamentul Treburilor din Lăuntru, veghea la aprovizionarea cu cele trebuincioase traiului populaţiei, controla şi ţinea evidenţa strictă a preţurilor produselor, în special a făinii şi a cărnii, precum şi a măsurilor şi greutăţilor.”(L. Cârjan– „Istoria Poliţiei Române de la origini până în 1949”). Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, preocupat de protecţia cetăţenilor faţă de negustorii înrăiţi, continuă tradiţia controlului incognito, iar „ocaua lui Cuza” este şi astăzi o expresie care sperie hoţii. Raportul lui Colbert 6, din 3 august 1664 adresat lui Ludovic XIV menţiona: "dacă fabricile noastre, printr-un lucru îngrijit, vor asigura calitatea produselor noastre, aceasta va duce la creşterea interesului străinilor pentru a se aproviziona de la noi şi banii lor se vor scurge către regat". În 1723 ţarul Petru I ( ţarul Rusiei) a dat un ucaz prin care se stabileau normele pentru încercarea armamentului, precum şi pedepsele pentru cei care, din lipsă de atenţie, favorizau livrarea către armată a armelor de proastă calitate. La sfârşitul secolului XVII Vaquette de Gribenval, inspector general al artileriei, a semnalat şi dezvoltat principiul interschimbabilităţii, care este cheia producţiei moderne, şi a dat publicităţii primele reguli de fabricaţie: · limitarea dimensiunilor la un ansamblu de valori standard; · determinarea toleranţelor faţă de aceste valori standard; · stabilirea unui sistem de control care preciza dimensiunile şi instrumentele necesare pentru control. Frederic Taylor Winslow7 s-a remarcat prin experimente în domeniul lucrului cu maşinile unelte, elaborând primele regimuri de aşchiere şi realizând „organizarea ştiinţifică”. Apar termeni noi în vocabularul tehnic al calităţii ca, tehnologia de execuţie, maistrul şi ajutorul de maistru ce au printre atribuţii şi supravegherea calităţii.

5 ( L. Cârjan – „Istoria Poliţiei Române de la origini până în 1949”, Bucureşti, Editura Vestala, 2000, ); 6 1619-1683, ce a îndeplinit pe rând funcţiile de Ministru al Finanţelor, Controlor general, Director pentru Clădiri, Artă şi Industrie, Secretar al Casei Regale şi al Navigaţiei 7 Inginer american (1856-1915)


- 9 -

Taylor este cel care a sintetizat conceptele de management de până în acel moment şi principiile managementului ştiinţific. Aşa cum au fost acestea formulate de Taylor reprezintă, şi astăzi, baza practicilor manageriale în numeroase organizaţii. În calitatea de inginer în cadrul Midvale Steel, Taylor identifică, la nivel de organizaţie, o serie de probleme cu efect direct asupra calităţii, precum şi cauzele asociate acestora: - nedefinirea clară a responsabilităţilor; - gradul slab de standardizare; - inexistenţa unui sistem de recompense; - realizarea procesului de decizie fără un suport argumentaţional consistent; - inexistenţa unui sistem de actualizare şi perfecţionare a cunoştinţelor angajaţilor. Ideile lui Taylor pentru ameliorarea acestei situaţii s-au materializat în patru principii cheie ale managementului şi anume: 1.abordarea dintr-un unghi ştiinţific a muncii fiecărui angajat; 2.dezvoltarea competenţelor fiecărui angajat prin instituirea unui sistem de training; 3.cooperarea permanentă a întregului personal la nivel de organizaţie; 4.„responsabilitatea aparţine conducerii, munca aparţine angajaţilor”. Acesta este momentul din care încep să se dezvolte metode şi profesii specifice procesului de realizare a calităţii, precum şi momentul care marchează începerea unui drum comun pentru istoria conceptului de calitate, istoria managementului organizaţional şi istoria societăţii în ansamblu şi aceasta este, de asemenea, perioada în care consumatorii, clienţii, utilizatorii, salariaţii şi cetăţenii devin din ce în ce mai exigenţi. Inspecţia, prima etapă, esenţială, în dezvoltarea conceptului calitate a demarat la începutul secolului al XX-lea, în contextul metodelor tayloriste şi a organizării ştiinţifice a muncii. Deoarece Taylor face o distincţie netă între cei ce conduc, cei ce realizează efectiv producţia şi cei ce supervizează, maiştrii sunt transformaţi în inspectori. La începuturile sale, noţiunea de inspecţie a constat într-o acţiune de supervizare, de tip supraveghere, al cărui obiectiv era de a căuta - căutare de natură vizuală – cu scopul de a scoate în evidenţă defectele unui produs. Compania Ford Motor a fost prima companie care a aplicat ideile lui Taylor, atât în ceea ce priveşte diviziunea muncii, cât şi în ceea ce priveşte introducerea unui număr de inspectori de calitate, care desfăşurau un control calitativ post-operaţional8. Motivul principal l-a constituit introducerea unei linii de asamblare a automobilelor, prilej cu care, necesitatea asigurării conformităţii elementelor s-a acutizat.

8 Exemplul a fost urmat apoi de firmele Singer(masini de cusut )si Mac Cornic(utilaje agricole)


- 10 -

Inspecţia 9 a fost definită ca : „toate acţiunile de supraveghere, realizate în cadrul unei misiuni definite”. Conform acestei definiţii noţiunea de inspecţie nu implică compararea cu un referenţial prestabilit. - Prima etapă în evoluţia calităţii, inspecţia este definită10 ca reprezentând „ansamblul măsurilor, examinărilor şi încercărilor realizate asupra uneia sau mai multor caracteristici ale unui produs sau serviciu în scopul comparării acestora cu exigenţele specificate şi determinării conformităţii sau non-conformităţii acestora”. Evoluţia managementului în organizaţiile occidentale în perioada de manifestare a curentului „inspecţie”, este perioada organizaţiilor, mai curând, normative (aceasta este cea mai bună cale de urmat), mecaniciste (o cauză, un efect) şi introvertite (organizaţiile sunt privite ca fiind funcţionale şi independente de mediul în care ele acţionează). Pentru „calitate”, aceasta este epoca inspecţiei. Următorul pas a fost cel al prevenirii defectelor. Acesta a dat naştere celei de-a doua etape în evoluţia calităţii şi anume, controlul calităţii. Istoric vorbind, se pot identifica mai multe etape semnificative în evoluţia curentului “controlul calităţii”, aşa cum sunt acestea prezentate în continuare. Începând cu anul 1924, cercetările întreprinse în cadrul laboratoarelor companiei Bell Telephone11 au pus în evidenţă fenomenul variaţiei în cadrul realizării unui produs. Ideea de bază porneşte de la imposibilitatea reproducerii absolute a rezultatelor în cadrul unui proces de producţie şi, prin urmare se impune determinarea gradului de variaţie acceptabil. Walter A. Shewhart12 introduce o nouă formă de colectare, prezentare şi analiză a datelor (cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de „fişa de control statistic”), care reprezintă începutul controlului statistic al calităţii şi care schimbă atribuţia inspectorului de calitate, înlocuind activităţile de identificare şi sortare a produselor „defective” (neconforme) cu activitatea de monitorizare a stabilităţii procesului şi identificarea schimbărilor ce au loc în cadrul acestuia. În 1931, Shewhart a prezentat public rezultatele cercetărilor referitoare la controlul calităţii, prin intermediul lucrării “Controlul economic al calităţii produselor fabricate”13. Imediat după terminarea războiului, Marele Stat Major al Japoniei a stabilit un comitet format din ingineri şi cercetători, însărcinat cu ameliorarea calităţii şi productivităţii uzinelor de armament. În mai 1946, coordonatorul acestui comitet (Kenichi Kayonagi) a fondat o asociaţie a cărui scop îl constituia refacerea

9 În septembrie 1987, Conform NFX 50-120 s-a definit termenul 10 M.Perigord, J.P. Fourmier - Dicţionarul calităţii, AFNOR, Paris, 1993 11 până în 1925 parte a companiei Western Electric din Hawthorne 12 fizician şi statistician (1891 - 1967) 13 publicată de Editura Van Nostrand (New York), această lucrare nu a cunoscut în acel moment un succes. Lucrarea a servit ca referinţă, în principal după al doilea război mondial, pentru numeroase lucrări, fie acestea americane sau europene, ce au avut ca subiect controlul statistic al calităţii. A doua ediţie a acestei lucrări, publicată 50 de ani mai târziu, în memoria lui Shewhart, de către Asociaţia Americană pentru Controlul Calităţii, într-un tiraj de 10.000 de exemplare s-a epuizat rapid.


- 11 -

industriei japoneze, denumită Uniunea Japoneză a Oamenilor de Ştiinţă şi a Inginerilor (JUSE). Merită amintit aici rolul lui Homer Sarahohn, care deşi nu este prezent în galeria marilor personalităţi din domeniul calităţii, întrucât, nu numai că a contribuit direct la renaşterea şi dezvoltarea industriei eletronice japoneze, dar a pus bazele aplicării conceptului de management participativ în Japonia şi i-a sprijinit direct pe japonezi în însuşirea noţiunilor de bază din domeniul calităţii, activitate continuată şi aprofundată după 1950 de Deming sau Juran. După cel de-al doilea război mondial, controlul calităţii a cunoscut o puternică ascensiune. Astfel, în Statele Unite ale Americii, controlul calităţii devine obiect de studiu în cadrul universităţilor, unde sunt elaborate numeroase programe de formare a specialiştilor pe această temă. În anul 1949 se înfiinţează Asociaţia Americană pentru Controlul Calităţii, de către un grup de ingineri participanţi la seminariile pe tema controlului calităţii ţinute de către Deming la Stanford, asociaţie profesională care se bucură de o mare importanţă. Dacă Shewhart a fost primul angajat al Western Electric, care a elborat concepţia privind calitatea, în cadrul aceleaşi companii, cel care face diferenţierea între calitatea, pe parcursul procesului de producţie, şi verificarea calităţii la sfârşitul procesului de producţie, este George D. Eduards14. În calitatea sa de responsabil al acestui departament, G. Eduards deschide calea spre ceea ce devine, mai târziu, „asigurarea calităţii”, prin sesizarea diferenţelor dintre conceptele de realizare a calităţii şi de verificare a calităţii. Totuşi, publicaţia sa din 192215, care consacră mai mult de o treime funcţiei calităţii, încercând să demonstreze necesitatea integrării calităţii în toate stadiile procesului de producţie, nu are acelaşi ecou ca şi scrierile lui Shewhart. În 1920, în America, George D. Eduards a separat funcţia calitate de funcţia producţie.În timpul celui de-al doilea razboi mondial s-au dezvoltat metodele statistice datorită volumului mare de control ce trebuia aplicat diferitelor categorii de armament şi au fost puse la punct tabelele de eşantionare statistica la concernul Bell-System, de către Harold F. Dodge şi Henry Romig. Obiectivul dublu al fiabilităţii şi al controlului costurilor a condus la conturarea unui nou principiu, acela al asigurării calităţii, făcând trecerea către cea de-a treia etapă în dezvoltarea conceptului calitate - asigurarea calităţii. Conceptul calitate după cel de-al doilea război mondial După cel de-al doilea război mondial, controlul calităţii a cunoscut o puternică ascensiune. Astfel, în Statele Unite ale Americii, controlul calităţii devine obiect de studiu în cadrul universităţilor, unde sunt elaborate numeroase programe de formare a specialiştilor pe această temă.

14 Pune bazele Departamentului pentru Calitate la Western Electric în 1920 15 „The Control of Quality în Manufacturing”, The Ronald Press Co., New York


- 12 -

În 1949, JUSE a constituit în interiorul său un grup de lucru pe tema controlului calităţii (QC Research Group). Dupa consultarea materialelor existente (normele americane referitoare la controlul calităţii, studiul lui Egon Pearson publicat în 1935 de către IBS, cartea lui Shewhart din 1939) şi urmare a cursurilor susţinute de Deming în 1950, JUSE a redactat broşura“ Principii elementare de control statistic al calităţii”. Din fondurile obţinute cu titlu de drept de autor a fost instituit de către JUSE, începând cu decembrie 1950 „Premiul Deming” pentru calitate. Istoria industriei japoneze arată că, din punct de vedere politic, ideea instituirii acestui premiu a fost excelentă. Tot în această perioadă multe alte ţări din occident au început să facă primii paşi în domeniul controlului calităţii. În 1957 a luat fiinţă Asociaţia Franceză pentru Controlul Industrial al Calităţii, care a fondat în acelaşi an, împreună cu Germania, Anglia, Olanda şi Italia, Organizaţia Europeană pentru Controlul Calităţii, astăzi denumită Organizaţia Europeană pentru Calitate (E.O.C.) În toata această perioadă, în organizaţiile occidentale, precum şi în cele japoneze, calitatea era obtinută, în principal, prin intermediul controlului pe parcursul şi la finalul procesului de fabricaţie, produsele defecte fiind retrase şi înlocuite. În organizaţiile din occident şi din Japonia, calitatea era obţinută în cea mai mare parte prin control (atât pe parcursul fabricaţiei, cât şi la finalul procesului de fabricaţie). De remarcat că, noţiunea de control al calitătii nu este asimilată cu expresia „controlul tehnic de calitate”, expresie echivalentă cu inspecţia. Standardul SR ISO 8402: “Tehnici şi activităţi cu caracter operaţional, utilizate pentru satisfacerea condiţiilor referitoare la calitate” a încercat o definiţie contemporană a controlului calităţii: „tehnici şi activităţi cu caracter operaţional utilizate pentru satisfacerea condiţiilor referitoare la calitate”. Este vorba aici de acţiunile operaţionale care permit atât monitorizarea unui proces, cât şi eliminarea neconformităţilor sau deviaţiilor faţă de ceea ce a fost prevăzut de-a lungul întregului proces. Pe lângă evenimentele favorabile amintite pe parcursul acestei lucrări, cu intenţia de a demonstra evoluţia şi caracterul actual interdisciplinar al calităţii, trebuie amintit aici că, în perioada de după al doilea razboi mondial, la nivelul economiei Statelor Unite ale Americii, cererea a exercitat o presiune puternică asupra ofertei. Această presiune a generat o influenţă negativă asupra conceptului de calitate prin manifestarea de toleranţă din partea consumatorilor pentru produsele de slabă calitate, care au absorbit, fără comentarii, costul adiţional aferent inspecţiei, ceea ce a permis orientarea producătorilor spre volumul producţiei obţinute, fără o preocupare constantă şi asumată pentru îmbunătăţirea calităţii sau pentru reducerea costurilor calităţii. Alte repere calendaristice ale evoluţiei conceptului calitate, în această perioadă, pot fi considerate şi următoarele evenimente:


- 13 -

- la sfârşitul războiului, Juran şi-a deschis propriul cabinet de consultanţă şi a tinut o serie de seminare pe tema ameliorării calităţii, sub egida Asociaţiei Americane de Management şi a Universităţii din New York; - în 1950, Ishikawa a primit sarcina de a coordona punerea în practică a ideii de „Cercuri ale calităţii” în industria japoneză. Începând cu luna martie a acelui an, el a lansat o revistă lunară pe tema controlului statistic al calitatii; - în 1951, McGraw Hill publică prima ediţie a lucrării lui Juran „Quality Control Handbook”, lucrare care a cunoscut un mare succes în SUA, fiind actualizată şi reeditată în 1962,1974 şi 1988; - începând cu 1954, unul din mijloacele eficace de a face cunoscute realizările cercetătorilor japonezi în domeniul managementului este o revistă trimestrială intitulată „JUSE Reports of Statistical Application Research”, revistă în care au fost publicate marile inovaţii metodologice ale JUSE, cercurile calităţii, dezvoltarea funcţiei calitate (QFD) etc., cu mulţi ani înainte de a fi experimentate în SUA; - în 1956 Ishikawa a lansat la radio un curs de control al calităţii totale (Total Quality Control – TQC), ascultat de mii de maistrii. Dar Ishikawa se gândea deja la ultima verigă a calităţii în cadrul unei organizaţii: instruirea muncitorilor. Niciodată pâna atunci, în nici o ţară, conducerea unei organizaţii nu oferise muncitorilor posibilitatea de a participa la procesul managerial. Acesta a fost şi scopul unei reviste lunare publicate de JUSE începând cu aprilie 1962 intitulată „Gemba to TQC”. Prin intermediul acestei reviste Ishikawa cerea maiştrilor să formeze grupuri mici de muncitori voluntari (cercuri de control al calitatii) pentru studierea metodelor de control al calităţii şi anunţă crearea de centre regionale şi naţionale pentru preluarea informaţiilor transmise de cercurile calităţii; - începând din 1958, Ishikawa a început să explice industriaşilor americani prin ce se deosebesc principiile japoneze TQC de cele occidentale; - până în 1960, toate cărţile de referinţă, în acest domeniu, erau traduse din engleză. Ishikawa a început din 1960 elaborarea unei lucrări de specialitate, editată în 1964 de JUSE sub titlul “Introducere în controlul calităţii”; - în perioada 1960-1970 Ishikawa a imaginat, în fiecare an, noi procedee de stimulare a cercetării calităţii în Japonia. Cea mai mare reuşită a sa este programul naţional pentru formarea cadrelor de conducere în domeniul controlului calităţii totale - TQC. Graţie acestui program, Japonia a fost, pentru o lungă perioadă de timp, singura ţară din lume în care managerii din majoritatea organizaţiilor utilizează tehnicile TQC ca o tehnică de management. În octombrie 1969, ajutat de Georges Borel şi de membrii Consiliului European pentru Calitate, Crosby a publicat o procedură intitulată “Quality Program Specification”, care defineşte misiunea, mijloacele şi metodele departamentului calitate, precum şi responsabilităţile altor departamente în controlul şi ameliorarea calităţii. În linii mari, această procedură s-a regăsit în conţinutul paragrafelor din ISO 9004.


- 14 -

În octombrie 1969, cele trei mari asociaţii pentru calitate existente în lume – americană16, europeană17 şi japoneză18 – au organizat pentru prima dată o conferinţă comună la Tokyo. Pe parcursul acestei conferinţe s-a hotărât şi înfiinţarea Academiei Internaţionale pentru Calitate, academie fondată în 1970 de Ishikawa, Armand Feigenbaum şi Georges Borel şi care numără astăzi peste 64 de membri din 24 de ţări. Actualmente, sub egida sa se desfăşoară proiecte de cercetare şi se publică în fiecare an rezultatele cercetărilor sub titlul „The Best on Quality”. În iunie 1975 în Franţa, Ministerul Industriei şi Cercetării stabileşte în nomenclatorul său funcţia de director de calitate şi tot în acelaşi timp unele organizaţii franceze încep să creeze structurile aferente procesului de asigurare a calităţii. De altfel, aportul francezilor în domeniul calităţii este substanţial, Franţa realizând primul standard pentru audit, care pune în evidenţă rolul părţii externe, independente în asigurarea calităţii19. US Consumer Product Safety Act utilizează pentru calitate definiţia: „potrivit scopului”, definiţie care ia în considerare aşteptările clientului. Dar cum produsele şi serviciile sunt într-o permanentă ascensiune spre complexitate, noţiunea de „conformitate cu cerinţele” şi „conformitate cu cerinţele prestabilite” fac parte din definiţii care iau în considerare atât nevoia clientului, cât şi a organizaţiei de a institui un sistem de criterii obiective pentru aprecierea măsurii în care nivelul calităţii (considerat acceptabil de fiecare dintre entităţi) a fost atins. În 1990 abordarea calităţii de către Maynes din acelaşi unghi este următoarea (de altfel această abordare apare la Maynes încă din 1976 în lucrarea „Decision- making for consumers: an introduction to consumer economics”): „Putem defini calitatea în termenii unui specimen al produsului. Un specimen reprezintă o combinaţie de produs/marca(model)/vânzător. Caracteristica reprezintă factorul determinant al utilităţii produsului. Calitatea reprezintă măsura în care specimenul furnizează caracteristicile pe care individul le doreşte.”20 Conţinutul acestei definiţii ne conduce la ideea conform căreia aprecierea calităţii referenţialului este un proces ce începe cu momentul achiziţionării şi continuă pe parcursul utilizării referenţialului. Cum am mai precizat, pe parcursul activităţii sale, Juran revizuieste definiţia propusă pentru calitate în 1951 şi, în ediţiile ulterioare ale lucrării „Quality Control Handbook”, extinde definiţia calităţii abordând-o prin prisma consumatorului. Evolutia conceptului de calitate, în opinia lui Juran, este prezentată în ediţiile următoare:

16 Societatea Americană pentru Controlul Calităţii (fondată 1946) 17 Organizaţia Europeană pentru Controlul Calităţii (fondată în 1957 de către asociaţiile germană, britanică, franceză,

olandeză şi italiană de control al calităţii) şi transformată în Organizaţia Europeană pentru calitate 18 Uniunea Japoneză a Oamenilor de Ştiinţă şi Inginerilor – JUSE, fondată în 1946 19 Asociaţia Franceză pentru Asigurarea Calităţii a pus la punct un sistem de certificare de către o terţă parte a sistemelor

de asigurare a calităţii organizaţiei, sistem adoptat, mai târziu, de comunitatea internaţională 20 E.S. Maynes, - The Concept and Measurement of Product Quality”, în Household Production and Consumption, p.

542,1990


- 15 -

-ediţia din 196221 - Juran identifică următoarele implicaţii ale utilizării termenului calitate în industrie şi anume: 1.calitatea ce se manifestă pe piaţă (gradul în care un anumit produs satisface dorinţele unui anume consumator); 2.calitatea proiectată (gradul până la care o clasă de produse posedă satisfacţie pentru oameni în general); 3.calitatea conformă (gradul până la care un anume produs este conform cu specificaţiile); 4.preferinţa consumatorului (gradul până la care un anume produs este preferat, în relaţie cu produsele cu care se află în competiţie, pe baza unui test comparativ realizat de consumator); 5.caracteristica de calitate (o însuşire distinctivă a unui anumit produs – estetica, performanţa, durata de viaţă); 6.o vagă expresie a excelenţei, la modul general, fără a fi însă suficient de specific; 7.identificarea unei funcţii sau a unei responsabilităţi în ceea ce priveşte realizarea calităţii. -ediţia 197422 introduce definiţia „potrivit pentru utilizare”, pe care o descrie drept limita până la care un produs serveşte cu succes scopului utilizatorului, diferenţiază conformitatea internă (unde măsurarea calităţii are multe elemente comune cu verificările utilizate la scară largă în controlul fabricaţiei), de conformitatea externă (mult mai complexă întrucât se bazează şi pe subiectivitatea consumatorului). -ediţia 198823 menţine definiţia „potrivit pentru utilizare”, critică multiplele înţelesuri asociate noţiunii de „calitate” ăi oferă o nouă abordare a calităţii prin prisma conformităţii incomplete. Reever şi Bednar24 consideră definiţia propusă de Juran pentru calitate drept o combinaţie între calitatea privită drept excelenţa şi calitatea privită drept conformitate. Aşa cum am constatat, Juran face referire la ideea conform căreia calitatea este limita până la care un produs deserveşte interesele utilizatorului într-un mod considerat acceptabil de către acesta din urmă şi îşi susţine afirmaţia prin delimitarea în cadrul conceptului calitate a două entităţi distincte: caracteristicile produsului şi lipsa deficienţelor. Ishikawa şi Lu25 (1985) definesc calitatea prin extinderea acesteia şi printr-o separare în abordarea ei: „în aval” şi „în amonte”. În componenta „în aval” autorii fac referire la defectele produsului precum şi la deficienţele de calitate iar în componenta „în amonte” sunt cuprinse toate elementele care determină vandabilitatea unui produs.

21 J.M. Juran, L.A, Seder, F.M. Gryna, Mc Graw Hill, New York 22 J.M. Juran, F.M. Gryna, R.S. Bingham, Mc Graw Hill, New York 23 J.M. Juran, F.M. Gryna, - Mc Graw Hill, New York 24 Reeves, C.A şi Bednar, D.A - Defining Quality: Alternatives and Implications, Academy of Management Review, no.19,

1994 25 K. Ishikawa, and D.J. Lu. - What is total quality control? The Japanese Way. Englewood Cliffs, N.J: Prentice Hall, 1985


- 16 -

În ediţia a standardului ISO 9000: 2000 – Sisteme de management al calităţii, Principii fundamentale şi vocabular, se defineşte calitatea ca fiind „nivelul la care un set de caracteristici intrinsece satisfac cerinţele”, ea putându-se situa la diferite niveluri, respectiv: „nesatisfăcătoare” sau „slabă” („poor”); „satisfăcătoare” sau „bună” („good”) şi „excelentă” („excellent”)26. Conform aceluiaşi standard, calităţii îi sunt asociate şi următoarele concepte: Cerinţe: nivelul sau aşteptarea stabilită, în general presupusă sau obligatorie; Grad: categorie sau rang acordat diferitelor caracteristici de calitate pentru produse, procese sau sisteme cu acelaşi scop funcţional; Capabilitate: abilitatea unei organizaţii, sistem sau proces de a realiza un produs care va satisface cerinţele impuse ; Satisfacţia clienţilor: percepţia clienţilor asupra măsurii în care cerinţele lor au fost îndeplinite. ISO 9000:2006, oferă o viziune integratoare asupra calităţii, atât prin prisma conformităţii cu cerinţele, cât şi prin prisma consumatorului şi a îndeplinirii/depăşirii aşteptărilor clientului. Acest concept al asigurării calităţii s-a cristalizat şi a evoluat pe toată perioada celor două decenii cuprinsă între 1950-1970. Începând cu anii 1950 se constată o acţiune conjugată a creşterii complexităţii produselor, a ridicării nivelului de educaţie a consumatorilor la nivelul întregii societăţi şi a evoluţiei mediului extern al organizaţiilor, acţiune care a condus la schimbări de optică în modul intern de organizare a firmelor. Pe baza principiilor generale ale controlului calităţii, un nou curent care implică toate fazele procesului de fabricaţie se construieşte progresiv, începând cu anii 50 şi se concretizează în măsuri pentru efectuarea controlului din loc în loc pe parcursul procesului de fabricaţie. Controlul trebuie integrat în procesul de producţie şi produsul trebuie să satisfacă exigenţele unui control integrat. Acest nou proces s-a răspândit în rândul organizaţiilor sub denumirea de asigurarea calităţii, cea de-a treia etape în dezvoltarea conceptului şi pune accentul pe calitatea procesului, nu numai pe calitatea produsului, ceea ce determină atât o creştere a calităţii produsului, cât şi un randament ameliorat al proceselor. Etapa asigurării calităţii aduce cu sine o nouă abordare a conceptului de calitate, mărind sfera de acoperire a acestuia, după cum urmează: -abordare direcţionată spre interiorul organizaţiei şi care are drept scop crearea unui climat intern de încredere în obţinerea calităţii, prin realizarea sistematică de acţiuni planificate, stabilite în cadrul sistemului calităţii şi însoţite de operaţii „de ţinere sub control” prevăzute în documente (planul calităţii, de exemplu) şi necesare pentru obţinerea calităţii. - încrederea creată în interiorul organizaţiei trebuie permanent demonstrată prin instrumente de tipul documentaţiei, auditului şi trebuie să aibă la bază dovezi obiective;

26 ISO 9000:2000, Quality Management Systems-Fundamentals and Vocabulary, p. 7;


- 17 -

- abordare direcţionată spre micromediul şi macromediul organizaţiei, cu scopul de a conferi încredere elementelor mediului organizaţiei În perioada de co-existenţă a celor două concepte, acela al „asigurării calităţii” şi cel al „controlului calităţii”, s-au creat numeroase confuzii, la nivel de organizaţie, între activităţile corespunzătoare celor două etape ale evoluţiei calităţii, precum şi cu privire la gradul de întrepătrundere a acestora. Ca urmare, apare necesară delimitarea clară a celor două concepte şi anume: - controlul calităţii face referire la aspectele tehnice şi operaţionale din cadrul unei organizaţii, având drept scop satisfacerea cerinţelor referitoare la calitate, adică „construirea calităţii”; − asigurarea calităţii face referire la crearea unui climat de încredere, atât în

interiorul, cât şi în mediul organizaţiei, în ceea ce priveşte eforturile şi rezultatele acesteia în realizarea calităţii.

Sursa confuziei sau imposibilitatea în care s-au aflat unele organizaţii de a trasa o linie de demarcaţie între cele două etape poate fi considerată, spre exemplu, rolul unei proceduri. O procedură îndeplineşte în paralel, cel puţin două roluri: - este un document de control al calităţii – întrucât demonstrează capacitatea organizaţiei de a „construi” calitate, conţinând cerinţe de ordin tehnic; - este un document de asigurare a calităţii – întrucât demonstrează preocuparea organizaţiei de a oferi încredere în realizarea calităţii, conţinând cerinţe complementare cerinţelor de ordin tehnic. Demersul de asigurare a calităţii oferă atât o descentralizare a responsabilităţilor, dar şi o sporire a acestora, lărgirea relaţiilor interfuncţionale, intensificarea participării în relaţia client-furnizor, participarea personalului la realizarea obiectivelor organizaţiei şi estomparea relaţiei patronat – executant. În 1945, Dr. A.V. Feigenbaum a publicat lucrarea "Calitatea ca o metoda de conducere". După cel de al doilea război mondial, cei doi mari specialişti americani în calitate Edward Deming şi Joseph M. Juran (născut la Brăila în 1904) au ţinut în Japonia cursuri despre calitate şi control statistic şi au pus bazele calităţii în industria japoneză. În 1961 s-a prezentat cartea "Controlul total al calităţii" care se aplica din 1951 la concernul General Electric. Preocuparea organizaţiilor a fost şi este aceea de a fi competitive şi de a se menţine pe piaţă sau chiar de a câştiga poziţii noi. Acestea se pot realiza prin oferirea unor produse sau servicii de o calitate superioară cu cât mai mic preţ faţă de competitori. O modalitate prin care aceste obiective pot fi atinse este implementarea unui sistem de management al calităţii. Acest sistem controlează toate procesele din cadrul unei organizaţii cu scopul de a oferi servicii sau produse de o calitate superioară. Activitatea de management al calităţii desfăşurată în prezent în cadrul organizaţiilor a trecut prin diferite etape de evoluţie. Prima etapă, inspecţia, este stadiul în care se urmărea depistarea defectelor în vederea corectării acestora până la ultima etapă, aceea a calităţii totale în care se urmăreşte o strategie


- 18 -

organizaţională fundamentată pe ideea că performanţa în atingerea unei calităţi superioare care este realizată doar prin implicarea cu perseverenţă a întregii organizaţii în procese de îmbunătăţire permanentă. Obiectivul este creşterea eficienţei şi eficacităţii în satisfacerea clienţilor. Evoluţia conceptului Se poate aprecia că preocupările pentru calitate, apărute în timpurile foarte vechi, au fost accelerate în secolul XX, perioadă în care s-a produs şi o spectaculoasă evoluţie a acţiunilor şi conceptelor calitate (fig. 1).

Etape in evoluţia conceptului “calitate” Implicare personala 1950 1980 1990 1990-2000 Timp

Fig. 1 (dup Anne Marie-Hugues “Histoire de la qualite´ “)

Dezvoltarea conceptelor s-a accentuat rapid în anii 70-90 pe două coordonate: componenta socială şi componenta economică. Calitatea totală este treapta de evoluţie în demersul de implementare al calităţii spre care tinde organizaţia care doreşte să atingă excelenţa .

C O M P O N E N T A S O C I A L A

Controlul calitatii

Asigurarea calitatii

Calitatea totala

COMPONENTA ECONOMICA


- 19 -

Etapele de evoluţie ale conceptului calitate si conţinutul complex al acestuia nu pot fi separate aşa cum s-a arătat până acum de numele celor care le-au definit Etapele de evoluţie a conceptelor şi acţiunilor calitate, precum şi caracteristicile lor sunt redate sintetic în tabelul 1.

Etape in evolutia conceptului “calitate” Tabelul 1

Etape

Caracteristici

Perioada

de început

Concept cheie

Sensul acţiunii

Metode si tehnici

principale

Factori direct

implicaţi

Autori / întreprinderi

pioneri în acţiune

Inspecţie detectarea defectelor

'30 . '60 productivitatea şi

divizarea muncii

reacţia: luarea de măsuri

supraveghere

departamentul

inspecţie (maiştrii)

Taylor Singer Mac

Cornic

Control al

calităţii

controlul (stăpânirea)

calităţii produsului

finit

'50 . '70

nivelul de calitate

acceptabil

reglare

statistica, probabilitate, eşantionaj, metrologie

ingineri caliticieni

Shewhart Dodge şi Romig

Asigurarea

calităţii

construirea permanentă a calităţii

intermediare şi finale

80 . '90

Fiabilitate încrederea clientului

prevenire

proceduri organizatorice şi tehnice formarea

indicatorilor

fiecare, în toate

etapele de fabricaţie

Deming bell-

telephone

Calitate totală

conducerea globală a calităţii

proceselor şi produselor

începutul secolului

XXI

excelenta

prevenire din

concepţie

motivarea oamenilor

toţi membrii

organizaţiei şi ai

mediului apropiat

Juran Crosby

Ishikawa Martin

Company

(Dupa Anne Marie-Hugues “Histoire de la qualite´ “)

DR. JOSEPH M. JURAN, este unul dintre cei mai importanţi experţi care au analizat demersul calitate, până când acesta a devenit obiect de studiu în cadrul universităţilor. Joseph Moses JURAN - cetăţean american de origine română - este recunoscut pe plan internaţional ca fiind cel mai important expert în managementul calităţii. Pentru că Joseph M.Juran, este român, în acest capitol se vor menţiona cele mai importante aspecte ale activităţii acestuia în domeniul calităţii şi contribuţia sa esenţiala, recunoscută de altfel pe plan mondial. Conceptele, principiile, metodele şi instrumentele sale – unele dezvoltate şi publicate încă din perioada interbelică - sunt astăzi larg recunoscute şi aplicate în organizaţii din toată lumea, iar cărţile sale sunt considerate încă de la apariţie ca


- 20 -

fiind lucrări de referinţă deosebit de importante. Toate acestea i-au adus autorului lor renumele bine meritat de "guru (înţelept, savant) mondial al calităţii". Născut la Brăila în 1904 (ca fiu al unui cizmar), Joseph Moses JURAN a copilărit la Gura Humorului şi a emigrat, la vârsta de 8 ani, împreună cu părinţii săi, în Statele Unite ale Americii. Tânărul Joseph M. JURAN a început în 1924 o prodigioasă carieră industrială şi ştiinţifică în care inteligenţa, creativitatea şi tenacitatea au avut un rol esenţial. Absolvent de studii superioare în inginerie şi drept, el s-a orientat, încă de la început, spre managementul calităţii, angajându-se la celebrele Bell Laboratories din SUA, în cadrul Departamentului de inspecţie statistică. Pe tot parcursul impresionantei sale cariere de peste 70 de ani - ca inginer, manager (la toate nivelurile), profesor universitar şi consultant în management - el a fost preocupat să identifice, să cerceteze şi să formuleze principiile în baza cărora se desfăşoară toate activităţile unui management eficient. Aplicând aceste principii în domeniul managementului calităţii, J.M.JURAN a elaborat lucrări de referinţă ca: Managerial Breakthrough (în care enunţa principiile schimbării avantajoase şi ale prevenirii reacţiilor adverse), Quality Planning and Analysis (în care, printre altele, defineşte conceptele "aptitudine de utilizare" şi "trilogia Juran", subliniind faptul că, fără o planificare adecvată, calitatea nu se poate dezvolta), Quality Control Handbook (o "biblie" de cca. 2000 pagini, aflată în prezent la a cincea ediţie). Dr. J. M. JURAN este şi autorul a numeroase cursuri pentru managerii organizaţiilor ţi personalul întreprinderilor. Celebrul său curs intitulat Management of Quality Control a fost - ca şi unele din cărţile menţionate mai sus - tradus şi publicat în aproape 20 de limbi. În 1954, Uniunea Oamenilor de Ştiinţă şi a Inginerilor Japonezi l-a invitat pe J.M.JURAN să prezinte în Japonia o serie de conferinţe şi cursuri în domeniul controlului statistic al proceselor. Peste două decenii, Japonia avea să devină lider mondial al calităţii, după ce pusese bazele modelului japonez de Management Total al Calităţii ("Company-Wide Quality Control") prin dezvoltarea unor concepte, principii şi metode originale, dar bazate şi pe ideile şi cunoştinţele promovate de JURAN. Contribuţia excepţională a dr. J. M. JURAN la dezvoltarea managementului calităţii i-a fost recunoscută prin acordarea a peste 40 de medalii şi titluri onorifice. Cele mai importante sunt National Medal of Technology (înmânată în 1992 de preşedintele BUSH "pentru contribuţia sa de o viaţă la stabilirea principiilor şi metodelor prin care întreprinderile îi pot dezvolta propria capabilitate de a fi competitive pe piaţa globală") şi Order of the Sacred Treasure (acordat de împăratul Japoniei" pentru dezvoltarea controlului calităţii în Japonia şi facilitarea relaţiilor de prietenie între SUA şi Japonia"). Membru de Onoare al Academiei Române şi al Fundaţiei Române pentru Promovarea Calităţii, dr. J. M. JURAN a acceptat ca Premiul Român pentru Calitate să-i poarte numele. La capitolul Anexe, sunt prezentate câteva date importante referitoare la dr. J. M. JURAN, românul considerat guru mondial al managementului calităţii.


- 21 -

1.2. Sistemul de management al calităţii pe plan european şi mondial Cerinţele generale pentru implementarea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii . În prezent, conceptul de “calitate” nu acoperă numai problematica calităţii produselor şi serviciilor, ci şi aspectele organizaţionale şi de management. Preocupările privind calitatea sunt asociate cu toate activităţile legate de managementul calităţii, asigurarea şi controlul calităţii, certificarea şi acreditarea, simboluri şi etichete, standardizarea, metrologia, testarea, etc. Calitatea reprezintă de asemenea, o direcţie strategică în managementul companiei, bazată pe un angajament general al managementului şi angajaţilor pentru o îmbunătăţire continuă. Acest angajament inseamnă, ca obiectiv final satisfacţia clientului în toate fazele ciclului de viaţă a produsului şi în toate sectoarele companiei. Privind istoricul calităţii în timpul perioadei de industrializare, pe plan european şi mondial, se poate observa că noţiunea de “calitate” devine complexă de-a lungul anilor. A început iniţial cu inspecţia (concentrată pe calitatea produselor şi a serviciilor), urmată între anii 1930-1950 de controlul calităţii (trecerea de la calitatea produsului la calitatea procesului). În anii 1950 conceptul de asigurarea calităţii a fost introdus având ca punct principal calitatea organizaţiei, iar următorul pas din perioada anilor 1990, este managementul calităţii totale, unde se pune accentul pe îmbunătăţirea continuă. Calitatea este astfel integrată ca un element esenţial al strategiei de management global al unei organizaţii, bazată pe angajamentul general al managerilor şi angajaţilor de a îmbunătăţi în mod continuu calitatea pentru clienţii săi, pentru însăşi organizaţia, pentru membrii săi şi pentru societate ca întreg. Ca să accentueze potenţialul său, Piaţa Internă a UE are nevoie de omogenitate, transparenţă şi un mediu tehnic credibil în care autorităţile publice, operatorii economici şi consumatorii să poată avea încredere. Această încredere trebuie să se bazeze pe competenţa tehnică a componentelor a ceea ce se numeşte “Casa Europeană a Calităţii” formată din diferite structuri publice şi private la nivel European şi naţional, care sunt necesare pentru a demonstra conformitatea, ca să asigure libera circulaţie, creşterea şi întărirea competitivităţii economiei Europene. Aceasta este formată în primul rând din pilonii instituţionali: standardizarea, testarea şi certificarea, metrologia şi acreditarea, şi în al doilea rând pilonul managementului calităţii. A. Tabloul instituţiilor europene cu preocupări în domeniul calităţii Tabloul european al calităţii este o listă de organizaţii şi proiecte interesate în domeniul calităţii care cuprind referiri la : - Competitivitate şi managementul calităţii; - Standarde şi certificarea produselor şi serviciilor, metrologia;


- 22 -

Casa europeana a calităţii

- Instituţii educaţionale şi reţele; - Etc. B. Organizaţia Europeană pentru Calitate (EOQ)27 27 http://www.eoq.org-Organizatia europeana a calitatii

Fig. nr. 2 (După Anne Marie-Hugues “Histoire de la qualite´“ )

METROLOGIA

STANDARDIZAREA

TESTAREA SI CERTIFICAREA

MANAGEMENTUL CALITATII

ACREDITAREA

POLITICA EUROPEANA REFERITOARE LA CALITATE

COMPETITIVITATE

OPERATORI ECONOMICI

UNIUNEA EUROPEANA


- 23 -

EOQ este o asociaţie autonomă, non - profit ale organizaţiilor naţionale de calitate. În cadrul organizaţiei sunt reprezentate state Europene. EOQ cuprinde aproximativ 100.000 de persoane şi mai mult de 20.000 organizaţii din toată Europa. România este reprezentată în EOQ de către ARC - Asociaţia Română pentru Calitate. Misiunea de bază a EOQ este aceea de a facilita schimbul de informaţii, cunoştinţe şi experienţă din domeniul calităţii pentru a fi aplicate în toată Europa. EOQ este o unealtă care intensifică cooperarea din cadrul sistemului economic European, punând accent în particular pe ceea ce au nevoie întreprinderile mici şi mijlocii. EOQ promovează creşterea calităţii serviciilor publice şi sistemului educaţional şi are ca suport numărul mare de membrii. Domeniul de activitate al EOQ cuprinde: - Organizarea anuală de congrese, seminarii şi forumuri - Dezvoltarea Schemelor Armonizate EOQ pentru Înregistrarea şi Certificarea Calităţii Personalului - Distribuirea European Quality, jurnalul European al calităţii în Europa - Coordonarea de proiecte pilot - Participarea şi contribuirea la proiecte la nivel European - EOQ lucrează îndeaproape cu EFQM şi Comisia Europeană completând Platforma Calităţii Europene - Păstrează legături apropiate cu alte organizaţii internaţionale din afara Europei C. Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii (EFQM)28 EFQM s-a înfiinţat în 1988 de către 14 companii europene, şi având ca scop promovarea TQM –ului, ca un punct cheie în succesul pe termen lung al afacerii. Membrii EFQM - ului se ridică la mai mult de 800 de organizaţii, incluzând câteva organizaţii naţionale de calitate. EFQM este implicat în intensificarea unei poziţii competitive a companiilor europene prin iniţiative privind calitatea. Astfel, EFQM oferă îndrumare în managementul calităţii şi creşterea eficienţei şi eficacităţii ce o poate aduce. Odată cu evoluţia termenului „calitate” pentru acţionarii din companii şi pentru comunitate, rolul EFQM în educarea companiilor cunoaşte o creştere semnificativă. Din România au fost acceptate până acum ca membri ai EFQM doar două organizaţii: - Fundaţia Premiul Român al Calităţii „ J.M JURAN”, SC FIATEST TQM; - Compania privată de instruire şi consultanţă pentru managementul calităţii Platforma Calităţii Europene În 1994, la sugestia Comisiei Europene, EFQM şi EOQ au convenit să-şi unească eforturile în cadrul unor proiecte prin Platforma Calităţii Europene. Consiliul de conducere al Platformei Calităţii Europene cuprinde 3 executivi din fiecare

28 www.efqm.org - Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii


- 24 -

organizaţie. Platforma Calităţii Europene sprijină dezvoltarea Săptămânii Calităţii Europene şi extinderea Premiului Calităţii Europene în sectorul IMM-urilor. D. Premiul European al Calităţii (EQA) Premiul European al Calităţii este un important premiu European pentru performanţă şi realizare în practicile de management legate de TQM şi EXCELENŢĂ în afaceri. A fost lansat în 1991 de către EFQM la iniţiativa Comisiei Europene şi este susţinut de către EOQ. A fost acordat pentru prima oară în 1992. Sunt categorii specifice de acordare a premiului pentru întreprinderi mari, IMM - uri şi organizaţii din sectorul public. În România Premiul Român al Calităţii este administrat de Fundaţia J. M. JURAN. E. Săptămâna Europeană a Calităţii Săptămâna Europeană a Calităţii a fost lansată în 1995 şi promovează şi demonstrează avantajele şi importanţa calităţii în economia Europeană. Săptămâna se sincronizează astfel încât în ea este inclusă şi ziua mondială a calităţii care este în a doua joi din Noiembrie. În 1995, Săptămâna calităţii a avut ca temă „ Calitatea în Europa: drumul către excelenţă” 14 state membre şi 13 alte state Europene au participat. În 1996, tema a fost „ Calitatea în Europa: Câştigăm împreună”, mai mult de 30 de ţări europene au fost implicate şi mai mult de 100.000 oameni au luat parte. În 1997, mai mult de 1 milion de oameni din 31 de ţări au luat parte la tema „ Calitatea în Europa: Beneficiile societăţii”. În 1998 a fost inaugurat Congresul Virtual - un FORUM on - line pentru schimbul de experienţă care oferă posibilitatea organizaţiilor şi indivizilor de a prezenta cele mai bune practici în domeniul. F. Standarde CEN29 - Comitetul European de Standardizare este un organism care promovează respectarea conformităţii produselor şi serviciilor din ariile industrie şi servicii altele decât electrotehnică şi telecomunicaţiile . El lucrează în legătură strânsă cu Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO). CENELEC30 - este Comitetul European pentru Electrotehnică care a fost înfiinţat în 1973 şi este oficial recunoscut ca Organizaţie Europeană de standardizare din Cadrul Comisiei Europene. CENELEC lucrează cu 40.000 experţi de standarde tehnice din 19 ţări ale UE şi EFTA.

29 www.cenorm.be - Comitetul european de standardizare 30 www.cenelec.org - Comitetul european pentru electrotehnică -


- 25 -

CENELEC publică anual în catalogul de Standarde Europene ghiduri de referinţă pentru domeniul pe care îl reprezintă. ETSI31 - Institutul European de Standarde din Telecomunicaţii, a fost înfiinţat în 1988 pentru a facilita integrarea şi armonizarea de reţele naţionale de telecomunicaţii, radiodifuziune şi tehnologia informaţiei. ETSI realizează un set comun de standarde Europene, care unesc reţele, servicii şi asigura inter - operabilitatea echipamentelor. G. Organizaţia Europeană pentru Testare şi Certificare - EOTC32 Organizaţia Europeană pentru Testare şi Certificare (EOTC) a fost înfiinţată în 1990 ca o organizaţie non - profit, destinată activităţilor cu orientare spre dezvoltarea armonioasă a calităţii în Europa. EOTC ţinteşte să obţină aceasta prin informarea sectoarelor industriale a beneficiilor oferite prin recunoaşterea mutuală a aranjamentelor de evaluare a conformităţii dezvoltate de către Grupurile de Acord EOTC în testare şi certificare. EOTC are 16 Membri Naţionali din ţările Europene. Pentru a prezenta aceste servicii de certificare dincolo de graniţele Europei, permite ţărilor ne - Europene să observe şi să adopte procedurile sale pentru folosinţa proprie. România este reprezentată din anul 2002 de Comitetul EOTC pentru România. Grupurile de Acord EOTC reprezintă cel puţin trei ţări din EU / EFTA şi conţine părţile interesate care au stabilit un sistem de recunoaştere comun sub ghidarea EOTC. EOTC lucrează îndeaproape cu organismele de standardizare pentru a se asigura că certificările şi standardizările sunt sincronizate. EOTC are un statut de observator în comitetele tehnice din CEN / CENELEC. O asemenea cooperare evita discrepanţele ce ar putea apare între standardele dezvoltate de instituţiile de standardizare şi standardele necesare pentru a primi certificarea de la EOTC. EOTC administrează proiectul TICQA, care înlesneşte accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la diferitele componente ale infrastructurii calităţii prin procurarea unei liste cu entităţile ce oferă servicii de evaluare a conformităţii. H. Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA)33 EA a fost înfiinţată în noiembrie 1997, prin unirea a doua organizaţii Europene de acreditare, iniţial separate: Acreditarea Europeana a Certificării (EAC) şi Cooperarea Europeană pentru Acreditarea Laboratoarelor (EAL). EA are 26 membri naţionali permanenţi şi trei membri asociaţi. Membrii naţionali permanenţi sunt organisme de acreditare recunoscute de EU şi EFTA. În multe cazuri aceste organisme naţionale sunt cunoscute ca fiind « instituţii de evaluare de conformitate » şi sunt autorităţi recunoscute pentru acreditarea laboratoarelor de 31 www.etsi.org - Institutul european de standarde din telecomunicaţii 32 www.eotc.be - Organizaţia europeană pentru testare şi certificare 33 www.european-accreditation.org


- 26 -

calibrare şi testare, organismelor de inspecţie şi organismelor de certificare. RENAR este membru plin din 1999. Cooperarea Metrologica legala Vest Europeana – WELMEC34 Este un organism oficial pentru cooperare europeană în domeniul metrologiei. A fost înfiinţat în 1990 pentru a iniţia o abordare consecventă şi armonizată a metrologiei oficiale, privind dezvoltarea comerţului şi politicii în Europa. Realizează dezvoltarea şi menţinerea încrederii reciproce şi echivalează armonizarea între serviciile de metrologie în Europa. I. Cooperare Europeana pentru Metrologie Ştiinţifică – EUROMET35 EUROMET este bazată pe Memorandumul Înţelegerii semnate în Septembrie 1987 între institutele de metrologie naţională sau laboratoarele de măsurători ale Uniunii Europene şi EFTA. Una din cele mai mari provocări ale EUROMET este aceea de a încuraja dezvoltarea „Sistemului european de măsurări” în care membrii colaborează şi se bizuie unul pe altul pentru aprovizionarea etaloanelor (primar, secundar şi alte niveluri). Membrii EUROMET sunt Austria, Belgia, Danemarca, Comisia Europeană, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Irlanda, Olanda, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia şi Regatul Unit. De asemeni sunt 4 noi parteneri asociaţi: Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia. J. Institute de educaţie pentru managementul calităţii şi reţele 1. Reţeaua Academică Europeană pentru satisfacţia consumatorilor Reţeaua cuprinde experţi din institutele academice. Coordonată de Stocholm School of Economics, ce are ca origine Barometrul Satisfacţie Consumatorilor Suedezi. 2. Reţeaua şi Forumul European pentru benchmarking Reţeaua Europeană pentru benchmarking are ca obiectiv principal dezvoltarea relaţiei dintre iniţiativele variate ale benchmarkingului din cadrul Europei. Grupul de experţi a fost stabilit în Februarie 1996 cu ajutorul Comisiei Europene. Membrii Grupului de experţi au fost pregătiţi de Guvernele UK şi Olandei. 3.Reţeaua Centrelor de Informare Europeana Reţeaua este o iniţiativă a UE din 1987 pentru a promova politica comunitară prin sfaturi pentru afaceri în particular pentru întreprinderi mici şi mijloci. Reţeaua cuprinde 250 membri. - Centrele Info Europa cu baze în Uniunea Europeană, Aria Economică Europeană acum şi în Europa de Est (în ţări care sunt integrate în UE).

34 www.welmec.org - Cooperarea metrologica legala vest europeana 35 www.euromet.org - Cooperare europeana pentru metrologie stiinţifică


- 27 -

Reţeaua Centrelor de Informare are o abordare pro - activă şi descentralizată ceea ce permite acestor reţele să aibă parteneriate cu întreprinderi mici şi mijloci dorind să le pregătească pentru oportunităţile pe care li le oferă Piaţa Comună. Cu suportul DG XXII al Comisiei Europene, EIC s - au format grupuri de răspuns pentru întreprinderile mici şi mijloci pentru a le răspunde întrebărilor şi a le oferi informaţiile necesare. Unul dintre aceste grupuri specializate „ Standardizarea, Certificarea, Marcajul CE şi Calitatea” EUROCHAMBRES Asociaţia are ca membri Camerele de Comerţ şi industrie din Europa plus Israel. Membrii Camerei Europene reprezintă 14 milioane de organizaţii, 95% sunt SME. Fondată în 1958, Camera de Comerţ prezintă o legătură între întreprinderile mici şi mijlocii şi Instituţiile Europene de la Bruxelles. Camera Europeană promovează capacitatea şi puterea Reţelei de Camere Europene şi îşi asumă rolul de Camera de Comerţ şi Industrie capabilă de a transmite politica UE şi de a promova programe şi proiecte economice şi relaţiile de comerţ din cadrul Uniunii Europene şi cu ţări din afara ei. În acest context Camera de comerţ europeană este un suport pentru politica europeană a calităţii. UNICE36 reprezintă interesele membrilor săi la Bruxelles. În activitatea sa sunt incluse competitivitatea şi realizarea unei singure pieţe, dezvoltarea durabilă, inovarea şi educaţia permanentă.

36 Uniunea confederaţiilor patronale şi industriale din Europa


- 28 -

1.3. Implementarea sistemului de management al calităţii în organizaţiile din România Si in România calitataea a constituit o preocupare importanta a activitaţii de productie sau a furnizarii de servicii. Astfel o formă a controlului calităţii, în perioada anterioara anului 1989, era „Controlul tehnic de calitate” . Controlul tehnic de calitate al serviciilor si produselor realizate de intreprinderile din Romania, a fost reglementat prin Legea nr 4, privind Asigurarea si controlul calitatii produselor si serviciilor, emisa in 29.06.1989. In prima parte a legii se preciza: „Asigurarea calitatii produselor si serviciilor constituie obligatia fundamentala a muncitorilor, maistrilor, tehnicienilor, inginerilor cercetatorilor si proiectantilor, a tuturor oamenilor muncii, in calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producţie si beneficiari ai bunurilor materiale , care raspund nemijlocit de realizarea parametrilor tehnico-calitativi ai intregii productii, astfel incit nici un produs sa nu fie livrat, din intreprindere, daca nu intruneste conditiile de calitate” . In continuare se preciza: “Conducerile intreprinderilor, centralelor, ministerelor si celorlalte organe sint obligate sa asigure conditiile tehnico-materiale necesare realizarii calitatii produselor in conformitate cu prevederile planului national unic de dezvoltare economico-sociala si ale programelor de perfectionare a organizarii si modernizare a proceselor de productie.” Mult înaintea celor mentionate anterior, în România au avut loc urmatoarele evenimente care au influentat puternic inceputurile calitatii : • 15 septembrie 1864 - Promulgarea Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de masuri si greutati în Romania de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Romania a fost a 16-a tara din lume care a adoptat Sistemul Metric de unitati de masura creat în Franta, în 1799. • 1883 - Romania adera la Conventia Metrului, devenind al 19-lea stat membru al acestui tratat international prin care Sistemul Metric a fost adoptat ca sistem de unitati cu utilizare în statele semnatare si în relatiile dintre ele si au fost create organele Conventiei Metrului (BIPM, CIPM si CGPM). • 1889 - Infiintarea Serviciului Central de Masuri si Greutati, primul organ de stat în domeniul metrologiei legale din Romania. • 1951 - Infiintarea Institutului de Metrologie care, începînd din 1974, se va numi Institutul National de Metrologie (INM), institut de cercetare stiintifica în domeniul metrologiei.


- 29 -

• 1952-Constituirea Directiei Generale de Metrologie (DGM) avînd în componenta Institutul de Metrologie În anul 2000 se aduc mari schimbări atât în modul de abordare cât şi în structura standardelor privind sistemele de management al calităţii. Standardul SR EN ISO 9000:2000 – Sisteme de management al calităţii, Principii fundamentale şi vocabular, defineşte şi explică termenii de specialitate şi enumera principiile fundamentale de management al calităţii, iar standardele ISO 9001, 9002 şi 9003 sunt integrate într-un nou standard SR EN ISO 9001:2000 - Sisteme de management al calităţii, Cerinţe, aprobat in anul 2001, care se caracterizează prin compatibilitate cu seria ISO 14000, referitoare la managementul mediului. Acest nou standard, care are drept scop orientarea către client în primul rând şi abordarea procesuală în elaborarea, implementarea şi îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de management al calităţii, el prezintă cerinţele (conform titlului) care trebuiesc îndeplinite de orice organizaţie care vrea să câştige încredere. Standardul este structurat în opt capitole, după cum urmează: 1.domeniu de aplicare; 2.referinţe normative; 3.termeni şi definiţii; 4.Cerinte generale referitoare la sistemul de management; 5. responsabilitatea conducerii realizarea produsului, din care fiecare organizaţie va decide asupra activităţilor pe care le desfăşoară pentru furnizarea produselor ei; 6. managementul resurselor; 7.managementul proceselor; 8.evaluare, analiză şi îmbunătăţire. 1.3.1.Cerintele standard pentru certificare În România, aşa cum am arătat în capitolele anterioare, calitatea produselor şi a serviciilor diverse oferite populaţiei a preocupat autorităţile încă din evul mediu. Acţiunile întreprinse în perioadele anterioare au fost în general punitive faţă de cei care nu înţelegeau să respecte prescripţiile referitoare la cerinţe impuse. Astăzi se pune problema unei abordări diferite, în care preocuparea pentru respectarea cerinţelor cât şi a aşteptărilor clienţilor, este prioritară pentru managerii organizaţiilor care desfăşoară diverse activităţi. În epoca de început a mileniului trei, se pune problema câştigării încrederii potenţialilor clienţi respectând cerinţe reglementate printr-un cadru legislativ sigur. Pentru a putea dovedi acest lucru (respectarea cerinţelor reglementate printr-un cadru legislativ internaţional), organizaţiile din România au adoptat ca strategie manageriala obţinerea certificării de terţa parte a activităţii desfăşurate, fie activitate de producţie, în toate fazele acesteia de la proiectare a produsului până la execuţie, fie oferta de servicii, sau pur şi simplu vânzarea de produse sau echipamente.


- 30 -

Recertificare

Schema generala de certificare

Fig.3 (www.certind.ro)

Da Nu Nu

Da

Nu

Societatea adreseaza comanda de certificare si

completeaza chestionarul de identificare

si evaluare preliminara

Se transmit documentele

SM(manualul calitatii si procedurile)

Revizuirea

documentelor

Organismul de certificare transmite

contractul de certificare si documentele informative .

Analizeaza documentelor

Documentele sunt clare

si complete

Vizita de evaluare preliminara

(etapa 1) Etapa 2 Auditul de certificare

Sistemul este in conformitate cu referentialul de evaluare nu exista neconformitati

Audituri de supraveghere

Efectuarea actiunilor corective necesare pentru

eliminarea neconformitatilor comstatate

Emiterea certificatului de conformitate

cu referentialul

Luarea deciziei de certiifcare a organizatiei


- 31 -

Structura organizatiei bazata pe sistemul de management al calitatii

Fig 4 (conform S.R. E.N. I.S.O.9001:2001)

Figura reprezintă schematic o hartă a proceselor principale dintr-o organizaţie şi importanţa semnificativa a clientului. În aceasta figură clientul este prezentat cu dublu rol, cerinţele sale fiind datele de intrare ale ciclului, iar feed back-ul de la acesta aducând cerinţele pentru îmbunătăţirea continuă şi dezvoltarea calităţii. Ultimele patru cerinţe se aplică tuturor organizaţiilor care, însă, trebuie să demonstreze modul specific de aplicare a lor, în cadrul unui manual al calităţii, sau în alte documente. Standardul ISO 9004:2000 – „Sisteme de management al calităţii - Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor” are rol de îndrumare, furnizând liniile directoare pentru îmbunătăţirea continua a calităţii sistemului de management, prin creşterea satisfacţiei clientului. ISO 9001 şi 9004 au fost armonizate ca structură şi terminologie şi implică o abordare procesuală, diferenţa constând din perspectiva din care ele au fost concepute: -ISO 9004 a fost conceput din perspectiva „Excelenţei în afaceri” iar, ISO 9001, din perspectiva calităţii produsului şi/sau serviciului(T. Teodoru - ISO/DIS 9001:2000, Ce documente sunt de elaborat?, în Tribuna Calităţii nr. 9/septembrie 2000.) Caracteristicile acestei noi serii ISO 9000 pot fi sistematizate astfel (T. Teodoru - Consideraţii privind implementarea sistemului de management al calităţii conform cu ISO 9001:2000, în Tribuna Calităţii nr. 9/septembrie 2001):

INPU PROCES OUTPUT

MANAGEMENTUL PROCESULUI

MANAGEMENTUL RESURSELOR

C L I E N Ţ I I

C L I E N Ţ I I

PDC

A

MĂSURARE, ANALIZĂ ŞI PERFECŢIONARE

RESPONSIBILITATEA MANAGEMENTULUI


- 32 -

-asociază condiţiile impuse de asigurarea calităţii, adică demonstrarea aptitudinii unei organizaţii de a furniza continuu produse ce satisfac cerinţele clientului şi pe cele reglementate sau legale, cu monitorizarea satisfacţiei clientului, prin aplicarea efectivă a proceselor de îmbunătăţire continuă şi de prevenire a neconformităţilor; - de la descrierea cerinţelor în 20 de proceduri documentate (ediţiile anterioare), se trece la identificarea şi managementul proceselor necesare sistemului de management al calităţii; -implicarea întregului personal în sistemul de management al calităţii; -aplicarea standardului la nivelul tuturor proceselor care adaugă valoare pentru client, deci în toate procesele ce au loc într-o organizaţie; -acordă prioritate identificării proceselor necesare sistemului de management al calităţii şi, abia după analiza stării de fapt, se poate trece la elaborarea procedurilor; - nu cuprinde cerinţe privitoare la modul de structurare a documentaţiei sistemului de management al calităţii, permiţându-se astfel organizaţiilor să continue documentarea propriului lor sistem, în conformitate cu cerinţele lor specifice, nefiind astfel necesară rescrierea documentaţiei existente; - asigură posibilitatea aplicării standardului la nivelul organizaţiilor mici şi mijlocii, fundaţiilor, asociaţiilor etc. Proiectarea, implementarea şi îmbunătăţirea continuă a unui sistem de management al calităţii înseamnă pentru orice organizaţie o decizie strategică. Calitatea, înseamnă măsura în care un ansamblu de caracteristici intrinseci îndeplinesc cerinţele. ( conform SR EN ISO 9000-2001, Sisteme de management al calităţii, principii fundamentale şi vocabular). Pentru ca o organizaţie să fie eficace şi de succes, este necesar ca aceasta să fie coordonată şi controlată în mod sistematic şi transparent . Succesul poate fi şi consecinţa existenţei în organizaţie a unui sistem de management al calităţii proiectat pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii activităţi desfăşurate . 1.3.2. Principiile fundamentale ale sistemului de management al calitatii Conform standardelor, sunt identificate opt Principii fundamentale de management al calităţii care utilizate de conducere pot avea ca rezultat îmbunătăţirea performanţei. Aceste principii sunt chintesenţa sistemului de management al calităţii şi consider important să le prezint pe scurt: A. Primul principiu, Orientarea către client presupune ca organizaţiile ar trebui să satisfacă cerinţele clientului şi să se preocupe de depăşirea aşteptărilor acestora. B. Leadership, cel de-al doilea principiu fundamental, este cel prin care conducătorii stabilesc unitatea dintre scopul şi orientarea organizaţiei. C. Implicarea personalului, cel de-al treilea principiu, permite ca abilităţile tuturor să poată fi fructificate în beneficiul organizaţiei .


- 33 -

D. Abordarea bazată pe proces, al patrulea principiu fundamental al managementului , este cel prin care activităţile şi resursele aferente sunt tratate ca un proces, iar rezultatele obţinute demonstrează eficienţa acestui tip de abordare. E. Abordarea managementului ca sistem face ca o conducere a proceselor corelate ca sistem să ducă la creşterea eficienţei în realizarea obiectivelor sale. F. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor reprezintă un obiectiv permanent al organizaţiilor. G. Abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor, este principiul prin care nici o decizie nu ar trebui luată până când nu au fost analizate datele şi informaţiile necesare care sunt implicate în acest proces . H. Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorul. Relaţiile reciproc avantajoase între organizaţii şi furnizorii lor, conduc întotdeauna la rezultatele unei colaborări eficiente. Aceste opt principii fundamentale ale managementului constituie baza standardelor din familia ISO 9000. Organizaţiile certificate conform cerinţelor S.R. E.N. I.S.O.37 9001:2001, atestă că au cunoştinţă şi respectă aceste principii. Problematica complexă a calităţii se derulează, în fiecare ţară dar şi la nivel regional / european în cadrul Infrastructurii de evaluare şi certificare a conformităţii şi calităţii. În România organismul de standardizare ( ASRO – Asociaţia de Standardizare din România), controleaza activitatea comitetelor tehnice de elaborare a standardelor, iar organismul de acreditare este ARNA - Asociaţia Româna de Notificare şi Acreditare. La acestea se adaugă Biroul Român de Metrologie Legală Primele doua organisme care evoluează în pereche, au pe de o parte rolul de aprobare şi promovare în economia ţării a standardelor naţionale şi europene (ASRO) şi de validare (ARNA) a modului în care laboratoarele de încercări / metrologice şi organismele de certificare / inspecţie prestează serviciile solicitate de agenţii economici care doresc să li se valideze conformitatea produsului / sistemului de management cu cerinţele unuia sau mai multor standarde de firma / profesionale / naţionale / internaţionale. Rezultatul final al tuturor acestor operaţiuni îl reprezintă libera circulaţie a produselor într-un sistem bazat pe economia de piaţă. În situaţia în care produsele trebuie să respecte şi cerinţele unor reglementări naţionale / europene (legi, directive) se impune certificarea acestor produse într-un sistem recunoscut de guvern şi se aplică marcajele de securitate CS / CE (conform Legii 608/2002). În acest scop apar funcţiile specifice de acreditare şi desemnare / recunoaştere care formulează setul complet de instrumente necesare pentru validarea conformităţii unui produs cu cerinţele reglementate. Pentru domeniul voluntar (restul de 20% din totalul de produse existente pe piaţă) sunt necesare doar funcţiunile de certificare şi acreditare. De la caz la caz se pot adaugă acestui

37 S.R. E.N. I.S.O.-Standard Roman, European Norm, Innternational Standard Organisation


- 34 -

cvadruplet şi alte funcţiuni importante dar nu întotdeauna necesare – încercările de laborator, examinările şi inspecţiile ( figura 2). Trebuie subliniat caracterul dual al organismelor (se includ în această categorie toate tipurile de organisme de certificare / inspecţie dar şi laboratoarele de încercări / analize / etalonare) care efectuează încercări / certificări conform standardelor de referinţă (SR EN ISO 9001, SR EN ISO 14001, ISO 17799, standarde de încercări, standarde de produs etc.), dar în acelaşi timp ele funcţionează conform unor standarde naţionale / europene / internaţionale (SR EN ISO / CEI 17025, SR EN 45011, SR EN 45012, ISO 17024). Aceasta implică o dublă responsabilitate: 1.Prima responsabilitate este în relaţie cu beneficiarul acţiunii (încercare / certificare / inspecţie) prin care organismul validează conformitatea cu cerinţele unui standard. 2.A doua responsabilitate este faţă de întreaga comunitate economica a ţării / regiunii respective prin care organismul însuşi demonstrează ca funcţionează corespunzător - competenţa profesională şi comportament imparţial, de terţă parte - prin respectarea standardelor internaţionale specifice organismului care se validează prin acreditarea efectuată de către organismul naţional de acreditare. se creează astfel o piramidă a încrederii, care presupune participarea tuturor factorilor interesaţi. în situaţia în care produsele puse pe piaţă pot afecta sănătatea /viaţa / mediul / proprietatea, intervine al treilea factor important - Statul – care are obligaţia ca prin legi şi reglementări tehnice să împiedice realizarea de produse neconforme cu aceste cerinţe de securitate (Cerinţe Esenţiale pentru produsele realizate sub incidenţa directivelor New approach, iar în românia sub incidenţa legii 608/2001) sau punerea lor pe piaţă. de asemenea guvernul român, prin ministerul economiei şi comerţului a elaborat în anul 2002 cartea alba a infrastructurii calităţii şi evaluării conformităţii produselor. Toate aceste eforturi sunt încununate prin semnarea de către guvernul româniei a P.E.C.A.- protocolul european de evaluare a conformităţii care va reprezenta un pas fundamental către libera circulaţie a produselor româneşti în spaţiul european. Organismul Naţional de Acreditare - ARNA – se va alinia la cerinţele E.C.A. - European Cooperation for Accreditation, privind respectarea Protocolului de Recunoaştere Multilaterală – Multilateral Recognition Agreement. Pentru creşterea prin calitate a competitivităţii produselor şi companiilor româneşti în Capitolului 1 “Libera circulaţie a mărfurilor” din Acordul de Aderare a României la UE se precizează următoarele direcţii generale: - Libera circulaţie a mărfurilor reprezintă una dintre pietrele de temelie ale pieţei interne. - Principiul liberei circulaţii a mărfurilor impune un cadru legislativ comun care să asigure circulaţia nerestricţionată a produselor în cadrul Uniunii, în acelaşi mod în care acesta se realizează în interiorul ţării. - Aceasta înseamnă că standardele tehnice de bază, certificarea produselor şi caracteristicile metrologice trebuie să respecte regulile stabilite la nivel european. Referitor la aceste reguli, produsele pot fi împărţite în doua grupe principale:


- 35 -

produse pentru care au fost adoptate standarde comune armonizate şi produse pentru care nu există standarde armonizate. Astfel acquis-ul corespunzător acestui capitol cuprinde domeniile „armonizate” şi domeniile „ne-armonizate”. Legislaţia europeană armonizată include legislaţia referitoare la organismele de evaluare a conformităţii, organismele de acreditare, standardizare şi supraveghere a pieţei. Aceste structuri administrative furnizează cadrul pentru "Noua Abordare" a legislaţiei europene privind bunurile. În esenţă, aceasta nouă abordare a legislaţiei armonizate referitoare la bunuri se bazează pe principiul auto-certificării şi pe presupunerea de conformitate cu standardele armonizate. Structurile administrative orizontale necesare implementării acestei abordări impun o schimbare considerabilă în modul de operare al administraţiei, implicând trecerea de la autorizarea prealabilă la o serie de proceduri de control şi supraveghere. Un obiectiv prioritar în domeniul liberei circulaţii a mărfurilor, îl constituie dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului naţional de supraveghere a pieţei, produselor şi serviciilor în cadrul căruia să fie stabilite o serie de măsuri, cele mai importante referindu-se la: --delimitarea clară a atribuţiilor organismelor de control abilitate, în scopul evitării suprapunerii activităţilor; -stabilirea metodelor şi tehnicilor de control; -formarea personalului specializat pentru controlul pe piaţă al produselor şi serviciilor; -îmbunătăţirea procedurilor de informare şi colaborare între instituţiile cu competenţe în materie. În acelaşi timp, câteva directive aferente “vechii abordări” rămân în vigoare, acoperind o gamă largă de grupe de produse, cum ar fi produsele farmaceutice, produsele alimentare şi autovehiculele. Aceste directive impun crearea unor structuri de certificare şi autorizare în vederea aplicării legislaţiei europene. Cea mai mare parte a acestui capitol se referă la transpunerea legislaţiei europene armonizate. Fără aplicarea deplină a legislaţiei UE în acest domeniu din prima zi de aderare, piaţa internă nu va funcţiona corespunzător. Este important ca ţările candidate să aibă o capacitate administrativa pregătită să facă faţă acestei provocări la data aderării. Pe lângă transpunerea legislaţiei europene în ordinea juridică naţională, ţările candidate trebuie să creeze cadrul administrativ care să asigure aplicarea acestei legislaţii. În multe cazuri, aceasta impune o reformă completă atât a legislaţiei privind produsele cât şi a sistemului administrativ tradiţional, bazat pe preferinţe naţionale şi controale. În consecinţă, în cadrul negocierilor referitoare la acest capitol, Uniunea Europeana solicită angajamente credibile în ce priveşte capacitatea administrativă. În cazul produselor pentru care nu există armonizare, principiul director este acela că, dacă un produs poate fi vândut în mod legal pe piaţa unei ţări a Uniunii, atunci el poate fi vândut în toate ţările Uniunii. Legislaţia comunitară privind domeniile nearmonizate este reglementată de art. 28 – 30 din Tratatul CE care prevăd eliminarea restricţiilor cantitative şi a măsurilor cu efect echivalent, se va realiza, cel mai târziu, la data aderării.


- 36 -

Aplicarea principiului recunoaşterii reciproce pentru domeniile nearmonizate reprezintă instrumentul esenţial în asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor. Orice produs importat dintr-un Stat Membru este admis, în principiu, pe teritoriul oricărui alt Stat Membru, dacǎ produsul a fost în mod legal produs / comercializat (chiar şi în condiţiile în care produsul este fabricat / comercializat după reguli specifice) în Statul Membru de origine şi oferă un grad echivalent de protecţie Existenţa unui organism naţional de acreditare a infrastructurii de evaluare şi certificare a conformităţii puternic şi stabill – RENAR – recunoscut prin legea 245/2002 ca organism unic de către Guvernul României va determina aplicarea principiului “one stop testing, one stop certification “ la nivelul întregii ţări. Aceasta impune adoptarea unei legislaţii unitare şi armonizate care să prevadă recunoaşterea naţională a acreditărilor efectuate de organismul naţional de acreditare. O astfel de acţiune ar putea duce la o scădere a preţului produselor prin eliminarea testărilor / certificărilor multiple cu până la 20 –30% Semnarea de către RENAR a Acordurilor de Recunoaştere Multilaterală cu organismul de specialitate al UE – European Cooperation for Accreditation – va duce la aplicarea principiului “one stop testing, one stop certification, one stop accreditation” şi pentru produsele româneşti care vor accesa piaţa unica europeana. Acest lucru se va concretiza prin oportunitatea pentru agenţii economici din România de a-şi certifica / testa produsele destinate exportului în spaţiul UE / Internaţional / în România, apelând la laboratoare / organisme de certificare acreditate de RENAR, recunoscute internaţional şi la preţuri de până la 1-5 ori mai mici decât cele practicate de laboratoarele / organismele de certificare din tarile dezvoltate. Creşterea prin calitate a competitivităţii companiilor româneşti a fost posibilă prin semnarea de către RENAR a protocoalelor multilaterale de recunoaştere cu EA, în domeniul acreditării organismelor de certificare a sistemelor de management al calităţii, va duce la o creştere rapidă a competitivităţii companiilor româneşti care vor implementa şi certifica un SMC, având în vedere cel puţin două aspecte: - certificările vor fi recunoscute internaţional - realizarea produselor în conformitate cu cerinţele esenţiale ale Directivelor din Noua Abordare a UE, necesită existenta unui sistem de management al calităţii. Se previzionează următoarea evoluţie a certificărilor SMC, însoţită de o creştere a auditorilor certificaţi. Numărul de auditorii certificaţi până în anul 2010, prezentat in tabel se referă la auditorii externi, sau auditori de terţă parte


- 37 -

Numărul de companii şi auditori certificaţi conform ISO 9001

Tabelul nr. 2

Perioada Numărul de companii certificate

Numărul de auditori de SMC certificaţi

2004 3000 100 2005 4000 150 2006 6000 200 2007 8000 270 2008 9000 300 2009 10000 350 2010 11000 400

(cf.www.eotc38.com) Existenţa unui sistem de management al calitatii certificat conform cerinţelor standardului ISO 9001 / 2000 va determina o îmbunătăţire semnificativă a competitivităţii companiilor din perspectiva unei oferte serioase pentru garantarea CALITĂŢII produselor şi serviciilor realizate. Creşterea competitivităţii companiilor româneşti prin creşterea încrederii în performanţele companiei generate de aplicarea şi certificarea sistemelor specifice de management, solicitate tot mai mult de partenerii / clienţii din ţările dezvoltate, precum sistemele de management al mediului conform cerinţelor standardului ISO 14001

Numărul de companii certificate conform ISO 14001 şi auditori de SMM certificaţi

Tabelul nr. 3

Perioada

Numărul de companii certificate conform ISO 14001

Numărul de auditori de SMM certificaţi

2004 50 10 2005 100 25 2006 200 40 2007 350 50 2008 500 70 2009 750 100 2010 1000 120

(cf.www.eotc.com)

38 European organisation of testing and conformity


- 38 -

CAPITOLUL 2. DOCUMENTAŢIA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII În acest capitol sunt cuprinse documentele sistemului de management al calităţii elaborate în vederea certificării organizaţiei conform SR EN ISO 9001:2001. Documentele sunt aplicabile oricărei organizaţii, ţinând cont de domeniul acesteia de activitate prin adaptarea datelor prezentate . Standardul SR EN ISO 9001:2001, defineşte cerinţele care trebuiesc respectate generic în orice domeniu de activitate, permiţând excluderi numai la capitolul 7, aşa cum se precizează în text. Pentru anumite ramuri ale economiei, există însă şi alte norme sau standarde care completează sau detaliază cerinţele cuprinse în familia standardelor 9000. Sistemul de management al calităţii este acea parte a sistemului de management al organizaţiei care este orientată către obţinerea rezultatelor în raport cu obiectivele calităţii, pentru satisfacerea cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor şi obţinerea profitului planificat . Sistemul de management al calităţii are la bază documentaţia formată din : 1.-Manualul calităţii; 2.-Proceduri documentate şi Instrucţiuni de lucru; 3.-Formulare; 4.Planuri ale calităţii; 5.-Specificaţii tehnice; 6.Documente externe; 7.-Înregistrări . 1.Manualul calităţii, elaborat în conformitate cu SR ISO 10013:2003,” Linii directoare pentru documentaţia sistemului de management al calităţii” este documentul de bază al sistemului de management al calităţii. Manualul calităţii este specific fiecărei organizaţii iar modul de prezentare al acestuia nu este impus prin standard, care defineşte numai liniile directoare pentru întocmirea documentaţiei sistemului de management al calităţii. În manualul calităţii este definit domeniul de aplicare al sistemului, detaliile şi justificările oricăror excluderi, procedurile documentate ale sistemului de management al calităţii, sau referiri la acestea şi o descriere a proceselor sistemului de management al calităţii şi a interacţiunii dintre acestea care în lucrarea de faţă a fost denumită hartă a proceselor . Singurele excluderi din manual admise, conform standardului S.R. E.N. I.S.O. 9001:2001, care permit totuşi declararea conformităţii cu acesta, sunt cele de la capitolul 7, realizarea produsului. (de exemplu pot reprezenta activitatea de proiectare, care ar putea să nu fie trecuta în domeniul de activitate al organizaţiei). Manualul calităţii descrie sistemul de management al calităţii, pentru cunoaşterea externă a capabilităţii organizaţiei, atragerea clienţilor şi pentru obţinerea agreării unor organizaţii ca antreprenor de specialitate, prin demonstrarea conformităţii sistemului de management al calităţii cu standardul de referinţa SR EN ISO 9001:


- 39 -

2001 şi cu cerinţele Regulamentului privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii nr.766 din 1997, modificat şi completat prin HG nr.675 din iulie 2002. În manualul calităţii trebui să existe date generale despre organizaţie, referitor la nume, adresa sediului administrativ şi a filialelor, datele de înregistrare fiscala şi la registrul comerţului, istoric, domeniul de activitate, autorizaţii şi certificări obţinute, etc. În manual şi procedurile sistemului de management al calităţii aferente lui, este descrisă politica organizaţiei în ceea ce priveşte calitatea şi obiectivele prin care aceasta va fi atinsă . Se precizează de asemenea responsabilităţile, atribuţiile, nivelele şi limitele de autoritate ale întregului personal al organizaţiei şi se descrie modul de îndeplinire a obiectivelor . Modalităţile descrise cu privire la managementul calităţii, se aplica la toate activităţile desfăşurate de organizaţie. Manualul calităţii mai descrie modul în care se realizează implementarea politicii şi a sistemului de management al calităţii în organizaţie prin: a) auditarea internă şi externă a sistemului de management al calităţii, pentru verificarea eficienţei şi atingerea obiectivelor propuse; b)analiza şi evaluarea sistemului de management al calităţii de către conducerea organizaţiei pentru compatibilitatea sistemului cu politica sau cu obiectivele sistemului de management al calităţii; 2.Procedurile documentate şi Instrucţiunile de lucru, ale sistemului de management al calităţii, au ca mod de prezentare, text, diagrame flux, tabele sau o combinaţie a acestora. Procedurile documentate şi instrucţiunile de lucru care descriu fiecare proces şi activităţile aferente acestuia, responsabilităţile, şi înregistrările necesar a fi menţinute sunt codificate de exemplu astfel : - procedurile de sistem ale - PS; - proceduri administrative - PA; - procedurile operaţionale - PO; - Procedurile tehnice - PT ; - Instrucţiunile de lucru - IL Conţinutul prezintă în titlu denumirea procedurii documentate, apoi se prezintă scopul şi domeniul de aplicare. La descrierea activităţilor se prezintă procesul în sine, se descriu controalele sau verificările care trebuiesc efectuate şi ce formulare se completează, se anexează apoi tipul de formular care va deveni înregistrare. În procedurile documentate se vor preciza de asemenea responsabilităţile şi funcţiile desemnate cu respectivele responsabilităţi. Instrucţiunile de lucru ale sistemului de management al calităţii, descriu fiecare parte a unui proces pana la gradul de detaliu necesar pentru a permite înţelegerea executării respectivei operaţiuni. Instrucţiunile de lucru vor avea capitole, domeniu de definiţie, documente de referinţă şi descrierea activităţii. la instrucţiunile unde există şi înregistrări, va exista şi capitolul cu înregistrări.


- 40 -

Formularele sunt documente ale calităţii care pot fi anexele elaborate la procedurile documentate şi care sunt identificate cu coduri precizate în proceduri . Formulare pot fi şi documentele tip anexare reglementarilor tehnice sau alte documente create în organizaţie. Se recomanda existenta unei liste de formulare în vigoare în organizaţie, care să identifice formularele utilizabile la un moment dat. Planificarea calităţii constituie calea pe care conducerea organizaţiei aplică o politică de calitate cu caracter preventiv, orientată spre satisfacerea clienţilor externi organizaţiei şi clienţilor interni ca şi satisfacţiei intereselor salariaţilor ,furnizorilor şi organizaţiei civile . 4.Planurile calităţii identifică secvenţele principale ale proceselor, care se desfăşoară în organizaţie, precizând: - importanţa fiecărei secvenţe; - detalierea unor responsabilităţi (după caz); - necesitatea efectuării de înregistrări (şi după caz natura acestora); - participarea diferitelor compartimente în realizarea lucrărilor complexe (şi după caz, planificarea în timp a principalelor etape ale lucrării cu desemnarea de responsabilităţi şi necesitatea participării clientului); Organizaţia defineşte şi documentează modalităţile prin care sunt satisfăcute cerinţele specificate pentru proiecte şi lucrări prin specificaţiile tehnice concretizate în oferta – deviz, caiet de sarcini, tema de proiectare, proiectul propriu-zis şi dispoziţii de şantier. 5. Specificaţiile tehnice identifica: - planurile de construcţie; - cerinţe privind nivelul calităţii materialelor (gradul de confort solicitat); - cerinţe privind resursele materiale (incluzând mijloace de măsurare şi încercare, echipamente de execuţie) şi umane necesare; 6.Documentele externe sunt documente existente în organizaţie care reprezintă portul tehnic sau legislativ pentru desfăşurarea activităţilor în fiecare proces în parte. Tot documente externe sunt şi cataloagele sau specificaţiile transmise de furnizori sau instrucţiuni de proiectare, CD-uri de prezentare, etc. Se recomandă de asemenea existenţa unor liste de documente externe / proces sau activitate desfăşurată 7.Înregistrările calităţii sunt documentele sau formularele utilizate pentru referirile din procedurile documentate. Acestea pot fi: Documentele conţinând înregistrări de orice natură privind calitatea lucrărilor realizate cu avizele necesare, se arhivează într-un dosar al lucrării respective. Dosarul respectiv se deschide la primirea comenzii şi este transmis succesiv în vederea completării de către coordonatorii diferitelor etape de execuţie a acesteia (etapa cum este cazul). În etapa de execuţie, în dosarul lucrării se introduc, cel puţin în copie, dovezile asupra calităţii materialelor / componentelor folosite la realizarea lucrării/ declaraţii de conformitate, certificate de garanţie, agremente tehnice, etc.


- 41 -

Procesele verbale constituind înregistrări ale calităţii lucrărilor recepţionate (pe parcurs şi final), se identifică prin denumirea lucrării, data calendaristică. Persoanele care semnează aceste procese - verbale, sunt identificate prin nume şi prenume şi funcţie. După recepţia finală, dosarul lucrării se depune în arhiva organizaţiei unde se păstrează cel puţin până la expirarea termenului de garanţie acordat clientului sau pe durata convenită contractual cu acesta. La expirarea termenului de garanţie, respectiv de arhivare, la cererea scrisă a clientului, dosarul lucrării se poate preda acestuia după aprobarea Directorului General. Toate reclamaţiile şi sesizările clientului, în termen de garanţie se înregistrează în dosarul lucrării întocmindu-se un raport de neconformitate când este cazul. Dosarul lucrării are un opis al documentelor cuprinse, fiind interzisă extragerea documentelor cuprinse. După zece ani, documentaţia se distruge. Arhivarea dosarului se face pe o perioadă de zece ani de la terminarea lucrării. Documentele calităţii se arhivează şi pe suport magnetic, pe CD sau dischete, şi se păstrează în cutii speciale, verificând periodic materialul imprimat. Pe fiecare cutie exista un opis cu conţinutul înregistrat. Se menţin Înregistrări referitoare la instruire personal . Pentru a verifica gradul de implementare a sistemului de management al calităţii ca şi realizarea obiectivelor, în organizaţie se vor programa audituri interne şi audituri externe sau de terţa parte.


- 42 -

2.1. Manualul Calităţii Fiecare organizaţie, care are un sistem de management al calităţii certificat în conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 90011:2001, are ca document principal care descrie acest sistem manualul calităţii. Gradul de detaliere a documentaţiei de la baza sistemului de management al calităţii, este opţiunea organizaţiei, care trebuie să asigure dovezile de realizare a cerinţelor . Conform standardului39 documentaţia sistemului calităţii se poate referi la toate activităţile sau la o parte selectată a acestora, (de exemplu cerinţele care depind de natura produsului ), ţinând cont însă de standardul calităţii conform căruia intenţionează să se certifice. În capitolul de faţă este prezentat un manual al calităţii pentru o firmă de proiectare şi execuţie instalaţii. Acest manual al calităţii are ca anexe, organigrama cu funcţiile relevante ale firmei, (Anexa 1), Angajamentul managementului (Anexa2), Obiectivele calităţii (Anexa3), Lista procedurilor în vigoare (Anexa 4), Nivelul documentaţiei (Anexa5), şi harta proceselor (Anexa 6). 2.1.1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE Manualul Calităţii a fost elaborat pentru următorul scop: 10- documentarea sistemul de management al calităţii . 20- îmbunătăţirea proceselor ce influenţează calitatea . 30- demonstrarea capabilităţii organizaţiei de a furniza consecvent servicii conform cerinţelor. 40- documentarea politicii şi obiectivelor calităţii . Manualul Calităţii este aplicabil tuturor compartimentelor funcţionale din organizaţie. Prezentul manual enunţă politica privind calitatea activităţilor ce se desfăşoară în cadrul organizaţiei, exprimata la nivelul cel mai înalt. Acest manual descrie sistemul de management al calităţii, pentru cunoaşterea externa a capabilităţii organizaţiei, atragerea clienţilor şi pentru obţinerea agreării unor organizaţii ca antreprenor de specialitate, prin demonstrarea conformităţii sistemului de management al calităţii cu standardul de referinţa SR EN ISO 9001: 2001 şi cu cerinţele Regulamentului privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii. În manual şi procedurile sistemului de management al calităţii aferente lui , este descrisa politica organizaţiei în ceea ce priveşte calitatea şi obiectivele prin care aceasta va fi atinsă. Se precizează deasemenea responsabilităţile, atribuţiile, nivelele şi limitele de autoritate ale întregului personal al organizaţiei şi se descrie

39 SR ISO / TR 10013, “Linii directoare pentru documentaţia sistemului de management al calităţii”


- 43 -

modul de îndeplinire a obiectivelor. Modalităţile descrise cu privire la managementul calităţii, se aplică la toate activităţile desfăşurate de organizaţie. Manualul calităţii mai descrie şi modul în care se realizează implementarea politicii şi sistemului de management al calităţii în organizaţie prin : a) auditarea interna şi externa a sistemului de management al calităţii, pentru verificarea eficientei şi atingerea obiectivelor propuse; b)analiza şi evaluarea sistemului de management al calităţii de către conducerea organizaţiei pentru compatibilitatea sistemului cu politica sau cu obiectivele sistemului de management al calităţii; c) întocmirea documentaţiei necesare agreării ca antreprenor de specialitate în domeniul proiectării şi execuţiei de sisteme de instalaţii termice, electrice , sanitare ventilaţii şi climatizare, precum şi pentru realizarea cerinţelor în vederea menţinerii şi îmbunătăţirii continue a acesteia; Modul de elaborare, difuzare, revizuire şi control al acestui document, este descris în P 4.2.3 “Controlul documentelor”. Structura organizatorică a sistemului asigură tratarea elementelor specificate în standardul SR EN ISO 9001:2001 şi este prezentată în ansamblu, în anexele 1 şi 2 la prezentul MQ. Sistemul de management al calităţii adoptat, constituie aplicarea exigentelor SR EN ISO 9001:2001 la organizarea şi profilul organizaţiei conform prevederilor cuprinse în SR EN ISO 10013:1995 “Ghid pentru întocmirea manualelor calităţii” şi principiilor moderne de management a calităţii. Datele de identificare ale organizaţiei şi cadrul juridic de funcţionare ale acesteia : S.C. ............................................. S.R.L. a fost înfiinţată în anul ................ Si este o Societate comerciala cu capital privat, 100% roman, înfiinţată la data de............................., înregistrata la Registrul Comerţului sub nr................................Capitalul social este de ...................................lei. Organizaţia are sediul social în Bucureşti, str……................nr…… sectorul… Organizaţia dispune de spatii cu următoarele localizări şi destinaţii : ……...... Domeniul de activitate al organizaţiei este: - Lucrări de izolaţii anticorosive, instalaţii termice, sanitare, electrice, electrotehnice, energetice, ventilaţii şi climatizare, reţele exterioare de apă canal, termice, electrice, echipamente care dau funcţionalitate clădirilor şi construcţiilor inginereşti, amenajări interioare, prestaţii design; 2.1.2. DOCUMENTE DE REFERINTA a) SR EN ISO 9000 : 2001 – Sisteme de management al calităţii – Principii fundamentale şi vocabular. b) SR EN ISO 9001 : 2001 – Sisteme de management al calităţii –Cerinţe. c) SR EN ISO 10013 : 1993 – “Ghid pentru elaborarea Manualului calităţii”.


- 44 -

d) R.A.D.E.T. – Documentar pentru calificarea şi preselecţia antreprenorilor generali şi de specialitate ce urmează să asigure executarea lucrărilor de investiţii, modernizări şi reparaţii pe anul 1998. e) HG 766 / 21.11.1997 – Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii şi anexele 1 – 10 ale acesteia. f) Legea nr. 10 / 18.01.1995 privind “Calitatea în construcţii”. g) Ordonanţa 38 / 1998 a Guvernului României privind “Acreditarea şi infrastructura pentru evaluarea conformităţii”. h) Ordonanţa Guvernului României 60/2001, privind achiziţiile publice. i) Hotărârea Guvernului nr. 461/2001,pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta nr.60 / 2001. 2.1.3. TERMENI ŞI DEFINITII DEFINITII Sunt aplicabile definiţiile termenilor din SR EN ISO 9000:2001, ABREVIERI PS Procedurile de sistem ale sistemului de management al calităţii PO Procedurile operaţionale ale sistemului de management al calităţii PT Procedurile tehnice ale sistemului de management al calităţii IL Instrucţiuni de lucru MQ Manualul calităţii PM Protecţia muncii PSI Prevenirea şi stingerea incendiilor DG Director general DT Director tehnic DE Director economic RM Reprezentantul managementului CQ Controlul calităţii DM Director marketing DP , Director proiectare D prod Director producţie DI Director imagine RPL Responsabil punct de lucru SMQ Sistemul de management al calităţii 2.1.4. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII Sistemul de management al calităţii documentat şi implementat în organizaţie, este conceput pentru a produce încrederea ca produsele şi serviciile livrate corespund cerinţelor clienţilor şi ale reglementarilor aplicabile instalaţiilor executate.


- 45 -

În organizaţie, s-au identificat atât procesele principale, procesele de susţinere ale acestora, cât şi interacţiunile dintre ele. Acestea sunt figurate intr-o harta a proceselor, însoţită de o schemă a proceselor principale şi de susţinere . Pentru procesele principale, adică activităţile esenţiale care se desfăşoară în firmă pentru realizarea lucrărilor de instalaţii, cum ar fi primirea comenzii, executarea ofertei, a contractului, execuţia propriu zisă şi recepţia execuţiei şi unele dintre procesele de susţinere a execuţiei cum ar fi aprovizionarea, managementul resurselor umane, managementul calităţii au fost elaborate proceduri, prin care este descrisa activitatea respectiva, care sunt datele de intrare şi datele de ieşire ale activităţii, precum şi modalităţile de măsura a rezultatelor Pentru procesul principal de execuţie s-au elaborat proceduri tehnice care se referă la specialităţile de instalaţii (sanitare, electrice, încălzire şi ventilaţie - climatizare), şi la activitatea de service, garanţie şi post garanţie . - Documentaţia sistemului de management al calităţii Documentele sistemului de management al calităţii din organizaţie se elaborează în conformitate cu cerinţele standardului de referinţa şi constau din: a) Angajamentul managementului, prin care managementul la cel mai înalt nivel face cunoscut care sunt direcţiile strategice ale politicii din domeniul calităţii; b)Manualul calităţii care descrie sistemul de management al calităţii din firma, politica în domeniul calităţii şi obiectivele stabilite pentru realizarea acesteia. În manualul calităţii se specifica de asemenea şi care sunt documentele de la baza sistemului , cum trebuiesc menţinute, îmbunătăţite şi distribuite în organizaţie; c)Procedurile documentate şi instrucţiunile de lucru care descriu fiecare proces şi activitate, responsabilităţile, şi înregistrările care trebuiesc menţinute. Procedurile40, sunt structurate după cum urmează : - procedurile de sistem care au codul PS; - proceduri administrative PA; - procedurile operaţionale PO; - Procedurile tehnice PT ; - Instrucţiunile de lucru IL . d)Înregistrările calităţii, care sunt menţinute conform cerinţelor S.R. E.N. I.S.O. 9001:2001 şi procedurii de sistem „Înregistrările calităţii” Documentul de bază al sistemului de management este manualul calităţii la elaborarea căruia participă de regulă personal instruit sau firme de consultanţă autorizate. Manualul calităţii precizează domeniul de activitate al organizaţiei, şi anume execuţie sisteme complete de instalaţii pentru construcţii civile şi industriale. Organigrama societarii este prezentată în Anexa 2 a tezei Procedurile sistemului de management al calităţii, sunt conform listei anexate tezei (Anexa nr. 6).

40 Procedura este un mod specificat de desfasurare a unei activitati sau a unui proces (conform SR EN ISO 9001:2001)


- 46 -

În teza, Anexa 3, este descrisă politica organizaţiei în domeniul calităţii, direcţiile strategice şi obiectivele care reprezintă ţintele de atins, cu privire la calitate. Sistemul de management al calităţii adoptat, constituie aplicarea exigentelor SR EN ISO 9001:2001 la organizaţia menţionată conform prevederilor cuprinse în SR ISO/TR 10013“ linii directoare pentru documentaţia sistemului de management al calităţii” şi principiilor moderne de management al calităţii. Controlul şi gestiunea documentelor organizaţiei este asistată de calculatorul electronic. Documentele sistemului de management al calităţii se păstrează în principal pe suport electronic. Gestiunea acestor documente este asigurată de Reprezentantul Managementului, asistat de secretariat. După aprobare, se distribuie documente şi pe suport de hârtie. Reprezentantul Managementului decide asupra copiilor pe suport de hârtie, pe care le distribuie astfel încât să se asigure accesul întregului personal la documentele sistemului de management al calităţii Copiile pe suport de hârtie circula în regim controlat sau de transmitere simplă . Elaborarea PS, PA, PO, PT şi IL , se efectuează în conformitate cu procedura “Elaborarea procedurilor” unde se precizează ce capitolele conţin procedurile, cum se pot distribui şi cum se revizuiesc . Accesul la documentele sistemului de management al calităţii aparţinând organizaţiei, (cu excepţia celor confidenţiale) este permis numai pentru documentele valide – ultima ediţie / revizie. Pentru documentele retrase sau pentru proiectele documentelor noi şi / sau aflate în curs de modificare, accesul este permis numai elaboratorilor. În scopul încheierii unor afaceri Manualul calităţii, poate fi înaintat unor clienţi potenţiali ai organizaţiei sub formă de copie necontrolată (document care nu este ţinut la curent cu eventualele modificări ulterioare). Manualele calităţii, astfel transmise, vor rămâne proprietatea firmei şi vor fi restituite la cerere. Copierea acestor manuale, în parte sau întreg, este interzisă. Utilizarea lor în alte scopuri nu este permisă decât cu acordul în scris al conducerii organizaţiei . Reprezentantul Managementului păstrează evidenta manualelor calităţii, astfel distribuite. PS, PA, PO, PT şi IL constituie documente rezervate uzului organizaţiei . Documentaţia tehnică (cărţi, reviste, cataloage, prospecte, norme sau standarde, legislaţie şi programe de calcul) constituie o categorie distincta ce cuprinde informaţii şi date necesare realizării unei activităţi eficiente . Aceste documente şi date sunt accesibile întregului personal, ce are datoria de a nu le înstrăina. Procurarea, gestiunea, şi retragerea documentaţiei tehnice, este asigurată de un responsabil cu bibliotecă tehnică. Directorul General susţine şi asigură resursele procurării documentaţiei tehnice “la zi”. Accesul personalului organizaţiei la consultarea acestor documente este neîngrădit. Documentaţia tehnica se păstrează separat de alte documente, astfel ca să poată fi uşor recunoscută (este distribuită pe fişe de bibliotecă).


- 47 -

Documentele cuprinzând cerinţele legale necesare sunt disponibile acolo unde este necesar (la punctele de lucru sau la departamente) şi se identifică de Directorii de Departamente. DG cu sprijinul RM, asigură aprovizionarea cu ediţiile valide ale acestor documente. Controlul şi gestiunea înregistrărilor calităţii, se efectuează conform procedurii „Controlul înregistrărilor”.Gestionarea înregistrărilor calităţii în execuţie, este asigurată de către CQ , care răspunde de exactitatea şi cuprinsul datelor consemnate. Reprezentantul Managementului din organizaţie verifică desfăşurarea acestei activităţi. Accesul la înregistrările calităţii referitoare la un contract executat de organizaţie este permis numai: - intern: Directorului General, Reprezentantului Managementului şi / sau persoanelor desemnate de aceştia; - extern: clientului, persoanelor împuternicite din inspecţia de construcţii; Fac excepţie: - existenta unei hotărâri judecătoreşti în acest sens; - solicitării exprimate în scris, ca la predarea lucrării să i se trimită o copie completă a dosarului privind asigurarea calităţii acesteia, sau ca aceasta să poată fi consultată de reprezentantul desemnat. Dosarele, cuprinzând înregistrările calităţii referitoare la lucrările executate, se păstrează pe termen de (1) un an peste termenul de garanţie acordat prin contractul de execuţie, după care, în situaţia în care clientul nu le solicită expres în scris, se distrug. 2.1.5. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI Angajamentul Managementului sau declaraţia conducerii referitoare la politica în domeniul calităţii se găseşte în manual, Anexa 2 Orientarea către client, care este unul din principiile fundamentale ale managementului a impus realizarea sistemului de management al calităţii, descris în prezentul manual pentru a demonstra capabilitatea organizaţiei şi a furniza încrederea necesară ca produsele şi serviciile pe care le livrează corespund cerinţelor . Respectarea reglementarilor în vigoare, referitoare la instalaţiile de apă, electrice şi de încălzire, aplicabile construcţiilor şi cu precădere, prevederilor Legii nr. 10 / 1995 privind “Calitatea în construcţii” ca şi al HG 766 / 21.11.1997 anexele 1 – 10 este obligatorie . Organizaţia se angajează să îndeplinească şi alte solicitări suplimentare celor din România, în cazul realizării de lucrări pentru beneficiari ale căror cerinţe sunt conform normelor europene . În concepţia organizaţiei nevoile şi aşteptările clienţilor organizaţiei sunt transformate în cerinţe explicite şi implicite prin clauze contractuale şi / sau


- 48 -

specificaţii cuprinse în proiectele de execuţie. Rolul managementului organizaţiei este să promoveze sistematic înţelegerea acestor cerinţe ca şi realizarea lor. - Politica în domeniul calităţii Politica organizaţiei referitoare la calitate este prezentata în liniile sale principale în Angajamentul Managementului şi se poate rezuma prin “Calitate întotdeauna”. Sistemul de management al calităţii are următoarele obiective cuantificabile: a) satisfacerea exigentelor clienţilor şi cerinţelor reglementarilor aplicabile; b) să genereze dedicarea pentru calitate la toate nivelele organizaţiei; c) să fie documentata prin planuri corespunzătoare ale calităţii pentru a fi înţeleasă şi aplicata; d) să creeze calea necesara stabilirii de obiective concrete pentru lucrarile ce urmează a fi realizate; e)să se realizeze un sistem al calităţii conform standardului SR EN ISO 9001: 2001 f)să permuta o utilizare cat de buna a resurselor organizaţiei; g)să reeduca risipa de orice natura în propria organizaţie, cât şi în exploatarea lucrărilor realizate pentru clienţi. h)analiza anuala a politicii strategiei managementului organizaţiei şi a managementului calităţii şi stabilirea de noi obiective . Pentru etapa în curs, ţintele politicii de calitate sunt: a) implicarea şi motivarea personalului pentru a aplica consecvent cerinţele sistemului de management al calităţii realizat; b) îmbunătăţirea sistemului de management al calităţii c)evaluarea în prima runda a costurilor non calităţii din activitatea organizaţiei şi căutarea de modalităţi de reducere a acestora. d)punerea în practica a programelor de acţiuni corective şi preventive şi pentru îmbunătăţirea continuă. - Planificarea calităţii a)Planificarea calităţii constituie calea pe care conducerea organizaţiei aplică o politică de calitate cu caracter preventiv, orientată spre satisfacerea clienţilor externi organizaţiei şi clienţilor interni ca şi satisfacţiei intereselor salariaţilor, furnizorilor şi organizaţiei civile . b) Organizaţia defineşte şi documentează modalităţile prin care sunt satisfăcute cerinţele specificate pentru proiecte şi lucrări prin specificaţiile tehnice concretizate în oferta – deviz, caiet de sarcini, tema de proiectare, proiectul propriu-zis şi dispoziţii de şantier. c) Specificaţiile tehnice identifică: - planurile de construcţie; - cerinţe privind nivelul calităţii materialelor (gradul de confort solicitat);


- 49 -

- cerinţe privind resursele materiale (incluzând mijloace de măsurare şi încercare, echipamente de execuţie) şi umane necesare; d) Planurile calităţii identifică secvenţele principale ale proceselor, care se desfăşoară în organizaţie, precizând: - importanţa fiecărei secvenţe; - detalierea unor responsabilităţi (după caz); - necesitatea efectuării de înregistrări (şi după caz natura acestora); - participarea diferitelor compartimente în realizarea lucrărilor complexe (şi după caz, planificarea în timp a principalelor etape ale lucrării cu desemnarea de responsabilităţi şi necesitatea participării clientului); Planurile calităţii se întocmesc în conformitate cu procedura PO 7.1. “Elaborarea planului calităţii”. - Responsabilitate, autoritate şi comunicare

Managementul de la cel mai înalt nivel se asigură ca responsabilităţile şi autorităţile sunt definite şi comunicate în organizaţie. Responsabilităţile pentru funcţiile relevante sunt definite în manual : Directorul General, care este patronul organizaţiei, are următoarele responsabilităţi: a)stabileşte politica referitoare la calitate şi obiectivele de atins; b)asigură implementarea şi funcţionarea sistemului de management al calităţii; c)asigură resursele necesare aplicării politicii referitoare la calitate; d)asigură motivarea personalului pentru realizarea cerinţelor fiecărui client, ca şi cerinţelor reglementarilor aplicabile; e)conduce analizele periodice ale managementului organizaţiei; f) analizează împreuna cu funcţiile implicate reclamaţiile sosite şi neconformităţile depistate, stabilind responsabilităţile pentru rezolvarea acestora; g)conduce şedinţele de analiză a sistemului de management al calităţii; aproba şi semnează ofertele, contractele de proiectare şi contractele de execuţie, aproba avizarea finala a proiectelor. i)analizează, aproba, promovează aplicarea planurilor anuale de verificări metrologice, de instruire, planurile calităţii, programele corective şi preventive, întocmite în cadrul sistemului de management al calităţii. j)coordonează activitatea din organizaţie , În activitatea să fiind susţinut de Directorii de departamente, şefii de compartimente şi de câtre Reprezentantul Managementului, conform cu atribuţiile şi responsabilităţile ce revin acestora. Directorul Tehnic– este responsabil pentru: a) cunoaşterea şi înţelegerea politicii organizaţiei în domeniul calităţii; b) analizarea cerinţelor din tema de proiect primita de la client, evaluarea capabilităţii tehnice de satisfacere a acestora şi definirea condiţiilor tehnice din oferta asupra proiectului; c) obţinerea avizelor necesare pentru lucrările contractate de organizaţie;


- 50 -

d) inspectarea şi evaluarea calităţii (controlul tehnic de calitate – CQ) a lucrărilor de execuţie, analizarea şi dispunerea de soluţii pentru neconformităţile din proiectarea şi execuţia lucrărilor; identificarea cauzelor şi tendinţelor de repetare; stabilirea şi implementarea acţiunilor corective şi preventive pentru eliminarea cauzelor şi prevenirea repetării neconformităţilor; e) stabilirea necesarului de instruire a personalului din subordine; f)obţinerea, dacă este necesar, de derogări din partea clientului şi – după caz a MLPTL, pentru rezolvarea neconformităţilor; g) participă la analiza periodică şi la întocmirea listei de furnizori agreaţi; h)promovează recepţia corectă şi neîntârziată a produselor aprovizionate PO 7.4. i) Coordonează împreună cu Directorul General, activitatea de aprovizionare . Directorul de Producţie este responsabil pentru : a)cunoaşterea şi înţelegerea politicii organizaţiei în domeniul calităţii b)verificarea permanentă a calităţii lucrărilor de execuţie şi a respectării proiectelor de execuţie; c)stabilirea necesarului de instruire a personalului din subordine d)participă la analiza periodică a activităţii e)întocmeşte planul calităţii pentru activitatea din departament şi supraveghează respectarea acestora. f)Controlează recepţia corectă şi neîntârziată a produselor aprovizionate (conform formular PPQ 04). g)Coordonează împreună cu Directorul Tehnic activitatea de execuţie. Directorul Economic are în subordine compartimentele Financiar şi Contabilitate. El este responsabil pentru: - cunoaşterea şi înţelegerea politicii organizaţiei în domeniul calităţii de către personalul din subordine; - desfăşurarea în bune condiţii a activităţii specifice compartimentului aflat în subordine; - înregistrarea costurilor generate de acţiunile corective stabilite în rapoartele de neconformitate ; - încheierea de asigurări de risc pentru bunurile organizaţiei şi activităţile desfăşurate . Directorul de Marketing, are următoarele responsabilităţi : a) analiza datelor de intrare pentru întocmirea ofertei şi stabilirea necesitaţii proiectării b) solicitarea completării datelor necesare întocmirii ofertei de la beneficiar c) avizarea internă a ofertei cu sau fără proiectare d) transmiterea ofertei avizate departamentului economic pentru întocmire contract e) Pentru începerea execuţiei, după întocmirea contractului, documentaţia se va transmite pe şantier ; f)analizarea activităţii departamentului marketing se face o dată la două luni. Directorul de Proiectare are următoarele responsabilităţi : a)analiza, verificarea şi validarea fiecărei etape de proiectare ;


- 51 -

b) analizarea datelor de intrare şi completarea acestora când este cazul , care trebuie să includă : 1.cerinţele de funcţionare şi performanţă ; 2.cerinţe legale şi de reglementare ; 3.dacă este cazul , informaţii derivate din proiecte anterioare ; 4.alte cerinţe esenţiale pentru proiectare şi dezvoltare . c) analizarea datelor de ieşire ale proiectării şi dezvoltării, care presupune : 1.să îndeplinească cerinţele cuprinse în datele de intrare ; 2.să furnizeze informaţii corespunzătoare referitoare la aprovizionare şi service ; 3.să conţină sau să facă referire la criterii de acceptare a produsului ; 4.să definească caracteristicile produsului care sunt esenţiale pentru utilizarea sigură şi corectă a acestuia d)să asigure verificarea modificărilor în proiectare şi dezvoltare . Directorul de Imagine, are următoarele responsabilităţi : a)acţionează prin toate mijloacele pe care le are la îndemână pentru promovarea imaginii organizaţiei; b)la sfârşitul fiecare lucrări , transmite chestionarele pentru evaluarea satisfacţiei clientului, cu scrisoarea însoţitoare, beneficiarului (PO 8.2.1.); c)prelucrarea şi interpretarea rezultatelor obţinute; d)arhivarea datelor; e)prezentarea datelor spre analiza Directorului General la fiecare două luni, întocmindu-se un raport. Reprezentantul Managementului este numit prin decizie de Directorul General al Organizaţiei şi este responsabil de elaborarea, aplicarea şi funcţionarea eficienta a sistemului de management al calităţii din organizaţie. Este independent şi imparţial faţă de cei care execută activităţi productive şi de servicii, şi are următoarele responsabilităţi: a) reprezintă organizaţia în relaţii profesionale cu alte societăţi, organisme de standardizare, de certificare sau alte organizaţii cu activitate similara, avizează documentele calităţii (proceduri, planurile calităţii) emise în cadrul organizaţiei; b) avizează documentele sistemului de management al calităţii ce intră în sfera sa de autoritate, conform MQ şi procedurilor aplicabile; c) verifică prin sondaj activitatea CQ şi modul de executare al lucrărilor; d) primeşte şi însoţeşte personal membrii echipelor de audit extern şi ale organismelor de certificare; e) analizează împreuna cu şefii compartimentelor în cauza neconformităţile apărute, cauzele şi modalităţile de corectare a lor; f) urmăreşte implementarea şi menţinerea sistemului de management al calităţii în cadrul organizaţiei; g) conduce auditurile interne şi sprijină auditurile externe; h) urmăreşte împreuna cu Directorii de Departamente acţiunile corective pentru eliminarea neconformităţilor; i) analizează documentele şi înregistrările calităţii;


- 52 -

j) raportează (de fiecare dată când este necesar) Directorului General starea şi funcţionarea sistemului de management al calităţii, cauzele apariţiei neconformităţilor, propuneri proprii de corectare a lor, modalitatea şi efectele aplicării acţiunilor corective; k)planifică auditurile interne periodice; l)conduce acţiunile de audit intern planificate şi cele neplanificate, raportând Directorului General toate aspectele negative înregistrate; m)(re)evaluarea şi întocmirea periodică cu sprijinul Aprovizionării, a şefului Departamentului Tehnic şi a altor factori implicaţi a listei furnizorilor agreaţi; n) Întocmeşte şi urmăreşte realizarea planului anual de instruire şi să contacteze lectorii sau organizaţiile necesare ; n) Întocmeşte şi urmăreşte realizarea planului anual de instruire şi să contacteze lectorii sau organizaţiile necesare . Controlor Calitate a)informează operativ Directorul General privind deficientele de ordin calitativ constatate, în vederea dispunerii de masuri; b)exercită controlul calităţii lucrărilor pe faze de execuţie stabilite prin reglementările tehnice şi “Planul calităţii” adoptat prin sistemul propriu de management al calităţii; c)elaborează şi supune spre aprobare programul de control lunar întocmit în corelare cu “Planul calităţii” adoptat, pe care îl depune spre analiză şi aprobare Directorului General; d)înscrie în documentele calităţii toate constatările şi masurile dispuse, pe care le depune Directorului General, spre analiza şi dispune de masuri; e)Participă şi semnează documentele întocmite la verificările efectuate în fazele de execuţie care prin natura lor sunt determinante pentru asigurarea calităţii construcţiilor; f) înştiinţează operativ Directorul General şi în maximum 24 de ore inspecţiile teritoriale ale ISC de producerea unor accidente tehnice; g)verifică corectitudinea operaţiunilor de trasare; h)asigură toate activităţile cuprinse în procedura „ Monitorizarea şi măsurarea produsului „ . Comunicarea internă în organizaţie se face în scris sau verbal. Caracteristica proceselor şi repartiţia şantierelor în teritoriu impune ca realizarea comunicării interne să se facă cu formularul Nota Internă. Săptămânal (cel puţin) şi ori de câte ori este necesar, directorii de departamente, discută şi stabilesc obiectivele şi evoluţia obiectivelor prioritare. Documentaţia şi, după caz, planurile calităţii specifice, se transmit compartimentelor executante. Toate categoriile de personal au acces neîngrădit de a se adresa şi discuta programat, cu Directorul General. Conducerea organizaţiei analizează periodic (de regulă anual) sistemul de management al calităţii, pentru a se asigura ca acesta este adecvat şi eficient


- 53 -

Analiza efectuată de conducere

La analize vor participa: Directorul General, Reprezentantul Managementului, Directorul Tehnic, Directorul Economic, Director Proiectare, Directorul de Producţie, de Marketing, de Imagine, şi alte persoane convocate. Analizele efectuate de management au la bază Raportul privind funcţionarea sistemului de management al calităţii, întocmit şi prezentat de către Reprezentantul Managementului care cuprinde referiri privind: - structura organizatorica, inclusiv resursele materiale şi umane; - nivelul de implementare şi menţinere a sistemului de management al calităţii; - calitatea lucrărilor realizate în raport cu cerinţele specificate; - reclamaţii primite de la beneficiari. Analiza efectuată de conducere se desfăşoară conform procedurii . Rezultatele analizelor sunt consemnate în procese verbale ale şedinţelor pe care le arhivează Reprezentantul Managementului. Analiza conducerii evaluează măsura în care politica referitoare la calitate este adecvată şi stabileşte obiectivele şi ţintele de atins pentru conjunctura care se prefigurează şi are rolul de a declanşa un nou ciclu Plan – Do – Check – Act (PDCA) şi asigura progresul permanent al organizaţiei. Ciclul PDCA, care a fost conceput iniţial pentru procesul de realizare a unui produs, se desfăşoară conforma schemei de mai jos:

Ciclul P.D.C.A. Plan Do Ceck Act

Fig.5 ( figura originala )

1.Planifica 1.1.Stabileste obiectivele de atins 1 2 Alege

2.Executa 2.1.Instruieste 2.2.Realizeaza

3.Verifica 3.Masoara (monitorizează)

4.Actioneaza 4.1Aplica ce a reusit4.2.Reia ce nu a reusit,


- 54 -

Prima grijă o constituie stabilirea obiectivelor de atins. Acestea se pot subdiviza în ţinte (obiective parţiale) Atingerea eficientă a obiectivelor, impune alegerea unor metode (căi) adecvate. Nu este raţional şi nici avantajos ca, descoperind căi (urmate de alţii), să se caute obiective pentru sine.

Pentru a aplica metodele alese, este necesar ca întâi să se instruiască executanţii, astfel că aceştia să lucreze exact aşa cum trebuie şi nu după cum cred ei. Instruirea permanentă constituie o formă de a promova disciplina. Având obiectivele stabilite, metodele cunoscute şi însuşite, execuţia propriu-zisa are cele mai mari şanse de reuşita.

Variabilitatea inerentă a factorilor unui proces, impun ca după încheierea acestuia să se verifice măsura în care obiectivele stabilite au fost atinse. Autocontrolul constituie o formă operativă de verificare (inspecţie), dar nu este singura şi nici nu este suficientă.

Ce a reuşit, se impune a fi folosit (aplicat) chiar dacă obiectivul nu este integral atins. Nu trebuie uitat că o scară se urcă treaptă cu treaptă. Pentru partea din obiective ce nu a fost atinsă, este necesară analizarea cauzelor de bază ale insuccesului pentru a stabili noile obiective de urmărit.

2.1.6.MANAGEMENTUL RESURSELOR Asigurarea resurselor necesare în organizaţie pentru implementarea şi îmbunătăţirea sistemului de management al calităţii se realizează astfel : a)Pentru instruirea personalului şi participarea acestuia la cursuri de instruire ; b)Pentru achiziţionarea de reglementări , STAS –uri, periodice, reviste, ziare. necesare documentării ;

2.EXECUTA

3.VERIFICA

4.ACŢIONEAZA

Totul se reia de la capăt

1.PLANIFICA


- 55 -

c)Folosirea materialelor şi echipamentelor care sunt agrementate şi au certificate de garanţie şi calitate. - Resursa umană Responsabilităţile, activitatea şi funcţiunile personalului din diferitele niveluri de conducere a organizaţiei, aşa cum acestea sunt definite de conducerea de vârf, sunt cuprinse în fişa postului. Principalele responsabilităţi privind calitatea, sunt stipulate la pct.5.5.2. al prezentului manual al calităţii. Fişa postului se transmite sub semnătura fiecărui salariat şi este întocmita în conformitate cu cerintele postului. Angajarea şi desemnarea personalului salariat pe posturi se face prin decizia Directorului General. Instruirea permanentă a personalului, face parte din politica calităţii organizaţiei. Instruirea îmbracă diferite aspecte ale activităţilor realizate (tehnice, securitatea muncii, sistemul de management al calităţii, s.a.). Anual, directorii de compartimente stabilesc împreună cu Reprezentantul Managementului şi Directorul General un program de instruire. Realizarea şi urmărirea instruirii se face conform procedurii „Conpetenţă constientizare şi instruire personal „. Directorii de Departamente stabilesc necesarul documentaţiei tehnice (cărţi, reviste, cataloage, prospecte, software, documente cuprinzând cerinţe legale) de care au nevoie pentru desfăşurarea eficientă şi la un nivel calitativ ridicat a activităţii pe care o conduc. Procurarea acestora se face cu acordul Directorului General, care dispune eliberarea fondurilor băneşti necesare. Documentaţia tehnică este accesibilă întregului personal, care are datoria de a nu o înstrăina. Documentaţia tehnică este gestionată de fiecare Director de Departament în parte. Modul de acces al colaboratorilor externi ocazionali, la documentaţia tehnică se stabileşte de Directorii de Departamente şi este supus aprobării Directorului General Documentaţia tehnică se păstrează în dosare / sertare / rafturi de dulap, separat de proiectele şi lucrările ce fac obiectul activităţii organizaţiei. În cazul în care aceste documente sunt suficient de numeroase, gestionarul acestora întocmeşte un opis cuprins în dosare. Retragerea documentelor perimate (cataloage, prospecte, etc) este asigurată pe specialităţi de către Directorii de Departamente respective. Casarea acestora se face cu aprobarea Directorului General şi sub forma stabilită de acesta. - Infrastructura Directorul General stabileşte şi defineşte infrastructura necesară (clădiri, spatii, dotări, mijloace de comunicare, mijloace de transport, alte utilităţi) necesare desfăşurării activităţii interne, lucrărilor şi serviciilor pe care organizaţia le realizează. În această activitate Directorul General se consultă şi este asistat de


- 56 -

întreg personalul de la diferitele niveluri ale conducerii organizaţiei (definit în organigrama – anexa 1 a prezentului MQ). Întreţinerea şi repararea infrastructurii organizaţiei este asigurată de coordonatorul activităţii de reparare a mijloacelor fixe. Operatorii proceselor ce se desfăşoară în cadrul organizaţiei, au obligaţia ca la fiecare punere în funcţiune a dotărilor pe care le folosesc să verifice funcţionalitatea acestora şi securitatea utilizării lor. Orice defecţiune sau funcţionare suspectă va fi raportată de îndată pe cale ierarhică până la nivelul responsabilului fiecărei activităţi, care urmează a decide. - Mediul de lucru Directorul General asigură condiţiile creării unui mediu de lucru adecvat proceselor în care se desfăşoară diferitele activităţi ale organizaţiei. Prin activitatea de protecţie a muncii asigură echipamentele personale de protecţie în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare aplicabile. Executanţii de pe şantiere şi / sau alte activităţi folosesc aceste echipamente în scopul pentru care sunt destinate. Organizarea de pe şantier şi responsabilii punctelor de lucru prevăd şi asigură condiţiile şi mediul de lucru, conform legislaţiei aplicabile. Soluţionarea neconformităţilor apărute pe această linie şi a problemelor apărute, se face prin dispoziţia Directorului General. 2.1.7. REALIZAREA SERVICIILOR OFERTATE În scopul aplicării politicii calităţii s-a adoptat un sistem al calităţii ce urmăreşte identificarea proceselor care determină în mod esenţial calitatea lucrărilor şi serviciilor oferite, ca şi interacţiunile lor, astfel încât acestea să fie eficiente şi să poată opera împreună. - Planificarea realizării produsului Organizaţia execută servicii de proiectare şi execuţie instalaţii. Pentru procesul de execuţie, activitatea de planificare înseamnă întocmirea planurilor pentru realizarea serviciilor, planuri care concordă cu cerinţele pentru celelalte procese ale sistemului de management al calităţii. Planificarea, adică executarea planurilor calităţii lucrărilor de execuţie se va face conform celor specificate în procedura „Elaborarea planului calităţii „. Pentru planificarea realizării produsului, organizaţia identifică următoarele: - obiectivele calităţii şi cerinţele pentru produs; - necesitatea de a stabili procesele; - activităţile de verificare monitorizare şi inspecţie; - înregistrările necesare pentru a furniza dovezi;


- 57 -

- Procese referitoare la relaţia cu clientul Comenzile de execuţie sau solicitarea acestora, se efectuează de regulă, în scris. În cazul în care se discută verbal (direct sau telefonic), discuţia este îndrumată către Directorul General. Orice solicitare primită de organizaţie se analizează pentru a stabili cerinţele şi aşteptările clientului: - măsura în care cerinţele clientului sunt specificate în mod clar; - cerinţele care nu au fost enumerate, dar care afectează aptitudinea de utilizare (performanţa şi securitate) a lucrării solicitate; - obligaţii decurgând din garanţii, răspundere juridică şi cerinţe reglementare; - termene şi condiţii de livrare Analiza se materializează prin oferta pe care organizaţia o înaintează clientului. În mod similar se tratează şi ofertele înaintate unor clienţi potenţiali sau pentru participarea la licitaţii. În vederea stabilirii unei comunicări eficiente cu clientul, în perioada ofertei cât şi a derulării contractului, se va urmări realizarea aranjamentelor necesare referitoare: a) –persoana (ele) de legătură din partea clientului; b) - soluţionarea amendamentelor / modificărilor privind clauzele contractuale şi soluţii tehnice; c) - primirea de reclamaţii din partea clientului şi/sau neconformităţilor constatate pe parcursul execuţiei şi/sau recepţiei lucrărilor; d) - obţinerea de informaţii în perioada de garanţie după caz şi post - garanţie. În cazul lucrărilor cu o complexitate sporită în cadrul procesului de analiză a comenzii şi întocmire a ofertei, se poate întocmi un plan al calităţii specific lucrării respective, în scopul precizării corelării necesare dintre diferiţii executanţi şi a comunicării / participării clientului. - Proiectare şi dezvoltare În cazul în care clientul solicită organizaţiei şi întocmirea proiectului pentru lucrarea solicitată, stăpânirea procesului de proiectare se realizează prin aplicarea prevederilor standardului. Se stabileşte modul de analiză, verificare şi validare a proiectelor, ca şi tratarea datelor de intrare şi de ieşire ale proiectării. În situaţia în care clientul solicită execuţia unui proiect pe care îl pune la dispoziţie, o dată cu analiza comenzii respective, se verifică corectitudinea acestuia şi avizele obţinute de client, corespunzător etapei“ analiza finală şi validare”, în baza căreia se întocmeşte oferta de execuţie şi se va continua aplicarea planului calităţii menţionat mai sus. La avizarea proiectelor înaintate de client, participă din partea clientului, reprezentanţii având capacitatea de a da răspunsurile necesare asupra soluţiilor tehnice şi autoritatea de a discuta cerinţele şi clauzele contractuale.


- 58 -

În vederea concentrării atenţiei executanţilor asupra celor mai importante aspecte ale calităţii lucrărilor şi caracteristicilor esenţiale în proiecte şi în planurile calităţii, se va uza de clasificarea importanţei caracteristicilor, ca şi a diferitelor procese. - Aprovizionarea Aprovizionarea cu produse, materiale şi servicii necesare desfăşurării activităţii organizaţiei se face – de preferinţa – de la furnizorii agreaţi. Lista acestora se analizează periodic, de regulă anual . Controlul aprovizionării cu produse şi servicii se realizează conform carintelor standardului ( par.7.4. ). În cazul utilizării de materiale / echipamente noi în vederea utilizării corespunzătoare a acestora, Directorul General şi Directorul Tehnic analizează oportunitatea unei demonstraţii / instruiri prealabile din partea furnizorului, sau după caz, a participării unui delegat al acestuia la prima aplicaţie. Verificarea calităţii produselor / materialelor aprovizionate se face conform procedurii PO 7.4. Materialele / echipamentele furnizate de client se supun aceluiaşi regim ca şi celelalte produse aprovizionate. Ele se depozitează şi gestionează separat, dându-li- se destinaţia stabilită prin proiect. Construcţia (clădirea) în care se realizează instalaţiile ce fac obiectul contractului proprietatea clientului se va trata cu toată grija pentru a nu se aduce stricăciuni. În situaţia în care realizarea lucrărilor reclamă intervenţii neprevăzute în proiect, acestea se tratează şi stabilesc de comun acord cu clientul, proiectantul şi constructorul clădirii. În scopul asigurării calităţii execuţiei, Directorul Tehnic verifică exactitatea specificaţiilor materialelor de aprovizionat şi faptul că acestea sunt complete. Eventualele cereri de derogare se adresează compartimentului proiectare, care le analizează. Cererea se face sub forma unui raport de neconformitate . - Producţie şi furnizare servicii Stăpânirea (controlul) proceselor de producţie (execuţie) se face aplicând prevederile standardului ( par. 7.5.) ; PT 01–PT 03. Reuşita proceselor de execuţie constă în aplicarea conceptului de prevenire a non calităţii prin: instruirea şi respectarea planurilor calităţii şi supravegherea lucrărilor de către team-leaderi şi proiectant. Respectarea pentru fiecare material şi echipament a instrucţiunilor de manipulare, ambalare, depozitare şi conservare date de furnizorul respectiv . Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare, constituie factori care generează încrederea în calitatea realizată. Atunci când în organizaţie se implementează un proces tehnologic nou, prima recepţie a lucrărilor executate, este şi validarea noului proces .


- 59 -

Lucrările de execuţie realizate de organizaţie sunt fixe ataşate construcţiilor şi terenului pe care acestea sunt făcute. Pe această cale, trasabilitatea şi identificarea lucrărilor sau a părţilor lor componente se realizează prin: - denumirea lucrării; - construcţie (adresă, amplasament) din care lucrarea face parte sau la care se referă; - client; - Dispozitive de măsurare şi monitorizare (d.m.m.) Directorul Tehnic împreună cu Reprezentantul Managementului, Responsabilii punctelor de lucru şi metrologul coordonator fac propunerile pentru completarea dotării organizaţiei cu dispozitive de măsurare şi verificare necesare verificării şi evaluării calităţii lucrărilor de execuţie pe şantier a organizaţiei. Gestiunea, verificarea şi măsurarea identificării şi a dotării, se face conform procedurii PO 7.6. şi cade în responsabilitatea metrologului coordonator. Problemele dotării, promovării şi utilizării tehnicii de calcul electronic (software şi hardware) în scopul creşterii calităţii şi a eficienţei lucrărilor / proceselor realizate de organizaţie se discută în cadrul analizelor periodice a conducerii, conform pct. 5.2. al prezentului manual al calităţii. Decizia de dotare o ia Directorul General. - Service în termen de garanţie Pe toată durata termenului de garanţie organizaţia acordă service gratuit pentru remedierea unor eventuale defecţiuni ce pot să apară. La predarea lucrării, executantul instruieşte clientul asupra unor particularităţi în exploatarea instalaţiilor realizate, recomandări asupra diagnosticării funcţionarii acesteia şi regulilor de securitate în exploatare. Activitatea de service este coordonată de Directorul Tehnic, serviciul fiind prestat de Divizia de Service . Instalaţiile executate se predau, la cererea clientului, cu un set de piese de schimb mărunte, necesare întreţinerii curente pentru o perioadă de 1 (un) an. 2.1.8. MĂSURARE, ANALIZĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRE Organizaţia a planificat şi implementat procesele necesare de monitorizare şi măsurare, analiză şi îmbunătăţire pentru: - a demonstra conformitatea cu produsul; - a asigura conformitatea Sistemul de Management al Calităţii - a îmbunătăţii continuu eficacitatea Sistemul de Management al Calităţii De asemenea au fost determinate metodele aplicabile, tehnicile şi amploarea utilizării acestor procese.


- 60 -

- Monitorizare şi măsurare Pentru a asigura satisfacţia clientului organizaţia are drept scop monitorizarea informaţiilor referitoare la percepţia clientului asupra satisfacerii cerinţelor sale, de către aceasta. Modul de măsurare a satisfacţiei clientului precum şi metodele de măsurare sunt descrise în procedura „Evaluarea satisfactiei clientului”

- Auditul intern Auditurile interne ale sistemului de management al calităţii trebuie planificate, documentate, efectuate de personal independent, înregistrate şi urmărite cu scopul de a verifica dacă documentele de referinţa aplicabile şi de a determina eficacitatea şi oportunităţile de îmbunătăţire ale sistemului de management al calităţii. Prevederile acestui capitol şi ale documentelor sistemului de management al calităţii asociate se refera la auditurile interne ale sistemului de management al calităţii Reprezentantul managementului răspunde de conţinutul şi de aplicarea acestui capitol de manual, precum şi al procedurii documentate de sistem al managementului calităţii care îl detalia PS 8.2.2 – Auditul intern. Principalele acţiuni şi metode aplicate pentru atingerea scopului acestei cerinţe a sistemului de management al calităţii sunt: Auditurile sistemului de management al calităţii au ca document de referinţa condiţiile referitoare la sistemul de management al calităţii definite în prezentul manual al calităţii. Auditurile calităţii lucrării au ca document de referinţă specificaţia tehnica aferentă acesteia. Auditurile calităţii procesului au ca referinţă condiţiile aplicabile rezultatelor proceselor auditare. Domeniul de aplicare şi planificarea auditurilor sunt stabilite în funcţie de importanţa pe care aceasta o are pentru calitatea lucrărilor sau produselor şi de datele disponibile, urmare analizelor efectuate, privind problemele existente sau potenţiale privind calitatea. Numărul auditurilor de sistem de management al calităţii pentru fiecare activitate este de o dată pe an sau când este necesar. Anual se elaborează un plan de audituri interne şi un programe de audit . Principalele documente care descriu şi înlesnesc activitatea de audit sunt: raportul de audit, plan de audit, chestionar de audit. a) Auditurile sunt realizate de personal independent, care nu are responsabilitate directă pentru activitatea auditată. Şeful echipei de audit a SMQ convoacă în echipă persoane alese din alte compartimente decât cel auditat. b) Şefii compartimentelor sau responsabilii activităţilor auditate au responsabilitatea de a informa personalul din subordine în legătură cu auditul, de a acorda sprijin echipei de audit şi de a planifica şi asigura punerea în aplicare în


- 61 -

timp util de acţiuni corective/preventive pentru eliminarea cauzelor neconformităţilor constante în timpul auditului. c) Constatările de audit se notează în chestionarul de audit şi stau la baza analizei pentru stabilirea neconformităţilor faţă de documentul de referinţa al auditului. d) Neconformităţile constatate se înregistrează în raportul de audit. e) Şeful de compartiment sau responsabilul activităţii auditate au responsabilitatea de a planifica şi asigura punerea în aplicare în timp util de acţiuni corective/preventive pentru eliminarea cauzelor neconformităţilor constatate în timpul auditului şi ale observaţiilor notificate. f) Aplicarea efectivă şi eficientă a acţiunilor stabilite pe baza rapoartelor de audit sunt urmărite prin monitorizare de Reprezentantul Managementului, raportate la scadenţa planificată, sau, după caz, evaluate cu ocazia auditului următor. Rezultatele auditurilor şi constatările făcute în timpul urmăririi — înregistrate în rapoarte de neconformitate/acţiune corectiv/acţiune preventivă sunt prezentate de către Reprezentantul Managementului la analiza efectuată de management, în conformitate cu prevederile Capitolului 5.6. din prezentul manual. Înregistrările referitoare la auditurile interne ale calităţii se păstrează şi se ţin sub control conform prevederilor din manualul de calitate şi ale procedurii documentate a Sistemului de Management al Calităţii PS 4.2.4 — Controlul înregistrărilor. Acest capitol de manual este detaliat în procedura documentată a Sistemului de management al calităţii. Monitorizarea şi măsurarea proceselor sistemului de management al calităţii se aplică pentru stabilirea, controlul şi verificarea capacităţii proceselor şi lucrărilor executate în cadrul organizaţiei. Prevederile prezentului capitol şi ale documentelor sistemului de management al calităţii asociate, se referă la identificarea necesităţilor de monitorizare şi măsurare în vederea analizelor necesare pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul calităţii. Reprezentantul Managementului răspunde de aplicarea cerinţelor acestui capitol al manualului calităţii. Reprezentantul Managementului şi CQ să asigure centralizarea datelor şi întocmirea rapoartelor în conformitate cu procedura PO 5.6. - Analiza conducerii. Rapoartele realizate pe baza acestui capitol de manual şi a procedurii aferente fac obiectul analizei managementului. Principalele acţiuni şi metode aplicate pentru atingerea scopului acestei cerinţe de sistem sunt: a)Analiza efectuării şi stadiului controalelor în faze determinante stabilite conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii; b)Analiza cauzelor neconformităţilor; c)Analiza recepţiilor calitative a lucrărilor; d)Analiza stadiului de rezolvare a rapoartelor de neconformitate — RNC referitoare la sistemul calităţii;


- 62 -

e)Analiza stadiului de rezolvare a rapoartelor de neconformitate — RNC referitoare la lucrările executate; Înregistrările referitoare la monitorizare şi măsurare procese se realizează pe Rapoarte de analiză cu respectarea prevederilor procedurii sistemului de management al calităţii „Controlul înregistrărilor” . Monitorizarea şi măsurarea produsului se aplică cu scopul de a verifica dacă sunt satisfăcute condiţiile specificate pentru produs: sunt executate în conformitate cu etapele planificate ale procesului de realizare a produsului. Prevederile acestui capitol şi ale documentelor unui sistem de management al calităţii asociate se referă la produsele utilizate pentru realizarea lucrărilor de construcţie; Modul de aplicare a prevederilor reglementărilor legale, a specificaţiilor proiectului şi contractului pe parcursul execuţiei; Lucrările care reprezintă faze determinante definite prin lege; Lucrările ascunse; Interfeţele dintre fazele de execuţie (respectiv lucrări subcontractate. Pentru aplicarea prevederilor acestui capitol de manual şi a documentelor asociate răspunde responsabilul CQ Monitorizarea şi măsurarea produsului se efectuează în următoarele situaţii: a)la recepţia materialelor (aprovizionare); b)În cursul procesului tehnologic; c)la recepţia lucrărilor. Toate monitorizările şi măsurările sunt specificate în Planul de control al calităţii şi se executa în conformitate cu reglementările şi instrucţiunile aplicabile. Monitorizarea şi măsurarea la primire a produselor sau materialelor se realizează prin verificări şi recepţii în conformitate cu cerinţele prevederilor legale şi a contractelor, de către comisiile de recepţie, pe baza procedurilor documentate, astfel încât să se prevină introducerea în lucrare a unor materiale (produse) a căror conformitate cu specificaţia aplicabilă nu a fost dovedită. Monitorizarea şi măsurarea calitativă are în vedere: a)verificarea dacă produsul aprovizionat este cel stabilit prin contractul de aprovizionare ; b)verificarea documentelor doveditoare a calităţii ; c)monitorizarea vizuală; d)măsurarea sau probarea. Monitorizarea şi măsurarea în cursul procesului tehnologic Se realizează prin verificări în conformitate cu planul de control al calităţii, procedurile tehnice de execuţie şi instrucţiunile de lucru. La terminarea lucrărilor se efectuează monitorizarea şi măsurarea pentru stabilirea realizării parametrilor calitativi ai produselor sau componentelor construcţiei care au fost precizaţi prin proiect, contract sau sunt stabiliţi de reglementările tehnice aplicabile.


- 63 -

Înregistrările referitoare la monitorizarea şi măsurarea sunt păstrate şi ţinute sub control în conformitate cu procedura documentată de sistem a managementului calităţii „Controlul înregistrărilor „. - Controlul produsului neconform Organizaţia asigură prevenirea punerii în operă a produselor neconforme cu condiţiile specificate. Procedura stabileşte modul în care se acţionează atunci când se constată că parametrii calitativi stabiliţi prin reglementări, documentaţia de proiectare sau sistemul de management al calităţii prezintă deviaţii care nu se înscriu în limitele admise. Neconformităţile tratate de această procedură nu se limitează numai la produsul (lucrarea) neconform. Reprezentantul managementului răspunde de conţinutul acestui capitol de manual şi al procedurii care îl detaliază, „Controlul produsului neconform „. Pentru aplicarea prevederilor acestui capitol de manual şi al documentelor asociate răspunde Directorul Tehnic şi şefii departamentelor. Acţiunile întreprinse şi metodele folosite pentru atingerea scopului acestei cerinţe a sistemului de management al calităţii sunt : -depistarea şi înregistrarea lucrării/produsului neconform la verificare, la primire, în cursul procesului tehnologic şi la recepţie la terminarea lucrărilor şi documentarea neconformităţilor ; -izolarea materialelor/ produselor/ lucrărilor neconforme ; -analizarea neconformităţii şi dispunerea de corecţii; -reinspectarea lucrărilor/produselor remediate (reparate). Înregistrările referitoare la ţinerea sub control a produsului (lucrării) neconform se păstrează şi se ţin sub control conform procedurii documentate de management sistem de calitate „Controlul înregistrărilor „. Acest capitol de manual este detaliat în procedura sistemului de management calitate „Controlul produsului neconform „. - Analiza datelor În cadrul sistemului de management al calităţii din organizaţie se înregistrează pe parcursul procesului, date care susţin desfăşurarea proceselor în condiţii planificate. Aceste date sunt corelate în scopul dovedirii eficacităţii sistemului pentru folosirea lor în cadrul procesului de îmbunătăţire a sistemului de management al calităţii (sistemul de management al calităţii). Informaţiile obţinute prin analiză asigură: a)satisfacţia clientului ; b)conformitatea cu cerinţele impuse produselor şi lucrărilor ; c)urmărirea proceselor, mai ales în scopul aplicării acţiunilor preventive ; d)analizarea furnizorilor.


- 64 -

- Îmbunătăţire continuă Organizaţia îşi îmbunătăţeşte continuu eficacitatea sistemului de management al calităţii prin utilizarea de politici referitoare la calitate, a obiectivelor calităţii, a rezultatelor auditurilor, a analizei datelor, a acţiunilor corective şi preventive şi a analizei efectuate de management. Acţiunile corective sunt implementate în organizaţie care acţionează în sensul eliminării cauzelor neconformităţilor în scopul de a preveni reapariţia acestora. Neconformităţile identificate sunt prevenite prin aplicarea de procedee documentate vizând depistarea şi eliminarea cauzelor neconformităţilor. Prevederile acestui capitol şi ale documentelor sistemului de management al calităţii asociate se referă la toate neconformităţile şi problemele de ordin calitativ constatate la materiale/produse, lucrări, procese şi la sistemul de management al calităţii Reprezentantul managementului răspunde de conţinutul acestui capitol de manual şi a procedurii sistemului de management al calităţii care îl detaliază: PS 8.5.2. – Acţiune corectivă. Acţiunile corective se referă la stabilirea şi eliminarea cauzelor neconformităţilor existente privind calitatea şi asigură prevenirea repetării acestor neconformităţi. Principalele acţiuni şi metode aplicate pentru atingerea scopului acestei cerinţe de sistemul de management al calităţii sunt : - Identificarea surselor de date şi informaţii privind neconformităţile efective depistate la materiale/produse, lucrări, procese şi la sistemul de management al calităţii: exemple de asemenea surse: reclamaţii şi rapoarte ale clientului/beneficiarului referitoare la defecte ale lucrării, derogări, rapoarte de audit, înregistrări ale calităţii rezultate din inspecţii şi încercări ; - Tratarea reclamaţiilor clientului ; - Analiza datelor şi informaţiilor privind neconformităţile existente/potenţiale şi stabilirea cauzelor acestora ; - Stabilirea şi aplicarea acţiunilor corective pentru eliminarea cauzelor de neconformităţi ; - Ţinerea sub control şi verificarea aplicării şi eficienţei acţiunilor corective ; - Asigurarea ca informaţiile relevante referitoare la acţiunile întreprinse sunt supuse analizei efectuate de management, conform procedurii PO 5.6. – Analiza conducerii; - Asigurarea trecerii în revista planificate/ neplanificate a documentelor sistemului de management al calităţii aplicabile pe baza rezultatelor aplicării acţiunilor corective ; - Efectuarea de controale pentru a se asigura ca sunt întreprinse acţiuni corective şi ca acestea sunt eficace. Înregistrările referitoare la acţiuni corective se păstrează şi se ţin sub control conform procedurii „Controlul înregistrărilor „. Acest capitol de manual este detaliat în procedura „ Acţiuni corective „.


- 65 -

Acţiune preventivă este întreprinsa în organizaţie pentru a elimina cauzele neconformităţilor potenţiale în vederea prevenirii apariţiei acestora. Aceste acţiuni sunt adecvate efectelor problemelor potenţiale. Acţiunile preventive se referă la stabilirea şi eliminarea cauzelor de neconformităţi/probleme potenţiale privind calitatea şi asigurarea prevenirii acestor neconformităţi/probleme. Organizaţia ţine sub control şi verifică aplicarea şi eficienţa acţiunilor preventive; Organizaţia asigură trecerea în revistă planificate/ neplanificate a documentelor sistemului de management al calităţii aplicabile pe baza rezultatelor aplicării acţiunilor preventive. Înregistrările referitoare la acţiuni preventive se păstrează şi se ţin sub control conform procedurii „Controlul înregistrărilor „. Acest capitol de manual este detaliat în procedura „Acţiuni preventive „ Formularele denumite anexa nr.1-6, aferente acestui capitol se regăsesc în capitolul general de Anexe al tezei


- 66 -

2.2. PROCEDURILE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII În acest capitol al tezei, voi prezenta procedurile sistemului de management al calităţii pentru care în standardul SR EN ISO 9001:2001, apare menţiunea “Trebuie stabilită o procedură documentată”41 . Procedurile vor fi codificate cu numărul paragrafului din standard, la care se face referire, pentru a identifica cu uşurinţa modul în care organizaţia a structurat documentele de la baza sistemului de management al calităţii în conformitate cu cerinţele standardului . Fiecare procedură are următoarele capitole: 1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE; 2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ; 3. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI; 4. DESCRIEREA PROCEDURII; 5. RESPONSABILITĂŢI; 6. ÎNREGISTRĂRI; 7. ANEXE.

Pentru descrierea manierei în care au fost concepute procedurile, voi prezenta pe scurt conţinutul fiecărui capitol în parte: 1.SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Scopul răspunde în mod clar, precis şi concis la întrebările: 10 - De ce este necesară procedura / instrucţiunea? 20 - De ce este necesar ca activitatea să fie procedurală, respectiv motivarea? 30 - Cele precizate în scop sunt conform cerinţelor SR EN ISO 9001 – 2001; specificaţiilor tehnice referitoare la proces (lucrare şi procesul de realizare al acestuia), documentaţiilor privind sistemul de management al calităţii; documentelor de provenienţa străina (standarde, normative ). Domeniul de aplicare precizează limitele de aplicabilitate ale PS , PAQ, PO, PTQ şi ale activităţii pentru care documentul se elaborează . 2. DOCUMENTE DE REFERINTA În acest capitol se listează toate documentele la care se face referire în cadrul procedurii. Aceasta lista cuprinde după caz , standardele şi reglementările inclusiv ediţiile anterioare ale procedurii care se elaborează . Documentele de referinţa se specifică prin titlul complet, cod şi anul emiterii . 3. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI În acest capitol se clarifică accepţiunea unor termeni sau notaţii utilizate în cuprinsul procedurii, care ar putea crea confuzii sau interpretări eronate, fără precizări suplimentare. De asemenea se explică toate prescurtările şi simbolurile. 4. DESCRIEREA PROCEDURII / MOD DE EXECUTIE 41 În standardul SR EN ISO 9001:2001, aceasta menţiune apare la paragrafele: cap.4 par.4.2.3 şi 4.2.4; cap.8 par.8.2.2, 8.3, 8.5.2 şi 8.5.3.


- 67 -

Identificarea unică a fiecărui document se realizează prin atribuirea unui cod în lista de referinţă, alcătuit dintr-un grup de litere. Pentru manualul calităţii, numerotarea capitolelor respecta capitolele SR EN ISO 9001:2001. Fiecare pagină se va redacta astfel: 1 - În partea superioară, stânga se trece codul de identificare (PS, PO, PTQ, MQ) iar în partea dreaptă, ediţia, revizia, anul şi pe prima pagină, exemplar numărul. 2 - În partea de jos a paginii, se trece numărul paginii din numărul total de pagini. 3 - Persoana care aprobă modificarea documentelor nu participă, şi la elaborare; 4 - Elaborarea, aprobarea şi avizarea sunt documentate pe ultima pagină a fiecărei proceduri, prin specificarea numelui şi semnăturii; Organizaţia prezintă pas cu pas acţiunile necesare pentru executarea şi finalizarea celor specificate în SCOP. Acest capitol este suficient de detaliat, astfel încât scopul declarat să fie îndeplinit intr-o manieră completă şi eficientă. Textul este clar, concis, utilizând un limbaj simplu, pe înţelesul celui căruia îi este destinat, fără a lăsa posibilitatea unor interpretări şi /sau ambiguităţi la aplicarea documentului. Gramatical, textul se redactează utilizând persoana a treia. În teză este prezentat Capitolul “Scop şi domeniu de aplicare” şi acest capitol pentru toate procedurile, celelalte capitole, se vor elabora de fiecare utilizator care foloseşte acest material drept model. 5. RESPONSABILITĂŢI În acest capitol se indică responsabilităţile legate de realizarea scopului propus, şi modul de verificare a realizării acestora . 6. INREGISTRĂRI Cuprinde listarea înregistrărilor necesare, întocmite sau înanitate pentru a certifica şi/sau dovedi, în mod obiectiv, că au fost îndeplinite şi verificate cerinţele stabilite. În capitol se includ cerinţe privind numărul de exemplare al înregistrărilor, transmiterea lor şi modul de identificare . Înregistrările calităţii se arhivează pe o perioada de 3 ani ,cu excepţia celor care fac parte din dosarul lucrării adică, planurile calităţii şi rapoartele de neconformitate, care se arhivează zece ani . 7. ANEXE Pentru o mai bună claritate, se anexeaza documentului, după caz, formularele necesare, extrase din instrucţiunile de folosire a echipamentelor, extrase din legislaţie, etc, numai în măsura în care acestea sunt utile scopului. In continuare se prezinta procedurile de sistem elaborate conform ceritelor SR EN ISO 9001:2001, pentru o firma de executie instalatii pentru constructii. 2.2.1. CONTROLUL DOCUMENTELOR SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte modul de elaborare, gestionare şi circulaţie a documentelor folosite în sistemul de management al calităţii implementat în organizaţie.


- 68 -

DESCRIEREA PROCEDURII Documentele sistemului de management al calităţii se elaborează şi gestionează, asistat de calculatorul electronic ce utilizează un software adecvat (fig.6). Documentele se elaborează / revizuiesc de către Reprezentantul Managementului – RM şi de Directorii de Departamente, responsabili de procese (elaboratorii procedurilor de proces) . Validarea documentelor ce definesc sistemul de management al calităţii se realizează prin aprobarea listei de revizii, ce consemnează elementele noi / modificate şi copierea documentului revizuit în fişierul director al documentelor valide. Circulaţia documentelor sistemului de management al calităţii şi a înregistrărilor referitoare la calitate, se face în două regimuri: D = distribuţie controlată - în care, transmiterea unui document se face odată cu retragere ediţiei / reviziei înlocuite. T = transmitere simpla - în care documentul este transmis cu/fără alt document de însoţire. După caz, confirmarea de primire se face într-o condică sau pe o copie a documentului de însoţire. Revizia documentelor sistemului de management al calităţii se consemnează în partea de sus a paginii Fiecare rând ce a suferit modificări intr-un document revizuit, se marchează pe ultima coloană a rândului (ultimul caracter) cu o bară verticală (). Nu se marchează decât rândurile afectate de ultima revizuire. Marcajele corespunzătoare reviziei anterioare se şterg. Pentru greşelile mărunte de ortografiere sau editare, nu este necesar să se marcheze bara verticală (), indicând existenţa unei modificări, iar consemnarea în fişa de analiză se face numai generic, prin ″corecturi ortografice″. După redactarea reviziei, documentul se supune analizei şi aprobării aşa cum este precizat. La cinci revizii se editează o noua ediţie. Documentul prin aprobarea Directorului General, se validează Odată cu validarea unei revizii, copia documentului vechi se arhivează spre neschimbate, pe suport hârtie, pentru a documenta evoluţia sistemului de management al calităţii .Copiile pe suport hârtie a documentelor perimate, aflate în regim de distribuţie controlată se retrag şi se distrug prin grija RM, păstrându-se o copie martor pe suport de hârtie. În Fig.6 .este prezentată schema de elaborare, modificare şi validare a documentelor în regim controlat. La decizia Directorului General sau la prezentarea de oferte, se pot transmite clienţilor, copii după manualul calităţii. Aceste copii nu se ţin la zi cu modificările ulterioare difuzării. Pe coperta acestor manuale se precizează regimul şi condiţiile de transmitere, data transmiterii şi un număr de evidenţă a copiei.


- 69 -

Schema de elaborare / modificare a documentelor(în regim de circulaţie

controlata) -Codificare, precizare număr ediţie. Responsabil -Întocmire document Resp . proc. -Editare copie de lucru Idem -Alocare cod Idem -Analiza documentului de factori desemnaţi, DG, D.G . RM, auditor extern, directori departamente RM , etc. -Introducere corecturi, Resp.proc. -Aprobarea documentului revizuit D.G. - Înscriere data calendaristica pentru trasabilitate Resp. Proc.

-Stabilire lista de difuzare (PS.4.3.2. F1) RM /Resp. Proces

-Editare număr copii de difuzat, cu precizarea exemplarului nr.

Idem

-Arhivare document nou, copie pentru neschimbate, pe suport hârtie, în scopul urmăririi evoluţiei sistemului de management al calităţii .

RM

Fig.6 (originala)

Documentele şi datele sistemului de management al calităţii se împart în trei categorii: A. Documente ce definesc sistemul de management al calităţii şi care se identifică după denumire, cod, număr ediţie, număr revizie pagină din total număr pagini ale documentului. B. Înregistrări de date, liste, planuri, care se identifică după cod, luna şi anul emiterii, varianta; C. Documentele referitoare la calitatea produselor şi serviciilor aprovizionate sau prestate (planul calităţii specific unei lucrări, rezultatele inspecţiilor, etc.), care se identifică după numărul comenzii şi data calendaristică. Documentele din grupa A definesc structura sistemului de management al calităţii. Documentele din grupa B definesc demersul calităţii şi ţintele urmărite, iar cele din grupa C calitatea realizată.


- 70 -

Controlul documentelor din grupele B şi C se realizează conform procedurilor Sistemului de management al calităţii. Se stabilesc următoarele simboluri pentru documentele din grupele A şi B Tip document Simbol Manualul calităţii MQ Procedurile sistemului PS de management al calităţii Procedurile operaţionale ale sistemului PO de management al calităţii Proceduri tehnice ale sistemului PT de management al calităţii Formulare F Planul calităţii PO 7.1 F1 Fisa postului FP Instrucţiuni de lucru IL Codul unui document ce defineşte sistemul de management al calităţii se elaborează astfel: a) Manualul calităţii ediţia X, revizia YY; MQ ed. X rev. YY b) Figurile şi tabelele compuse în manual şi anexele la manual sau procedura, se numerotează pentru fiecare capitol / procedura în parte ; c)Procedurile sistemului de management al calităţii X, revizia YY PSQ ed. X rev.YY în mod similar se codifică şi PAQ , PO , PTQ şi IL; d) Codul formularelor se compune din codul procedurii care se referă la formular, simbolul ″F″ urmat de numărul de ordine al apariţiei, respectiv în procedură, de exemplu: PS XX F YY rev. ZZ reprezentând: revizia ZZ, a formularului nr. yy din procedura PSQ XX Dacă sunt perimate documentele se retrag şi se distrug. Durata de arhivare a documentelor care demonstrează evoluţia sistemului de management al calităţii se face pe suport electronic şi/sau pe suport hârtie pe termen nelimitat. Arhivarea documentelor sistemului de management al calităţii valide, se face pe suport informatic. Copiile după aceste documente se emit pe suport hârtie. Documentele sistemului de management al calităţii se pot arhiva şi pe CD sau dischete, care se opisează şi se păstrează în cutii speciale (CD- holder). 2.2.2. CONTROLUL INREGISTRĂRILOR SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte modul de gestionare a înregistrărilor referitoare la calitate. Procedura se aplică activităţilor din organizaţie şi tuturor lucrărilor realizate . DESCRIEREA PROCEDURII


- 71 -

Documentele conţinând înregistrări de orice natura privind calitatea lucrărilor realizate cu avizele necesare, se arhivează intr-un dosar al lucrării respective. Dosarul respectiv se deschide la primirea comenzii şi este transmis succesiv în vederea completării de către coordonatorii diferitelor etape de execuţie a acesteia (etapa cum este cazul): a)- departamentul ofertare; b) - departamentul proiectare; c)- departamentul execuţie. În etapa de execuţie, în dosarul lucrării se introduc, cel puţin în copie, dovezile asupra calităţii materialelor / componentelor folosite la realizarea lucrării/ declaraţii de conformitate, certificate de garanţie, agremente tehnice, etc. Procesele verbale constituind înregistrări ale calităţii lucrărilor recepţionate (pe parcurs şi final), se identifică prin denumirea lucrării, data calendaristică. Persoanele care semnează . aceste procese - verbale, sunt identificate prin nume şi prenume şi calitatea pe care o au în a semna procesul verbal respectiv. După recepţia finală, dosarul lucrării se depune în arhivă, unde se păstrează cel puţin până la expirarea termenului de garanţie acordat clientului sau pe durata convenită contractual cu acesta. La expirarea termenului de garanţie, respectiv de arhivare, la cererea scrisă a clientului, dosarul lucrării se poate preda acestuia după aprobarea Directorului General. Toate reclamaţiile şi sesizările clientului, în termen de garanţie se înregistrează în dosarul lucrării întocmindu-se un raport de neconformitate când este cazul (formular PS 8.3. F1). Dosarul lucrării are un opis al documentelor cuprinse, fiind interzisă extragerea documentelor cuprinse. După zece ani, documentaţia se distruge. Arhivarea dosarului se face pe o perioadă de zece ani de la terminarea lucrării. Documentele calităţii se arhivează şi pe suport magnetic, pe CD sau dischete, şi se păstrează în cutii speciale, verificând periodic materialul imprimat. Pe fiecare cutie exista un opis cu conţinutul înregistrat. Arhivarea planurilor calităţii şi a neconformităţilor se va face tot pe o perioadă de 10 ani, celelalte documente ale calităţii arhivându-se pe o perioadă de trei ani . Înregistrările referitoare la instruire personal se fac conform SR EN ISO 9001:2001par 6.2.2. Înregistrarea neconformităţilor se face conform PS 8.3 . 2.2.3. AUDITUL INTERN AL CALITĂŢII SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte modul de examinare periodică a eficienţei sistemului de management al calităţii, implementat în organizaţie, în toate zonele de activitate .


- 72 -

Procedura serveşte şi ca bază de evaluare a subfurnizorilor, când aceasta se convine prin contract sau în situaţiile în care clientul cere evaluarea subcontractanţilor unor lucrări . Auditul este definit conform SR EN ISO 9000:2001, ca proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi de evaluare a acestora pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit. Auditul intern, denumit uneori şi audit de prima parte, poate constitui baza pentru o organizaţie pentru declaraţia pe propria răspundere de îndeplinire a unei cerinţe. Auditul intern al calităţii vizează toate elementele sistemului de management al calităţii, aşa cum acestea sunt expuse în familia de standarde ISO 9000. DESCRIEREA PROCEDURI Auditul intern se efectuează, având în vedere standardul ISO 19011:2002 Programare audituri interne a. - În funcţie de importanta proceselor şi zonelor de auditat, în luna ianuarie , Reprezentantul Managementului în probleme de calitate, întocmeşte programul anual de audituri interne ale Sistemului de management al calităţii, pentru anul în curs . Programul se întocmeşte pe formularul PS 8.2.2. F 3. b. - Fiecare proces este auditat cel puţin o dată pe an, iar în funcţie de rezultatul auditurilor, se pot susţine şi audituri de urmărire sau audituri suplimentare neplanificate. c. Programul anual de audituri interne, se difuzează tuturor directorilor . Nominalizarea auditorului (echipei de audit ) Auditul intern este efectuat de o persoană, auditor sef, sau de o echipă formată din auditorul şef şi unul sau mai mulţi auditori. Reprezentantul Managementului , numeşte auditorul şef, ţinând cont de : a. - independenţa acestuia faţă de departamentul auditat b. - instruirea şi experienţa necesară pentru a asigura credibilitatea echipei. Auditorul şef, stabileşte dacă echipa de audit este compusă din una sau două persoane, în funcţie de zona auditată . Auditorii interni, îndeplinesc cerinţele cu privire la calitate stabilite în ISO 19011:2002. Din echipa de audit pot face parte şi experţi tehnici, auditori în curs de formare sau observatori acceptaţi de ambele părţi . Planificare audit Planificarea auditului presupune elaborarea planului de audit care conţine următoarele : a. - Scopul şi obiectivele auditului ; b. - Documentele de referinţa / (criterii de audit) ; c. - Perioada de audit şi numele compartimentului auditat; d. - Echipa de audit (Auditor Şef, Auditori ); e. Programul de desfăşurare al auditului; f. - Reprezentanţii compartimentului auditat


- 73 -

Documentele de referinţă În funcţie de zona auditată documentele de referinţă sunt : a. - SR EN ISO 9001:2001; b. - Prevederi legale şi normative ; c. - Manualul Calităţii ; d. - Procedurile de sistem, operaţionale şi tehnice ; e. - Instrucţiuni de funcţionare . Pregătire audit a. Pregătirea auditului înseamnă analizarea documentelor de referinţă aplicabile zonei auditate, a observaţiilor auditurilor anterioare şi a executării acţiunilor corective şi preventive, ca şi a măsurilor de îmbunătăţire continuă. b. Pregătirea chestionarului de audit (cf. Formular PS 8.2.2. F1 .) se face în funcţie de prevederile documentelor de referinţă aplicabile : 1.prevederea în detaliu a tuturor verificărilor care trebuiesc efectuate ; 2.constituie pregătirea prealabilă a auditorilor ; 3.permite defalcarea activităţilor între membrii echipei de auditori ; 4.permite înregistrarea etapelor de audit ; c. Înştiinţarea auditatului cu 5 zile înainte de începerea auditului prin transmiterea unui exemplar din planul de audit (Directorul de Departament semnează pe exemplarul original ) Efectuare audit Şedinţa de deschidere. La şedinţa de deschidere a auditului , participă Directorul Departamentului auditat cu personalul din subordine. În şedinţă se prezintă echipa de audit, obiectivele auditului, modul de desfăşurare a auditului şi ora şedinţei de închidere a auditului . Examinarea Fiecare auditor analizează dovezile obiective de audit prezentate folosind următoarele tehnici : a. interviuri ; b. examinare documente sau înregistrări ; c. vizite pe teren la zona de producţie . Auditarea propriu zisă presupune : a. examinarea practica a fiecărui element al S.M.Q. şi a modului sau de aplicare; b. verificarea aplicării corecte şi complete a ultimelor ediţii valabile ale procedurilor; c. evaluarea gradului în care personalul auditat este familiarizat şi se conformează c cerinţelor standardelor şi reglementarilor aplicabile ; d. verificarea executării acţiunilor corective şi preventive propuse în urma auditurilor anterioare . e. analizarea neconformităţilor după criteriul frecvenţei şi al importanţei acestora asupra sistemului de management al calităţii. f. stabilirea gradului de cunoaştere de către personalul auditat a politicii şi obiectivelor calităţii şi a responsabilităţilor ce le revin conform MQ. şi proceduri ;


- 74 -

g. neconformităţile sunt înregistrate şi examinate de echipa de audit, şi în acelaşi timp sunt comunicate auditatului pentru confirmarea existenţei acestora . Şedinţa de închidere a auditului a. Echipa de audit pregăteşte concluziile de audit cu accent pe neconformităţi, care necesită acţiuni corective ; b. Şedinţa de închidere este condusă de auditorul şef, care are în vedere următoarele: 1. participarea Managerului de proces, care este autorizat să întreprindă acţiuni corective ; 2. prezentarea concluziilor, astfel încât personalul Departamentului să înţeleagă rezultatul auditului ; 3. clarificarea neînţelegerilor sau interpretărilor diferite ; 4. prezentarea concluziilor echipei de audit referitoare la eficienta sistemului de management al calităţii ; 5. stabilirea datei când va fi înaintat raportul de audit . c. După discutarea concluziilor auditului cu Directorul Departamentului auditat, sunt reţinute ca neconformităţi, numai acelea care nu au putut fi rezolvate. În timpul auditului. Pentru acestea se întocmesc rapoarte de neconformităţi care se anexează raportului de audit. Raportul de audit La încheierea auditului, auditorul şef, împreună cu membrii echipei de audit ,redactează raportul de audit . Acesta este datat şi semnat de auditorul şef şi conţine următoarele informaţii : 1.compartimentul sau secţia auditată; 2.scopul şi obiectivele auditului ; 3.membrii echipei de audit ; 4.data auditului ; 5.reprezentantii departamentului auditat ; 6.documentele de referinţa (criteriile de audit ) ; 7.prezentarea neconformităţilor ; 8.analizarea gradului de conformitate cu standardele aplicabile ; 9.acţiuni corective / preventive propuse 10.lista de difuzare a raportului de audit . Raportul de audit se avizează de Reprezentantul Managementului şi se înaintează spre aprobare Directorului General . Raportul de audit se difuzează de către auditorul şef în termen de 5 zile . Lista de difuzare cuprinde cel puţin ; a) - Directorul departamentului ; b) - Director coordonator . Dacă în urma auditului au rezultat neconformităţi auditorul completează unul sau mai multe Rapoarte de Neconformitate pe care le difuzează o dată cu raportul de audit la departamentul implicat. Prima fază a auditului se încheie o dată cu difuzarea raportului de audit conducerii auditatului . Urmărire, implementare acţiuni corective şi preventiv


- 75 -

Şeful compartimentului auditat şi şefii compartimentelor implicate în rezolvarea neconformităţilor identificate în timpul auditului iau următoarele măsuri : a. Hotărăsc asupra acţiunilor corective şi preventive care se impun şi completează rapoartele de neconformităţi, care sunt transmise în copie şi la Reprezentantul Managementului . Pentru stabilirea termenelor de rezolvare a neconformităţilor sunt consultaţi Directorii Departamentelor aşa încât acestea să fie adecvate acţiunilor respective .; b. Iniţiază şi urmăresc implementarea acţiunilor pentru eliminarea neconformităţilor depistate în cursul auditului ; c. Termenul auditul de urmărire este stabilit de auditorul şef împreuna cu Directorul Departamentului auditat ; d. Auditorul şef sau un membru al echipei de audit urmăresc modul de aplicare şi rezultatele fiecărei acţiuni corective executate; e. Completează în raportul de audit, data la care s-a verificat finalizarea acţiunilor corective şi preventive şi dacă acestea s-au executat parţial sau în totalitate. În cazul executării parţiale se stabileşte un alt termen pentru finalizarea acţiunilor ; f. Eventualele litigii se soluţionează de Reprezentantul Managementului şi Directorul General . Încheiere audit . Evidenta Rapoartelor de Neconformitate, se ţine în Registrul de evidenţă a neconformităţilor, iniţiat de Reprezentantul Managementului. După finalizarea corespunzătoare a acţiunilor corective şi preventive, Auditorul Şef, completează registrul, apoi introduce R.N.- ul în dosar . Auditul se consideră încheiat, după ce s-au finalizat şi verificat toate acţiunile corective şi preventive efectuate . Audituri neplanificate Directorul general poate dispune iniţierea unor audituri neplanificate cand : a. După încheierea unui contract, pentru a verifica eficacitatea implementării S.M.Q; b. Când s-au făcut modificări ale structurii organizatorice sau ale unor proceduri ; c . La modificarea documentelor de referinţă ale S.M.Q. d. Pentru pregătirea în vederea unui audit efectuat de beneficiar sau de organismul de certificare ; e. La introducerea în execuţie a unor noi tehnologii; f. Pentru obţinerea datelor obiective , necesare analizei de management; 2.2.4. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte sistemul de control al neconformităţlor, modul de rezolvare al acestora, defineşte acţiunile corective şi pe cele preventive care sunt prevăzute în programe cu termene de implementare.


- 76 -

Procedura se aplică tuturor activităţilor/proceselor din organizaţie care pot genera produs neconform. DESCRIEREA PROCEDURII Constatarea neconformităţii se face utilizând formularul PS 8.3 F1 (fata şi verso), care se completează în două exemplare din care: unul se introduce în dosarul lucrării, împreună cu toate celelalte dovezi ce atestă rezolvarea neconformităţii; al doilea se arhivează la RM în vederea analizei periodice a conducerii conform MQ. Responsabilii Punctelor de Lucru sau Directorul de Departament care întocmesc raportul de neconformităţi (R.N.C), completează prima pagină a acestuia, marcând cu ″ x″ căsuţa corespunzătoare răspunsului potrivit, precum şi analiza cauzelor neconformitatilor. Directorul Tehnic sau, în lipsa acestuia, Directorul de Departament, decide asupra acţiunilor de corecţie aplicabile care elimină cauza neconformităţilor şi stabileşte persoanele responsabile de aplicarea lor. Acţiunile de prevenire a neconformităţilor care elimină cauza neconformităţilor potenţiale, sunt menţionate de asemenea în raportul de neconformităţi, pagina 2, pct. 5 B. Acţiunile corective şi cele preventive, menţionate în rapoartele de neconformităţi constituie baza pentru programele de acţiuni corective şi preventive întocmite periodic de către Reprezentantul Managementului. Rezultatele verificărilor efectuate, se înscriu pe spatele formularului în rubrica prevăzuta. Rapoartele de neconformităţi se înregistrează pentru evidenţa anuală şi se arhivează la RM. Neconformităţile se rezolvă conform schemei din anexa nr.18 a tezei. Aprobarea Raportului de neconformitate se face de Directorul General . 2.2.5. ACŢIUNI CORECTIVE SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte modul în care acţionează organizaţia pentru a elimina cauza neconformităţilor, în scopul de a preveni reapariţia acestora .(Acţiunea corectivă, definita conform SR EN ISO 9000:2006, este acţiunea întreprinsa pentru eliminarea cauzei unei neconformităţi.) Acţiunile corective sunt adecvate necorformităţilor apărute. Procedura se aplica tuturor departamentelor organizaţiei . DESCRIEREA PROCEDURII


- 77 -

În execuţie sau în cadrul desfăşurării oricărui alt proces din firmă, la constatarea unei neconformităţi, se completează formularul PS 8.3. F1, raport de neconformitate, în două exemplare, din care unul se introduce în dosarul lucrării împreuna cu celelalte dovezi ce atesta rezolvarea neconformităţii, iar cel de-al doilea se arhivează la RM, în vederea analizei periodice a conducerii, conform MQ. În raportul de neconformitate pct.3. se precizează care este corecţia întreprinsa care elimină neconformitatea, iar în pagina a doua se precizează care sunt acţiunile corective / preventive care se întreprind pct 5.A şi B. Iniţierea acţiunilor corective . În urmărirea acţiunilor corective, organizaţia identifica sursele de informaţii şi colectează informaţii pentru a defini acţiunile corective. Exemple de surse de informaţii pentru a întreprinde acţiuni corective sunt: Reclamaţiile clienţilor; Rapoarte de neconformitate ; Rapoarte de audit intern; Elemente de ieşire din analiza efectuată de management; Elemente de ieşire din măsurarea satisfacţiei clientului ; Înregistrările relevante ale sistemului de management al calităţii Personalul organizaţiei ; Măsurările proceselor ; Rezultatele autoevaluărilor. Organizaţia analizează cauzele primare ale apariţiei neconformităţilor şi iniţiază acţiunile corective. Implementarea acţiunilor corective . După înregistrarea neconformităţii acţiunile corective elimină cauzele neconformităţilor în scopul de a preveni reapariţia lor . În concluzie procedura defineşte cerinţele pentru următoarele : Analiza neconformităţilor, inclusiv a reclamaţiilor clienţilor; Determinarea cauzelor neconformităţilor; Acţiunile corective care se vor întreprinde pentru a preveni apariţia neconformităţilor sunt: - Determinarea şi implementarea acţiunii corective; - Înregistrarea rezultatelor acţiunilor întreprinse; - Analiza şi întocmirea programului de acţiuni corective întreprinse; - Monitorizarea îndeplinirii programului de acţiuni corective. În raportul de neconformitate este specificat responsabilul cu implementarea acţiunii corective şi termenul de rezolvare a acesteia. Verificarea implementării acţiunilor corective . - La termenul stabilit pentru verificarea implementării acţiunii corective, auditorul sau directorul de departament verifică şi trece în raportul de neconformitate îndeplinirea în totalitate sau parţial a acţiunii corective . - În cazul îndeplinirii parţiale, sau a neîndeplinirii acţiunii, la punctul 7.din raportul de neconformitate se va trece un nou responsabil şi un nou termen pentru executarea acţiunii corective .


- 78 -

Programul de acţiuni corective. - Periodic, după analizele de management sau de câte ori este nevoie se întocmesc programe de acţiuni corective de câtre Reprezentantul Managementului . - Pentru acţiunile corective din program se stabilesc responsabili şi termene care sunt analizate cu Directorii de Departamente şi cu Directorul General . - Programele se difuzează controlat, iar verificarea implementării acţiunilor corective se face conform celor mentionate. 2.2.6.ACŢIUNI PREVENTIVE SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte modul în care acţionează organizaţia pentru a elimina cauza neconformităţilor potenţiale, în vederea prevenirii apariţiei acestora. Acţiunile preventive sunt adecvate consecinţelor problemelor potenţiale. (Acţiunea preventivă, definita conform SR EN ISO 9000:2006, este acţiunea întreprinsa pentru eliminarea cauzei unei neconformităţi potenţiale.) Procedura se aplică tuturor departamentelor organizaţiei . DESCRIEREA PROCEDURII Pot exista mai multe cauze pentru o neconformitate potenţiala. Acţiunile preventive sunt întreprinse pentru a preveni apariţia unei neconformităţi, iar acţiunea corectivă se întreprinde pentru a preveni reapariţia neconformităţii. Iniţierea acţiunii preventive . Pentru a fi eficace şi eficienta organizaţia acţionează pentru prevenirea pierderilor, bazându-se pe date referitoare la performanţele şi produsele realizate. Datele pot fi generate prin : - Utilizarea datelor de analiză a riscului (apariţia defectelor şi efectul acestora ) ; - Analiza necesitaţilor şi a aşteptărilor clienţilor ; - Analiza pieţei ; - Elemente de ieşire ale analizei managementului ; - Elemente de ieşire ale analizei datelor ; - Măsurări ale satisfacţiei clienţilor ; - Măsurări ale proceselor ; - Consolidarea surselor de informaţii de la părţile interesate ; - Înregistrări relevante ale sistemului de management al calităţii ; - Cunoştinţe din experienţa anterioară ; - Rezultate ale autoevaluării ; - Procese care furnizează avertizări referitoare la condiţii de operare scăpate de sub control. rezultatele acţiunilor de prevenire reprezintă elemente de ieşire ale analizei managementului . Implementarea acţiunilor preventive Acţiunile preventive ajută la definirea următoarelor cerinţe:


- 79 -

- Determinarea neconformităţilor potenţiale şi a cauzelor acestora; - Stabilirea necesitaţii de a acţiona pentru prevenirea apariţiei neconformităţilor; - Determinarea şi implementarea acţiunii necesare; - Înregistrarea rezultatelor acţiunii întreprinse prin înregistrările care s-au programat a fi menţinute ; - Analiza acţiunilor preventive întreprinse şi iniţierea de acţiuni pentru îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii. Verificarea implementării acţiunilor preventive . La termenele stabilite se face verificare executării acţiunilor preventive . De obicei acestea reprezintă instruirea unor tehnologii noi sau care nu sunt uzuale . Programele de acţiuni preventive . După analizele de management sau după un audit extern se întocmesc programe de acţiuni preventive care vor avea responsabili şi termene de implementare ale acţiunilor respective . În cazul neîndeplinirii acţiunii preventive sau a îndepliniri parţiale a acesteia se trece la stabilirea unui nou termen completând punctul 7 al raportului de neconformitate . Directorul General aproba programele de acţiuni preventive propuse de Reprezentantul Managementului.


- 80 -

CAPITOLUL 3 IMPLEMENTAREA MONITORIZAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII În cel de-al trei-la capitol al tezei voi arata cum am acţionat în organizaţie pentru a realiza calitatea conform cerinţelor standardelor de referinţa şi măsurile adoptate pentru a obţine rezultate din ce în ce mai bune şi un feed back de la client pe măsura aşteptărilor. Pentru a evolua, o organizaţie care are implementat sistemul de management al calităţii. trebuie să-şi “îmbunătăţească continuu eficacitatea sistemului prin politici referitoare la calitate, a obiectivelor calităţii., a rezultatelor auditurilor, a analizei datelor, a acţiunilor corective şi preventive şi prin analiza efectuată de management”42. 3.1.Implementarea monitorizarea şi îmbunătăţirea manualului calităţii Conform standardelor din seria 9000, îmbunătăţirea continua înseamnă” o activitate repetata pentru a creste abilitatea de îndeplinire a cerinţelor”43 Îmbunătăţirea continua, este de asemenea şi unul din cele opt principii fundamentale ale managementului calităţii, aşa cum este acesta menţionat în SR EN ISO 9000:200644. În SR EN 9004:200145, se subliniază că managementul la cel mai înalt nivel ar trebui să se asigure că acţiunile corective sunt utilizate ca un instrument de îmbunătăţire. Planificarea acţiunilor corective trebuie să includă şi evaluarea importanţei acestora raportându-le la aspecte cum ar fi costurile neconformităţilor şi ale producţiei în general. Acţiunile corective ar trebui să fie incluse în analiza efectuata de management. Acţiunile preventive, întreprinse pentru a elimina cauzele unor neconformităţi potenţiale trebuie să fie adecvate efectelor problemelor potenţiale. Pentru îmbunătăţirea performanţelor, managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să delege autoritatea, împuternicind personalul cu responsabilitatea de a identifica oportunităţi prin activităţi ca: - stabilirea de obiective, şi indicatori pentru măsurarea acestora; - recunoaşterea şi recompensarea pentru realizarea îmbunătăţirilor; - scheme de sugestii ;

42 SR EN ISO 9001 :2001Sisteme de management al calităţii - cerinţe, pag.18, par.8.5. 43 Conform SR EN ISO 9000:2006-Sisteme de management al calităţii -principii fundamentale şi vocabular 44 Îmbunătăţirea continua a performantei globale a organizaţiei ar trebui să fie un obiectiv permanent al organizaţiei. 45 SR EN 9004 : 2001Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor


- 81 -

- etc. Referitor la contribuţiile la îmbunătăţirea Manualului Calităţii, pentru firma de instalaţii la care am făcut referire în teză, un prim aspect ar fi acela referitor la structurarea acestuia pe capitole conform capitolelor din SR EN ISO 9001: 2001 Sisteme de management al calităţii – Cerinţe, pentru a prezenta organizat modul în care sunt îndeplinite cerinţele. Astfel manualul calităţii poate fi structurat în opt capitole astfel : Sumar Manualul calităţii

1. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Scop şi domeniu de aplicare .

1.2. Date generale

2. REFERINŢE NORMATIVE.

3. TERMENI ŞI DEFINIŢII .

4. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII .

4.1.Generalitati .

- Structura organizatorica a sistemului . - Reprezentantul Managementului . 4.2..Documentatia sistemului de management al

calităţii .

- Manualul calităţii . - Procedurile sistemului de management al calităţii . - Controlul documentelor şi al datelor . - Controlul înregistrărilor calităţii .

5. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI .

5.1. Angajamentul managementului .

5.2. Orientarea către client . 5.3. Politica în domeniul calităţii . 5.4. Planificarea calităţii . 5.5. Responsabilităţile managementului . 5.6. Analiza conducerii

6. MANAGEMENTUL RESURSELOR .

6.1. Asigurarea resurselor . 6.2. Resurse umane .


- 82 -

6.3. Infrastructura . 6.4. Mediu de lucru .

7. REALIZAREA SERVICIILOR OFERTATE .

7.1. Planificarea realizării produsului . 7.2. Procese referitoare la relaţia cu clientul .

7.3. Proiectare şi dezvoltare . 7.4. Aprovizionare . 7.5. Producţie şi furnizare de servicii . 7.6. Controlul dispozitivelor de măsurare şi

monitorizare.

8. MANAGEMENTUL PROGRESULUI PERMANENT (IMBUNATATIRE CONTINUA) .

8.1. Generalităţi .

8.2. Monitorizarea şi măsurare . 8.3. Controlul produsului neconform .

8.4. Analiza datelor . 8.5. Îmbunătăţire continuă .

ANEXE

1. ORGANIGRAMA . 2. ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI . 3. OBIECTIVELE CALITATII . 4. LISTA PROCEDURILOR . 5. NIVEL DOCUMENTATIE . 6. HARTA PROCESELOR

Astfel pentru fiecare capitol al standardului în manual se regăseşte la acelaşi număr de paragraf prezentat modul de abordare ales de organizaţie pentru îndeplinirea cerinţelor. În manualul calităţii, la capitolul 5, par 5.5.“Responsabilitatea managementului” managementul la cel mai înalt nivel se asigura ca responsabilităţile şi autoritatea sunt definite şi comunicate în organizaţie. În acest capitol sunt prezentate punctual responsabilităţile funcţiilor relevante din organizaţie, aşa cum sunt ele figurate în organigrama anexată manualului, printre care şi responsabilităţile Managerului sistemului de management al calităţii, care trebuie să fie independent şi imparţial faţă de cei care execută activităţi productive şi servicii. Managerului sistemului de management al calităţii este responsabil de elaborarea, implementarea, şi funcţionarea eficientă a sistemului de management al calităţii..


- 83 -

Manualul calităţii este un document care se completează, modifică şi se îmbunătăţeşte permanent, este un document viu, care se schimbă în măsura în care se schimba şi firma. Dacă aceasta evoluează, manualul evoluează de asemenea . Organigrama trebuie modificată ori de câte ori în structura organizaţiei apar noi funcţii relevante. Anual, obiectivele strategice ale organizaţiei se modifica în funcţie de gradul de realizare a acestora în perioada precedenta şi în funcţie de noile direcţii strategice de dezvoltare ale organizaţiei. Pentru a face posibilă şi usor de monitorizat analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor, în teza se va prezenta un tabel (Anexa 11)în care vor fi vizualizate obiectivele strategice, indicatorii de măsurare ai acestora cât şi acţiunile întreprinse pentru realizarea acestora şi frecventa verificărilor. Manualul calităţii prezentat are anexată o hartă a proceselor. O alta variantă a acesteia este cea prezentată în Anexa 7, a tezei . Faţă de varianta din fig.7, în cea prezentată în Anexa 7 sunt evidenţiate procesele principale şi cele de susţinere, din organizaţie ca şi interacţiunea dintre ele astfel încât să facă relevantă importanţa fiecăruia integrate în ansamblu. În ambele variante prezentate apare orientarea clară a organizaţiei către client, acesta fiind cel care prin contractul încheiat precizează care sunt cerinţele (intrările) iniţiale dar al cărui feed back induce cerinţele de îmbunătăţire rezultate ca urmare a evaluării satisfacţiei clienţilor, şi a măsurilor adoptate. Harta proceselor prezentata in figura de mai jos este prima varianta, unde sunt evidenţiate procesele din organizaţie şi în principal linia centrală care cuprinde execuţia şi procesele strict legate de execuţie. Managementul este prezentat aici ca si un grup separat de procese, acesta însă are un rol esenţial şi consider că din acest punct de vedere harta proceselor prezentată în anexa 7, este mai relevantă. Procese ca instruirea personalului, protecţia muncii şi resursele umane sunt de asemenea privite ca procese rupte din ansamblu. Viziunea concentrata pe un ansamblu integrat oferă o imagine mult mai clară si corectă a realităţii existente într-o organizaţie.


- 84 -

Harta proceselor

CLIENT

CLIENT

ANALIZA COMENZII

CONTRACTARE

EXECUTIE

FINALIZARE LUCRARE & CONTRACT

Cerinte

satisfactie

FEEDBACK

LegendaProcese principale

Procese de sustinereComunicare internaComunicare cu clientulComunicare interna intre procesele principale

Fig, 7


- 85 -

( figura originala)

3.2.Implementarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea procedurilor sistemului de management al calităţii. Procedurile documentate ale sistemului de management al calităţii pe care o organizatei trebuie să le stabilească pentru a defini cerinţele, în conformitate cu SR EN ISO 9001:2001, sunt cele şase proceduri de sistem, prezentate anterior şi care reprezintă proceduri obligatorii în cazul în care organizaţia are drept obiectiv certificarea. Pentru a identifica cu uşurinţa aceste proceduri, ca şi procedurile operaţionale elaborate, se recomandă ca numar de cod în titlul procedurii, numărul paragrafului din standard la care se face referire. Cele sase proceduri de sistem pot fi denumite si codificate astfel : -PS 4.2.3. Controlul documentelor; -PS 4.2.4. Controlul înregistrărilor; -PS 8.2.2. Auditul intern; -PS 8.3. Controlul neconformităţilor; -PS 8.5.2. Acţiuni corective; -PS 8.5.3. Acţiuni preventive. Pentru a documenta şi alte procese din organizaţie, se elaborează în continuare ca măsură de îmbunătăţire procedurile operaţionale. 3.2.1.Procedurile operaţionale Procedurile operaţionale sunt procedurile care au fost elaborate ca urmare a necesitaţii existenţei unui document scris care să descrie activităţile desfăşurate în cadrul diverselor procese din organizaţie . În cadrul tezei sunt prezentate în continuare procedurile operaţionale elaborate în organizaţia de execuţie instalaţii pentru construcţii, numai capitolele “Scop şi domeniu de aplicare şi Descrierea procedurii”. 3.2.1.1. ANALIZA CONDUCERII SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Managementul de la cel mai înalt nivel analizează sistemul de management al calităţii la intervale planificate . Se analizează politica în domeniul calităţii , obiectivele calităţii, dacă sistemul este în continuare corespunzător şi evaluarea posibilităţilor de îmbunătăţire


- 86 -

Analiza conducerii se face pe baza unui raport întocmit de Managerul Sistemului de management al calităţii, cu datele de intrare conform SR EN ISO 9001: 2001pct.5.6.2 . DESCRIEREA PROCEDURII Analiza sistemului de management al calităţii de către conducerea de vârf a organizaţiei se desfăşoară planificat, la propunerea Directorului General sau a Managerul S.M.C. Periodic, fiecare director în zona sa de activitate, organizează analize de management cu problematici similare . Date de intrare . Datele de intrare se vor materializa într-un raport întocmit de Managerul S.M.C, care va avea ca date de intrare următoarele : -rezultatele audituluiri (lor) intern(e) şi extern(e); -reclamaţiile şi neconformităţile constatate ; -funcţionarea proceselor şi serviciile executate conform cerinţelor; -urmărirea executării acţiunilor corective şi preventive ; -acţiunile întreprinse în urma analizelor anterioare de management ; -schimbări necesare care pot influenţa Sistemul de management al calităţii -masuri necesare pentru îmbunătăţirea continuă a sistemului . Participanţi : La analiza conducerii participă Directorii de Departamente şi alte persoanele convocate în timp util de Directorul General prin secretariat. Date de ieşire În urma analizei conducerii, Reprezentantul managementului întocmeşte un proces verbal în care se consemnează orice decizii rezultate şi în mod special cele referitoare la : -îmbunătăţirea eficacităţii sistemului de management al calităţii; -concluzii desprinse (dezvoltate după caz) în programe sau acţiuni planificate; - îmbunătăţirea serviciilor în raport cu cerinţele clienţilor ; -nevoile de resurse . Procesul verbal întocmit de Managerul S.M.C şi concluziile desprinse se arhivează. 3.2.1.2. COMPETENTĂ, CONSTIENTIZARE ŞI INSTRUIRE PERSONAL SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Prezenta procedură descrie modalităţile de: a. identificare a competentei necesare pentru personalul care desfăşoară activităţi care influenţează calitatea produsului;


- 87 -

b. conştientizare a personalului cu privire la relevanta şi importanţa activităţilor sale şi de modul în care el contribuie la realizarea obiectivelor calităţii; c. stabilire şi asigurare a personalului care execută activităţi de inspecţie şi recepţie calitativă, de asigurare a calităţii; d. stabilirea de programe pentru pregătirea personalului şi menţinerea acestuia prin reciclări sau instruiri periodice; e. păstrare a documentelor privind calificarea şi autorizarea personalului care execută activităţi necesitând acest lucru. Procedura se aplica întregului personal al organizaţiei. DESCRIEREA PROCEDURII Pentru îndeplinirea responsabilităţilor, personalul trebuie să aibă instruirea şi experienţa necesară cerinţelor postului. Prin experienţa, personalul demonstrează abilităţile profesionale acumulate în activităţile desfăşurate anterior angajării în organizaţie Personalul va conştientiza responsabilităţile pe care le are prin intermediul fişei de post, anexă la contractul individual de muncă. INSTRUIREA PERSONALULUI Conştientă de importanţa implicării personalului societăţii în succesul deplin al strategiei de calitate, conducerea organizaţiei planifică şi organizează programe periodice de instruire a întregului personal, începând cu conducerea operativa pana la personalul de execuţie din toate activităţile. În cadrul (re)instruirii personalului, tematica relevă aspectele care generează şi asigură calitatea, precum şi aspecte tehnice ale activităţii atunci când intervin sau se asimilează tehnologii noi sau apar modificări ale tehnologiilor tradiţionale, protecţia muncii sau alte tematici ce prezintă interes. Pentru efectuarea instruirii personalului, se face apel la serviciile unor lectori/instructori specializaţi recunoscuţi, atunci când aceştia nu se regăsesc în rândurile personalului propriu, sau la organizaţii ce desfăşoară astfel de activităţi. Participarea la demonstraţii de utilizare a unor noi tehnologii sau utilaje, este o formă de instruire acceptată pentru toate categoriile de personal. Pentru personalul cu studii superioare şi/sau funcţii de conducere, se ia în considerare cu titlu de instruire şi participarea la conferinţe, simpozioane, seminarii şi mese rotunde pe teme de specialitate, atâta timp cât participarea este agreată de conducerea societăţii şi participanţii (participantul) completează şi depun(e) formularul, în care evidenţiază succint tematica respectivă. Clauza de mai sus este aplicabilă şi persoanelor din conducerea superioară care îşi completează instruirea prin studiu individual, pe o temă înscrisa în prealabil în programul anual de instruire. Tot personalul este instruit pentru a satisface cerinţele şi a avea competenţa pentru activităţile prestate, aceasta însemnând folosirea corectă a echipamentelor, dotărilor şi aparaturii folosite, citirea şi înţelegerea documentelor aplicabile, legătura dintre sarcini, calitate şi securitate la locul de munca. De asemenea,


- 88 -

personalul este instruit pentru a asigura competenţa referitor la cerinţele de calitate şi cele profesionale. (Re)Instruirile urmăresc şi motivarea angajaţilor în realizarea unei munci bine făcute la toate nivelele de organizare, de consecinţele ce rezultă din satisfacerea cerinţelor clienţilor şi a rentabilităţilor societăţii. Verificarea însuşirii tematicii prezentate, se realizează prin teste susţinute în cadrul procesului de instruire. Conducerea organizaţiei poate realiza testarea personalului atunci când apreciază ca este necesar. Procesul de instruire urmăreşte conştientizarea şi motivarea personalului în favoarea eficientei şi calităţii. Conform cerinţelor legii privind arhivele naţionale, dosarele de personal se arhivează timp de 50 ani. Obiectivele vor fi instruite în departament şi se vor stabili responsabilii şi termenele de realizare. 3.2.1.3. PLANUL DE ASIGURARE ŞI CONTROL AL CALITATII SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte modul în care se asigură planificarea activităţii elaborarea şi prezentarea planurilor calităţii, astfel încât să evidenţieze aspectele importante în realizarea, atestarea şi corectarea calităţii. Procedura este aplicabila oricărui lanţ de procese, de orice natură, indiferent de întinderea sa. DESCRIEREA PROCEDURII Planul calităţii se poate întocmi pentru lanţuri de procese, folosind în principal, formularul PO 7.1 F1 / 1A., după caz PO7.1 F1/2 A., elaborat de întocmitorul procedurii, şi planurile calităţii pentru instalaţii sanitare, termo- ventilaţii, şi electrice. Fişa cu Date Generale, prezintă datele referitoare la lucrare, la proiectant, executant şi antreprenor. Această activitate presupune două etape, una de elaborare a documentelor şi cea de-a doua de completare şi ţinere la zi a formularelor, prima fiind responsabilitatea elaboratorului procedurii iar cea de-a doua a executantului. Completarea fişei de control şi verificare a materialelor şi serviciilor aprovizionate, pentru care se completează formularul PO 7.1.F1 B. trebuie făcută de şeful de şantier cu concursul gestionarului de şantier. Aprobarea planului calităţii. -Aprobarea planurilor calităţii se efectuează pe formularul anexat de către D.G. -Decizia de aprobare a planului calităţii şi de către client, aparţine Directorului General. -După aprobare, planurile calităţii specifice unei anumite lucrări, se transmit la Managerul SMC. care le are în evidenta.


- 89 -

Un exemplar se arhivează la dosarul lucrării iar cel de-al doilea în dosarul constituit de Managerul SMC. Planul calităţii poate constitui document anexă la: a) proceduri (PS ,PO , PAQ , PTQ) , situaţie în care se identifică prin denumirea şi numărul procedurii la care se refera şi numărul de anexe respective; b) un contract, caz în care se identifică prin denumirea obiectului/ comenzii, client, număr oferta/contract, număr ordine din evidenta Manager SMC. Planurile calităţii trebuie să exprime complet şi concis, principalele procese / etape şi demersuri pentru realizarea obiectivului urmărit, astfel încât să corespundă exigenţelor clientului şi reglementărilor aplicabile, pentru a preveni apariţia neconformităţilor (sau după caz, rezolvarea acestora cu succes). Completarea formularului se face de către executant astfel: -Coloana Nr. crt. se înscrie numărul caracteristic al operaţiei. -Coloana Faza / operaţie se înscrie numele fiecărei operaţii / proces rezultate (ca şi pe o fişă tehnologică). -Coloana Funcţie execuţie, reprezintă coloana unde se precizează care este funcţia care are drept responsabilitate verificarea lucrărilor executate în faza respectivă -Coloana Documente aplicabile – în aceasta coloană se înscriu documentele care stau la baza respectivei operaţii de executat (ex: proiect de execuţie, caiet de sarcini, reglementari ). -Coloana Rapoarte Înregistrări se completează, după caz cu un ″x″, sau pe ce tip de document este nevoie să se facă înregistrări ale calităţii, sau la realizarea corecţiei acesteia. -Coloana Probe Verificări are doua rubrici unde se vor trece semnăturile celor care sunt prezenţi la efectuarea probei sau verificării respective (personal din interiorul firmei sau reprezentanţii externi ). -Coloana Data este spaţiul unde se va consemna data verificării . -Coloana Observaţii este coloana unde se vor trece eventualele observaţii sau completări necesare . Planurile calităţii se completează pe formularele anexate prezentei proceduri de către şefii punctelor de lucru, pe baza graficelor de lucrări, întocmite cu colaborarea Directorului Tehnic. 3.2.1.4. PROCESE REFERITOARE LA RELAŢIA CU CLIENTUL SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte căile de realizare a analizei efectuate de organizaţie pentru a satisface cerinţele clienţilor săi, în condiţiile în care să asigure un profit adecvat pentru propria companie. Procedura se aplică tuturor lucrărilor, fie că sunt lucrări de execuţie, după un proiect dat, proiectare şi execuţie sau cereri de prezentare oferte pentru participare la licitaţii. (conform proiectelor prezentate de beneficiar)


- 90 -

DESCRIEREA PROCEDURII Primirea comenzii (cererii de ofertă) se face de regulă în scris, sau se poate face şi verbal, prin telefon, cu Directorul Marketing. Se stabilesc obiectivele de atins şi se convine asupra datelor ce trebuiesc furnizate de client. După caz, clientul poate ataşa un caiet de sarcini care să definească exigentele. Comenzile scrise se înregistrează într-un registru de comenzi. Analiza datelor şi a documentelor prezentate de client (date de intrare). Se urmăreşte înţelegerea deplină a solicitării clientului. Se analizează dacă datele sunt complete şi dacă există proiect pentru lucrările solicitate. Dacă da, se trece la întocmirea ofertei conform solicitării. Dacă nu, se trece la completarea tuturor datelor necesare, de la client şi, dacă este cazul, precizarea faptului că va oferta şi lucrările de proiectare. Întocmirea ofertelor. Constituie etapa de concretizare, în scris, a analizei comenzilor, stabilind soluţiile tehnice pe care S.C. organizaţia are capabilitatea de a le realiza pentru satisfacerea cerinţei clientului. Analiza internă a ofertei Departamentul ofertare va prezenta oferta întocmita, Directorului General şi, după caz, cu participarea factorilor implicaţi (DM, DT, DP, DPr) din organizaţie, analizează posibilitatea de a realiza comanda clientului, în termenii ofertei, din punct de vedere tehnic şi economic. Concluziile analizei se discută şi, dacă este cazul, se fac modificări sau completări. Analiza interna a valorii ofertei conform strategiei firmei. Se analizează dacă în solicitarea clientului sau în proiect (faza PT sau DDE) s-au prevăzut materiale şi echipamente în conformitate cu cele asigurate de la furnizorii agreaţi. În situaţia în care nu există proiect, se face o evaluare, pe care beneficiarul o acceptă sau nu. După acceptul evaluării, beneficiarul solicită întocmirea proiectului tehnic/execuţie pe baza unei teme de proiect . În colaborare cu Directorul General şi Directorul Proiectării se întocmeşte o ofertă de proiectare, care o dată acceptată de beneficiar, constituie baza încheierii contractului de proiectare. Pe baza proiectului, se întocmeşte oferta de execuţie. Oferta se va întocmi în două exemplare unul pentru beneficiar şi unul se arhivează . Negociere ofertă. Negocierea ofertei se face prin comunicare directă cu clientul. În urma negocierilor, se stabilesc valoarea ofertei şi termenii contractuali. Predare ofertă negociată şi arhivare. Oferta avizată favorabil, va fi întocmita în trei exemplare: unul va fi transmis clientului, cel de-al doilea împreuna cu documentaţia tehnică primită vor fi transmise spre execuţie, iar o copie (a ofertei), este anexată la contract .


- 91 -

După aprobarea ofertei se trece la întocmirea contractului. Urmărirea execuţiei (comunicarea internă) Departamentul ofertare întocmeşte pe baza situaţiilor prezentate de serviciul tehnic (execuţie) şi conform ofertei anexată la contract, notele de plată. Acestea vor fi acceptate de beneficiar sau de reprezentantul acestuia (diriginte şantier ) După avizarea situaţiilor de plată, departamentul Marketing va transmite departamentului economic o notă scrisă (nota internă) prin care se solicita efectuarea facturii. Contractarea lucrării Se face în cadrul departamentului marketing, cu colaborarea D.G. şi se semnează de beneficiar şi Directorul General. După contractarea lucrării, se face un rând de foto-copii după dosarul cu oferta şi documentaţia tehnică şi se transmite Directorului Tehnic şi/sau Directorului de Producţie pentru execuţie. Contractele se întocmesc în 2 exemplare pentru: Directorul General şi Beneficiar. Contractul se va arhiva în original la Directorul General şi în copie la departamentul care derulează contractul. Eventualele modificări la contract se materializează intr-un act adiţional semnat de ambele parţi. Contractele sunt identificate, înregistrându-se într-un registru de contracte, astfel: pentru proiectare: P 00... / nr. Contract / dată / cod lucrare; pentru execuţie: E 00... / nr. Contract / dată / cod lucrare; pentru service: S 00... / nr. Contract / dată / cod lucrare; pentru subantreprenori: SUB 00... / nr. Contract / dată / cod lucrare; pentru furnizori: F 00... / nr. Contract / dată / cod lucrare; Fiecare departament tine evidenta contractelor (scriptic şi fizic) pe care le derulează. Departamentul de Marketing ţine evidenţa generală a contractelor. Cerinţele referitoare la produs sunt conform cererii de ofertă care va fi transmisă de client. Cerinţele legate de reglementare vor fi stabilite în firmă de specialiştii din departamentul tehnic şi proiectare (D.T, D.P, D.G). Cerinţele de livrare produs şi post livrare sunt negociate de DG cu beneficiarul. Recepţie şi punere în funcţiune. Contractul va conţine specificaţii asupra recepţiei şi punerii în funcţiune a obiectivului. Urmărirea plaţilor efectuate Compartimentul Marketing - ofertare urmăreşte efectuarea plaţilor conform contractului şi transmite continuarea sau nu a lucrărilor pentru execuţie. Analiza globala a activităţii de ofertare.


- 92 -

Periodic (de câte ori este necesar) se va face o analiză globală, a activităţii de ofertare, în prezenta DG şi DM. 3.2.1.5. CONTROLUL PROIECTARII SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura este necesară pentru controlul şi verificarea lucrărilor de proiectare, în scopul asigurării că sunt respectate cerinţele legale şi cele specifice în derularea acestei activităţii. Procedura se aplică tuturor proiectelor realizate în cadrul societăţii. DESCRIEREA PROCEDURII Elaborarea documentaţiei presupune parcurgerea următoarelor etape: Etapa de analiză a comenzii şi planificare a proiectării Primirea de la client, a comenzii şi temei de proiectare referitoare la lucrare. Specificaţiile pot fi sub forma unor caiete de sarcini, planşe şi alte documente. (C.D. sau E- mail). Analiza comenzii se materializează prin oferta de proiectare, înaintată, prin care se evaluează capabilitatea societăţii de a realiza lucrarea, astfel încât să fie obţinuta satisfacţia clientului (vezi procedura PO 7.2. „Procese referitoare la relaţia cu clientul”). Elaborarea temei definitive. Urmare a analizei şi a acceptării ofertei de proiectare, se numeşte şeful de proiect şi se întocmesc specificaţiile tehnice pentru proiectare, care constituie anexă la contractul de proiectare. În acestea se specifică mai detaliat, cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească proiectul respectiv şi se conturează în ansamblu, soluţiile care vor fi adoptate. Aprobarea specificaţiilor tehnice de proiectare se efectuează de către client, D.P. şi D.G. Etapa de proiectare Obţinere avize. În baza temei definitive, proiectantul întocmeşte documentaţiile necesare şi obţine avizele de la organismele abilitate, în vederea realizării proiectului. Avizele se arhivează în dosarul lucrării. Proiectarea lucrării. Proiectul cuprinde întocmirea, funcţie de faza de proiectare contractată, a pieselor scrise şi a desenelor necesare realizării execuţiei lucrării. În cadrul proiectului sunt cuprinse planşe cu detaliile necesare execuţiei, specificaţii tehnice echipamente, antemăsurători, specificaţii de materiale, memorii tehnice, breviare de calcul, etc. Elaborarea proiectelor pentru montarea şi instalarea cazanelor de apă caldă şi abur de joasă presiune se face în conformitate cu standardele în vigoare şi cerinţele prescripţiilor tehnice ISCIR, PT-C9-2003. Analiza intermediară a proiectului se efectuează pe parcursul realizării proiectului. Aceasta se face de personalul cuprins în lista personalului abilitat în acest scop. Analiza intermediară vizează verificarea, îndeplinirea specificaţiilor din


- 93 -

tema de proiectare aprobată, corectitudinea dimensionărilor, respectarea reglementarilor aplicate, ca şi a cerinţelor prevăzute în avizele şi acordurile emise. Corectarea documentaţiei se efectuează de personalul care a întocmit documentaţia respectiva. Exactitatea introducerii tuturor corecturilor semnalate, se constată de către aceeaşi persoană care a analizat/verificat proiectul. Eventualele litigii dintre proiectant şi verificatorul documentaţiei, se rezolvă de D.G.. ce poate face apel şi la opinia altor persoane cu experienţă în domeniu. Pe fiecare din desenele proiectului se aplică ştampila „DEPARTAMENT PROIECTARE” prin care se atestă către beneficiar şi constructor valabilitatea desenelor întocmite. Verificarea şi avizarea conformă Verificarea şi avizarea conformă a proiectelor pentru montarea şi instalarea cazanelor de apă caldă şi de abur de joasă presiune se face de către personal tehnic de specialitate, autorizat ISCIR- INSPECT IT, existent în departament astfel: -RTAC- ing. ……….. – Director departament proiectare -RTV- ing…………… – Proiectant instalaţii termice Obligaţiile şi îndatoririle responsabilului tehnic cu avizarea conformă (RTAC) şi a responsabilului tehnic cu verificarea (RTV) sunt cele din PT-C9-2003. Confirmarea verificării şi avizării conforme a proiectelor se face pe desenul tip de ansamblu şi pe schema termodinamică a centralei termice, aplicând pe copii ştampila, conform modelului din PT-C9-2003. Analiza finală şi avizarea documentaţiei Se face de un colectiv desemnat de către DG, numit CONSILIU TEHNICO-ECONOMIC (CTE). Acesta este format din: -DIRECTORUL TEHNIC -DIRECTORUL DE PROIECTARE -Verificatorii de proiecte nominalizaţi în formularul F2, anexat procedurii, CTE- ul analizează modul în care proiectul întocmit răspunde prevederilor contractuale şi prevederilor din acorduri şi avize. Participanţii la şedinţa de avizare sunt, Directorul tehnic, Directorul de Proiectare şi verificatorii de proiecte pe specialităţi. După analiză în condiţiile îndeplinirii cerinţelor, se completează fişa de calitate şi avizare finală conform PO 7.3. F5. Pe fişa de calitate şi avizare se aplică ştampila cu avizat C.T.E., care constituie garanţia că proiectul corespunde tuturor cerinţelor. În continuare pe foaia de gardă a proiectului se aplică ştampila „Avizat CTE” şi se semnează de DIRECTORUL GENERAL, după care proiectul este transmis la Beneficiar. Avize definitive de ansamblu, implică asigurarea de către proiectant a datelor necesare pentru obţinerea avizelor definitive, înainte de începerea execuţiei. Dosarul complet a lucrării, împreuna cu toate avizele, se depune la arhiva proiectelor . Copii după acest dosar se transmit la beneficiar şi executant. Etapa de asistenta tehnica la execuţie


- 94 -

Participarea la recepţia la terminarea lucrărilor Etapa validării proiectului La recepţia la terminarea lucrărilor, din partea proiectantului participa şeful de proiect Introducerea corecţiilor în documentaţie are ca scop consemnarea modificărilor la proiect, efectuate pe şantier în decursul execuţiei şi acceptate, ca urmare a: -solicitărilor ulterioare ale clientului; -situaţii neprevăzute în execuţie; -fise de neconformităţi. Toate modificările la proiect se materializează în dispoziţii de şantier grupate intr-un registru anume întocmit. Corecţiile se introduc de echipa care a asigurat proiectarea şi se consemnează ca atare în opisuri. Pentru devize se efectuează completări / modificări (după caz). Modificările la proiect se aprobă de proiectant şi de client. Arhivarea proiectului Dosarul, conţinând documentaţia validată a lucrării, se păstrează în arhivă, pentru o perioadă de maxim 10 ani, în cazul în care nu este convenit altfel prin contractul de proiectare. Analiza performantelor proiectului se realizează de executant. 3.2.1.6. CONTROLUL APROVIZIONARII SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte modul de tratare al produselor aprovizionate şi al documentelor aferente. Procedura se aplica activităţii de aprovizionare la nivelul organizaţiei. DESCRIEREA PROCEDURII Stabilirea necesarului de produse de aprovizionat rezultă calitativ şi cantitativ din planurile de aprovizionare întocmite de departamentul tehnic, de specificaţiile şi devizele proiectelor de lucrări. Aprovizionarea cu materiale / produse se efectuează prin grija compartimentului aprovizionare, pe baza notelor de aprovizionare, contrasemnate de Directorul Tehnic , care procură cele necesare în funcţie de programele de execuţie de pe şantiere în baza specificaţiilor şi programării aprovizionării ce o întocmeşte în colaborare cu Directorul Tehnic. Notele de aprovizionare se transmit cu şapte zile sau, în caz de forţă majoră , cu minim trei zile înainte de data planificată pentru punerea în operă a produsului aprovizionat. 4.3. La transmiterea comenzilor / achiziţionare, se acordă o atenţie deosebită comunicării cu claritate (fără ambiguităţi) a sortimentului solicitat şi identificării sale cu exactitate, atât


- 95 -

calitativ, cât şi cantitativ. Transmiterea comenzilor se face ţinând cont de “lista furnizorilor agreaţi”. Pentru materialele / produsele care sunt identificate în proiectul de execuţie, sau alte documente, se solicită furnizorului, ca la livrare să transmită şi copie după declaraţia de conformitate a materialului respectiv, în care să fie făcuta referire la agrementul pe care acesta îl are în conformitate cu “Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţie”, cuprins în Anexa 5 la H.G. nr.766/21.11.1997, pentru care se solicita o copie. Recepţia cantitativă a materialelor aprovizionate, se face succesiv la ridicarea de către delegatul organizaţiei, la introducerea acestora în magazie, la predarea directă la şantier sau la stornare. Recepţia calitativă a funcţiunilor curente, se face la furnizor, observând pe baza propriei experienţe dacă acesta corespunde cerinţelor specificaţiei condiţionând recepţia de posibilitatea utilizării pe şantier, la punerea în funcţiune sau la stornare. La intrarea mărfii în magazia centrala recepţia se efectuează pe baza documentelor de livrare (factură ), de către comisia de recepţie (minimum doua persoane una din cadrul compartimentului aprovizionare şi una din cadrul compartimentului gestiune), prin completarea Notei de recepţie şi constatare diferente . După aceasta, produsele/materialele aprovizionate, se recepţionează pe şantier, de către RPL. La recepţie se completează procesul verbal de recepţie materiale. Produsele/materialele necorespunzătoare, se returnează la magazia centrala urmând ca remedierea /returnarea către furnizor a acestora să se efectueze prin grija compartimentului aprovizionare. Produsele/materialele se recepţionează la livrare, în baza declaraţiei de conformitate a furnizorului/producătorului. Recepţia este urmată de recepţia pe şantier în momentul introducerii în operă a materialului . Produsele asigurate de client se depozitează separat de celelalte, având grijă ca la depozitare să fie marcată provenienţa (clientul) şi destinaţia (şantierul) lor. În situaţia în care se constată că produsele furnizate de client nu sunt corespunzătoare specificaţiilor, se întocmeşte un raport de neconformitate, iar utilizarea acestora se opreşte până când se stabileşte soluţia problemei Faptul ca un produs pus la dispoziţie de client nu este corespunzător cerinţelor, nu justifică utilizarea să (exceptând dacă clientul dă o derogare scrisă în acest sens şi dacă nu sunt afectate cerinţele de securitate a construcţiei şi a exploatării sale; astfel de situaţii se arhivează în dosarul lucrării. Pentru orice produs/material găsit necorespunzător la recepţia pe şantier responsabilul punctului de lucru, întocmeşte un raport de neconformitate Pe şantier şi în depozite, produsele aprovizionate nerecepţionate se depozitează separat de cele recepţionate. Materialele noi pentru care nu există cod în lista de coduri, se vor codifica în maximum 30 zile de la intrare.


- 96 -

3.2.1.7. EVALUAREA FURNIZORILOR SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Evaluarea furnizorilor se face pentru a cunoaşte capabilitatea acestora de a furniza la timp produsele de calitate solicitată. Procedura se aplica cu precădere materialelor şi aparatelor apreciate ca având un rol vital sau important în activitatea organizaţiei. Procedura nu se aplica furnizorilor de materiale mărunte achiziţionate din comerţul cu amănuntul. DESCRIEREA PROCEDURII Evaluarea furnizorilor se efectuează tinand cont de mai multe criterii fiecare având o pondere stabilită, ca mai jos: Criteriu Pondere Lucrarea care se executa în regim de asigurare a calităţii, conform clauzelor contractuale.

Fără regim AQ

Cu regim AQ

CALITATE, DIN CARE: Nivel caracteristici; Variabilitate caracteristici Respectare cerinţe AQ

50% 30% 20%

50% 20% 20% 10%

2. Preţ (raportat la preţul mediu pe piaţa) 20% 20% 3. SERVICIUL OFERIT, DIN CARE: Pentru calitate în livrare Calitatea ambalării şi documente de însoţire Nivel de cooperare

30% 10% 5% 15%

30% 10% 5% 15%

TOTAL: 100% 100% Fiecare criteriu se analizează prin prisma nivelului de satisfacţie, acordând un punctaj cuprins intre 1 - 5, astfel: 1 pct. = pentru satisfacţie scăzuta (foarte); 2 pct. = pentru satisfacţie mai puţin scăzuta (slab); 3 pct. = pentru satisfacţie medie; 4 pct. = pentru satisfacţie deplină (ridicat). 5 pct. = pentru satisfacţie totală (foarte ridicata); Punctajul total obţinut la evoluarea unui furnizor, se determină ca sumă ponderată a punctajelor acordate pentru fiecare aspect în parte. Folosirea tuturor criteriilor din tabelul de la pct. 4.1., este obligatorie.


- 97 -

Criteriile pentru un furnizor agreat sunt: a)- Fiecare criteriu să se situeze cel puţin la nivelul mediu (3 pct.), exceptând criteriul costului; b) - Punctajul total obţinut să nu fie inferior pragului de 70% din punctajul maxim posibil (respectiv 3,5 pct.) Furnizorii agreaţi au un regim preferenţial la aprovizionare, în care scop periodic se întocmeşte (actualizează) lista a acestora. În baza observaţiilor, este recomandabil să se contacteze furnizorul respectiv în încercarea ca acesta să corecteze (reducă, elimine) motivele de nemulţumire. Acest demers se bazează pe conceptul construirii unor relaţii de parteneriat între organizaţie şi furnizorii acesteia, în beneficiul ambelor părţi, fără a nesocoti cerinţele clienţilor şi cele cuprinse în documentele cu caracter normativ, aplicabile. 3.2.1.8. CONTROLUL PRODUCŢIEI ŞI FURNIZARE DE SERVICII SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte modul în care se stăpânesc procesele care se desfăşoară în cadrul organizaţiei . Procedura se aplica tuturor activităţilor ca: execuţie, proiectare, aprovizionare, activităţi financiare şi altele. DESCRIEREA PROCEDURII Principiile de bază pentru controlul (stăpânirea) proceselor în organizaţie sunt : - prevenirea; - delegarea responsabilităţii pentru calitatea execuţiilor. Identificarea proceselor din firmă şi figurarea acestora schematic, este executată conform anexei la manualul calităţii. Tot în anexă au fost figurate şi procesele de susţinere cum ar fi: aprovizionare, contabilitate, personal, etc.8 Punerea în aplicare a acestor principii se obţine prin realizarea simultană a următoarelor trei cerinţe: a) Să ştie ce au de făcut (activitatea, ţinte de atins, termene, mod de efectuare, colaborări), rezultate din documente: Instrucţiuni de lucru (I). Planuri ale calităţii, desene, grafice, ordine de lucru, dispoziţii de şantier, procedurile sistemului de management al calităţii (PS ,PO ,PAQ sau PTQ), dispoziţii verbale; b) Să poată evalua singuri rezultatul activităţii depuse, prin aplicarea de metode adecvate şi folosirea unor dotări corespunzătoare; c) Să poată modifica procesul (dacă este nevoie) prin: - aplicarea cunoştinţelor pe care le au, şi - autoritatea cu care au fost investiţi. Dacă numai o singură cerinţa din cele stipulate la punctul 4.3., de mai sus, nu este îndeplinita, responsabilitatea asupra calităţii urcă şi se opreşte la acel nivel


- 98 -

ierarhic şi de organizare (şef echipă, RPL, etc.) la care toate cele patru cerinţe sunt îndeplinite. Documentele şi dotările evocate la punctul 4.3. a, se regăsesc - după caz - printre documentele ce definesc sistemul calităţii sau în dosarele şi documentaţia de execuţie a fiecărui proiect. În scopul stăpânirii proceselor ca şi al promovării progresului permanent, şefii de compartimente şi / sau RPL -ii sunt răspunzători de instruirea personalului din subordine şi cu precădere a noilor angajaţi şi colaboratori. Starea de bună funcţionare a echipamentelor / dotărilor necesare producţiei se asigură prin verificarea acestora de către operatori, ori de câte ori se începe lucrul, ca şi pentru întreţinerea periodică, de câte ori se impune. Eventualele funcţionari necorespunzăoare se raportează la RPL, care ia măsurile necesare. Starea bună de funcţionare a dispozitivelor de măsurare / verificare se asigură conform cerintelor procedurii. Departamentul tehnic întocmeşte planul de aprovizionare astfel: Conform planurilor calităţii, se execută pe lucrare sau lunar. "Bun de plată" pentru confirmare caracteristici echipamente prevăzute în comenzi semnează Directorul Tehnic Responsabilii punctelor de lucru, întocmesc notele de aprovizionare care sunt semnate de serviciul aprovizionare şi contrasemnate de Directorul Producţie şi Directorul General, după care se lansează comenzile pentru aprovizionare . Analiza activităţii compartimentului tehnic şi producţie (a execuţiei), se va face săptămânal . În procesele tehnologice se disting două situaţii: a) procese tehnologice clasice, cunoscute, aplicate şi descrise în literatura tehnică, care nu se mai validează (fiind cunoscute) b) procesele tehnologice noi (materiale, echipamente), care se validează de DT, cu ocazia recepţiei interne a primei aplicaţii prin procesul verbal de recepţie, în care se va specifica validarea procesului. La Zona Industrială se execută tubulatură de ventilaţie şi activitatea de echipare tablouri. Activitatea de la Zona Industrială se desfăşoară conform procedurii PTQ 04. -Se primeşte nota internă în care se specifică ce trebuie executat (care reprezintă comanda). -Se trimit anexe cu schiţe, proiecte sau modele fizice a ceea ce trebuie să fie executat. -Se specifică în cadrul ei, în ce standarde se încadrează ceea ce trebuie executat. -Se înregistrează nota interna şi se opisează. -Se predă comanda executată cu proces verbal de recepţie şi se specifică dacă au fost executate după STAS, când este cazul, sau după proiect . Pentru verificarea execuţiei şi controlul lucrărilor în fazele determinante (probe sau lucrări care urmează a fi ascunse, lucrări speciale), planurile calităţii sunt verificate de Controlorul de Calitate (care este angajatul firmei şi care va exercita lucrările de inspecţie şi verificare oricând este necesar)


- 99 -

3.2.1.9. PASTRAREA PRODUSULUI SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte regulile principale ale operaţiilor de manipulare, depozitare, ambalare, consum, livrare materiale care se desfăşoară în cadrul activităţii . Procedura se referă, cu precădere la materialele/produsele utilizate. Procedura se aplică şi parţilor de instalaţie realizate în cursul execuţiei, în alt loc decât pe şantierul pe care acestea sunt utilizate. DESCRIEREA PROCEDURII Manipulare Produsele se manipulează cu mijloacele adecvate greutăţii şi volumului pe care le au. Cunoaşterea şi respectarea măsurilor de protecţia muncii, constituie o cale principală în realizarea siguranţei manipulării. În acest scop, regulile respective vor face obiectivul reinstruirii periodice a personalului executant cu precădere . Materialele transportate vor fi trecute pe avizele de însoţire marfa, care sunt formulare tipizate ( RTC ), conform H.G. 831 / 1977 şi O.M.F.P. 989 / 2002. Acestea vor fi semnate o dată de conducătorul auto şi de gestionar, la primire. În cazul produselor fragile sau care se pot deteriora printr-o manipulare greşită, se citesc şi se respectă instrucţiunile respective, aşa cum acestea figurează pe ambalajele în cauza. Aparatele de măsură (şi control) sunt manipulate de personalul autorizat să le monteze , sau se lucrează sub directa supraveghere a acestuia. Depozitare Materialele şi produsele se depozitează, până la includerea lor în construcţie în spatii ce asigura condiţiile de mediu şi securitate corespunzătoare mărfurilor depozitate. În cadrul organizării şantierului, crearea unor spatii de depozitare adecvate constituie un obiectiv căruia i se acorda atenţia cuvenită şi care va fi verificat în acest sens de şeful şantierului. Accesul personalului în spatiile de depozitare este restrâns numai gestionarului şi persoanelor care manipulează mărfurile depozitate în prezenţa gestionarului magaziei. Aparatura ce urmează a fi inclusă în instalaţii, se depozitează în ambalajele în care a fost aprovizionată. Ambalare Tablourile, sau alte elemente de instalaţie, care se execută în afara şantierului, unde sunt folosite, se ambalează în aşa fel încât elementele respective să fie apte a fi transportate şi depozitate la şantier, fără a risca deteriorarea lor.


- 100 -

Ambalajele în care se aduc pe şantier materialele/produsele necesare, se gospodăresc raţional (reutilizare, reciclare), conform dispoziţiilor şefului de şantier. Intrările şi ieşirile apometrelor, capetele de ţevi şi în general toate orificiile protejate de fabricanţii respectivi, li se desfac dopurile/elementele de protecţie cu care au fost prevăzute în momentul montării lor în instalaţie, în scopul prevenirii deteriorării şi/sau a pătrunderii corpurilor străine. Conservare Produsele/instalaţiile şi părţi ale acestora sunt supuse conservării, numai dacă activitatea pe şantierul respectiv se întrerupe şi există pericolul degradării lucrărilor executate. Livrare Livrarea către beneficiar, a lucrărilor realizate de se face “în sit-ul”, ca urmare a recepţiei lor definitive. 3.2.1.10. DISPOZITIVE DE MASURARE ŞI MONITORIZARE SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte sistemul de control al dispozitivelor de măsura şi monitorizare (D.m.m.) utilizate . Procedura se aplică tuturor activităţilor şi proceselor din cadrul organizaţiei. DESCRIEREA PROCEDURII Dispozitivele de măsurare şi monitorizare(D.m.m.), utilizate se împart în trei categorii: A. D.m.m. cuprinse în lista oficială în vigoare ale B.R.M.L.(Biroul Român de Metrologie Legală) şi supuse verificării periodice prevăzute la B.R.M.L. B.D.m.m utilizate în scopuri tehnologice care nu fac parte din listele oficiale şi pentru care există N.T.M. în laboratoarele de etalonare şi verificare metrologica C.D.m.m. pentru care nu există N.T.M.(norme tehnice de metrologie) care să stabilească modul în care se verifică exactitatea funcţionarii . Clasificarea de mai sus se înscrie în fişa de evidenta a D.m.m. Evidenţa dispozitivelor de măsurare şi verificare. Directorul Tehnic identifică şi monitorizează împreuna cu Responsabilii Punctelor de Lucru şi executanţii în sine, măsurătorile şi monitorizările ce trebuiesc făcute. Dispozitivele de măsurare şi control sunt identificate în listele de inventar de către metrologul coordonator cu asistenţa Directorului Tehnic. Directorul Tehnic va stabili de asemenea necesarul de aparate de măsura şi verificare. Pentru toate dispozitivele de măsurare şi verificare din dotare se păstrează o evidenţă din care rezultă identificarea D.m.m. ca şi istoria verificării sale metrologice, utilizării, etalonării şi reparării.


- 101 -

Evidenta se păstrează pe formulare, alături de care se arhivează, intr-un dosar anume păstrat, şi buletinele de verificare corespunzătoare. În situaţia în care mijlocul de măsurare şi verificare a fost găsit neconform cu cerinţele (nu a fost certificat pentru execuţie), acesta se scoate din producţie, etichetându-se cu eticheta "FOLOSIREA INTERZISĂ". În cazul în care un D.m.m se scoate din funcţiune, faptul se consemnează pe fişa de evidenţă şi în rubrica “Observaţii” a evidentei D.m.m. din dotare . Numărul de identificare al D.m.m. şi al fişei respective, nu se realocă pentru orice D.m.v. scos definitiv din funcţiune. Ca atare, pentru fiecare dispozitiv de măsurare şi control nou achiziţionat, se acordă un număr de fişă nou în continuare. Evidenta D.m.m. se păstrează de metrologul coordonator. Fişele de evidenţă se păstrează pe o durată ce depăşeşte cu un an scoaterea din uz a D.m.m. Marcarea D.m.m. Pe fiecare D.m.m. se aplică o etichetă (fig.8), pe care este înscris numărul fişei de evidenţă metrologică al acestuia, în cazul în care forma şi/sau construcţia dispozitivelor de măsurare şi control nu permite acest lucru, eticheta se aplică pe cutia de păstrare a dispozitivelor de măsurare şi control respectiv, astfel încât să fie vizibilă şi să nu se distrugă. Eticheta are scrisul de culoare neagră pe fond alb. Pe dispozitivele de măsurare şi monitorizare, având verificarea metrologica în termenul de valabilitate, se aplică eticheta din figura 9. Ea indică permisiunea folosirii D.m.m. Eticheta are scrisul de culoare verde pe fond alb . Pe D.m.m. defectuoase sau având termene de verificare metrologica depăşite, se aplică eticheta din figura 10, ce interzice utilizarea. Eticheta are scrisul de culoare roşie pe fond alb. „Eticheta cu nr. fisa d.m.m.” ″Folosirea permisa” ″Folosirea interzisa″ Fig. 8 Fig. 9 Fig.10

„Nr.d.m.m. casat” Fig.11 Aplicarea etichetelor din fig.7,8 şi 9 este permisă numai metrologului coordonator.

NR.d.m.m.Casat la data.......................


- 102 -

Planul anual de verificări metrologice cuprinde programarea verificărilor scadente pe anul în curs. Planul se întocmeşte de metrologul coordonator pe baza evidenţelor D.m.m. şi se aprobă de Directorul General, care asigură finanţarea derulării acestuia. În cazul în care un dispozitiv de măsură şi control este uzat fizic sau moral acesta se va casa. Pentru casare se va întocmi procesul verbal de casare, iar pe dispozitiv se va aplica eticheta din figura 11 . 3.2.1.11. EVALUAREA SATISFACŢIEI CLIENTULUI SCOP ŞI DOMENIU DE APLICATIE Evaluarea satisfacţiei clientului se efectuează pentru a creşte permanent mulţumirea acestora în realizarea lucrărilor şi serviciilor oferite de Sommering Install, urmărind astfel obţinerea de efecte benefice asupra imaginii firmei, competitivităţii sale şi fidelităţii clientelei. SCOPUL EVALUARII SATISFACŢIEI CLIENTULUI ESTE CREŞTEREA PERMANENTĂ A MULŢUMIRII ACESTUIA. Procedura se aplica tuturor lucrărilor şi serviciilor prestate pentru clienţii externi (din afara organizaţiei). DESCRIEREA PROCEDURII La încheierea fiecărei lucrări / prestaţii efectuate, DI va transmite clientului respectiv, scrisoarea adresată partenerului de contract şi chestionarul . Răspunsurile primite pe orice cale de secretariat (înmânare directă, poştă, fax etc.) se transmit DI care le sintetizează şi le grupează pe categorii de lucrări şi clienţi. Sintetizarea răspunsurilor se face lunar prin calculul punctajului mediu şi a plajei (minim – maxim) răspunsurilor primite. DI prezintă rezultatele evaluării satisfacţiei clienţilor firmei, şi evoluţia în raport cu perioadele precedente, se va face periodic cu ocazia analizelor de management. Analiza rezultatelor activităţii de evaluare a satisfacţiei clienţilor, corelată cu conjunctura evoluţiei afacerilor şi a domeniului de activitate (rezultate obţinute de la camerele de comerţ, patronate, asociaţii profesionale etc.) servesc ca bază pentru deciziile de ordin tactic şi strategic luate pentru creşterea competitivităţii firmei, cel puţin anual o data cu analiza efectuată de conducere.Se apreciaza ca favorabilă opinia clientului în situaţia în care se va depăşi un procent de 66%. 3.2.1.12. MONITORIZAREA ŞI MĂSURAREA PRODUSULUI SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Procedura stabileşte modalitatea de verificare şi control a lucrărilor de instalaţii executate .


- 103 -

Procedura se aplică de către personalul din cadrul organizaţiei, implicat în activitatea de elaborare, avizare, aprobare, difuzare şi modificare a procedurilor . DESCRIEREA PROCEDURII Activitatea CQ se desfăşoară în conformitate cu reglementările Legii nr. 10/1995 (Legea privind calitatea în construcţii), HG 766/1997 şi a SMC implementat în societate. Responsabilul CQ trebuie atestat de către MTCT în conformitate cu “Procedura privind autorizarea personalului de specialitate din laboratoarele de încercări şi din activitatea de control de calitate. Activitatea CQ este subordonată direct Directorului General. Activitatea CQ se realizează prin personalul tehnic de specialitate care are următoarele responsabilităţi: Informează operativ Directorul General privind deficienţele de ordin calitativ constatate, în vederea dispunerii de măsuri; Exercită controlul calităţii lucrărilor pe faze de execuţie stabilite prin reglementările tehnice şi “Planul calităţii” adoptat prin sistemul propriu de management al calităţii ; Elaborează şi supune spre aprobare programul de control lunar întocmit în corelare cu “Planul calităţii” adoptat, pe care îl depune spre analiză şi aprobare Directorului General; Înscrie în documentele calităţii toate constatările şi măsurile dispuse, pe care le depune Directorului General, spre analiză şi dispune de măsuri; Înştiinţează în scris Directorul General asupra unor nerespectări a termenelor sau soluţiilor de remediere a unor neconformităţi constatate; Participă la verificarea calităţii lucrărilor la principalele faze de execuţie stabilite prin normele tehnice şi semnează procesele verbale de atestare a calităţii; Participă şi semnează documentele întocmite la verificările efectuate în fazele de execuţie care prin natura lor sunt determinante pentru asigurarea calităţii construcţiilor; Informează în scris Directorul General asupra aspectelor privind respectarea tehnologiilor sau necesităţii întreprinderii de acţiuni preventive sau corective; Înştiinţează operativ Directorul General şi în maximum 24 de ore inspecţiile teritoriale ale ISC de producerea unor accidente tehnice; Verifică corectitudinea operaţiunilor de trasare; Verifică respectarea de către factorii implicaţi a prevederilor “Legii nr. 10/1995” cu privire la utilizarea numai de produse tradiţionale fabricate pe bază de standarde şi de produse, echipamente şi procedee noi pentru care există agremente tehnice; Verifică utilizarea numai de materiale şi echipamente pentru care există declaraţii de conformitate, agremente tehnice , etc. ; Verifică respectarea prevederilor “Regulamentului pentru asigurarea activităţii metrologice în construcţii";


- 104 -

Participă la inspecţiile efectuate de organele ISC şi a organelor sale teritoriale şi verifică aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de acestea, comunică în scris la termenele scadente, sub semnătura Directorului General, modul de rezolvare a măsurilor stabilite de organele ISC; Propune măsuri pentru cunoaşterea prevederilor reglementărilor tehnice; Răspunde de controlul exigent şi sistematic al calităţii lucrărilor şi de aprecierea corectă a importanţei neconformităţilor constatate în corelare cu prevederile normelor tehnice; Răspunde de măsurile propuse pentru înlăturarea neconformităţilor precum şi de legalitatea acestora (în cazul în care se impune efectuarea de propuneri); Este răspunzător de verificarea calităţii remedierilor executate; Răspunde de îndeplinirea prevederilor planului de control aprobat de Directorul General; Răspunde de verificarea îndeplinirii de către cei nominalizaţi a prevederilor “planului calităţii”.


- 105 -

CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII LA O FIRMĂ DE INSTALAŢII . În prezentul capitol, se prezintă documentaţia sistemului de management al calităţii pentru procesul de execuţie, care este unul din procesele principale ale unei firme de instalaţii. 4.1. Generalităţi În cadrul documentaţiei sistemului de management al calităţii, procedurile prezentate anterior sunt proceduri de sistem şi procedurile operaţionale. Procedurile care descriu activităţile desfăşurate în cadrul procesului de execuţie din organizaţie, sunt denumite în cadrul tezei proceduri tehnice . Procedurile tehnice (PT 01, PT 02, PT 03,) descriu activitatea de execuţie a instalaţiilor sanitare, termo- ventilaţii şi climatizare (HVAC)46 şi a instalaţiilor electrice. De asemenea pentru detalierea fiecărei activităţi în parte din cadrul unui proces tehnic, până la nivelul care se consideră necesar, se întocmesc “Instrucţiunile de lucru”47. 4.2. Asigurarea calităţii în firmă Activitatea de asigurare a calităţii în firmă, este acea parte a managementului calităţii concentrată pe îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate. Sistemul de management al calităţii este acea parte a sistemului de management al organizaţiei care este orientată către obţinerea rezultatelor în raport cu obiectivele calităţii, pentru satisfacerea cerinţelor şi aşteptărilor clientilor . Sistemul de management al calităţii are la bază documentaţia formată din : - Manualul calităţii; - Proceduri documentate; - Instrucţiuni de lucru; - Formulare; - Planuri ale calităţii; - Specificaţii; - Documente externe; - Înregistrări . Activitatea de asigurare a calităţii înseamnă şi planificarea activităţii, păstrarea şi prezentarea înregistrărilor calităţii şi activitatea de audit, după cum urmează.

46 HVAC-Heating, Ventilation, Air Conditioning 47 Conform SR ISO/ TR 10013:2003, par 3.1., pag 5, Instructiunea de lucru reprezinta descrieri detaliate ale modului în care sarcinile se efectueaza şi se inregistreaza.


- 106 -

Calitatea este un demers care presupune o anumită cultură acumulată referitor la practicile utilizate, termeni şi posibilităţile de instruire.

Cultura calităţii în aplicarea politicii calităţii ( Adaptare după I.Stanciu )

Fig.nr.12 ( Adaptare după I.Stanciu )

Din figura prezentată reiese ce înseamnă cultura calităţii, responsabilii pentru realizarea calităţii şi rezultatul activităţilor întreprinse. Planificarea calităţii constituie calea prin care conducerea organizaţiei aplică o politică de calitate cu caracter preventiv, orientată spre satisfacerea clienţilor externi organizaţiei şi clienţilor interni ca şi satisfacţiei intereselor salariaţilor , furnizorilor şi organizaţiei civile . Organizaţia defineşte şi documentează modalităţile prin care sunt satisfăcute cerinţele specificate pentru proiecte şi lucrări prin specificaţiile tehnice

Cultura Calitatii în Organizatie

Top management

Departamente funcţionale

Personalul de executie

Politica referitoare la calitate

Managementul calităţii

Sistemul calităţii

Programul calităţii

Planul calitatii

Proiecte calitate Proceduri calitate

Instructiuni de lucru Formulare Rapoarte


- 107 -

concretizate în ofertă – deviz, caiet de sarcini, tema de proiectare, proiectul propriu-zis şi dispoziţii de şantier. Specificaţiile tehnice identifica: - planurile de construcţie; - cerinţe privind nivelul calităţii materialelor (gradul de confort solicitat); - cerinţe privind resursele materiale (incluzând mijloace de măsurare şi încercare, echipamente de execuţie) şi umane necesare; Planurile calităţii identifică secvenţele principale ale proceselor, care se desfăşoară în organizaţie, precizând: - importanţa fiecărei secvenţe; - detalierea unor responsabilităţi (după caz); - necesitatea efectuării de înregistrări (şi după caz natura acestora); - participarea diferitelor compartimente în realizarea lucrărilor complexe (şi după caz, planificarea în timp a principalelor etape ale lucrării cu desemnarea de responsabilităţi şi necesitatea participării clientului); Înregistrările calităţii sunt documentele sau formularele utilizate pentru referirile din procedurile documentate. Acestea pot fi: - Documentele conţinând înregistrări de orice natură privind calitatea lucrărilor realizate cu avizele necesare, se arhivează într-un dosar al lucrării respective. Dosarul respectiv se deschide la primirea comenzii şi este transmis succesiv în vederea completării de către coordonatorii diferitelor etape de execuţie a acesteia (etapa cum este cazul). În etapa de execuţie, în dosarul lucrării se introduc, cel puţin în copie, dovezile asupra calităţii materialelor / componentelor folosite la realizarea lucrării/ declaraţii de conformitate, certificate de garanţie, agremente tehnice, etc. - Procesele verbale constituind înregistrări ale calităţii lucrărilor recepţionate (pe parcurs şi final), se identifică prin denumirea lucrării, data calendaristică. Persoanele care semnează . aceste procese - verbale, sunt identificate prin nume şi prenume şi calitatea pe care o au în a semna procesul verbal respectiv. După recepţia finală, dosarul lucrării se depune în arhivă, unde se păstrează cel puţin până la expirarea termenului de garanţie acordat clientului sau pe durata convenită contractual cu acesta. La expirarea termenului de garanţie, respectiv de arhivare, la cererea scrisă a clientului, dosarul lucrării se poate preda acestuia după aprobarea Directorului General. Toate reclamaţiile şi sesizările clientului , în termen de garanţie se înregistrează în dosarul lucrării întocmindu-se un raport de neconformitate când este cazul. Dosarul lucrării are un opis al documentelor cuprinse, fiind interzisă extragerea documentelor cuprinse. După zece ani, documentaţia se distruge. Arhivarea dosarului se face pe o perioadă de zece ani de la terminarea lucrării. - Documentele calităţii se arhivează şi pe suport magnetic, pe CD sau dischete, şi se păstrează în cutii speciale, verificând periodic materialul imprimat. Pe fiecare cutie există un opis cu conţinutul înregistrat. Arhivarea planurilor calităţii şi a


- 108 -

neconformităţilor se va face tot pe o perioadă de 10 ani, celelalte documente ale calităţii arhivându-se pe o perioadă stabilită.. - Se menţin înregistrări referitoare la instruirea personalului. - Se consemnează înregistrări ale neconformităţilor . Pentru a verifica gradul de implementare a sistemului de management al calităţii ca şi realizarea obiectivelor, în organizaţie se vor programa audituri interne şi audiduti externe sau de terţă parte. Auditul este un proces independent sistematic şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit.(definiţia este conform SR EN ISO 19011:2003 ). Criteriile de audit reprezintă un ansamblu de proceduri, politici sau cerinţe ale clienţilor sau de reglementare. Programarea audituri interne se face în funcţie de importanţa proceselor şi zonelor de auditat, la începutul anului. Reprezentantul Managementului în probleme de calitate, întocmeşte programul anual de audituri interne pentru anul în curs. Fiecare proces este auditat cel puţin o dată pe an, iar în funcţie de rezultatul auditurilor, se pot susţine şi audituri de urmărire sau audituri suplimentare neplanificate .

Programul anual de audituri interne, se difuzează tuturor managerilor de proces. Auditul este efectuat de o persoană, auditor şef, sau de o echipă formată din auditorul şef şi unul sau mai mulţi auditori. Se numeşte auditorul şef , ţinând cont de : a. - independenţa acestuia faţă de departamentul auditat b. - instruirea şi experienţa necesară pentru a asigura credibilitatea echipei. Auditorul şef, stabileşte dacă echipa de audit este compusă din una sau două persoane, în funcţie de zona auditată. Auditorii, îndeplinesc cerinţele cu privire la calitate stabilite în ISO 19011:2003. Din echipa de audit pot face parte şi experţi tehnici, auditori în curs de formare sau observatori acceptaţi de ambele părţi .


- 109 -

4.3. Prezentarea documentaţiei tehnice ( proceduri tehnice şi instrucţiuni de lucru ) a sistemului de management al calităţii. În teză, se prezintă cele trei proceduri tehnice şi o instrucţiune de lucru, în care este descris modul de desfăşurare al activităţii de verificare şi de recepţie a lucrărilor executate. Ca şi în capitolele anterioare se va prezenta partea relevantă a procedurilor, adică, “Scopul şi domeniul de definiţie” şi “Descrierea procedurii “. 4.3.1. PT 01-INSTALAŢII SANITARE SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Lucrările de instalaţii sanitare, asigură alimentarea cu debitele de apă necesare pentru consum menajer, industrial sau pentru combaterea incendiului a imobilelor. De asemenea se referă şi la evacuarea apelor uzate menajere sau cu diverse alte încărcări, rezultate de la imobilele cu diverse destinaţii. Procedura se aplică tuturor obiectivelor de investiţii pentru construcţii, la care acestea sunt specificate prin comanda de proiectare şi/sau execuţie. DESCRIEREA PROCEDURII Lucrările de instalaţii sanitare aferente unui obiectiv, se execută atunci când s-a primit o comandă scrisă sau verbală, în urma căreia se elaborează o oferă şi se încheie un contract ferm. Când în comandă se cere şi executarea unui proiect, se solicită o temă de proiectare în care se dau toate datele necesare execuţiei proiectului. După primirea temei, se trece la elaborarea proiectului şi dup execuţia şi organizarea acestuia, se va trece la executarea lucrării propriu-zise. Descrierea instalaţiilor Lucrările de instalaţii sanitare se împart în lucrări exterioare şi interioare. Lucrările de instalaţii sanitare exterioare pot fi lucrări de instalaţii de alimentare cu apă sau de canalizare. Reţele exterioare de alimentare cu apă Reţelele exterioare de alimentare cu apă potabilă sau pentru stingerea incendiului conform I9 /1994, se fac de regulă inelar se admit ramificaţii de maxim 500m, pentru alimentarea cu apă a clădirilor, cu excepţia celor de importanţă vitală sau deosebită (STAS 4163). Reţelele de apă pentru consum menajer, pot fi comune cu cele de incendiu. În funcţie de presiunea disponibila în reţeaua de alimentare cu apă şi presiunea necesară la punctele de consum se vor prevedea regulatoare de presiune, fie pe racordurile la clădiri, fie pe fiecare nivel al clădirilor, după caz. În lipsa unor armaturi speciale se pot utiliza diafragme sau armături de închidere obişnuite, fără roata de manevră.


- 110 -

În cazul a două zone de presiune, se vor respecta reglementările normativului I 9/94. În cazurile în care, presiunea necesară pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bar, se prevăd reţele separate (atât exterioare cât şi interioare) Branşamentele de apă De regulă, fiecare cădire dintr-o incintă (sau grup de clădiri) va fi alimentata printr-un singur branşament. Se vor prevedea două sau mai multe branşamente în cazurile enumerate în I 9 / 94, par 3.12. pag 7 Alimentarea cu apă printr-un branşament de la reţeaua exterioară şi altul de la o sursă proprie se admite în cazul în care reţeaua exterioară nu prezintă continuitate în asigurarea debitului şi presiunii sau când investitorul doreşte o mai mare siguranţa în exploatare. Lucrările referitoare la contorizarea apei, la rezervoarele de apă şi amplasarea acestora, se vor executa conform STAS 1478/90 şi I 9/94. Instalaţiile de ridicare a presiunii apei reci, se prevăd atunci când presiunea disponibilă a apei din reţeaua publică, în punctul de racord al instalaţiilor interioare, este insuficientă pentru funcţionarea normală a punctelor de consum. În componenta staţiilor de pompare pot intra: pompele, recipientele, punctele de hidrofor, rezervoare de acumulare, etc. Alegerea soluţiei de staţie de pompare depinde de natura, variaţia şi mărimea consumului de apă din instalaţie interioară. Se va evita prevederea unei singure instalaţii de ridicare a presiunii pentru clădiri cu presiuni necesare diferite. Alegerea pompelor, a volumului recipientelor de hidrofor şi a schemei de automatizare se face pe baza unei analize tehnico-economice, urmărindu-se realizarea unor consumuri minime de energie la livrarea apei şi un minim de personal de exploatare. Aceste calcule se fac conform STAS 1478/90 şi I 9/94. Instalaţiile pentru prepararea apei calde de consum pot fi locale sau centrale. Instalaţiile locale se recomandă de regulă la clădirile care nu dispun de instalaţii proprii de încălzire centrală, când nu sunt condiţii de racordare la reţelele exterioare de apă caldă. La adoptarea sistemului de instalaţie centrală pentru prepararea apei calde de consum se va ţine seama de: - Necesarul specific de apă caldă; - Natura, regimul de funcţionare şi parametri agentului termic primar; - Tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei calde de consum; Prevederile specifice din Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire I 13 Reţelele exterioare pentru distribuţia şi recircularea apei calde de consum, fac de regulă legătura între instalaţia de preparare a apei calde de consum din punctele termice şi instalaţiile interioare, şi se execută de regulă ramificat; Instalaţii incendiu Reţelele inelare de conducte pentru consum menajer şi incendiu se prevăd cu robinete de trecere, astfel încât, în caz de avarii, să nu se întrerupă funcţionarea a mai mult de cinci hidranţi pe un nivel al clădirii.


- 111 -

Robinetele de pe reţele care alimentează hidranţii de incendiu vor fi sigilate în poziţie normal deschis, dacă nu sunt prevăzute cu dispozitive de acţionare de la distanţă; Se vor prevedea reţele de distribuţie separate pentru consum menajer în situaţiile menţionate în I 9/94, par. 3.90, pg.19 Instalaţiile de alimentare cu app pentru consum menajer la clădirile amplasate în zone fără reţele hidro-edilitare se vor trata de asemenea conform I 9/94. Instalaţii exterioare de canalizare . Reţelele exterioare de canalizare se vor executa respectând prevederile “Normativului privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor” NTPA 002/97. În interiorul clădirilor, instalaţia de canalizare se va proiecta cu reţele separate în funcţie de natura apelor colectate şi anume uzate, meteorice sau care conţin substanţe agresive, contaminate provenite de la spitale, laboratoare de analize medicale sau ape ce conţin substanţe combustibile Colectarea la reţelele exterioare a apelor de canalizare din interiorul clădirilor se va face numai după tratarea lor (atunci când condiţiile din reglementari o impun). În cazurile în care canalizarea exterioară intră sub presiune în timpul ploilor mari, legarea la canal a obiectelor sanitare precum şi a altor puncte de consum situate sub nivelul străzii, se va face printr-o reţea separată, luându-se pentru aceasta măsura de înlăturare a pericolului refulării şi anume: Racordarea indirecta prin intermediul unei staţii de pompare pentru ape uzate; Prevederea de armaturi de închidere etanşă contra refulării; Folosirea de sisteme de drenare în sol a apelor meteorice (cazul curţilor de lumină cu suprafaţa până la 8 m2); Armaturile contra refulării se vor prevedea numai în cazul clădirilor cu personal de întreţinere. Instalaţia interioară de canalizare se va racorda la reţeaua exterioară prin intermediul unui cămin de vizitare; În terenurile normale, căminele de vizitare se vor amplasa faţă de clădire la distanţa maximă de 10m. În terenurile sensibile la umezire, căminele de vizitare se amplasează ţinând seama de “Normativul pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fondate pe terenuri sensibile la umezire”, P7. În ansamblurile de locuinţe, şi în incinte industriale, traseele colectoarelor se vor coordona cu restul conductelor, amplasându-se la distanţele cerute de normele în vigoare (STAS 8591); Căminele de vizitare, pe reţeaua exterioară de canalizare, se vor prevedea conform indicaţiilor STAS 3051. Legarea conductelor de canalizare la căminele adânci în care se realizează o diferenţa mai mare de 50 cm între cota de intrare a conductelor şi radierul căminului se va face astfel încât să fie evitată degradarea radierului; Racordul de canalizare, legarea instalaţiei dintr-o incinta la reţeaua publică de canalizare se recomandă să se facă printr-un singur racord;


- 112 -

Staţiile de pompare pentru ape uzate se vor executa conform I 9/94, par.5.13 – 53, pag. 30. Instalaţiile de canalizare, amplasate în zonele fără reţele publice de canalizare se vor executa conform I 9/94 par.5.24 – 29, pag. 32. Instalaţii sanitare interioare Execuţia instalaţiilor sanitare interioare se face conform STAS- urilor în vigoare, menţionate anterior şi “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare, I 9/1994”. Configuraţia şi traseele reţelelor interioare se vor executa conform Normativului I 9/94 par.6.6-6.58, pag.33-41; Reţele de canalizare interioară se vor executa astfel: La alegerea traseului colectoarelor orizontale, se vor avea în vedere următoarele: În clădirile cu subsol, în care traseele sunt accesibile, se va reduce la minimum numărul de ieşiri din clădire şi numărul de schimbări de direcţie, iar racordările coloanelor colectoare se vor face cu un singur unghi de maxim 450. La clădirile cu subsol, amplasate în terenuri normale, se admite montarea îngropată în pământ sub pardoseala a conductelor de canalizare, cu trasee cat mai scurte, fără schimbări de direcţie cu posibilitatea de intervenţie pentru desfundare. Locurile de montare şi distanţele maxime de montare a dispozitivelor de curăţire pe conductele orizontale sunt prevăzute în normativul I 9/94, par. 6.63 pag.42. La ieşirea în exterior a conductelor de canalizare din clădiri se va asigura adâncimea minimă de protecţie contra îngheţului (STAS 6054), măsurată de la nivelul finit (amenajat) al terenului minim 0,9 m; Coloanele de scurgere a apelor menajere, şi conductele de ventilare se vor executa conform I 9-94, par. 6.65 – 77, pag.43. Coloanele pentru evacuarea apelor interioare se vor executa conform I 9 – 94, par. 6.78 – 85 Se va avea în vedere că la coloanele mai înalte de 45 m, se recomandă devierea coloanelor la intervale de 8 niveluri, prin utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 450, 300 şi 150. Obiectele sanitare se vor monta la distanţele şi cotele de montaj indicate în STAS 1504. Se va urmări suprapunerea pe verticală a grupurilor sanitare cât şi a obiectelor sanitare izolate. Staţiile de ridicarea presiunii pentru alimentarea cu apă şi condiţii de montaj ale echipamentelor în staţii se vor proiecta conform I 9/94, par.6.91-98, pag. 46. Dimensionarea instalaţiilor se va face conform reglementărilor în vigoare, astfel: Izolarea conductelor şi protecţia contra coroziunii se va executa conform I 9-94, cap.8, pag.48-49. Masurile necesare a se lua pentru diminuarea zgomotelor şi a vibraţiilor produse de instalaţiile hidraulice sunt cele stabilite în capitolul 10, al normativului I 9-94, precum şi “Instrucţiunile tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor – Normativ C125.


- 113 -

Echipamente Echipamentele ce constituie obiectul unor standarde trebuie să îndeplinească toate caracteristicile prevăzute în standardele respective. De regulă, la livrare, este indicat ca echipamentele să fie însoţite de un certificat de calitate eliberat de unitatea producătoare, iar dacă sunt autorizate ISCIR, vor fi însoţite de aviz şi dosar ISCIR . Echipamentele care fac obiectul unor reglementari tehnice ISCIR, vor corespunde prevederilor acestora. Pentru utilizarea unor produse noi, şi echipamente, pentru care nu sunt elaborate prescripţii tehnice, precum şi cele din import se vor obţine agremente tehnice conform “Regulamentului privind argumentul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii, aprobat cu HG nr. 392/1994 şi 675/2002. Montarea echipamentelor pentru care nu există reglementări tehnice în vigoare se va face conform prevederilor din documentaţia care însoţeşte echipamentul şi din precizările din argumentul tehnic. Conductele şi armaturile care se folosesc în lucrările de instalaţii sanitare, vor respecta reglementările în vigoare. Executarea lucrărilor de instalaţii sanitare se va face conform normativ I 9 – 94, cap.12, pag.57-62. În execuţie se va ţine cont de prevederile generale din normativ, care se referă la faptul că pe parcursul întregii lucrări se va ţine cont de coordonarea cu celelalte instalaţii, începând de la trasare. Verificarea materialelor . - La executarea lucrărilor se vor utiliza numai echipamente şi materiale care corespund tehnic şi calitativ prevederilor proiectului, standardelor şi agrementelor tehnice. - Înaintea punerii în operă, toate echipamentele se vor supune unui control vizual pentru a constata daca nu au suferit degradări. - Se va verifica dacă recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR, dacă au placă de timbru şi carte tehnică. - La aparatele de măsură şi control se va verifica existenţa sigiliului şi a buletinului de verificare emis de organele de metrologie. - Depozitarea şi manipularea materialelor se va face conform prescripţiilor din normativul I 9-94, par.12.7-12.11, pag.58. - Îmbinarea ţevilor de oţel zincat se face prin fitinguri zincate sau prin flanşe , Îmbinarea prin sudură nu se admite în general la instalaţiile sanitare decât pentru confecţiile metalice, care după execuţie vor fi izolate anticoroziv. - Filetul conductelor va corespunde prevederilor STAS 402. - La îmbinările cu filet etanşarea se va executa cu fuior şi cânepa îmbibat cu pastă de miniu de plumb sau pastă de grafit amestecată cu ulei de în dublu fiert. - Etanşeitatea îmbinărilor cu flanşe se va face cu garnituri confecţionate din carton STAS 1733- unse cu pastă de miniu de plumb. - Îmbinările nu vor obtura secţiunea de trecere a ţevii. - Pentru realizarea îmbinărilor ţevilor se recomanda utilizarea flanşelor cu filet.


- 114 -

- Montarea conductelor şi recomandări specifice de execuţie şi montare pentru conductele din fontă de scurgere, fontă de presiune, gresie ceramică şi conducte PVC, sau precizări referitoare la executarea izolaţiilor şi montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor sunt conform Normativul I 9/94 pag. 61-62 paragraf 12.18-57. - Codul culorilor pentru conductele aferente instalaţiilor sanitare va respecta prevederile STAS 185/ 1:1989. Condiţii tehnice pentru verificarea şi recepţia instalaţiilor sanitare Conductele de apă rece şi calda vor fi supuse la următoarele încercări: - de etanşeitate la presiune la rece - de funcţionare la apă rece şi caldă; - de etanşeitate şi rezistenţă la cald a conductelor de apă caldă şi a celor de recirculare; Încercarea de etanşeitate la presiune la rece, ca şi încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la cald se vor efectua înainte de montarea aparatelor şi armăturilor de servicii la obiectele sanitare şi celelalte puncte de consum. - Presiunea de încercare la etanşeitate şi rezistenţă la cald, la conductele de apă rece şi caldă, va fi egală cu 1,5 x presiunea de regim indicată de proiect, dar nu mai mică de 6 bar. - Conductele se vor menţine sub presiune timpul necesar verificării traseelor şi îmbinărilor dar nu mai puţin de 20 de min. În intervalul de 20 de min. nu se admite scăderea presiunii. Presiunea în conducte se va realiza cu o pompă de încercări hidraulice şi se va citi pe un manometru montat pe pompa care se va amplasa în punctul cel mai de jos al conductelor. - Încercarea de funcţionare la apă rece şi caldă se va efectua după montarea armăturilor. - Încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la conductele de apă caldă, inclusiv la cele de recirculare se va face prin punerea în funcţiune a instalaţiei de apă caldă la presiunea de regim, stabilită prin proiect şi la o temperatură de 55-600C. - Presiunea şi temperatura de regim se vor păstra în instalaţie timpul necesar verificării etanşeităţii îmbinărilor dar nu mai puţin de 6 h. - După răcirea completă, se va repeta încercarea de etanşeitate la presiune la rece. Încercarea de funcţionare se va efectua având echipamentele în funcţiune, conform prevederilor din proiect (staţii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe, etc.) - Conductele de apă rece din PVC, se vor încerca conform normativului I1. Conductele de canalizare - Conductele de canalizare interioare vor fi supuse la următoarele încercări: 1.de etanşeitate 2.de funcţionare - Conductele care devin ascunse vor fi verificate înainte de a fi acoperite. - Încercarea de etanşeitate se va efectua prin verificarea etanşeităţii pe traseul conductelor şi la punctele de îmbinare. - Încercarea de etanşeitate se va face prin umplerea cu apă a conductelor:


- 115 -

- Conductele de canalizare menajeră, până la nivelul de refulare a apei prin sifoanele de pardoseală sau ale obiectelor sanitare; - Conductele de canalizare meteorică, pe toata înălţimea clădirii. - Încercarea de funcţionare se face prin alimentarea cu apă a obiectelor sanitare şi a punctelor de scurgere la un debit normal de funcţionare şi verificarea condiţiilor de scurgere. La efectuarea probelor de funcţionare se vor verifica pantele conductelor şi starea pieselor de susţinere şi de fixare. Condiţiile generale, care trebuiesc avute în vedere, la recepţia instalaţiilor sanitare sunt cele din Normativul I 9-94 par.13.15-19, pag.65-66. - Recepţia lucrărilor de instalaţii sanitare se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului normativ şi a reglementarilor privind calitatea şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor şi anume: - Legea calităţii în construcţii; - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente indicativ C56; - Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea încercărilor hidraulice şi pneumatice la recipiente, indicativ I 25. - Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora nr. 273/1994. Instalaţii de stingere cu apă a incendiilor la clădiri - Proiectarea şi executarea, echiparea şi dotarea minimă obligatorie cu instalaţii de stingere cu apă a incendiului la clădiri, se va face în conformitate cu normativul I 9-94 şi cu standardele în vigoare. - Componentele specifice instalaţiilor de stingere a incendiilor, procurate din ţară sau import, vor fi de tipul celor avizate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari. - În normativul I 9-‘94 se utilizează termeni definiţii prin STAS 8373 şi 4369. - Alimentarea cu apă de la pompele de incendiu, de la rezervorul de înălţime şi de la hidrofoare a reţelelor de incendiu inelare, se face prin două branşamente sau racorduri, pentru debite de incendiu mai mari de 5 l/s. - În cazul prevederii mai multor branşamente pe fiecare din ele se vor monta armaturi de închidere. - Prescripţiile referitoare la reţele exterioare, rezervoare şi bazin, staţii de pompare şi reţele interioare pentru combaterea incendiilor sunt existente în normativul I 9-94, par.14.1-46, pag.67-74. 4.3.2. PT 02 - INSTALAŢII TERMICE, DE VENTILAŢII ŞI CLIMATIZARE SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Instalaţiile termice asigura confortul necesar desfăşurării activităţii normale, indiferent de condiţiile de temperatură ale mediului. Instalaţiile de ventilaţii şi


- 116 -

climatizare, asigură confortul din punct de vedere al calităţii aerului în interiorul clădirilor. Procedura se aplică tuturor obiectivelor de lucrări la care sunt solicitate instalaţiile termice şi/sau de ventilaţii prin comandă. DESCRIEREA PROCEDURII Instalaţii termice Lucrările de instalaţii de încălzire şi ventilaţii, vor fi executate după ce s-a primit o comandă de execuţie şi proiectare sau numai de execuţie. După primirea comenzii (scrisa sau verbala) se întocmeşte oferta. Când prin contract, se hotărăşte şi executarea proiectului, urmează ca acesta să se execute conform pct. 2.2. PT 01. Lucrările de execuţie la instalaţiile termice, constau din: - Preluare proiect de execuţie. În situaţia în care proiectul este gata executat, acesta este analizat, se fac obiecţiuni - în cazul în care este necesar – şi apoi se trece la faza următoare. - Execuţie proiect de investiţii. În situaţia în care comanda conţine şi proiectul instalaţiei, acesta este executat conform temei întocmita de proiectant şi beneficiar. - Validare proiect, care se face conform PON7.3. - Organizarea şantierului. Asigurarea în şantier a condiţiilor necesare pentru executarea lucrărilor. - Stabilirea pe teren a traseelor conductelor de transport a agentului termic primar şi secundar, respectând prevederile proiectului. - Montarea aparatelor de ventilaţie şi a canalelor în tavane false, pereţi (de rigips sau alte materiale), conform proiect execuţie şi reglementarilor aplicabile normativelor. - Efectuare probe lucrări ascunse. Se trece la proba de presiune la etanşeitate a conductelor care urmează a fi acoperite. - În situaţia în care imobilul pentru care se execută instalata de încălzire, nu este racordat la un sistem de termoficare centralizat, atunci proiectul poate conţine centrala termică pentru prepararea agentului primar. Organizaţia execută centrale termice de diverse capacităţi, atât faza de proiectare, cât şi execuţie. - Montarea corpurilor de încălzire şi a conductelor termice. - Executarea probelor şi recepţiilor parţiale (etanşeitate la presiune pe tronsoane). - Recepţia finală a întregii lucrări de instalaţii (conform specificaţiilor din caietele de sarcini, proiecte, normative în vigoare. Recepţia instalaţiilor de termice se face după cum urmează: Proba de presiune la etanşeitate ( la rece ) Se efectuează la conductele de distribuţie, coloane, legături şi corpuri de încălzire. Când nu este posibilă montarea corpurilor se va face legătura între conductele tur-retur .


- 117 -

Proba se efectuează la 1,5x presiunea de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţiile montate aparent sau sub finisaje uzuale . Proba se efectuează la 2x presiunea de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţiile mascate sub finisaje deosebite . Proba se execută cu pompa de încercări hidraulice timp de trei ore, prin citiri succesive ale manometrului şi prin controlul etanşeităţii îmbinărilor .După probă, golirea instalaţiei este obligatorie. Înainte de efectuarea probei se va asigura spălarea instalaţiei . După probe , conductele vor fi izolate cu izolaţie având grosimea de 9mm sau 13 mm (conform proiect şi dimensiune conducte ), instalaţia de încălzire şi 19 mm , instalaţia de răcire . 2.Probade presiune la dilatare –contractare ( la cald ) Se va efectua după proba la rece de preferinţă cu agent termic de la surse definitive. Se va avea în vedere asigurare debitului, presiunii şi temperaturii agentului termic , se va urmări de asemenea aerisirea corectă a instalaţiei şi reglajul acesteia. Proba la cald comportă două faze : - În prima fază se ridică temperatura în instalaţie până la 50 0 C, şi se menţine această temperatură 2 ore, timp în care se face un control atent la toate corpurile de încălzire . Nu se admit diferenţe mai mari de 50C , între corpurile de încălzire . Acelaşi control se efectuează şi la conducte ( în special la coloane ) . Lipsa de uniformitate a încălzirii se corectează prin robinete de reglaj . - În faza a 2 a se ridică temperatura agentului termic la valoarea nominală şi se verifică dacă nu apar pierderi de apă la îmbinări , corpuri de încălzire şi armături . Se controlează dacă dilatările se produc în sensul prevăzut în proiect, dacă ele sunt preluate în bune condiţii, astfel încât să nu apară neetanşeităţi, iar punctele fixe să nu sufere deplasări . După terminarea acestei examinări şi după răcirea instalaţiei la temperatura ambiantă, se procedează la o nouă încălzire, urmată de un control identic cu cel descris mai sus. Dacă nici la a doua încălzire instalaţia nu prezintă neetanşeităţi sau încălziri neuniforme şi funcţionează în condiţii normale, proba se consideră corespunzătoare . După efectuarea probelor, instalaţia se goleşte , dacă până la intrarea în funcţionare există pericolul de îngheţ . Proba de eficacitate Se efectuează pentru a verifica dacă instalaţia realizează în încăperi gradul de încălzire prevăzut în proiect . Pentru ca verificarea să fie cât mai concludentă se va alege o perioadă rece, când temperaturile exterioare trebuie să fie sub 00C , şi valoarea lor medie zilnică să nu varieze cu mai mult de 30C faţă de temperatura exterioară medie a celor două zile precedente . Pentru proba de eficacitate a instalaţiei de încălzire centrala cu corpuri încălzitoare se încălzeşte clădirea cu cel puţin trei zile înaintea probei , iar în ultimele 48 de ore


- 118 -

înaintea probei agentul termic se reglează conform graficului, în limita unor abateri de plus sau minus două grade . Pe timpul probei instalaţia trebuie să funcţioneze continuu şi toate uşile clădirii să fie închise . Se citesc temperaturile interioare din încăperi cu ajutorul unor termometre montate în mijlocul încăperii, la o înălţime de 0, 75 m de la pardoseală. La încălzirea cu aer cald, chiar dacă este combinată cu încălzirea cu corpuri de încălzire se fac pe lângă măsurătorile de temperatură menţionate anterior şi măsurători ale vitezei aerului, în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare “-I 5. Rezultatele probelor de eficacitate se consideră satisfăcătoare, dacă temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect. Rezultatele se înscriu în procesul verbal al instalaţiei . Instalaţii de ventilare –climatizare Confecţie tubulatură - Material : Tablă zincată - Grosime tabla în funcţie de latura mare a canalului: Latura mare (mm) Grosime (mm) < 250 0.5 – 0.6 300 ÷ 500 0.8 600 ÷ 1000 1.0 - Raport laturi = 1/3. Pe porţiuni scurte se acceptă 1/6.

Abateri dimensionale Tabel 4

Dimensiuni Canal Aer (mm) Toleranţa admisă (mm) 100 -250 ± 2 280 -500 ± 3 500 -1000 ± 5 1120 -1400 ± 8 1600 -2000 ± 10

(conform I5 / 02 )

- Abateri planeitate = (2 ÷ 3) mm la 1 mm. - Abateri perpendicularitate = (1 ÷ 2) mm la 1 mm. -PIESE SPECIALE: 1.Piese schimbare direcţie: Raza de curbură = (1÷ 3) l. L = dimensiunea laturii din planul în care se face schimbarea direcţiei. 2.Piese schimbare secţiune: Difuzoare – Unghiul la vârf va fi de preferinţă sub 30°, valoarea maxim admisă fiind de 45°. Confuzoare – Unghiul la vârf va fi de preferinţă sub 45°, valoarea maxim admisă fiind de 60°. 3.Piese ramificaţie – Recomandări:


- 119 -

- Suma ariilor secţiunilor transversale ale ramificaţiilor să fie cât mai apropiata de aria canalului principal din care s-a realizat ramificaţia. - Piesele de ramificaţie vor avea ramificaţiile de aceeaşi înălţime cu cea a canalului principal. 4.Ramificaţia de canal principal se va racorda printr-o curbă cu o rază de curbură de minimum 1l sau printr-un cot cu palete de dirijare pentru raze de curbură mai mici. Montaj canale de ventilaţie - Condiţii prealabile: - Montajul instalaţiilor de ventilare – climatizare se va coordona şi corela cu lucrările de realizare a construcţiei şi în special cu lucrările de construcţii auxiliare (platforme, postamente, goluri, etc) aferente acestor instalaţii. - Manipularea şi aşezarea pe poziţie a pieselor voluminoase se va face prin spaţiile libere în ziduri şi planşee, fără spargeri ale elementelor construite. - Disponibilitatea maşinilor de ridicat a elementelor şi a aparatajului cu greutate şi gabarit mare. - Introducerea în timp oportun a dispozitivelor de prindere şi fixare în elementele construcţiei. - Introducea elementelor de ventilare – climatizare în încăperile în care urmează a fi montate se va face cu puţin timp înainte de montaj. Montarea canalelor de ventilare - Montaj în linie dreapta orizontala sau verticala, fără săgeţi sau deviaţii. Abaterile vor fi mai mici de 2 ÷ 3 mm la 1 m canal. - Montarea la nivelul pardoselii sau a platformei de lucru a unui număr maxim posibil de tronsoane şi piese speciale, alcătuind porţiuni de canal având forme şi dimensiuni determinate de condiţiile locale de pe şantier. - În alcătuirea porţiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel încât falţurile longitudinale să fie dispuse alternant pentru a forma o cusătura continuă. - Susţinerea canalelor de aer se va face cu elemente de susţinere tipizate.

Susţinerea canalelor montate orizontal Tabel 5

Diametrul sau latura canalului rectangular (mm)

Distanta maxima de susţinere (m)

Sub 400 3 Peste 400 4

(conform I5 / 02 )

- Pentru canalele de ventilare realizate din materiale speciale agrementate, distanţa dintre suporţi va fi indicată în agrementul tehnic.


- 120 -

- Canalele de ventilare montate în exterior sunt rigid realizate, montate pe suporţi încastraţi, izolaţi cu plăci de vată minerală de 50mm grosime, protejate cu carcase din tablă zincată. - Canalele de ventilare pentru introducerea şi evacuarea aerului în plafoanele duble, sunt izolate cu plăci de vată minerală de 20 mm grosime şi protejate cu plasă de rabiţ sau folie de aluminiu. - Îmbinarea canalelor - Accesorii de îmbinare: - Flanşe din oţel cornier - Eclise mobile - Îmbinarea cu Flanşe din oţel cornier. Criterii. - Realizează condiţii deosebite de rigiditate, etanşeitate şi demontabilitate a canalelor de aer, se folosesc în special pentru canalele cu latura mai mare de 600 mm. - Materialul flanşelor se stabileşte în funcţie de dimensiunile canalelor. - Montarea flanşelor pe canalul de aer se va face astfel încât planul flanşelor să fie perpendicular pe axa canalului. - Îmbinările cu flanşe se vor prevedea cu garnituri de etanşare între flanşe, confecţionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale cu grosimea de minim 4 mm. Cartonul sau cauciucul se aleg în funcţie de natura aerului sau a gazelor vehiculate, precum şi de gardul de etanşeitate necesar, indicat în proiectul de execuţie. Gradul de etanşeitate se verifică vizual. - Garniturile sunt tăiate şi montate astfel încât marginile lor să nu pătrundă în interiorul canalului de aer. După executarea fiecărei îmbinări transversale este obligatorie verificarea acestei condiţii. - Porţiunile din canal expuse la deformări prin şocuri se vor îmbina la ambele capete prin flanşe cu şuruburi, pentru a putea fi înlocuite cu uşurinţă. - Canalele de aer montate în exteriorul clădirii sunt îmbinate cu flanşe din oţel cornier zincat. - Îmbinarea cu eclise mobile. Criterii. - Eclisele mobile se folosesc la îmbinarea canalelor de aer executate din tablă zincată cu latura mare de până la 600 mm. - Se utilizează la îmbinarea canalelor de aer drepte şi a tuturor pieselor speciale din instalaţiile de ventilare şi climatizare. - Aceste îmbinări nu se folosesc: 1.La îmbinările expuse la solicitări mecanice. 2.La racordarea echipamentelor şi utilajelor tehnologice de ventilare. 3.În spaţii cu pericol de explozii. 4.Pentru parcurgerea aerului la temperaturi mai mari de 70°C. Montajul şi racordarea echipamentelor de instalaţii - Se verifică cotele de gabarit şi poziţiile racordurilor conform Fişei tehnice a utilajului (CTA , ventilator , etc.) şi se stabileşte poziţia optimă a echipamentului în teren ;


- 121 -

- Toate racordurile vor fi elastice, din furnitura echipamentului sau confecţionate în atelier (burdufuri cu flanşe, sau racorduri flexibile circulare ) ; - de obicei este necesara confecţionarea unor piese speciale (schimbări de secţiune ) pentru racordarea echipamentelor.

Verificările instalaţiilor de ventilare şi climatizare Tabel 6

Nr. crt.

Denumire Verificare

1 Verificarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare 2 Verificarea materialelor şi a echipamentelor 3 Verificarea canalelor de aer 4 Verificarea racordării canalelor de aer 5 Verificarea montajului tubulaturii metalice 6 Verificarea acoperirilor de protecţie 7 Verificarea bateriilor de încălzire şi răcire 8 Verificarea prizelor de aer proaspăt 9 Verificarea gurilor şi dispozitivelor de aer viciat 10 Verificarea montajului echipamentelor de ventilare 11 Verificarea montajului echipamentelor de ventilare 12 Verificarea izolării termice a canalelor de ventilare 13 Verificarea amortizării vibraţiilor 14 Verificarea montajului aparatelor de măsura 15 Verificarea instalaţiei electrice aferentă 16 Verificarea etanşeităţii instalaţiei 17 Verificarea generala a instalaţiei 18 Punerea în funcţiune a instalaţiei 19 Verificarea reglării instalaţiei 20 Verificările la probarea instalaţiei 21 Verificarea eficacităţii globale 22 Înregistrarea verificărilor

( conform I5 / 02 )

Verificarea tubulaturii la etanşeitate se face prin proba cu fum . 4.3.3. PT 03 - INSTALAŢII ELECTRICE SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE Instalaţiile electrice asigură necesarul de iluminare în încăperile cu destinaţia de locuinţe sau spaţii industriale, ca şi energia electrică necesară funcţionarii .


- 122 -

Procedura se aplică tuturor obiectivelor de instalaţii, la care sunt solicitate instalaţiile electrice prin comandă. 4. DESCRIEREA PROCEDURII Lucrările de instalaţii electrice, vor fi executate. după ce s-a primit o comandă de execuţie şi proiectare sau numai de execuţie. După primirea comenzii, se execută o ofertă, care este transmisă beneficiarului, iar acesta transmite oferta acceptată, după care se trece la întocmirea contractului. Lucrările de execuţie la instalaţiile electrice, se desfăşoară astfel : Se stabileşte poziţia de branşament electric, conform planurilor din proiect şi apoi se materializează poziţiile tablourilor electrice. Se stabilesc traseele de cabluri sau conductori pe circuite şi, după caz, se trece la executarea şliţurilor în pereţi. Se montează centura de împământare şi electrozi de împământare. Materialele folosite sunt cele specificate în listele de utilizare sau în proiecte. Eventual, se fac recomandări beneficiarului pentru o alta soluţie mai modernă sau mai eficientă. Descrierea procesului de execuţie a centurii Execuţie - Electrozi din ŢEAVĂ ZINCATĂ cu dimensiunile: - DIAMETRUL : Ø 2 ½” (60 mm) - GROSIMEA : 3,5 mm - LUNGIMEA: 3m Cerinţe: - Distanta de la partea superioara a electrodului îngropat până la suprafaţa solului va fi cel puţin de 0,5 m. - Prizele orizontale vor fi executate din PLATBANDĂ DE OŢEL ZINCAT 40x4 mm. - Adâncimea de îngropare a electrozilor orizontali va fi de 0,8 – 1m şi vor fi sudaţi la capătul superior al electrozilor verticali. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ - ≤ 4Ω - pentru instalaţii obişnuite de suprafaţă. - ≤ 2Ω - pentru instalaţii agrozootehnice. - ≤ 1Ω - pentru instalaţii de subteran, tehnică de calcul Pozarea tubului de protecţie .Descriere proces - Condiţii de montaj * Tuburile IPEY se montează aparent * Tuburile IPY se montează îngropate în elemente de construcţii * Tuburile se montează în locuri ferite de lovituri * Se evită montajul în apropierea surselor de căldura care depăşesc 40°C * Se va evita trecerea tuburilor prin zidăria coşurilor şi elementelor de încălzire * Este interzisă trecerea tuburilor prin pereţii antifoc sau prin pereţi antiexplozie * Tuburile montate peste planşee, sub pardoseală, se protejează contra pericolului de deteriorare mecanică cu mortar de ciment cu dozajul de cel puţin 1:3


- 123 -

* Se recomandă ca tuburile să fie montate pe suprafeţele interioare ale clădirilor * Tuburile se vor verifica înainte de înglobare pentru a nu avea defecte * Montarea tuburilor se va realiza astfel încât pătrunderea apei sau colectarea apei de condensaţie în interiorul lor să nu fie posibilă (excepţie face casa scării) * Se admite montajul oblic pentru realizarea traseului cel mai scurt * Se recomandă ca tuburile instalate orizontal pe pereţi să fie aşezate la o distanţă de circa 0,3m de la tavan sau pardoseală * Tuburile vor fi montate prin intermediul elementelor de fixare la capetele tuburilor, la coturi, la aparate, la doze, la derivaţie precum şi pe porţiunile drepte ale tuburilor la distanţele precizate mai jos: ORIZONTAL 0,5÷0,7m pentru montaj aparent VERTICAL 0,6÷0,8m pentru monta aparent MONTAJ ÎNGROPAT 0,8 ÷1,0m *În dreptul rosturilor de dilatare tuburile se vor interpune şi se vor racorda prin mufe * Se interzice îmbinarea tuburilor la traversarea lor prin pereţi * Tuburile nu se montează în elementele de rezistenţă ale construcţiilor RAZA CURBEI INTERIOARE = 10 X DIAMETRUL EXTERIOR TUB

Tub izolant IPY Diametru exterior (mm) Nr. Conductoare/Secţiune conductor (mm²) 13 1/6 – 2/1,5 – 3/1,5 – 4/1 16 1/6 – 2/6 – 3/2,5 – 4/1,5 – 5/1,5 – 6/1 18 1/25 – 3/6 – 4/2,5 – 5/2,5 – 6/1,5 25 1/50 – 2/16 – 3/10 – 5/6 – 6/4 – 7/2,5 32 1/95 – 2/25 – 3/25 – 4/10 – 5/10 – 6/6 Tub izolant IPEY Diametru exterior (mm) Nr. Conductoare/Secţiune conductor (mm²) 16 1/6 – 2/2,5 – 3/1,5 – 4/1 20 2/4 – 3/2,5 – 4/1,5 – 5/1,5 – 6/1 25 1/50 – 2/10 – 3/6 – 4/6 – 5/4 – 6/2,5 – 7/1,5 32 1/95 – 2/25 – 3/16 – 4/10 – 5/10 – 6/6 – 7/4 40 1/185 – 2/50 – 3/35 – 4/25 – 5/16 – 6/10 – 7/6 Ţevi de otel fără sudură Diametrul exterior (mm) Nr. Conductoare/Secţiune conductor (mm²) 12 1/6 – 2/2,5 – 3/1,5 – 4/1 16 1/0 – 2/4 – ¾ - 4/2,5 – 5/1,5 – 6/1,5 20 1/25 – 2/10 – 3/10 – 4/6 – 5/2,5 – 6/2,5 28 1/70 – 2/25 – 4/10 – 5/10 – 6/6 – 7/2,5 35 1/120 – 2/50 – 3/25 – 4/16 – 6/10 – 7/4 PRESCURTARI: I = Izolante P = de protecţie


- 124 -

E = etanşe Y = din PVC Pozarea tubului de protecţie şi poziţionare, fixarea dozelor de legături şi a dozelor de legături de aparat. - Montarea conductorului în tubul de protecţie . DESCRIEREA PROCESULUI - Culoarea conductoarelor din sistemele electrice trifazate la distribuţia cu bare. * Fazele R, S, T= Conductor ROSU , GALBEN , ALBASTRU ; * Nul de lucru = Conductor NEGRU cu dungi ALBE ; * Nul de protecţie = Conductor ALB, CENUSIU , NEGRU ; - Culoarea conductoarelor din sistemele electrice monofazate * Faza = Conductor ROSU , ALBASTRU , MARO , NEGRU ; * Nul de lucru = Conductor BLEU * Nul de protecţie = Conductor VERDE-GALBEN - Culoarea conductoarelor din sistemele electrice de curent continuu - Tensiuni (12, 24, 48, 110, 220)Vcc (- ) = Conductor ALBASTRU (+) = Conductor ROSU - Conductor median = CENUSIU DESCHIS La conductoarele neizolate marcarea se face la capete prin culorile specifice, pe o lungime de minim 15 cm ( după instalare ). CRITERII DE ACCEPTARE * Respectarea culorilor specificate la Cap. 4.7.1.2. * În lipsa culorilor specificate la capetele conductorului vor fi prevăzute manşoane în culorile specificate . * Culoarea conductorului pentru faze în sistem trifazat sau monofazat poate fi schimbata cu acordul D.G. • Culoarea nulului de protecţie nu se schimbă. Alegerea secţiunii conductoarelor în funcţie de curent (valori standardizate)

şi mod de montare Tabel 7

Secţiune

Curent (A)

cond. Conductoare Cu (PVC, cauciuc) Conductoare Al (PVC, cauciuc) (mm²) Montaj în tub (Nr.) În

aer Montaj în tub (Nr.) În aer

2 3 4 5,6 2 3 4 5,6 1 12 12 10 10 20 - - - - - 1,5 16 12 12 10 25 - - - - - 2,5 20 20 16 16 32 16 16 12 12 25 4 25 25 20 20 40 20 20 16 16 32 6 40 32 25 25 50 25 25 25 20 40


- 125 -

10 50 50 40 32 63 40 32 32 25 50 16 63 63 50 50 100 50 40 40 32 80 25 100 80 63 63 125 63 63 50 50 100 35 125 100 80 80 160 80 80 63 63 125 50 125 125 100 100 200 100 100 80 80 160 70 200 160 125 125 250 125 125 100 100 200 95 200 200 160 160 315 160 160 125 125 200 120 250 250 200 160 315 200 160 160 125 250 150 315 250 250 200 400 200 200 160 160 315

(conform Normativ de execuţie si proiectare instalaţii electrice cu tensiuni pana la 1000

Vca si 1500 Vcc Indicativ NP I 7-02 ) - Temperaturi *Temperatura mediului ambiant = 25°C *Temperatura maxima admisa pe conductor = (+70°C; PVC), (+60°C; cauciuc) CRITERII DE ACCEPTARE - Respectarea cerinţelor din tabel. - Încărcarea maximă admisă precizată în specificaţiile clientului. Executarea conexiunilor în doze. DESCRIEREA PROCESULUI - Tipuri de îmbinări: * Îmbinarea prin intermediul clemei cu şurub * Îmbinarea prin răsucire – INTERZISĂ la conductoarele din aluminiu . * Îmbinarea prin presare - Avantaje * Ruperea stratului de oxid de la suprafaţa conductoarelor * Apariţia fenomenului de fluaj (fenomen favorabil) * Nu mai este posibilă apariţia fenomenului de electro- coroziune - Tehnologia de execuţie * Dezizolarea capetelor conductoarelor pe o lungime de 16-18 mm. * Gruparea capetelor conductoarelor şi introducerea în elementul de racord * Presarea cu cleştele de sertizat. - După caz se poate folosi şi pasta de contact care este formată din: *Vaselina neutra *Pulbere de zinc * Praf de cuarţ - Protejarea legăturilor se realizează cu: * banda izolatoare * Lac electro- izolant * Tub Varnisch - Protecţia Muncii * edificarea stării sculelor înainte de începerea lucrului * nu se execută îmbinări de conductoare în cazul instalaţiilor în funcţiune CRITERII DE ACCEPTARE


- 126 -

- Îmbinarea nu trebuie să prezinte crăpături în materialul racordului - Conductoarele nu trebuie să se smulgă din racord - Urma lăsată în racord trebuie să aibă forma urmei etalon Verificarea legăturilor, cositorirea, izolarea şi verificarea a doua. Probarea circuitelor cu tensiune electrica de străpungere. Executarea şi montarea tablourilor.

Programul inspecţiilor şi încercărilor instalaţiilor electrice Tabel 8

Nr. crt.

Denumire inspecţie/încercări Proces Metode Echipamente

1 Verificarea conformităţii cu datele de aprovizionare, cerinţele contractuale şi standardele, normativele aplicabile

Activităţile din PI4.10.01.00 Pct. 6.3.3.1-6.3.3.4 Certificatul de Calitate şi garanţie Buletinul de încercări

Documente

2 Verificarea construcţiei metalice Dimensiuni de gabarit Aspect

Vizual Ruleta

3 Verificarea sistemului de montaj Sistem montaj perete Sistem montaj independent

Vizual

4 Verificarea montajului aparatajului electric

Accesibilitate Mentenabilitate

Vizual

5 Verificarea – marcări şi inscripţionări aparatajului şi conexiunilor

Etichete aparate Tile conexiuni Distanţa vizualizare

Vizual

6 Verificarea posibilităţilor de racordare electrica

Spaţiu Accesibilitate Mufe, Presetupe, Capace

Vizual

7 Verificarea culorii conductoarelor

Identificare culori: Faze Nul lucru Nul protecţie

Vizual Lampa test

8 Verificarea inscripţiilor de avertizare

Avertizare prezentă tensiune

Vizual

9 Verificarea protecţiilor împotriva tensiunilor de atingere

Atingere directa Atingere indirecta

Vizual

10 Verificarea documentelor de însoţire

- Vizual

(conform Normativ de execuţie si proiectare instalaţii electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc Indicativ NP I 7-02 )

Montarea aparatelor electrice.


- 127 -

Montarea instalaţiei de paratrăsnet. DESCRIEREA PROCESULUI - Componenţă: * Priza de pământ (naturală sau artificială) * Conductori de legare la priza de pământ * Piesa de separaţie pentru măsurători * Elemente de captare * Conductori de coborâre * Piese de racord - Priza de pământ * Este comuna cu priza de pământ a celorlalte instalaţii (mixtă) * Pentru legarea elementelor de coborâre la pământ se vor folosi pe cât posibil prizele de pământ naturale - Elemente de captare ce pot fi utilizate: * Dispozitive de captare tip reţea şi conductoare montate pe construcţie (distanţa acoperiş-conductor ‹10m) *Tije de captare verticale tip reţea şi conductoare montate pe construcţie. *Elemente metalice ale acoperişului cu secţiunea minimă de 100 mm² şi cu continuitate electrică. - Elemente de coborâre ce pot fi utilizate: * Conducte montate vertical pe clădiri (de regulă aparent – vizibil la exteriorul clădirii) * Elemente metalice proprii ale construcţiei (schelet metalic, armaturile stâlpilor de beton armat, conducte de apă, scările de incendiu), dacă prin sudarea lor s-a realizat o continuitate electrică corespunzătoare. * Conducte de gaze naturale sau lichide inflamabile nu pot fi considerate drept conducte principale de coborâre chiar dacă ele se montează la instalaţia de paratrăsnet. - Nu este necesar să se execute legături între instalaţia electrică şi instalaţia de paratrăsnet în cazul: * Instalaţiilor electrice înglobate direct în structurile de beton armat de suprafaţă mare. * Instalaţiilor electrice din interiorul clădirilor cu schelet din beton armat sau schelet metalic. * Instalaţiilor electrice din interiorul clădirilor cu pereţi şi acoperişuri metalice Montajul instalaţiei * Pe planşeul din beton armat cu suporţi SPZ montaţi pe cabluri de beton sau cu suporţi SPZ montaţi pe suporţi din tablă ambutisată. * Pe acoperiş de azbociment cu suporţi metalici. CRITERII DE ACCEPTARE *Valoarea REZISTENŢEI DE DISPERSIE A PRIZEI DE PĂMÂNT pentru instalaţia de paratrăsnet executată în comun va fi ≤1OHM . * Valoarea REZISTENŢEI DE DISPERSIE A PRIZEI DE PĂMÂNT pentru branşamente trifazice fără instalaţie deparatonier ≤4OHM.


- 128 -

Modificarea PRAM 1 a centurii de împământare, a electrozilor de împământare şi a instalaţiei de paratrăsnet. Verificarea şi recepţionarea întregii instalaţii electrice, se face astfel: - Se întocmesc procese verbale de lucrări ascunse după montarea tubului şi acoperirea acestora; - Se întocmesc procese verbale după montarea electrozilor de împământare; - Proces verbal de verificare a prizei de pământ şi paratrăsnet; - Proces verbal de recepţie finală. Regia de electricitate este solicitata la montarea branşamentului (Regia sau o firmă autorizată), montarea aparatelor de măsură a energiei electrice şi la măsurarea prizei de pământ.. 4.3.4. IL 1 Instrucţiunea de recepţie a lucrărilor executate Scop şi domeniu de definiţie Instrucţiunea stabileşte modul de recepţie a lucrărilor executate. Se aplică procesului de execuţie din organizaţie . Mod de execuţie Instalaţii pentru alimentare cu apă rece şi caldă pentru consum menajer şi incendiu Proba de presiune la etanşeitate (la rece) se execută înainte de montarea armăturilor şi a obiectelor sanitare, la o presiune egală cu 1,5 x presiunea de regim indicată de proiect , dar nu mai mică de 6 bar, timp de cel puţin 20 de minute, sau cât este necesar . Se verifica toate traseele şi îmbinările fără a se admite scăderea presiunii . Proba se execută cu pompa de încercări hidraulice. Presiunea se citeşte pe manometrul montat pe pompă , în punctul cel mai de jos al conductelor . Proba de funcţionare pentru instalaţiile de apă rece şi caldă Se executa după montarea armaturilor, la presiunea de regim . Prin deschiderea succesivă a armaturilor de alimentare se verifică dacă apa ajunge la fiecare punct la presiunea de utilizare Proba de etanşeitate şi rezistenţa la cald Proba se efectuează la presiunea de regim stabilită în proiect şi la o temperatură de 55-60 0c , timp de cel puţin 6 ore . Se verifică etanşeitatea îmbinărilor şi punctele de susţinere şi fixare a conductelor . După răcirea completă se repetă proba de presiune la rece . Instalaţii de canalizare menajeră. Proba de etanşeitate Se efectuează pe traseul conductelor şi la îmbinări prin umplerea cu apă a instalaţiei până la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseală sau al obiectelor sanitare .


- 129 -

Proba de funcţionare Se efectuează prin alimentarea cu apă a obiectelor sanitare la un debit normal Se verifică condiţiile de scurgere . În timpul probei se verifică pantele conductelor, şi piesele de curăţire . Instalaţii de încălzire Proba de presiune la etanşeitate ( la rece ) Se efectuează la conductele de distribuţie, coloane, legături şi corpuri de încălzire . Când nu este posibilă montarea corpurilor se va face legătura între conductele tur-retur . Proba se efectuează la 1,5x presiunea de regim, dar nu mai mică de 5 bar, la instalaţiile montate aparent sau sub finisaje uzuale . Proba se efectuează la 2x presiunea de regim, dar nu mai mică de 5 bar la instalaţiile mascate sub finisaje deosebite . Proba se execută cu pompa de încercări hidraulice timp de trei ore, prin citiri succesive ale manometrului şi prin controlul etanşeităţii îmbinărilor. După probă, golirea instalaţiei este obligatorie. Înainte de efectuarea probei se va asigura spălarea instalaţiei . Proba de presiune la dilatare –contractare ( la cald ) Se va efectua după proba la rece de preferinţă cu agent termic de la surse definitive. Se va avea în vedere asigurare debitului, presiunii şi temperaturii agentului termic, se va urmări de asemenea aerisirea corectă a instalaţiei şi reglajul acesteia. Proba la cald comportă două faze: - În prima fază se ridică temperatura în instalaţie pana la 50 0 C , şi se menţine această temperatură 2 ore , timp în care se face un control atent la toate corpurile de încălzire. Nu se admit diferenţe mai mari de 50C , intre corpurile de încălzire . Acelaşi control se efectuează şi la conducte (în special la coloane ). Lipsa de uniformitate a încălzirii se corectează prin robinete de reglaj. - În faza a 2 a se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala şi se verifică dacă nu apar pierderi de apă la îmbinări , corpuri de încălzire şi armaturi . Se controlează dacă dilatările se produc în sensul prevăzut în proiect, dacă ele sunt preluate în bune condiţii, astfel încât să nu apară neetanşeităţi, iar punctele fixe să nu sufere deplasări După terminarea acestei examinări şi după răcirea instalaţiei la temperatura ambiantă, se procedează la o nouă încălzire, urmată de un control identic cu cel descris mai sus . Dacă nici la a doua încălzire instalaţia nu prezintă neetanşeităţi sau încălziri neuniforme şi funcţionează în condiţii normale, proba se consideră corespunzătoare . După efectuarea probelor, instalaţia se goleşte , dacă până la intrarea în funcţionare există pericolul de îngheţ . Proba de eficacitate Se efectuează pentru a verifica dacă instalaţia realizează în încăperi gradul de încălzire prevăzut în proiect .


- 130 -

Pentru ca verificarea să fie cât mai concludentă se va alege o perioadă rece, când temperaturile exterioare trebuie să fie sub 00C , şi valoarea lor medie zilnică să nu varieze cu mai mult de 30C faţă de temperatura exterioară medie a zilelor precedente . Pentru proba de eficacitate a instalaţiei de încălzire centrala cu corpuri încălzitoare se încălzeşte clădirea cu cel puţin trei zile înaintea probei , iar în ultimele 48 de ore înaintea probei agentul termic se reglează conform graficului, în limita unor abateri de plus sau minus două grade . Pe timpul probei instalaţia trebuie să funcţioneze continuu şi toate uşile să fie închise . Se citesc temperaturile interioare din încăperi cu ajutorul unor termometre montate în mijlocul încăperii, la o înălţime de 0, 75 m de la pardoseală . La încălzirea cu aer cald, chiar dacă este combinată cu încălzirea cu corpuri de încălzire se fac pe lângă măsurătorile de temperatură menţionate anterior şi măsurători ale vitezei aerului, în conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare “- I.5. Rezultatele probelor de eficacitate se consideră satisfăcătoare, dacă temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect. Rezultatele se înscriu în procesul verbal . Verificarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare Instalaţia de ventilare şi climatizare va fi verificată conform I 5- 98, având în vedere : - corespondenta cu prevederile proiectului, cu reglementările tehnice în vigoare precum şi prevederile normativului ; - corespondenţa dintre caracteristicile echipamentelor prevăzute în proiect şi a celor instalate ; - corespondenta dintre geometria instalaţiei proiectate şi a celei realizate ; - calitatea execuţiei ; - funcţionarea elementelor componente ; - alimentarea cu energie electrică, abur, apă rece, apă caldă, agent frigorific; - condiţiile necesare pentru pornirea instalaţiei ; - condiţiile necesare în vederea asigurării unei durate de serviciu cât mai îndelungate, în special la instalaţiile sau elementele, supuse la şocuri, deformări, eroziuni etc. ; - condiţiile necesare în vederea asigurării măsurilor de tehnica securităţii muncii , indicate în proiect şi în NGPM - condiţiile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor; - nivelul de zgomot din încăperile ventilate sau climatizate. Verificare instalaţiei în detaliu cuprinde : - prizele de aer proaspăt se verifica poziţia prizei, dimensiunile, fixarea şi existenţa unor dispozitive de protecţie contra vântului şi a pătrunderii vieţuitoarelor; - conductele de aer se verifică, materialele din care sunt executate, izolaţia termică (dacă a fost prevăzuta în proiect); - capacele de vizitare şi curăţare se verifică poziţia şi dimensiunile ;


- 131 -

- ventilatoare, se verifică amplasare, fixare, racordare, la tubulatură, poziţia de montaj, tipul constructiv, debitul, presiunea, turaţia, sensul, etc; - motoarele electrice ale ventilatoarelor, se verifică poziţia, tipul, tensiunea, racordarea la reţea, fixarea, turaţia şi punerea la pământ ; - baterile de încălzire şi răcire, se verifică poziţia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul constructiv, fixare, caracteristicile funcţionale ; - atenuatoarele de zgomot, se verifică locul de montare în instalaţie, tipul, fixarea ; - dispozitive de reglare, se verifică poziţia, tipul, accesul la comenzi ; - gurile de introducere, se verifică poziţia în instalaţie, şi încăperea ventilată, numărul, dimensiunile, modul de montare, accesul aerului din conductă în gura de ventilare, tipul constructiv, existenţa dispozitivelor de reglare, a debitului de aer, şi pentru orientarea jetului (dacă există în proiect ). - gurile de evacuare , se verifică poziţia în instalaţie şi încăperea ventilată, numărul dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenţa dispozitivelor de reglare, dacă este cazul ; - Dispozitivele de aspiraţie ale instalaţiilor de ventilare, locală, se verifică, poziţia în instalaţie şi faţă de sursa de generare a noxelor, forma, dimensiunile, existenţa dispozitivelor de reglare, dacă este cazul ; - filtrele şi separatoarele de praf, se verifică poziţia de montare, modul de racordare la tubulatura, tipul, caracteristicile funcţionale, sistemul de evacuare a prafului colectat ; - gurile de evacuare a aerului viciat, se verifică poziţia de montare, fixare, protecţia contra vântului ,şi a pătrunderii vieţuitoarelor, tipul, dimensiunile ; - sistemele de automatizare, se verifică respectarea schemei proiectate, poziţia şi tipul traductoarelor şi a organelor de execuţie, modul de acţionare asupra elementelor instalaţiei.; - se va asigura starea de curăţenie a instalaţiei în interior şi exterior ; - la verificarea calităţii execuţiei se va observa dacă : *dimensiunile canalelor se încadrează în toleranţele prescrise ; *nu există deformări vizibile ale instalaţiei; *şuruburile sunt strânse suficient ; *garniturile de etanşare se încadrează în secţiunile interioare ale canalelor de aer; *etanşeitatea sistemului de conducte se va verifica prin proba cu fum, sau prin proba cu soluţie cu săpun . După efectuarea unei probe, sau verificări se va întocmi proces verbal , semnat de executant, proiectant, şi beneficiar sau reprezentantul acestuia. Această menţiune este valabila pentru toate specialităţile (sanitare, electrice, încălziri, climatizare, etc.) Reglarea instalaţiei - toate instalaţiile de ventilare şi climatizare se vor regla înainte de predarea către beneficiar , astfel : - dispozitivele de reglare montate în ramificaţii şi în gurile de ventilare să asigure debitele de aer indicate în proiect , la toate gurile de introducere şi evacuare ;


- 132 -

- dispozitivele de reglare centrală, montate la ventilator să asigure debitul total al instalaţiei indicat în proiect ; - organele de reglare să asigure alimentarea echipamentului de ventilare sau climatizare cu energie electrică, abur, apă caldă, agent frigorific, etc. la parametrii prevăzuţi în proiect (temperatură , presiune) Probarea instalaţiei Înainte de predarea către beneficiar a instalaţiilor de ventilare se vor verifica, prin măsurări, caracteristicile tuturor aparatelor montate în instalaţie în poziţia normală de lucru, şi anume: ventilatoare, baterii de încălzire sau răcire, filtre, de aer proaspăt, separatoare de praf etc. De asemenea se vor verifica prin sondaj caracteristicile gurilor de introducere şi a gurilor şi dispozitivelor de aspiraţie la ventilatoarele centrifugale, precum şi la cele axiale, montate în canal, se va măsura debitul de aer furnizat, în situaţia racordării lor normale la instalaţie şi cu toate dispozitivele de reglare din instalaţie fixate în poziţia normală de funcţionare. Între debitul de aer măsurat şi cel prevăzut în proiect se admite o diferenţă de 5-10 % din debitul prevăzut în proiect . În cazul în care diferenţa dintre debitul de aer măsurat şi valoarea prevăzută în proiect este mai mare decât cea admisă la art. 26.15 se va adopta una din următoarele măsuri : *modificarea turaţiei în limitele admise de întreprinderea producătoare şi cu acordul scris al acesteia ; *modificarea rezistenţei aerului in instalaţie prin lucrări de corectare corespunzătoare ; *modificarea condiţiilor iniţiale ale proiectului , cu acordul comun al beneficiarului instalaţiei şi al proiectantului. Ventilatoarele axiale de perete precum şi ventilatoarele de acoperiş (fără tubulatura de aer), nu vor fi măsurate la poziţia de montaj . La recepţia instalaţiei, se vor admite caracteristicile certificate de întreprinderea producătoare - La bateriile de încălzire sau de răcire, se vor determina valorile mărimilor caracteristice care definesc variaţia temperaturilor aerului şi ale agentului termic , în condiţiile de funcţionare existente în momentul efectuării probelor şi se vor confrunta cu valorile prescrise în proiect, corespunzătoare regimului nominal de funcţionare. La filtrele de aer proaspăt se va măsura rezistenţa aeraulica cu materialul filtrant în stare curată. Rezistenţa aeraulica astfel măsurată poate fi cu cel mult 10%, mai mare decât rezistenta iniţiala din norma internă de fabricaţie . Separatoarele de praf se vor verifica, în mod obişnuit prin observaţii, vizuale efectuate asupra conţinutului de praf din aerul evacuat de separator, în condiţii normale sau simulate de funcţionare . În cazuri deosebite se va determina şi gradul de reţinere a prafului . La separatoarele de praf alimentate cu utilitari (apa , energie electrica , etc. ) se vor determina şi parametrii care caracterizează sursele de alimentare, în scopul confruntării lor cu datele proiectului;


- 133 -

Datele rezultate din probele efectuate se vor înscrie în fişele de constatare . Verificarea eficacităţii globale a instalaţiei . Eficacitatea globală a instalaţiei de ventilare sau climatizare se verifică pentru a constata dacă instalaţia realizează gradul de igienă sau confort prevăzut în proiect . Verificarea se efectuează cu întreaga instalaţie în funcţiune şi după ce clădirea a fost complet terminată . Pentru ca verificarea să fie concludentă, în funcţie de felul instalaţiei perioada de verificare va fi: - perioada rece a anului, cu temperaturi exterioare sub 10 0 C, în cazul instalaţiilor de ventilare şi încălzire cu aer cald; - perioada caldă a anului cu temperaturi exterioare de peste 200cpentru instalaţiile de climatizare . Înainte de efectuarea măsurătorilor pentru verificarea eficacităţii globale, se va verifica dacă condiţiile de viciere a încăperilor ventilate, legate de procesele tehnologice sau de gradul de ocupare (utilaje tehnologice, număr de persoane, etc.), corespund condiţiilor admise la proiectarea instalaţiilor ca bază de calcul. Determinările se vor efectua în condiţiile desfăşurării normale a activităţii în zonele de activitate umană; Eficacitatea igienico sanitară a instalaţiei, se va stabili prin compararea determinărilor efectuate cu instalaţia în funcţiune şi instalaţia oprită ; În cazul în care instalaţia de ventilare şi climatizare are mai multe regimuri de funcţionare, după anotimp, după diferitele faze ale procesului tehnologic, se verifică: *eficacitatea igienico –sanitară în regimul de funcţionare corespunzător anotimpului în care se face recepţia *eficacitatea igienico –sanitară în regimurile corespunzătoare fazelor procesului tehnologic care pot fi produse în timpul recepţiei ; *aprecierea prin calcule şi măsurări parţiale a eficacităţii igienico sanitare a instalaţiei în alte anotimpuri şi faze tehnologice, altele decât cele în care s-a desfăşurat recepţia ; *dacă calculele şi măsurătorile parţiale nu sunt concludente pentru aprecierea eficacităţii igienico sanitare în alte regimuri, se vor verifica în timp, în perioada potrivită, operaţiile de măsurări şi verificări corespunzătoare ; În încăperile din clădirile civile sau publice fără degajări de substanţe nocive pentru sănătatea oamenilor, se va verifica temperatura şi umiditatea aerului în zona de activitate în măsura în care aceşti parametrii au constituit premize de proiectare .Viteza curenţilor de aer va fi verificată în toate cazurile . La verificarea eficacităţii globale se vor avea în vedere şi prescripţiile articolului privind calitatea aerului exterior introdus în încăperile ne ventilate sau climatizate , precum şi cele cuprinse în “Instrucţiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale “ I 5 / 1, privind uniformitatea repartiţiei temperaturii aerului în spaţiile ventilate sau climatizate . Verificarea calităţii lucrărilor sau dispozitivelor de izolare fonică se face cu aparate de măsurare adecvate .


- 134 -

Rezultatele probelor de verificare a eficacităţii globale a instalaţiei se consideră satisfăcătoare dacă temperaturile, vitezele, şi umiditatea se încadrează, în funcţie de destinaţia încăperii, în diagramele şi ecuaţiile de confort termic, normele igienico- sanitare sau NGPM. Verificarea instalaţiilor electrice Instalaţiile electrice trebuie să fie verificate în timpul execuţiei, şi înainte de punerea în funcţiune de către executant conform ghidului GP 052 şi normativelor C 56; PE 116; NSSMUEE 111si C E I 60364-6-61. În timpul execuţiei se face o verificare preliminară care constă din : - verificarea înainte de montaj a continuităţii electrice a conductoarelor ; - verificarea după montaj a continuităţii instalaţiei înaintea acoperirii cu tencuială sau a turnării betonului; - verificarea calităţii tuburilor ce se montează în cofraje ; - verificarea aparatelor electrice . De asemenea, de la caz la caz, în proiectul de execuţie se vor stabili lucrări de verificare preliminară dictate de specificul construcţiei . Verificarea definitiva cuprinde : - verificări prin examinare vizuală ; - verificări prin încercări . Verificările prin examinare vizuală se execută pentru a stabili dacă instalaţiile electrice corespund proiectului şi notelor de şantier emise pe durata execuţiei, atunci când este cazul . Verificările vizuale se execută conform art. 6.5. din indicativ NP –I 7 –02. Verificările prin încercări, se efectuează de preferinţa în următoarea ordine : - continuitatea conductoarelor de protecţie şi a legăturilor echipotenţiale principale şi suplimentare ; - rezistenţa de izolare a conductoarelor ; - separarea circuitelor ; - rezistenţa pardoselilor ; - protecţia prin întreruperea automata a alimentării ; - încercări funcţionale pentru echipamente ne asamblate în fabrică . Verificarea lucrărilor ascunse se face pe parcursul executării acestora conform articolului 6.5.şi 6.6 , şi se consemnează în procese verbale de recepţie . Încercările respective se execută conform NP – I 7 – 02. , art 6.9 – 6.16. În tabelul de mai jos sunt evidenţiate toate tipurile de procese verbale care trebuiesc întocmite la recepţie pe specialităţi de instalaţii.

Procese verbale utilizate la recepţia lucrărilor de instalaţii Tabel 9

NR. crt. Denumire proces verbal Participanţi Nr. exemp.

Disponibil la :

4.1.

Documente generale – procese verbale care se întocmesc


- 135 -

indiferent de specificul lucrării

4.1.1

Proces verbal de predare primire front de lucru

Constructor Beneficiar Executant

3

Constructor Beneficiar Executant

4.1.2. Proces verbal de trasare a lucrărilor

Executant Beneficiar

2 Beneficiar Executant

4.1.3.

Proces verbal pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse


2

Beneficiar Executant

4.1.4. Proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor

Executant Investitor

2 Executant Investitor

4.1.5. Proces verbal de control al pregătirii recepţiei



4.1.6. Dispoziţie de şantier Diriginte de spec. R.T.E.


4.1.7. Proces verbal de verificare constatare a calităţii lucrărilor

Executant Beneficiar Proiectant

3 Executant Beneficiar Proiectant

4.1.8. Proces verbal de control preliminar


2 Executant Beneficiar

4.2. Instalaţii apa –canal 4.2.1. Proces verbal pentru proba de

etanşeitate a tuburilor / ţevilor Executant Beneficiar


4.2.2. Proces verbal pentru proba de etanşeitate a conductelor Interioare de canalizare



4.2.3. Proces verbal pentru proba de etanşeitate a conductelor exterioare de canalizare



4.3. Instalaţii termo - ventilaţii 4.3.1. Proces verbal pentru proba de

presiune la rece Executant Beneficiar


4.3.2. Proces verbal pentru proba de presiune la cald


2


4.3.3. Proces verbal pentru proba de etanşeitate a canalelor de aer la instalaţiile de ventilare –climatizare


2



- 136 -

4.3.4 Proces verbal de verificare a instalaţiei de ventilare .


2


4.4.

Instalaţii electrice

4.4.1 Proces verbal de control a continuităţii electrice şi a rezistentei de izolaţie a conductoarelor


2


4.4.2. Proces verbal de încercare a prizelor de pământ


2


4.4.3. Proces verbal de control al funcţionarii instalaţiei electrice


2


( conform C56-02. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente.)


- 137 -

CAPITOLUL 5 MODEL DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎNTR-O FIRMĂ DE INSTALAŢII Implementarea sistemului de management al calităţii în organizaţie constă din instruirea procedurilor elaborate, punerea în practică a celor menţionate în documente, efectuarea înregistrărilor, menţinerea acestora, verificarea şi recepţia lucrărilor executate. Modelul de implementare, este susţinut prin înregistrări care au fost realizate si îmbunătăţite după analiza rezultatelor obţinute. Îmbunătăţirea consta din revizuirea repetata a formularelor anexe la proceduri, care au avut ca rezultat completarea cu toate datele necesare satisfacerii cerinţelor referenţialului.

Model de implementare a sistemului de management al calităţii prin înregistrări

Figura 13

( figură originală )

Implementarea prin înregistrari

a sistemului de management al calitatii

Înregistrari referitoare la cerintele

de evaluare a satisfactiei clientilor


generale

Înregistrari referitoare la cerintele manageriale


de logistica

Înregistrari referitoare la cerintele de atestare a calitatii

executiei


- 138 -

5.1. Înregistrări ale calităţii În acest capitol, se vor prezenta o parte dintre înregistrările cele mai semnificative din organizaţie, grupate după cum urmează: 5.1.1. Înregistrări referitoare la cerinţele generale Trasabilitatea48 şi controlul circulaţiei documentelor în organizaţie se realizează conform cerinţelor SR EN ISO 9001:2001 şi procedurii documentate prezentate în capitolul anterior “Controlul documentelor”. Referitor la circulaţia documentelor în procedură se specifică : “Circulaţia documentelor sistemului de management al calităţii şi a înregistrărilor referitoare la calitate, se face în două regimuri: D = distribuţie controlată - în care, transmiterea unui document se face odată cu retragere ediţiei / reviziei înlocuite. Operaţia se consemnează pe formularul din Anexa 8. T = transmitere simplă - în care documentul este transmis cu/fără alt document de însoţire. După caz, confirmarea de primire se face într-o condică sau pe o copie a documentului de însoţire.” Pentru a exemplifica modul de control şi urmărire a istoricului documentelor în organizaţie se vor prezenta următoarele înregistrări anexate procedurilor de sistem. - Anexa 9 - Lista formularelor în vigoare; - Anexa 10- Lista documentelor de provenienţă externă; - Anexa 16- Opis repoarte de neconformitate; - Anexa 15-Registrul evidenţă raport de neconformităţi (constatate la audituri). La lista formularelor in vigoare, ultima ediţie s-a adăugat formularului documentul de referinţa pentru identificarea uşoară, iar in lista de documente externe, apare o coloana cu data achiziţiei documentului. Referitor la înregistrările neconformităţilor depistate ( RNC - uri ) şi modul de tratare al acestora, definiţia lor este: - Neconformitatea înseamnă neîndeplinirea cerinţelor49. Controlul neconformităţilor se execută în conformitate cu SR EN ISO 9001:2001 par.8.3. şi procedura de sistem PS 8.3. Monitorizarea proceselor înseamnă şi depistarea produselor neconforme rezultate în urma activităţii executate, astfel încât acestea să fie corectate după care să fie întreprinse acţiunile corective şi preventive . Neconformităţile depistate sunt înregistrate pe formularele anexate procedurii, Anexa 17. Totalitatea formularelor elaborate sunt centralizate pe opisuri, Anexa 16. 48 Capacitatea de regăsire a istoricului, a utilizării sau a localizării unei entităţi prin identificări înregistrate (conform SR EN ISO 9000:2001). 49 Definiţie conform SR EN ISO 9000:2006


- 139 -

5.1.2. Înregistrări referitoare la cerinţele manageriale Auditurile interne efectuate în organizaţie, se controlează prin înregistrările rezultate în urma completărilor formularelor anexate procedurii PS 822. Astfel programarea anuală a auditurilor interne se face completând formularul, Anexa 12, care după aprobare, devine înregistrare şi se distribuie în firmă. Anunţarea fiecărui audit se face prin transmiterea Planului de audit (Anexa 12), directorului sau responsabilului de proces cu minim 5 zile înaintea auditului .50 După efectuarea auditului, se elaborează raportul de audit, care se transmite spre aprobare Directorului General şi apoi se transmite controlat directorului de departament. Raportul de audit se elaborează prin completarea formularului Anexa 13. În situaţia în care, pe parcursul auditului s-au depistat neconformităţi, acesta se consideră finalizat numai după executarea corecţiilor. Rapoartele de neconformităţi încheiate în timpul auditului se redactează pe formularele Anexa 23. Urmărirea şi gestionarea rapoartelor de neconformitate, se va face de catre auditor la termenul stabilit. Opisul rapoartelor de neconformităţi rezultate în urma auditurilor se va înregistra conform formularului , Anexa 15. Planificarea calităţii, înseamnă acea parte a managementului calităţii concentrata pe stabilirea obiectivelor calităţii şi care specifică procesele operaţionale necesare şi resursele aferente pentru a îndeplini obiectivele calităţii 51. Planificarea este o activitate esenţiala pentru calitate deoarece o organizaţie care nu are stabilite obiectivele strategice, nu ştie în ce direcţie merge. Managementul la cel mai înalt nivel are drept responsabilitate stabilirea obiectivelor, a termenelor de realizare a acestora şi a persoanelor care răspund de realizarea lor. Se anexează un model de prezentare a obiectivelor organizaţiei, implementat sub forma de tabel . (Anexa 11 Monitorizarea. obiectivele organizaţiei ) Planificarea activităţii pe procese se va efectua pe formularul Anexa 19, iar prezentarea obiectivelor şi a indicatorilor de monitorizare se va face conform formularului anexat52 5.1.3. Inregistrări referitoare la cerinţele de logistică Pentru aprovizionarea materialelor / produselor care sunt identificate în proiectul de execuţie, sau alte documente, se solicită furnizorului, ca la livrare să 50 Înştiinţarea auditatului cu 5 zile înainte de începerea auditului prin transmiterea unui exemplar din planul de audit (Directorul de Departament semnează pe exemplarul original –Conform PS 822 cap 4 par 4.5.4.c procedura anexata tezei . 51 Definiţie conform SR EN ISO 9000:2006 52 Formular de prezentare a obiectivelor şi a indicatorilor de monitorizare tabelar.


- 140 -

transmită şi copie după declaraţia de conformitate a materialului respectiv, în care să fie făcută referire la agrementul tehnic (când este cazul ) pe care acesta îl are în conformitate cu “Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţie”, cuprins în Anexa 5 la H.G. nr. 766/21.11.1997, pentru care se solicita o copie. Recepţia cantitativă a materialelor aprovizionate, se face succesiv la ridicarea de către delegat, la introducerea acestora în magazie, la predarea directă la şantier sau la stornare. Recepţia calitativă se face la furnizor, observând pe baza propriei experienţe dacă acesta corespunde cerinţelor specificaţiei condiţionând recepţia de posibilitatea utilizării pe şantier, la punerea în funcţiune sau la stornare. La intrarea mărfii în magazia centrală recepţia se efectuează pe baza documentelor de livrare (factură sau aviz de însoţire a mărfii) prin completarea Notei de recepţie şi constatare diferenţe ( N.I.R. formular gestiune ). După recepţie, produsele / materialele aprovizionate, se recepţionează pe şantier, de câtre RPL. La recepţie se completează procesul verbal de recepţie materiale (Anexa 20). Produsele / materialele necorespunzătoare, se returnează la magazia centrală urmând ca remedierea / returnarea către furnizor a acestora să se efectueze prin grija compartimentului aprovizionare. 5.2. Atestarea calităţii execuţiei lucrărilor Controlul execuţiei lucrărilor de instalaţii presupune executarea verificărilor efectuate pe parcurs, iar după executarea verificărilor se vor completa procesele verbale de recepţie. Procesele verbale sunt în conformitate cu C56-02, “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” şi .H.G. 273/1994 „Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.” Drept exemplu se prezintă un proces verbal de execuţie a probei de presiune la rece înregistrat, (Anexa 24) În programul (aplicaţia soft ) prezentat ca şi contribuţie proprie în teză, sunt înregistrate toate tipurile de procese verbale conform normativului C56 : 02. Recepţia lucrărilor de instalaţii, pe faze de lucrări înseamnă stabilirea planului de verificare a execuţiei pentru respectarea termenelor contractuale, ţinând cont de termenele de predare a frontului de lucru de la partenerii de contract . Aceste verificări sunt verificări pe parcurs a execuţiei însemnând, verificările lucrărilor executate pe nivele sau pe verticala si verificări ale fazelor determinante care se fac in momentul in care conform reglementarilor in vigoare, execuţia nu poate continua pana când nu se executa probele conform cerinţelor in prezenta executantului a proiectantului, a beneficiarului prin reprezentantul sau (inspectorul de şantier), si a reprezentantului Inspectoratului de Stat pentru Calitate in Construcţii. Continuarea lucrărilor se face numai după completarea si semnarea procesului verbal de faze determinante.


- 141 -

La finalizarea lucrărilor de execuţie in ansamblu, este convocata de beneficiar comisia de recepţie finala si completat procesul verbal de recepţie finala, formular tipizat conform cerinţelor legii nr. 273 / 1997. 5.3. Calitatea prin evaluarea satisfacţiei clientului Evaluarea satisfacţiei clientului se face conform procedurii operaţionale PO 8.2.1. În procedură se precizează ca la finalizarea fiecărei lucrări, reprezentantul desemnat al firmei va transmite beneficiarului scrisoarea adresată partenerului de contract şi chestionarul, Anexa 22. Sintetizarea răspunsurilor se face lunar prin calculul punctajului mediu şi a plajei (minim – maxim) răspunsurilor primite. Prezentarea rezultatelor evaluării satisfacţiei clienţilor firmei, şi evoluţia în raport cu perioadele precedente, se va face periodic cu ocazia analizelor de management. Analiza rezultatelor activităţii de evaluare a satisfacţiei clienţilor, corelată cu conjunctura evoluţiei afacerilor şi a domeniului de activitate (rezultate obţinute de la camerele de comerţ, patronate, asociaţii profesionale etc.) servesc ca bază pentru deciziile de ordin tactic şi strategic luate pentru creşterea competitivităţii firmei, cel puţin anual odată cu analiza efectuata de conducere. Se va aprecia ca favorabila opinia clientului în situaţia în care evaluarea va depăşi un procent mediu de 66%. Se anexează chestionarul transmis pentru evaluare . Fişierul prezentat ca exemplu se regăseşte in Anexa 22. Acest demers de testare a satisfacţiei clientului, si de folosire a feed back-ului de la client ca baza pentru masurile de îmbunătăţire in organizaţie a reprezentat unul din avantajele strategiei organizaţiei la auditul de recertificare . Ultima ediţie a formularului elaborat pentru evaluarea satisfacţiei clientului conţine si întrebări referitoare la opiniile acestuia in legătura cu raportul calitate / preţ / prestaţie, care demonstrează implicarea in procesul de menţinere si îmbunătăţire a întregului sistem da management al calităţii. O alta măsura menita să îmbunătăţească acest aspect, este aceea de a posta pe site-ul firmei chestionarul de evaluare a satisfacţiei clientului pentru eventualii parteneri de afaceri care doresc sa-si exprime opinia in legătură cu relaţia de colaborare cu firma oricare ar fi aceasta ( relaţia furnizor - client, furnizor de servicii - beneficiar sau antreprenor - subantreprenor) .


- 142 -

CAPITOLUL 6. INFORMATIZAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII În acest capitol, se vor prezenta pe scurt cele mai uzuale tipuri de programe folosite în activitatea de construcţii şi apoi un soft realizat in colaborare cu Matrixrom pentru controlul activităţii in execuţie. 6.1.Sisteme informatice pentru asigurarea şi controlul calităţii în firmă. Ultimii ani de dezvoltare a societarii în general şi a mediului economic românesc în special, a produs schimbări importante în mentalitatea şi modul de abordare a proiectelor din domeniul construcţiilor şi instalaţiilor. Se poate afirma fără a greşi că perioada de tranziţie pentru managerii din construcţii se apropie de sfârşit. Argumentele pentru această afirmaţie, sunt nenumăratele lucrări realizate în această perioadă, unele din ele extrem de dificile şi pe care nu am sperat ca le vom admira atât de curând. Preluând din experienţa statelor dezvoltate, managerii români au demonstrat că se găsesc pe drumul cel bun în ceea ce priveşte o mai bună coordonare, organizare, planificare şi comunicare, acestea fiind componentele de bază ale unui management de proiect performant. Pentru un management de proiect performant care presupune conducerea, gestionarea, alocarea de resurse şi monitorizarea activităţii există în prezent o ofertă destul de importantă de instrumente informatice venind cu soluţii integrate care dau satisfacţie clienţilor din sfera construcţiilor. Un exemplu este programul, Proiect Management, o aplicaţie soft-ware prin care utilizatorii pot controla, planifica şi urmări o lucrare (un proiect). În cadrul acestei aplicaţii se pot realiza următoarele activităţi : - graficul calendaristic Gantt; - alocarea de resurse pentru fiecare fază a proiectului; - schema tip time-line a activităţilor, pe faze ale proiectului etc. Un alt exemplu de soft-ware, este Time –Line, prin care se pot construi on –line grafice de derulare ale diverselor activităţi componente ale unui proiect în timp. Alt exemplu care le integrează pe cele două prezentate, este Project Managementul în viziunea Primavera, şi mai concret, Primavera Project Planner P3, un software care conduce, gestionează, calculează, analizează şi raportează orice fel de activităţi ale unui proces investiţional ce presupune planificare, alocare de resurse şi costuri, precum şi urmărirea lor în timp. Produs de marca pe piaţa software-ului de management de proiect din întreaga lume, Primavera Project Planner P3¨ este utilizat de multe firme de construcţii de renume din România, cum ar fi: AEDIFICIA, BOGÕART, OZER, DIEKAT CONSTRUCT, ACMS, IMPACT, cât şi în cadrul unor firme de prestigiu din alte domenii de activitate:


- 143 -

ROMPETROL PETROMIDIA, LUKOIL, ISPAT, SIDEX, etc. Serviciile profesionale de consultanta în Project Management oferite aparţin categoriei soluţiilor manageriale globale, proiectele fiind derulate de către specialişti cu experienţă în implementarea sistemelor şi conducerea proiectelor complexe. - Beneficiarul este asistat în crearea unui mediu structurat, dedicat conducerii proiectelor cu Primavera - de la determinarea necesitaţilor de Project Management până la alegerea metodologiei de abordare a proiectelor, testarea prototipurilor şi derularea proiectelor – Se definesc şi se propun întreaga infrastructură organizatorică necesară implementării sistemului. - Se elaborează metode de integrare a programelor Primavera în sistemul informatic intern al companiei, schimbul de date cu programele de ofertare etc. - Asigura consultanţă necesară derulării lucrărilor, prin dezvoltarea de proiecte model, elaborarea sistemului de raportare şi metode de analiză a proiectelor. - Supervizează fluxul informativ al documentelor, al sistemului de planificare a lucrărilor, de urmărire a lor din toate punctele de vedere, controlând apoi sistemul de raportare şi oferind soluţii echipei manageriale astfel încât deciziile să fie rapide şi eficiente. De asemenea, analizează performanţele hardware şi software şi la nevoie solicită o îmbunătăţire din punct de vedere tehnic a suportului de funcţionare a sistemelor de Project Management în scopul eficientizării activităţii de planificare şi control a proiectelor. - Instruire pentru cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor şi principiilor de Project Management. Până în prezent, au absolvit cursurile oferite de firma furnizoare peste 2500 de persoane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul firmelor din întreaga ţară. Pentru managementul de proiect şi implementare a sistemului Primavera Project Planner este necesară parcurgerea unor faze. În acest sens, metodologia consta în parcurgerea următoarelor activităţi: Activitatea 1: Pregătirea proiectului - Lansare proiect; - Definirea planului de management al proiectului; - Acordul şi asumarea planului de management. Activitatea 2: Lansarea oficială - Pregătire lansare oficială în organizaţie; - Ajustarea planului de management. Activitatea 3: Curs general de Management de Proiect cu managerii din companie - Curs general de Management de Proiect în care se vor defini elementele fundamentale de management de proiect. Activitatea 4: Cursuri cu utilizatorii cheie (managerii de proiect) Cursuri generale de funcţionalităţi: - Planificarea şi Controlul Proiectelor cu Primavera Enterprise; - Controlul Datelor cu Primavera Enterprise. Activitatea 5: Analiza cerinţelor - Interviu cu susţinătorul proiectului din organizaţia clientului;


- 144 -

- Interviuri cu echipa de proiect; - Analiza structurii organizaţionale; - Analiza fluxurilor de date; - Analiza cerinţelor de securitate; - Analiza cerinţelor de raportare. Activitatea 6: Definirea setărilor de baza şi configurare - Definirea utilizatorilor în sistem; - Stabilirea profilurilor de securitate pentru fiecare categorie de utilizator; - Definirea structurii organizaţionale OBS; Activitatea 7: Elaborarea procedurii de utilizare şi cursuri pentru utilizatorii final - Elaborarea procedurii de utilizare Primavera P3e; - Aprobarea procedurii; Activitatea 8: Planificare şi urmărire a proiectului pilot - Planificarea activităţilor şi resurselor pentru proiectul pilot; - Analiza rapoartelor în faza de planificare; - Feadback către susţinător proiect. Activitatea 9: Finalizarea proiectului - Raportul final al proiectului; - Stabilirea unor modalităţi de colaborare viitoare (ex.: asistenta post-implementare); - Discuţie despre auditul post-implementare (urmează peste 6 luni); - Şedinţa pentru închiderea formală a proiectului. Activitatea 10: Audit post-implementare. Datele prezentate în acest capitol sunt numai exemple ale unor tipuri de soft-ware, existente în ofertele actuale, care sub diverse forme urmăresc să realizeze o activitate integrată de planificare, gestionare, control şi îmbunătăţire a realizării proiectelor şi evident creşterea beneficiilor utilizatorilor prin creşterea satisfacţiei clienţilor.


- 145 -

6.2. Informatizarea sistemului de management al calităţii, propunerea unei aplicaţii soft “Planul de control al calităţii execuţiei”. O zonă importantă din activitatea de realizare a unei lucrai de instalaţii pentru construcţii o reprezintă activitatea de execuţie, care poate fi controlată numai parţial printr-un program de genul celor prezentate, de aceea în cadrul tezei se va prezenta un program special conceput pentru asigurarea şi controlul calităţii execuţiei. Acest lucru înseamnă aplicarea cerinţelor Sistemului de management al calităţii la nivelul acestui proces esenţial în activitatea unei întreprinderi de instalaţii pentru construcţii. Pentru un control eficient , am conceput baza de date reprezentând analiza unei lucrări de execuţie a instalaţiilor (Sanitare, Termice, Electrice, şi Reţele exterioare) pe faze de lucrai, având drept scop realizarea unui program în colaborare cu Matrixrom , care a realizat partea de programare, pentru elaborarea “Planurilor de control al calităţii lucrărilor”, sub forma unui soft-ware. Programul realizat are ca bază procesul de planificare, urmărire şi control a fazelor de execuţie, adică întocmirea şi urmărirea planului de control al calităţii lucrărilor executate. Dar programul conceput are în meniu mai mult decât realizarea planului de control al calităţii, acesta furnizează în primul rând datele de identificare ale lucrării, adică: - Denumire lucrare; - Amplasament; - Beneficiar; - Unitatea executanta; - Proiectantul; - etc. Programul poate prezenta o lucrare, sau toate lucrările în curs de execuţie realizate în cadrul organizaţiei. De asemenea în cadrul unui obiectiv, denumit în program ”Fise”, se pot realiza planuri ale calităţii pentru activitatea de execuţie instalaţii sanitare, electrice, termo- ventilaţii sau reţele exterioare apa-canal, fişiere care există în baza de date, sau se pot realiza pentru orice specialitate de instalaţii (automatizări, curenţi slabi, frig ), pentru care se pot stabili fazele de execuţie specifice. În fişierele existente constituite ca bază de date se poate interveni prin adăugarea sau excluderea diverselor faze care nu sunt adaptabile lucrării în curs. În schema de mai jos este prezentat programul pe faze de lucru. Fiecărei etape de execuţie a planurilor de control al calităţii lucrărilor executate îi corespunde o etapa parcursa in abordarea programului . In baza de date au fost concepute mopdele de planuri de control al calităţii lucrarilor pentru specialitatile de lucrari de instalatii sanitare, termo-ventilatii, electrice si pentru retele exterioare de alimentare cu apa. Pentru alte specialitati de instalatii se pot creea noi modele cu operatiile executate.


- 146 -

Schema de prezentare a programului „Planul de control al calităţii lucrărilor executate”

( Figura 14 originala )

Iniţializare aplicaţie

- Denumire obiectiv execuţie. - Precizare date referitoare la:beneficiar, destinaţie imobil, amplasament, proiectant, etc.

- Se introduce numele noului plan,după care se selectează din planul model tipul de formular corespunzător. - In funcţie de lucrare, se completează câte un plan al calităţii, pentru fiecare specialitate de instalaţii.

- Se selectează tipurile de procese verbale de la coloana înregistrări (din meniu ). - Tipurile de procese verbale sunt introduse in program ca baza de date la „rapoarte înregistrări „

Nu -Completarea tuturor tipurilor de planuri conform fazelor de execuţie din baza de date .

Da - Când este cazul se completează planuri ale calităţii pentru alte specialităţii decât cele din fişierele model. - Se completează toate câmpurile considerate necesare pentru înregistrări operaţii

- Fişierele completate pot fi semnate, aprobate si apoi prezentate Inspectoratului de Stat pentru Calitate in Construcţii sau / şi arhivate pentru Cartea construcţiei

- Planurile calităţii lucrărilor executate sunt finalizate.

Start

Initializare lucrare noua

Creearea fisierelor tip

pentru planurile calităţii

Completare procese

verbale de receptie lucrari

Finalizare planificare (conform model)

Creearea unui plan al calităţii

pentru alta specialitate de

lucrari.

Editare procese verbale pentru

aprobare

Finalizare planificare


- 147 -

Modul de implementare al programului pe scurt este urmatorul : 1.Se selectează una din ramurile din arbore.

În programul creat pot exista fişiere care se refera la una sau mai multe lucrări. 2.Pentru fiecare lucrare iniţiata, care urmează a fi controlată cu ajutorul programului, se creează un fişier separat :


- 148 -

Fiecare lucrare de execuţie poate avea la bază un proiect pentru fiecare specialitate din domeniul instalaţiilor, iar pentru fiecare specialitate există un fişier în program care este denumit “plan de control al calităţii lucrărilor executate, în domeniul instalaţiilor specialitatea ………………….” 3.Se introduce numele noului plan după care se selectează din planul model tipul de formular corespunzător. Acesta poate fi oricare din planurile deja create sau se poate crea un plan de la zero.

Daca se elaborează un plan nou, cu activităţi total diferite de cele prevăzute in planurile model se selectează opţiunea Creare plan nou:


- 149 -

4.În câmpul planurilor se adaugă pe rând fiecare operaţie/fază prin apăsarea butonului <Adăugare_ Operaţie>, sau Diferitele operaţii existente se pot modifica apăsând butonul <Modifica Operaţie>

La coloana înregistrări vor fi selectate tipurile de procese verbale care s-au completat pentru respectiva fază de execuţie, denumită în program “operaţie”

Tipurile de procese verbale sunt toate introduse în program ca bază de date la “rapoarte înregistrări ( ca în imaginea de mai sus ). 5.Se completează toate câmpurile considerate necesare pentru înregistrarea unei operaţii.


- 150 -

În cazul Rapoartelor daca se selectează una din cele patru existente se va modifica câmpul "Cale Proces Verbal", pentru ca acesta să fie în conformitate cu tipul procesului. 6.Daca se doreşte modificarea uneia dintre operaţii/faze, se acţionează în zona ce se găseşte la intersecţia dintre coloana NrCrt şi linia rezervată operaţiei pe care doriţi să o modificaţi. Apoi se selectează butonul <Modifica Operaţie>. În noua fereastră se recompletează câmpurile dorite şi se apasă butonul <Modifica>. La fel se procedează şi în cazul în care se doreşte ştergerea unei operaţii, diferenţa constă doar în selectarea butonului <Şterge Operaţie> în locul butonului <Modifica Operaţie>. Odată finalizată forma planului de control se acţionează butonul <Închide Fereastra>. Astfel o data elaborate planurile calităţii şi completate cu toate procesele verbale înregistrate, se asigura cerinta de planificare a activitatii de executie .


- 151 -

CAPITOLUL 7 Contribuţii proprii la dezvoltarea sistemului de management al calităţii pentru o firmă de construcţii şi instalaţii Direcţiile de dezvoltare înregistrate la nivelul economiei globale, în cadrul diferitelor tipuri de societăţi determină apariţia de noi provocări, la care, prin aplicarea vechilor principii şi metode utilizate în procesul de realizare a calităţii, nu se mai poate răspunde într-un mod adecvat şi satisfăcător din punct de vedere al rezultatelor obţinute. În cadrul tezei de doctorat, pe tot parcursul ei s-au evidenţiat contribuţiile proprii la dezvoltarea unui sistem de management al calităţii la nivelul firmei de instalaţii pe care le enumăr în continuare :

1. Prelucrarea unui bogat material bibliografic, analizat pe o perioada de 7 ani pentru stabilirea nivelului atins pe plan mondial, in domeniul managementului calităţii.

2. S-au analizat factorii care au influenţat luarea deciziei de implementare a

sistemului de management al calităţii, la nivelul managementului firmei, corelat cu impactul pozitiv al acestei acţiuni asupra mediului intern şi extern organizaţiei .

3. S-a efectuat o analiză asupra managementului calităţii la nivel de standarde

prin prezentarea principiilor fundamentale ale managementului calităţii conform SR EN ISO 9000:2006.

4. S-a prezentat evoluţia documentaţiei, privind sistemul de management al

calităţii elaborat conform SR EN ISO 9001:2001, în sensul clarificărilor necesare pentru a demonstra conformitatea cu principiul managemetului privind îmbunătăţirea continuă .

5. S-au prezentat tehnici noi de monitorizare a gradului de implementare a

sistemul de management al calităţii, pentru a facilita modul de analiză şi control al sistemului respectiv procedurile operaţionale care descriu toate procesele din sistem.

6. S-a realizat un studiu de caz, în care se prezintă în mod sintetic procesele

de execuţie a instalaţiilor pe specialităţi care dovedesc veridicitatea tehnicilor şi a procedurilor propuse.

7. În acelaşi sens, în teză s-au realizat tipuri noi de formulare, care completate

devin înregistrări utile în munca operativa .


- 152 -

8. În capitolul 5, modelul de implementare a sistemului de management al calităţii, se aduc dovezi pentru îndeplinirea cerinţelor şi a măsurilor de îmbunătăţire prin înregistrările prezentate.

9. Împreuna cu Matrixrom, s-a realizat în cadrul tezei la capitolul 6, un soft

care vine în ajutorul pieţei şi a I.M.M.- urilor pentru informatizarea sistemului de management al calităţii. Softul este în prezent vândut şi căutat de firmele care au / sau doresc să aibă un sistem de management uşor de coordonat şi îmbunătăţit. Softul s-a realizat prin construirea unei baze de date formata din planuri de control al calităţii lucrărilor executate pentru specialităţile de instalaţii sanitare, electrice şi termoventilaţii precum şi pentru activitatea de execuţie a reţelelor exterioare. Pentru un control eficient al execuţiei, am conceput baza de date reprezentând analiza unei lucrări de execuţie a instalaţiilor ( Sanitare, Termice, Electrice, şi Reţele exterioare) pe faze de lucrări. Aceste planuri se completează computerizat cu ajutorul programului prezentat si constituie unul dintre obiectivele verificărilor Inspectoratului de Stat pentru Calitate în Construcţii.

10. Întreg conţinutul tezei este elaborat conform noilor cerinţe din Comunitatea Europeană şi astfel pentru cei interesaţi, lucrarea constituie un model ce ajuta la implementarea în propria firmă a sistemului de management al calităţii. Acest sistem, poate fi apoi corelat cu un sistem de management al mediului ( conform SE EN ISO 14001) şi cu un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.

11. S-au evidenţiat activităţile necesare unei investiţii privind implementarea sistemului de management al calităţii, influenţa acestuia conducând la afirmarea firmei şi realizarea profitului ca rezultat al creşterii calităţii şi costurilor aferente.

12. Am prezentat în teză relaţia ce există intre calitatea execuţiei şi protecţia

mediului, aceasta din urma ca rezultantă a creşterii calităţii proceselor de producţie şi evitării poluării mediului.

Acestea sunt câteva dintre contribuţiile pe care consider că le-am adus dezvoltării sistemului de management al calităţii aplicat intr-o firmă de execuţie a instalaţiilor pentru construcţii, iar ca dovadă a implementării acestor noutăţi în viaţa de zi cu zi stă certificarea firmei la care lucrez obţinuta in conformitate cu cerinţele standardului de referinţa SR EN ISO 9001:2001.


- 153 -

CONCLUZII FINALE Calitatea este o idee şi se schimbă cu timpul. Această afirmaţie se referă în mod explicit la evoluţia şi dezvoltarea conceptului Calitate în timp. Daca la începuturi, încă din antichitate a fi de calitate reprezenta ”un lucru bine făcut”, cu timpul acest concept a înglobat în înţelesul lui şi modul în care se controlează acest lucru, cum se corectează o neconformitate şi efortul depus de producători pentru satisfacerea cerinţelor clienţilor, a aşteptărilor acestora dar şi pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii. În teză, am susţinut această afirmaţie prin intermediul argumentelor de ordin teoretic şi practic, însă, prin aprofundarea subiectului, am putut constata că argumentele prezentate ne îndreaptă şi spre concluzia conform căreia, au existat şi există o multitudine de circumstanţe care trebuie judecate prin prisma impactului şi efectelor generate şi care, lipsite de aprofundare şi înţelegere, pot rămâne la stadiul de simple afirmaţii, fără a produce efecte. Suportul pentru afirmaţia „calitatea este o idee” îl reprezintă chiar structura tezei, începutul fiind rezervat istoricului conceptului de sistem de management al calităţii. Ideea de calitate a existat şi a funcţionat cu mult înainte ca Aristotel să prezinte, pe larg, în plan filosofic, categoria de „calitate”. Pe baza argumentelor de ordin teoretic şi practic am surprins în prima parte a tezei cristalizarea şi evoluţia pana in prezent a conceptului calitate . Structurile organizatorice, existente în perioada evului mediu, au determinat o oarecare stagnare a evoluţiei conceptului de calitate, înţelegând prin aceasta imposibilitatea multiplicării la scară largă a bunelor practici din raţiuni de „secret profesional” şi din neînţelegerea semnificaţiei expresiei „clientul dictează”. Cu toate acestea, practica şi teoria au furnizat suficiente argumente pentru a susţine afirmaţia conform căreia, la nivelul breslelor exista un interes major pentru un nivel de calitate ridicat, interes susţinut uneori de instituţia statului (cum a fost şi cazul Ţărilor Române) prin intermediul unei forme primitive de control al calităţii. Revoluţia industrială şi sistemul de factori asimilat acesteia au adus, o dată cu sporirea gradului de complexitate a produselor şi a proceselor şi în paralel cu transformările înregistrate la nivel de management organizaţional, la revoluţionarea modului de aplicare a conceptului de calitate. Dacă revoluţia industrială este perioada care a declanşat intensificarea procesului de dezvoltare a conceptului calitate, momentul decisiv în traiectoria conceptului de calitate este asimilat cu publicarea rezultatelor cercetărilor întreprinse de Shewhart, rezultate care au demonstrat că Taylor şi contemporanii săi au reprezentat organizaţiile doar în plan bidimensional considerând procesele de la nivelul organizaţiilor procese lineare care încep cu realizarea specificaţiei pentru produs, continuă cu producţia şi se termină cu inspecţia. Rezultatele cercetărilor lui Shewhart, au adus o abordare tridimensională a proceselor ce au loc la nivel de organizaţie, abordare aprofundată şi dezvoltată, în


- 154 -

mod direct, în ultimii '60 de ani de Deming, Juran, Crosby, Feigenbaum, Ishikawa şi Taguki şi, indirect, de către Homer Sarasohn, Allan Mogensen, Myron Tribus, Sigheru Mizuno, Nariaki Kano. Conceptul de calitate, existent la un moment dat, este expresia mediului economic, social şi cultural din acel moment; Conceptul de calitate este un concept dinamic şi, mai mult, prin dezvoltarea sa, este capabil să răspundă, în timp real, la stimulii pieţei; Caracterul de interdisciplinaritate al calităţii se accentuează în perioada ultimilor 50 de ani, când se înregistrează integrări punctuale ale conceptului de calitate cu alte concepte proprii psihologiei, managementului şi ştiinţei ;

Definiţiile calităţii din literatura de specialitate sunt tributare: − sistemului de valori la care sunt raportate; − mediului în care sunt utilizate; − etosului celui care a impus definiţia în literatura de specialitate. Aşa cum s-a constat pe parcursul tezei conceptul de calitate a evoluat permanent, iar lărgirea conţinutului şi sferei sale de aplicare s-a accentuat începând cu a doua jumătate a secolului trecut. Transformările considerate drept progres sunt teoretizate pentru: - a oferi înţeles şi relevanţă unei multitudini de fapte şi informaţii (care altfel ar putea rămâne confuze şi fără o utilitate concretă); - a organiza faptele şi informaţiile într-o formă caracterizată prin utilitate practică. Conţinutul în sine al tezei, prezintă o structură de bază pentru documentaţia sistemului de management al calităţii, implementat într-o firmă (capitolul 2 „Documentaţia sistemului de management al calităţii „ şi capitolul 3 “Implementarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea sistemului de management al calităţii”). Studiul de caz , “Sistemul de management al calităţii la o firmă de instalaţii” prezentat în Capitolul 4, completează documentaţia de sistem cu procedurile şi instrucţiunile tehnice obligatorii în cadrul acestui domeniu . Documentaţia tehnică prezentată este orientativa şi nu acoperă tot necesarul de instrucţiuni şi fişe tehnice posibil a fi elaborate pentru activitatea unei organizaţii. Documentaţia poate fi dezvoltată de o organizaţie până la gradul de detaliu pe care îl consideră necesar 53. Modelul de implementare, prin prezentarea exemplelor de înregistrări de la Capitolul 5, unele dintre cele mai semnificative pentru o firmă, conduce la atestarea realizării calităţii în organizaţie . Informatizarea sistemului de management al calităţii, prin programul realizat şi prezentat la Capitolul 6 “Planul de control al calităţii lucrărilor”, rezolvă o problemă extrem de importantă şi anume problema referitoare la cunoaşterea şi aplicarea cerinţelor reglementarilor pentru activitatea de execuţie, coroborată cu o prezentare adecvată pentru activitatea de planificare.

53 Conform SR EN ISO 9001: 2001 cap 4.2.3.


- 155 -

În capitolul 7, sunt evidenţiate contribuţiile proprii aduse prin intermediul tezei. Acestea sunt Studiul de caz, (capitolul 4), Modelul de implementare (capitolul 5 ) şi softul prezentat la capitolul 6, paragraful 6.2. Partea finală a tezei se referă la idei de îmbunătăţire continua a sistemului de management al calităţii şi la posibilitatea care în viitor va deveni necesitate de integrare a sistemului de management al calităţii cu sistemul de management al mediului şi de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. În capitolul de concluzii finale, este prezentat scopul tezei elaborate şi anume, să constituie baza de documentare pentru orice organizaţie care doreşte să iniţieze demersul de implementare şi certificare a unui sistem de management al calităţii. Obiectivele tezei, şi anume : - evidenţierea caracterului dinamic al conceptului de calitate; - evidenţierea caracterului de interdisciplinaritate a calităţii; - prezentarea unui cadru general al dezvoltării conceptului de calitate; - prezentarea documentaţiei sistemului de management al calităţii; - prezentarea procesului de transformare al organizaţiilor după implementarea şi monitorizarea unui sistem de management al calităţii ; - prezentarea unui studiu de caz, care să ilustreze cum a fost implementat şi certificat un sistem de management al calităţii într-o firmă de execuţie instalaţii; - efectul benefic al implementării sistemului asupra imaginii organizaţiei pe piaţa firmelor de instalaţii ; - informatizarea sistemului de management al calităţii şi importanţa acestui demers. menţionate şi în capitolul de introducere, au fost realizate dacă managerii care o vor citi vor ajunge la concluzia ca decizia de a implementa sistemul de management al calităţii este un demers demn de luat în consideraţie. Perspective ale evoluţiei conceptului calitate În timp ce dezvoltarea economică durabilă este un ţel deja bine conturat, acesta nu poate fi totuşi realizat fără acţiuni corespunzătoare de investiţie în procesul de îmbunătăţire a calităţii, investiţii absolut esenţiale. Noile dezvoltări, indiferent de domeniul în care acestea sunt realizate, vor avea un efect major asupra practicii calităţii în secolul al XXI-lea, în special, asupra strategiilor şi mijloacelor de atingere a unui nivel cât mai ridicat de satisfacere a cerinţelor beneficiarilor, direcţi sau indirecţi, ai rezultatelor obiectului de activitate a unei organizaţii care exista şi se dezvolta pe piaţă. - Personalizarea versus producţia de masă. Personalizarea sau realizarea producţiei la comandă este posibilă şi benefică atât pentru producători, cât şi pentru consumatori prin combinarea noilor tehnologii (de exemplu, combinarea tehnologiei informaţiei cu producţia asistată de calculator). Dacă, până acum, acest procedeu s-a aplicat, în special, în industria confecţiilor şi încălţămintei, în viitorul apropiat, se presupune că această tehnologie va fi extinsă la scară largă în domeniul construcţiilor civile (construirea de locuinţe) şi în industria


- 156 -

automobilelor. Din ce în ce mai mulţi clienţi se vor bucura de un nivel crescând al calităţii, îşi vor selecta articolele de care au nevoie pe baza preferinţei personale, în condiţiile în care vor plăti acelaşi preţ ca şi pentru articolele realizate în cadrul producţiei de serie. - Globalizarea producţiei şi serviciilor. Atât sfera producţiilor cât şi sfera serviciilor sunt caracterizate de globalizare. Astăzi, o companie poate prelua ordinele de la client la sediul central, poate informa centrul de proiectare şi dezvoltare dintr-o altă ţară despre cerinţele clientului şi poate realiza produsul ca atare într-o fabrică localizată într-o terţă ţară. Păstrarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor legate de realizarea unui produs sub acelaşi acoperiş deja nu mai este o situaţie obligatorie. Prin apropierea într-o măsură cât mai mare de piaţă şi prin adăugarea de valoare pentru clienţi se realizează de fapt, într-o măsură tot mai mare, procesul de globalizare. - Protecţia mediului. Producţia ecologică (“green”) devine, mai degrabă obligatorie decât opţională.. Companiile sunt obligate să respecte cerinţele stabilite de organismele de reglementare din domeniul protecţiei mediului şi securităţii sociale. Problema principală este că metodele tradiţionale ale ingineriei şi managementului calităţii par a fi erodate în raport cu aceste provocări. Apariţia acestor fenomene a determinat schimbări de ordin conceptual, conducând la nevoia de creare a unui nou mod de gândire bazat pe calitate. Tendinţele care se manifestă au în vedere raportarea schimbărilor atât la nevoile individuale, cât şi la nevoile societăţii în ansamblul ei şi înclină să reflecte existenţa unui balans între interesele tuturor părţilor implicate.


- 157 -

ANEXE ......................................................................................................... 157 Lista figuri......................................................... ...........................................158 Lista tabele....................................................................................................159 Lista anexe....................................................................................................160


- 158 -

LISTĂ FIGURI FIGURA 1 Etape in evoluţia conceptului calităţii ...............................18 FIGURA 2 Casa europeana a calităţii..................................................22 FIGURA 3 Etapele certificării..............................................................30 FIGURA 4 Structura organizaţiei bazată pe sistemul de management al calităţii...........................................................................31 FIGURA 5 Ciclul P.D.C.A...................................................................53 FIGURA 6 Schema de elaborare / modificare a documentelor in regim de circulatie controlata........................................69 FIGURA 7 Harta proceselor.................................................................84 FIGURA 8 Eticheta cu nr. fisa D.M.M.................................................101 FIGURA 9 Eticheta folosirea permisă.................................................101 FIGURA 10 Eticheta folosirea interzisă..............................................101 FIGURA 11 Număr D.M.M casat........................................................101 FIGURA 12 Cultura calităţii in aplicarea politicii calităţii...................106 FIGURA 13 Model de implementare a sistemului de management al calităţii prin înregistrări................................ ...................137 FIGURA 14 Schema de prezentare a programului „Planul de control al calităţii lucrărilor executate...............................................146


- 159 -

LISTĂ TABELE TABELUL 1 Etape in evoluţia conceptului calitate........................19 TABELUL 2 Numărul de companii si auditori previzionaţi a fi certificaţi cf. SR EN ISO 9001..................................37 TABELUL 3 Numărul de companii si auditori previzionaţi a fi certificaţi cf. SR EN ISO 14001................................37 TABELUL 4 Abateri dimensionale................................................118 TABELUL 5 Susţinerea canalelor montate orizontal.....................119 TABELUL 6 Verificările instalaţiilor de ventilaţie si climatizare...121 TABELUL 7 Alegerea secţiunii conductoarelor de curent..............124 TABELUL 8 Programul inspecţiilor si încercărilor la instalaţiile electrice.......................................................................126 TABELUL 9 Procese verbale pentru recepţia lucrărilor de instalaţii......................................................................134


- 160 -

Lista anexe Anexa 1 - Cine este J.M. Juran...................................................................161 Anexa 2 – Organigrama firmei...................................................................163 Anexa 3 – Angajamentul Managementului ..............................................164 Anexa 4 – Obiectivele calităţii ....................................................................165 Anexa 5 – Nivelul documentaţie..................................................................166 Anexa 6 – Lista procedurilor sistemului de management al calităţii......167 Anexa 7 – Harta proceselor.........................................................................168 Anexa 8 - Lista de difuzare..........................................................................169 Anexa 9 – Lista formularelor în vigoare ...................................................170 Anexa 10- Lista de documente externe.......................................................172 Anexa 11- Monitorizarea obiectivelor organizaţiei...................................174 Anexa 12- Program anual de audit intern..................................................176 Anexa 13- Plan de audit intern....................................................................178 Anexa 14- Raport de audit intern................................................................179 Anexa 15- Registru de rapoarte de neconformitate...................................180 Anexa 16- Opis rapoarte de neconformitate (clauza 8.3.).........................181 Anexa 17- Raport de neconformitate .........................................................182 Anexa 18- Schema circuit RNC...................................................................184 Anexa 19- Planificarea realizării produsului ............................................185 Anexa 20- Proces verbal de recepţie materiale..........................................186 Anexa 21- Fisa de control produse/ servicii aprovizionate.......................187 Anexa 22- Evaluarea satisfacţiei clientului................................................189 Anexa 23- Raport de neconformitate (anexa raport audit.......................193 Anexa 24- Proces verbal pentru proba de presiune la rece......................194


- 161 -

Anexa 1.

Cine este J.M. Juran dr. J.M. JURAN a acceptat cu plăcere ca Premiul Roman pentru Calitate să-i poarte numele. Acesta este omagiul pe care România il aduce unui roman care a dorit a ştiut şi a putut să-şi consacre întreaga să viata CALITATII .

• născut la Brăila România în 1904 • mutat cu părinţii la Gura Humorului unde a petrecut anii 1907-1912 • din 1912 şi pana în prezent trăieşte în SUA parcurgând următoarele trepte: • licenţiat în inginerie al Universităţii din Minnesota; • 1935 - doctor în ştiinţe juridice al Universităţii din Loyola; • Profesor de inginerie industriala al Universităţii din New York; • din 1950, expert la Western Electric Co şi expert al Administraţiei SUA în

probleme de economie mondială; • Consultant internaţional în probleme de management şi calitologie; • imediat după cel de-al doilea război mondial, “Perioada Japoneza” –

împreuna cu Edward DEMING – devine unul din “părinţii” miracolului japonez;

• fondatorul şi primul Preşedinte al Institutului Juran, Connecticut, SUA • Ordinul “Tezaurul Sacru” cea mai importanta decoraţie japoneză, acordată

de împăratul Japoniei; • “Medalia Naţională pentru Tehnologie” a SUA conferita de Preşedintele

Bush; • Membru sau membru de onoare în peste 30 de prestigioase asociaţii şi

societăţi ştiinţifice naţionale şi internaţionale, printre care: • Academia Internaţională de Management; • Academia Naţională de Inginerie din Japonia; • Membru de Onoare al Academiei Române (din 1992); • Organizaţia Europeană pentru Calitate; • Institutul Britanic al Asigurării Calităţii. n - Bibliografie selectiva

1. JURAN’S QUALITY CONTROL HANDBOOK (Manual practic pentru controlul calităţii)

- Mc. Graw Hill, Inc. – SUA; patru ediţii: 1951, 1962, 1974, 1988 – ed. A IV-a 2272 p - tradus la Editura Tehnica în 1973 cu titlul “Calitatea producţiei”; - “este poate cea mai buna lucrare în acest domeniu” (AFNOR);


- 162 -

- constituie o prestigioasa referinţa internaţională, fiind tradusă în 12 limbi (franceza, germana, maghiara, italiana, japoneza, coreeana, poloneza, romana, rusa, sârbo- croată, spaniola);

- primele 3 ediţii, inclusiv traducerile au reprezentat un tiraj total de 350.000 exemplare.

2. QUALITY PLANING AND ANALYSIS (Planificarea şi analiza calităţii – de la conceperea la utilizarea produsului)

- Mc. Graw Hill, Inc. – SUA; doua ediţii: 1970, 1980. 3. JURAN ON LEADERSHIP FOR QUALITY – AN EXECUTIVE

HANDBOOK (Manual pentru management) - The Free Press, 1989

4. JURAN ON QUALITY BY DESIGN - The New Steps for Planning Quality into Goods and Services (Calitatea prin proiectare; Noi etape în planificarea calitatii produselor şi serviciilor)

- The free Press, 1992 5. MANAGERIAL BREAKTHROUGH (Principiile realizarii schimbarilor

benefice şi prevenirii celor neavantajoase) - Mc. Graw Hill, 1964


- 163 -

Anexa 2


- 164 -

ANEXA 3 ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI

Angajamentul managementului privind politica în domeniul calităţii. Organizaţia noastră îs bazează strategia în domeniul calităţii pe următoarele deziderate:

* DEFECTE ZERO. * INTARZIERI ZERO.

* RECLAMATII ZERO. Organizaţia. are în vedere creşterea prestigiului dobândit faţă de clienţi, prin realizarea de servicii de înalta calitate. Preocuparea pentru calitate este prioritară în întreaga noastră activitate. Calitatea reprezintă o condiţie absoluta vizând succesul în afaceri.

Strategia în domeniul calităţii se bazează pe următoarele direcţii: • Satisfacerea exigentelor CLIENTILOR noştri prin abordarea în mod

realist a fazelor de contractare, proiectare, execuţie, garanţie şi post-garanţie.

• Îmbunătăţirea permanentă a eficienţei Sistemului de management al calităţii şi a performantelor organizaţiei.

• Aplicarea unui management suplu şi novator al cărui deziderat constituie stabilirea unor punţi de comunicare stabile între toţi coordonatorii de departamente.

• Optimizarea nivelului calitativ al serviciilor prestate şi a eficienţei economice, prin creşterea responsabilităţilor şi a competentelor echipelor de lucru, compartimentelor de coordonare şi stimularea iniţiativei personale.

• Identificarea tehnologiilor revolute cât şi implementarea unor idei şi filosofii moderne - în perfecta concordanţă cu acţiunea de prevenire a efectelor negative asupra omului şi a mediului.

• Motivarea personalului pentru a realiza CALITATEA DE PRIMĂ DATĂ ŞI DE FIECARE DATĂ !

Pentru aceasta, Directorul General se asigură ca toate dispoziţiile din manualul calităţii traduc în fapte politica stabilită în domeniul calităţii şi urmăreşte ca toate ordinele şi măsurile referitoare la calitate să fie respectate. În elaborarea şi aplicarea acestei politici, este mandatat Reprezentantul Managementului, cu autoritatea şi responsabilitatea implementării şi menţinerii sistemului de management al calităţii ....................................în concordanta cu cerinţele SR EN ISO 9001:2001, având în acest sens deplinul sprijin şi acces la Directorul General. Aprobat DIRECTOR GENERAL


- 165 -

Anexa 4

OBIECTIVELE CALITATII

În concordanta cu direcţiile strategice ale sistemului de management al calităţii , top managementul .......................................... a stabilit ca obiective ale sistemului următoarele:

- Caracterul prioritar al calităţii în întreaga activitate, măsurabil prin reducerea numărului de neconformităţi.

- Satisfacerea cerinţelor clienţilor – măsurabil prin reducerea reclamaţiilor. - Implementarea în continuare a Sistemului de management al calităţii –

măsurabil prin neconformităţi zero la auditul de urmărire. - Îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii – măsurabil

prin punerea în practică a programelor de masuri de îmbunătăţire şi înregistrarea rezultatelor.

- Eficientizarea comunicării interne – prin scăderea timpului necesar pentru transmiterea informaţiilor.

- Respectarea cerinţelor tehnice aplicabile – prin reducerea numărului de reclamaţii referitoare la respectarea normativelor.

- Instruirea personalului pentru cunoaşterea şi aplicarea prevederilor elementelor sistemului calităţii – măsurabil prin promovarea testărilor.

- Promovarea şi implementarea tehnologiilor moderne şi folosirea în execuţie a materialelor fiabile – măsurabil prin creşterea numărului de oferte câştigate.

- Asigurarea înregistrărilor referitoare la calitate, păstrarea şi conservarea acestora pentru prezentarea de dovezi existente la baza deciziilor referitoare la calitate.

- Depistarea din timp a elementelor neconforme, măsurabil prin reducerea numărului de neconformităţi în timpul auditurilor interne sau externe.

- Iniţierea de acţiuni corective – pentru eliminarea cauzelor neconformităţilor.

Prevederile documentelor sistemului de management al calităţii aplicabile, sunt comunicate fiecărui angajat implicat în activitatea de asigurare calităţii şi devin sarcini de serviciu obligatorii prin includerea în fişele de post.

DIRECTOR GENERAL

Anexa 5


- 166 -

A N EXA 5

Procedurile calităţii sunt : PS - Procedurile de sistem ale sistemului de management al calităţii; PO - Procedurile operaţionale ale sistemului de management al calităţii; PTQ - Procedurile tehnice ale sistemului de management al calităţii

Anexa 6


- 167 -

Lista procedurilor Sistemului de management al calităţii

Denumire Nume fişier director

PS Procedurile de sistem ale sistemului de management

al calităţii

PS 4.2.3 Controlul documentelor şi al datelor PS PS 4.2.4 Controlul înregistrărilor PS PS 8.2.2 Auditul intern al calităţii PS PS8.3. Controlul produsului neconform PS PS8.5.2. Acţiuni corective PS PS8.5.3 Acţiuni preventive PAQ+PO Proceduri administrative şi operaţionale ale Sistemului

de management al calităţii

PAQ 01 Elaborare proceduri şi instrucţiuni PAQ+PO PO 7.5. Producţie şi furnizare de servicii PAQ+PO PO 7.6. Controlul dispozitivelor de măsurare PAQ+PO PO 7.1. Elaborarea planului calităţii PAQ+PO PO 6.2.2 Instruirea personalului PAQ+PO PO 7.5.5 Păstrarea produsului PAQ+PO PAQ 02 Costurile calităţii PAQ+PO

PO Procedurile operaţionale ale sistemului de management al calităţii

PO 7.2 Procese referitoare la relaţia cu clientul PO PO7.3. Controlul proiectării PO PO 7.4.1 Evaluarea furnizorilor PO PO7.4. Controlul aprovizionării PO PO 8.2.1 Evaluarea satisfacţiei clientului PO PO 5.6. Analiza conducerii PO

PTQ PTQ 01 Instalaţii sanitare PTQ PTQ 02 Instalaţii termice, de ventilaţii şi climatizare PTQ PTQ 03 Instalaţii electrice PTQ PTQ 04 Atelier micro producţie PTQ PTQ 05 Divizia întreţinere service, garanţie şi post-garanţie PTQ IL Instrucţiune de lucru IL 1. Recepţia lucrărilor executate IL


Acest document este proprietatea privată a autorului şi orice reproducere fără acordul acestuia este interzisă, conform legii dreptului de autor. - 168 -

Anexa 7 Harta Proceselor

Cerinte Feed back

RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI MQ par. 5

REALIZAREA PRODUSULUI ( Executie Lucrari ) PT

MANAGEMENTUL RESURSELOR PS 04.0

MASURARE , ANALIZA , IMBUNATATIRE PS 06.0

C

L

I

E

N

T

C

L I

E

N

T

Angajamentul Managementului

MQ A 2

Obiectivele in domeniul calitatii

MQ A 3

Planificarea Activitatii

MQ par.7.1.

Analiza de management

MQ5.6.

Relatia cu clientul MQ par.7.2.

Aprovizionare MQ.par.7.4.

Productia si furnizare de servicii

MQ.par.7.5.

ControlulDMM – urilor MQ par.7.6.

Asigurarea resurselor MQ

par. 6

Competenta , constientizare Instruire MQ par. 6.2.2.

Infrastructura MQ par. 6.2.2

Mediu de lucru MQ par.6.4

MASURARE SI ANALIZA IMBUNATATIRE MQ par.8.5. Satisfactia Clientului

MQ par 8.2.1

Receptie lucrari IL 3

Audit Intern procedura

8.2.2.

Controlul produsului neconform

procedura 8.3.

Imbunatatire continua

Actiune corectiva procedura.8.5.2.

Actiune preventiva procedura 8.5.3.

P D C A


- 169 -

Anexa 8

Lista de difuzare Document cod MQ

Nr crt

Functie Nume si pronume

Data difuzării Data retragerii

Obs.

1. Manager SMC Ing. D. Galan 20.10.05. 2. Director General Ing. R. Sommer 20.10.05 3. Control Calitate Ing. A. Bejan 20.10.05 4. Director Producţie Ing. D. Bina 20.10.05 5. Director Proiect. Ing. I. Nicoara 20.10.05 6. Director Marketing Ing. A. Farcas 20.10.05 7. Director Imagine Ing. R. Miu 20.10.05 8. Director Service A. Gheorghe 20.10.05 9. Director Z.I. Ing. S. Modrescu 20.10.05

10. Gestiune M. Sommer 20.10.05 11. Resp. Financiar Ing. A.I enciu 20.10.05 12. Resp.

Aprovizionare Ing. A. Modrescu 20.10.05

13. Resurse Umane Ec. C. Vacniuc 20.10.05 14. R.P.L.1. Ing. E.I orgulescu 20.10.05 15. R.P.L.2. Ing. D. Paun 20.10.05 16. R.P.L.3. T. Tociu 20.10.05 17. R.P.L.4. Ing. E. Filioreanu 20.10.05


- 170 -

Anexa 9

LISTA FORMULARELOR ÎN VIGOARE Data

nr. crt

Cod Formular

Denumire formular Doc .de ref.

Data Semnătura elaborator

Data retr.

1. MQA4 Lista procedurilor în vigoare MQ 01.03.06 I 2. PS 4.2.3.F1 Lista de difuzare PS4.2.3 21.02.05 3. PS 4.2.3.F2 Lista formularelor în

vigoare Idem 30.03.06 I

4. PS 4.2.3.F3 Lista documentelor de provenienţa externa

Idem 30.03.06. I

5. PS 8.2.2.F1 Chestionar pentru audit SR EN ISO 19011/1,2,3

21.02.05

6.. PS 8.2.2 F2 Lista auditori interni Idem 21.02.05 7. PS 8.2.2F3 Program anual de audit

intern Idem 21.02.05

8. PS 8.2.2 F4 Plan audit intern PS 8.2.2 21.02.05 9. PS 8.2.2 F5 Raport de audit intern Idem 21.02.05 10 PS 8.2.2 F6 Opis rapoarte de

neconformitate Idem 21.02.05

11 PS 8.2.2 F7 Raport de neconformitate Idem 21.02.05 12. PS 8.3 F 1. Raport neconformitate SR EN

ISO 9001:2006

21.02.05

13. PS 8.3. F2. Opis rapoarte de neconformitate

Idem 21.02.05

14. PS 8.5.2 F 1

Program acţiuni corective PS 8.5.2 21.02.05

15. PS 8.5.2..F2

Opis programe acţiuni corective şi preventive

PS 8.5.2 21.02.05

16. PO 6.2.2 F1.

P.V. instruire PO6.2.2. 25.01.05.

17. PO 6.2.2 F2 Programul anual de instruire Idem 25.01.05. 18 PO

6.2.2.F3. Lista personal şi evidenta instruirii

Idem 25.01.05.

19 PO 7.1. F1 Planul calităţii (Materiale/ servicii aprovizionate; planul calit. Specifice)

PO 7.1 6.03.06. I

20. PO 7.1. F2 . Evidenta planurilor calităţii Idem 6.10.05. 21. PO 7.6 F1 Fisa de evidenta D.M.M. PO. 7.6. 23.02.05. 22. PO 7.6. F2 Evidenta D.M.M. din dotare Idem 23.02.05. 23. PO 7.5.5 F1 Aviz de însoţire PO 7.5.5 23.02.05. 24. PO 7.5.5 F2

+F3 Bon de consum Idem 23.02.05.


- 171 -

25. PO 5.6. F 1. P.V. de analiza a conducerii PO 5.6 24.02.05. 26. PO 7.2. F1. Cerere oferta PO 7.2 26.02.05. 27 .

PO 7.2. F2 Înregistrări oferte Idem 26.02.05.

28. PO 7.2. F3 Înregistrări contracte Idem 26.02.05. 29. PO 7.2. F4 Opis dischete Idem 26.02.05. 30. PO 7.2. F5 Opis CD –uri Idem 26.02.05. 31. PO 7.2. F6 Planurile calităţii ofertare . Idem 26.02.05. 32. PO 7.3. F1 Lista personal abilitat pentru

lucrări proiectare PO 7.3 1.03.05.

33. PO 7.3. F2 Lista personal abilitat pentru verificare proiecte .

Idem 1.03.05.

34. PO 7.3 F3 Fisa de calitate şi avizare finală

Idem 1.03.05.

35. PO 7.3 F4 . Lista proiecte în derulare Idem 1.03.05. 36. P 7.4.F1,4 Nota de aprovizionare

instalaţii sanitare , termice ventilaţii , electrice .

PO 7.4 18.12.04.

37 .

PO 7.4 F 5 P. V . de recepţie materiale Idem 18.12.04.

38. PO7.4.1.F1 Fisa evaluare furnizori Po 7.4.1 24.02.05. 39. PO7.4.1.F2 Lista furnizori agreaţi Idem 24.02.05. 40. PO8.2.1.F1 Chestionar de evaluare

firma PO 8.2.1 7.02.05.

41. PO8.2.1.F2 Evaluarea satisfacţiei clientului

Idem 7.02.05.

Întocmit Manager S.M.C.


- 172 -

Anexa 10

DATA 07.08.2006 Lista documente externe

Nr. crt

DENUMIRE DOCUMENT / AUTOR Observaţii Data

Înregistrării 1 Acte legislative în vigoare privind adjudecarea şi

contractarea lucrărilor de construcţii – instalaţii 09. 2001

2 Beta – catalog “ 3 Buletin roman de agrement tehnic în construcţii “ 4 Cartea muncitorului de la distribuţia gazelor naturale “ 5 Catalog – Ştefan Clayt s.r.l. (cele mai căutat distribuitor de

scule) “

6 Condiţii tehnice generale pentru executarea lucrărilor de construcţii – instalaţii interioare

“

7 Corespondenta afaceri (romana, engleza, franceza, germana) “ 8 Deviz şi analiza tip “ 9 Dkd – g200 s4 talkum agrement mlpat “ 10 Dkd std ulen bahn agrement mlpat “ 11 Expo – apa – bucharest – official catalog “ 12 Extrase de legi în domeniul calităţii în construcţii montaj “ 13 Fizica cls. x “ 14 Fizica cls. xi “ 15 Fondul monetar stabilo “ 16 Ghid protecţia muncii vii “ 17 Ghidul responsabilului cu urmărirea în exploatare a

construcţiei ge 035-99 “

18 Hen sel – installations liste “ 19 Indicator norme deviz rpi “ 20 Indicator de norme de deviz “g” “ 21 Indicator norme deviz rsp “ 22 Indicator norme deviz v “ 23 Indicator norme deviz e “ 24 Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini “ 25 Instalaţii de încălzire şi ventilaţie (îndreptar) “ 26 Instalaţii electrice “ 27 Instalaţii electrice şi automatizări accesorii de fixare “ 28 Instalaţii electrice şi automatizări elemente de împământare “ 29 Instalaţii electrice şi automatizări mecano – g “ 30 Instalaţii electrice şi automatizări mecano – u “ 31 Instrucţiuni privind condiţiile de închidere a circulaţiei “ 32 Izolarea antivibratore a maşinilor “ 33 Kompass – catalog “ 34 Legislaţia romana 1 ianuarie – 31 martie 1998 “ 35 Manualul dirigintelui de specialitate în construcţii 001/97 “ 36 Microsoft windows 95 09.2001


- 173 -

37 Normativ de protecţie a muncii pentru industria de utilaj greu

“

38 Normativ pentru proiectarea şi execuţia conductelor de aducţiune

i22 “

39 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termica

“

40 Norme orientative consumuri de resurse “ 41 Norme orientative de consum e “ 42 Norme orientative de consum trb “ 43 Norme orientative de consum tf “ 44 Norme orientative de consum s “ 45 Norme orientative de consum i “ 46 Norme specifice pentru activitatea de vopsire “

Întocmit ………………


- 174 -

Anexa 11 Data ……… Monitorizarea Obiectivelor organizaţiei Aprobat

pentru anul………. Director General

Denumire obiectiv Indicator de măsura Termen Responsabil Acţiuni intreprinse

Resurse necesare

Frecvenţa de verificare

Stadiul realizarii obiectivului

1. Elaborarea de programe pentru acţiuni corective, preventive şi pentru îmbunătăţire continua .

1.1. Nr acţiuni corective finalizate la termen/total acţiuni iniţiate

30.01.06.

Manager S.M.C. 30.01.06

Întocmire program de act.core. prev 7.11.05

interne La termene I1=0.81

81%

1.2.Nr acţiuni preventive finalizate la termen/total acţiuni iniţiate

“

I2=0.46 46%

2.Imbunatatirea continua, a doc. şi inreg.de la baza sistem. de man. al calităţii ( ex. prin instr. care descrie activitatea de prod. de la Zona Industriala ) ;

2.1.Elaborare şi avizare instrucţiune

30.03.06.

Directori Depart. Manager S.M.C.

Analizarea variantei propuse şi solicitări ptr. clarificări.

interne La termen 30.10.06

3.Asigurarea unui control al doc. Sis. de man. al calităţii conform cerinţelor SR EN ISO 9001: 2001 .

3.1.Numar documente ţinute sub control / număr documente verificate .

30.03.06.

Directori Depart.

Distribuţie controlata a doc. la pc.-tele de Lucru

interne La auditurile interne

60%


- 175 -

4.Agrementarea exec.clapetelor antifoc conf.cerinţelor legislaţiei;

4.1.Obtinere agrement 30.06.06.

D.G., Manager S.M.C.

Întocmire doc. Agrement

4000E La termen În curs

Manager S.M.C.


- 176 -

Anexa 12 Aprobat DATA ………………. Director General

PROGRAM DE AUDIT INTERN PE ANUL 2006

Nr. Crt.

Departament Documente de referinţa Luna

Obs. 1. TEHNIC -

PRODUCTIE PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3;;PAQ01;PO7.5;7.6;7.1;PAQ 02 ;PO5.6; ,PTQ 01-03 .

2. MARKETING PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3; ;PAQ 01,02;PO7.5;7.1; ;7.2;8.2.1;5.6 ;.7.4.

3. FINANCIAR PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3;;PAQ01,02,PO 7.5;7.1;;5.6;

4. PROIECTARE PO7.3; ;PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3;;PAQ 01,02,PO7.1; 5.6.

5. IMAGINE PO 8.2.1; PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3;PAQ 01,02,PO7.1; 5.6.

6. METROLOGIE PO7.6;;PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3;;PAQ01;PO7.5; .

7. CALITATE MQ ;PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3 ;PAQ 01,02,PO7.5;7.1;7.4.1;5.6. .

8. PUNCT DE LUCRU

PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3; PAQ 01-02,PO7.5;7.1;7.6;PTQ01-05

9. ZONA INDUSTRIALA

PTQ 04 ;PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3;;PAQ 01.PO7.5;7.1

10. APROVIZIONARE

PO7.4 ;PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3; ;PAQ 01,02;PO7.5;7.1;7.5.5;7.4.1 .

11. MANAGERUL GENERAL

MQ ;PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3;;PAQ 01.02,PO7.5;7.1;7.2;7.3;7.4.1;7.4;8.2.1;5.6.

12. GESTIUNE MQ ;PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3;;PAQ 01;PO7.5.5;IL2;PO7.4.


- 177 -

13. RESURSE UMANE

PO6.2.2; PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3;;7.1;PAQ 01,02.

14. SERVICE PS4.2.3;4.2.4;8.2.2;8.3;8.5.2;8.5.3;;PAQ01;PO7.5;7.6;7.1;PAQ 02 ;PO5.6; ,PTQ 05 .

Legenda

Audit programat ڤ Audit realizat


- 178 -

Anexa 13

Aprobat Director General

PLAN DE AUDIT INTERN

COMPARTIMENTUL AUDITAT

Proiectare Tip audit: planificat * neplanificat de urmărire

Obiectivele auditului:- Verificarea stadiului implementării S.M.C. conform SR EN ISO 9001: 2001 , MQ şi procedurilor adecvate. - Verificarea executării acţiunilor corective .

- Documentele de referinţa: SR EN ISO 9001:2001, SR EN ISO 9000:2001,

MQ, PS :4.2.3., 4.2.4., 8.2.2., 8.3., 8.5.2. , 8.5.3., PO7.3.,PAQ 01, 02, PO

7.3.,7.1., 7.4., 7.5. , 8.2.4.

- Perioada de audit: 12.09.2006

- Auditor sef: ing. ……………

- Auditori: -

Reprezentanţii compartimentului auditat: Director Proiectare ing. ……………………………………..;etc.

- Program de desfăşurare al auditului

1. Şedinţa de deschidere: data ora locul

12.09.2006 9.00 Sediul Verdi

Colectare şi analizare dovezi prezentate:

2. Şedinţa de închidere: data ora locul

12.09.2006 12.00 Sediul Verdi

Auditor şef ing. ………… Primit : Director Proiectare

Ing. …………. Data : 05.09.2006


- 179 -

Anexa 14 Aprobat

Director General RAPORT DE AUDIT INTERN

Nr. 03 / 14.03.06. 1.Departamentul / elemente auditate . Proiectare 2. Obiectiv : - Verificarea stadiului implementării SMQ , conform SR EN ISO 9001:2001 , MQ , şi proceduri aplicabile - Implementare acţiuni corective şi preventive propuse . 3.Echipa de audit : Auditor Sef ing. D. Galan 4. Perioada desfăşurării auditului: 14.03.06. 5.Reprezentantii departamentului auditat( Auditati ) : Membrii departamentului proiectare :Ing. ……………………………………. 6.Documente de referinţă : SR EN ISO 9001:2001 , MQ, PS 4.2.3 , 4.2.4 ,8.2.2., 8.3 , 8.5.2 , 8.5.3 , PAQ 01 , PO 7.3., SR EN ISO 9000:2001 ; RA NR.4 / 05.02.04. 7.Neconformitati sau observaţii depistate: 7.1.Neconformitatea constatata în cursul auditului : - Obiectivele departamentului nu sunt aprobate de D.G., nu sunt stabiliţi indicatori de măsurare a obiectivelor, şi nu sunt prezentate conform tabelului (sau o forma similara) . Responsabil Director Proiectare Termen Ing………………. 15.04.06. 7.2.Observatii - Se recomandă atenţie la controlul documentelor, astfel încât orice plan sau piesă scrisă care iese din atelier să abă toate datele de identificare şi semnăturile ; - Se vor întocmi procese verbale de analiză periodică a activităţii departamentului ; - Planul de activitate a departamentului se va completa cu data , nume întocmitor şi aprobat Director General; - Se vor întocmi în continuare planuri ale calităţii pentru proiectele în curs de execuţie. 8. Concluzii:

Neconformităţile şi observaţiile se vor rezolva până la termenele stabilite şi atunci când este cazul permanent.

10.Lista de difuzare : Director Proiectare Ing…… Semnătura auditor şef: Ing……… Anexe -1File .


- 180 -

Anexa 15 Data 15.07.06

REGISTRU EVIDENTA RAPOARTE NECONFORMITATE Audit

Nr. Nr. Comparti

ment auditat

Responsabil acţiuni corective

/ preventive

Termen Verif. Data RN

Reverificare

1 01 Gestiune Mihaela …….. 1.03.06 15.03.06 rezolvat 3 02 Proiectare Ing. Ion …….. 15.04.06 30.04.06 rezolvat 4 03 Tehnic-

Prod. Ing. Dragos …… 30.08.06

4 04 “ “ 15.05.06 19.05.06 rezolvat 5 05 Service Anişor……….. 30.05.06 5.06.06 30.06.06 rezolvat 8 06 Metrologi

e Mihaela …….. 30.05.06 30.05.06 rezolvat

9 07 Aprovizionare

Ing. Andrei …… 30.05.06 2.06.06 rezolvat

9 071 “ “ 30.05.06 2.06.06 rezolvat 7 08 Calitate Ing. Dana….. 07.07.06 07.07.06 rezolvat 7 09 “ “ “ “ rezolvat 10 10 Resurse

Umane Ec. Camelia ….. 01.07.06 7.06.07 Partial

(Fara Z.I)

11 11 Punct de lucru (BBP)

Ing. Elena ……. 12.07.06 12.07.06 rezolvat

12 “ “ “ “ “


- 181 -

Anexa 16

Data 15.07.06.

OPISUL RAPOARTELOR DE NECONFORMITATE(clauza 8.3.) Nr. raport

Denumire lucrare Beneficiar Cauza de baza Obs.

Şantier BBP 1. Instalaţie sanitara BBP Proiect neclar rezolvata 2. Controlul doc. BBP Revizie PTQ 02 “ 3. Controlul execuţiei BBP Execuţie

defectuoasa “

4. Lucrări execuţie BBP “ “ 5. Lucrări execuţie BBP “ “ 6. Lipsa colab. cu

Mark.+Aprov. BBP “ “

7. Execuţie Tubulatura BBP “ “ 8. Lucrări execuţie BBP “ “ Departament

Gestiune

1. Verificare prin sondaj

Punct de lucru

Necorelare fişe cu existent

“

Şantier Rokura 1. Execuţie TGD Rokura Proiectare

defectuoasa “

2. Instalaţii climatizare Rokura Proiectare defectuoasa

“

3. Instalaţii CT Rokura Proiectare defectuoasa

“

Sediu central Manageri proces

1. Procese organizaţie Manageri proces

Nu s-au elaborat rapoarte de analiză a managementului

“


- 182 -

Anexa 17 RAPORT DE NECONFORMITATE

NR 1 / DATA 31.01.06 1.CONSTATARE 1.1Obiectiv/Departament: Rapoarte de management / Departamente organizaţie 1.2 Document de referinţă (STAS ,desen .procedura ,etc .) : MQ, SR EN ISO 9001 : 2001 1.3.Referitor : Completare documentaţie. 1.4 Detalii asupra neconformităţii: Nu a fost elaborat raportul de analiza a managementului .

2. Descoperit la:

2.1. Natura neconformităţii

Întocmit: Funcţia: Manager S.M.C. Nume: …………… Semnătura:…….......... 3. ANALIZA CAUZA

Propunere Remediere Refacere Derogare corecţie: Elaborarea urgenta a raportului pentru analiza de management. 3.1 ANALIZA PROPUNERE: Funcţie Nume Semnături Director Marketing; Responsabil Financiar; Responsabil Gestiune; Responsabil Aproviz;

………………….. ………………….. ………………….. …………………..

………………............... ………….... …………....


- 183 -

Director Service; Director Imagine

………………….. …………… ……………

4. COSTURI ESTIMATIVE COSTURI ESTIMATIVE Materiale Manopera Penalizări de plat Lei: Lei: Lei: Funcţie Nume Semnături

5. ACTIUNI PREVENTIVE ŞI CORECTIVE A. Pentru rezolvare neconformitate

- Elaborarea raportului de analiza a managementului .

Responsabil: Directori Departamente

Termen: 15.02.06

B. De prevenire a repetării - Responsabil: Termen: Aprobat: DIRECTOR GENERAL

Data: 06.02.06

6. REZULTATELE VERIFICARII ∞ Admis Respins Data: ………………

Verificat de: Funcţia: Manager S.M.C. Nume: Kkkkkkkkk Semnătura: Observaţii:

7.Repetat verificarea implementării acţiunilor corective / preventive ( pentru cazurile Nu sau parţial) Verificat de: Funcţia : Nume : Semnătura : Data….


- 184 -

Anexa 18

Schema circuit RNC de la depistare - la corecţie, acţiune corectivă şi închidere RNC

Depistare Neconformitate + Emitere Raport de neconformitate

(RNC)

Emitent (original)

Manager SMC( o copie )

Verificarea executării act.cor. şi închiderea RNC

la termen

Verificarea prin sondaj a

executării act.cor.

Închidere neconformitate şi propuneri de

acţiuni preventive

Responsabil

corecţie

Executare corecţie şi acţiune corectivă

Teză de Doctorat: Contributii la implementarea sistemului de management al calitatii intr-o firma de instalatii

- 185 -

Anexa 19 Planificarea realizării produsului APROBAT

Obiectiv / Departament : Planificare activitate / Calitate Director General Perioada ianuarie –februarie 2006

Intocmit

Nr. Crt

Faza / operaţie Execuţie / verificare / încercare

Documente aplicabile

Rapoarte înregistrări

Funcţie execuţie / verificare

Verificator desemnat Data Obs.

Nume Semnătura 0 1 2 3 4 5 6 7 8 1. Planificarea activităţii

departamentului de Calitate

MQ şi PO 7.1.

PO 7.1. F1 13.01.06

2. Revizuire Lista Furnizori Agreaţi

MQ şi PO 7.4.1.

PO 7.4.1.F1.

20.01. 06

3. Elaborare Program audituri interne /

2006

MQ şi PS 8.2.2.

PO 8.2.2. F1

25.01. 06

4. Discutarea şi aprobarea

Obiectivelor Firmei / 2006

MQ MQ Anexa 3.

30.01. 06

5. Pregătirea raportului pentru analiza de

management

MQ şi PO 5.6.

PO 5.6.F1 03.02.06

6. Analiza managementului

MQ şi PO 5.6.

PO 5.6.F1 concluzii

08.02.06


- 186 -

Anexa 20

P R O C E S V E R B A L

Nr. 1 Data______________

Recepţie materiale Prin prezenta se confirma primirea următoarelor cantităţi de materiale conform: Factura nr…../ ….. Dintre acestea, următoarele nu au corespuns din punct de vedere calitativ şi/sau cantitativ la recepţia vizuala: - ANEXA la procesul verbal de recepţie materiale:

Nr crt Document Data

documentului Semnătura predator

Semnătura primitor

1 Factura nr 02345 25.08.06 M.Florin Ing.T.Todi

2

3

4

5

6

7


- 187 -

Anexa 21

Fisa de control produse / servicii aprovizionate

Nr. Crt.

Denumire produs / serviciu aprovizionat

Denumire furnizor Documente / Standarde aplicabile

Înregistrări şi documente transmise de producător

Documente emise la recepţie

Gestionar (nume / semnătura)

1 2 3 4 5 6 7 1. Cablu CYY-F3*2,5 Chorus Marketing SR-CEI 60502 Declaraţie de

conformitate NIR 1430

2. Cablu CYY-F3*1,5 Consolight SR-CEI 60502 Certificat calitate , Declaraţie de conformitate.

NIR 1460

3. Doza aparat rigips ICP64/22

Pacard Co -CSN EN 870100 :87+am

a:89:B:89

“ NIR 1072

4. Doza aparat rigips ICP64/42

Kopos Electro -IEC 60670:89 +A1.94 ISO 9001 şi ISO

14000

Agrem.017/ -05.aviz tehnic, certificat de

testari ISO 9001, Cert. Of App., Decl.de conf.

NIR 1457

5. Doza derivaţie 72*72*35 Kopos Electro “ “ NIR 1483 6. Priza dubla PT IP 44 EBS DIN VDE 0620

DIN 49440 Certif.. de garanţie,

Declaraţie de conformitate.

NIR 935

7. Copex Dn 16 Kopos Electro EN 50086-1 EN 11 21

Agrement tehn.+ aviz tehn.

NIR 808

8. Lampa TBS 233 4*18W Soft Watt CEI 598-1 Certif.. de garanţie, Declaraţie de conformitate.

NIR 1353


- 188 -

9. Lampa FBH 46 2* PLC 26W

Flash Trading CEI 578: CEI598-1, SR

EN 60529,GAT 171/96

Certif..de garantie, Declaraţie de conformitate.

NIR 1083

10. Priza conexiune voce-date Novar Electric ANSI/EIA /TIA 568-A

“ NIR 1118

11. Tub neon18W/830 Flash Trading EN 60 901, 60968,60969,IEC 901, 968, 969.

Certif..de garanţie, Declaraţie de conformitat

NIR 1388

12. Cablu CYYF 4*4 Rombal NIR 868 13. Priza 3*32A/IP44 Comtec 2000 CEI 309-1, 309-

2, 529/1990 Certif. calitate,

Declaraţie conformitate. NIR 846

14. Rama 2 posturi Pacard Co Agrement tehnic, certif.. de garanţie, declaraţie

conformitate.

NIR 1072

15. Rama priza calculator Telectric NIR 865

Elaborat Gestionar


- 189 -

Anexa 22

Evaluarea satisfacţiei clientului

1.COORDONATE CLIENT / LUCRARE / TERMENE Client: Lucrare: Amplasament: Data semnării contractului: Data încheierii lucrării: 2. CATEGORIA DE LUCRARI EXECUTATE:

2.1 Instalaţii de apă şi canalizare 2.2 Instalaţie electrică; 2.3 Instalaţie încălzire; 2.4 Climatizare / Ventilaţii; 2.5 Proiectarea instalaţiilor executate:

da; nu;

2.6 Alte servicii (rugam enumeraţi): . . . . . . . .

3. INCREDERE ŞI COMUNICARE CU CLIENTUL:

3.1 De unde ne cunoaşteţi din acţiunile noastre de promovare

(reclama), de la alţii.

3.2. Aţi solicitat recomandări de la clienţii noştri tradiţionali ?

da

nu

3.3 Cu ce încredere ne-aţi abordat ?

moderata; încrezător; eram sigur ca vom reuşi împreuna.

3.4 Cat de buna şi prompta a fost comunicarea cu noi ?


- 190 -

satisfăcătoare; bună; foarte bună.

3.5 După terminarea lucrării încrederea Dvs. în noi:

a scăzut; a rămas aceeaşi; a crescut.

4. RESPECTAREA TERMENELOR CONTRACTUALE

a fost depăşit termenul final prevăzut (au fost întârzieri); au existat unele abateri de la termenele pe parcurs convenite

dar termenul final a fost respectat; lucrările s-au încheiat la termen.

5. OPINIE ASUPRA RAPORTULUI CALITATE/PRET/PRESTATIE.

5.1.De calitatea echipamentelor şi materialelor introduse în sistem

sunteţi:

nu sunt mulţumit; calitatea este bună; calitatea este foarte bună.

5.2. De preţul echipamentelor introduse în sistem sunteţi:

a. nu sunt mulţumit; b. îl consider corect; c. îl consider avantajos;

5.3 Apreciez că prestaţia realizată este:

acceptabilă bună; foarte bună.

5.4. Cum apreciaţi în ansamblu calitatea lucrării executată de

noi pentru Dvs. ?


- 191 -

nu sunt mulţumit; calitatea este bună; calitatea este foarte bună.

6. RAPORTUL PRET / PRESTATIE IL APRECIEZ CA FIIND:

scump;

corect foarte avantajos.

7. SOLUTIONAREA EVENTUALELOR DVS. NEMULTUMIRI, A FOST:

7.1 Ca rezolvare:

nu s-au rezolvat;

în mica parte; tot

7.2 Ca termen:

dificil; prompt; foarte prompt.

8. CUM APRECIATI COMPORTAMENTUL PERSONALULUI NOSTRU ?

8.1 Cooperare:

puţin amabil; indiferent; amabil şi cooperant

8.2 Atenţia acordata proprietarii clientului:

nepăsător; se comportă cu grijă; foarte atent şi grijuliu.

8.3 Curtenia la încheierea lucrării:


- 192 -

murdărie şi neglijenta; curat curat şi îngrijit.

Va mulţumim sincer pentru răspunsul

Dvs.


- 193 -

Anexa 23 Raport de neconformitate (anexa raport audit)

(RN) Nr. 02. / 15.03.2006

1.Tip audit Audit planificat Audit neplanificat Audit de urmărire 2. Documente de referinţa : MQ, SR EN ISO 9001:2001; PO7.3. şi procedurile de sistem (PS) 3.Neconformitate constatata : Descriere : - Nu sunt aprobate obiectivele departamentului şi nu sunt stabiliţi indicatorii de măsura. Modul de prezentare a obiectivelor nu este cel recomandat în şedinţa de instruire din 03.11.05. Auditor Sef : ing. D. Galan …………… ( Nume şi prenume ) ( Semnătura ) Auditor - ( Nume şi prenume ) ( Semnătura ) 4.Departament /Funcţie : Proiectare, Director Proiectare. 5.Actiuni corective / preventive propuse : - Acţiuni Corective - Se vor transmite spre aprobare obiectivele departamentului şi se va revizui modul de prezentare. Termen : 15.04.06. Responsabil : ing. I.Nicoara - Acţiuni Preventive La auditurile de urmărire se va monitoriza gradul de realizare a obiectivelor şi a indicatorilor stabiliţi. Sef Departament : Ing. Ion Nicoară …………… 15.04.06. (Nume şi Prenume ) (Semnătura ) (Data) 6.Verificarea implementării acţiunilor corective / preventive (c/p ) prin : Audit de urmărire Verificare Stadiul implementării c/p Da Nu Parţial Termen Data …….. Auditor : ………………… …………… (Nume şi Prenume ) ( Semnătura ) 7.Repetat verificarea implementării acţiunilor corective / preventive ( pentru cazurile “Nu” sau “parţial “) Rezultat :Data ………… Auditor : …………. ……………. (Nume şi Prenume ) ( Semnătura )


- 194 -

Anexa 24

PROCES – VERBAL PENTRU PROBA DE PRESIUNE LA RECE Nr. …………….. / din. ………………………

1.Denumire instalaţie: Instalaţie de încălzire a imobilului 2.Proiect Nr. 263 / iunie 2006 Caiet de sarcini aferent proiectului nr. . 263 / iunie 2006 3.Valoarea presiunii de probă 6 (bar), conform proiect. 4.Timp de menţinere la presiunea de probă 6 (ore). 5.Temperatura agentului termic 75-90 (oC), conform proiect. 6.Proba a fost efectuată conform*) I 13 –02 şi C56-03 ; În timpul probei nu s-au constatat: variaţii de presiune la manometru; fisuri, crăpături sau scurgeri vizibile de apa la îmbinări; 7.Concluzii: proba de presiune la rece a fost corespunzătoare prevederilor din proiect şi a normativelor în vigoare; proba s-a efectuat înainte de finisarea elementelor instalaţiei (vopsire, izolare termica), de închidere a acestora în canale ne vizitabile sau şanţuri în pereţi şi planşee, sau de înglobarea lor în elementele construcţiei. Conductele se pot izola şi inchide. Nume Prenume Semnatura BENEFICIAR: zzzzzzzz xxxxxxxx ………. EXECUTANT: eeeeeeee ggggggggg ……….


- 195 -

BIBLIOGRAFIE 1 Antonescu, V.,

Trandafir, M. Calitatea, Oficiul de Informare - Documentare pentru industria constructoare de maşini, Bucureşti, 1994

2 Apostol, P. şi colab.

Dicţionar de filosofie, Bucureşti, Editura Politică, 1978

3 Atanase, I., Ionaşcu, I., Pâslaru, C. şi colab.

Dicţionar de merceologie - terminologie generală, Bucureşti, ASE, 1996

4 Barbon, N. Discurs despre comerţ, Londra, 1690 (versiune electronică)

5 Baron, T., Isaic- Maniu, Al. şi colab.

Calitate şi fiabilitate. Manual practic, Bucureşti, Editura Tehnică, 1998

6 Bârsan-Pipu, N., Isaic-Maniu, Al., Voda, V.Gh.

Defectarea – Modele statistice cu aplicaţii, Bucureşti, Editura Economică, 1999

7 Beatty, J. Lumea în viziunea lui Peter Drucker, Bucureşti, Editura Teora, 1998

8 Biţoc, L. Asigurarea calităţii la firmele de vârf din S.U.A. şi Japonia, Tehnologie, Calitate, Maşini, Materiale nr. 6, Bucureşti, Editura Tehnică, 1989

9 Bressand, A., Distler, C.

Le Prochain Monde, Paris, 1985

10 Brown, M.G. Why does total quality fail in two out of three tries?,Journal for Quality and Participation, 1993

11 Butman, J. Juran- a Lifetime of Influence, John Wiley & Sons, Inc, New York, 1997


- 196 -

12 Byrne, J., A. Management’s New Guru, Business Week, August 31,1992

13 Cârjan, L. Istoria Poliţiei Române de la origini până în 1949, Bucureşti, Editura Vestala, 2000

14 Catedra de Merceologie şi Managementul Calităţii, ASE

Managementul calităţii şi protecţia consumatorilor, Volumele. I, II, III, ASE, Bucureşti, 1997

15 Catedra de Merceologie şi Managementul Calităţii, ASE

Managementul calităţii: tehnici şi instrumente, Bucureşti, ASE, 1999

16 Cătoiu, I., Teodorescu, N.

Comportamentul consumatorului, Bucureşti, Editura Economică, 1998

17 Chorn, N.H. Total Quality Management: Panacea or Pitfall, International Journal of Physical Distribution and Logistics Management, 1991

18 Ciobotaru,V., Angelescu,A., Vişan,S.

Progres tehnic, calitate, standardizare, Bucureşti ASE-Biblioteca Digitală,

19 Ciurea, S., Drăgulănescu N.

Managementul calităţii totale, Bucureşti, Editura Economică, 1996

20 Connor, P.,E. Total Quality Management: a selective commentary on its human dimensions, with special reference to its downside, Public Administration Review, 1997

21 Covey, S.,R. Etica Leader-ului eficient sau conducerea bazată pe principii, Ed.I, Bucureşti, Editura Allfa, 2001

22 Covey, S.,R. Eficienţa în 7 trepte sau un abecedar al înţelepciunii, Bucureşti, Editura Allfa, 2000

23 Crosby, P.,B. Let’s Talk about Quality, New York:


- 197 -

McGraw- Hill, 1989

24 Crosby, P.,B. Quality Is Free, New York: McGraw Hill, 1979

25 Crosby, P.,B. Quality Process Improvement Management College (course materials), San Jose, CA: Philip Crosby Associates, Inc.

26 Crosby, P.,B. Quality Without Tears: The Art of Hassle-free Management, New York, McGraw- Hill, (versiune electronică)

27 Deming, W., E. The New Economics, Cambridge, Mass: Center for Advanced Engeneering Study, 1993 (versiune electronică)

28 Deming, W., E. Quality, Productivity and Competitive Position, Cambridge MA, MIT, Center for Advanced Engineering Study,1982; Out of the Crisis,Cambridge MA, MIT, Center for Advanced Engineering Study,1986; The New Economics

29 Deming, W.,E. Out of Crisis, Massachusetts Institute for Technology, 1996

30 Deming.W.,E. Out of Crisis, Cambridge: Massachusetts Institute of technology, Centre for Advanced Engineering Study, 1986

31 Diaconescu, I. Merceologie alimentară, Editura Eficient, Bucureşti, 1998

32 Dima, D. Eticheta şi etichetarea modernă a mărfurilor alimentare, Marketing design (nr. 4), Bucureşti, 1983

33 Dima, D., Bucur, I., Stănescu, D.

Ipostazele calităţii mărfurilor în procesul de comercializare, Elemente de sinteze nr. 7-8/1987, Academia de Studii Economice, Colecţia Sistemului Informaţional Ştiinţific, Centru editorial-


- 198 -

poligrafic Bucureşti, ASE, 1987

34 Dima, D., Felea, H., Onuţu, N.

Îndrumător pentru determinarea calităţii mărfurilor, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1977

35 Dima, D., Păunescu, C.

Valenţe manageriale ale ipostazelor calităţii mărfurilor, Economia-Orizont 2001, Braşov, Editura Omnia UNI S.A.S.T, 2001

36 Doley, K. The Paradigms of Quality: Evolution and Revolution in the History of the Discipline – Advances in the Management of Organizational Quality, AI Press (versiune electronică)

37 Dortman, R., Steiner, P.O.

Optimal Advertising and Optimal Quality, American Economic Review, December, 1954

38 Drăgulănescu, N. De la calitatea controlată la calitatea totală, Bucureşti, Editura Alternative, 1996

39 Drăgulănescu, N. La qualite en Roumanie: de l'approche passive-repressive a la qualite totale, Bucureşti, Editura Tehnică, 1996

40 Drîmba, O. Istoria culturii şi civilizaţiei, ediţia definitivă, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 2001

41 Drucker,P.,F. The End of Economic Man: The Origins of Totaliaritanism, Tranzaction Publishers, reprint 1995

42 Drucker,P.,F. The New Society: The Anatomy of Industrial Order, Tranzaction Publishers, editie revizuită, 1993


- 199 -

43 Drucker,P.,F. Concept of the Corporation, Tranzaction Publishers, reprint 1993

44 Drucker,P.,F. The Practice of Management, HarperBusiness, ediţie revăzută, 1993

45 Drucker,P.,F. Technology, Management and Society; Essays, Harper Collins, 1970

46 Durfee, W., F. The history and modern development of the art of interchangeable constructions in mechanisms, Journal of the Franklin Institute, p. 1225-1893,

47 Eskildson, L. Improving the odds of TQM’s success, Quality Progress, 1994

48 European Commission The European Way to Excellence, Brussels, 1996

49 Evans, J.,R., Lindsay, W.,M.

The Management and Control of Quality, editia 3, New York, West Publishing Company, 1996

50 Faguet, E. The Cult of Incompetence, New York: Dutton, 1914 (traducere Barstaw,Beatrice)

51 Favier, J. Aur şi Mirodenii: Naşterea omului de afaceri în evul mediu, Bucureşti, Editura Artemis, 2001

52 Feigenbaum, A. Superior product quality – a renewed American challenge – Industrial Quality Control, 1966

53 Feigenbaum, A. Quality Control: Principles, practice and administration, NY: McGraw Hill, 1951

54 Flynn, B. ,B., Schroeder, R.,G., Sakakibara, S.

The relationship between JIT and TQM: Practices and performance, Academy of Management Journal, 1995

55 Foloran,J., Morgan, J.,P. The Evolution of Six Sigma, August 2003 (versiune electronică)


- 200 -

56 Fourquin, G. Histoire economique de l’Occident

medieval, Paris, A. Colin, 1979

57 Frevert, U.,H., Haupt, G

Omul secolului XX, Iaşi, Editura Polirom, 2002

58 Froman, B. Manualul calităţii - instrument strategic al abordării calităţii, Bucureşti, Editura Tehnică, 1998

59 Fuerea, A. Manualul Uniunii Europene, Bucureşti, Editura ACTAMI, 2001

60 Galan D. Teorii ale învăţării – Simpozionul naţional de management organizat de S.M.C.T.C. (articol publicat in 27-28.11.2002)

61 Garvin, D., A., March, A .

A Note on Quality: The Views of Deming, Juran and Crosby. Boston, MA: Harvard Business School, 1986

62 Garvin, D.,A. Managing Quality - The Strategic and Competitive Edge, The Free Press, A Division of Macmillan, New York, 1988

63 Garvin, D.,A. What does Product Quality Really Mean?, Sloan Management Review, 1990

64 Garvin. D.,A Managing Quality: The Strategic and Competitive Edge, New York, Free Press, 1988

65 Gheorghiu, A. şi colab.

Mãsurarea, analiza şi optimizarea calitãţii produselor industriale, Bucureşti, Editura Stiinţificã şi Enciclopedicã, 1982

66 Gilmore, H.,L. Product Conformance Cost. Quality Progress, June, 1974

67 Goldratt, E.,M. Theory of Constrain, North River Press Incorporated, December, 1999


- 201 -

68 Grant, R.,M. AMR Captures TQM – Essence Escapes, Academy of Management Review, 1995

69 Grant, R.,M. şi colaboratorii TQM’s Challenge to Management Theory and Practice, Sloan Management Review, 1994

70 Hammer, M. Champy, J.

Reenginering-ul intreprinderii, Bucureşti, Editura Tehnică, 1996

71 Harvey, L., Green, D.

Defining Quality, Assessment and Evaluation in Higher Education, 1993 (versiune electronică)

72 Hellemans, A., Brian, B. Istoria descoperirilor ştiinţifice, Bucureşti, Editura Orizonturi, 1998

73 Hicks, J.,R. Value and Capital: An inquiry into some fundamental principles of economic theory, Oxford University Press, Oxford,1939 (versiune electronică)

74 Hofstede, G.,H. Cultures and Organizations: Software of the Mind, Second Edition, McGraw Hill, U.K., 1997

75 Hunt, D. Managing for Quality: Integrating Quality and Business Strategy, Homewood Ill, Irwin, 1993

76 Huth, E., W. Die Entstehung der Stadt Frankfurt (Oder), Berlin, 1975

77 Ionaşcu, I., Dima, D şi colab.

Elemente de teoria şi strategia calităţii mărfurilor, volumul I şi II, ASE, Bucureşti, 1987, 1991

78 Ionescu, C.,N. Curs de Teoria Cunoştinţei, prelegeri-1913 (versiune electronică)

79 Ionescu, S. Managementul şi asigurarea calităţii, Centrul de informare documentară pentru electrotehnică, Bucureşti, 1994


- 202 -

80 Ionescu, S. Excelenţa industrială. Practica şi teoria calităţii, Bucureşti, Editura Economică, 1998

81 Iorga, N. Opere economice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982

82 Ishikawa, K. What is Total Quality Control? The Japanese Way, New Jersey: Prentice-Hall, 1985

83 Ishikawa, K. , Lu, D. J. What is total quality control? The Japanese Way. Englewood Cliffs, New York: Prentice Hall, 1985

84 Juran, J.,M. Why quality initiatives fail?, Journal of Business Strategy, 1993

85 Juran, J.,M. Quality Control Handbook, 1st edition, New York: McGraw-Hill, 1951

86 Juran, J.,M. Juran on Quality by Design: The New Steps for Planning Quality into Goods and services, The Free Press, New York, 1992

87 Juran, J.,M. Made in USA - A Renessaince in Quality, Harward Business Review (nr.71) 1993, p. 42-50

88 Juran, J.,M. World War II and the Quality Movements, Quality Progress (nr. 24) 1991, p. 19-24

89 Juran, J.,M., Gryna, F.,M.

Calitatea produselor, Bucureşti, Editura Tehnică, 1973


Quality Control Handbook, 4th edition, New York: McGraw-Hill, 1988


Quality Planning and Analysis, McGraw-Hill Inc.,New York 1980

92 Juran, J.,M., Gryna, F.,M., Bingham, R.,S.

Quality Control Handbook, 3rd edition, New York: McGraw-Hill, 1974


- 203 -

93 Juran, J.,M., Seder, L.,A. Gryna, F.,M.

Quality Control Handbook, 2nd edition, New York: McGraw-Hill, 1962

94 Juran, J.M. - editor şef

A History of Managing for Quality, ASQC Quality Press, Milwauke, Wisconsin, 1995

95 Kelada, K. La gestion integrale de la qualite totale, Quafec, Quebec, 1990

96 Keuhn, A.,A., Day, R.,L.

Strategy of Product Quality,Harvard Business Review, November-December, 1954

97 Klauss, P.,G. Quality Epiphenomeon: The Conceptual Understanding of Quality in face-to-face Service Encounter, ediţia Lexington (Czepiel, Solomon, Surprenant) MA: Lexington Books, 1985

98 Kotler, P. Managementul marketingului, Bucureşti, Editura Teora, 2000

99 Kotler, P., Sounders J., Armstrong, G., Wong, V.

Principiile marketingului, Bucureşti, Editura Teora, 2000

100 Kuhn, T. Structura Revoluţiilor Ştiinţifice, Ediţia a 2-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 1999

101 Le Goff, J.

Omul medieval, Iaşi, Editura Polirom, 1999

102 Leifler, K.,B. Ambiguous Changes in Product Quality, American Economic Review, December, 1982

103 Levenson, I. The Networking Economy, Hudson Institute Papers, New York, 1985

104 Mann, N.,R. The Keys to Excelence: The Story of the Deming Philosophy, Los Angeles, Prestwick Books, 1995


- 204 -

105 Maynes, E., S. Decision - making for consumers: an introduction to consumer economics, MacMillan publishing Co, New York, 1976

106 Maynes, E.,S. The Concept and Measurement of Product Quality, Household Production and Consumption, (nr.3) 1990

107 McConnell, J. Analysis and control of variation, Australia, Delaware, 1987

108 Mittoneau, H. O nouă orientare în managementul calităţii: şapte instrumente noi, Bucureşti, Editura Tehnică, 1998

109 Negrea, M., Dinu, V.

Bazele merceologiei,Editura Bucureşti, Editura ASE, 2001

110 Nixon, F. Managing to Achieve Quality and Reliability, McGraw- Hill, N.Y, 1971

111 Noye, D. Ghid practic pentru controlul calităţii, Bucureşti, Editura Tehnică, 2000

112 Olaru, M. Factori critici în implementarea TQM, Tribuna Economică nr. 38-39, 1996

113 Olaru, M. Managementul Calităţii, ediţia a II revizuită şi adăugită, Bucureşti, Editura Economică, 1999

114 OLARU A.

Organizarea si conducerea producţiei de construcţii montaj” Ed. Tehnica, Bucureşti

115 Olaru, M. şi colab.

Managementul calităţii. Concepte şi principii de bază, Bucureşti, ASE, 1999

116 Oprean, C., Kifor, C.V.

Managementul calităţii, Sibiu, Editura Universităţii Lucian Blaga, 2002


- 205 -

117 Parasuraman, A., Zeithaml, V.,A, Berry, L.L

A Conceptual Model of Service Quality and Its Implications for Future Research, Journal of Marketing, Fall 1985

118 Perigord, M. Etapele calităţii, Demersuri şi intrumente, Bucureşti, Editura Tehnică, 1997

119 Perigord, M., Fourmier, J.P.

Dicţionarul calităţii, AFNOR, Paris, 1993

120 Peter, S.,P, Neuman, R.,P., Cavanagh, R.,R.

The Six Sigma Way: How Ge, Motorola & Other Top Companies Are Honing Their Performance, McGraw – Hill, 2000

121 Peterson, R.,A, Wilson, W.,R.

Perceived Risk and Price-Reliance Schema as Price-Perceived Quality Mediators. Lexington,Lexington Book: Perceived Quality, 1985

122 Petrescu, V., Pâslaru, C., Sârbu, R.

Expertiză merceologică, Bucureşti, Editura ASE, 2001

123 Popescu, S. Bazele managementului calităţii, Cluj- Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 1999

124 Popescu-Neveanu, P., Didilescu, I. Fischbein, E.

Psihologie generală şi noţiuni de logică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975

125 Popper, K.,R. Logica Cercetării, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Encicopedică, 198

126 Popovici F. Practica planificării in construcţii montaj Ed. Tehnica, Bucureşti

127 Postavaru N.

“Managementul celor trei nivele” – curs Ed. Didactica si Pedagogica, Bucureşti 1996

130 Postavaru N., Eremia D., Galan D.

Ghid pentru întocmirea documentaţiilor tehnico-economice la proiectele de instalaţii în construcţii, Ed Matrix 2007

131 Postavaru N.

“Managementul calităţii totale”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti


- 206 -

2000. 132 Potie, C. Diagnosticul calităţii, Bucureşti, Editura

Tehnică, 2001

133 Purnus A. Ene N.

Elaborarea documentatiei economice in constructii” Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2001

134 Purdea D., Pop, F.

Calitatea - factor esenţial al culturii şi competitivităţii întreprinderilor romaneşti, Tribuna Calităţii, nr. 7-8, iulie-august 2001

135 Quazi, H.,A, Jemangin, J. şi colab.

Critical Factors in Quality Management and Guidelines for Self-assessement: The Case of Singapore, Total Quality Management, 1998

136 Redeş, AL., Petrescu, V., Grigoriu, S., Hapan, R.

Calitatea totală - Element de referinţă în noua eră a managementului, Bucureşti, Lito A.S.E., 1995

137 Reid, R.,D., Sanders, N.,R.

Operations Management, John Wiley & Sons Inc, 2002

138 Roncea, C. Selectarea şi utilizarea standardelor seriei ISO 9000:2000, Tribuna Calităţii nr. 9 / septembrie 2001

139 Sârbu, R. Auditarea, certificarea şi gestiunea costurilor calităţii, Bucureşti, Editura ASE, 2003

140 Sârbu, R. Industria automobilistică din S.U.A.– Sistemul calităţii QS 9000, Revista de Comerţ nr. 2, februarie 2003

141 Sârbu, R., Grigoriu, S.

Certificarea, auditarea şi gestionarea costurilor calităţii, Bucureşti, Editura Oscar Print, 1998


- 207 -

142 Schileru, I. Ştiinţa mărfurilor în România- premise şi evoluţie, Editura Qlassrom, Colecţia Merx,Bucureşti, 2001

143 Senge, P.,M. The Fifth Discipline, The Art and Practice of Learning Organization, DoubleDay, New York, 1990

144 Shewhart, W., A. Statistical Method from the Viewpoint of Quality Control, The Department of Agriculture, 1939, Reprint by W.E. Deming. New York, Dover Publications, 1986

145 Shewhart, W.,A. Economic Control of Quality of Manufactured Product, Ed. Van Nostrad, New York 1931. Reprint. Milwauke: ASQC Quality Press,1980

146 Simionescu, V. Evoluţii şi reducţii în domeniul noţiunii de calitate cu impact asupra mărfurilor.Teza sustinuta la Academia de studii economice, 2005.

147 Smith, A. Avuţia naţiunilor: cercetare asupra naturii şi cauzelor ei, Chişinău, Editura Universitas, 1992

148 Stanciu, C. Sisteme de asigurare a calităţii, Bucureşti, Editura Oscar Print, 2002

149 Stanciu, I., Olaru, M.

Bazele Merceologiei, Bucureşti, Editura Uranus, 1999

150 Stoichiţoiu, D.,G., Vodă, V.Gh.

Istoria calităţii - Un eseu concentrat, Bucureşti, Editura Mediarex 21, 2002

151 Taylor, F. Principiile Managementului Ştiinţific, N.Y., Harper & Bros, 1911

152 Teodoru, T. ISO/DIS 9001:2000, Ce documente sunt de elaborat?, Tribuna Calităţii nr. 9 / septembrie 2000


- 208 -

153 Teodoru, T. Consideraţii privind implementarea sistemului de management al calităţii conform cu ISO 9001:2000, Tribuna Calităţii nr. 9 / septembrie 2001

154 Tuchman, B.,W. The Decline of Quality, New York Times Magazine, 2 November, 1980

155 Vasile, D. Standardizarea şi certificarea produselor, Bucureşti, Editura Economică, 1999

156 Vasiliu, F. Controlul modern al calitãţii produselor, Bucureşti, Editura Ceres, 1985

157 Vodă, V. Gh. Dezvrăjirea ştiinţei sau despre calitate şi statistică prin studii de caz, în Q Media nr.1-2/2001

158 Watson, J.,G., Korunkoda, A.,P.

The TQM Joungle: A dialectical Analysis, International Journal of Quality and Reliability Management, 1995

159 Wilson, L.,A., Durant R.,F.

Evaluating TQM: The Case for a Theory Driven Approach, Public Administration review, 1994

160 * * * BS 5750 - Quality Management Systems, BSI, London, 1987

161 * * * Norma NFX 50-120- Calitate, Vocabular, AFNOR, Paris,1987

162 * * * Managements; aspects humains et organisatonnels, PUF, Paris, 1992, p. 654

163 * * * Standardul SR ISO 9000: 2006: Sisteme de management al calităţii . Principii fundamentale si vocabular

164 * * * Standardul SR ISO 9001: 2006:Sisteme de management al calităţii . Cerinte.


- 209 -

165 * * * Standardul SR EN ISO 9004: 2001 Sisteme de management al calităţii . Linii directoare pentru imbunatatire.

166 * * * Standardul SR EN / TR 10013 : 2003 Ghid pentru documentatia sistemului de management al calitatii

167 * * * Standardul SR EN ISO 19011: 2003 Linii directoare pentru auditul intern .

168 * * * Standardul ISO/CEI Guide no. 2/1996, Standardization and Related Activities- General Vocabulary

169 * * * Standards Non-price Competitiveness and Trade Performance, Centre for Business Strategy, London business School, BSI News, London, 1995

170 * * * Standardization, Conformity Assesment and Technical Regulations: A Guidance towards Allignment, CE- Industry General Directorate III, Brussels, 1999

171 www.europa.eu - Portalul uniunii europene 172 http://www.asq.org - American Society for Quality

173 http://www.europa.eu.int/scad- ECLAS

174 http://www.iso.ch- International Standards Organization

175 http://www.juran.com - Juran Institute

176 http://www.cqm.org - Center for Quality of Management


- 210 -

cuprins introducere - universitatea tehnica de ...digilib.utcb.ro/repository/ccn/pdf/galan.pdfteză...

Documents