probleme Şi soluŢii de protecŢie a mediului la...
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUIUniversitatea Tehnica de Construcţii Bucureşti
Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicina Veterinară Bucureşti Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului
TEZA DE DOCTORAT
„PROBLEME ŞI SOLUŢII DE PROTECŢIE A MEDIULUI LA AMENAJĂRILE DE ALIMENTĂRI CU
APĂ ŞI CANALIZĂRI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC BUZĂU”
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: DOCTORAND:Prof. univ. dr. doc. Simion HÂNCU Ing. Dănuţ ILINA
Bucuresti2010
1
MINISTRY OF EDUCATION YOUTH AND SPORTS RESEARCHTechnical University of Civil Engineering Bucharest
University of Agronomy Sciences and Veterinary Medicine BucharestFaculty of Land Reclamation and Environmental Engineering
DOCTORATE DISSERTATION„MATTERS AND SOLUTIONS FOR
ENVIRONMENTAL PROTECTION FOR WATER SUPPLIES AND SEWAGE IN HYDROGRAPHIC
BASIN OF BUZAU RIVER”
Phd studentDănuţ ILINA
Scientific Coordinator Phd Professor Simion HÂNCU
Bucharest2010
1
Motto: „Apa este atât de importantă,
încât însuşi Dumnezeu a
dedicat
o zi întreagă pentru creerea
ei”
C U V Â N T Î N A I N T EF O R E W O R D
Problemele mediului înconjurător fac parte din problemele grave ale omenirii şi practic, în
orice domeniu de activitate, este necesar să se identifice aceste probleme şi să se încerce prevenirea,
ameliorarea sau chiar rezolvarea totală a lor.
Amenajarea resurselor de apă pentru alimentări cu apă, irigaţii, piscicultură, reprezintă un
domeniu cu largi implicaţii în ceea ce priveşte impactul şi respectiv protecţia mediului.
Elaborarea unui model integrat, coerent al alimentărilor cu apă şi canalizării presupune
armonizarea nevoilor sociale ale populaţiei rezidente cu posibilităţile reale oferite de spaţiul
limitrof, de reţeaua hidrografică existentă, dinamica socială şi, nu în ultimul rând, de impactul
ecologic al acestuia în condiţiile schimbărilor climatice.
1
Obiectivele tezei de doctoratObjectives of the dissertation
Stabilirea obiectivelor de mediu şi evaluarea deficienţelor în concordanţă cu prevederile
obiectivelor Directivei Cadru Apa pentru bazinul hidrografic Buzau se bazează pe o strategie
comună de implementare a Directivei Cadru a Apei.
Obiectivul general este ca principiile şi abordările promovate de această Directivă, în special
pentru dezvoltarea planului de management integrat pe bazinul hidrografic Buzău, să îşi găsească un
areal corespunzător în cadrul investiţiilor din domeniul apei pe parcursul etapelor de implementare.
Următoarele obiective specifice vor contribui la realizarea obiectivului general:
• Implementarea planului de management al bazinului hidrografic în concordanţă cu
prevederile Directivei Cadru;
• Aplicarea unitară a metodologiilor pentru activităţile din cadrul planului de management şi
pentru programele de măsuri în vederea atingerii ”unei stări bune” a apei;
• Împărtăşirea experienţei câştigate în cadrul proiectului şi altor bazine hidrografice;
• Îmbogăţirea cunoştinţelor despre corpurile de apă în bazinul Buzău;
• Aplicarea unei Proceduri Operaţionale Standard pentru monitoringul calităţii apei;
• Stabilirea priorităţilor de reabilitare ecologică a corpurilor de apă afectate din bazinul
Buzău;
• Împărtăşirea experienţei câştigate în cadrul unor proiecte studiate.
Această lucrare îşi propune să umple unele din golurile existente în ceea ce priveşte materialul
bibliografic necesar celor interesaţi în problematica alimentărilor cu apă şi canalizărilor din bazinul
hidrografic Buzău, dar şi sa ofere alternative si solutii de monitoring si de implementare in planului
de management a unor masuri viabile bazinelor cu tipologie asemănătoare.
2
CUPRINSCUVÂNT ÎNAINTE 1Obiectivele tezei de doctorat 2Cuprins 3
CAPITOLUL 1 Modele matematice privind transportul şi dispersia poluanţilor în cursuri de apă 10
1.1 Introducere 101.2 Cu privire la modelul matematic al transportului poluanţilor în
cursuri de apă 10
1.3 Transportul şi dispersia poluanţilor în cursurile de apă în mişcare permanentă 11
1.4 Transportul şi dispersia poluanţilor în cursurile de apă în mişcare nepermanentă 15
1.5 Aplicaţie 17CAPITOLUL 2 Aşezarea şi evoluţia bazinului hidrografic Buzău 212.1 Introducere 212.2 Localizare 222.3 Evoluţia văii Buzăului 23CAPITOLUL 3 Prezentarea generală a bazinului hidrografic Buzău 273.1 Relieful 273.2 Geologie 283.2.1 Riscuri geomorfologice 293.3 Precipitaţii medii anuale 313.3.1 Riscurile pluviale 323.4 Temperatura medie anuală 333.4.1 Riscurile termice 333.5 Scurgerea medie anuală 343.6 Utilizarea terenurilor 353.7 Concluzii 36CAPITOLUL 4 Apa în bazinului hidrografic Buzău 374.1 Apa ca suport pentru viaţă 374.2 Exemplul extremelor 374.3 Resursele de apă pe plan mondial şi european 384.4 Calitatea apelor în bazinul hidrografic Buzău 404.4.1 Calitatea apelor subterane freatice 404.4.2 Calitatea apei lacurilor 414.4.3 Calitatea apelor curgătoare de suprafaţă 424.5 Corpuri de apă 444.5.1 Corpuri de apă de suprafaţă 444.5.2 Corpurile de apă puternic modificate şi artificiale 444.5.3 Corpuri de apă subterană 444.5.4 Evoluţia nivelurilor piezometrice 464.5.5 Caracterizarea hidrogeologică a acviferelor de adâncime 464.5.6 Corpuri de apă de suprafaţă şi subterană la risc 474.5.7 Starea corpurilor de apă permanente 484.6 Ecoregiuni 494.7 Tipologia cursurilor de apă a din bazinul hidrografic Buzău 504.7.1 Reactualizarea tipologiei cursurilor de apă 514.7.2 Condiţii de referinţă pentru râuri 51
3
4.7.3 Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile naturale 534.7.4 Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare 544.8. Caracteristicile regimului hidrologic al râurilor 544.9 Concluzii 56CAPITOLUL 5 Studii de caz privind apele uzate şi alimentările cu apă din foraje 575.1 Noţiuni generale 575.2 Studiu de caz A – Evaluarea apelor uzate 575.2.1 Compoziţia apelor uzate 575.2.2 Descrierea reţelei 575.2.3 Monitorizarea apelor uzate menajere 585.3 Concluzii 605.4 Studiu de caz B – Evaluarea potabilităţii apelor freatice 615.4.1 Cercetarea solului şi apelor freatice 615.4.2 Rezultatele analitice ale probelor de sol 615.4.3 Rezultatele analitice ale probelor de ape freatice 625.4.4 Concluzii 625.4.5 Localizarea site-ului 625.4.6 Forarea puţurilor pentru colectarea de mostre 625.4.7 Colectarea mostrelor de pământ 635.4.8 Instalarea puţurilor de cercetare şi colectarea eşantioanelor de apă
freatică 64
5.4.9 Analize geotehnice 665.4.10 Analizele asupra solului şi apei freatice 665.4.11 Decontaminarea 675.4.12 Supravegherea terenului pe care s-au efectuat forajele 675.4.13 Măsurarea nivelului apelor freatice 675.4.14 Climatul, geologia şi hidrologia arealului 675.4.15 Rezultatele cercetării 695.4.16 Concluzii 715.5 Studiu de caz C – Evaluarea scurgerilor 725.5.1 Sinteza datelor experimentale obţinute în perioada de cercetare
2003-2005 72
5.5.2 Analiza morfomerică a bazinelor hidrografice studiate 735.5.3 Condiţiile climatice din perioada de cercetare 2003-2005 745.5.4 Dinamica scurgerilor de suprafaţă şi a pierderilor de sol 755.5.5 Concluzii 775.6 Determinări hidrologice necesare lucrărilor de protejare a calităţii
cursurilor de apă 77
5.6.1 Ploaia de înălţime care provoaca o scurgere pe suprafaţa h (P) 775.6.2 Evaporaţia 795.6.3 Infiltraţia 815.6.4 Interceptarea (A) 835.6.5 Retenţiile în depresiunile terenurilor 845.6.6 Interpretarea debitelor scurse 84CAPITOLUL 6 Reţele de alimentare cu apă şi canalizare în bazinul hidrografic
Buzău 85
6.1 Resursele de apă şi cerinţele în bazinul hidrografic Buzău 856.1.1 Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane 856.2 Reţele de alimentare cu apă 866.2.1 Sisteme de alimentare cu apă 886.2.2 Captarea apei de suprafaţă 886.3 Modelarea matematică a proiectelor de distribuţie a apei 89
4
6.4 Optimizarea proiectării sistemelor de alimentare cu apă 906.4.1 Aplicaţii cu algoritmi genetici în reţele de alimentare cu apă 916.5 Modelarea diverselor sisteme de alimentare cu apă 926.6 Calibrarea modelelor pentru sisteme de alimentare cu apă 926.7 Pompe pentru sisteme de alimentare cu apă 936.7.1 Planificarea pompărilor în sistemele de alimentare cu apă 946.8 Factori de siguranţă pentru sistemele de alimentare cu apă 946.9 Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă 956.10 Tehnologia SCADA aplicată în sistemele de alimentare cu apă 966.11 Achiziţia datelor în sisteme descentralizate şi timpii de întârziere
introduşi de canalele de comunicaţii 97
6.12 Reţele de canalizare 1006.13 Staţii de epurare oraşeneşti şi comunale 1026.14 Presuni exercitate 1036.14.1 Impactul factorului uman 1036.14.2 Presuni exercitate de aglomerarile urbane 1036.14.3 Surse de poluare difuze 1046.15 Necesitatea proiectelor de investiţii 1046.15.1 Investiţii prioritare în infrastructura de mediu 1056.16 Definirea zonelor rurale şi urbane 1056.17 Principii şi obiective 1066.18 Obiective ale documentaţiei 1076.18.1 Surse de date şi informaţii 1076.18.2 Clasificarea localităţilor 1086.18.3 Conţinutul documentar al Fişei de localitate “Alimentarea cu apă şi
canalizare” 109
6.19 Calitatea factorilor de mediu 1106.19.1 Factorul de mediu APĂ 1116.20 Infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare în perspectivă 1126.20.1 Amenajarea bazinului hidrografic Buzău 1136.21 Concluzii 114CAPITOLUL 7 Estimarea evoluţiei cerinţelor de apă în bazinul hidrografic Buzău 1157.1 Obiectivele mondiale pentru accesul la apa potabilă 1157.2 Cerinţele de apă potabilă actuale şi prognozate 1167.2.1 Factorii care influentează cerinţele de apă 1167.2.2 Prognoza cerinţelor de apă pentru populaţia din mediul urban 1197.2.3 Prognoza cerinţelor de apă pentru populaţia din mediul rural 1197.2.4 Metode indirecte şi metode directe pentru estimarea cerinţelor de
apă în mediul rural 119
7.2.5 Factorii care afectează cerinţele de apă în mediul rural 1207.2.6 Prognoza cerinţelor de apă în mediul rural din b.h.Buzău 1217.3 Sursele de apă ale zonelor rurale 1237.4 Cerinţele de apă industriale actuale şi prognozate 1257.4.1 Metoda prelevărilor pe locuitor 1257.4.2 Metoda valorii brute adăugate 1287.5 Cerinţele de apă actuale şi prognozate în agricultură 1297.6 Evoluţia cerinţelor de apă pentru zootehnie 1327.6.1 Factorii care influenţează cerinţele de apă pentru zootehnie 1327.6.2 Evaluarea cerinţelor de apă pentru zootehnie 1327.7 Cerinţele de apă actuale şi prognozate pentru piscicultură 1347.8 Cerinţele de apă ecologice 1357.9. Cerinţele totale de apă 136
5
7.10 Concluzii 137CAPITOLUL 8 Valorificarea apelor uzate din zonele rurale 1398.1 Necesitatea utilizării apelor uzate din comunităţile rurale 1398.2 Apele uzate din gospodăriile rurale 1398.3 Procedee utilizate pentru valorificarea apei uzate prin irigaţie 1408.4 Nămoluri din apele uzate 1418.4.1 Tratarea termică a nămolurilor din apelor menajere 1428.4.2 Pre-tratarea mecano-biologică 1428.5 Cercetări experimentale privind tratarea nămolurilor de decantare în
câmp de microunde 142
8.5.1 Descrierea cercetărilor 1438.5.2 Prelucrarea rezultatelor 1448.6 Compostarea şi împrăştierea nămolurilor 1458.7 Obiectivul valorificării nămolurilor 145
Concluzii finale 146Concluzii pentru Direcţia apelor Buzău şi autorităţile locale 147Posibilităţi de aplicare în practică a rezultatelor cercetării ştiinţifice 148Bibliografie 154
SUMMARYFOREWORD 1Objectives of the dissertation 2Content 3
CHAPTER 1 Mathematical matrix regarding transportation and dispersion of the polluters in water flows 10
1.1 Introduction 101.2 Regarding mathematical matrix of transportation of the polluters in water flows 101.3 Transportation and dispersion of the polluters in permanently movement water
flows 11
1.4 Transportation and dispersion of the polluters in un permanently movement water flows 15
1.5 Aplication 17CHAPTER 2 The settlement and evolution of the hydrographic basin of river Buzau 212.1 Introduction 212.2 Localization 222.3 Buzau Valley’s evolution 23CHAPTER 3 General presentation of the hydrographic basin of river Buzau 273.1 Relief 273.2 Geology 283.2.1 Geo-morphological risks 293.3 Annually average rainfalls 313.3.1 Pluvial risks 323.4 Annually average temperature 333.4.1 Thermic risks 333.5 Annually average leaking 343.6 Land use 353.7 Conclusion 36CHAPTER 4 Water in the hydrographic basin of river Buzau 374.1 Water as a life support 374.2 Example of extremes 374.3 Global and European resources of water 38
6
4.4 Quality of water in the hydrographic basin of river Buzau 404.4.1 Quality of the underground water 404.4.2 Quality of the water from lakes 414.4.3 Quality of the flowing surface water 424.5 Water corps 444.5.1 Water surface corps 444.5.2 Water corps strongly modified and artificial 444.5.3 Underground water corps 444.5.4 Evolution of piezometric levels 464.5.5 Hydro geological characterization of depth aquifers 464.5.6 Surface and underground water corps at risk 474.5.7 State of permanent underground water corps 484.6 Eco-regions 494.7 Water flow typology in the hydrographic basin of river Buzau 504.7.1 Updating of water flow typology 514.7.2 Reference conditions for the rivers 514.7.3 Typology and reference conditions for the natural lakes 534.7.4 Typology and reference conditions for the storage lakes 544.8. Characteristic of hydrological regime of rivers 544.9 Conclusions 56CHAPTER 5 Case study regarding waste water and water supplies in well-boring 575.1 General notions 575.2 Case study A – Waste water assessment 575.2.1 Waste water composition 575.2.2 Network description 575.2.3 Domestic waste water monitoring 585.3 Conclusions 605.4 Case study B – Assessment of underground water potabelness 615.4.1 Soil and underground water research 615.4.2 Analytical results of soil samples 615.4.3 Analytical results of underground water samples 625.4.4 Conclusions 625.4.5 Site location 625.4.6 Wells drilling for collecting samples 625.4.7 Soil samples collection 635.4.8 Installing research wells and collecting of underground water samples 645.4.9 Geotechnical analyses 665.4.10 Soil and underground water analyses 665.4.11 Decontamination 675.4.12 Surveillance of the area from which samples have been taken 675.4.13 Measurement of phreatic water level 675.4.14 Climate, geology and hydrology of the area 675.4.15 Research outcome 695.4.16 Conclusions 715.5 Case Study C: Leaking assessment 725.5.1 Synthesis of the experimentally data between 2003-2005 725.5.2 Morphometric analyze of the hydrographic basins studied 735.5.3 Climatic condition between 2003-2005 745.5.4 Dynamic of surface leaking and soil loss 755.5.5 Conclusions 775.6 Hydrological determinations for quality water flow protection 775.6.1 Rain height which causes a leaking on the surface 77
7
5.6.2 Evaporation 795.6.3 Infiltration 815.6.4 Interception 835.6.5 Retentions in the cavities of soil 845.6.6 Reading the leaked flows 84CHAPTER 6 Water supply and sewage network in the hydrographic basin of river Buzau 856.1 Water resources and requests in the hydrographic basin of river Buzau 856.1.1 Water collecting and refilling of underground water 856.2 Water supply network 866.2.1 Water supply systems 886.2.2 Capture of surface water 886.3 Mathematic modeling of water distribution projects 896.4 Improvement of projection for water supply systems 906.4.1 Applications with genetic algorithms in water supply network 916.5 Modeling of different water supply systems 926.6 Calibration of the water supply systems 926.7 Pumps for water supply systems 936.7.1 Pumping planning for water supply systems 946.8 Safety factors for water supply systems 946.9 Rehabilitation for water supply systems 956.10 SCADA technology applied in water supply network 966.11 Data acquisition in area distributed systems and time delay for data
communication channel 97
6.12 Sewage network 1006.13 Urban and rural purging station 1026.14 Exerted pressures 1036.14.1 Impact of human factor 1036.14.2 Pressures exerted by urban settlements 1036.14.3 Diffused pollution sources 1046.15 Necessity of project investment 1046.15.1 Priority investments in environmental infrastructure 1056.16 Defining the rural and urban areas 1056.17 Outlines and objectives 1066.18 Objective for documentation 1076.18.1 Information and data sources 1076.18.2 Classifying localities 1086.18.3 Documentary content of the Locality File “ Water supply and sewage” 1096.19 Environmental factors quality 1106.19.1 Environmental factor: WATER 1116.20 The perspective of water supply and sewage infrastructure 1126.20.1 Arranging the hydrographic basin of river Buzau 1136.21 Conclussions 114CHAPTER 7 Assessment of water needs evolution in the hydrographic basin of river Buzau 1157.1 Global objectives for the potable water access 1157.2 Actual and prognosis requests for potable water 1167.2.1 Factors which influence request for water 1167.2.2 Prognosis of requests for potable water in urban area 1197.2.3 Prognosis of requests for potable water in rural area 1197.2.4 Direct and indirect methods to estimate water request in rural area 1197.2.5 Factors which affect water request in rural area 1207.2.6 Water requests prognosis in the rural area of hydrographic basin of river Buzau 1217.3 Water sources of rural areas 123
8
7.4 Industrial water requests- current and forecasted 1257.4.1 Collecting per inhabitant method 1257.4.2 Gross added value method 1287.5 Agricultural water requests- current and forecasted 1297.6 Evolution of the zoo technical water requests 1327.6.1 Factors which influence zoo technical water requests 1327.6.2 Zoo technical water requests- current and forecasted 1327.7 Current and forecasted water request for fish farming 1347.8 Ecological water requests 1357.9. Total water requests 1367.10 Conclusions 137CHAPTER 8 Revaluation of waste water in the rural area 1398.1 Necessity of using waste water in the rural area 1398.2 Waste water in the establishments 1398.3 Used procedures for waste water revaluation through irrigation 1408.4 Sludge from waste water 1418.4.1 Thermic treatments of sludge from domestic waste water 1428.4.2 Mechanic and biological pre-treatment 1428.5 Experimental research regarding the treatment of clearing sludge in microwave
field 142
8.5.1 Research description 1438.5.2 Analyzing the results 1448.6 Composting and spreading sludge 1458.7 The objective of revaluating sludge 145
Final conclusions 146Conclusions for Water Directorate Buzau and local authorities 147Potential use of research 148Bibliography 154
9
CAPITOLUL 1 - CHAPTER 1Modele matematice privind transportul şi dispersia poluanţilor în cursuri
de apăMathematical matrix regarding transportation and dispersion of the polluters in water
flows1.1 Introducere - Introduction
Pentru descrierea fenomenelor de transport şi dispersie a poluanţilor în cursuri de apă sunt publicate numeroase lucrări de specialitate. În ţara noastră, problemele legate de poluarea cursurilor de apă, în general poluarea apelor, au devenit o preocupare de importanţă sporită, în special după cel de-al doilea război mondial, când s-au organizat unităţile de specialitate de cercetare ştiinţifică şi unităţile de proiectare şi exploatare în domeniul protecţiei şi epurării apelor (Institutul de studii şi cercetări hidrotehnice– ISCH, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor - INHGA, Institutul de Cercetare pentru Ingineria Mediului-I.C.I.M. care a devenit Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - I.C.I.M., catedre de învăţământ superior în institutele politehnice şi în institutele de construcţii din ţară). Problemele fiind deosebit de complexe şi de importanţă majoră, epurarea apelor uzate şi protecţia calităţii apelor au constituit şi constituie, ca şi în alte ţări, obiective ale politicii de stat.
Modelarea matematică a procesului de epurare a apelor uzate, a transportului şi dispersiei poluanţilor în cursurile de apă s-a dezvoltat odată cu programele realizate în domeniul ştiinţei şi tehnicii, odată cu creşterea exponenţială a numărului de poluanţi de provenienţă antropică (în prezent, dacă numărul de poluanţi produşi de natură a rămas practic acelaşi şi pot fi „număraţi pe degete” ca şi în antichitate, numărul poluanţilor artificiali, produşi în activităţile antropice a crescut la peste 20000).
Lupta împotriva poluării este o luptă pentru existenţă, în care oamenii trebuie să se implice.S-au realizat progrese şi în modelarea matematică a procesului de transport şi dispersie a
poluanţilor, a proceselor de poluare a aerului, a apei, a solului dar, tot mai frecvent, se produc evenimente de poluare, unele cu efecte tragice, distrugătoare. Trebuie să ajungem ca oamenii să dispună de o capacitate de epurare a mediului înconjurător superioară aceleia de a produce poluanţi.
În capitolul de faţă ne-am propus să exprimăm succint problemele privind transportul şi dispersia poluanţilor în cursurile de apă, la nivelul cunoaşterii de care dispunem a fenomenului şi să încercăm o îmbunătăţire a modelului de calcul.
1.2 Cu privire la modelul matematic al transportului poluanţilor în cursuri de apă - Regarding mathematical matrix of transportation of the polluters in water flows
Ecuaţia care descrie transportul şi dispersia poluanţilor în cursurile de apăare expresia (Hâncu,S. şi Marin,G.,2007)
kcx
cDxc
tc
t −∂∂=
∂∂+
∂∂
2
2
(1)
cu condiţii iniţiale cunoscute:
t = 0, c = c0(x) (2)
şi condiţii la limită, de asemenea cunoscute:
x = 0, c = c1(t); x = l, c = c2(t) (3)
unde c este concentraţia poluantului, definită ca masă (M) pe unitate de volum (V)
10
c = M/V; [c] = ML-3 (4)
L – lungimea caracteristică,
v = viteza medie a curentului de apă [v] = LT-1 (5)
T= timpul
Dt – coeficientul de dispersie [Dt] = L2T-1 (6)
k - coeficientul de proporţionalitate [k] =T-1 (7)
t= timpul, [t] =T, x = distanţa faţă de origine a unei secţiuni curente, măturată în lungul curentului de apă pe distanţa şi sensul vitezei apei;
1.3 Transportul şi dispersia poluanţilor în cursurile de apă în mişcare permanentă - Transportation and dispersion of the polluters in permanently movement water flowsVom considera cazul în care mişcarea apei şi transportul poluanţilor nu depinde de timpul t, ci
numai de variabila x. O asemenea ipoteză este justificată pe cursuri de apă în perioade de ape mici care, se ştie, au durată relativ lungă şi o mişcare cu poluanţi relativ mare.
Vom înlocui variabila concentraţiei poluanţilor, c, cu variabila echivalentă a gradului de poluare – consumul biochimic de oxigen, CBO, notat cu L şi care este o mărime a concentraţiei de poluant organic, un indicator deosebit de relevant al gradului de încărcare a apei cu substanţe organice biodegradabile (Hâncu,S., Marin,G.şi Vârsta,A.,2003; Hâncu,S. şi Marin,G.,2008), vom pune ecuaţia de transport şi evoluţie a poluantului L (ec.(1)) sub forma:
02
2
=−− LkdxdLv
dxLdDt d (9)
cu condiţiile de limită:
x=0, L=L1; x=l, L=L2 (10)
unde L este CBO, Dt – coeficientul de dispersie ale cărui valori fac obiectul măsurătorilor în natură, kd – coeficientul de dezoxigenare, x – distanţa de la o secţiune origine la secţiunea de calcul măturată pe firul apei, L1 şi L2 – valori cunoscute din condiţiile la limită.
Pentru integrarea ecuaţiei (9) considerăm funcţia soluţie axeL = (11)
unde a este un parametru care urmează a fi determinat.
Înlocuind pe (11) în (9) rezultă ecuaţia caracteristică:
02 =
−−
Dtk
aDtvae dax (12)
Funcţia eax≠0 şi pentru determinarea parametrului a obţinem ecuaţia:
+±=
22,1 4112 v
DtkDtva d (13)
Prin urmare, soluţia ecuaţiei (12) are expresia:xaxa eAeAL 21
21 += (14)
Unde A1 şi A2 se determină din condiţiile la limită. În secţiunea x = 0 avem valoarea cunoscută L = L0. În secţiunea x = l, valoarea L devine foarte mare (când x → ∞, L → 0). Rezultă:
A1 = 0 şi A2 = L0 (15)
11
şi obţinem:
xeLeAL vDtKd
Dtv
xa
+−
==2
2
4112
02(16)
O altă mărime care caracterizează gradul de poluare a cursurilor de apă este deficitul de oxigen, notat cu D, care reprezintă diferenţa între concentraţia maximă de oxigen într-o secţiune dată a râului şi concentraţia de oxigen la un moment dat în aceiaşi secţiune.
Folosind ecuaţia de bază a deficitului de oxigen:
Dv
KoLv
KddxdD −= (17)
Unde Ko este coeficientul de reoxigenare, numit şi coeficientul de reaerare, obţinem expresia:
Lv
KdDv
KodxdD
dxDd
vDt =−−
2
2
(18)
unde L este dat de relaţia (16).
Soluţia generală a ecuaţiei (18) care, spre deosebire de ecuaţia (9) este neomogenă, se obţine ca sumă a două soluţii: soluţia generală a ecuaţiei omogene şi soluţia particulară a ecuaţiei neomogene.
Pentru ecuaţia omogenă:
02
2
=−− Dv
KodxdD
dxDd
vDt
(19)
avem soluţia analogă soluţiei (14):xbxb eBeBD 21
21 += (20)
Unde b1 şi b2 se determină cu ecuaţia (21), analoge cu relaţiile (13):
+±=
22,1 4112 v
DtKoDtvb (21)
iar B1 şi B2 sunt constante de integrare care vor fi considerate şi la soluţia particulară dar cu valori variabile.
Ca şi în cazul soluţiei (14) rezultă B1 = 0 pentru a satisface condiţia x = ∞, D →0. Avem astfel soluţia:
bxexBD )(= (22)
cu β = β2 şi B=B2
Funcţia B(x) se determină punând condiţia ca expresia (22) să satisfacă ecuaţia diferenţială (18)
( ) ( ) α κβ κβ κβ κβ κβ κ βββ eLDk
Bevk
eBBeBeBeBv
Dt
t
dIIII0
022 =−+−++= (23)
sau:
( ) κβαβ −=
−+ eL
Dk
DvBB
t
d
t
III02 (24)
12
Întrcât ceilalţi termeni din ecuaţia (23) reprezintă ecuaţia omogenă (19) a cărei soluţie are expresia (22), dar cu B=constant.
Ecuaţia diferenţială (24) este uşor de rezolvat. Notăm
yB I = şi III yB = (25)
obţinem:
( ) κβαβ −=
−+ eL
Dk
Dvyy
t
d
t
I02 (26)
sau are soluţia cunoscută:
∫+∫= ∫−
dxQeCeyPdPd κκ
(27)
unde:
( )
−+
−
−
==∫=∫
−=
−= ∫ Dt
v
t
d
t
dPdDv
Pd
tt
eD
LkeL
Dk
QeeexDvPdx
DvP t
βακβακκβκ
ββ 00
2
;;2;2
şi ∫
−+
−+
=∫ κβα
βα
tDv
tt
dPdxe
DvD
LkdxQe 0
Soluţia (27) are, în cazul de faţă, expresia:
−+
+=
−+
− κβακβ
βα
tt Dv
tt
dDv
e
DvD
LkCey 0
2
(28)
iar funcţia B rezultă prin integrarea:
∫= ydxB
( )
−+
−
−
−+
+−
= tt Dv
t
t
dDv
t
e
Dv
LDk
e
Dv
CB
βακβ
βαβαβ
02
1
2 (29)
Soluţia (22) se scrie:
( )2
01
2Ce
DvD
Lke
Dv
CD
tt
dDv
t
t +−
−+
+−
=
−
α κκβ
βαβαβ (30)
C1 şi C2 fiind constante de integrare care se determină din condiţiile de limită. Pentru x=0 avem D = D0 iar pentru x→ ∞ avem D = 0.
Se obţin expresiile pentru D = D0 şi pentru constantele C1 şi C2:
la x = ∞ , C2 = 0 (31)
13
la x = 0, ( )βαβαβ −
−+
+−
=
tt
d
t DvD
Lk
Dv
CD 01
0
2 (32)
şi( )
−
−
−+
−= ββαβα
2001
t
tt
d
Dv
DvD
LkDC (33)
Astfel, la mişcarea permanentă, în principal la ape mici şi mijlocii, se pot rezolva analitic problemele privind transportul şi dispersia poluanţilor în cursurile de apă. De fapt, depăşirea concentraţiilor admisibile ale poluanţilor are loc, în cele mai multe cazuri la debite mici şi mijlocii ale râurilor.
În cazul în care nu se dispune de măsurători în natură, coeficienţii kd şi ko se obţin, aproximativ, din tabelul1.1.
Tabelul 1.1- Valorile kd, ko şi θ pentru procese de dezoxigenare şi oxigenare, în câteva cazuri Table 1.1 - kd, ko and θ values for un oxygening and oxygening processes, in some cases
(Schnoor, 1999)
Parametrul Valorile coeficienţilor kd sau ko θ
CBOC - kd 0,05-0,5/zi 1,084
CBOC + CBOS- kd 0,5-5/zi 1,04
CBON - kd 0,05-0,5/zi 1,08
Reaerare (reoxigenare) - ko
-râuri adânci, regim lent 0,1-0,4/zi 1,024
- râuri obişnuite 0,4-1,5/zi 1,024
- râuri cu adâncime mică 4-10/zi 1,024
CBO5 - kd
- râuri nepoluate sau slab poluate 0,1-1g/m3zi 1,065
- râuri poluate şi puternic poluate 5-10g/m3zi 1,065
Descompunerea bacteriei coliforme - kd
-apă dulce 0,5-5/zi 1,07
-apă sărată 2-40/zi 1,10
CBON = CBO al speciilor de nitrogenCBOS = CBO al sedimentelor
14
Tabelul 1.2 Relaţii de calcul recomandate pentru deficitul de oxigen, DTable 1.2 Calculation recommended for oxygen deficit, D
Componenta Ecuaţia de bilanţ Soluţia
Deficitul iniţial, Do D
vk
dxdD 0−= v
xkeDD 0
0
−=
CBOL = LD
vk
dxdD 0−= + L
vk d
−−−−
= vxkev
xkekk
LkD d
d
d 0
0
0
CBON
Dv
k
dxdD 0
−=+
Nvn
k
−−−−
= vxkev
xkekk
NkD n
n
n 0
0
0
CBOShSD
vk
dxdD +−= 0
−= v
xke
hkSD 010
R-P ( )m
PRDvk
dxdD −+−= 0 ( )
−
−= v
xke
km
PRD 01
0
Aport de pe versanţi v
Avk
Dv
kdxdD v+−= 0
−−−−
= vxkev
xkekk
AkD v
v
vv 0
0
0
S = componenta sedimente a deficitului de oxigenR-P; R- respiraţia, P- producţia primară de oxigen
1.4 Transportul şi dispersia poluanţilor în cursurile de apă în mişcare nepermanentă - Transportation and dispersion of the polluters in un permanently movement water flows
La mişcarea nepermanentă a apei în râuri şi canale, are loc, în general, variaţia în timp şi în spaţiu atât a debitului de apă, respectiv a vitezei apei, cât şi a concentraţiei poluantului. Astfel, putem spune că funcţie de distanţa x, măsurată în lungul curentului, cât şi în timpul t:
Q = Q(x,t); c = c(x,t)
Unde Q este debitul de apă, c = concentraţia poluantului
Cu excepţia poluanţilor constând din substanţe cu masă specifică mult diferită de masa specifică a fluidului purtător, majoritatea substanţelor poluante pot fi considerate că au aceiaşi densitate ca şi a apei.
Concentraţia poluanţilor este, în general, diferită în timp şi spaţiu la transportul acestora de către curenţii de apă din râuri şi canale şi practic nu influenţează mişcarea apei. În aceste condiţii, un prim model de calcul poate fi elaborat cunoscând variaţia în timp şi spaţiu doar a vitezei medii a apei în secţiune şi, evident, relaţia dintre caracteristicile curentului de apă şi ale poluantului.
15
În paragrafele precedente am văzut că ecuaţia de transport a poluantului, în cursul de apă cu viteza medie v, are expresia:
kcx
cDtxcv
tc −
∂∂=
∂∂+
∂∂
2
2
(1)
cu condiţiile la limită (2) şi (3)
t = 0; c = co(x) (2)
x = x1, c = c1(t); x = l, c = c2(t); (3)
Metoda de rezolvare a ecuaţiei (1) implică relaţionarea între concentraţia c şi caracteristicile spaţiale şi temporale ale curentului de apă.
În paragraful 1.3 am rezolvat această problemă în cazul mişcării permanente a apei în canale şi în albii de râuri. S-au obţinut soluţii analitice convenabile, uşor de aplicat în practică. În acest paragraf vom prezenta algoritmul de calcul numeric al ecuaţiei diferenţiale (1). Cu condiţii în care atât viteza v a curentului, cât şi concentraţia c a poluantului sunt funcţii de x şi de t.
Cel mai uşor, acestă problemă se rezolvă cu metode numerice care, în prezent, datorită progreselor mari realizate în domeniul calculatoarelor electronice şi tehnicii de calcul, au devenit foarte comode şi uşor de aplicat.
Folosim metoda diferenţelor finite. Considerăm că notaţiile utilizate sunt arhicunoscute şi nu le mai explicăm în această lucrare. Pentru elemente de detaliu se poate consulta lucrarea: Hâncu Simion şi colaboratorii, Hidraulică aplicată – Simularea numerică a mişcării nepermanente a fluidelor, Editura tehnică, Bucureşti, 1985.
S-au definit variabilele independente t şi x adoptând paşii Δt şi Δx şi s-au exprimat derivatele funcţiei c (concentraţia poluantului) în două scheme de calcul:
- în schema explicită, sub forma:
tjn
Cj
nC
tc
∆
−−
=∂∂
1;
xjn
Cjn
C
xc
∆
−+
=∂∂ 1 ;
22
2 12
1x
jn
Cjn
Cjn
C
xc
∆−
+−+
=∂∂ (34)
- în schema implicită sub forma:
tjn
Cj
nC
tc
∆
−−
=∂∂
1;
xj
nC
jn
C
xc
∆
+−
++
=∂∂
111
;22
2 11
211
xjn
Cjn
Cjn
C
xc
∆−+
+−++
=∂∂ (35)
Ecuaţia diferenţială (1) devine:
- în schema explicită:
( ) ( ) nj
nj
nj
nj
nj
nj
nj
nj tCkCCC
xtDtCC
xtvCC ∆−+−
∆∆+−
∆∆−= −++
+1121
1 2 (36)
în schema implicită:
( ) ( ) nj
nj
nj
nj
nj
nj
nj
nj CtCkCCC
xtDtCC
xtvC =∆++−
∆∆−−
∆∆+ ++
−++
+++
++ 11
111
1211
11 2 (37)
În schema explicită, pentru convergenţa calculelor trebuie să se respecte criteriul Cousant
16
1.5 Aplicaţie - AplicationDt - coeficientul de dispersie [Dt] = L2T-1 (ale cărui valori fac obiectul măsurătorilor în natură)kd - coeficientul de dezoxigenarev - viteza medie a curentului de apă [v] = LT-1
+±=
22,1 4112 v
DtkDtva d
+±=
22,1 4112 v
DtKoDtvb
D - deficitul de oxigen: diferenţa între concentraţia maximă de oxigen într-o secţiune dată a râului şi concentraţia de oxigen la un moment dat în aceiaşi secţiune.
( )2
01
2Ce
DvD
Lke
Dv
CD
tt
dDv
t
t +−
−+
+−
=
−
α κκβ
βαβαβ
C1, C2 - constante de integrare: se determină din condiţiile de limită.Pentru x=0 avem D = D0 iar pentru x→ ∞ avem D = 0.la x = ∞ , C2 = 0
la x = 0, ( )βαβαβ −
−+
+−
=
tt
d
t DvD
Lk
Dv
CD 01
0
2
( )
−
−
−+
−= ββαβα
2001
t
tt
d
Dv
DvD
LkDC
( ) ( ) nj
nj
nj
nj
nj
nj
nj
nj tCkCCC
xtDtCC
xtvCC ∆−+−
∆∆+−
∆∆−= −++
+1121
1 2 (36)
Problema pe fond, aşa cum o să rezulte urmărind procedura descrisă mai jos, este că rezolvând ecuaţia "de transport"
kcxcD
xcv
tc
2
2
t −∂∂=
∂∂+
∂∂
se ajunge la:÷ Exprimarea parametrilor de transport (v, k şi D) sub forma:
εδ=αD
2
; D
D2v +δ=β ; ε
δ−δ ε−ε−εδ=γD
vDk 22
unde ε şi δ sunt "paşii" de timp şi respectiv distanţă (vezi mai jos) dar care parametrii (α, β şi γ) nu sunt toţi independenţi (având toţi o relaţie comună cu concentraţia în punctul (0,0)).÷ Necesitatea de a poseda ecuaţii de frontieră, şi anume pentru c (x,t) şi de a ştii expresiile
funcţiilor c(0,t) şi c(x,0)o c(0,t) este evoluţia în timp a concentraţiei poluantului în sursa de poluare; deci ar fi
necesară cunoaşterea expresiei acestei funcţii; se poate presupune constantă (am presupus-o ca fiind o funcţie exponenţială )10/iexp(3c i,0 −⋅= ; i="timp";
17
o c(x,0) este concentraţia în spaţiul supus analizei a poluantului la momentul iniţial; se poate presupune că este nulă sau constantă (ambele presupuneri absurde); am presupus-o ca fiind o funcţie exponenţială )15/iexp(3c 0,j −⋅= ; j="distanţă";
÷ De aici încolo ecuaţia "de transport" funcţionează; conform programului ("a.php") care "dă viaţă" ecuaţiei "de transport; se pot modifica expresiile funcţiilor c (0,t) şi c (x,0) în program;
÷ Mai rămân de "legat" valorile lui α, β şi c(0,0) cu v, k şi D cu datele din tabelul de mai jos; dar aceasta nu mai este relevant pentru experiment, întrucât graficul are o configuraţie de forma:
Figura 1.1 Graficul funcţieiFigure 1.1 Function graphic
÷ Modalitatea de lucru:o A fost realizat programul "a.php" care se execută astfel:
Se descarcă şi se instalează "php" (www.php.net); se restartează calculatorul; Cu totalcommander se merge în directorul care conţine programul; Se tastează cmd; Se deschide o fereastră neagră "...\cmd.exe"; În fereastră se iniţiază "php a.php > a.txt" ceea ce înseamnă că "a.php"
produce rezultatele în fişierul "a.txt"; Se deschide fişierul a.txt cu un editor de text (Notepad sau Crimson Editor); Se copiază conţinutul: Se pastează într-un program de vizualizare grafică (SlideWrite); Se reprezintă grafic şi se obţine o imagine asemănătoare celei de mai sus; Se deschide "a.php" cu un editor de text (Notepad sau Crimson Editor); Pe liniile 4-8:
• define("alfa",2.5);• define("beta",1.4);• define("c_00",30.0);• define("timp",50);//secunde,minute• define("dist",50);//mm,dm
Reprezentând α, β, c(0,0), durata de timp şi distanţa maximă de la sursă, se pot modifica valorile; se salvează;
Se poate rula din nou programul ("php a.php > b.txt") şi rezultalul execuţiei se găseşte în fişierul "b.txt" care poate fi reprezentat grafic;
o Se poate descărca programul SlideWrite (http://www.slidewrite.com/demo.asp) Se alege Chart/Graph Type/3D Mesh Se alege Chart/X, Y and Z axis scaling/Axis: Z(bifă)/minimum: 0
18
Tabel 1.3 (pentru exemplificare)Table 1.3 (Example)
Indicatori de calitate(interval = luna mai
2005)
Concentraţia medie
determinată în interval
(mg/l)
Concentraţia medie
admisă în interval(mg/l)
Cantitatea totală
evacuată în interval
(kg/interval)
Cantitatea totală
admisă în interval
(kg/interval)
Cant. totală evacuată
peste limitele
admise în interval
(kg/interval)
Δ / Rad
Suspensii 270 60 2169.5 482.11 1687.39 3.50CBO5 55.1 25 442.74 200.88 241.86 1.20CCOCr 454.48 125 3651.84 1004.4 2647.44 2.64(3XCBO5+CCOCr)/4 154.95 50 1245.01 401.76 843.25 2.10Azot amoniacal 26.7 3 214.54 24.11 190.43 7.90Detergenţi 0.854 0.5 6.86 4.02 2.84 0.71X A B C D C-D (C-D)/D
CCOCr - consumul chimic de oxigen - analiză cu dicromat de potasiuCBO5 - consumul biochimic de oxigen Dt - coeficientul de dispersie [Dt] = L2T-1 (ale cărui valori fac obiectul măsurătorilor în natură)k - coeficientul de absorbţie al poluantuluiv - viteza medie a curentului de apă [v] = LT-1
kcxcD
xcv
tc
2
2
t −∂∂=
∂∂+
∂∂
)t,x(cc =
ckxcD
xcv
tc
2
2
t ⋅−∆∆=
∆∆+
∆∆
i1i
i,j1i,j
ttcc
t)t,x(c)tt,x(c
tc
−−
=∆
−∆+=∆∆
+
+
j1j
i,ji,1j
xxcc
x)t,x(c)t,xx(c
xc
−−
=∆
−∆+=∆∆
+
+
2j1j
i,ji,1ji,2j)xxxx(2
j1j
j1j
i,ji,1j
1j2j
i,1ji,2j
22
2
)xx(cc2c
)xx(xxcc
xxcc
x)t,x(c)t,xx(c
xx
)t,x(c)t,xx(c
xc
1j2jj1j −+−
=−
−−
−−−
=
∆∆−∆+∆=
∆∆
−∆+∆=
∆∆
+
++−=−
+
+
+
++
++
+++
ckxcD
xcv
tc
2
2
⋅−∆∆=
∆∆+
∆∆
i,j2j1j
i,ji,1ji,2j
j1j
i,ji,1j
i1i
i,j1i,j ck)xx(
cc2cD
xxcc
vttcc
⋅−−
+−⋅=
−−
⋅+−−
+
++
+
+
+
+
s1tt i1i =ε=−+ ; mm1xx j1j =δ=−+
i,j2
i,ji,1ji,2ji,ji,1ji,j1i,j2 kc)cc2c(D)cc(v)cc( εδ−+−ε=−δ ε+−δ ++++
i,j
22
i,1j1i,j
2
i,2j
i,j22
i,1j1i,j2
i,2j
i,j2
i,ji,1ji,ji,1ji,j1i,j2
i,2j
cD
vDkcD
D2vcD
c
c)vDk(c)D2v(ccD
kccDcD2)cc(v)cc(cD
εδ−δ ε−ε−εδ++δ+
εδ=
δ−δ ε−ε−εδ+ε+δ+δ=ε
εδ+ε−ε+−δ ε+−δ=ε
+++
+++
++++
19
εδ=αD
2
; D
D2v +δ=β ; ε
δ−δ ε−ε−εδ=γD
vDk 22
i,ji,1j1i,ji,2j cccc γ+β+α= +++ ; j="distanţă"; i="timp";
0,0
0,11,00,20,00,11,00,2 c
ccccccc
β−α−=γ⇒γ+β+α=
1,10,10,21,10,3 ccccc ⇒γ+β+α=
1,21,01,12,01,2 ccccc ⇒γ+β+α=
αγ−β−
=⇒γ+β+α= ++++
0,j0,1j0,2j1,j0,j0,1j1,j0,2j
cccccccc
αγ−β−
=→γ+β+α= ++++++
i,ji,1ji,2j1i,ji,ji,1j1i,ji,2j
cccccccc
i,2i,0i,11i,0i,2 ccccc ⇒γ+β+α= +
Ecuaţii de frontieră: )15/iexp(3c 0,j −⋅= ; )10/iexp(3c i,0 −⋅= ; j="distanţă"; i="timp";
25.0=α ; 14.0=β ; 0,0
0,11,00,2
cccc β−α−
=γ → 815.0=γ
j="distanţă"; i="timp";j\i 0 1 2 3 4 5 ..490 c0,0 c0,1 c0,2 c0,3
1 c1.0 c1,1
2 c2,0
3 c3,0
45
..49 (vezi Fişierul "rulare 1.xls")
i,ji,1j1i,ji,2j cccc γ+β+α= +++
αγ−β−
=⇒γ+β+α= ++++++++++
i,1ji,2ji,3j1i,1ji,1ji,2j1i,1ji,3j
cccccccc
1i,ji,1ji,2ji,3j
2i,j1i,j1i,1j2i,j1i,2j cccc
ccccc ++++
+++++++ γ+α
γ−β−β+α=γ+β+α=
Încercarea de implementare a programului şi în MathCad, nu funcţionează din cauză că se face referire încrucişată la "avansul în timp" şi "avansul în spaţiu" – (vezi "a.php" pe liniile 62-68);
Datele obţinute prin rularea programului ar putea servi doar la iniţializarea valorii c(0,0) cu valori din coloana "A"; în "a.php" (din Tabelul 1,3 – pentru exemplificare) c_00 este fixat la 30;În rest (v - viteza cursului de apă, Dt - coeficientul de dispersie, k - coeficientul de absorbţie al poluantului) nu constituie subiectul informaţiilor din tabel ;Fişierul "rulare 2.xls" este obţinut modificând în "a.php" din "af1($c);" în "af($c);" - linia 75;(ANEXA 1 - Rezultate numerice; ANNEX 1 – Numerical results)
20
CAPITOLUL 2 - CHAPTER 2Aşezarea şi evoluţia bazinului hidrografic Buzău
The settlement and evolution of the hydrographic basin of river Buzau
2.1 Introducere - Introduction
Evoluţia concepţiilor despre relaţia om-natură, abordările diferite ale relaţiei omului cu mediul izvorăsc în toate politicile, legile, atitudinile şi chiar în toate religiile importante cunoscute.
O serie de orientări filozofice, de catalogări care au la bază atitudini izvorâte din respectul faţă de natură, tradiţii economice sau din nivelul de dezvoltare al ştiinţei explică parţial şi abordările diferite, concretizate într-o infrastructură care pleacă de la poteca către izvor prin care se asigură apa necesară consumului până la sisteme sofisticate de alimentare cu apă şi canalizare.
Clasificarea propusă de Regier şi Bronson (Regier, H.A., & E. Bronson -1992), evidenţiază 4 modele de atitudine faţă de natură:
de exploatare a resurselor naturale în vederea realizării unor scopuri economice, o viziune pur utilitaristă, prin care resursele pot fi exploatate în folosul nostru, fără constrângeri;
de eficienţă, de utilitate, în care impactul ecologic devine important proporţional cu efectul acestuia asupra unei folosinţe umane cu pondere ridicată;
integristă, într-o anumită măsură fundamentalistă, care afirmă nevoia menţinerii nealterate a ciclurilor naturale şi a protejări naturii, ca mediu de viaţă firesc al populaţiei umane;
inerentă, prin care valorile mediului sunt considerate intrinseci, există prin sine însuşi, independent de activitatea umană.
Particularităţile legislative întâlnite în diverse zone ale lumii, în ţări cu preocupări importante privind atitudinea faţă de mediu, relevă apartenenţa la un astfel de model.
Ţările adepte ale celui de al doilea model, de utilitate, au limite legale pentru nivele de poluare, considerând un ecosistem integru dacă acesta este poluat sub limita capacităţii sale de absorbţie. În ţări în care se manifestă puternic curente integriste legislaţia a fost modificată pe baza impactului global asupra vieţi acvatice. Există şi curente puternice, în care valorile mediului sunt considerate intrinseci, care încearcă, prin instrumentul legislativ, să interzică sau minimizeze orice influenţă asupra ecosistemelor legate de apă.
Tendinţele de globalizare, reafirmă necesitatea ca apa, mai ales prin natura volumului ei finit, să fie considerată un patrimoniu comun şi mai puţin un element de demarcaţie transfrontalieră.
Implementarea legislaţiei europene în domeniul apei a fost o parte integrantă a demersurilor României în vederea aderării la Uniunea Europeană şi continuă să fie un element major pe traiectul eliminării totale a diferenţelor de natură cantitativă sau calitativă.
La suprafaţa Pământului, cantitatea totală de apă însumează 1,4 miliarde de km3. (Wikipedia - Circuitul apei în natură)
Tabelul 2.1 - Cantităţi de apă transportate anual Table 2.1 - Annually water quantity transported
Rezervor Volumul de apă(milioane km3) Procent din total
Oceane 1370 97,25Calote glaciare şi gheţari 29 2,058
Apă subterană 9,5 0,674Lacuri 0,125 0,009
Umiditate în sol 0,065 0,005Atmosferă 0,013 0,0009
Cursuri de apă 0,0017 0,0001Biosferă 0,0006 0,00004
La nivel mondial, activitatea umană care consumă cea mai multă apă este agricultura (aproximativ 70%), urmată de industrie (20%) şi activităţile domestice (10%).
21
Lucrarea îşi propune să ofere unele soluţii pentru implementarea anumitor componente ale Directivei 2000/60/EC a Parlamentului şi Consiliului European din 23 Octombrie 2000 ce stabileşte un Cadru Comun de Acţiune privind politica în domeniul apei (Directiva Cadru a Apei, DCA), în bazinul hidrografic al râului Buzău.
Prin intermediul acestei lucrări se vor putea elabora metodologii de implementare, aplicabile şi în alte bazine hidrografice din România.
2.2 Localizare - Localization
Figura.2.1 – Direcţia Apelor Buzău-IalomiţaFigure 2.1 - Buzau-Ialomita Water Directorate
Direcţia Apelor Ialomiţa-Buzău, din care face parte şi bazinul hidrografic Buzău, este o unitate teritorială a Administraţiei Naţionale “Apele Române”, ca operator unic la nivel de bazin hidrorafic, în exercitarea funcţiilor sale de serviciu public în domeniul gospodăririi şi valorificării resurselor de apă de suprafaţă şi subterane. Are în administrare 5424 km cursuri de apă codificate, aflate în bazinele hidrografice ale râurilor Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, Mostiştea şi fluviul Dunărea, pe o suprafaţă de 22289 km2, reprezentând 9.4 % din teritoriul ţării.
În bazinul hidrografic Buzău, direcţia are o subunitate administrativă: Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Buzău (cu SH Siriu şi SH Buzău)
Figura 2.2 - Sistemul de Gospodărire a Apelor BuzăuFigure 2.2 - Buzau Water Management System
Administrează 5264 km2 şi o lungime de 1656 km.
Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Buzău cuprinde teritorii din cinci judeţe: Braşov, Covasna, Brăila şi Prahova (ANEXA 2 – Localităţi din b.h. Buzău; ANNEX 2 – Localities in the hydrographic basin of river Buzau).
22
Tabelul 2.2 - Caracteristicile administrative şi demografice ale bazinului hidrografic BuzăuTable 2.2 Administrative and demographic caracteristichs of hydrographic basin of river
BuzauNr.crt. Judetul Suprafaţa
(km2)% din suprafaţa totalăpe bazin hidrografic
Populaţia(locuitori)
% din populaţia totalăpe bazin hidrografic
1 Braşov 184.24 3.5 3322 0.932 Covasna 421.12 8 17756 4.963 Buzău 3948 75 306442 85.64 Brăila 526.4 10 26308 7.355 Prahova 184.24 3.5 4075 1.14
TOTAL 5264 100% 357903 100%
Localizat în partea de sud-est a Carpaţilor Orientali, după ce străbate munţii Ciucaş, Siriu, Podul Calului, Monteoru şi Penteleu, apoi zona subcarpatică cu cele doua subdiviziuni şi un areal semnificativ din nord-estul Campiei Romane, râul Buzău se varsă în Siret contribuind cu 14% la debitul acestuia. Bazinul hidrografic al râului Buzău reprezintă bazinul unuia din afluenţii cei mai importanţi ai Siretului. Suprafaţa totală a bazinului este de 5264 km2, având o lungime de 1656 km (ANEXA 3 - Date privind bazinul hidrografic.Buzău; ANNEX 3 - Data regarding hydrographic basin of river Buzau şi ANEXA 4 - Date privind cursurile de apă din b.h.Buzău; ANNEX 4 – Data regarding water flows in hydrographic basin of river Buzau).
Bazinul Buzău are o forma alungită şi asimetrică, orientat în partea superioară şi mijlocie NV-SE şi V-E, chiar cu o usoară întoarcere în direcţia SV-NE spre zona de subsidenţă de la vărsarea în râul Siret. Asimetria este mai pronunţată în partea mijlocie şi inferioară, unde majoritatea afluenţilor vin din partea stangă.
2.3 Evoluţia văii Buzăului - Buzau Valley’s evolution
Izvorând de pe panta nordică a Ciucaşului şi Tătarului Mare, Buzăul formeză una dintre cele mai interesante văi, ca formă şi evoluţie, după ce curge spre nord şi apoi face un cot de aproape 180 de grade în vecinătatea localităţii Întorsura Buzăului. Străbate apoi, printr-o cheie îngustă, masivele cele mai înalte din zona Siriu şi Podul Calului, face un nou cot către est la Cislău şi Măgura, pentru ca, ajuns în câmpie să o apuce către NE, vărsându-se în Siret, după 325 de kilometri.
Evoluţia acestei văi a fost studiată de o serie de cercetători printre care Schilling Gabor1
(1910), N. Orghidan (1932, 1939, 1969), A. Nordolon (1931), Gr. Posea şi V. Garbacea2 (1967, 1969) pentru sectorul montan.
Caracteristicile principale ale evoluţiei acestei văi şi chiar ale unora din afluenţii săi pot fi sintetizate în urmatoarele puncte:
Panta de scurgere a Buzăului în bazinul de la Întorsura este mult mai redusă faţă de panta dintre defileul de la Cheia şi Nehoiaş; o situaţie similară există în bazinetul de la Comandău, din bazinul superior al văilor Bâsca Mare şi Bâsca Mică care au o pantă redusă.
1 Originea văi transversale a Buzăului a fost pusă, pentru prima dată în mod amănunţit, de către Schilling Gabor(1910). El admite că Buzăul muntean a patruns în Transilvania captând cursurile care drenau depresiunea de la Întorsura şi care se vărsau în Olt. Schilling nu a putut prezuma intervalul de timp, perioada captării, ci numai altitudinea la care s-a produs (cca 40 m deasupra albiei actuale de la Întorsura) şi că văile anterioare înaintau către nord, peste actuala vale a paraului Lăutul Mare (Hămaş), rezultând că este vorba de o captare relativ recentă. Cauzalitatea acestei modificări este pusă pe seama precipitaţiilor diluviene căzute pe versanţii sudici al Carpaţilor, teorie susţinută şi de existenţa unui areal, relativ extins, de aluviuni de râu, care delimitează bazinul Buzău în NV.2 Argumentele lui Schilling Gabor au fost combatute de catre N. Orghidan (1932, 1939) precum şi de Gr.Posea şi V. Girbacea (1958). Astfel, nivelul de baza cel mai jos şi cel mai apropiat de Întorsura a fost şi este cel al Tarii Bârsei ; Buzăul muntean, dacă ar fi înaintat regresiv, se confrunta cu ridicările axiale de pe linia Siriu-Penteleu; totodată, aceştia consideră că nivelul precipitaţiilor nu constituie un factor care poate fi determinant în condiţiile de altitudine ale Carpatilor şi nesemnificativ în raport cu cauzele morfotectonice. Concluzia generală este că Buzăul reprezintă o vale antecedentă.
23
La izvoare, valea Buzăului, ca şi cele două Bâsce, reprezintă văi longitudinale, urmărind diferite linii structurale sau tectonice (sinclinale, anticlinale, frunţi de încălecare sau falii); aşa se prezintă Buzăul până la Întorsura, Bâsca Mare până în aval de Comandau şi Bâsca Mică până în dreptul punctului Halom. In continuare, Buzăul devine o vale transversală, extinsă până în aval de Cislău, respectiv până la Pârscov, de unde, pe o distanţă de circa 10 km, se transformă, din nou, într-o vale longitudinală. De la Unguriu, din zona acumulării Cândeşti, aceasta redevine vale transversală. Valea afluentă a râului Bâsca Mică, din dreptul varfului Măciuca, se transformă într-o vale longitudinală continuată de Bâsca Rosilei care are şi sectoare local transversale; Siriul este o vale transversala până la sud de masivul cu acelasi nume de unde, printr-un cot de 90°, se transfomă în vale longitudinală; Bâsca Chiojdului este transversală pe tot parcursul său, cu excepţia unor sectoare foarte mici între care şi cel de la vărsare (Calvini-Cislău); Bâsca Chiojdului retează totodată şi cele două chiuvete miocene (Slanic şi Drajna) şi respectiv cei doi pinteni (Homorâciu şi Văleni).
Rolul chiuvetelor miocene (Drajna şi Slănic) în hidrografia Buzăului a fost întrezărit oarecum de către N. Popp (1933) care admite posibilitatea unei văi iniţiale care merge dinspre Gura Teghii şi Nehoiu către Chiojdu şi Drajna. La această direcţie de scurgere se poate aduga şi o a doua, situată mai la nord şi paralelă cu prima, care se putea dezvolta începând cu valea Harţagului (la nord de Siriu) şi trecând mai departe peste Siriul de mijloc, către localitatea Slon şi Slănic; culoarul morfologic existent la vest de masivul Monteoru ar indica acest lucru. Astfel de văi longitudinale, ar reprezenta desigur o primă reţea hidrografică, închegată la sfârsitul miocenului şi anterioară direcţiei actuale de scurgere a Buzăului. Totuşi, faptul că în prezent, atât Buzăul, cât şi Bâsca Chiojdului retează transversal ambele culoare, posibilitatea formării iniţiale a unor văi care să urmeze fidel cele două chiuvete, după exondarea3 lor, pare exclusă. Se poate admite faptul că sedimentele miocene au acoperit nu numai chiuvetele respective, ci şi pintenii situaţi în sudul lor. Culoarele Siriu-Bâsca Chiojdului şi cel de la Nehoiu-Chiojd reprezintă, în acest caz, rezultatul eroziunii diferenţiate, accelerată aici de sedimentele miocene, dar şi un rezultat al tectonicii chiuvetelor, în formare, se pare, chiar şi în timpul depunerilor.
Cotul de la Cislău, format de râul Buzău, poate fi interpretat ca fiind de captare existând posibilitatea unei vechi scurgeri a Buzăului direct către Cricovul actual. În acest loc exista o înşeuare situată la cca 150 m deasupra Buzăului (370-380); aici izvoarele Cricovului ajung până la 3 km de albia Buzăului. Înseuarea este însă recentă, rezultată prin decapitarea unui pârâu ce izvora dinspre dealul Poeniţa Hoţilor (737 m) şi curgea către Cislău. Acest lucru reiese din însuşi mersul cumpenei. Mai la vest se află, totuşi, un nivel de 440m (220m altitudine relativă fata de Buzău) pe care se găsesc pietrişuri, nisipuri şi argile, datate geologic din perioada levantin – cuaternarului inferior. Poziţia acestora indică venirea lor dinspre Buzău. Captarea ar fi avut loc la începutul cuaternarului.
3 Proces de ridicare deasupra nivelului mării a unor suprafeţe din scoarţa pământului, datorită mişcărilor tectonice.24
Figura.2.3 - Cotul de la CislăuFigure 2.3- Meander from Cislau
În aval, în arealul dealul Cerbului (539m), pe o suprafaţă foarte extinsă, se găsesc pietrişuri de Cândeşti. Acestea ar putea indica un vechi şi vast con de dejecţie, probabil ca al Buzăului, care s-a dezvoltat dinspre depresiunea Cislău.(Geografia judetului Buzău şi a împrejurimilor)
Scurgerea Buzăului peste Călmăţui constituie o problemă în general admisă. Există şi posibilitatea unei scurgeri anterioare către Ialomiţa, pe direcţia actualei văi Sărata. Faptul ca pârâul Călmăţui, ca şi Sărata, sunt alimentate în primul rând din apele Nişcovului, denotă o veche albie prin vestul conului actual. În plus, se poate admite că pendulările respective ale râului Buzău sunt cauzate nu numai de lăsările de la gura Siretului, ci şi de legile pendulării râurilor în zona de umplere piemontană. Astfel de râuri îşi colmatează continuu patul şi, indiferent de existenţa unor mişcări de lăsare, sunt forţate permanent să-şi părăsească albiile pentru altele noi, mai joase. Privite din această perspectivă, cele două albii anterioare ale Buzăului reprezintă fazele recente ale mai multor pendulări în conul respectiv. Chiar mai mult, teritoriul dintre Călmăţui şi Buzău, în prima sa parte, reprezintă, structural şi morfologic, o albie “comună”. O asemenea albie se dirijează şi spre Sărata (între Lipia şi Stâlpu). (Vâlsan, G., 1915)
Dinamica albiei actuale şi a versanţilor constituie o altă problemă specifică Buzăului, în special în sectorul montan situat între defileul de la Piscul Cheii şi Pătârlagele, unde Buzăul şi câţiva dintre afluenţi îşi remodelează permanent albia. Talvegul se apropie alternativ de cele două maluri, erodând versanţii şi producând alunecări masive. În prezent se încearcă stabilizarea albiei minore prin consolidarea malurilor. Această măsură este menită să reducă nivelul transportului solid concomitent cu stabilizarea versanţilor.( Gr.Posea-1969)
25
Figura 2.4 – Râul Buzău la Pătârlagele (Google map)Figure 2.4 – Buzau river at Pătarlagele
Datorită dinamicii albiei actuale şi a versanţilor există un grad ridicat al limitei de
inundabilitate care poate fi redus, în special prin îmbunătăţirea condiţiilor de tranzitare a albiei, cu efect direct asupra actiunii negative a viiturilor asupra malurilor şi terenurilor agricole;
Condiţiile de tranzitare pot fi îmbunătăţite prin reprofilarea şi recalibrarea cursului apei precum şi prin lucrari de decolmatare a albiei minore prin care acţiunea erozională poate fi redusă.
26
CAPITOLUL 3 - CHAPTER 3Prezentarea generală a bazinului hidrografic Buzău
General presentation of the hydrographic basin of river Buzau
3.1 Relieful - Relief
Suprafaţa bazinului hidrografic Buzău se desfaşoară pe trei mari trepte de relief: munţi (30% din suprafaţa bazinului), dealuri (20 % din suprafaţa bazinului) şi câmpie, ce coboară din vârfurile înalte ale Penteleului până în Bărăgan (ANEXA 5 – Principalele unităţi de relief din bazinul hidrografic Buzău; ANNEX 5 - The main units relief in the hydrographic basin of river Buzau). Fiecare din aceste trepte sunt, la rândul lor, foarte variate în privinţa formelor, determinând diferenţierea mai multor subunităţi. Varietatea formelor de relief şi a alcătuirii geologice a imprimat şi diversitatea celorlalte elemente ale cadrului natural, influentând, în acelaşi timp, şi unele aspecte privind populaţia şi economia bazinului.
Cele trei forme de relief pot fi socotite, în acelasi timp, şi zone, începând de la nord spre sud, una în continuarea celeilalte. Între zona subcarpatică şi cea de câmpie se individualizează şi o fâşie de tranziţie, formată din glacisuri şi piemonturi.
Zona de munte face parte din marea unitate a Carpaţilor de Curbură şi cuprinde două subunitaţi pricipale: Munţii Buzăului şi Munţii Vrancei.
Munţii Buzăului sunt compuşi din cinci masive: Penteleul, Podu Calului, Siriul, Monteorul şi Ivăneţul.
Masivul Penteleu reprezintă unitatea principală a Munţilor Buzău, fiind constituit dintr-o crestă centrală care începe cu Piciorul Caprei (1520m) şi continuă cu varfurile Penteleu (1772m), Crucea Fetei (1578m) şi Ciulianoş (1602m). De o parte şi alta a acestui aliniament de vârfuri se întind plaiuri, la altitudini ce ajung până la 1400m, dar coboară adesea şi la 1200m.
Masivul Podu Calului se desfăşoară între Bâsca Mare şi Buzău. Are înalţimi mai reduse în comparaţie cu Penteleul sau Siriul. Atinge 1440m în vârful Podu Calului. Este puternic împărţit de văi, încât apare sub forma a două sau trei masive unite prin şei largi.
Masivul Siriu, cuprins între Buzău, Crasna şi Siriu, îşi trage numele de la râul care-l înconjoară la sud şi sud-vest. Privit din orice părţi, apare ca un masiv bine individualizat, înconjurat de zone mai joase. Depăşeşte 1600 m în creasta Mălaiei (1663m) şi vârful Siriu (1659m).
Culmile coboară în trepte desfăşurate la câteva nivele. Unele dintre acestea sunt foarte netede şi pe alocuri au caracter de suprafeţe structurale. Pe platourile din vestul Mălaiei se găsesc pajişti alpine, ochiuri de apă şi sfagnete.
Masivul Monteoru se desfăşoară în sudul Siriului. Este format dintr-o creastă principală semicirculară, ce se menţine la peste 1000m, înregistrand valori maxime în vârfurile Răstoaca (1294 m), Monteoru (1345m) şi Cătiaşu ( 1014m).
Culmea Ivăneţului se află situată la sud de Valea Bâsca Roziliei, fiind orientată aproape est-vest şi ia legătura directa cu subcarpaţii.
Zona subcarpatică, denumită şi Subcarpaţii Buzăului, reprezentând o îmbinare de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete şi înşeunări. Altitudinile culmilor sunt cuprinse între 400-800m. Delimitarea dintre zona muntoasă şi cea subcarpatică se face printr-o denivelare de circa 200m, bine marcată între Sibiciu şi Lopătari. Putem împărţi subcarpaţii în patru grupe: centrală, sudică, estică şi cea vestică.
Grupa centrală (Dealurile Botanului) este cuprinsă între văile Buzău şi Slănic, având un contur sub formă de inimă. Altitudinile maxime sunt în dealul Blidişel (821m), vârful Piţigoiul (806m), vârful Bocu (824m). Structura geologică, compoziţia petrografică, precum şi direcţia de dezvoltare a văilor au dus la fragmentarea şi divizarea acestei grupe într-o serie de subunităţi: dealul Muscelului, dealul Dalma, dealul Bocului, culoarul depresionar Răteşti-Scorţoasa-Vintilă Vodă, şi dealul Pâclelor.
Grupa sudică (Istriţa-Ciolanu) are caractere locale specifice şi anume contact brusc cu câmpia, masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse net de structură şi petrografie, zone
27
depresionare tipic subcarpatice, subdivizându-se în trei unitaţi: dealul Istriţa, dealul Ciolanu şi depresiunea Nişcovului.
Grupa estică (Dealurile Câlnăului), situată la est de valea Slănicului, este drenată central de pârâul Câlnău. Este delimitată de văile Slănic şi Râmnic. Grupa se poate divide în două unităţi: dealurile Bisocii şi unitatea sud-estică.
Grupa vestică (Dealurile Priporului) este constituită dintr-o serie de dealuri relativ înalte şi înşeuări largi, foarte diferite sub aspectul structurii şi compoziţiei geologice. Aceasta grupă se subdivide în trei subunităţi: dealul Corneţel, dealul Proporul şi Culmea Salcia.
Zona subcarpatică este compusă din mai multe depresiuni şi îngustări: Depresiunea Pătârlagele, depresiunea Cislău, Îngustarea de la Ciuta şi Depresiunea Pârscov.
Zona de câmpie are altitudini de 40-100m şi se subdivide în patru unităţi principale: Câmpia Gherghiţei, care are contact tectonic cu subcarpaţii; Câmpia Bărăganului de mijloc ocupă, în mare, interfluviul dintre Călmăţui şi Ialomita -are o înclinare către sud-est; Câmpia Buzău-Călmăţui are aspectul unei lunci comune ce se dezvoltă între două râuri - începe printr-un larg con de dejecţie, pe sub care o parte din apele Buzăului, dar mai ales ale Niscovului, se preling către Călmăţui; Câmpia Rămnicului, deşi situată la marginea subcarpaţilor, reprezintă o zonă mai puţin afectată de subsidenţă.In partea de est câmpia este delimitată de lunca Buzăului şi îi sunt specifice o serie de lacuri de tipul limanelor fluviatile.
3.2 Geologie - Geology
Din punct de vedere geologic (ANEXA 6 – Principalele unităţi geologice din b.h.Buzău; ANNEX 6 – Main geological units of the hydrographic basin of river Buzau), zona montană este constituită din aşa-zisul “flis”, reprezentat printr-o alternanţă de gresii, marne, argile, sisturi şi, mai rar, conglomerate, toate strâns cutate, formând uneori cute-solzi, aliniate pe direcţia nord-est-sud-vest. Vârsta rocilor este, în principal, paoleogenă.
În treapta subcarpatică domină marnele, argilele, nisipurile, pietrişurile, calcarele şi gresiile, depuse cu precădere în miocen şi pliocen şi ondulate larg. Câmpia s-a format numai în cuaternar şi este alcatuită din pietrişuri şi loessuri.
Zona drenată de bazinul superior al Buzăului corespunde, din punct de vedere geologic, zonei cristalino-mezozoice şi zonei flisului cretacic şi paleogen. În cretacic şi paleogen s-au format pânzele groase de flis, având următoarea stratigrafie: seria curbicorticală (albiona), seria gresiei de Sita-Tătaru (vraconiană), stratele de Teliu (vraconian-cenomaniană), seria gresiei fine cu inocerami (turonianul superior). Seria curbicorticală (albiona) este alcatuită din gresii fine, micacee, cenuşii, calcaroase, curbicorticale în alternanţă cu argile şi marne cenuşii (apar în valea Zăbrătăului la Crasna, pe valea Siriului Mic etc), care, la partea superioara, are o brecie conglomeratică groasă de 600m care conţine forme de Inocerami şi Nechibolites –atestă vârsta albiană. Seria gresiei de Sita-Tătaru urmează în continuitate de sedimente şi este constituită dintr-o gresie grosieră cenuşie-micacee, de diferite grosimi, care alternează cu marne cenuşii. Apare în nord-vestul seriei curbicorticale şi are o laţime de 10 km în zona Tablei Buţii, Tătaru Mare şi Mic, Faţa Crasnei, dealul Chitei până în dealul Sasului. Stratele de Teliu apar în vestul Întorsurii Buzăului şi are între marnele cenuşii şi gresie o marma roşie cu Nechibolites d`Orb, care-i atestă vârsta. Gresiile fin micacee cu intercalaţii de marno-argile roşii şi gresii curbicorticale relativ mari cu foiţe de muscovit şi urme de inocerami apar la Intorsura Buzăului şi în valea Buzăului pe Plaiul Fetei.
Cretacicul inferior este reprezentat prin şisturi negre ce încep din Siriu, taie apa Buzăului la Crasna şi se îndreaptă spre nord. Au fost denumite şi strate de Andia de S. Athanasiu. Peste şisturile negre se aşează marne intercalate cu tufuri vulcanice şi gresii cu felspat roşu care apar în apropierea Chiojdului şi la Podu Calului.
Bazinul mijlociu al văii Buzăului taie zona subcarpatică şi zona cutelor diapire4 formată din faciesul5 oligocen ce cuprinde o succesiune de depozite bituminoase alcătuite din sisturi disodilice în care se interceleaza menilite, marne argiloase şi strate subţiri de gresie de Kliwa. Zona a fost 4 Datorită înălţării munţilor vulcanici din Orientali, stratele geologice au suferit o uşoară deformare (din cauza presiunilor laterale) formandu-se pe marginile depresiunii cute diapire, care contin zacaminte de sare
28
puternic cutata în regiunea de contact cu muntele şi mai puţin în partea externă, la contactul cu Câmpia Română. La partea superioară a fascicolului oligocen se remarcă o serie de depozite de pietrişuri, argile şi nisipuri levantine.
În zona de câmpie apar depozite de pietrişuri grosiere roşii acoperite de depozite groase de loess (30-40m), având intercalate fâşii de marne şi nisipuri groase de 2-6m, toate de vârsta levantin-cuaternară.(Frunzescu, D., Brănoiu Ghe.,2004)
3.2.1 Riscuri geomorfologice – Geo morphological risks
Datorită frecvenţei şi intensităţii, cele mai importante riscuri geomorfologice le reprezintă deplasările în masă asociate frecvent cu procesele de eroziune.
Arealul hidrografic al râului Buzău are o dinamică foarte accelerată a proceselor de modelare. Posibilitatea modificărilor de relief este subliniată de posibilitatea sporită de producere a unor seisme cu amplitudine mare asociată cu riscul producerii unor viituri catastrofale datorate unor precipitaţii abundente în intervale de timp foarte mici.
Cercetările de teren anterioare (Bălteanu şi colab., 1996; Bălteanu, 1997) relevă că circa 58% din suprafaţa teritoriului revin deplasărilor în masă ce deţin rolul predominant. Acesteia i se adaugă 14% în care modelarea prin ravenare este asociată cu alunecări de teren şi curgeri de noroi şi 13% suprafaţa afectată de ravenare însoţită de prăbuşiri şi rostogoliri. Efectele pot fi adevărate dezastre, înregistrate de-a lungul ultimelor decenii, şi care impune, o strategie foarte coerentă de dezvoltare a alimentărilor cu apă şi canalizărilor în localităţilor din acest areal, cu atât mai mult cu cât fenomenele au o ciclicitate estimată la 30 de ani6.
Alunecările cu rol important în modificarea echilibrului versanţilor se diferenţiază după grosimea depozitelor deplasate şi volumul de material antrenat în mişcare în alunecări superficiale - care au şi cea mai mare extensie, alunecări cu profunzime medie şi alunecări cu profunzime mare.
Majoritatea proceselor geomorfologice din bazinul hidrografic Buzău se înscriu în evoluţia normală a versanţilor de realizare a echilibrului relativ dinamic. Diferenţele de la o unitate la alta se datorează, în condiţiile aceleiaşi alcătuiri petrografice de particularităţile morfometrice, de stadiul de evoluţie a reliefului şi de modul de utilizare a terenurilor. Frecvenţa alunecărilor de teren, curgerilor de noroi se observă în bazinele hidrografice Slănic, Bâsca Chiojdului, Sărata Monteoru. Prăbuşiri, surpări şi rostogoliri apar pe versanţii abrupţi lipsiţi de covorul vegetal din munţii Siriu. Procesele de sufuziune7 cu caracter local se întâlnesc pe versanţii grefaţi pe marne, argile şi sare. Cele mai complexe situaţii cu procese de dizolvare, sufoziune şi prăbuşiri apar la Valea Sării, Lopătari-Meledic, Bisoca.
Figura 3.1 Alunecare profundă pe Valea Mordana din bazinul Bâsca ChiojduluiFigure 3.1 Deep landslide in Valea Mordana from Basca Chiojdului basin
(foto M. Micu, 2004)
5 Faciesul reprezintă trăsăturile texturale, structurale şi compoziţionale ale unei entităţi petrografice (litologice; corp de sedimente) care s-a format în oligocen.6 Bălteanu, 1983; Ichim şi colab., 1984; Surdeanu, 1988, 19987 Proces de spălare şi de transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acţiunea circulaţiei apelor subterane.
29
Adeseori alunecările de teren sunt asociate cu procesele de pluviodenudare, eroziunea de suprafaţă şi în adâncime cu rol hotărâtor în degradarea versanţilor şi consecinţe negative asupra utilizării terenurilor. Regiunea studiată se înscrie între teritoriile afectate de ploi torenţiale cu agresivitate accentuată. Acţiunea ploilor cu agresivitate accentuată în timpul verii se produce asupra substratului eterogen, predominant de ponderea suprafeţelor cu soluri având o rezistenţă redusă, intens modificate de activităţile antropice. Versanţii cu soluri puternic şi excesiv erodate, litosolurile şi regosolurile, se caracterizează prin viteze variate de infiltrare a apei. Pe suprafeţele lipsite de vegetaţie sau pe cele utilizate pe teren arabil, impactul picăturilor de ploaie produce împroşcarea şi deplasarea particulelor de sol.
Procesele de ravenare cu formaţiunile corespunzătoare (rigole, şanţuri, ogaşe, ravene, organisme torenţiale) aflate în stadii variate de evoluţie sunt localizate frecvent pe versanţii abrupţi, despăduriţi, constituiţi predominant din roci friabile. De cele mai multe ori aceste procese sunt asociate cu alunecările de teren.
În Subcarpaţii Buzăului o reţea densă de ravene caracterizează crestele Pănătăului, Plăişorului, Văii Fântânii etc. De asemenea frecvenţa şi intensitatea se remarcă şi pe dreapta văii Lupului, pe stânga Văii Viei, pe Bâsca Chiojdului, pe interfluviile dintre Sibiciu de Sus şi Sibiciu de Jos, în bazinul superior al Carului, al Bălănesei. În culoarul depresionar Sibiciu-Brăieşti-Lopătari procesele de ravenare apar pe formaţiuni helveţiene etc. Pe interfluviul dintre Slănic – Câlnău degradarea terenurilor este subliniată de prezenţa ogaşelor şi ravenelor puternic adâncite. Procesele de ravenare se manifestă intens între Cricovul Sărat şi Valea Budureasa, sau pe dreapta Slănicului, între Lopătari, Vintilă Vodă, Niculeşti, Beceni, Aldeni.
Figura 3.2 Versantul stâng al Bâscei Chiojdului degradat prin procese de ravenareFigure 3.2 Left mountain slope of Basca Chiojdului, degradated in a erosinaly process
(foto M. Micu, 2004)În depozitele romaniene, formaţiunile torenţiale (îndeosebi ogaşe şi ravene) se adâncesc până
la 25m: văile Vadu Săpat şi Sărata ca şi pe stânga Văii Nişcovului. La nord de valea Buzăului ravenele depăşesc 30 m adâncime, cum sunt cele din sectorul Odăile-Bălăneşti din bazinul văii Bălăneasa. Aceleaşi procese de ravenare se întâlnesc şi pe versantul sudic al Dealului Sălciilor, Priporului etc.
În anumite situaţii, frecvenţa formaţiunilor torenţiale formează un relief de tip badlands8. Astfel de situaţii se întâlnesc la Cislău, pe valea Buzăului. De asemenea, eroziunea în adâncime este prezentă pe latura sudică a Dealului Istriţa, mai exact pe versantul drept al văii Hodorogului, pe interfluviul dintre localităţile Breaza-Vispeşti etc.
Legătura « proces-risc-vulnerabilitate » se regăseşte în selectarea unor studii de caz, care cuprind areale unde frecvenţa alunecărilor de teren, a curgerilor de noroi şi prăbuşirilor este apreciabilă, delimitarea acestora devenind o necesitate. Pentru regiunea studiată sunt prezentate studii de caz pe bazine hidrografice reprezentative: Bâsca Chiojdului, Sărata Monteoru. Cercetările de teren şi estimările cantitative relevă manifestări diferenţiate în bazinele menţionate privind
8 teren argilos degradat de ape torenţiale, cu văi lipsite de vegetaţie, din regiunile (semi)aride.30
tipurile de alunecări, potenţialul de aluvionare al versanţilor convecşi, concavi sau în trepte şi riscul pe care acestea îl prezintă pentru diferite activităţi antropice (Bălteanu,D., 1997) .
3.3 Precipitaţii medii anuale - Annually average rainfalls
În majoritatea proceselor care duc la stabilirea regimului hidrologic în b.h.Buzău, cantităţile de precipitaţii ocupă un loc deosebit de important.
Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare şi cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, care ajung la suprafaţa pământului sub forma:• lichidă (ploaie şi aversă de ploaie, burniţă etc.);• solidă (ninsoare şi aversă de zăpadă, grindină, măzăriche etc.); • sub ambele forme în acelaşi timp (lapoviţă şi aversă de lapoviţă).
În meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata si intensitatea lor) şi instrumental, prin măsurarea şi înregistrarea continuă a cantităţilor de apă căzută. Particularităţile şi repartiţia precipitaţiilor, ca şi alte elemente meteorologice, depind direct de caracterul mişcărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum şi de deplasările advective.
Figura 3.3 – Distribuţia precipitaţiilor atmosferice în RomâniaFigure 3.3 – Distribution of atmosfeical rainfalls in Romania
Distribuţia şi frecvenţa precipitaţiilor a fost supravegheată prin trei puncte de control, amplasate la Buzău, Măgura şi Cernăteşti.
În bazinul hidrografic Buzău (ANEXA 7 - Precipitaţii medii anuale în bazinul hidrografic Buzău; ANNEX 7 - Annually average rainfalls in the hydrographic basin of river Buzau), regimul precipitaţiilor, sub aspectul cantităţilor anuale, variază între 800-1200mm în zona montană, 600-800mm în cea de dealuri şi 400-500mm în câmpie. Semestrul cel mai ploios este aprilie-septembrie, iar în cel rece cantitatea de precipitaţii căzută este mai redusă, deoarece circulaţia generală atmosferică este sub regimul anticiclonal.
Spaţial, regimul precipitaţiilor prezintă o serie de particularităţi legate de circulaţia generală a maselor de aer şi de cadrul natural.
Astfel, precipitaţiile anuale şi lunare scad de la nord la sud, ca urmare a descărcării maselor de aer umed oceanic pe directia amintită şi, totodată, a scăderii altitudinilor reliefului, culmile orientate transversal faţă de direcţia principală a maselor de aer, cum ar fi dealul Ciolanu, sau cele care au în nordul lor o zonă depresionară (culmile Posobeşti, Hoţilor, Botanu), primesc o cantitate mai mare de precipitaţii, din cauza advecţiei termice; “golful” Buzăului înregistrează o cantitate mai mare de precipitaţii, ca urmare a încărcării atmosferei cu particule solide provenite din zona industrială sau cu praf loessoidal.
31
S-au înregistrat valori medii anuale de precipitatii – Nehoiu 655.2 mm, Lopătari 643 mm, Nişcov 570 mm, Băniţa 509 mm şi Racoviţa 537.6 mm.
3.3.1 Riscurile pluviale - Pluvial risks
În bazinul hidrografic Buzău, originea riscurilor pluviale constă în particularităţile suprafeţei active, cu rol de baraj orografic (ansamblu montan din care pornesc radiar culmi încadrate de o reţea hidrografică complexă) pentru circulaţia ciclonilor oceanici şi respectiv mediteraneeni cu evoluţie retrogradă şi în marea variabilitate neperiodică a precipitaţiilor. Datorită cantităţi medii anuale de precipitaţii de 400-500mm şi vânturilor calde, uscate şi puternice, care bat primăvara dinspre crestele munţilor spre văi, grăbind topirea zăpezilor, SE bazinului hidrografic prezintă tendinţe accentuate de aridizare. Totodată, cantităţile înregistrate pe înălţimile montane (>1000 mm) produc exces de umiditate.
Variaţiile neperiodice ale precipitaţiilor scot în evidenţă faptul că în regiune sunt posibili ani excedentari pluviometric, când abaterile pozitive ale acestora sunt cu 150-180% mai mari decât media multianuală.9
Precipitaţiile au un caracter sezonier şi se produc în perioada caldă a anului, cu deosebire în luna maximului pluviometric, iunie, cu 75-115 l/m2/lună, dar se remarcă şi un al doilea maxim pluviometric de toamnă, în SE bazinului hidrografic, cu valori mai mici (40-60 l/m2/lună), ca urmare a reactivării ciclonilor mediteraneeni precum şi rolului de baraj orografic al Carpaţilor, cu impact asupra mediului.
Posibilitatea căderii unor cantităţi mari de precipitaţii sunt determinate atât de ciclonii oceanici, în luna maximului pluviometric (Buzău 201,6 l/m2/iunie 1948 şi 234 l/m2/iunie 1933), cât şi de convecţia orografică, în iulie –luna maximului termic (Pătârlagele 282,5 l/m2/iulie 1975, urmat de 304,3 l/m2/iulie 1969). Aceste căderi mari de precipitaţii au determinat exces de umiditate şi degradarea mediului.
O altă caracteristică a regimului precipitaţiilor, cu impact asupra mediului, în bazinul hidrografic Buzău îl constituie, în perioada caldă a anului, aversele de ploaie şi vijelie însoţite de grindină.
Se înregistrează o frecvenţă medie a averselor de ploaie, între 6 şi 14 zile, în luna maximului pluviometric – iunie. Frecvenţa maximă a averselor de ploaie, între 14 şi 26 de zile se înregistrează în intervalul iunie-iulie, ceea ce indică dependenţa acestora de circulaţia ciclonică şi de procesele termoconvective de pe versanţii sudici şi sud-estici, bine însoriţi.
Pe verticală, cele mai multe averse de ploaie (>70 zile/an) se produc la altitudini curprinse între 500 m şi 1400 m. La altitudini mai mari de 1400 de metri, urmare a scăderii temperaturii în raport cu altitudinea, influenţa ansamblului montan se diminuează, determinând şi o scădere a frecvenţei averselor de ploaie.
O altă caracteristică a bazinului hidrografic Buzău sunt vijeliile însoţite de grindină. Acestea au condiţii optime de producere în intervalul mai-august şi o frecvenţă de 0.3-2.5 zile/lună. Corelaţia cu altitudinea a numărului mediu anual de zile cu grindină şi repartiţia lor teritoială indică faptul că cele mai multe astfel de zile au loc între 1600 m şi 1800 m altitudine. Sub această altitudine frecvenţa de producere se reduce sub 1 zi/an, însă efectele pot fi deosebit de severe prin efectele asupra vegetaţiei, îndeosebi asupra culturilor agricole.
Impactul fenomenelor cu risc pluvial asupra reliefului este mare în benzile altitudinale în care ele au frecevenţa cea mai mare, cu deosebire pe versanţii defrişaţi, cu păşunat excesiv, lucrări agrotehnice necorespunzătoare, fiind avantajat de substratul litologic şi pantă, ceea ce conduce la intensificarea proceselor de modelare a versanţilor.9 În perioada 1961-1980, bogată în precipitaţii, concentrate mai ales, în intervalul 1969-1972. Anul 1969 s-a caracterizat prin cel mai mare exces de umiditate (Pătârlagele, >850 l/m2), iar pentru regiunile periferice, ca şi pentru cele înalte, anul 1972 (Buzău, circa 800 l/m2). În această perioadă, excesul de umiditate s-a cumulat de la un an la altul, având un caracter general determinând o mare variabilitate a proceselor de versant. A urmat anul 1975, când luna iulie a culminat cu valori deosebit de mari. Astfel, numai în ziua de 2 iulie 1975, ploile căzute au totalizat peste 175 l/m2: 177,8 l/m2 la Pătârlagele, 200,2 l/m2 la Odăile şi 210,9 l/m2 la Colţi, fapt ce a determinat declanşarea şi reactivarea deplasărilor în masă şi accentuarea eroziunii în adâncime, cu consecinţe asupra degradării mediului şi economiei locale.
32
Dimensiunea reală a procesului de modelare din spaţiul hidrografic Buzău se poate completa prin luarea în consideraţie a intensităţii maxime absolute a ploilor de vară care înregistrează un nivel de variaţie între 3 şi 5 l/m2/minut (3,47 l/m2/min.în 14.06.1977 - Buzău şi 4.90 l/m2/min.în 02 07.1975 şi 26 07. 2002 - Pătârlagele).
3.4 Temperatura medie anuală - Annually average temperature
Repartiţia şi regimul temperaturii aerului poarta amprenta influenţei poziţiei geografice şi a reliefului (ANEXA 8 - Temperatura medie anuală; ANNEX 8 - Annually average temperature).
Se remarcă o creştere constantă a valorilor temperaturii medii anuale pe direcţia nord-sud, de la regiunile înalte către cele cu altitudini mai scăzute. În regiunea montană şi de deal se pot sesiza şi diferenţieri climatice între zonele joase depresionare şi culmile înalte.
Mersul izotermelor evidentiază intrânduri, de la sud la nord, în cadrul depresiunilor mari şi a culoarelor de vale şi curbări inverse pe culmi. Cauza este legată de deschiderea largă, către sud, a principalelor artere hidrografice, care uşurează patrunderea maselor de aer mai cald din câmpie.
Totuşi, temperaturile medii anuale mai ridicate sunt specifice numai depresiunilor şi bazinetelor subcarpatice amplasate pe văi largi, cum ar fi Pătârlagele, Pârscov şi Cozieni.
Depresiunile şi bazinetele dezvoltate în zona montană şi pe reţeaua hidrografică secundară din subcarpaţi înregistrează temperaturi medii anuale mai scăzute faţă de zonele interfluviale, ca urmare a inversiunilor de temperatură deosebit de frecvente. Regiunile de câmpie şi de deal înregistrează timp de 9-10 luni pe an valori de peste 10oC, în timp ce în zona montană numai opt luni depăşesc această valoare.
Regimul îngheţului şi dezgheţului apare din momentul în care temperaturile scad sub zero grade. Data medie a apariţiei primei zi de îngheţ este, în regiunea montană, 1 octombrie, în subcarpaţi 20 octombrie, iar la câmpie, în prima decadă a lunii noiembrie (10).
Unda de propagare a îngheţului se transmite de la nord la sud, ca urmare atât a treptelor de relief, cât şi a direcţiei de deplasare a maselor de aer nordic.
Acestea patrund prin trecătorile carpatice şi prin culoarul de vale al Buzăului, influenţând mersul vremii în perioada de invazie a lor.
Regimul termic şi de îngheţ al râurilor urmează, în general, desfăşurarea temperaturii aerului. Temperaturile medii multianuale, înregistrate pe râul Buzău, variază între 7.50C şi 10.90C, fiind pregnant influenţate de altitudine şi de particularităţile perimetrului udat.
În ceea ce priveşte fenomenele de îngheţ, data cea mai timpurie de apariţie a lor se înregistrează în prima decadă a lunii noiembrie, iar cea mai târzie în ultima decadă a lunii martie.
Dintre aceste fenomene, cele mai frecvente sunt podurile de gheaţă şi sloiurile. Durata medie a podului de gheaţă este de 25-60 zile. Durata maximă de mentinere a gheţei la mal şi a sloiurilor este de 20-50 zile. În medie numărul de zile în care s-au înregistrat astfel de fenomene pe râurile din bazin este de 10-15, iar durata cea mai mică de 1-2 zile.
3.4.1 Riscurile termice - Thermic risks
Sunt riscurile cu cele mai evidente repercusiuni asupra calităţii mediului, în care se încadrează valurile de frig şi de căldură, ca şi temperaturile extreme pozitive sau negative, de care trebuie să se ţină seama în organizarea eficientă a spaţiului geografic.
Determinate de valurile de călduri tropicale, sau cele de frig polar şi arctic riscurile termice apar ca singularităţi termice pozitive şi negative:
valul de căldură din luna august 1951, cea mai caldă lună a secolului XX, în timpul căreia, temperatura medie lunară a atins 23-24ºC, la baza versanţilor exteriori (fiind cu 1-2ºC mai ridicată decât media multianuală); maxime absolute de peste 39ºC (fiind cu 17ºC mai mari ca media
10 Utilizind seria climatică de referinţă (1961-1990), pentru comuna Balta Albă valorile acestor parametri climatici sunt: apariţia primului îngheţ - 3 octombrie (valoare medie), 8 septembrie(cel mai timpuriu), 3 noiembrie (cel mai tirziu); data de aparitie a ultimului îngheţ- 26 mai (valoare medie), 9 mai (cel mai timpuriu).
33
multianuală a lunii respective) - s-au produs 30 zile de vară (cu temperatura maximă de > 25ºC), dintre care, 15-20 zile au fost tropicale (cu temperatura maximă > 30ºC);
valul de frig arctic din ianuarie 1942, cea mai geroasă lună a secolului XX, care a curpins întreaga ţară. În regiune a determinat temperaturi medii lunare de –9, -10ºC (respectiv cu 7-8ºC mai mici decât media multianuală a lunii respective) şi temperaturi minime absolute sub -29ºC (fiind cu 27-28ºC mai mici decât aceeaşi medie lunară).
Îngheţul şi bruma sunt cele mai frecvente riscuri climatice de iarnă. Sunt riscuri climatice asociate, deoarece cel de al doilea fenomen este condiţionat de primul. Specifice anotimpului de tranziţie, când se produc în extrasezon, ele afectează, în mare măsură, culturile, fie la începutul perioadei de vegetaţie, fie la sfârşitul acesteia cât şi funcţionarea optimă a prizelor de apă şi aducţiunilor.(Bogdan,O.,2005)
Datorită specificului climatic al regiunii care se impune prin acea enclavă cu fenomene de foehn şi adăpost topoclimatic, aceste fenomene sunt mai estompate şi de aceea, nu orice îngheţ sau brumă este în acelaşi timp şi un risc climatic. În acest sens au fost analizate datele medii şi extreme de producere a îngheţului şi brumei, durata medie a intervalului posibil cu îngheţ, limitele de variaţie cu altitudinea a îngheţului şi brumei în spaţiul carpatic şi subcarpatic al bazinului hidrografic Buzău şi intervalul de risc al acestor două fenomene, iar în final, influenţa îngheţului asupra modelării reliefului.
Cercetările au arătat că faţă de data medie de producere a îngheţului şi brumei, care este din ce în ce mai timpurie toamna şi mai întârziată primăvara pe măsură ce altitudinea creşte, cele mai timpurii îngheţuri şi brume de toamnă, care pot apărea mai devreme faţă de data medie cu două până la şase săptămâni (brumele din 15-20 octombrie1956), ca şi cele mai târzii de primăvară care pot întârzia tot atât (îngheţul şi bruma din 21-22 februarie1952), pot îmbrăca caracter de risc climatic. În asemenea condiţii, recoltele care se aflau la sfârşitul perioadei de vegetaţie şi respectiv la începutul acesteia, au fost total compromise în regiunile limitrofe de câmpie, în timp ce aici, efectul lor a fost ceva mai redus, deşi s-au produs pagube materiale importante. În consecinţă, se remarcă două intervale de risc: unul de toamnă, între data medie multianuală a primului îngheţ şi data celui mai timpuriu îngheţ (sau brumă) şi altul de primăvară între data medie multianuală a ultimului îngheţ şi data celui mai târziu îngheţ (brumă). Durata acestora este de două până la şase săptămâni. Investigaţiile întreprinse în regiune arată influenţa îngheţului asupra modelării reliefului, unde zilele cu îngheţ-dezgheţ sunt mai frecvente (36% în aer şi 58,6% pe sol), comparativ cu regiunile limitrofe (26,6% în aer şi 43,9% pe sol).
Din punct de vedere climatic, pentru evaluarea vulnerabilităţii la poluarea cu nitraţi, cel mai important parametru este raportul dintre precipitaţii si evapotranspiraţia potenţială. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961-1990, considerată ca serie de referinţă în studiile privind impactul climatic, este pentru comuna Balta Albă 727 cu un domeniu de variaţie cuprins între 546 si 1003.
3.5 Scurgerea medie anuală - Annually average leaking
Scurgerea medie este considerată, pe bună dreptate, indicele general al resurselor de apă de pe un bazin, preocuparea pentru cunoaşterea ei manifestându-se din secolul trecut (stimulată şi de preocupările pentru cunoaştearea potenţialului hidro-energetic şi folosirea apei în acest scop).
Râurile din bazinul hidrografic Buzău nu prezintă o scurgere medie diferenţiată. O diferenţiere se manifestă numai cronologic, în timpul unui an şi funcţie de suprafaţa de bazin şi de unităţile de relief pe care râurile le străbat (ANEXA 9 - Scurgerea medie anuală în b.h.Buzău; ANNEX 9 - Annually average leaking in the hydrographic basin of river Buzau).
Astfel, în zona montană, are valori mici, sub 5 m3/s pe râul colector (Buzău) şi sub 1 m3/s pe afluenţi. În zona subcarpatică, scurgerea medie se măreşte între 10-20 m3/s pe râul colector şi 2-3 m3/s s pe afluenţi. În zona de câmpie, scurgerea medie atinge până la 35 m3/s pe Buzău.
O explicaţie a acestor valori o constituie efectele distribuţiei neomogene a populaţiei şi localităţilor. Aceasta a condus la o creştere neuniformă a influenţelor antropice datorată activităţilor socio-economice şi, în special, activităţilor legate de exploataţiile agricole şi silvice. Practic,
34
despăduririle masive din zona subcarpatică şi exploataţiile agricole pe suprafeţe mici sau foarte mici, în condiţiile inexistenţei unor măsuri hidroameliorative, suprapuse peste tendinţele unor precipitaţii abundente în intervale scurte de timp determină creşteri ale valorii scurgerii medii de până la 7 ori pe intervalul cuprins între cursul superior al râurilor din bazin şi gura de vărsare a colectorului principal în râul Siret. În ANEXA 10 –„Imagini satelitare ale unor zone din bazinul hidrografic Buzău” (ANNEX 10 – Sattelite frame of the hydrographic basin of river Buzau) sunt prezentate câteva exemple de zone situate în cele 3 forme principale de relief.
Cronologic, scurgerea medie are valori mari în lunile de vară (mai-august), mijlocii în lunile de primăvară şi toamnă şi valori mici în lunile de iarnă. Dacă în lunile de vară scurgerea este mărită datorită viiturilor, în lunile de iarnă, ea scade datorită fenomenelor de îngheţ.
3.6 Utilizarea terenurilor - Land use
Pe teritoriul localităţilor din bazinul hidrografic Buzău, datele referitoare la modul de utilizare al terenului (ANEXA 11 – Utilizarea terenurilor în bazinul hidrografic Buzău; ANNEX 11 – Land use in the hydrographic basin of river Buzau) provin din raportările statistice locale şi se referă, în special, la:
* Suprafaţa agricolă(ha): arabil, vii,păşuni etc. * Suprafaţa vetrelor satelor componente;* Suprafaţa locuibilă. Prin utilizarea şi interpretarea imaginilor obţinute prin teledetecţie (anul culegerii 2000),
datele obţinute capătă un nivel superior de precizie şi diversitate: Tabelul 3.1 Tipuri de utilizări ale terenului
Table 3.1 Land use typesTipul utilizării Cod
Vii VNDSuprafeţe rezidenţiale cu densitate mică a populaţiei LDULacuri LKSSol dezgolit BRSPăşuni GRLAsociaţii de terenuri arabile cu suprafaţă mare (5-50 ha) şi medie (2-5 ha) LSH/MSHSol dezgolit/Păşuni BRA/GRLZone umede WLDVegetaţie specifică luncilor de râuri RVVTerenuri arabile cu suprafaţă mică (<2 ha) SSHTerenuri arabile cu suprafaţă mare (5-50 ha) LSH Terenuri arabile cu suprafaţă medie (2-5 ha) MSH
Încadrarea tipurilor de utilizări în clase de pantă precum şi suprafeţele destinate principalelor culturi agricole constituie, de asemenea, un segment de informaţii utile.
Pe teritoriul bazinul hidrografic Buzău, numărul complexelor sau asociaţiilor cu personalitate juridică pentru creşterea bovinelor, porcinelor, păsărilor sau ovinelor este extrem de redus. Creşterea acestora se realizează, cu precădere, în gospodăriile populaţiei.
Din punct de vedere al limitelor impuse de fluxurile medii de curgere ale corpurilor de apă subterane, numărul maxim al Unităţilor de Vită Mare (UVM) admis în zona de împrăştiere a îngraşămintelor organice sunt valoarea de 4 UVM/ha.
Aplicarea îngrăşămintelor (organice şi minerale) se face, în zonele vulnerabile, pe baza Planului de Management al Nutrienţilor, elaborat în acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole.
Perioadele de interdicţie a aplicării îngraşămintelor organice, pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul îngheţat sunt:
35
interdicţie totală cuprinsă între cea mai târzie dată de apariţie a primului îngheţ şi cea mai timpurie dată de apariţie a ultimului îngheţ.
interdicţie maxim posibilă cuprinsă între cea mai timpurie dată de apariţie a primului îngheţ şi cea mai târzie dată de apariţie a ultimului îngheţ.
interdicţia cea mai probabilă cuprinsă între data medie de apariţie a primului înghet şi data medie de apariţie a ultimului îngheţ.
3.7 Concluzii - Conclusion
formele de relief şi a alcătuirii geologice au influenţat şi unele aspecte privind populaţia şi economia bazinului;
zona drenată de bazinul superior al Buzăului corespunde, din punct de vedere geologic, zonei cristalino-mezozoice şi zonei flisului cretacic şi paleogen;
bazinul mijlociu al văii Buzăului, care taie zona subcarpatică şi zona cutelor diapire, a fost puternic cutata în regiunea de contact cu muntele şi mai puţin în partea externă, la contactul cu Câmpia Română;
zona de câmpie începe printr-un larg con de dejecţie, pe sub care o parte din apele Buzăului, dar mai ales ale Niscovului, se preling către Călmăţui;
bazinul hidrografic al râului Buzău are o dinamică foarte accelerată a proceselor de modelare, evidenţiată de posibilitatea sporită de producere a unor seisme cu amplitudine mare asociată cu riscul producerii unor viituri catastrofale datorate unor precipitaţii abundente în intervale de timp foarte mici;
majoritatea alunecărilor de teren sunt alunecări cu profunzime medie şi mare în contextul în care procesele geomorfologice din bazinul hidrografic Buzău se înscriu în evoluţia normală a versanţilor de realizare a echilibrului relativ dinamic, diferenţele de la o unitate la alta datorându-se, într-o bună măsură modului de utilizare a terenurilor;
regimul precipitaţiilor, sub aspectul cantităţilor anuale, variază între 800-1200mm în zona montană, 600-800mm în cea de dealuri şi 400-500mm în câmpie, particularităţile hidrologice fiind legate de circulaţia generală a maselor de aer şi de cadrul natural;
în bazinul hidrografic Buzău sunt posibili ani excedentari pluviometric, cu abateri pozitive mai mari decât media multianuală de 150-180%;
determinarea raportului dintre precipitaţii si evapotranspiraţia potenţială, cel mai important parametru pentru evaluarea vulnerabilităţii la poluarea cu nitraţi, au un rol determinant în stabilirea perioadelor de interdicţie pentru tipurile de îngrăşăminte organice, oportunităţii limitarii duratei de păşunat şi modul de utilizare a terenului;
scurgerea medie diferenţiată a râurilor din bazinul hidrografic Buzău se manifestă numai cronologic, în timpul unui an şi în funcţie de suprafaţa de bazin şi de unităţile de relief pe care râurile le străbat.
36
CAPITOLUL 4 – CHAPTER 4Apa în bazinului hidrografic Buzău
Water in the hydrographic basin of river Buzau
Motto: Multe ţări traversează mai degrabă o criză a guvernării decât o criză a apei. Este nevoie de existenţa unui sistem administ rativ şi socio-politic coerent care se poate realiza numai prin adoptarea unui sistem de management integrat al resurselor de apă şi folosind o abordare participativă şi transparentă ce se adresează nevoilor ecologice şi umane.
Declaraţia Finală a Celui de al Treilea Forum Mondial al Apei-Kyoto, Martie 2003
4.1 Apa ca suport pentru viaţă - Water as a life support
Pe Terra, lipsa apă ei potabile ucide de zece ori mai mulţi oameni decât conflictele regionale. Aproximativ opt milioane de oameni mor în fiecare an din cauza lipsei de apă potabil, deşi resursele medii nu justific nici pe departe un asemenea dezastru. Dac un locuitor al unei ţări dezvoltate dispune de 400 – 600 l de apă pe zi/om, în zone extinse din Orientul Mijlociu sau Africa subsaharian acest consum ajunge abia la 30 – 40 l de apă pe zi/om. Circa 40000 km3 de apă dulce în fiecare an, ar asigura celor peste 6 miliarde de locuitori un consum mediu total de 30000km3, adică 5000m3 /an/om.
Deviza conferinţei din Ciudad de Mexico a fost simplă: „Apa reprezintă o responsabilitate unanim acceptată şi aplicabilă tehnic.” Mai mult de 70% din planeta Pământ este reprezentată de apă. Influenţa oceanică asupra climatului a făcut crucială colectarea de date ştiinţifice precise.
În toată această cantitate uriaşă de apă, cea dulce nu reprezintă decât 2,5%, din care o bună parte (peste 2%) este blocată în gheţurile polare şi pânzele freatice.
La nivel mondial, activitatea umană care consumă cea mai mult apă este agricultura (aproximativ 70%), urmată de industrie (20%) şi activităţile domestice (10%).
O ţară dezvoltată din vestul Europei foloseşte 100 litri de apă pentru a fabrica un litru de alcool, 1500 litri pentru a se obţine un kilogram de grâu şi 2500 litri pentru un kilogram de orez, 7000 litri pentru fabricarea unui tricou de bumbac şi 15.000 litri pentru obţinerea unui kilogram de carne de vită în stare finită (The UN World Water Development Report, 2003).
În general, un om are nevoie, în medie, de circa 150 litri de apă zilnic. Proporţia de apă din constituţia plantelor este apreciat ca fiind între 80 şi 95%. Ca o consecinţă, toate alimentele noastre, atât cele vegetale cât şi cele animale, conţin, în proporţii diferite, apă a atât de necesar vieţii.
Utilizarea economică a apei potabile în gospodărie este un deziderat raţional. Astfel, pentru a se spăla pe corp, un om utilizează 5-8 litri când foloseşte o chiuvetă şi o mănuşă de baie, 20-80 litri pentru un duş de maximum 5 minute şi 150-200 litri pentru o baie complet.
Raportat la igiena corporală şi la întreţinerea locuinţei, apa necesară pentru alimentaţie nu reprezintă mai mult de 7%, în medie faţă de totalul consumului casnic.
Terra poate hrăni până la 12 miliarde de oameni. Din cauza marilor discrepanţe tehnologice, un locuitor al Africii subsahariene consumă de cinci ori mai puţină apă decât unul din UE, zonă în care peste 50% din populaţie este privată de apă potabilă.
Pe întreg globul, cca 1,4 miliarde de oameni sunt privaţi total sau în mare măsură de accesul la apă potabilă.
4.2 Exemplul extremelor - Example of extremes
Apa, lichid inodor, insipid şi incolor, este o substanţă absolut indispensabilă vieţii, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre solvenţii universali. Substanţă relativ răspândită pe Terra, aceasta formează unul din învelişuri, hidrosfera.
În diferite limbi, cuvântul apă este echivalent cu aqua în latină, acqua în italiană, agua în spaniolă, aigua în catalonă, Wasser în germană, water în engleză şi neerlandeză, vand în daneză, ur în bască. Deşi diferit ca fonetic, necesitatea apei pentru sustenabilitatea vieţii este identică
37
pretutindeni. Şi totuşi, datorită nivelelor diferite de dezvoltare, mai ales, asigurarea acesteia este extrem de diversificată atât cantitativ cât şi calitativ. 10 state importante (industrial şi politic) deţin controlul a peste 62% din resursele de apă dulce ale globului. De aici rezultă următoarele situaţii:
• posibilitatea unor încrucişări de politici agresive atât din partea statelor deţinătoare de resurse mari de apă potabilă, cât şi a celor cu deficite importante în acest domeniu;
• creşterea economică globală ca şi creşterea numărului de locuitori ai planetei sunt ameninţate de repartiţia actual inegală a apei potabile;
• necesitatea protejării resurselor de apă potabilă este o realitate aspră, cu nimic mai prejos de pericolul pe care îl prezint în prezent şi fenomenul degradării climatice (efect de seră).
Aceste urgenţe se înscriu în politicile globale duplex, adică acele acţiuni care urmăresc atât asigurarea de resurse energetice, cât şi de apă a potabilă.
În istorie, civilizaţiile s-au dezvoltat cu precădere pe malurile râurilor sau mărilor; Mesopotamia, situată între Tigru şi Eufrat, Egiptul antic a înflorit datorită Nilului iar marile aglomeraţii urbane, precum Londra, Paris şi New York îşi datorează succesul în parte accesibilităţii oferite de situarea lângă o apă.
Conflicte pentru apă sunt cunoscute de mult. În conflictul indo-pakistanez din zona Pundjab, cel dintre India şi Bangladesh pentru apa Gangelui. Brazilia şi Argentina au fost în conflict din cauza amenajărilor hidroenergetice de pe fluviul Parana, ce periclitau Argentina. În Orientul Mijlociu, apa tinde să surclaseze treptat petrolul ca şi obiect de conflict. Reducerea risipirii apei, adică utilizarea apei potabile doar pentru consumul uman, ar fi o altă soluţie, în unele oraşe, precum Hong Kong, apa de mare este folosită pe scară largă, în scopul conservării resurselor de apă potabilă. Poluarea apei ar putea fi cel mai mare consumator inutil de apă, risipind această resursă, indiferent de beneficiile aduse poluatorului.
4.3 Resursele de apă pe plan mondial şi european - Global and European resources of water
Deşi rezervele de apă existente pe globul pământesc sunt de circa 1.400.000.000 km3, 1.362.200.000 km3, adică 97,3% sunt reprezentate de mările şi oceanele lumii, apa dulce însumează doar 37.799.900 km3 (2,7%) şi este cantonată sub diverse forme, în gheţari, ape subterane, în lacuri şi ape curgătoare de suprafaţă.
Tabelul 4.1 - Resursele de apă dulce pe plan mondialTable 4.1 – Global sweet water resources
Volum (km3) %apa conţinut de gheţari 29.182.000 77,2ape subterane 8.467.000 22,4lacuri 132.000 0,35vapori atmosferici 15.120 0,04ape curgătoare de suprafaţă 3.780 0,01
În actualele condiţii tehnice şi economice pot fi captate şi valorificate aproximativ 20.000-30.000 km3/an. Pentru România se apreciază următoarele resurse de apă dulce:
Tabelul 4.2 - Resursele de apă dulce în RomâniaTable 4.2 –Sweet water resources in Romania
Volum (m3/an)râuri şi lacuri interioare 37 x 109
ape subterane (4,5 ÷ 5) x 109
Dunărea (de la intrarea pe teritoriul României) 170 x 109
38
Resursele de apă dulce sunt limitate atât pe plan mondial, cât şi în ţara noastră, repartizate teritorial foarte neuniform, regimul de scurgere este variabil în timp iar calitatea apei impune intervenţia exterioară.
Tabelul 4.3 - Bilanţul hidrologic anual la nivel europeanTable 4.3 – Total of annually hydrological global sweet water resources
Precipitaţii Evapotranspiraţia Scurgere total Scurgere maxim
Scurgereminim
Smax /Stot
km3/an km3/an km3/an % km3/an km3/an -
7.165 4.055 3.110 8,0 2.045 1.065 0.66
Europa are resurse de apă estimate la 1015 m3 ape subterane, 2580 x 109 m3 ape de suprafaţă (din care 131 x 109 m3 în râuri, 2027 x 109 m3 în lacuri naturale şi 422 x 109 m3 în acumulări artificiale) şi 4090 x 109 m3 în gheţari. Scurgerea medie (runoff = precipitaţii minus absorbţie în sol şi evaporare) este de 304 mm/an, adic 3100 x 109 m3, pe un teritoriu de 10,2 milioane km2. Raportat la populaţia Europei (680 milioane locuitori), înseamnă teoretic 4560 m3/locuitor/an, la o captare totală actuală de 700 m3/locuitor/an = 1920 l/locuitor/zi.
Repartiţia acestora este însă foarte inegală, ţările din nordul Europei având, pe cap de locuitor, resurse de 6-8 ori mai mari decât celelalte. Intervine puternica variaţie sezonieră, variaţia interanuală şi alţi factori (www.eea.europa.eu/themes/water/water-resources).
Problematica apei în diverse părţi ale Europei este sintetizat în tabel: Tabelul 4.4 - Problematica apei în Europa (OMS şi ONU -2009)
Table 4.4 – Water matter in Europe (WHO and UN - 2009)Categoria Nord Vest Est Sud Categoria Nord Vest Est Sud
poluanţi organici 0-1 1-2 1-3 2 pesticide 0-1 2 2 1-3salinizare 0 0-1 2 1 acidifiere 0-3 0-1 1 0-1nitraţi 0-1 1-3 1-2 1-2 radioactivitate 0-1 1 1-3 1fosfor 0-1 1-2 1-3 1-3 accesibilitate 0 1-2 2 2-3agenţi patogeni 0-1 0-1 1-2 1-2 acumulări 1 2 2-3 2-3
regularizarea cursurilor de apă 0 2 1-2 1
supra-exploatarea apelor subterane
0-1 2 2 1-3
metale grele 1 0-2 1-3 0-2Legendă: 0=probleme absente sau nerelevante; 1 = anumite probleme; 2 = probleme majore; 3 = probleme severe.
Bazinul hidrografic Buzău dispune de o reţea bogată de ape de suprafaţă (ANEXA 12 - Reţeaua hidrografică a bazinului BUZĂU; ANNEX 12 - Hydrografic network of basin Buzau).
Resursele de apă teoretice au fost 639,7 mil. m3 din care 384,5 mil m3 - resurse de suprafaţă – şi 255,2 mil m3 – resurse din subteran.
Resursele de apa tehnic utilizabile au fost de 343,3 mil mc din care 174,8 mil mc – resurse de suprafaţă şi 168,5 mil mc – resurse din subteran. (Starea mediului – Buzău – 2006)
Apele de suprafaţă sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă se iau în considerare debitele medii multianuale:
surse din apǎ de suprafaţǎ: 8878 l/sec. surse din apǎ subteranǎ : 2606 l/sec. Dat fiind că folosirea surselor subterane este mai puţin costisitoare şi sunt teoretic de calitate
mai bună, acestea sunt rezervate în majoritatea cazurilor pentru alimentari cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale care, de regulă sunt mai mari decat cele menajere, pentru irigatii, piscicultura şi alte folosinţe.
39
Pentru judeţul Buzău, sursa de apǎ de suprafaţǎ o constituie râul Buzău, de unde apa este preluatǎ prin intermediul drenurilor (Pătârlagele) sau a prizelor (PLAM Buzău -2005).
4.4 Calitatea apelor în bazinul râului Buzău - Quality of water in the hydrographic basin of river Buzau
În bazinul râului Buzău s-au efectuat analize fizico-chimice la o serie de foraje de observaţie din reţeaua hidrogeologică de stat, foraje care au captat diferite straturi acvifere cu constituţii şi vârste diferite.
Astfel, principalele hidrostructuri din bazinul râului Buzău, din care s-au prelevat probe de ape şi la care s-au efectuat analize fizico-chimice sunt:
a) Straturi de Cândeşti - prezente în cadrul bazinului începând de la Berca până la cca.15 km sud de oraşul Buzău, iar spre nord până dincolo de oraşul Rm.Sărat sunt alcătuite dintr-o succesiune de pietrişuri groase de zeci de metri ce alternează cu marno-argile şi nisipuri. Aceste Straturi de Cândeşti au vârsta Pleistocen inferioară şi au fost deschise prin forajele hidrogeologice de adâncime din zona oraşului Buzău, Câmpia Râmnicului şi Bărăganul Central de N-E dând, în general, ape potabile;
b) Nisipurile şi depozitele loessoide (Pleistocen superior, Holocen) apar la nord de râul Buzău pe o fâşie ce tine de la Săgeata spre Amara şi până la Balta Albă;
c) Nisipurile cu granulaţie mijlocie (de vârsta Holocen) din alcătuirea şesului aluvionar de la N de Făurei până la Balta Albă;
d) Depozitele de terasă şi din lunca Buzăului de vârsta Holocen superioară.
4.4.1 Calitatea apelor subterane freatice - Quality of the underground water
Conform analizelor efectuate de Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa pe probe prelevate din forajele de observaţie, incluse în subsistemul "Ape subterane freatice" pentru staţiile hidrologice din bazinul hidrografic Buzău, se prezintă astfel:
În bazinul Buzău s-au prelevat probe de apă semestrial, de la 46 foraje de observaţie monitorizate (din care 2 sunt foraje de adâncime) situate în zonele Stâlpu-Scurteşti, Verguleasa, Brădeanca, Filipeşti-Visani, M.Kogalniceanu, Tăbărăşti Nord, Jirlău, Amara şi Balta Albă.
Din analizele efectuate reies următoarele:• Atât în apele de suprafaţă cât şi în cele subterane, grupa metalelor este reprezentată de fier.
Depăşirile limitei admise înregistrate pentru acest indicator nu se datorează unei surse de poluare (bogate în fier) ci unei încărcări naturale a apelor (pusă în evidenţa începând de la Pătârlagele şi până la confluenţa cu râul Siret). Se constată depăşiri ale limitelor admise de STAS 1342/91 şi Legea 458/2002 la 52.2% din totalul forajelor;
• În zona montană, care corespunde flisului paleogen, circulaţia şi acumularea apelor subterane este favorizată de existenţa fisuraţiilor fine, ce permit circulaţia şi acumularea apelor subterane. Cele mai bogate rezerve de ape subterane, puse în evidenţă de existenţa a numeroase izvoare cu debite mari se întâlnesc, însă, în depozitele deluvio-coluviale, cantonate sub formă de lentile. Alături de acestea sunt cunoscute si câteva structuri hidrogeologice cu ape minerale, care au conţinut ridicat în hidrogen sulfurat, cum sunt cele de la Siriu, Lopătari, Nehoiu şi Fisici;În zona dealurilor subcarpatice, în sectorul situat la vest de Valea Slanicului, litologia şi tectonica variată (gresii si marne nisipo-argiloase), acumularea apelor subterane se face la mari adâncimi. În depozitele cuaternare, principale sunt stratele acvifere aflate la 3, 4, 5 şi 7m; Existenţa masivelor de sare, argilelor sărate şi a gipsurilor influenţează chimismul apelor subterane, dându-le un grad ridicat de mineralizare (izvoarele cloro-sodice din dealurile Meledic, Găvănele şi din Văile Murătoarea, Scoroşeşti etc.)
• Zona situată la est de Valea Slănicului se caracterizează prin preponderenţa gresiilor, nisipurilor şi pietrişurilor, cu strate acvifere dispuse diferentiat;
• Pe interfluvii, apele subterane se găsesc la mare adâncime, iar de-a lungul văilor, cele mai bogate rezerve acvifere sunt cantonate în depozitele proluviale şi de terasă; o particularitate
40
hidrologică apare concordanţa ce există între direcţia de curgere a apelor subterane şi înclinarea generală a reliefului, unde orizonturile acvifere se gasesc la 20-30 m adâncime; mineralizarea apelor freatice din acest sector este destul de ridicată;
• În zona conului de dejecţie al Buzăului, grosimea mare a depozitelor aluviale ce se suprapun pietrişurilor de Cândeşti şi prezenţa numeroaselor lentile argiloase permit formarea mai multor strate acvifere cu debite bogate;
• În zona de câmpie, formaţiunile cuaternare permeabile favorizează înmagazinarea unor importante cantităţi de apă. Alimentarea stratelor acvifere de adâncime se face din marginea externă a subcarpaţilor, unde apele sunt cantonate la 50-200 m. La contactul cu dealurile, unde predomină pietriţurile, se formează 1-2 strate acvifere, cu grosimi mari şi debite bogate (5 - 10 l/s), în timp ce spre exterior, unde depozitele devin mai fine, se găsesc strate acvifere cu grosimi şi debite mai mici (sub 1 l/s);
• Se constatată o încărcare minerală a apelor subterane (începând cu zona municipiului Buzău şi până la confluenţa cu Siretul) înregistrându-se depăşiri la reziduu fix, cloruri, sulfaţi şi duritate totală. Aceasta mineralizare poate fi pusă pe seama interacţiunii cu apele de suprafaţă (râul Buzău are 2 afluenţi pe stânga, degradaţi din punct de vedere chimic, datorit evacuărilor de ape uzate insuficient epurate şi a încărcării naturale a apelor râului);
• apar depăşiri la încărcarea organică, exprimată prin CCO-Mn, la 39.1% din totalul forajelor; • la indicatorul amoniu se înregistrează depăşiri ale STAS-lui la 30.4% din totalul forajelor.
În ceea ce priveşte studierea calităţii apei din acviferele de adâncime, la forajele din surse subterane, apa a corespuns din punct de vedere al potabilităţii. Se înregistrează totuşi impurificarea pânzei freatice în zona platformelor industriale;
• la Cilibia şi Ţinteşti se înregistrează depăşiri la indicatorii Fe, reziduu fix, cloruri şi NH4.Şi în apele subterane, grupa "metalelor" este reprezentată de fier. Depăşirile limitei admise
înregistrate pentru acest indicator nu se datorează unei surse de poluare (bogate în fier), ci unei încărcări naturale a apelor. Prezenţa fierului în apă ele subterane a fost pus în evidenţă începând cu zona localităţii Pătârlagele şi terminând cu forajele amplasate la limita judeţului Brăila. S-au constatat depăşiri ale limitelor admise conform STAS 1342/1991 coroborat cu Legea apei potabile nr.458/2002.
De asemenea, se remarcă o încărcare minerală a apelor subterane începând cu zona municipiului Buzău şi terminând cu forajele amplasate în zona confluenţei cu râul Siret. Această mineralizare a apelor subterane poate fi explicată luând în considerare apele de suprafaţă, ele se pot influenţa reciproc (râul Buzău are doi afluenţi de stânga degradaţi din acest punct de vedere, deversări de ape uzate insuficient epurate şi încărcarea naturală a apelor râului). Totodată, apar depăşiri la încărcarea organică, exprimată prin CCO-Mn (care prezintă depăşiri ale limitelor admise conform STAS 1342/1991). Se înregistrează valori mari, peste limita admis din STAS 1342/1991, la indicatorul amoniu. În general, se menţin depăşiri la aceleaşi grupe de indicatori: gradul de mineralizare, metale, încărcarea organică.
4.4.2 Calitatea apei lacurilor - Quality of the water from lakes
Urmărirea calităţii apelor din lacurile naturale (Amara, Balta Albă) şi artificiale (Siriu şi Cândeşti) aferente bazinului hidrografic Buzău şi stadiul calităţii acestora se apreciază în conformitate cu STAS 4706/88 (ANEXA 13-Principalele lacuri din bazinul hidrografic Buzău; ANNEX 13 – Main lakes in the hydrographic basin of river Buzau).
Lacul Amara face parte din grupa limanurilor fluviatile ale Buzăului şi are o suprafaţă de 600 ha şi un volum de apă de 3,6 mil.m3. Lacul Amara poate fi încadrat în categoria lacurilor mezo-eutrofe, cu folosinţă piscicol.
Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apă recoltate pun în evidenţă următoarele : concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 6.83 şi 8.12 mg/l;
saturaţia în oxigen dizolvat prezintă valori cuprinse între 73.60-93.55 %;
41
- regimul nutrienţilor relevă valori cuprinse între 0.044 şi 0.1470 mg/l pentru fosforul total, iar pentru azotul total între 0.802 şi 4.480 mg/l.
Lacul Balta Albă este situat în sud-estul judeţului Buzău; provine dintr-un liman fluviatil. Malurile din partea dreaptă sunt înalte, cu caracter abrupt. De la coada lacului, aval pe malul stâng, bordurile de stuf s-au uscat datorită secetei care a condus la reducerea suprafeţei lacului de la 1340 ha la 1012 ha în prezent, pe mal întâlnindu-se plantaţii de plop, răchită şi salcie.
Volumul de apă este de aproximativ 5,06 mil.m3. Lacul este alimentat de apele râului Boldu, izvoare subterane şi precipitaţii. Apa lacului este cloro-sodic; până în anul 1992 din lac s-a extras nămolul sapropelic, conferind lacului caracterul terapeutic.
Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apă recoltate pun în evidenţă următoarele:
-concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 6.67 şi 6.71 mg/l;-saturaţia în oxigen dizolvat prezintă valori cuprinse între 74.06–87.30 %;-regimul nutrienţilor relevă valori cuprinse între 0.037 şi 0.055 mg/l pentru fosforul total, iar
pentru azotul total între 1.748 şi 2.800 mg/l.Lacul de acumulare Cândeşti este amplasat la 19 km amonte de oraşul Buzău, în zona
comunei Cândeşti are o suprafaţă la NNR 74 ha, un volum total de 4.4 mil m.c şi un volum la NNR de 1.5 mil. m2. Se alimentează din râul Buzău . Lacul a fost încadrat în categoria lacurilor oligotrofe11.
Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apă recoltate pun în evidenţă următoarele:
-concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 7.07 şi 10.22 mg/l;-saturaţia în oxigen dizolvat prezintă valori cuprinse între 85.59-93.59 %;-regimul nutrienţilor relev valori cuprinse între 0 şi 0.107 mg/l pentru fosforul total, iar
pentru azotul total între 0.608 şi 2.637 mg/l.Lacul Siriu, este situat pe valea superioară a râului Buzău, în zona comunei Siriu. Are o
suprafaţă de 360 ha şi un volum la NNR de 126mil.m3., iar volumul total de 158 mil. m3. Sursele de poluare a apelor lacului sunt situate în amonte, la Întorsura Buzăului (staţia de epurare a I.G.O. Confort).
Pentru aprecierea gradului de troficitate al lacului s-au urmărit indicatori fizici (temperatură, transparenţă), chimici (regimul de oxigen, regimul nutrienţilor), indicatori biologici (biomasă şi organisme indicatoare).Transparenţa, măsurată cu discul Secchi, a înregistrat valoarea maxim de 2 m.Regimul de oxigen - oxigenul dizolvat prezintă valori cuprinse între 7.00 mg/l şi 9.40 mg/l; -saturaţia de oxigen prezintă valori cuprinse între 70.92-97.49%, indicând o oxigenare corespunzătoare a apelor.Regimul nutrienţilor relevă valori cuprinse între 0-0.810 mg/l pentru fosfor total şi 0.87-1.700 mg/l pentru azot total la suprafaţa apei, pentru fosfor total între 0-0.0090 mg/l şi 0.77 –1.88 mg/l pentru azot total la adâncimea de 5 m.
4.4.3 Calitatea apelor curgătoare de suprafaţă - Quality of the flowing surface water Pentru obţinerea unei imagini globale satisfăcătoare privind calitatea apelor din bazinul
hidrografic Buzău, au fost amplasate 13 secţiuni de supraveghere, din care 4 secţiuni de control de ordinul I pe cursul principal şi 9 secţiuni de ordinul II pe afluenţi (ANEXA 14 - Reţeaua de monitoring ape suprafaţă; ANNEX 14 – Surface water monitoring network).
În sectorul montan se întâlnesc două tendinte generale de evoluţie hidrodinamică. În bazinetele Sasu, Broasca, Nehoiu-Nehoiaş, Păltineni şi Mlăjet, prezenţa unor pante mai mici (ANEXA 4 - Date privind cursurile de apă din b.h.BUZĂU; ANNEX 4 – Data concerning water flow in the hydrographic basin of river Buzau) şi a unor secţiuni mai largi contribuie la- scăderea vitezei şi la o împrăştiere a apei în cadrul luncii şi albiei minore. Debitul solid transportat include, cu preponderenţă, elemente cu diametrul redus. În sectoarele înguste ale văii, viteza şi puterea 11 Sărace în substanţe minerale şi nutritive
42
hidraulică crescută a râului, ca rezultat al măririi pantei în profil longitudinal şi al îngustarii profilului ei transversal determină creşterea diametrului elementelor transportate. Dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri.
În sectorul de câmpie, Buzăul primeşte un număr redus de afluenţi, de o importanţă minoră, a caror dispunere îi conferă un caracter simetric. Caracteristic este coeficientul ridicat de sinuozitate şi despletire, iar spre aval prezenţa limanelor fluviatile (Amara, Balta Albă) şi a numeroaselor cursuri parasite (“buzoielele”).(Starea mediului Buzău - 2006)
Prima secţiune de control aflată pe teritoriul judeţului Buzău este aval Nehoiu, secţiune amplasată după confluenţa râului Buzău cu râul Bâsca. Indicatorii “regimului de oxigen”, “gradului de mineralizare”, “toxicelor-specifice” şi “nutrienţilor” încadrează secţiunea în categoria I-a de calitate. Urmărind structura calitativă a fitoplanctonului în această secţiune se poate spune că secţiunea este încadrată în zona apelor slab impurificate.
În a doua secţiune de supraveghere de pe râul Buzău -Măgura, amplasată în aval de confluenţa cu râul Bâsca Chiojdului- indicatorii “regim de oxigen”, “grad de mineralizare”, “toxice-specifice” şi “nutrienţi“ încadrează secţiunea în categoria I-a de calitate. În secţiunea Măgura, analiza biologică evidenţiază că sunt predominante speciile caracteristice apelor slab impurificate. Valoarea medie anual a gradului de curăţenie a fost de 79%, încadrând secţiunea în zona apelor slab impurificate.
Secţiunea amonte municipiu Buzău este amplasată după confluenţa cu afluenţii săi: Bălăneasa şi Slănic, la o distanţă de 30 km faţă de secţiunea anterioară. Pe tronsonul p.h. Măgura –amonte municipiu Buzău, apele râului Buzău suferă modificări în privinţa parametrilor fizico-chimici, biologici, datorate aportului afluenţilor menţionaţi şi a altor surse de poluare organizate sau neorganizate. Determinările fizico-chimice impun încadrarea acestei secţiuni în categoria a-II-a de calitate. Gradul de curăţenie a avut valori cuprinse între 75 şi 77%-secţiunea fiind încadrată în zona apelor slab impurificate. În secţiunea Baniţa gradul de curăţenie a avut valori cuprinse între 54,6% şi 39,6%.
Pe râul Bâsca Mare este amplasată secţiunea de control de ordinul II-Varlaam, amonte de confluenţa cu Bâsca Mică. Recoltarea probelor s-a făcut la două luni pentru determinările fizico-chimice şi sezoniere pentru determinările biologice. Analizele fizico-chimice încadrează această secţiune în categoria I-a de calitate a apelor de suprafaţă. Excepţie face indicatorul “fier”, a cărui valoare medie se încadrează în categoria a II-a de calitate.
Următoarea secţiune de control de ordinul II este amplasată pe râul Bâsca Unită la p.h. Bâsca Roziliei - amonte confluenţă râu Buzău. Determinările fizico-chimice efectuate în anul 2000 pun în evidenţă o slabă impurificare a apelor din categoria I-a de calitate.
Pe râul Bâsca Chiojdului este amplasată secţiunea amonte Chiojdu, considerată ca secţiune martor. Indicatorii “regim de oxigen”, “grad de mineralizare”, ”substanţe toxice”, “nutrienţi” încadrează această secţiune în categoria I-a de calitate a apelor.
A doua secţiune de control a fost amplasată amonte de confluenţa cu râul Buzău. Determinările fizico-chimice relevă încadrarea acesteia în categoria I-a de calitate pentru ape de suprafaţă. Ţinând cont de cele prezentate, râul a fost încadrat în zona apelor slab impurificate.
Pe râul Bălăneasa, secţiunea martor este amplasată în amonte de comuna Bozioru. Gradul mediu de curăţenie a fost de 88%.
A doua secţiune de control este amplasată în aval de Pârscov. Analizele fizico-chimice relevă degradarea naturală a râului Bălăneasa, valoarea gradului de curăţenie scăzând la 69%.
Pe râul Slănic, secţiunea martor este amplasată la p.h.Lopătari. Determinările fizico-chimice relevă degradarea naturală a râului Slănic.
Secţiunea aval Cernăteşti este situată la 4 km în amonte de confluenţa cu râul Buzău. Caracteristicile fizico-chimice în această secţiune confirmă degradarea naturală a râului Slănic.
Pe râul Câlnău a fost amplasată o secţiune de control la p.h.Potârnicheşti. Determinările fizico-chimice relevă încadrarea acesteia în categoria I-a de calitate. Din punct de vedere biologic
43
râul se încadrează în zona apelor slab impurificate, gradul de curăţenie având valoarea medie de 85%.
4.5 Corpuri de apă - Water corps
4.5.1 Corpuri de apă de suprafaţă - Water surface corpsÎn conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apă de
suprafaţă” se înţelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu, lac, canal,sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.
Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi verificarea modului de atingere al obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru a Apei, astfel ca delimitarea corectă a acestor corpuri de apă este deosebit de importantă.
Corpul de apă de suprafaţă se caracterizează prin elementele de calitate indicate în Anexa V a Directiva Cadru a Apei.
Pentru determinarea corpurilor de apă de suprafaţă a fost adaptat la condiţiile bazinelor hidrografice din România Ghidul european. Criteriile utilizate pentru delimitarea corpurilor de apă au fost:
• categorii de apă de suprafaţă;• tipologia apelor de suprafaţă;• caracteristicile fizico-geografice şi hidromorfologice ale bazinului;• presiunile şi starea apelor de suprafaţă;• limitele ariilor protejate.Având în vedere aceste criterii au fost delimitate 213 corpuri de apă, din care 6 sunt lacuri.
Lungimea medie a corpurilor de apă este de 27,3km. Din totalul corpurilor de apă, 51 (23,94%) reprezint corpuri de apă nepermanente.
4.5.2 Corpurile de apă puternic modificate şi artificiale - Water corps strongly modified and artificial
Procesul de desemnare a corpurilor de apă puternic modificate se bazează, în mod normal, pe date biologice. Luând în considerare faptul că, pentru moment, nu sunt disponibile suficiente date biologice, s-au propus criterii abiotice pentru desemnarea provizorie a corpurilor de apă puternic modificate. Aceste criterii sunt bazate pe tipuri de lucrări hidrotehnice şi efectele acestora asupra ecosistemelor acvatice (Şerban P., Rădulescu D., 2001).
În spaţiul hidrologic Buzău-Ialomiţa au rezultat 162 corpuri de apă (după eliminarea celor 51 corpuri de apă nepermanente):
• 46 (28,39%) corpuri de apă puternic modificate;• 7 (4,32%) corpuri de apă candidate la puternic modificate;• 92 (56,79%) corpuri de apă care nu sunt puternic modificate;• 17 (10,49%) corpuri de apă artificiale.
4.5.3 Corpuri de apă subterană - Underground water corps
Identificarea şi delimitarea corpurilor de apă subterană s-a făcut pe baza următoarelor criterii:• geologic;• hidrodinamic;• starea corpului de apă (calitativ şi cantitativ).
Criteriul geologic intervine atât în ceea ce priveşte vârsta depozitelor purtătoare de apă, cât şi prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietăţile acestora de a înmagazina apa. Au fost astfel delimitate şi caracterizate corpuri de apă de tip poros, fisural, fisural – carstic şi mixt (fisural – poros). Criteriul hidrodinamic acţionează mai ales în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestuia, în timp ce pentru corpurile de adâncime limita bazinului hidrografic nu constituie un criteriu de delimitare. Starea corpului de apă
44
subteran, atât din punct de vedere cantitativ cât si calitativ, a constituit obiectivul central în procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare.
Delimitarea corpurilor de apă subteran s-a făcut doar pentru zonele cu acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10m3/zi. În spaţiul hidrografic Buzău Ialomiţa au fost delimitate 18 corpuri de apă subterană.
Fig. 4.1 – Corpuri de apă subterană în spaţiul hidrografic Buzău – Ialomiţa Figure 4.1 – Underground water corps in the hydrographic space of river Buzau - Ialomita
În bazinul hidrografic Buzău două corpuri de apă subterană şi anume ROIL01 (Depresiunea Comandău) si ROIL02 (Munţii Ciucaş) se dezvoltă în zona montană şi sunt de tipul fisural şi fisural-poros, fiind dezvoltate în roci dure (conglomerate şi gresii). Corpurile de apă dezvoltate în zona cursurilor mijlociu şi inferior ale râului Buzău sunt de tip poros.
Figura 4. 2 Corpurile de apă subterană în bazinul hidrografic Buzău Figure 4.2 – Underground water corps in the hydrographic basin of river Buzau
45
Tabelul 4.5 Caracteristicile generale ale corpurilor de apă subteranăTable 4.5 General characteristics of underground water corps
Cod/nume SuprafaţaCaracterizare geol./hidrogeol Straturi
acoperitoare
Utiliz.apei
Poluatori
Grad deprotecţie
globalTip
acviferVârsta
geologicSub
presiuneROIL01-
Depresiunea Comandău
58 F Paleogen Mixt 0/variabil PO PU,PVU
ROIL02- Munţii Ciucaş 293 F+P Cretacic Mixt 0/variabil PO PU,PVU
ROIL04- Nordul
Câmpiei Brăilei
176 P Pleistocen superior Nu 5.0-10.0 PO, Z A PM
ROIL05- Conul aluvial
Buzău 421 P
Pleistocen superior-holocen
Mixt 3.0 – 5.0 PO, Z, I I, A PU
ROIL07- Câmpia Brăilei 1278 P Pleistocen
superior Nu 5.0 – 10.0 PO,Z, I A, Z PM
ROIL10- Lunca
Buzăului superior
136 P Holocen Nu 0-2 PO, Z PU
Tip predominant: P-poros; F-fisural. Sub presiune: Da/Nu/Mixt.Straturi acoperitoare: grosimea în metri a pachetului acoperitor.Utilizarea apă ei: PO- alimentări cu apă populaţie; I - industrie; Z - zootehnie.Poluatori: I-industriali; A-agricoli; Z-zootehniciGradul de protecţie global: PVG-foarte bun; PG-bun; PM-medie; PU-nesatisfctoare; PVU–puternic nesatisfctoare
4.5.4 Evoluţia nivelurilor piezometrice - Evolution of piezometric levels
Evaluara nivelului acviferelor freatice din bazinul hidrografic Buzău s-a făcut prin analiza rezultatelor forajelor hidrogeologice de ordinul I şi II aparţinând Reţelei Hidrogeologice Naţionale.
Deoarece analizele avute la dispoziţie prezintă doar rezultate obţinute în interfluviile Buzău –Ialomiţa sau Buzău-Călmăţui, privite prin prisma condiţiilor hidro-meteorologice, geologice şi geografice, rezultatele pot fi comparabile.
Au fost comparate mediile lunare multianuale cât şi valorile medii înregistrate în anul 2005, an în care cantitatea de precipitaţii a fost excedentară (an ploios) cu cele din anul 2008 (acesta fiind considerat un an normal din punct de vedere al cantităţilor de precipitaţii).
În cazul forajelor de ordinul I, variaţia anuală a nivelurilor este normală, cu o perioadă de creştere a nivelurilor încheiată în lunile mai-iunie şi o perioadă de scădere a acestora din lunile iunie-iulie până în lunile octombrie-noiembrie. Se reflectă cu fidelitate şi raportul schimbului râu-acvifer. Raportul este relevat şi de creşterea semnificativă a nivelurilor datorat unui aport suplimentar de apă în acviferul freatic, urmare a precipitaţiilor înregistrate în a doua jumătate a anului 2005.
Comparativ, pentru cea de-a doua jumătate a anului 2008, nivelurile medii s-au situat cu mult sub mediile caracteristice ale acestor luni.
În cazul forajelor de ordinul II, amplasate în interfluvii, variaţia nivelurilor este determinată în general de cantitatea de precipitaţii dar local şi de afluxul subteran.
4.5.5 Caracterizarea hidrogeologică a acviferelor de adâncime - Hydro geological characterization of depth aquifers
Datelor provenite din forajele hidrogeologice indică existenţa unor acvifere de adâncime acumulate în depozite de vârstă precambriană (şisturi verzi), jurasică (calcare), apţiană (gresii),
46
albiană (argile cu intercalaţii de calcare), romanian-pleistocen inferioară (Formaţiunea de Cândeşti: pietrişuri, nisipuri si silturi; pleistocen superior-holocen (conul aluvial al Buzăului: nisipuri şi pietrişuri).
Forajele analizate au adâncimi cuprinse între 12,5m (ROIL07) şi 500m (ROIL04), fiind oprit în depozitele romaniene (nisipuri şi argile). Straturile acvifere, deschise în intervalul 276,96 - 486 m, au debitul de 4,5 l/s pentru o denivelare de 7,25 m, iar debitul specific de 0,62 l/s/m (acvifer cu productivitate medie).
În interfluviul Ialomiţa-Buzău, forajele hidrogeologice au interceptat acviferul de adâncime din Formaţiunea de Cândeşti („Straturile de Cândeşti”; Mrazec & Teisseyre, 1901)12. Cercetarea nivelului piezometric al acviferului acumulat în Formaţiunea de Cândeşti a dus la constatarea că direcţia generală de curgere este orientată, în general, de la nord-vest spre sud-est. Din datele de pompare se constată că acviferul prezintă o productivitate variabilă (de la scăzut la foarte ridicat). Informaţiile privind interdependenţa corpurilor de ape subterane cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre aferente sunt incluse în tabelul 4.6.
Tabelul 4.6 Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apăde suprafaţă şi cu ecosistemele terestre
Table 4.6 The inter dependence of underground water corps with surface water corps and earthly eco systems
Cod Denumire corp Interdependent cuRaul Ecosistem terestru
ROSI05 Câmpia Siretuluiinferior
Siret şi Buzău
Balta Albă, Balta Amara, Lacul Jirlău
ROIL10 Lunca Buzăuluisuperior
Buzău Piatra Albă "La Grunj", Blocurile de calcar de la Bădila, Sarea lui Buzău, Pădurea Crivineni
În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.
4.5.6 Corpuri de apă de suprafaţă şi subterană la risc - Surface and underground water corps at risk
Evaluarea neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă ţine cont de criteriile pentru identificarea presiunilor13, precum şi de criteriile de evaluare a impactului acestora.
Au fost luate în considerare următoarele:• Poluarea cu substanţe organice;• Poluarea cu nutrienţi;• Poluarea cu substanţe prioritar/periculoase;• Alterări hidromorfologice.Un corp de apă este „la risc” dacă unul din criteriile referitoare la presiune şi/sau impact este
îndeplinit. Dacă nu este îndeplinit nici unul dintre criterii, atunci corpul de apă este „fără risc”. În cazul în care lipsesc datele pentru evaluarea riscului, atunci corpul de apă este considerat ca fiind „posibil la risc”.
Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative.Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa referitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare.
12 „Influenţa factorilor globali (clima, tectonica, eustatism) asupra evoluţiei bazinului dacic (neogen superior)” Raport final 2004.13 când starea ecologica bună nu poate fi atinsă din cauza impactului alterarilor fizice asupra caracteristicilor hidromorfologice ale apelor de suprafaţă
47
Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere : corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor
de monitorizare, cu condiţia să fie respectat indicele minim de reprezentativitate; corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat, sau, dacă din numărul punctelor de
monitorizare, numărul celor poluate este mai mic de 20%.Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi a altor parametri de poluare au fost interpretaţi
având ca reper valorile prag (determinate pentru NO3,NO2, NH4, PO4,cloruri, sulfaţi, plumb, cadmiu, mercur, arsen etc) determinate, după caz, pentru fiecare corp de apă subteran.
În cazul corpurilor de ape subterane nepoluate s-au evaluat, în continuare, presiunile antropice, astfel:
dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc ; dacă există surse de poluare la suprafaţă s-a trecut la evaluarea gradului de protecţie global,
prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali, litologia şi infiltraţia eficace (tabelul 4.3), astfel:
• conform caracteristicilor litologice ale straturilor acoperitoare se consideră urmtoarele clase de protecţie :
- favorabil (F): strat acoperitor continuu, grosime mare (mai mare de 10 m), predominant coezivă (argila, loess, marnă) ;- medie (M): strat acoperitor discontinuu, grosime variabil, permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice, marne fracturate) ;- nefavorabilă (U): grosimi mici şi constituţie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri, carst etc.).
• conform infiltraţiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii:
- realimentare scăzută <100 mm/an;- realimentare medie 100-200 mm/an;- realimentare mare >200 mm/an.
Acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile, suplimentare de protecţie.
4.5.7 Starea corpurilor de apă permanente - State of permanent underground water corps
Având în vedere criteriile menţionate anterior, starea corpurilor de apă permanente din spaţiul hidrografic Buzău - Ialomiţa este următoarea:
Tabel 4.7 - Starea corpurilor de apă permanenteTable 4.7 - State of permanent underground water corps
din punct de vedere al substanţelor organice la risc 25 (15,43%)posibil la risc 23 (14,2%)fără risc 114 (70,14%)
din punct de vedere al nutrienţilor la risc 30 (18,51%)posibil la risc 9 (5,55%)fără risc 152 (93,8%)
din punct de vedere al substanţelor prioritar/prioritar periculoase
la risc 1 (0,61%)posibil la risc 9 (5,55%)fără risc 152 (93,8%)
din punct de vedere al alterărilor hidromorfologice. la risc 63 (38,8%)posibil la risc 7 (4,32%)fără risc 92 (56,8%)
Corpurile de apă subterană se află la risc datorită unor surse istorice reprezentate de unităţi sau complexe agrozootehnice care şi-au încetat sau redus activitatea, situate, de regulă, în zonele vulnerabile. Ca o constantă în procesul de caracterizare al apelor trebuie subliniată insuficienţa datelor despre poluanţii chimici şi cei biologici.
Apă are evident necesitatea implementării noului concept de monitoring integrat al datelor ce presupune o triplă integrare: a ariilor şi mediilor de investigare, cât şi a elementelor/componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice.
48
Având în vedere numărul, relativ mare, de corpuri de apă „posibil la risc”, este necesară o monitorizare sistemică care să cuprindă supravegherea întregului corp de apă şi determinarea cât mai exactă a tuturor presiunilor, inclusiv a celor difuze.
Pentru o caracterizare ulterioară mai detaliată şi completă sunt necesare modele matematice, criterii de evaluare şi studii de caz (de ex. „Efectul presiunilor antropice asupra biotei”). De asemenea este necesară elaborarea metodologiilor de evaluare globală a calităţii apelor în cele cinci categorii de calitate, în conformitate cu prevederile Directivei Cadru 2000/60EC.
In concluzie, subbazinul Buzău este străbătut de principalul râu Buzău cu ponderea calităţii de clasa a II-a din punct de vedere al caracterizării generale a indicatorilor fizico-chimici şi zona β-mezosaprobă din punct de vedere biologic.
Afluenţii acestuia în zona montană sunt ape curate, de clasa II-a (Bâsca Mare, Bâsca) din punct de vedere fizico-chimic şi -β-mezosaprobă din punct de vedere biologic, iar Bâsca Chiojd β-mezosaprobă. La km.110 râul Buzău primeşte afluentul său de stânga Bălăneasa, râu încărcat mineral natural şi încadrat biologic în zona β-mezosaprobă. La Baniţa se remarcă influenţa deversării apelor uzate din oraşul Buzău asupra densităţii macronevertebratelor. CBO5-ul creşte invers proporţional cu oxigenul dizolvat de la intrarea şi până la ieşirea din judeţul Buzău, datorită încărcării apei cu substanţe organice biodegradabile, pe când indicele saprob prezintă oscilaţii. Asemenea râului Bălăneasa este râul Slănic, cu aceleaşi caracteristici şi receptarea lui de către râul Buzău în amonte de municipiul Buzău
4.6 Ecoregiuni - Eco-regions
În spaţiul hidrografic Buzău (ANEXA 15 - Ecoregiuni; ANNEX 15 – Eco-regions) s-au delimitat două ecoregiuni14:
- Munţii Carpaţi – 10; - Regiunea Pontică – 12.Ecoregiunea Munţii Carpaţi, cu altitudini depăşind 2000m în partea de E, cu relief viguros şi
pante abrupte, este alcătuit din roci predominant silicioase eruptive şi sedimentare, calcarul fiind slab reprezentat în zonele de S şi SE. Solurile sunt foarte variate şi complexe ca structură (podzoluri primare-pe pajiştile alpine, brun-acide montane de pădure-între 800-1800 m altitudine, brun-roşcate de pădure în zona de podiş sau dealuri înalte).Vegetaţia cuprinde etajele pădurilor de foioase şi conifere precum şi păşunile alpine şi subalpine.
Ecoregiunea Pontică se caracterizează printr-un relief uşor ondulatin în partea de N, geologie predominant silicioasă, soluri cernoziomice, păduri de foioase şi zone agricole.
Altitudinea bazinului este caracterizată prin domeniile <200m, 200-500m, >500m, care definesc principalele unităţi de relief: câmpii, dealuri şi podişuri, zone piemontane şi munţi, iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase, calcaroase şi organice. Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat în considerare suprafaţa bazinului:
Tabel 4.8 - Zonarea longitudinal a cursurilor de apă Table 4.8 – Longitudinal delimitation of water flows
suprafaţa bazinului (km2)cursuri de apă mici medii mari foarte mari
10 – 100 100 – 1000 1000 – 10 000 > 10 000
Pentru structura litologică a patului albiei s-au considerat următorii constituenţi:
Tabel 4.9 - Structura litologică a patului albieiTable 4.9 – Litological structure of river bed
Constituenţi (D=mm)blocuri bolovniş pietriş nisip mâl argila> 200 70 – 200 2 – 70 0,05 – 2 0,05 – 0,005 < 0,005
Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin următoarele categorii:14 Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directivei Cadru în domeniul Apei, pe baza caracteristicilor ecologice şi a distribuţiei geografice a faunei acvatice (Ilies 1978)
49
Tabel 4.10 - Q specific mediu multianualTable 4.10 – Multi annual average of specific flow
mare mediu mic>30 l/s/km2 3-30 l/s/km2 < 3 l/s/km2
Debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% s-a caracterizat prin categoriile:
Tabel 4.11 - Q specific mediu lunar cu asigurare de 95%Table 4.11 - Monthly average of specific flow
mare mediu mic> 2 l/s.km2 0.3 – 2 l/s.km2 <0.3l/s.km2
Caracteristicile climatice au fost caracterizate prin:
Tabel 4.12 - Caracteristici climaticeTable 4.12 – Climatic characteristics
Precipitaţiile medii multianuale (mm/an)
Temperatura medie multianual(0C)
reduse <500 mici <0medii 500-800 medii 0-8
abundente >800 mari >8
4.7 Tipologia cursurilor de apă a din bazinul hidrografic Buzău - Water flow typology in the hydrographic basin of river Buzau
Directiva Cadru Apă prevede ca pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă, corpurile de apă dintr-un bazin sau district hidrografic să fie diferenţiate după tipul lor.
Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în urmtoarele etape:o Abordarea top-down - tipologie bazată pe parametrii descriptivi abiotici, factori presupuşi a
se afla în relaţie indirectă cu comunităţile biologice (relaţie de tip cauză-efect); o Abordarea bottom-up – tipologie bazată pe măsurători directe a variabilităţii comunităţilor
biologice (relaţie de tip efect-cauză) prin care se urmăreşte o verificare biologică a tipologiei abiotice;
o Suprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpuri de apă.Pentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din bazinul hidrografic Buzău,
având la baza sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apă), s-au utilizat următorii parametri:
A. obligatorii – care conduc la primele diferenţieri:o ecoregiunile;o altitudinea bazinului;o caracteristicile geologice;o suprafaţa bazinului de recepţie
B. opţionali – care conduc la diferenţieri mai detaliate :o structura litologică a patului albiei;o debitul specific mediu multianual;o debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95%;o caracteristicile climatice: precipitaţiile medii multianuale şi temperatura medie multianuală;o panta medie a cursului de apă.
Analiza datelor şi informaţiilor menţionate şi corelarea acestora cu tipurile de ihtiofaună potenţial15 (zona păstrăvului, zona lipanului, zona scobarului şi a cleanului, zona mrenei şi zona crapului) au condus la definirea, pentru spaţiul hidrografic Buzău, a 11 tipuri de cursuri de apă, diferenţiate în funcţie de geologie (ANEXA 16 - Tipologia cursurilor de apă –A; ANNEX 16 – Water flows typology –.A) .15 definite de academicianul Bănărescu în 1964
50
4.7.1 Reactualizarea tipologiei cursurilor de apă - Updating of water flow typology
Având în vedere existenţa unor date şi informaţii suplimentare rezultate din măsurători directe a variabilităţii comunităţilor de macronevertebrate (considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de apă), în secţiunile de referinţă şi cele mai bune secţiuni disponibile, tipologia cursurilor de apă a fost redefinită şi sintetizată, conducând la reducerea numărului de tipuri. Sintetizarea, respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenţa aceloraşi caracteristici ale comunităţilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapă anterioară.
În consecinţă, în aceasta etapă au fost definite pentru bazinul hidrografic Buzău un număr de 10 tipuri de cursuri de apă (RO01, RO04, RO05, RO06, RO10*, RO11*, RO16, RO18, RO19, RO20), cu 2 subtipuri diferenţiate, în funcţie de geologie. Prezentarea sintetică a tipurilor şi sub-tipurilor este cuprinsă în ANEXA 16 Tipologia cursurilor de apă –B; (ANNEX 16 - Water flows typology –B ).
În privinţa cursurilor de apă nepermanente reprezentate de acele cursuri de apă caracterizate prin debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero, au fost menţinute cele 4 tipuri definite în etapa anterioară, funcţie de altitudine. Având în vedere diversitatea şi heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apă din această categorie, este necesară o investigare şi analiză hidrologică aprofundată, care să conducă la diferenţierea detaliată a unor noi tipuri sau/şi sub-tipuri, urmată de investigaţii directe ale comunităţilor biologice specifice tipurilor respective.
În cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apă prin investigarea şi analiza altor elemente biologice, pe măsură ce datele vor fi disponibile pe o perioadă de timp relevant, este posibil ca tipurile să fie sintetizate în continuare, numărul tipurilor fiind în acest fel redus sau se poate realiza o subdivizare în cadrul unor tipuri pentru unele scopuri.
4.7.2 Condiţii de referinţă pentru râuri - Reference conditions for the rivers
Directiva Cadru prevede stabilirea condiţiilor de referinţă pe baza elementelor hidromorfologice, fizico-chimice şi biologice, specifice fiecărui tip de corp de apă. Condiţiile de referinţă reprezintă valorile elementelor biologice, hidromorfologice, fizico-chimice neperturbate sau cu influenţe antropice minime, corespunzând unor situaţii din prezent sau din trecut.
Definirea condiţiilor de referinţă s-a realizat în mod preponderent pe metoda abordării spaţiale, constând în selectarea secţiunilor de referinţă sau a celor mai bune secţiuni disponibile pe baza unor criterii specifice, completat în unele cazuri (ex: date nerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulata „expert judgement” (experienţa expertului). Lipsa datelor istorice relevante a evidenţiat dificultatea procesului de stabilire a condiţiilor de referinţă.
Secţiunile de referinţă au fost selectate pe baza următoarelor criterii specifice16:
Tabel 4.13 - Criterii specificeTable 4.13 - Specific criteria
Utilizarea terenului în bazinul de recepţie
Influenţele urbanizării, utilizării terenului sau silviculturii trebuie s fie pe cât posibil reduse.
Cursuri de apă şi habitate
Secţiunile de referinţă să fie acoperite cu vegetaţie naturală sau cu păduri neexploatate. Resturile lemnoase să nu fie înlăturate. Patul albiei sau al malurilor să nu fie fixat. Să nu existe obstacole în calea migraţiei organismelor sau a transportului sedimentelor. Măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor să aibă influenţă minoră.
Vegetaţia malurilor şi a zonelor inundabile
Vegetaţia de maluri şi cea a zonei inundabile permite migraţia laterală.
Regimul hidrologic Regimul natural de curgere s nu fie perturbat. Regimul hidrologic al cursurilor de apă să nu fie alterat sau să aibă modificări minore. Regimul hidrologic să nu fie
16 În concordanţă cu cele recomandate de Ghidul REFCOND şi Raportul 2004 al Districtului International al Dunării
51
perturbat din cauza prelevărilor, derivaţiilor, evacuărilor în unde pulsatorii.Criterii fizico-chimice Să nu existe surse punctiforme de poluare organică sau cu nutrienţi şi surse de
poluare difuză. Să nu se manifeste acidifierea, alcalinizarea şi salinizarea.Să nu existe alterări ale regimului termic.
Biologie Fără alterări ale biotei indigene prin introducerea de plante şi animale Morfologia lacului Alterările hidromorfologice să nu influenţeze biodiversitatea şi funcţia ecologică.Biomanipulare Nu există biomanipulare (de ex în lacuri).Utilizarea în scop recreational
Fără utilizare intensiv în scop recreaţional.
S-a realizat o selecţie a siturilor potenţiale, punându-se totodată bazele unei reţele de secţiuni de monitoring incluse în programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice. Secţiunile de referinţă selectate acoperă variabilitatea temporală şi spaţială ce se manifestă în cadrul tipului respectiv.
În definirea condiţiilor de referinţă se are în vedere reprezentativitatea elementelor biologice, precum şi disponibilitatea datelor, în această etapă pentru râuri fiind utilizate comunităţile de macronevertebrate. Pentru analiza comunităţilor de macronevertebrate s-a folosit abordarea multimetrică, reprezentată de utilizarea mai multor indecşi, funcţie de tipul de informaţie oferit de aceştia.
În următoarea etapă, pentru stabilirea cu mai mare acurateţe a condiţiilor de referinţă specifice tipului, se evaluează şi alte elemente biologice de calitate: fitobentos, peşti, fitoplancton.
Indicele saprob pentru macrozoobentos, corespunzător condiţiilor de referinţă şi stării ecologice foarte bune17, variază între 1,2 şi 1,6, respectiv 1,55 - 2,1- funcţie de tipul cursului de apă (Tabelul 4.14- Condiţiile de referinţă pentru râuri).
Tabelul 4.14 - Conditiile de referinţă pentru râuriTable 4.14 – Reference conditions for rivers
Tipsimbol Denumirea tipului Valoare referinţă
(max.)Stare ecologicăf. bună (max.)
RO01 Curs de apă situat în zona montană, piemontană sau de podişuri înalte 1.2 1.55
RO04 Curs de apă situat în zona de dealuri sau de podişuri 1.35 1.7
RO05 Sector de curs de apă situat în zona de dealuri şi de podişuri 1.4 1.75
RO06 Curs de apă situat în zona de câmpie 1.45 1.85
RO10 Sector de curs de apă situat în zona de câmpie 1.55 1.95
RO11 Sector de curs de apă cu zone umede situat în zona de câmpie 1.6 2
RO15 Cursuri de ape influenţate din punct de vedere calitativ de cauze naturale 1.6 2.1
17 stabilirea condiţiilor de referinţă pentru macrozoobentos a fost realizată de către Institute de specialitate52
Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent, având în vedere diversitatea şi heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic, precum şi necesitatea investigării şi analizei hidrologice aprofundate, condiţiile de referinţă vor fi definite într-o etapă ulterioară.
Scopul Intercalibrărilor internaţionale este stabilirea cât mai exactă a limitelor între starea ecologică foarte bună - bună, respectiv bună-moderată şi de a asigura comparabilitatea valorilor specifice tipurilor şi de a contribui la validarea condiţiilor de referinţă.
4.7.3 Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile naturale - Typology and reference conditions for the natural lakes
Criteriile utilizate pentru clasificarea tipologică a lacurilor naturale sunt în concordanţă cu cele recomandate de Directiva Cadru şi se bazează pe următorii parametrii de bază:
o altitudinea la care este situat lacul: zona montan (> 800 m), zona de deal şi de podiş (200-800 m), zona de câmpie (< 200 m);
o geologia bazinului de recepţie al lacului: calcaroasă, silicioasă sau organică (meq/l); o adâncimea medie a lacului: foarte mic (< 3 m), mic (3-15 m) şi mare (> 15 m).
Geologia bazinului de recepţie este considerată unul dintre cele mai importante criterii de tipizare pentru lacuri. Pentru a descrie influenţa naturii substratului asupra corpului de apă s-a propus utilizarea a doi indicatori:
a. Alcalinitatea şi/sau concentraţia de calciu din apă a lacului (pentru departajarea între geologia calcaroasă şi silicioasă)
b. Culoare ( pentru a indica geologia organică sau de turbă). Analiza rezultatelor prelevărilor de apă din lacuri la nivel naţional a arătat că nu există
întotdeauna o relaţie biunivocă între alcalinitatea apei lacului şi roca dominantă în bazinul de recepţie. Valorile crescute de alcalinitate se pot datora existentei solurilor alcaline, suprafeţelor mari de teren amenajat agricol sau influenţei unor surse de poluare. Astfel, în procesul de definire a tipologiei s-a considerat geologia reală a zonei, acolo unde natura substratului a fost evidentă.
Valoarea limită minimă pentru criteriul de suprafaţă a lacului, stabilit de Directiva Cadru, este de 0,5 km2. Având în vedere numărul mare de lacuri naturale sub 0,5 km2, s-au considerat două clase de suprafaţă:
1. mai mici de 0,5 km2 2. mai mari de 0,5 km2.
Pentru stabilirea tipologiei biotice este necesară prelucrarea datelor de monitoring referitoare la lacurile din toate tipurile menţionate, fiind investigate elemente de calitate recomandate: fitoplancton, peşti, macronevertebrate, fitobentos, macrofite. Aplicând principiul ierarhizării elementelor biologice în funcţie de reprezentivitatea lor, în cazul tipizării lacurilor, fitoplanctonului îi revine un rol deosebit privind evaluarea gradului de trofie.
Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazează pe investigarea comunităţilor biologice, reprezintă o completare şi verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. Acesta este un proces care urmează a fi finalizat în etapă ele următoare.
În spaţiul hidrografic Buzău au fost selectate 4 lacuri naturale.Dup prelucrarea şi analizarea datelor, au fost definite următoarele tipuri de lacuri prezentate
în Tabelul 4.20 - Tipologia lacurilor naturale.
Tabelul 4.15 -Tipologia lacurilor naturaleTable 4.15 – Natural lakes tipology
Tip Simbol Altitudine (m)
Adâncime medie (m)
Geologie Suprafaţa (km2)
Jirlău lac situat în zona de câmpie, adâncime foarte mică, alcalinitate moderat-mare
ROLN02 40 2 siliciu 5,66
53
Tip Simbol Altitudine (m)
Adâncime medie (m)
Geologie Suprafaţa (km2)
Ciulniţa lac situat în zona de câmpie, adâncime foarte mică, alcalinitate moderata-mare
ROLN02 25 1 siliciu 0,78
Balta Amară lac situat în zona de câmpie, adâncime foarte mică
ROLN02 35 3 siliciu 1,56
Balta Albă lac situat în zona de câmpie, adâncime mică şi foarte mică, terapeutică
ROLN14T 30 2 siliciu şi calcar 4,36
Condiţiile de referinţă reprezintă o stare din prezent sau din trecut corespunzând condiţiilor naturale sau cu antropic foarte scăzut, exprimate prin modificări minore ale caracteristicilor fizico-chimice, hidromorfologice şi biologice. S-a creat o bază de date utilizând rezultatele monitorizării efectuate de Direcţia de Apă e Buzău-Ialomiţa, au fost analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice, fizico-chimice şi biologice, atât de la nivelul secţiunilor incluse în programul naţional de monitorizare, cât şi a celor investigate suplimentar, de pe lacurile naturale.
Elementele biologice de calitate investigate sunt cele recomandate de Directiva Cadru în sect. 1.1, Anexa V: fitoplancton, microfitobentos, macrozoobentos, macrofite şi peşti. Pe măsură ce datele referitoare la elementele de calitate menţionate anterior vor fi disponibile, procesul de definire a condiţiilor de referinţă specifice tipului se poate îmbunătăţi şi dezvolta.
4.7.4 Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare - Typology and reference conditions for the storage lakes
Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Buzău au fost utilizate următoarele criterii:
- altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m), zona de deal şi de podiş (200-800 m), zona de câmpie (< 200 m);
- geologia bazinului de recepţie a lacului: calcaroasă, silicioasă sau organică (meq/l); - adâncimea medie a lacului: foarte mic (< 3 m), mic (3-15 m) şi mare (> 15 m); - timpul de retenţie mic (< 3 zile), mediu (3-30 zile) şi mare (30 zile)
După prelucrarea şi analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Buzău, rezultând 2 tipuri de acumulări:
Tabel 4.16 - Tipologia lacurilor de acumulareTable 4.16 – Storage lakes tipology
Tip Simbol Altitudine(m)
Adâncime medie(m)
Geologie– Alcalinitate
(meq/l)
Timp de retenţie subtip
Lac situat în zona de deal şi podiş, adânc. mica, siliciu ROLA10 200 - 800 3 - 15 siliciu (< 1.0) Mediu
ROLA10bLac situat în zona montan,
adânc. mare, calcar ROLA14 > 800 > 15 calcar (> 1.0) MareROLA14a
Condiţiile de referinţă pentru lacurile de acumulare vor fi stabilite într-un stadiu următor.
4.8 Caracteristicile regimului hidrologic al râurilor - Characteristic of hydrological regime of rivers
Regimul hidrologic al râurilor care drenează bazinului hidrografic Buzău (ANEXA 17 – Regimul hidrologic al râurilor din bazinul Buzău; ANNEX 17 – Hydrological regime of the rivers in the hydrographic basin Buzau) reflectă în mare măsură caracteristicile condiţiilor climatice (în
54
special regimul precipitaţiilor) care determină variaţii importante ale debitelor la scară anuală şi lunară.
Tabelul 4.17 - Debite maxime multianualeTable 4.17 – Multi annual maximal flows
Râul Staţia hidrometrică anul luna ziua Q maxim
multianualBâsca Mare Varlaam 1975 7 2 598Bâsca Mare (Unită) Bâsca Roziliei 1975 7 2 960
Buzău Racoviţa 1971 7 30 1721Sita Buzăului 1991 7 4 574
Câlnău Costomiru 1972 8 21 94.9Potârnichesti 2005 7 13 342
SlănicCernăteşti 1975 7 3 410Lopătari 1975 7 20 215
Tabelul 4.18 - Debite medii multianualeTable 4.18 – Multi annual medium flows
Râul Staţia hidrometrică Q mediu multianualBâsca Mare Varlaam 7.48Bâsca Mare (Unită) Bâsca Roziliei 11.9
Buzău Racoviţa 27.8Sita Buzăului 5.78
Câlnău Costomiru 0.16Potârnichesti 0.39
Slănic Cernăteşti 1.42Lopătari 0.76
Tabelul 4.19 - Debite minime multianualeTable 4.19 – Multi annual minimal flows
Râul Staţia hidrometrică anul luna ziua Q minim multianual
Bâsca Mare Varlaam 1964 2 5 0,084Bâsca Mare (Unită) Bâsca Roziliei 1954 1 23 0.374
Buzău Racoviţa 1987 8 9 0.038Sita Buzăului 1966 01 24 0.429
Câlnău Costomiru 6 ani (între1966-2001) 0Potârnichesti 48 ani(între1958-2006) 0
Slănic Cernăteşti 6 ani(între1961-2004) 0Lopătari 2001 12 22 0,001
Variaţia interanuală a scurgerii medii, exprimată de coeficientul de variaţie al debitelor medii anuale (Cv) este mai redusă în regiunea montană (Cv = 0,3 – 0,4), moderată în zona subcarpatică (Cv = 0,4 – 0,6) şi mai accentuată în spaţiul câmpiei (Cv = 0,6 – 0,7).
Q specifice medii anuale au în zona carpatică valori cuprinse între 10 şi 16 l/s/km2. În spaţiul subcarpatic acestea variază între 3 şi 12 l/s/km2 iar în cel de câmpie nu depăşesc 7 l/s/km2
4.9 Concluzii - Conclusions
55
Majoritatea corpurilor de apă subterane se dezvoltă în roci poros-permebile de vârstă cuaternară (3 corpuri), un corp aparţine tipului fisural, dezvoltat în depozite de vârstă jurasic-cretacică iar un corp aparţine tipului poros-fisural, cantonat în depozite paleogene. Capacitatea de debitare atât a acviferului freatic cât şi cea a acviferului de adâncime diferă funcţie de natura rocii în care se acumulează apa. Direcţia generală de curgere a acviferului de adâncime din interfluviul Buzău - Ialomiţa este orientată de la vest către est.
Acviferele sub presiune sau arteziene prezint condiţii favorabile, suplimentare de protecţie.Principala încărcare datorată grupei metalelor se datorează Fe şi este rezultatul unui proces
natural. Mineralizarea apelor subterane (depăşiri la reziduu fix, cloruri, sulfaţi şi duritate total), în aval de municipiului Buzău, poate fi pusă pe seama interacţiunii cu apele de suprafaţă. Variaţiile importante ale debitelor la scară anuală şi lunară sunt determinate de variaţiile de temperatură şi scurgerile la nivelul subbazinelor.
Din analiza raportului Qmin anual/QMax anual pe principalele râuri din bazinul hidrografic Buzău (Bâsca Mare, Slănic, Câlnău şi Buzău) în ultimii 50-60 de ani se constată că:
în intervalul 1953-1965 - valori constante sub 0,02; în intervalul 1966-1972 - valori relativ constante până la 0,04; în intervalul 1973-1983 - valori alternative până la 0,07; în intervalul 1984-1986 - variaţii mari ale valorii, (>0.16 în 1985); în intervalul 1986-2006 - valori relativ constante până la 0,04.
Creşterea valorii raportului în ultimii 40 de ani se constituie ca o premisă a reducerii variaţiei debitelor cauzate de ciclul anotimpurilor.
Lacurile artificiale Siriu si Cândeşti sunt lacuri de acumulare, lacuri curate – mezotrofe, cu uşoare tendinţe de eutrofizare, folosite în alimentãri cu apă a localităţilor din aval, irigaţii, producerea de energie electricã. Lacurile naturale Balta Albă (eutrof cu tendinţe spre hipertrofie) şi Amara (eutrof) sunt lacuri terapeutice.
Cantitatea de oxigen dizolvat în apă depinde de temperatura apei, presiunea aerului şi de conţinutul în substanţe oxidabile şi microorganisme. Scăderea cantităţii de oxigen din apă duce la pierderea caracterului de prospeţime al acestuia şi făcând-o nepotabilă. Raportându-ne la cantităţile de O2 determinate în lacurile din b.h.Buzău, se poate concluziona că, în condiţiile creşterii temperaturilor globale, pot genera o creştere a deficitului de oxigen din apă, cu implicaţii majore asupra posibilităţilor de exploatare pentru consum uman şi, totodată asupra faunei ihtiologice.
CAPITOLUL 5 – CHAPTER 5Studii de caz privind apele uzate şi alimentările cu apă din foraje
56
Case study regarding waste water and water supplies in well-boring
5.1 Noţiuni generale - General notions
Problematica realizării unor reţele de canalizare, a epurării apelor uzate menajere capătă noi dimensiuni într-o perioadă când protecţia mediului şi gospodărirea calitativă şi cantitativă a resurselor de apă sunt, aproape în egală măsură dictate de realitatea obiectivă şi de voinţa politică a edililor de a asigura condiţii de viaţă civilizate.
Studiile de caz prezentate s-au afectuat în locaţii de circa 1500 l.e.18, cu o activitate economico-socială redusă şi care prezintă similitudini evidente cu majoritatea localităţilor rurale din bazinul hidrografic Buzău.
În primul studiu de caz, interesează, în special, gradul de murdărire al apelor uzate, menajere şi fecaloide, rezultate din satisfacerea nevoilor gospodăreşti, în vederea admiterii lor în emisar. Odată determinate caracteristicile încărcărilor constante ale apelor uzate, acestea pot fi clasificate în:
• ape uzate care necesită epurare înainte de vărsarea în emisar ;• ape convenţional-curate, fără necesităţi majore de epurare, utilizabile în irigarea unor
terenuri agricole.În cel de-al doilea studiu de caz, este prezentată o modalitate de monitorizare a apelor
subterane şi de determinare a oportunităţii captării apelor freatice.
5.2 Studiu de caz A: Evaluarea apelor uzate - Case study A: Waste water assessment
5.2.1 Compoziţia apelor uzate - Waste water composition
Compoziţia acestor ape este importantă şi datorită faptului că determină alegerea sistemului de canalizare, al staţiei de epurare şi chiar al utilizării ulterioare a acestor ape (ANEXA 18- Principalii indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în receptori; ANNEX 18 - The main indicators of quality of waste water discharged into receptors).
Compoziţia apelor uzate din aşezarea studiată este variabilă în timp datorită consumului specific de apă dar şi colectării deşeurilor şi variaţiilor precipitaţiilor atmosferice.
Pentru ca un sistem de epurare biologică să poată funcţiona trebuie ca raportul concentraţiilor CBO5/CCO să fie mai mare sau egal cu 0,4. Dimensionarea sistemului s-a făcut considerându-se că în apa menajeră care intră în staţie există o cantitate de 65g CBO5/om zi19.
Conţinutul de elemente nutritive minerale (N şi P) prezente în influent are o importanţă majoră în selecţia şi dezvoltarea culturii de microorganisme care alcătuiesc nămolul activ. Astfel, concentraţiile optime ale acestor elemente sunt, faţă de concentraţia substanţelor organice biodegradabile, într-un raport de CBO5(100)/N(5)/P(1). Lipsa acestor elemente nutritive conduce la o degradare a calităţii procesului de epurare biologică a apelor.
Procesul de epurare are la bază procese biologice prin care impurităţile organice din apele uzate sunt transformate în produşi de degradare inofensivi. „Rolul” principal în epurarea biologică este deţinut de cultura bacteriană (aerobă sau anaerobă).
Avându-se în vedere analizele făcute la staţia de tratare din site-ul studiat este recomandabilă monitorizarea următorilor indicatori de calitate:
5.2.2 Descrierea reţelei - Network description
Apele uzate menajere provenite de la consumatorii existenţi în site-ul studiat sunt colectate printr-o reţea de canalizare şi trecute prin staţia de epurare existentă, compusă din: decantor primar, decantor secundar, staţie de clorinare, platformă de deshidratare nămol.
După trecerea prin staţia de epurare, apele sunt deversate în emisar.
18 l.e. = locuitori echivalenţi19 Consumul biochimic de oxigen CBO5 reprezintă cantitatea de oxigen care se consumă pentru degradarea oxidativă de către microorganisme a substanţelor organice conţinute, la temperatura standard (20oC) şi timpul standard (5 zile).
57
Datorită perioadei de utilizare îndelungate (44 ani), funcţionarea staţiei de epurare era total ineficientă (decantor secundar şi staţia de clorinare scoase din uz, platforma de deshidratare a nămolului colmatată în proporţie de 94%).
Lucrările proiectate constau în realizarea următoarelor obiective de investiţii:1. Staţie compactă de epurare mecano-biologică a apelor uzate menajere;2. Platformă pentru deshidratarea nămolului (S= 50m2);3. Drumuri în incinta staţiei de epurare (S= 460 m2);4. Racord apă tehnologică (L= 230m);5. Racord canalizare tehnologică (L = 150m);6. Racord electric de joasă tensiune (L= 180m);7. Împrejmuire de protecţie sanitară(L= 150m).
Staţia compactă de epurare mecano-biologică a apelor uzate menajere, tip ORM, are următoarea componenţă:
1. 2 recipienţi de acumulare şi egalizare ape uzate;2. 3 recipienţi de oxidare ape uzate;3. 4 recipienţi de recirculare finală a nămolului;4. 1 recipient de clorinare ape epurate;5. 1 separator de grăsimi şi uleiuri alimentare;6. 1 compresor de aer comprimat;7. 4 suflante cu diafragmă.
Debitele de ape uzate menajere supuse epurării sunt:• Q uz zi max = 274,08m3/zi (3,17 l/s);• Q uz zi med = 238,40m3/zi (2,76 l/s);• Q or. max = 23 m3/h (6,38 l/s).
Pentru realizarea acestui obiectiv de investiţie nu au fost necesare dezafectări de fonduri fixe (cu excepţia staţiei de epurare preexistente), devieri sau dezafectări de utilităţi existente, prin aceasta nemodificându-se cadrul natural al terenului.
Receptorul apelor pluviale îl constituie terenul din incinta site-ului, amenajat în acest scop, apele pluviale fiind colectate prin jgheaburi, burlane şi rigole.Deşeurile primare rezultate din escavaţii şi frezări au fost repuse în lucrări, în punctele corodate (pământul) şi în betoane (materialul frezat).
Acordul de mediu emis cuprindea următoarele condiţionări:• Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate să se încadreze în limitele NTPA 001/2002 şi
în cele impuse de avizul de gospodărire a apelor;• Pe perioada executării lucrărilor să se ia măsuri de protecţie a factorilor de mediu şi de
evitare a afectării vecinătăţilor prin diverse disconforturi;• Realizarea echipamentelor tehnologice şi a canalizării aferente în sistem etanş, pentru
eliminarea riscului de infiltrare în sol a apelor uzate;• Stratul de pământ vegetal să fie folosit pentru refacerea spaţiilor verzi din zonă.
5.2.3 Monitorizarea apelor uzate menajere - Domestic waste water monitoring
În pofida respectării parametrilor de funcţionare ai staţiei de epurare, periodic, dar cu o frecvenţă mare, s-au constatat depăşiri faţă de limitele maxime admise, la concentraţiile următorilor poluanţi: suspensii, substanţe consumatoare de oxigen, azot amoniacal şi fosfor.Qmed.evacuat este de 3 l/s.
Câteva din depăşirile înregistrate sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 5.1- Monitorizarea apelor uzate menajere58
Table 5.1 - Domestic waste water monitoring
Luna /Anul
Indicatori de calitate
Con
cent
raţia
med
ie d
eter
min
ată
în in
terv
al(m
g/l)
Con
cent
raţia
med
ie a
dmis
ă în
inte
rval
(mg/
l)
Can
titat
ea to
tală
eva
cuat
ă în
inte
rval
(kg/
inte
rval
)
Can
titat
ea to
tală
adm
isă
în in
terv
al(k
g/in
terv
al)
Can
t. to
tală
eva
cuat
ă pe
ste
limite
le a
dmis
e în
inte
rval
(kg/
inte
rval
)
Cant. totală evacuată peste lim. admise Δ /Cant. totală admisă Rad
1 2 3 4 5 6 7 811/ 2001 Suspensii 77,2 60 600,3 466,6 133,7 0,29
CBO5 34,02 20 264,5 155,5 109,0 0.70Azot amoniacal 22,6 2 175,7 15,6 160,2 10.27Azotaţi 0,28 25 2,2 194,4 0 0.00Fosfor total 0,95 1 7,4 7,8 0 0.00Extractibile 11 5 85,5 38,9 46,7 1.20
la indicatorii Azotaţi, Fosfor total şi Detergenţi cantitatea totală evacuată peste limitele admise în interval = 008/2002 Suspensii 75,2 70 18494 17215,1 1278,8 0.07
CBO5 26,8 25 6590,9 6148,3 442,7 0.07CCOCr 124,78 100 30687,2 24593,1 6094,2 0.25(3xCBO5+CCOCr)/4 51,3 43,75 12615 10759,5 1855,5 0.17Fosfor total 1,57 1 386,1 245,9 140,2 0.57
la indicatorii Azot amoniacal, Azotaţi, Azotiţi, Fenoli, H2S, Extractibile, Detergenţi şi Reziduu filtrat cantitatea totală evacuată peste limitele admise în interval = 004/2003 Suspensii 66,8 60 519,4 466,6 52,9 0.11
CBO5 41,6 20 323,5 155,5 168 1.08CCOCr 166,03 70 1291,0 544,3 746,7 1.37(3XCBO5+CCOCr)/4 72,71 32,5 565,4 252,7 312,7 1.24Azot amoniacal 40,05 2 314,9 15,6 299,4 19.19Extractibile 17 5 132,2 38,9 93,3 2.40
la indicatorii Azotaţi, Azotiţi, Detergenţi şi Reziduu filtrat cantitatea totală evacuată peste limitele admise în interval = 004/2004 Suspensii 84,80 60 659,40 466,56 192,84 0.41
Azot amoniacal 10,77 2 83,75 15,55 68,20 4.39Extractibile 8,00 5 62,21 38,88 23,33 0.60Detergenţi 0,62 0,5 4,82 3,89 0,93 0.24
la indicatorii CBO5, CCOCr, (3XCBO5+CCOCr)/4, Azotaţi, Azotiţi şi Reziduu filtrat cantitatea totală evacuată peste limitele admise în interval = 008/2004 Suspensii 80,4 60 646,03 482,11 163,92 0.34
Azot amoniacal 6,80 2 54,64 16,07 38,57 2.40Extractibile 6 5 48,21 40,18 8,04 0.20
la indicatorii CBO5, CCOCr, (3XCBO5+CCOCr)/4, Azotaţi, Azotiţi, Detergenţi şi Reziduu filtrat cantitatea totală evacuată peste limitele admise în interval = 005/ 2005 Suspensii 270 60 2169.5 482.11 1687.39 3.50
CBO5 55.1 25 442.74 200.88 241.86 1.20CCOCr 454.48 125 3651.84 1004.4 2647.44 2.64(3XCBO5+CCOCr)/4 154.95 50 1245.01 401.76 843.25 2.10Azot amoniacal 26.7 3 214.54 24.11 190.43 7.90Detergenţi 0.854 0.5 6.86 4.02 2.84 0.71
59
la indicatorii Azotaţi, Azotiţi, Extractibile şi Reziduu filtrat cantitatea totală evacuată peste limitele admise în interval =0
08/ 2005 Suspensii 66.8 60 536.75 482.11 54.64 0.11la indicatorii CBO5, CCOCr, (3XCBO5+CCOCr)/4, Azot amoniacal, Azotaţi, Azotiţi, Extractibile, Detergenţi şi Reziduu filtrat cantitatea totală evacuată peste limitele admise în interval =012/ 2005 Azotaţi 106,65 37 856,95 297,30 559,65 1.88Reziduu filtrat cantitatea totală evacuată peste limitele admise în interval =0
5.3 Concluzii - Conclusions
Analizând, pentru fiecare dintre indicatori – Ex. Fig.5.1«Raportul dintre concentraţiile determinate de poluant evacuată în interval şi concentraţiile admise în interval», putem concluziona că, pentru respectarea parametrilor de descărcare a apelor uzate menajere- evidenţiată prin cantitatea totală de poluant evacuată peste limitele admise în interval- măsura de a construi sau reutila o staţie compactă de epurare mecano-biologică este una viabilă dar care trebuie dublată de măsuri de monitorizare permanente, în special pentru prevenirea situaţiilor în care infiltraţiile în sol pot modifica parametrii apelor freatice.
Figura 5.1- Raportul dintre concentraţiile determinate de poluant evacuată în interval şi concentraţiile admise în interval
Figure 5.1 - The report beetween the concentrations determined of pollutants discharged and the permitted concentrations
CBO5
0.0020.0040.0060.0080.00
Oct
-01
Aug-
Apr-
04
Jun-
04
Aug-
Oct
-04
Dec
-
Mar
-
Jun-
05
Aug-
Jan-
06
Apr-
06
Dec
-
Mar
-
Jun-
07
nov.
07perioada
mg/
l
Concentraţia medie determinată în interval (mg/l)Concentraţia medie admisă în interval (mg/l)
Încadrarea în limitele stabilite prin NTPA 001/2002 şi prin cele impuse de avizul de gospodărire a apelor a indicatorilor de calitate s-a realizat după reabilitarea staţiei de clorinare.
Staţia de tratare a apelor uzate este compatibilă pentru o localitate cu circa 1500 l.e.
60
5.4 Studiu de caz B: Evaluarea potabilităţii apelor freatice - Case study B: Assessment of underground water potabelness
5.4.1 Cercetarea solului şi apelor freatice - Soil and underground water research
Această sferă de cercetare include executarea a cinci foraje, cu adâncimi între 6 şi 14 metri, folosindu-se o tehnologie cu percuţie de creare a ambrazurilor. Eşantioanele de pământ şi ape freatice au fost colectate pentru analize de laborator. S-a constatat existenţa apelor freatice în patru din cele cinci foraje. Aceste patru foraje au fost extinse, instalându-se pervaze temporare de unde au fost colectate probe eşantion de ape freatice pentru analize de laborator. Apele freatice au fost localizate la adâncimi între 5 şi 10 m sub nivelul solului. Fântânile temporare au fost abandonate după activitatea de prelevare a probelor.
Eşantioanele reprezentative de pământ au fost identificate litologic conform standardelor American Society for Testing and Materials şi Unified Soil Classification System (USCS), standarde utilizate pentru identificarea caracteristicilor solurilor.
Identificarea include descrierea eşantioanelor tipul de pământ, culorii, mirosului, adâncimii de colectare şi exitenţa materiilor organice.
Eşantioanele de pământ au fost verificate, din metru in metru, cu un detector cu fotoionizare pentru compusi organici volatili. Imaginile materialelor întalnite sub suprafaţa solului şi înregistrările întocmite la diferite orizonturi au fost evidenţiate în anexe.
Cele cinci foraje (ANEXA 19 – Amplasarea punctelor de cercetare; ANNEX 19 – Reserch points location) au fost executate până la adâncimea de 10 metri, cu excepţia forajului G-1, care a avut 12 metri, unde a întâlnit stratul de apă freatică. O încercare de penetrare dinamică cu conul a fost executată în fiecare foraj până la –10 m conform standardului românesc similar standardului DIN 4094-2:2002-04.
5.4.2 Rezultatele analitice ale probelor de sol - Analytical results of soil samples
Rezultatele analitice ale probelor de laborator au fost prezentate comparativ cu sinteza nivelelor de alerta şi intervenţie. Din analiza a zece probe de sol au reieşit următoarele observaţii:
• Toate rezultatele obţinute din probele de sol se situează sub nivelul valorii de alertă sau intervenţie;
• Şase tipuri de metale grele (Arseniu, Crom, Cupru, Nichel, Plumb şi Zinc) au fost detectate în toate eşantioanele de sol. Presupunând ca prezenţa acestor metale este normală şi are origini naturale şi nu antropice şi că, valorile concentraţiei acestor metale este identică la toate orizonturile, se poate concluziona că nu există o contaminare evidentă cu metale grele în sol;
61
• Nivelul urmelor de hidrocarburi care au fost depistate în probele de sol se situează în intervalul 22-44mg/kg. Existenţa acestui nivel ar putea reflecta un proces de descompunere a materiilor organice existente în sol;
5.4.3 Rezultatele analitice ale probelor de ape freatice - Analytical results of underground water samples
Rezultatele analitice de laborator privind apele freatice au fost prezentate odată cu o sinteză a nivelelor naţionale de alertă şi intervenţie. Aceste rezultate analitice pentru ape freatice în care concentraţiile de poluanţi se situează peste limitele admise sunt prezentate într-o anexă. Valorile care depăşesc standardele pentru apa de consum sunt evidenţiate în această anexă.
În cadrul acestui program analitic au fost analizate patru probe. Principalele concluzii sunt următoarele:
• Toate rezultatele obţinute din eşantioane sunt sub limitele de alertă cu excepţia Cromului, evidenţiat în toate forajele;
• Concentraţiiile de Cr existente în probe nu sunt rezultatele unor activităţi antropice; cu toate acestea, concentraţia de Cr obţinută din proba recoltată în forajul G4 este mai mare decât limita standard permisă pentru consumul uman (raportată la standardul olandez de calitate a apei -82 μg/l faţă de 50 şi 30 μg/l – Dutch Intervention Values);
• Proba eşantion obţinută din proba recoltată în forajul G4 este localizată în aval de un depozit de combustibili speciali, care reprezintă o potenţială sursă de contaminare.Parametrii măsurătorilor din domeniu (pH, temperatură şi conductivitate) au fost, de
asemenea, notaţi după curăţirea puţurilor de analiză.
5.4.4 Concluzii - Conclusions
Concluziile care reies din din interpretarea rezultatelor de laborator sunt:• Litologia este determinată de depozitele de loess cu o grosime cuprinsă între 4 şi 5 metri. La
adâncimi cuprinse între 9 şi 10 metri se întâlnesc straturi successive întărite de argilă roşie. Între aceste straturi se găsesc aluviuni argiloase în amestec cu nisipuri fine;
• În patru din cele cinci foraje au fost detectate ape freatice, cu excepţia forajului G1, deşi forarea a continuat pâna la 12 metri. Apele freatice au fost măsurate în celelalte patru foraje la adîncimi de la 5 la 10 metri, faţă de nivelul solului. În acest fel a putut fi determinată direcţia de curgere a apei şi evidenţiată în hărţi anexă (ANEXA 20 -Direcţia de curgere a apei; ANNEX 20 – Water flow direction);
Se poate afirma, conform rezultatelor de laborator, că toate concentraţiile determinate sunt sub limitele nivelului standard, cu excepţia Cr. Prezenţa acestuia poate avea origini naturale, dar nivelul concentraţiei în forajul G4 indică o activitate antropică puternică. Este recomandabilă monitorizarea nivelului de prezenţă al acestui element şi în perioadele următoare.
Un alt obiectiv determinat prin executarea acestor foraje este stabilirea direcţiei apelor fratice şi detectarea impactului potenţial al hidrocarburilor de la suprafaţă asupra acestora.
5.4.5 Localizarea site-ului - Site location
Site-ul se află în localitatea M.Kogălniceanu, aproximativ 26 km nord-vest de oraşul reşedinţă de judeţ. În site este inclusă atât intrarea în zona rezidenţială cât şi împrejurimile reprezentate de culturi agricole.
Anexa 20 arată locaţia generală, amplasarea punctelor de cercetare a solului şi apelor freatice precum şi a fântânilor existente.
5.4.6 Forarea puţurilor pentru colectarea de mostre - Wells drilling for collecting samples
Au fost forate 5 puţuri în locaţiile specificate în Anexa 20.
62
Mai întâi, forajele au fost executate prin utilizarea unei tehnologii prin percuţie de creare a ambrazurilor. Ambrazurilor de recoltare a probelor li s-au stabilit coordonatele iar probele evaluate cu detectorul cu fotoionizare,20 din metru în metru, au fost descrise în tabelul de mai jos.
Probele eşantion de pământ din interior au fost prelevate pentru stabilirea capacităţii portante a solului şi pentru teste de mediu. Diametrul exterior a fost de 60 mm până la adâncimea de 4m şi de 40 mm, în continuare până la adâncimea de 10 m. Adâncimea şi locaţia celor 5 foraje sunt incluse în tabelul următor:
Tabelul 5.2– Coordonatele şi adâncimea forajelorTable 5.2 – Drilling coorinates and depth
Foraj Coordonate Adâncime(m- cota la suprafaţă a solului)
G-1 X = 616,909.942; Y = 4,912,948.108Z = 114.750 10.0
G-2 X =616,993.855; Y = 4,912,723.029Z = 110.850 10.0
G-3 X =617,178.217; Y =4,912,829.739Z = 111,780 7.0
G-4 X =617,161.312; Y =4,913,177.713Z = 116.870 10.0
G-5 X =617,406.392; Y = 4,913,135.839Z = 114.220 10.0
5.4.7 Colectarea mostrelor de pământ - Soil samples collection
Eşantioanele de pământ au fost colectate din centrul de extracţie al fiecarui foraj. Detaliile referitoare la probele de pământ ce au fost prelevate pentru testarea geotehnică şi analitice sunt prezentate în tabelul 5.3 „Teste geotehnice şi adâncimea de prelevare a probelor” şi tabelul 5.4 „Teste analitice şi adâncimea de prelevare a probelor”.
Tabelul 5.3– Teste geotehnice şi adâncimea de prelevare a probelorTable 5.3 – Geo-technical tests and soil samples collection depth
ForajCodul
eşantioanelor
Adâncime (m)
(cota la suprafaţăa solului)
Teste efectuate
G1
5415 2
Determinarea materiilor organice (DMO), Determinarea părţii levigabile (DPL), Umiditatea, Analiza granulometrica prin cernere (AGC), Limitele Atterberg21, testul Oedometer (Determinarea unghiului de frecare intern şi a coeziunii prin încercarea de forfecare directă)
5416 4 DMO, DPL, Umiditatea, AGC, Limitele Atterberg
5417 6 DMO, DPL, Umiditatea, AGC, Limitele Atterberg, testul Oedometer
5418 7.5 testul Oedometer5418 8 DMO, DPL, Umiditatea, AGC, Limitele Atterberg5419 10 DMO, DPL, Umiditatea, AGC, Limitele Atterberg
G2-4
G5 5405 2 DMO, DPL, Umiditatea, AGC, Limitele Atterberg, testul Oedometer
5406 4 DMO, DPL, Umiditatea, AGC, Limitele Atterberg
20 Detector cu fotoionizare (PID) - detector dependent de concentraţie, selectiv în funcţie de energia lămpii, cu largi aplicaţii la compuşi organici şi anorganici;21 stabilirea grupelor de particule texturale.
63
ForajCodul
eşantioanelor
Adâncime (m)
(cota la suprafaţăa solului)
Teste efectuate
5407 5 Determinarea materiilor organice, Determinarea părţii levigabile, Umiditatea, AGC, Limitele Atterberg
5408 8 DMO, DPL, Umiditatea, AGC, Limitele Atterberg
5409 10 DMO, DPL, Umiditatea, AGC, Limitele Atterberg, testul Oedometer
Tabelul 5.4 – Teste analitice şi adâncimea de prelevare a probelorTable 5.4 - Analytical tests and depth of sampling
Coduleşantioanelor
Adâncime(m -cota la suprafaţă a solului)
Analiza
G-1-0360 3,60
TPH, metale grele, PAH, pesticide/ierbicide
G-1-0790 7,90G-2-0370 3,70G-2-0530 5,30G-3-0350 3,50G-3-0390 3,90G-4-0330 3,30G-4-0790 7,90G-5-0350 3,50G-5-0590 5,90G-0-0200 Monsta duplicatMostra duplicat, recoltată din forajul G1, de la adâncimea de 7,4m a fost numerotată cu codul
G-0-0200, pentru a apărea în evidenţa laboratorului ca o probă normală şi nu ca una duplicat.
5.4.8 Instalarea puţurilor de cercetare şi colectarea eşantioanelor de apă freatică - Installing research wells and collecting of underground water samples
Prin specificaţiile de lucru s-a intenţionat colectarea unui eşantion din fiecare foraj. Forajele săpate prin tehnologia amintită mai sus au fost lărgite până la diametrul de 202mm cu un dispozitiv. Puţurile au fost echipate cu tuburi PVC cu diametrul de 2 inches, filtre de nisip şi pietriş şi bentonită. În proiectul final a fost luată în considerare lungimea tuburilor pe secţiuni. Tabelul 5.5 prezintă cîteva date semnificative. În forajul G1 nu au putut fi recoltate probe de apă până la -12 m.
Tabelul 5.5 - Proiectul puţurilor de cercetareTable 5.5 – Research drilling project
Putul Adâncimea totală(m- cota la suprafaţă a solului)
Adâncimea stratului de apă
(m- cota la suprafaţă a solului) (20/10/2006)
Intervalul de analiză
(m- cota la suprafaţă a solului)
G1 12 Lipsa apăG2 8.2 5.57 6.2-8.2G3 6 4.86 4-6G4 14 9.20 10-14G5 8.7 5.65 6.2-8.2
În perioada 18-20 octombrie 2006, puţurile de control au fost exploatate prin air-lifting. Aceasta constă în injectarea în puţ a aerului sub presiune pentru aducerea apei la suprafaţă. Exploatarea puţurilor a durat cel puţin o oră pentru fiecare foraj.
Figura 5.2 - Procedura de air-lifting64
Figure 5.2 - Air-lifting procedure
Colectarea probelor de apă freatică din cele 4 puţuri de analiză a fost efectuată în data de 21 octombrie 2006. Eşantioanele din puţurile G3 şi G4 au fost colectate după curăţarea cu flux cu presiune redusă, utilizându-se o pompă submersibilă de 12 V, timp de cel puţin 30 de minute.
Fluxul de apă freatică pe timpul purjării a fost mai mic de 1l/minut. Din forajele G2 şi G5 au fost colectate, după purjare, eşantioane de 50 litri, folosindu-se
recipienţi din polietilenă.Un eşantion din forajul G3 a fost împarţit în două părţi iar cea de-a doua parte a fost
identificată cu codul G6. cele două eşantioane, G3 şi G6, au fost identificate în această manieră pentru a se asigura ca în laborator, să se aplice acelaşi tratament şi nu unul diferenţiat, în scopul verificării obiectivităţii analizelor .
Parametrii - pH, temperatură şi conductivitate - au fost măsurati în timpul purjării. Aceste măsurători sunt prezentate în tabelul 5.16” Nivelul parametrilor măsuraţi”.
Containerele cu eşantioane au fost etichetate22. sigilate individual şi introduse în pungi de protecţie împotriva şocurilor, apoi plasate în răcitoare portabile care au asigurat o temperatură de depozitare adecvată de aproximativ 4oC.
Reţeaua de custodie internă a laboratorului privind documentaţia a fost iniţiată imediat şi aplicată fiecărui răcitor înainte de a fi trimis către laborator.
S-a intenţionat, iniţial, efectuarea tuturor analizelor planificate pentru toate eşantioanele, dar din cauza volumului redus laboratorul a considerat că rezultatele sunt suficient de relevante.
Tabelul 5.6– Analizele eşantioanelor de apă freaticăTable 5.6 – Phreatic water samples analyzes
Codul eşantionului
Analize planificate Analize executate
G-2-W TPH23, PAH, pesticide, metale grele TPH, pesticide, metale greleG-3-W TPH, PAH, pesticide, metale grele TPH, PAH, pesticide, metale greleG-4-W TPH, PAH, pesticide, metale grele TPH, PAH, metale greleG-5-W TPH, PAH, pesticide, metale grele TPH, PAH, pesticide, metale greleG-6-W (din proba G3) TPH, PAH, pesticide, metale grele TPH, metale grele
Eşantioanele destinate analizelor privind existenţa metalelor grele, au fost ambalate în sticle de plastic şi nu au fost afectate pe durata transportului. Consecinţa deteriorării unor probe în timpul transportului a fost aceea că nu toate analizele au putut fi executate conform planificării.
22 Eticheta conţine: data, modul de utilizare, numele proiectului, timpul de colectare, analizele care vor fi efectuate şi echipa care a efectuat recoltarea.23 Hidrocarburi petroliere
65
5.4.9 Analize geotehnice - Geotechnical analysesAcestea au fost executate de către un laborator cu gradul II de autorizare. Acest tip de
autorizare este atribuit de către autoritatea guvernamentală pentru construcţii şi urbanism.
Tabelul 5.7– Metodele de testare geotehniceTable 5.7 – Geo-technic test methods
Testul Geotehnic MetodaDeterminarea materiilor organice,Determinarea părţii levigabile
STAS 1913 / 2-76
Analiza granulometrica prin cernere STAS 1913 / 5-85Limitele Atterberg STAS 1913 / 4-86Determinarea unghiului de frecare intern şi a coeziunii prin încercarea de forfecare directă
STAS 8942 / 7-87
5.4.10 Analizele asupra solului şi apei freatice - Soil and underground water analyses
Eşntioanele de sol şi apă freatică au fost trimise pentru analize de mediuşi la un laborator acreditat EN-ISO 17025 din Germania.
Procedurile de asigurare şi control ale calităţii au fost implementate în aceste analize pentru asigurarea acurateţii şi preciziei rezultatelor. Metodele analitice utilizate pentru efectuarea acestor analize şi metoda limitei de detecţie practicate de laborator sunt detaliate în tabelul 5.8 „Metodele de analiză pentru eşantioanele de sol” şi Tabelul 5.9 „Metode de analiză pentru eşantioanele de apă”.
O tehnologie headspace24 a fost folosită pentru un screening GC/MS în două din eşantioanele de apă freatică. Metoda limitei de detecţie exprimă un minim de concentraţie care poate fi detectat prin metode analitice. Nu trebuie să se facă confuzia cu limita cantitativă, care înseamnă un minim de concentraţie care poate fi cunatificat.
Tabelul 5.8- Metodele de analiză pentru eşantioanele de sol Table 5.8 - The methods of analysis for soil samples
Parametrul Metoda analitică Limita de detecţie în proba de solHidrocarburi petroliere E DIN ISO 16703 10 mg / kgExtracţia elementelor cu apă regală (pentru metale grele)
DIN ISO 114660.1 mg/kg (Hg)0.5 mg/kg (Cd)5.0 mg/kg (alte metale grele)Metale grele DIN 38406-E 29
Mercur DIN EN 1483Hidrocarburi aromatice DIN ISO 13877 0.62 mg/kg (Acenaphthylene)
0.12 mg/kg (alte hidrocarburi aromatice)Ierbicide DIN EN ISO 11369 1.2 mg/kg (Bentazon)
1.2 mg/kg (2,4-DP)1.2 mg/kg (Mecropop)
24 Head-space reprezinta o tehnica economica si rapida de analiza (timp de lucru ~ 10 minute/analiza) si prezinta o repetabilitate ridicata la analiza MTBE (RSD 1.4%) si un domeniu mare de linearitate 10 3 ( 0.20 – 200 mg/l) cu un coeficient de linearitate de peste0,999.
66
Tabelul 5.9 – Metode de analiză pentru eşantioanele de apăTable 5.9 - The methods of analysis for water samples
Parametrul Metoda de analiză Limita de detecţie în proba de apăHidrocarburi petroliere DIN EN ISO 9377-2 100 μg/lExtracţia elementelor cu apă regală (pentru metale grele) DIN ISO 11466 0.1 mg/kg (Hg)
0.5 mg/kg (Cd)5.0 mg/kg (alte metale grele)Metale grele DIN 38406-E 29
Mercur DIN EN 1483Hidrocarburi aromatice DIN ISO 13877 0.62 mg/kg (Acenaphthylene)
0.12 mg/kg (alte hidrocarburi aromatice)
IerbicideDIN EN ISO 11369
1.2 mg/kg (Bentazon)1.2 mg/kg (2,4-DP)1.2 mg/kg (Mecropop)0.12 mg/kg (alte ierbicide)
5.4.11 Decontaminarea - DecontaminationEchipamentul de foraj a fost curăţat cu apă potabilă înainte de fiecare utilizare. Micile cupe
folosite pentru umplerea sticlelor cu eşantioane au fost decontaminate în acelaşi mod. Aparatul de măsură a fost spălat cu apă distilată, înainte de efectuarea măsurătorilor.
Operaţiunea a fost repetată la fiecare fântână. Un dispozitiv special pentru scos apa a fost folosit pentru eşantioanele din G2 şi G5, iar pentru G3 şi G4 probele s-au obţinut folosindu-se o pompă conectată cu un furtun de unică folosinţă.
5.4.12 Supravegherea terenului de pe care s-au prelevat eşantioanele - Surveillance of the area from which samples have been takenDeterminarea elevaţiei terenului pe care s-au efectuat forajele s-a realizat prin subcontractarea
serviciilor unei firme topografice. Aceasta a efectuat determinări ale elevaţiei relative la cele 5 foraje (G1-G5) precum şi a 4 fântâni existente în teren (W1-W4).
5.4.13 Măsurarea nivelului apelor freatice - Measurement of phreatic water levelAdâncimea apelor freatice a fost măsurată în 4 dintre puţurile de control şi în cele 4 fântâni
existente anterior. Tabelul 5.11 «Informaţii despre acvifer » şi Tabelul 5.12 «Informaţii colectate în puţurile existente» oferă detalii asupra nivelului apelor freatice.
5.4.14 Climatul, geologia şi hidrologia arealului - Climate, geology and hydrology of the area
Tabelul 5.10 - Temperatura medie si nivelul precipitaţiilor în zonăTable 5.10 – Average temperature and rainfall level in the area
Temperatura medie (º C) Ianuarie (*) 0.0Iulie (*) 22.1
Temperatra medie (º C) Ianuarie 2001 4.1Iulie 2001 25.8
Nivelul mediu al precipitaţiilor (mm)
Anual (*) 382.62001 400.4Luna cea mai secetoasă (*) 23.5Luna cea mai ploioasă (*) 41.7
Notă: (*) Media anuală în intervalul 1901-1990 Sursă: Ministerul Mediului
Geologia zonei
67
Hărţile geologice existente furnizează informaţiile necesare despre geologia site-ului. Aceste hărţi au fost întocmite de către Institutul Geologic al României în 1926, la scara 1:1,500,000.
Site-ul geologic constă în depozite din Holocenul mijlociu şi superior. Straturile superficiale constau în depozite de loess: praf galben şi sol nisipos-lutos cu concreţiuni25 calcaroase. Datele obţinute din cercetările geologice au fost coroborate cu faptul că:
• Depozitele de loess au fost întâlnite în toate forajele. Aceste materiale au fost clasificate ca aluviuni de argilă (20-35%) şi nisip(20-30 %), conform Standardului privind Descrierea şi Identificarea solurilor D-2488-00 Standard Practice for Description and Identification of Sols (Visual-Manual Procedure) (ASTM, 2000) şi variaţiei dimensiunilor concreţiunilor calcaroase (de la nisip la pietriş). Grosimea acestor depozite este de 4-5m.;Succesiunea straturilor de argilă şi aluvionare este de la 4-5m la 9-10m sub nivelul solului. Ape freatice au fost asociate cu straturile aluvionare; Adâncimea medie la care se situează straturile dure de argilă roşie este de 9-10 m.
Descrierea soluluiDescrierea solului s-a realizat prin hărţi, scara: 1:1.000.000, ale solului întocmite de Institutul
Geoologic al României în 1964.Profilul solului este prezentat, spre exemplificare astfel: Orizontul A1, grosime 35 -42 cm;
maro foarte închis către maro închis (10YR 2-3/3-2); structură granulară moderată, medie şi fină, cu humus, friabil, prezintă masive străpungeri datorate viermilor.
Hidrologia site-uluiConform informaţiilor colectate, în site există un acvifer la o adâncime situată între 5 şi 10 m
cota la suprafaţa solului. Nivelul apei freatice este asociat cu apa conţinută între depozitele de loess şi zonele aluvionare nisipoase în partea superioară şi straturile argiloase dure de la bază. Este practic”zăvorâtă” datorită prezenţei pe suprafeţe extrem de întinse a straturilor cu permeabilitate scăzută. Tabelul 5.11 «Informaţii despre acvifer » prezintă informaţii relevante despre acvifer în 4 dintre foraje(G2 - G5), întrucât forajul G1 a fost întrerupt la adâncimea de 12 m, fără atingerea nivelurilor apei fretice.
Tabelul 5.11– Informaţii despre acvifer Table 5.11 – Aquifer data
PuAdâncime
totală(m)
Adâncimea acviferului (m)(20/10/2006)
Intervalul de prelevare a probei
(m)
Elevaţia solului (m)
Nivelul apei(m)
G2 8.2 5.57 6.2 – 8.2 110.650 105.080G3 6 4.86 4-6 111.560 106.700G4 14 9.20 10-14 116.620 107.420G5 8.7 5.65 6.2-8.2 114.032 108.370
Tabelul 5.12-Informaţii colectate în puţurile existenteTable 5.12 – Collected data by existing wells
Puţ Folosinţă Locaţia Nivelul adâncimii apei (m)W1 Nu se foloseşte X = 617,006.369
Y = 4,913,143.078Z = 117.110
106.613
W2 Nu se foloseşte X = 617,179.914Y = 4,913,327.968Z = 119.000
107.736
W3 Nu se foloseşte X = 617.379,106Y = 4,912,822.142Z = 110.880
107.628
25 Agregat mineral de formă sferică sau neregulată, format prin depunerea rocilor sedimentare în jurul unui corp străin şi prin concentrarea substanţelor minerale din soluţii apoase
68
Puţ Folosinţă Locaţia Nivelul adâncimii apei (m)W4 Nu se foloseşte X = 617,393.704
Y = 4,913,058.734Z = 114.010
96.806
În Anexa 20 este prezentată harta site-ului care include şi datele înscrise în tabelul 5.11 «Informaţii despre acvifer » şi tabelul 5.12 «Informaţii colectate în puţurile existente». Nivelul apei măsurat în fântâna W4 este considerat ca fiind anormal din moment ce apa trebuie extrasă din cel mai adânc acvifer.
5.4.15 Rezultatele cercetării - Research outcome
A. Rezultatele testării cu conul dinamic de penetraţie Rezultatele testării cu conul dinamic de penetraţie sunt înregistrate în fişele forajelor
(ANEXA 21-Rezultatul încercărilor prin penetrare cu con; ANNEX 21 - The result tests by penetration with cone). Anexa include, de asemenea, aceste rezultate împreună cu alţi parametri. Corelarea rezistenţei la penetrare cu graficele de calibrare au indicat nivelul porozităţii, compresabilitatea şi unghiul de fricţiune pentru profilul solului. Unghiul de fricţiune a variat de la 24 la aproximativ 30 de grade.Cantităţi mici de nisip fin s-au semnalat de-alungul profilului vertical, în toate forajele care au mărit valoarea unghiului de frecare, peste limita obişnuită pentru argile uscate.
B. Rezultatele testelor geotehnice Testele de laborator au inclus Limitele Atterberg, volumul particulelor, unităţile de greutate şi
umiditatea. Limitele Atterberg şi analizele hidrometrice clasifică solul ca argilă uscată.Greutatea solului uscat variază de la 13.8kN/m3 (88 pcf) la 16.1kN/m3 (102 pcf). Din cauza
diametrului redus al eşantioanelor şi al sonetelor utilizate pentru obţinerea acestora, unitatea de greutate curentă a solului de la faţa locului, nealterată de acţiunea antropică, ar putea fi mai scăzută. Compresibilitatea solului a fost testată cu un test pentru determinarea unghiului de frecare intern şi a coeziunii prin încercarea de forfecare directă. Solul este un deposit de loess, susceptibil de a se fi sedimentat datorită creşterii umidităţii.
C. Valorile de referinţă privind calitatea apeiUrmătorul tabel include legislaţia de referinţă care au fost utilizate.
Tabelul 5.13 - Legislaţia de referinţăTable 5.13 - The legislation reference
Matrice Referinţă Referinţe facultativeSol ORDIN nr.756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea
Reglementarii privind evaluarea poluarii mediuluiApe freatice Legea 311 / 2004
Valori de intervenţie (Olanda)
România, ca şi alte ţări europene, a implementat legislaţia similară aşa numitului «Îndrumar ABC Olandez » (Dutch ABC Guideline). Aceasta legislaţie stabileşte valorile normale (A), de alertă (B) şi de intervenţie(C). În cazul depăşirii valorii de intervenţie, în mod normal este necesară întocmirea unei valori de risc a sănătăţii. Aceste criterii sunt utilizate de către autorităţile de mediu olandeze pentru interpretarea datelor generate de cercetările efectuate.
Cu privire la rezultatele analitice privind apele freatice, laboratorul nu a utilizat legislaţia românească referitoare la contaminarea apelor freatice. Din cauza lipsei reglementărilor obligatorii, Dutch Intervention Values şi standardele româneşti aplicabile pentru apa de consum au fost folosite ca valori de referinţă. Dutch Intervention Values sunt folosite pe scară largă în foarte multe ţări, unde se constată lipsa unor reglementări privind evaluarea contaminării apelor freatice.
Valorile de referinţă privind calitatea apei au fost completate cu prevederile Legii nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. Aceste standarde se aplică pentru apa destinată consumului uman şi sunt similare celor stabilite prin
69
Directiva 98/83/EC (Council Directive 98/83/EC din 3 Noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman).
70
Rezultatele evaluării şi controlului calităţiiNivelul calitativ ridicat al rezultatelor testelor a fost asigurat prin duplicarea eşantioanelor.
Precizia este exprimată ca diferenţă procentuală între cantitatea de compuşi detectată între eşantionul de bază şi eşantionul de rezervă.
Diferenţa procentuală ={[(conc. eşantionului original) - (conc. probei duplicat)]/
Concentraţia medie din eşantion original şi duplicat } x 100
Precizia şi comparabilitatea rezultatelor a fost astfel ridicată permanent prin respectarea cu stricteţe a procedurilor laboratorului. Tabelul 5.13 „Rezultate probe sol” şi Tabelul 5.14„Rezultate probe apă freatică” demonstrează diferenţa procentuală dintre eşantionul original şi duplicat.
Tabelul 5.14 – Rezultate probe solTable 5.14 - Results soil samples evidence
ParametrulG-1-0790(mg/kg)
G-0-0200 (Proba duplicat)
(mg/kg)
Concentraţia medie
(mg/kg)
Diferenţa procentuală
(%)Hidrocarburi petroliere 22 39 31 -55.7
Arsenic 6.4 6.5 6.45 -1.5Crom 28 30 29 -6.9Cupru 15 15 15 0Nichel 30 31 30.5 3.3Plumb 12 12 12 0Zinc 57 69 63 19.0
Tabelul 5.15 – Rezultate probe apă freaticăTable 5.15 - Resulting sample groundwater
Parametrul G-3-W(μg/l)
G-6-W(proba duplicat)
(μg/l)
Concentraţia medie(μg/l)
Diferenţa procentuală
(%)Crom 19 19 19 0Zinc <5 8.0 - -
Aceste tabele demonstrează că valorile diferenţei se situează în mare parte sub 30%, cu excepţia rezultatului pentru hidrocarburile petroliere din sol. Diferenţele procentuale situate sub 30% sunt în general considerate ca acceptabile.
D. Rezultatele analizelor de solStandardele de sol româneşti (valori normale, de alertă şi de intervenţie) sunt astfel incluse în
tabele, facilitînd comparaţiile.Zece eşantioane plus o probă provenită complementară obţinută din forajul G3, au fost analizate
conform programului analitic inclus în tabelul 5.3 „Teste analitice şi adâncimea de la care au fost prelevate probele”.
Se evidenţiază următoarele observaţii:• Toate rezultatele obţinute din eşantioanele de pământ au valori mai mici faţă de valorile de
alertă şi evident faţă de cele de intervenţie;• Şase metale grele (Arsenic, Crom, Cupru, Nichel, Plumb şi Zinc) au fost detectate în toate
eşantioanele Considerând că prezenţa acestor metale grele în sol are origini naturale şi concentraţia acestora se situează la un nivel normal, se poate concluziona că nu există o contaminare evidentă a eşantioanelor;
• În toate probele de sol au fost detectate reziduri de hidrocarburi petroliere. Concentraţia acestora în eşantioanele de sol se situează între 22 şi 44 mg/kg. Exisţenţa acestor reziduri poate fi explicată ca un proces de descompunere al materiei organice prezentă în sol;
Ceilalţi compuşi analizaţi (reziduri de hidrocarburi aromatice, pesticide/ierbicide) în eşantioanele de sol s-au situat ca valoare, sub limita metodelor de detecţie cu excepţia Diclorprop-
71
ului, care a fost detectat într-una din probe (0.12mg/kg). Acest insecticid nu a fost detectat până la adâncimea de 3,9 m sau în eşantionul de apă. Cu toate acestea, locaţia G3, a fost considerată ca o prioritate de prim rang avându-se în vedere construcţiile şi zonele cultivate din vecinătate. Este recomandabil prelevarea a 2-3 eşantioane de sol suplimentare din jurul forajului G3, în vederea efectuarii unor analize, de la adâncimi de până la 2m, care pot confirma sau infirma prezenţa acestui ierbicid.
E. Rezultate analizelor de apă Patru eşantioane de apă au fost analizate conform programului analitic inclus în tabelul 5. Principalele concluzii rezultate în urma analizelor sunt următoarele:
• Toate rezultatele obţinute sunt sub limita de detecţie, în toate forajele, cu excepţia Cr;• Concentraţia crescută de Crom poate avea origini naturale. Cu toate acestea, concentraţia
detectată în forajul G4 se situeaza peste limita maximă admisă pentru apa potabilă, conform Dutch Intervention Value (82 μg/l faţă de 50 şi 30 μg/l).Tablelul 15 conţine valorile parametrilor măsuraţi (pH, temperatură şi conductivitate) după purjarea tuturor puţurilor de control.
Tabelul 5.16 – Nivelul parametrilor măsuraţiTable 5.16 - The parameters measured
Puţul pH Conductivitatea (μS/ cm)
Temperatura (ºC)
G-2 7.02 1.634 13.4G-3 7.11 1.353 14.5G-4 7.37 1.330 17.3G-5 7.04 1.502 14.3
5.4.16 Concluzii - Conclusions
Principalele concluzii care se desprind din acest studiu de caz sunt următoarele:• Structura litologică este alcătuită din depozite de loess cu o grosime variind între 4 şi 5 m.
La adâncimi de 9-10 m au fost întâlnite straturi dure de lut roşu. Între aceste 2 nivele se află un strat de nămol argilos amestecat cu un nisip fin. Existenţa apelor freatice este asociată acestui strat de argilă siltică.
• Apa freatică a fost întâlnită în 4 din foraje. Măsurătorile efectuate în acestea, au demonstrat că apa freatică se află la adâncimi între 5 şi 10 m sub nivelul solului şi s-a evidenţiat direcţia de curgere.
• Porozitatea naturală ridicată face solul susceptibil la o tasare ridicată şi cu atât mi mult această tasare poate creşte în cazul prezenţei umidităţii. Nivelul scăzut al precipitaţiilor precum şi temperaturile ridicate din timpul verii previn însă saturaţia şi compensează acest risc de tasare.
• Prezenţa metalelor grele şi a rezidurilor de hidrocarburi reflectă o posibilă poluare anterioară dar şi un proces de descompunere a materiei organice sau origini naturale ale acestor metale.
• Existenţa unui poluant, Diclorprop(reziduu de pesticid- acid 2-(2,4-diclorofenoxi) propionic - Conținuturi maxime [în mg/kg (ppm)] 0,05), peste valorile normale chiar într-un singur foraj indică necesitatea efectuarii unor investigaţii suplimentare în vecinătatea arealului contaminat, datorită importanţei deosebite a poziţionării într-o astfel de zonă a unui puţ de alimentare cu apă.
• În ceea ce priveşte calitatea apei freatice, toate probele expertizate se situează sub nivelul limitei de detecţie, cu excepţia Cromului. Nivelul ridicat de concentraţie al acestuia poate avea origini naturale. Este totuşi recomandabil ca într-o astfel de situaţie, periodic, să se efectueze evaluări suplimentare.
72
5.5 Studiu de caz C: Evaluarea scurgerilor - Case Study C: Leaking assessment
5.5.1 Sinteza datelor obţinute în perioada 2003-2005 - Synthesis of the experimentally data between 2003-2005
Cercetările experimentale efectuate în zona colinară a judeţului Buzău localizate în perimetrul Staţionarului Aldeni, în perioada 2003-2005, s-au efectuat în baza tematicii stabilite prin programul de cercetare al grantului, cod CNCSIS 1621.
Figura 5.3 - Zona AldeniFigure 5.3 - Aldeni area
Sub aspect metodologic, pentru realizarea obiectivelor propuse prin tematică, cercetările s-au desfăşurat pe două direcţii;
♦ cercetări fundamentale în regim staţionar, efectuate la Staţionarul Aldeni;♦ cercetări experimentale efectuate în bazine hidrografice reprezentative pentru zona colinară
a judeţului Buzău. Au fost întreprinse cercetări în bazinele hidrografice: Valea Funduri, Valea Tătarului, Valea cu Drum, Valea Mereului, Valea Balaurului situate pe versantul drept al Slănicului de Buzău şi Valea Băeşti pe versantul stâng. Bazinele hidrografice studiate totalizează o suprafaţă de 1336 ha.
Printre rezultatele obţinute, posibile datorită dotării staţionarului cu două baterii de parcele de control, în urma cercetărilor staţionare se pot enumera:
caracterizarea perioadei de vegetaţie după agresivitatea pluvială, respectiv după frecvenţa şi intensitatea ploilor tornţiale;
analiza scurgerilor de suprafaţă, a coeficienţilor de scurgere şi a cantităţilor de sol spălat de ploile torenţiale de pe parcelele de control a eroziunii, pe baza datelor înregistrate după fiecare eveniment pluvial.
Cercetările din bazinele hidrografice menţionate s-au efectuat cu scopul evidenţierii evoluţiei învelişului de sol sub influenţa lucrărilor antierozionale în bazinele hidrografice prin proiectele de amenajare.
În sinteză sunt prezentate următoarele rezultate ştiinţifice:1. Studiul morfometric al bazinelor hidrografice studiate;2. Dinamica scurgerilor de suprafaţă şi şi a pierderilor de sol, înregistrate pe parcelele de
control în urma ploilor torenţiale căzute. Parcelele de control amplasate pe cele două categorii de pantă (15% şi 20%) au fost cultivate cu diferite plante în fiecare an de cercetare şi s-au aplicat lucrările antierozionale agrotehnice (culturi cu benzi înierbate)
73
5.5.2 Analiza morfomerică a bazinelor hidrografice studiate - Morphometric analyze of the hydrographic basins studied
Suprafaţa bazinului hidrografic Slănic-Buzău se caracterizează printr-o mare varietate morfostructurală. În partea nordică apare o regiune muntoasă la limita de întrepătrundere carpato-subcarpatică formată din Munţii Vrancei şi Buzăului, aceştia din urmă constituind masivele Penteleu, Podul Calului, Siriu, Monteoru şi Ivăneşti. În partea sudică, se întinde o zonă de deal ce include şi bazinul hidrografic Slănic-Buzău fiind alcătuită dintr-o succesiune de culmi deluroase şi depresiuni cu altitudini cuprinse între 400-800 m.
Repartizarea terenurilor din bazinele hidrografice studiate pe categorii de pantă este redată în tabelul următor:
Tabelul 5.17 - Repartizarea terenurilor agricole din bazinele hidrografice studiatepe categorii de pantă
Table 5.17 - The distribution of agricultural land of the hydrographic basins studied on the categories of slope
Nr.
crt.
Bazinul
hidrografic
Suprafaţa
(ha)Repartiţia pe pante (%)
< 10 10-15 15-25 > 25
Bazin hidrografic Slănic 2370,35 142,35 533,54 1111,41 583,05
Versant drept1. Valea Funduri 133,29 17,71 42,12 43,04 30,42
2. Valea Tătarului 41,69 11,56 4,15 7,92 18,06
3. Valea cu Drum 79,55 2,42 10,35 49,94 16,84
4. Valea Mereului 91,00 7,40 30,2 41,6 11,8
5. Valea Balaurului 446,51 37,65 114,31 187,11 107,44
Versant stâng1. Valea Băeşti 543,51 25,43 152,15 259,05 106,88
Total supr. cercetată 1335,55 102,17 353,28 588,66 291,44
Analiza morfometrică a celor şase bazine hidrografice luate în studiu s-a făcut pe planuri de situaţie nivelitice la scara 1/10.000 şi 1/5.000;
Suprafeţele cartografice ale acestora au valori cuprinse între 55.72 ha şi 739.93 ha ;Altitudinea medie a bazinelor are valori apropiate între 300 şi 350 m. Cei mai lungi versanţi
sunt în bazinul hidrografic Valea Balaurului (600-675 m).Panta medie a bazinelor are valori între 10.3 % şi 11.6 % cu excepţia bazinului hidrografic
Băeşti care are panta medie de 17.8 %; Forma bazinelor hidrografice este de la rotund până la moderat alungit.
74
Morfometria bazinelor hidrografice studiate este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 5.18 - Morfometria bazinelor hidrografice studiateTable 5.18 - Morfometria of the hydrographic basins basins studied
Bazinul hidrografic Supr. (ha)
Lungimea b.h.(m)
Altitudinemedie
Panta medie(%)
Lungimea versanţilor Valoarea coef.
Gravelius
Formab. h.
stâng drept
Versant dreptValea Funduri 181.04 1650 338.8 10.3 475 375 1.05 rotund
Valea Tătarului 55.72 1570 313.7 11.4 425 400 1.31 moderatalungit
Valea cu Drum 82.87 1375 321.1 11.3 375 450 1.1 rotund
Valea Mereului 94.00 2100 326.1 10.5 475 525 1.23 moderat alungit
Valea Balaurului 478.74 4175 356 11.6 675 600 1.26 moderatalungit
Versant stângValea Băeşti 739.93 5075 301.5 17.8 625 575 1.25 moderat
alungit
5.5.3 Condiţiile climatice din perioada 2003-2005 - Climatic condition between 2003-2005
Dinamica temperaturii aerului din perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie) a fiecărui an de cercetare se prezintă în graficul următor:
Figura 5.4 - Dinamica temperaturii aerului în perioada de vegetaţieFigure 5.4 - Dynamic air temperature during the growing season
Cele mai ridicate temperaturi din perioada de vegetaţie sunt înregistrate în anul 2003 când temperaturile medii lunare sunt cu 2o până la 8o mai mari faţă de cele din anii 2004 şi 2005.
Valoarea medie a temperaturii din perioada de vegetaţie înregistrată la staţionar este cu două grade mai scăzută faţă de cea înregistrată la staţia meteorologică Buzău.
În figurile următoare sunt prezentate precipitaţiile totale lunare şi torenţiale căzute în perioada de cercetare. Datele experimentale relevă ca fiind cele mai torenţiale lunile august şi iunie. În luna august jumătate din cantitatea de apă căzută a avut caracter torenţial
75
Figura 5.5 - Dinamica precipitaţiilor lunare în perioada 2003-2005Figure 5.5 - Monthly dynamic rainfalls in the period 2003-2005
5.5.4 Dinamica scurgerilor de suprafaţă şi a pierderilor de sol - Dynamic of surface leaking and soil loss
Scurgerile de suprafaţă au fost determinate pe parcelele de control după fiecare eveniment pluvial. Ele au fost analizate în funcţie de panta terenului şi modul de cultivare a parcelelor de control. Parcela etalon a fost cea menţinută ogor.
În graficele următoare sunt prezentate datele experimentale de la parcelele situate pe panta de 15% pe panta de 20%.
Figura 5.6 Dinamica precipitaţiilor totale şi torenţiale 2003-2005Figure 5.5 - Total and torrential rainfalls dynamic in the period 2003-2005
Figura 5.7 - Dinamica scurgerilor de suprafaţă anuale şi totale- panta 15%Figure 5.7 - Dynamic leaks of annual and totale surface -slope 15%
76
Figura 5.8 Dinamica scurgerilor de suprafaţă anuale şi totale - panta 20%Figure 5.8 - Dynamic leaks of annual and totale surface -slope 20%
Dinamica pierderilor de sol de pe parcelele de control relevă că la panta de 20% eroziunea este peste 80 t/ha şi an în timp ce la panta de 15 % aceasta are valoarea de 40 t/ha şi an.
Figura 5.9 Dinamica pierderilor de sol anuale şi totale - panta 15% Figure 5.9 - Dynamic losses of groundside, total and annual-slope 15%
Figura.5.10 Dinamica pierderilor de sol anuale şi totale - panta 20% Figure 5.10 - Dynamic losses of groundside, total and annual-slope 20%
77
5.5.5 Concluzii - Conclusions
• Cele mai mari scurgeri se înregistrează pe parcela ogor, iar cele mai reduse la parcela ocupată cu ierburi perene;
• Scurgerea de suprafaţă medie anuală reprezintă 31,1 % pe panta de 15% şi 24,5% pe panta de 20% la parcela cu ierburi perene faţă de cea menţinută ogor;
• Culturile tehnice reduc scurgerea cu 35% pe panta de 15% şi cu 40% pe panta de 20%.• Aplicarea tehnologiei antierozionale este eficientă în mai mare măsură la panta de 15%.
Scurgerea scade la 47,3% faţă de ogor, în timp ce la panta de 20% reducerea este de numai 21%;• Reducerea substanţială a eroziunii este determinată de faptul că agresivitatea ridicată a
ploilor torenţiale este în luna august când solul are un grad ridicat de acoperire;• Protecţia totală asigurată de ierburile perene care permit spălarea unei cantităţi
nesemnificative de sol (0,02 mm).
5.6 Determinări hidrologice necesare pentru protejare a calităţii cursurilor de apă - Hydrological determinations for quality water flow protection
În b.h.Buzău, un factor major de poluare a zonei montane, a depresiunile intramontane sau la iesirea din zona montana, acolo unde s-au dezvoltat aşezări omeneşti, îl constituie depunerea materialelor solide provenite din scurgeri, care conţin cantităţi semnificative de poluanţi, ceea ce conduce, datorită pantelor relativ reduse ale râurilor, la micşorarea vitezelor de curgere în raport cu vitezele din amonte. Depunerea materialelor solide transportate în aceste zone conduce la înrăutăţirea condiţiilor de curgere şi la o suprapoluare a acestor zone. Fenomenul este şi mai pregnant în timpul viiturilor, caracterizate prin debite mari şi cantităţi importante de aluviuni transportate prin târâre. Existenţa unor poduri sau a altor construcţii în zona de scurgere crează premisa creeri unor baraje.
Pornind de la ecuaţia stratului scurs
h= P-(E+A+I+R) (mm)unde: h = stratul scurs
E= evapotranspiraţia I= infiltraţia totală A = interceptareaR= retenţiile în depresiunile terenuluiP= ploaia de înălţime care provoaca o scurgere pe suprafaţa h
(Conf.dr.ing.Angela Stoianovici – 1998)
Putem considera că rezolvarea acestei ecuaţii se constituie ca o premisă a reducerii cantităţii de poluanţi transportate către cursul de apă, considerând această cantitate direct proporţională cu h.
5.6.1 Ploaia de înălţime care provoaca o scurgere pe suprafaţa h (P) - Rain height which causes a leaking on the surface
Aşa cum s-a specificat în capitolul 2, precipitaţiile medii anuale în bazinul hidrografic Buzău, sub aspectul cantităţilor anuale, variază între 800-1200mm în zona montană, 600-800mm în cea de dealuri şi 400-500mm în câmpie. Semestrul cel mai ploios este aprilie-septembrie.
Datorită cantităţi medii anuale de precipitaţii de 400-500mm şi vânturilor calde, uscate şi puternice, care bat primăvara dinspre crestele munţilor spre văi, grăbind topirea zăpezilor, SE bazinului hidrografic prezintă tendinţe accentuate de aridizare. Totodată, cantităţile înregistrate pe înălţimile montane (>1000 mm) produc exces de umiditate.
Variaţiile neperiodice ale precipitaţiilor evidenţiază faptul că în regiune sunt posibili ani excedentari pluviometric, când abaterile pozitive ale acestora sunt cu 150-180% mai mari decât media multianuală.
78
Precipitaţiile au un caracter sezonier şi se produc în perioada caldă a anului, cu deosebire în luna maximului pluviometric, iunie, cu 75-115 l/m2/lună, dar se remarcă şi un al doilea maxim pluviometric de toamnă, în SE bazinului hidrografic, cu valori mai mici (40-60 l/m2/lună), cu impact asupra mediului.
Cantităţile mari de precipitaţii, în luna maximului pluviometric (Buzău 201,6 l/m2/iunie 1948 şi 234 l/m2/iunie 1933), sau în luna maximului termic (Pătârlagele 282,5 l/m2/iulie 1975, urmat de 304,3 l/m2/iulie 1969) au determinat exces de umiditate şi degradarea mediului.
Caracteristica regimului precipitaţiilor din bazinul hidrografic Buzău, cu impact asupra mediului, cel mai interesant îl constituie, în cazul acestor calcule perioada caldă a anului, aprilie-septembrie, sunt ploile torenţiale (P >10mm şi t>6h).
fmax = 6 -14 zile - în luna maximului pluviometric – iuniefmed = 14 şi 26 zile - în intervalul iunie-iulie
După altitudine, numărul maxim de averse de ploaie (>70 zile/an) - la altitudini curprinse între 500 m şi 1400 m.o imax = 3-5 l/m2/min (3.47 l/m2/min. în 14 iunie1977 – Buzău; 4.90 l/m2/min. în 2 iulie1975 – Buzău ; 4.90 l/m2/min. în 26 iulie 2002 - Pătârlagele.)
Figura 5.11 Cantitatea medie în perioada aprilie-septembrie 2006, la nivel naţional, comparativ cu norma climatologică
Figure 5.11 Average quantities in the period April-September 2006 in Romania, comparatively with climatological standard
79
Figura 5.12 Precipitaţii medii la staţiile Buzău şi AldeniFigure 5.12 Average precipitations of Buzau and Aldeni stations
Analiza hietogramelor şi pluviogramelor de la staţiile hidrometeorologice (Gh.şi M.Platagea, M.Alexandrescu), coroborate cu evoluţiile climatice actuale evidenţiază o creştere a numărului de precipitaţii cu efecte hidrologice (>15-30%).
5.6.2 Evaporaţia - Evaporation
Datorită faptului că cei doi factori, evaporaţia şi transpiraţia plantelor, acţionează concomitent este dificilă stabilirea ponderii fiecăreia în procesul de evapotranspiraţie. Evaporaţia este mai mare în partea de sud a b.h. Buzău, comparativ cu zonele mai umede şi reci di nordul bazinului; mai ridicate în solurileuşoare şi nestructurate decât în cele cu textură grea şi bine structurate.
Evaporaţia potenţială (ETP), indice propus de Thorntwhite, reprezintă cantitatea de apă pierdută prin evaporaţie şi transpiraţie de solul permanent aprovizionat în optim cu apă şi acoperit cu vegetaţie încheiată. Acest indice serveşte la definirea regimului hidric al solului şi la calculul bilanţului apei din sol. Prin compararea acestui indice cu cantitatea medie anuală de precipitaţii, se stabileşte excedentul sau deficitul de umiditate.
Figura 5.13 Evaporaţia potenţială în b.h.Buzău în luna septembrie 2002Figure 5.13 Potential evapo-transpiration in h.b. of river Buzau in September 2002
Evapotranspiratia (ET) este o măsură a cantităţii de apă necesare creşterii plantelor. ET este suma fluxurilor vaporilor de apă rezultaţi din transpiraţia plantelor şi evaporarea apei din sol si de pe frunze. ET este un factor important care reglează nu numai creşterea plantelor şi asimilarea carbonului ci şi producerea precipitaţiilor, nivelul pânzelor de apă freatică şi circulaţia atmosferică. Diferitele specii de plante au necesităţi diferite de apă şi din aceasta cauză, rate diferite de ET. Întrucât există mii de plante cultivate, este definit un ET standard: PET (evapotranspiraţie potenţială). PET se defineşte ca evapotranspiraţia unei culturi de iarbă cu înălţimea de 4 inch, aflată pe un sol adânc şi bine irigat. ET depinde de condiţiile meteo locale şi de tipul de cultură. (Conf.dr.ing.Angela Stoianovici – 1998)
Tipul de cultură este caracterizat prin "coeficientul de cultură" K, care este funcţie de cultura şi de stadiul de creştere. Necesarul de apă al unei culturi agricole = PET * K
80
PET se calculează pe baza unor modele matematice care ţin cont de influenţa factorilor meteorologici locali asupra procesului evapotranspiraţiei.
Figura 5.14 Pachete software pentru calculul PET pe baza parametrilor meteorologici locali.Figure 5.14 Software packaged for PET calculation
DAILYET este un 'calculator' pentru estimarea evapotranspiraţiei potentiale utilizând date meteo. Datele minime necesare constau în temperatura minimă şi maximă a aerului, umiditatea relativă, insolaţia şi viteza vântului. Programul ruleaza sub Windows şi acceptă date în diferite formate. Evapotranspiraţia potenţială poate fi calculată printr-una din următoarele trei metode: Penman;-Penman-Monteith;-FAO Modified Penman
Regimul hidric al solului este determinat de procesele de pătrundere, reţinere, mişcare şi eliminare a apei din sol.
Valorile evapotranspiraţieidepind de climă, sol şi vegetaţie.Conform relaţiei lui Thorntwhite:
a
ItEp
= *1006.1 (mm)
Ep = evapotranspiraţia lunară pentru o lună fictivă de 30 de zile, fiecare având 12 ore de insolaţie;t = temperatura medie lunară în oC din luna considerată;a = constantă, în funcţie de indicele termic lunar I.
Considerând (conform Anexei 7) un ecart al temperaturilor medii anuale de 10oC, pe 7 paliere termice, în intervalul aprilie-septembrie, rezultă următoarele valori ale lui Ep.
Nivelul de referinţă ales ales au fost măsurătorile de la staţia meteorologică Buzău, în intervalul 2005-2008.
Tabelul 5.19 Temperaturile medii lunare, conform palierelor termice din b.h.Buzău Table 5.19 Montly average temperature, according thermic area in h.g. of river Buzau
aprilie mai iunie iulie august septembriet104 17,9 t105 23,6 t106 27,3 t107 29,6 t108 29,5 t109 23,0t204 16,9 t205 22,6 t206 26,3 t207 28,6 t208 28,5 t209 21,0t304 15,9 t305 21,6 t306 25,3 t307 27,6 t308 27,5 t309 20,0t404 13,9 t405 19,6 t406 23,3 t407 25,6 t408 25,5 t409 18,0t504 11,9 t505 17,6 t506 21,3 t507 23,6 t508 23,5 t509 16,0t604 9,9 t605 15,6 t606 19,3 t607 21,6 t608 21,5 t609 14,0t704 7,9 t705 13,6 t706 17,3 t707 19,6 t708 19,5 t709 12,0
Indicele termic lunar I=(t/5)1,514
81
Tabelul 5.20 Indicele termic lunar , conform palierelor termice din b.h.BuzăuTable 5.20 Montly thermic index, according thermic area in h.g. of river Buzau
aprilie mai iunie iulie august septembrieI104 6.90 I105 10.4
8I106 13.0
7I107
14.77I108 14.6
9I109
10.08I204 6.32 I205 9.81 I206 12.3
5I207
14.02I208 13.9
4I209
8.78I304 5.76 I305 9.16 I306 11.6
4I307
13.28I308 13.2
1I309
8.16I404 4.70 I405 7.91 I406 10.2
8I407
11.85I408 11.7
8I409
6.95I504 3.72 I505 6.72 I506
8.97I507
10.48I508 10.4
1I509
5.82I604 2.81 I605 5.60 I606 7.73 I607 9.16 I608 9.10 I609 4.75I704 2.00 I705 4.55 I706 6.55 I707 7.91 I708 7.85 I709 3.76
Tabelul 5.21 Constanta a=1,6*I+0,5 - funcţie de indicele termic lunar ITable 5.21 Constant a=1,6*I+0,5 – depending on montly thermic index I
aprilie mai iunie iulie august septembriea104 0.61 a105 0.67 a106 0.71 a107 0.74 a108 0.74 a109 0.74a204 0.60 a205 0.66 a206 0.70 a207 0.72 a208 0.72 a209 0.72a304 0.59 a305 0.65 a306 0.69 a307 0.71 a308 0.71 a309 0.71a404 0.58 a405 0.63 a406 0.66 a407 0.69 a408 0.69 a409 0.69a504 0.56 a505 0.61 a506 0.64 a507 0.67 a508 0.67 a509 0.67a604 0.55 a605 0.59 a606 0.62 a607 0.65 a608 0.65 a609 0.65a704 0.53 a705 0.57 a706 0.60 a707 0.63 a708 0.63 a709 0.63
Tabelul 5.22 Nivelul Evapotranspiraţiei (mm)Table 5.21 Evapotransiration level (in mm)
aprilie mai iunie iulie august septembrieEp104 39.64 Ep105 50.9
4Ep106 61.6
2Ep107
70.01Ep108 69.6
2Ep109
49.48Ep204 38.17 Ep205 48.5
5Ep206 58.4
2Ep207
66.18Ep208 65.8
1Ep209
45.11Ep304 36.84 Ep305 46.3
5Ep306 55.4
6Ep307
62.63Ep308 62.2
9Ep309
43.18Ep404 34.57 Ep405 42.4
6Ep406 50.2
0Ep407
56.32Ep408 56.0
3Ep409
39.79Ep504 32.80 Ep505 39.1
8Ep506 45.7
2Ep507
50.94Ep508 50.6
9Ep509
36.97Ep604 31.56 Ep605 36.4
7Ep606 41.9
3Ep607
46.35Ep608 46.1
4Ep609
34.67Ep704 30.91 Ep705 34.2
7Ep706 38.7
4Ep707
42.46Ep708 42.2
8Ep709
32.88
5.6.3 Infiltraţia - Infiltration
Este fenomenul de pătrundere a apei de la suprafaţa solului în sol prin pori sau fisuri. Determinarea nivelului infiltraţiei la nivelul subbazinului sau la nivelul terenurilor administrate de comunitate este un exerciţiu extrem de complex, datorită numărului mare de variabile:
o texturăo porozitate
82
o grosimea stratului permeabilo umiditatea iniţială a soluluio durata şi intensitatea precipitaţiiloro temperatura etc.
83
Dat fiind scopul practic al lucrării, pentru determinarea nivelului infiltraţiei (I), este recomandată utilizarea graficelor:
Figura 5.15 - Graficul lui Cegodaev-Boldakov – funcţie de durata ploii şi categoria terenului;Figure 5.15 - Cegodaev-Boldakov diagram –depending on rainfall duration and soil category
0
20
40
60
80
100
120
140
160
0 25 50 100 150 200 250
nisipurisolo nisiposnisipos argilosargilos nisiposargilos
Figura 5.16 - Graficul lui Frevent - funcţie de durata ploii şi folosinţe.Figure 5.16 - Frevent diagram –depending on rainfall duration and soil use
0
5
10
15
20
25
30
35
40
10 20 30 40 50 60
fâneaţă
păşune
teren cultivat în fâşii
acoperit cu culturi
teren neacoperit
teren neacoperitînsesat
Determinarea nivelului infiltraţiei cu ajutorul graficului lui Cegodaev-Boldakov este mai dificilă şi presupune preexistenţa unor studii privind textura solului (exemplu: com.Balta Albă).
Graficul lui Frevent - funcţie de durata ploii şi folosinţe - presupune cunoaştere raportărilor statistice locale sau determinate prin teledetecţie.
84
Figura 5.17 Harta texturii orizontului de suprafaţăFigure 5.17 Texture map of surface horizon
5.6.4 Interceptarea (A) - Interception
Reprezintă cantitatea de apă din precipitaţii reţinută de partea aeriană a plantelor. Potrivit formulei lui Horton
A = NDVI + SAVI +PLAI
NDVI, SAVI, LAI – parametrii cu valori care depind de felul vegetaţieiIndicele de vegetaţie diferenţă normalizată – NDVI (Normalized Difference Vegetation
Index) NDVI este definit ca: NDVI = (RNIR – RRED)/(RNIR + RRED)unde: RNIR este reflectanta din canalul spectral infraroşu apropiat; RRED este reflectanta din canalul spectral roşu.
NDVI este un factor important care descrie statutul biologic al coronamentului, furnizând informaţii referitoare la starea de sănătate a vegetaţiei şi la evoluţia acesteia în timp. Acest produs poate fi folosit pentru calculul parametrilor plantelor şi coronamentului.
Valorile NDVI variaza între [-1,1]. Indicele de vegetaţie SAVI ( Soil-Adjusted Vegetation Index)
Indicele de vegetatie SAVI este utilizat pentru a reduce efectul condiţiilor de iluminare a solului. SAVI variază între 0 pentru acoperiri vegetale foarte dense şi 1 pentru acoperiri vegetale cu densitate redusă.
Indicele suprafeţei foliare – LAIIndicii de vegetaţie sunt bine corelaţi cu diferiti parametri ai vegetaţiei: indicele suprafeţei
foliare, biomasa, ariile acoperite cu vegetaţie verde, productivitatea, activitatea fotosintetică. Indicii de vegetaţie reprezintă un caz special de clasificare a acoperii terenului.
LAI (Leaf Area Index) defineşte o proprietate structurală imporantă a coronamentului plantelor (arborilor) exprimată în suprafaţa parţii superioare raportată la suprafaţa terenului. LAI este definit ca jumatate din suprafaţa frunzelor verzi (sau a acelor la conifere) proiectată pe unitatea de suprafaţă a solului. Din raţiuni care ţin de scopul practic al lucrării, pentru determinarea nivelului interceptării (A), este recomandată utilizarea tabelului cu valorile orientative ale interceptării. (Conf.dr.ing.Angela Stoianovici – 1998)
85
Tabelul 5.23 - Valorile orientative ale interceptăriiTable 5.23 – Reference values of interception
Specificaţie A (mm)Teren neted, slab înierbat 2Teren cu neregularităţi, slab înierbat sau cu tufărişuri rare 3-5Teren bine înierbat, tufărişuri sau pădure măruntă 6-10Pădure mijlocie, fâneţe şi vegetaţie foarte abundente 11-15Pădure bătrâna, lizieră bine dezvoltată 16-20
5.6.5 Retenţiile în depresiunile terenurilor - Retentions in the cavities of soil
În anumite condiţii de vegetaţie sau de lucrări agricole (arături perpendiculare pe panta terenului), R poate ajunge şi la 75% din totalul pierderilor de apă provenită din precipitaţii.
(Conf.dr.ing.Angela Stoianovici – 1998)
5.6.6 Interpretarea debitelor scurse - Reading the leaked flows
Se evidenţiază o creştere a numărului de precipitaţii cu efecte hidrologice (>15-30%); Cantităţile mari de precipitaţii, în luna maximului pluviometric, sau în luna maximului
termic au determinat exces de umiditate şi degradarea mediului; Pornind de la ET standard, prin coroborarea datelor şi informaţiilor furnizate de
meteorologi, hidrologi etc. se poate acţiona asupra proceselor care reglează creşterea plantelor şi asimilarea carbonului ci, mai ales asupra producerii precipitaţiilor şi nivelul pânzelor de apă freatică;
Rezolvarea ecuaţiei stratului scurs presupune cunoaşterea valorilor locale ale ET, infiltraţiei, retenţiilor şi interceptării şi a soluţiilor optime pentru limitarea scurgerilor.
86
CAPITOLUL 6 – CHAPTER 6Reţele de alimentare cu apă şi canalizare în bazinul hidrografic Buzău
Water supply and sewage network in the hydrographic basin of river Buzau6.1 Resursele de apă şi cerinţele în bazinul hidrografic Buzău - Water resources and
requests in the hydrographic basin of river Buzau
Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile în cadrul b.h. Buzău sunt, la nivelul anului 2006, următoarele:
Figura 6.1 - Situaţia resurselor de apă utilizabile şi a cerinţelor de apăFigure 6.1 - The situation of water resources and the usable water requirements
Consumul total, anual de apă apă, la nivelul aceluiaşi an a fost de 14071 mii m3.(Starea mediului Buzău - 2006)
6.1.1 Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane - Water collecting and refilling of underground water
În bazinul hidrografic Buzău există, la nivelul anului 2008, un număr de 46 captări de apă destinate potabilizării, pentru toate fiind instituite zone de protecţie sanitară cu regim sever (ANEXA 22 – Captări de ape subterane în bazinul hidrografic Buzău; ANNEX 22 - Drinking groundwater captations in the hydrographic basin of river Buzau).Printre cele mai importante surse care exploatează debite semnificative sunt captările de la Buzău (89 puţuri), având un volum anual captat de peste 1500 mii m3/an.
Pentru municipiul Buzău, societatea R.A.M. administrează sistemul de alimentare cu apă. Apa brută de suprafaţă este folosită numai în industrie. Apa din subteran, potenţial potabilă, este distribuită populaţiei după o tratare simplă. Este exploatată prin 4 fronturi:
1. Crang-Lipia2. Sud3. Zahar4. Est
Resursa de apă de suprafaţă utilizabilă126420 mii m3
Resursa de apă subterană utilizabilă154490 mii m3
Resursa de apă de suprafaţă teoretică
355960 mii m3
Resursa de subterană teoretică
245040 mii m3
Resursa de apă881910 mii m3
87
Pentru oraşul Nehoiu, societatea SERVCOOM administrează sistemul de alimentare cu apă, prin prelevarea din sursa de suprafaţă -lac de acumulare Siriu- şi tratatrea acesteia în propria staţie de tratare.
Pentru oraşul Pătârlagele, societatea Serviciul Public administrează sistemul de alimentare cu apă, prin prelevarea apei din sursa subterană, dren din râul Buzău.
Pentru oraşul Întorsura Buzăului reţeua de alimentare cu apă este extinsă în satul aparţinător Brădet şi este administrată de societatea Serviciul Public.
Multe din comunele b.h. Buzau au alimentari cu apă din subteran vechi.Zonele de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării. Evaluarea stării calităţii
apelor de suprafaţă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se realizează conform Hotărârii de Guvern nr.100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002). Apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate, în funcţie de valorile limită, în trei categorii: A1, A2 şi A3, în funcţie de caracteristicile fizice, chimice şi microbiologice, astfel fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvat de tratare.
În anul 2007 în bazinul hidrografic Buzău au fost monitorizate 5 secţiuni pentru apa de suprafaţă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă din care două se încadrează în categoria A1 conform NTPA 013/2002, iar 3 dintre acestea sunt nemonitorizate, aşa cum se poate observa în Tabelul 6.1, pentru secţiunile monitorizate.
Tabelul 6.1 - Situaţia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaţă destinat potabilizăriiTable 6.1 - The synthetic situation on characterization of surface water intended for drinking
Nr.crt. Nume secţiune de prelevare Sursa de apă Categoria de calitate a apei(Anexa 1b, HG100/2002)
1 Acumularea Siriu Buzău A12 Captare Jgheab Jgheab -3 Captare Priseaca Priseaca -4 Captare Bâsca Mare Bâsca Mare A15 Captare Dălghiu Dălghiu -
6.2 Reţele de alimentare cu apă - Water supply network
Numai 52% din populatia Romaniei este în prezent racordată la sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, iar 79% din apele uzate sunt neepurate ori sunt epurate necorespunzator.
La nivelul judeţului Buzău, reţeaua de distribuţie a apei potabile se prezintă astfel:
Tabelul 6.2 -Situaţia localităţilor cu reţele de distribuţie a apei potabileTable 6.2 - The localities with networks of distribution of drinking water
Localităţi cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă (număr) 55din care:
municipii şi oraşe 5localităţi rurale 50
lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (km) 1259
88
Tabelul 6.3 -Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilorTable 6.3 - The volume of drinking water distributed consumers
AniiApă potabilă distribuită consumatorilor
Total (mii m3)
din care:pentru uz casnic
1990 37940 172811995 34160 243992000 29041 235672001 24466 192872002 18031 133252003 15573 106142004 14841 100622005 14127 9580
Alimentarea cu apă a centrelor populate din b.h.Buzău trebuie să satisfacă nevoile
gospodăresti, nevoile publice, nevoile industriale şi cele de stingere a incendiilor.Dezvoltarea în ritmuri mereu crescânde a centrelor populate şi a industriei impune
perfecţionarea procedeelor tehnice, captarea apei din sursele naturale (ANEXA 22 - Captări de apă subterană; ANNEX 22- Capture of drinking underground water), îmbunătăţirea calităţii apei, transportul, înmagazinarea în rezervoare situate în apropierea consumatorilor şi distribuirea apei prin conducte sub presiune până la fiecare punct de consum. Toate aceste construcţii şi instalaţii alcătuiesc împreună sistemul centralizat de alimentare cu apă.
În general, baza fundamentală a sănătăţii oricărei populaţii este definită de accesul acesteia la diverse sisteme de alimentări cu apă şi canalizare. Astfel, elementul esenţial al existenţei şi prosperităţii unei naţiuni civilizate, este reprezentat de gradul de dezvoltare al serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare.
În bazinul hidrografic Buzău, nevoile crescânde ale populaţiei şi, în măsură mai mică, dinamica populaţiei au redus foarte mult fondurile destinate seviciilor publice de alimentare cu apă.
Figura 6.2 - Construcţia unei reţele de alimentare cu apăFigure 6.2 Construction of a network of water supply
Lipsa unor sisteme de alimentare cu apă adecvate se datorează, pe de o parte deteriorării acestor sisteme de alimentare cu apă în zonele mai vechi urbanizate, iar pe de altă parte creşterii rapide a urbanizării în alte zone.
Deoarece Romania este stat membru al Uniunii Europene, se impune respectarea normelor comunitare în toate domeniile, dar în special în cele legate de: dezvoltarea rurală, dezvoltarea durabilă, mediu etc. De aceea, proiectele cu finanţare europeană vizează, atât reabilitatea diverselor sisteme de alimentare cu apă, cât şi proiectarea şi execuţia acolo unde aceasta infrastructura lipseşte (în cele mai multe localitati rurale).
89
6.2.1 Sisteme de alimentare cu apă - Water supply systems
Sistemul de alimentare cu apă cuprinde instalaţiile exterioare şi instalaţiile interioare de alimentare cu apă pentru asigurarea necesarului de apă în scopuri menajere, industriale, combaterea incendiilor.
Structura consumului de apă din clădiri de locuit, sociale–culturale, industriale, agrozootehnice :consum menajer–nevoi zilnice (baut, spălat, preparat hrana, spălat rufe, vase);consum industrial – materie primă, în compoziţia unor produse; apă de răcire, agent termic;consum pentru combaterea incendiilor ;consum pentru nevoi publice – stropit, udat, spălat ;consum pentru nevoi zootehnice – spălat grajduri, băut animale;o consum tehnologic pentru sistemul de alimentare cu apă – spălat filtre decantoare, pregătire
reactivi chimici (tratarea apei).
Figura 6.3 - Schema generală a unei instalaţii de alimentare cu apăFigure 6.3 - General scheme of an installation of water supply
6.2.2 Captarea apei de suprafaţă - Capture of surface waterConstrucţiile, instalaţiile de captare se amplasează în amonte de aşezările omeneşti – evitând
sursele de poluare. În funcţie de adâncimea râului, captarea se face: în albia râului sau în malul râului.
Captarea în malul râului cuprinde: priza, staţii de pompare apă brută, conducte. Prizele sunt constructii prevazute cu:o ferestre pentru pătrunderea apei, cu grătare de protecţie pentru a împiedica
pătrunderea corpurilor aduse de apă;o 2 compartimente – unul de priză în care intră apa şi unul din care e aspirată apa de
pompe. Între cele două componente este o sită prin care apa trece în compartimentul din care este aspirată.
Captarea în albia râului: crib din beton, ferestre (barbacane), sorb, conducta de aspiraţie, roci pentru fixare.
La captările în malul râului, pompele folosite sunt :
90
1. cu ax orizontal;2. cu ax vertical.
Figura 6.4 - Priza cu crib în albia râuluiFigure 6.4 - Plug with „crib” (pump protection) in the bed river
1.crib din beton armat2.orificii (barbacane) pentru admisia apei3.anrocamente (roci) pentru lestare (fixare)4.suluri de fascine5.sorb6.conducta de aspiraţie a apei
6.3 Modelarea matematică a proiectelor de distribuţie a apei - Mathematic modeling of water distribution projects
Modelarea matematică a proiectelor de distribuţie a apei se poate face prin utilizarea de produse software specializate în simularea unor situaţii ca:
o debitele tranzitate;o presiunile în noduri;o umplerea sau golirea rezervorelor;o situaţii excepţionale (avarii în sistem).
Metoda de lucru pe baza de modele, evaluează diversele încercări şi oferă, în final, adoptarea soluţiilor optime. Este necesar un nivel de expertiză ridicat în identificarea acelor incercari care conduc la solutiile optime.
Având în vedere dimensiunile sistemelor de alimentare cu apă din b.h. Buzău, durata de convergenţă poate fi acceptabilă, deoarece implică un număr rezonabil (103 -105) de combinaţii posibile de conducte, rezervoare, pompe şi vane. Trebuie avut în vedere că, inclusiv pentru o reţea extrem de simplă, aceasta presupune utilizarea unui număr de conducte cu câteva zeci de diametre, ceea ce conduce la un număr important de ipoteze de lucru. Este de la sine înţeles că, în cazul unor extinderi şi modernizări, numărul acestor ipoteze de lucru vor creşte exponenţial.
91
Figura 6.5 – Simularea pe calculator a unei situaţii din proiectFigure 6.5 - Simulation by computer to a situation of project
6.4 Optimizarea proiectării sistemelor de alimentare cu apă - Improvement of projection for water supply systems
Nivelul de expertiză ridicat în identificarea acelor încercări care conduc la soluţiile optime poate fi însă insuficient pentru sistemele de alimentare cu apă mai complexe, cum ar fi cele pentru Buzău, Pătârlagele, Verneşti şi chiar alte localităţi rurale cu peste 3000-5000 l.e. Complexitatea proiectului poate fi determinată şi de alţi factori precum:
o poziţionarea localităţii pe o suprafaţă mare;o ecart mare al cotelor de nivel;o densitatea gospodăriilor individuale;o nivelul de dezvoltare economică;o distanţa până la sursa de alimentare cu apă;
Proiectarea sau extinderea unor sisteme de alimentare cu apă comune, pentru mai multe localităţi, determină adoptarea unor soluţii deosebit de complexe, mai ales în condiţiile în care localităţile respective nu au acelaţi nivel de dezvoltare socio-economică. Se poate spune că, deşi modelele realizate cu ajutorul programelor de calculator pentru sistemele de alimentare cu apă furnizează rezultate foarte corecte, doar o parte din ele pot fi făcute să garanteze furnizarea unor rezultate optime.
Răspunsul la problemă poate fi aplicarea unor soluţii concrete, existente deja în zona Inteligentei Artificiale şi anume: Algoritmii Genetici 26 (GA). (Water-Management 2010)
Calculul inteligent este un domeniu specific pentru Inteligenţa Artificială şi este alcătuit din tehnici complexe de rezolvare a unor probleme, pentru care modelele curente de lucru conduc la algoritmi foarte complicaţi. În Inteligenţa Artificială, un rol important este atribuit calculelor:
o neuronale;o evolutive; o fuzzy;o moleculare;o membranare;
26 Un algoritm genetic este un model informatic care emulează modelul biologic evoluţionist pentru a rezolva probleme de optimizare ori căutare. Acesta cuprinde un set de elemente individuale reprezentate sub forma unor şiruri binare (populaţia) şi un set de operatori de natură biologică definiţi asupra populaţiei. Ca şi aplicaţii practice, algoritmii genetici sunt cel mai adesea utilizaţi în rezolvarea problemelor de optimizare, planificare ori căutare. Condiţia esenţială pentru succesul unei aplicaţii cu agenţi inteligenţi este ca problema de rezolvat să nu ceară obţinerea soluţiei optime, ci să fie suficientă şi o soluţie apropiată de optim.(Wikipedia -2007)
92
o cuantice, etc. Pentru realizarea oricăror algoritmi evolutivi este necesar să se constituie importante analogii
între situaţiile concrete ce urmeză a fi rezolvate şi procesele de evoluţie naturală a unei populaţii, astfel încât, în final, soluţiile obţinute să aibă la bază principiile evoluţiei naturale.
Algoritmi Genetici sunt utilizaţi cu succes în diverse domenii ale ingineriei, precum:- proiectarea pe calculator a unor situaţii complexe ce pot apărea în practica curentă;- programarea proceselor de construcţie;- optimizarea structurală;- optimizarea sistemelor de control.
Având în vedere cele expuse mai sus, trebuie menţionat faptul că Inteligenţa Artificială are o aplicabilitate directă în zona de proiectare, optimizare şi exploatare a diverselor sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, furnizând astfel tuturor specialiştilor din domeniu un instrument modern şi deosebit de eficient în alegerea soluţiilor optime şi în luarea eficientă a deciziilor.
Cercetarile pentru realizarea modelelor de optimizare a distributiei apei s-au concentrat pe diverse tehnici, însă metoda cu cele mai multe promisiuni care reies din aceasta cercetare pare să fie aceea a utilizării de algoritmi genetici pentru optimizarea sistemelor de alimentare cu apă.
Optimizarea cu ajutorul algoritmilor genetici este o alternativă pentru modelul tradiţional de simulare, automatizând prelucrarea căutarii soluţiilor şi programării calculatorului să genereze şi să evalueze succesiv soluţiile posibile, înlocuind modelul de evaluare a diferitelor ipoteze de lucru bazat pe încercări şi pe erorile aferente.
Optimizarea cu ajutorul acestor algoritmi genetici este o unealta extrem de puternica. Pornind de la o setare initiala aleatoare generata pentru diverse sisteme de alimentari cu apa, acesti algoritmi genetici pot sa conduca la cautarea combinatiilor de solutii de conducte, rezervoare, pompe şi vane care implica cele mai scazute costuri. Acestia sunt în masura sa genereze şi sa evalueze zeci, sau chiar şi sute de mii de combinatii diferite.
Algoritmi genetici dezvoltati pentru optimizarea sistemelor de alimentare cu apa utilizeaza urmatoarele elemente:
- functia de optimizare definita pe baza unui set de variabile de decizie (exemplu: diametrele conductelor);
- calibrarea modelelor sistemelor de alimentari cu apa capabilă sa simuleze atat comportarea lui hidraulica, cat şi garantarea mereu a satisfacerii situaţiilor de constrângeri puternice (ecuatii de continuitate şi pierderile de sarcină);
- modificarea unor parametri pentru a penaliza unele nivele insuficiente de serviciu în cazul unor ''constrangeri slabe'' (exemplu: presiunile în noduri, instabilitatea curgerii în rezervoare, vitezele mici / mari în conducte).
6.4.1 Aplicaţii cu algoritmi genetici, în reţele de alimentare cu apă - Applications with genetic algorithms in water supply network
Pentru sistemele de alimentare cu apă problemele importante pot fi rezolvate utilizând în mod semnificativ optimizarea soluţiilor cu ajutorul unor algoritmi genetici:
o amplasarea şi dimensionarea sistemului de înmagazinare, astfel încât să fie respectată rezerva intangibilă de apă în caz de incendiu;
o optimizarea amplasării vanelor de control din reţeaua de alimentare cu apă, în scopul reducerii scurgerilor accidentale;
o programarea funcţionării pompelor pentru sistemele complexe de distribuţie a apei; o stabilirea caracteristicilor de funcţionare pentru pompe, rezervoare de înmagazinare, castele
de apă, supape de presiune, vane, etc.; o proiectarea noilor reţele de conducte, calibrând modelele existente;o amplasarea optimă a diverselor staţii de pompare;o combinarea resurselor de apă pentru atingerea standardelor de calitate a apei cu costuri
minime. 93
Un alt aspect important îl reprezintă utilizarea algoritmilor genetici pentru modelarea optimizării costurilor totale ale unor sisteme de alimentări cu apă, care poate include:- cheltuielile de investiţie pentru noile conducte, pompe, rezervoare de înmagazinare, vane, etc.;- valorile actuale ale costurilor energetice datorate unor staţii de pompare;- valorile actuale ale costurilor suportate de către comunităţile locale, în condiţiile transmiterii unor
boli pe calea apei, datorate insuficienţei sau depăşirii nivelelor admise de clor, dezinfectării apei cu diverse produse specifice.
Motivaţia cea mai importantă pentru optimizarea unor sisteme de alimentări cu apă, cu ajutorul algoritmilor genetici, este dată de posibilitatea generării unor soluţii mult mai exacte şi mai rapide. Aceste tipuri de algoritmi genetici necesită flexibilitate şi posibilităţi de configurare care includ consideraţii cu privire la obiectivele simultane şi de dinamică a sistemului.Se poate spune că, optimizarea sistemelor de alimentări cu apă folosind algoritmii genetici este cea mai indicată, atât pentru reducerea timpului de lucru necesar unui anumit proiect, cât şi pentru obţinerea celor mai potrivite soluţii.
6.5 Modelarea diverselor sisteme de alimentare cu apă - Modeling of different water supply systems
Introducerea sistemelor informatice în cadrul procesului de proiectare, reprezintă o condiţie absolut obligatorie pentru utilizarea diverselor programe specializate şi presupune o colaborare deosebit de strânsă între proiectanţii sistemului de alimentare cu apă şi specialiştii în informatică. Modelarea pe calculator reprezintă un instrument eficient în realizarea unui management integrat al sistemelor de alimentare cu apă.
Modelele de simulare a condiţiilor de curgere din interiorul sistemelor de alimentare cu apă sunt recomandate, în principal, pentru:
o evaluarea planurilor şi alternativelor de proiectare;o evaluarea riscurilor ce pot apărea şi influenţa sistemele de alimentare cu apă;o evaluarea performantelor sistemelor de alimentari cu apa şi canalizare;
o verificarea celor mai bune strategii de management ale infrastructurii sistemelor de alimentari cu apă;
o evaluarea vulnerabilităţii sistemelor de alimentare cu apă;o garantarea cantităţii şi calităţii resurselor de apă potabilă dintr-o comunitate.Calculatorul modelează anumite prognoze ce pot exista în viitor (exemplu: la datele stabilite
prin Directiva Cadru Apa), legate de posibilele investiţi ce urmează a fi realizate.Garanţia unei investiţii şi recuperarea integrala a acesteia în perioada prognozată, presupune
utilizarea modelelor corespunzătoare, capabile să simuleze conditiile de curgere întâlnite în acel loc. Acest lucru se realizează prin calibrarea modelelor, care implică un proces complex de ajustare a tuturor caracteristicilor şi parametrilor modelului, astfel încât debitele şi presiunile estimate să corespundă în totalitate condiţiilor concrete din teren.
6.6 Calibrarea sistemelor de alimentare cu apă - Calibration of the water supply systems
Calibrarea modelelor pentru sistemele de alimentare cu apa şi de canalizare reprezintă o chestiune extrem de complexă şi complicată. Există foarte mulţi parametrii care trebuie modificaţi şi adaptaţi în scopul reducerii deosebirilor dintre estimările modelului şi situaţiile concrete din teren cu privire la diverşi parametrii precum: cote piezometrice, consumuri (necesar de apă) din noduri, coeficienţii de rugozitate pentru conducte, stările de funcţionare / nefuncţionare pentru conducte / vane.
În cazul sistemelor de alimentare cu apă, algoritmi de optimizare minimizează costurile în condiţii de:- fezabilitate hidraulică; - satisfacere a consumurilor de apă;- constrângerilor legate de presiune;
94
- realizarea unui nivel rezonabil de redundanţă şi siguranţă;- diverse constrangeri bugetare;- optimizarea raportului obiectivelor (exemplu: combaterea incendiilor - analiza calităţii apei);- probleme legate de incertitudinile viitorului.
Figura 6.6 – Calibrarea modelului într-un nod al sistemuluiFigure 6.6 - Sizing model in a knot of system
Astfel, calibrarea modelelor sistemelor de alimentare cu apă se bazează pe date referitoare la: presiuni în noduri, debite în conducte, nivele ale apei în rezervoare de înmagazinare, funcţionare vane, viteze şi statut de funcţionare pentru pompe (pornit/oprit). Alţi parametrii cum ar fi: nivele ale apei în rezervoare de înmagazinare, instalare vane şi funcţionare pompe (statut, turaţie, etc.) sunt folosiţi pe măsură ce condiţiile la limită înregistrează un set de date pentru calibrarea modelelor, cu privire la presiunea din noduri şi la debitele de apă tranzitate prin reţeaua de conducte respectivă.
Este necesară rularea modelelor respective în toate condiţiile (Qorar max, Qzi med etc.) şi evaluarea rezultatelor modelării pentru diverse elemente:
- viteze mari /viteze maxim admisibile;- viteze mici în timpul perioadelor cu consumuri (necesar de apă) de vârf; - presiune minimă / presiune neobişnuit de mare;- nefuncţionare pompe în anumite puncte de pe curba acestora; - neumplere şi negolire rezervoare la nivele solicitate.
6.7 Pompe pentru sisteme de alimentare cu apă - Pumps for water supply systems Pompele din diverse staţii de pompare a apei pot funcţiona în regim normal/automat, pentru a
satisface cerinţele unui sistem de alimentare cu apă. Acest control este destinat realizării unui optim al costurilor energetice şi menţinerii măsurilor de conservare energetică.
Optimizarea costurilor energetice, în special pentru staţii de pompare mari, presupune un control riguros al unui sistem de alimentare cu apă, permiţând operatorilor programarea funcţionării pompelor, cu efecte directe în minimizarea consumului de energie electrică şi în menţinerea unei presiuni optime în sistemul de alimetare cu apă. Costurile energetice cuprind componentele principale ale functionării şi cheltuielile de exploatare pentru sisteme de alimentare cu apă. De obicei, cea mai mare cantitate de energie electrică este consumată cu tratarea şi pomparea apei.
Analiza proiectului pentru conducte, reţele de distribuţie, staţii de pompare, rezervoare de îinmagazinare a apei, vane, clapete de reţinere, etc. şi evaluarea totală a costurilor trebuie să ia în considerare următorii factori:
- sistemele de alimentari cu apă; - sistemele de tarifare ale energiei electrice;- alegerea tipului de pompe şi motoarele acestora.
95
6.7.1 Planificarea pompărilor în sistemele de alimentare cu apă - Pumping planning for water supply systems
Planificarea pompărilor pentru optimizarea costurilor energetice produce efecte vizibile doar în staţiile de pompare cu posibilităţi mari de înmagazinare şi poate fi realizată cu ajutorul programelor de calculator, acolo unde datele de intrare corecte pot să reflecte o funcţionare a întregului sistem de alimentare cu apă. Costurile energetice totale, asociate cu funcţionarea diverselor tipuri de pompe, ar putea scădea îmbunătăţirea randamentelor pentru pompe individuale, sau a combinaţiilor acestora, cu atât mai mult cu cât aceste măsuri au o influenţă mică în reducerea costurilor asociate cu sistemele de tarifare diurnă ale energiei electrice.
O caracteristică a staţiilor de pompare din b.h.Buzău este însă capacitatea mică de înmagazinare a apei. În această situaţie, pentru minimizarea costurilor asociate sistemelor de tarifare a energiei electrice, o soluţie viabilă o poate constitui o strategie de pompare în afara orelor de vârf, dacă economiile energetice astfel realizate depăşesc costurile necesare realizării unor capacităţi suplimentare de înmagazinare. Soluţia pentru implementarea programării pompărilor în afara orelor de vîrf este dată de disponibilitatea egalizării înmagazinării şi dezvoltarea unor politici optime de funcţionare pentru pompe şi poate lua în considerare anumite intervale din cursul unei zile sau ale unui an.
Principalii paşi în optimizarea programării pompărilor sunt:- construirea unui model de calibrare eficient bazat pe extinderea perioadei de simulare;- estimarea modelului real de consum (necesar de apă) pentru ziua considerată;- cunoaşterea constrângerilor legate de nivelul apei din rezervoarele de înmagazinare şi Pmax. admise în sistemului de alimentare cu apă;- rularea modelelor de optimizare a funcţionării sistemului de alimentare cu apă;- verificarea veridicităţii rezultatelor.
6.8 Factori de siguranţă pentru sistemele de alimentare cu apă - Safety factors for water supply systems
Staţiile de pompare reprezintă unele dintre cele mai costisitoare componente ale unui sistem de alimentare cu apă, şi, în consecinţă, siguranţa acesteia va fi luată în considerare în mod special. O analiză economică trebuie să fie efectuată pentru determinarea numărului optim de pompe ce urmează a fi folosite. Deşi poate fi suficientă şi o singură pompă, în cazul în care există două sau mai multe pompe identice, fiecare trebuie să fie în măsură să atingă parametrii optimi pentru a putea alterna în cazul unor probleme potenţiale.
Capacitatea unei pompe suplimentare instalate poate acoperi cerinţa de vârf sau suplini situaţia în care pompa de bază iese din funcţiune. Pentru o funcţionare optimă, este recomandat ca toate pompele instalate să funcţioneze alternativ. Totodată, funcţionarea ca un tot unitar a componentelor individuale asigură un coeficient ridicat de siguranţă a staţiei de pompare.Există o listă de câţiva factori tipici ai acestor componente care pot fi incluşi într-o evaluare a elementelor de siguranţă, dupa cum urmează:
o consumurile de apă şi capacitatea de înmagazinare în rezervoare;o întreţinerea preventivă;o menţinerea duratei de viaţă;o uzura diferenţiată a diverselor componente;o reparaţiile curente;o transportul energiei electrice şi energia electrică de rezervă;o echipamente de rezervă;o pompe, vane, conducte, motoare, factorul timp.
Evaluarea de siguranţă trebuie să fie parte integrantă a planifiării şi proiectării astfel încât prelucrările să devină o alternativă de încredere a costurilor, pentru ca proiectul să fie pus efectiv în aplicare.
96
6.9 Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă - Rehabilitation for water supply systems
În cazul reabilitării sistemelor de alimentare cu apă (Buzău, Nehoiu, Pătârlagele) este obligatorie realizarea unor modele precise de lucru, datorită situaţiilor complexe cu care se pot confrunta aceste sisteme de alimentare cu apă:
- efecte cumulative datorate coroziunii şi depunerilor;- creşterea consumurilor (necesarului de apă) datorate noilor consumatori; - pierderi exagerate în diverse reţele de distribuţie a apei;- îmbunătăţirile aduse infrastructurii (reconstrucţia unor străzi, sau înlocuirea unor canale de
scurgere aflate în apropiere);- probleme legate de calitatea apei.
Problemele asociate reabilitării sistemelor de alimentare cu apă pot fi cu mult mai dificile în comparaţie cu proiectarea unora noi şi pot include:
o lucrul cu diverse conducte existente;o incompatibilităţi cu alte sisteme de utilităţi subterane (electricitate, telefonie, gaze etc.);o restricţii cu privire la refacerea îmbrăcăminţilor rutiere.Reabilitarea unor sisteme de alimentare cu apă trebuie să aibă în vedere urmatoarele aspecte:
- înlocuire conducte (canale) uzate, crăpate, deteriorate, rupte, plesnite;- dispunerea în paralel a unor conducte de distribuţie a apei;- reabilitarea structurală (consolidare);- reabilitarea nestructurală (curăţare/consolidare).
Pentru reabilitarea unor conducte de distribuţie a apei, informaţiile trebuie colectate şi determinate în teren, după un algoritm care să aibă în vedere diferite momente ale zilei şi diverse amplasamente, specifice localităţii, în scopul de a corespunde condiţiilor la limită (consumuri/ necesar de apă din noduri). Modelul de simulare rezultat prin aceasta reprezentare este mult mai aproape de realitate iar rezultatele simulării pot fi utilizate cu aceleasi consumuri şi condiţii la limită, ca şi informaţiile observate.
Procesul de calibrare poate fi condus astfel spre diverse consumuri multiple şi exploatarea condiţiilor la limită şi se bazează pe:
o compararea datelor observate cu valorile simulate;o încercări şi erori de procedură, în cazul valorilor iniţiale estimate;o rularea modelului pentru obţinerea de presiuni şi debite estimate.
În cazul incompatibilităţii între valorile măsurate şi cele estimate, la modelul iniţial se pot face ajustările necesare iar acesta poate fi rulat din nou în scopul obţinerii unui nou set de rezultate. Operaţiunea trebuie repetată de multe ori pentru a ne asigura că modelul creează o estimare destul de apropiată de sistemele de alimentare cu apă întâlnite în realitate. În mod ideal, în decursul procesului de calibrare a modelului de distribuţie a apei, coeficientul de rugozitate este reglat pentru fiecare conductă şi consumul (necesar de apă) este ajustat pentru fiecare nod în parte.
Datorită costurilor financiare şi de timp pe care le presupune colectarea şi determinarea informaţiilor din teren, este necesară crearea unei metodologii şi a unor instrumente eficiente în obţinerea unor modele extrem de corecte, în funcţie de condiţiile practice, incluzând parametrii de model:
o rugozitatea conductelor;o consumuri în noduri (necesar de apă); o starea de funcţionare/ nefunctionare pentru conducte; o condiţiile la limită şi consumurile (necesar de apă) multiple.
Problematica legată de optimizare vizează facilitarea procesului de calibrare a unui model. Parametrii sunt obţinuţi prin minimizarea deosebirilor dintre modelul preconizat şi valorile observate în teren cu privire la diverse presiuni în noduri (cote piezometrice) şi anumite debite în
97
conducte, în condiţii limită. Urmează o calibrare optimizată, definită ca fiind o problemă de optimizare neliniară şi care poate avea la baza diversi algoritmi genetici .
6.10 Tehnologia SCADA aplicată în sistemele de alimentare cu apă - SCADA technology applied in water supply network
Sistemele SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition) sunt dispozitive computerizate, utilizate în monitorizarea şi gestionarea situaţiilor din teren, capabile să asigure informaţii în timp real pentru analiza şi controlul necesare situaţiei respective şi generarea de alerte referitoare la problemele apărute.
Un sistem SCADA este, asadar, un sistem de colectare şi analiză de date în timp real. Acest sistem se caracterizează prin colectarea de informaţii (exemplu: detecţia unei scurgeri la o conductă), transmiterea lor la serverul central, generarea de alerte referitoare la problemele apărute, executarea procedurilor de analiză şi control necesare situaţiei respective (exemplu: determinarea nivelului critic a problemei identificate), precum şi afişarea informaţiilor într-o formă organizată.
Figura 6.7 – Afişarea pe display a nivelului concentraţiei unui poluantFigure 6.7 – The display on a pollutant concentration level
Figura 6.8 – Afişarea pe display a debitului într-o secţiuneFigure 6.8 - The display as the flow in a section
Anterior apariţiei sistemelor SCADA, colectarea datelor se realiza prin amplasarea în punctele cheie ale reţelei a unor instrumente de măsură şi formarea unor echipe de teren. Transmiterea valorilor citite către administratorii de reţele prin mijloace clasice presupune costuri suplimentare şi, mai ales, introducerea unor timpi de întârziere.
Pentru eficientizarea citirii valorilor şi a efectuării unor operaţii la distanţă s-au introdus metodologiile de telemăsurători, respectiv comandă la distanţă. Acest lucru a devenit posibil datorită dezvoltării şi scăderii preţului la instrumentele digitale, precum şi a disponibilităţii mijloacelor moderne de comunicaţii.
Pe de altă, parte echipamentele de calcul devenind tot mai performante şi tot mai ieftine, au fost dezvoltate aplicaţii de simulare şi proiectare ale reţelelor. Aceste instrumente au oferit un sprijin pentru administrarea reţelelor, au putut fi analizate situaţii conform scenariului "ce se
98
întâmplă, dacă?" (what if?). De asemenea programele de simulare pot ajuta în minimizarea numărului de instrumente de măsurare necesare pentru a reflecta stări din reţea.
Prin implementarea unui sistem SCADA, operaţiile pot fi monitorizate şi controlate iar sistemul produce informaţii de maximizare a profitului.
O astfel de aplicaţie prezintă grafic valorile mărimilor achiziţionate în timp real iar modificările sunt reflectate automat şi în interfaţa grafică. Controlul constă în posibilitatea de a da comezi către sistem din interfaţa grafică. Un sistem SCADA culege informaţii, cum ar fi o defecţiune tehnică la un dispozitiv electric, transferă informaţia către sistemul central, alertează o anumită staţie despre apariţia defecţiunii, realizează analiza şi controlul operaţiilor pentru a determina dacă defecţiunea este critică, şi afişează informaţia într-o manieră logică şi organizată.
Componenţa sistemelor SCADAÎn afara componentelor de transmitere la distanţă a datelor şi a celor informatice, sistemele
SCADA sunt alcătuite din componente de măsurare (în cazul reţelelor de transport şi distribuţie fluide se măsoară presiunea, temperatura şi debi tul)conectate între ele.
Sistemele SCADA conectează acele elemente pentru găsirea soluţilor la anumite probleme incluzând: presiuni, debite, nivele ale apei în rezervoare, funcţionare vane şi clapeţi, permiţând astfel calibrarea continuă a modelelor şi furnizând, totodată, un instrument util şi eficient pentru dezvoltarea în timp real a strategiilor de lucru.
Conectarea la astfel de tipuri de sisteme SCADA, conduce inevitabil la îmbunătăţirea substanţială a gestionării tuturor resurselor (materiale şi umane) prin:- interpretarea rapidă şi eficientă a analizelor de randament pentru sistemele de alimentare cu apă;- crearea continuă a modelelor de calibrare pentru sistemele de alimentare cu apă;- realizarea unui management integrat al sistemelor de alimentare cu apă; - crearea bazei de lucru pentru realizarea suportului decizional în timp real pentru sistemele de
alimentari cu apa.În aceste cazuri, principalele obiective ale unor sisteme SCADA pot fi următoarele:
- optimizarea reducerii energiei necesară funcţionării diverselor tipuri de pompe;- monitorizarea diverselor sisteme de alimentare cu apă pentru administrarea şi gestionarea
resurselor de apă, consumurilor (necesarului de apă) şi controlului calităţii apei;- menţinerea controlului întregului sistem de alimentare cu apă;- realizarea procedurilor operaţionale pentru diferite regimuri de curgere şi creşterea eficienţei prin
automatizarea proceselor;- stocarea informaţiilor cu privire la comportamentul unor sisteme de alimentare cu apă, pentru a
analize de lucru, conform necesităţilor;- stabilirea funcţionării eficiente a diverselor sisteme SCADA, minimizand astfel necesitatea
inspectiilor de rutina la sistemele de alimentare cu apă; - furnizarea unui sistem de alarmare, cu posibilitatea diagnosticării problemelor ce pot apărea în
sistemele de distribuţie a apei, prin monitorizarea lor de la un punct central (dispecer), permitand astfel intervenţia şi evitand, totodata, posibilitatea deteriorării, în timp, a mediul înconjurător. (Adrian Curaj - 2010 )
6.11 Achiziţia datelor în sisteme descentralizate şi timpii de întârziere introduşi de canalele de comunicaţii - Data acquisition in area distributed systems and time delay for data communication channel
Sistemele moderne de comandă şi reglare se caracterizează printr-un număr mare de senzori şi o viteză de prelucrare a datelor ridicată. Aceasta atrage după sine creşterea substanţială a buclelor de legătură între senzori şi dispecerat; în acest caz, structura clasică, cu calculator centralizat, se dovedeşte, adeseori, neadecvată. Numărul mare de puncte nu este însă singurul impediment. Se adaugă faptul că timpii de măsurare tind să crească datorită creşterii volumului de date şi preciziei, de regulă mari, cerute prin calibrare. Pe de altă parte, cresc pretenţiile cu privire la siguranţa deservirii automate, care prelucrează şi utilizează date din ce în ce mai complexe. În aceste condiţii,
99
calculatorul ajunge repede să fie suprasolicitat impunându-se, ca necesitate esenţială, descentralizarea sistemelor.
Descentalizarea sistemelor de măsurare, comandă şi reglare a proceselor pune în faţa specialiştilor două probleme majore, aparent foarte greu de rezolvat:
creşterea numărului punctelor de măsurare şi a volumului de date, concomitent cu reducerea pronunţată a timpului de achiziţie şi prelucrare;
creşterea distanţelor la care se transmit datele, concomitent cu reducerea costului liniilor şi a nivelului de perturbaţii.
O soluţie rezonabilă este ca o parte din funcţiile unei staţii dispecer să fie trecute asupra sistemelor periferice (dispecer pe tronsoane de râu sau pe sub bazine), care apar în context ca „prelungiri inteligente” ale staţiei dispecer de la nivelul staţiei dispecer de bazin. Dispeceratele periferice ar trebui să fie capabile să preia complet controlul asupra proceselor locale iar, în lipsa comenzilor de la centru să le coordoneze de asemenea manieră încât acestea să fie menţinute la parametrii normali de funcţionare27. De asemenea, subsistemele periferice din cadrul sistemelor de comandă locale trebuie concepute încât să opereze cu semnale de natură diversă: mărimi analogice, nicele ridicate sau scăzute, semnale continue sau alternative, semnale digitale etc.; în contextul actual, dotarea lor cu funcţii suplimentare nu prezintă un efort deosebit din punct de vedere tehnologic dar trebuie luate în calcul costurile de implementare.
Astfel de funcţii specializate, de exemplu conversia analog-digitală a semnalului de creştere bruscă a unui debit, formarea, filtrarea şi medierea semnalelor, pot fi uşor realizate dotând perifericele cu microprocesoare, microcalculatoare integrate sau circuite specializate în prelucrarea unor anumite tipuri de semnale. Se eliberează astfel staţia de coordonare (dispecer), concomitent cu migrarea către periferice a inteligenţei, controlului şi comenzilor.
Altfel spus, o structură descentralizată a sistemului cu logica de comandă şi control distribuită – sisteme cu control distribuit.
Trăsătura cea mai tipică a descentralizării – apropierea de proces a funcţiilor de prelucrare digitală a datelor are cel puţin două consecinţe imediate:
prima se referă la achiziţionarea datelor analogice, astfel filtrarea semnalelor analogice beneficiază, de la bun început de soluţii mult mai simple în contextul semnalelor descentralizate datorită legăturilor scurte la traductori;
a doua se referă la transmiterea la distanţă a datelor digitale.
La teme de măsurare mai pretenţioase (concentraţia unor poluanţi) achiziţia datelor trebuie precedată de o operaţie de prelucrare a semnalelor de traducător. În acest caz, unele probleme trebuie rezolvate încă de la intrarea în sistem:
filtrarea semnalelor de traducător; calibrarea statică şi dinamică; comanda amplificării semnalelor; corecţia punctului de nul; obţinerea tensiunilor de comandă necesară traductoarelor de măsură.
27 Sau, după caz, să fie oprite sau deconectate de la sistem.100
Schema de principiu este dată în figura următoare:Figura 6.9 - Calea de măsurare/achiziţie date analogice
Figure 6.9 - The way of measuring/analog data acquisition
Semnalul de traductor este amplificat de amplificatorul de măsură, care are amplificarea variabilă şi trebuie să aibă un raport semnal-zgomot mic, apoi este filtrat. După filtrare ori se includ circuite corectoare de nul ori LDC va face o corecţie dinamică în funcţie de condiţiile de mediu ce influenţează deriva punctului de nul.
Filtrarea trebuie sa fie făcută cu mare atenţie ca să nu fie atenuate prea mult frecvenţele utile iar frecvenţele parazite să fie rejectate total (lucru imposibil în practică deocamdată deoarece nu se pot construi filtre cu o funcţie de transfer cu bandă foarte îngustă şi datorită faptului că frecvenţele parazite se suprapun şi pot coincide chiar cu frecvenţele utile). Trebuiesc cunoscute apriori factorul de amplificare al amplificatorului şi atenuarea filtrului astfel încât după conversia analog/digitală a semnalului filtrat acesta să poată fi calculat ca marime reală.
Amplificarea mare a semnalului de traductor face posibilă creşterea sensibilităţii ansamblului, putând fi astfel detectate variaţii foarte mici a semnalului de traductor.
Logica de comandă poate fi cablată sau implementată cu microcalculatoare monolitice specializate sau universale. În primul caz efortul de proiectare si realizare tehnologică este mai mare, cu avantajul că este foarte rapidă, iar în cel de-al doilea caz poate necesita doar o implementare software, echipamentul hardware fiind tipizat.
Se poate comanda în acest caz atât atenuarea filtrului cât şi factorul de amplificare iar la ieşirea digitizată mărimea numerică obţinută să fie cea reală.
Dacă LDC este suficient de rapidă se pot implementa pe ea mai multe bucle de măsură sau achiziţie prin multiplexare. Ea poate fi implementată cu uşurinţă cu ajutorul microcalculatoarelor integrate din familia Intel8051, 8048/8035, Motorola 6801 PIC16C5x, Zilog 8611 etc.
Dacă procesarea datelor măsurate se face în timp real (online), cum este cazul la dispozitivele care prelucrează date stohastice (viituri etc.) sau filtrele digitale, viteza sistemului trebuie să fie mult mai mare decât în celelalte cazuri.
Rezultatul cel mai notabil al trecerii de la sisteme centralizate la cele cu control distribuit este creşterea flexibilităţii sistemului, a capacitaţii lui de a răspunde la un spectru foarte larg de teme complexe de măsurare, comandă si reglare.
Avantajul comunicaţiei digitale devine cu adevărat substanţial în condiţiile în care Logica de Control Distribuit este plasată în imediata apropiere a dispozitivului de reglare a parametrului controlat, necesitând cabluri de legătură simplă şi fără echipamente costisitoare de transmisie a informaţiei. În plus, chiar dacă se defectează calculatorul central a substanţei de lucru, LDC continuă să menţină parametrul controlat la valorile impuse anterior.
101
Pentru minimizarea costurilor de implementare este necesar ca transportul informaţiei să se facă prin intermediul unui sistem de comunicaţii cu comutare de pachete şi nu a unuia cu comutare de circuite, chiar şi prin intermediul reţelelor publice de date. În acest caz trebuie să se ţină seama de timpii de întârziere suplimentari introduşi de necesitatea discretizării semnalelor, routarea şi transportul informaţiei digitale.
Logica de comandă şi control este distribuită pe întreg arealul procesului şi este specifică fiecărui subproces în parte, dacă acestea diferă între ele.
Comunicaţia între LCD (logici de control distribuţie) se face prin mesaje pe baza unui protocol riguros şi securizat, legăturile informaţionale între acestea fiind permanente sau temporare în funcţie de necesităţiile concrete şi pot fi asigurate prin intermediul reţelelor publice de comunicaţii, reţele proprii procesului sau o combinaţie a acestora.
Figura 6.10 - Procesul distribuit între dispecerul central şi celelalte staţiiFigure 6.10 - The process distributed between central dispatcher and other stations
În concluzie, posibilităţiile de routare a mesajelor sunt multe, însă în acest caz fiecare staţie şi substaţie trebuie să aibă un identificator. Acest fapt are şi un dezavantaj major, şi anume că de la staţia de la primul nivel (Direcţia Apelor) sau de la nivelul următor se pot transmite mesaje false, lucru ce periclitează siguranţa sistemului. Poate fi însă înlăturat prin tehnici şi protocoale de autentificare, asigurarea integrităţii mesajelor şi chiar prin criptare (se asigură confidenţialitatea).
Timpii de întârziere sunt suma timpilor de routare şi transport a informaţiei şi pot varia între un minim şi un maxim, total aleator, în funcţie de disponibilitatea routerelor din reţeaua de comunicaţii; la aceştia se adaugă timpii de conversie a diferitor mărimi fizice care sunt cunoscuţi din faza de proiectare. (Ioan Porumb, Dan Ilina - 2007)
6.12 Reţele de canalizare - Sewage network
Cerinţele Directivei Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate, transpusă în legislaţia românească prin Hotărârii de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, sunt:
♦Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate din aglomerari precum şi a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale(industria agroalimentara);
♦Termenele limită pentru implementarea Directivei în funcţie de mărimea aglomerărilor umane şi caracteristicile receptorilor naturali; termenele limită pentru implementarea Directivei variază în funcţie de mărimea aglomerarilor umane şi de caracteristicile receptorilor naturali;
102
♦Asigurarea cu sisteme de colectare a apelor uzate oraşeneşti pentru toate aglomerările cu peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) ;
Se vor solicita perioade de tranzitie, motivaţia solicitării fiind determinată de următoarele:♦Situaţia existentă a infrastructurii din domeniul colectării şi epurării apelor uzate oraşeneşti,
în special în mediul rural, necesită un mare volum de lucrări edilitare;♦Costurile de implementare sunt foarte mari;♦Capacitatea Romaniei de a asigura finanţarea acestor lucrări este limitată, ceea ce va face
imposibilă realizarea acestor lucrări într-un termen scurt; este necesară o eşalonare în timp a investiţiilor care va corespunde cu perioadele de tranziţie obţinute la negocierile cu Comisia Uniunii Europene;
♦Comunitatile mici nu au în prezent o capacitate de proiectare, finanţare şi executare a unor proiecte mari de investiţii;
♦În scopul identificării surselor de finanţare, în prezent sunt luate în considerare mecanisme financiare mult mai flexibile şi mai eficiente: folosirea fondurilor multilaterale şi nerambursabile, credite de finanţare a serviciilor publice şi investiţii pentru infrastructura locală, garantate de bugetul de stat sau de către autorităţile locale, stimularea participării capitalului privat şi a parteneriatelor publice-private.
În aceste opţiuni de finanţare a proiectelor de investiţii în infrastructura urbană, România ia in considerare fondurile nerambursabile de la Uniunea Europeana sau de la alte organizaţii şi instituţii internationale (BERD, BEI, BIRD).
Situaţia reţelelor de apă uzate în judeţul Buzău, pentru aglomerări umane cu peste 2000 l.e. este prezentată în ANEXA 23„ Gradul de racordare la staţia de epurare a locuitorilor echivalenţi din bazinul hidrografic Buzău”.
Potrivit acestei situaţii, în 38 din localităţile cu mai mult de 2000 l.e. din situate în b.h. Buzău, însumând 418560 l.e., din totalul necesar de reţele de canalizare de circa 450km, există doar 135,2km, adica mai puţin de 1/3. Eşalonate în timp, lucrările necesare la sistemele de colectare se prezintă în tabelul 6.4 – Perspectiva lucrărilor necesare la sistemele de colectare:
Tabelul 6.4 – Perspectiva lucrărilor necesare la sistemele de colectareTable 6.4 – The perspective of necessary work to collecting systems
Anul Lungimenea lucrărilor din reţeaua de canalizare suplimentare (km)
Lungimea totală a reţelei de canalizare
(km)
% din totalul populaţiei
echivalente
Obiectivul asumat (%)
2010 44,41 din care:
30,41E 172,61 (din 203,3 km -10 localitati în
întregul judeţ Buzău)
58,31 60,89R
2013 34 din care: 8E 204,61 66,41 69,12R2015 45 249,61 76,03 80,2
2017 142 din care: 8E 389,61 92,002R2018 72 461,61 100 100
Kilometri retea canal existenţi: 203,3 km (10 localitati)O abrdare interesantă o poate constitui şi analiza costurilor acestor investiţii, care se
raportează doar la un cuantum de 160 Euro/l.e., indiferent de caracteristicile unice ale fiecărei aşezări, precum şi de fondurile alocate, pe ani.
103
Situaţia fondurilor alocate este prezentată în:
Tabelul 6.5 - Perspectiva costurilor alocate pentru sistemele de colectareTable 6.5 – The perspective of allocated costs for collecting systems
Anul 2010 2013 2015 2017 2018
Valoarea în Euro 40941120 1465440 6756960 7060650 2632275
6.13 Staţii de epurare oraşeneşti şi comunale - Urban and rural purging station
Protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate oraşeneşti şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în special industria alimentară) constituie obiectivul Directivei Consiliului 91/271/CEE. Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane şi a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate prevede asigurarea ca pentru toate aglomerările cu peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.) să fie echipate cu staţii de epurare, la un nivel de epurare specific :
tratare secundară pentru a glomerări mai mici de 10.000 l.e. tratare terţiară pentru aglomerari cu peste 10.000 l.e.
Perioadele de tranziţie obţinute pentru epurarea apelor uzate sunt următoarele: Până la 31 decembrie 2015, pentru 263 de aglomerari cu mai mult de 10000 l.e.,
reprezentand 61,9% din incarcarea biodegradabila totala; Până la 31 decembrie 2018, pentru 2346 de aglomerari cu mai puţin de 10000 l.e.,
reprezentand 38,1 % din incarcarea biodegradabila totala.Staţiile de epurare a apelor uzate urbane vor fi realizate eşalonat, astfel ca să asigure: epurare pentru 50,5% totalul populatiei echivalente până la sfârsitul anului 2010; epurare pentru 60,6% până la sfarsitul anului 2013; epurare pentru 76,7% până la sfarsitul anului 2015;. epurare pentru 100% până la sfarsitul anului 2018.
Situaţia existentă şi necesară a staţiilor de epurare din judetul Buzău, penru aglomerări umane cu peste 2000 l.e. este prezentată în ANEXA 23 Gradul de racordare la staţia de epurare a locuitorilor echivalenţi din bazinul hidrografic Buzău; ANNEX 23 - The degree of connection to the purge station of equivalent inhabitants in hydrographic basin of river Buzau.
104
6.14 Presuni exercitate - Exerted pressures
6.14.1 Impactul factorului uman - Impact of human factor Pentru determinarea ştiinţifică a problematicii alimentărilor cu apă şi canalizării în spaţiul
hidrografic Buzău, un loc aparte îl constituie corelarea acestei problematici cu impactul factorului uman asupra mediului, prin dispunerea aşezărilor umane de-a lungul unor cursuri de apă, presiunea umană prin concentrarea sau dispersia sa, diversitatea şi intensitatea activităţilor economice conexe din interiorul acestor localităţi. Este evidentă „plierea” factorului uman pe geometria formelor de relief, cu precădere pe existenţa habitatelor umane în jurul sau de-a lungul unor cursuri de apă.
Localităţile din spaţiul hidrografic Buzău se remarcă cu o densitate a numărului de locuitori şi a localităţilor variabilă, oscilând între 20 loc./km2 în zona montană şi până la 500 loc./km2 în lungul văilor şi în depresiuni. Se confirmă existenţa unei presiuni umane mai accentuate în Subcarpaţii Buzăului, comparativ cu regiunile limitrofe, munte şi câmpie, fenomen legat de oferta de habitat mai ridicată.
După numărul de locuitori, în perimetrul situat între Slănic şi Buzău, se remarcă existenţa unui număr important de sate mici şi foarte mici, fenomen legat şi de păstrarea timp mai îndelungat a unor aşezări mărunte,cu gospodării risipite, cu o structură în care este dificil de localizat „vatra satului”, un punct etalon pentru proiectarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă sau canalizare. În spaţiul montan cât şi cel subcarpatic, mai ales în lungul văii Slănicului, preponderente sunt satele mijlocii. Există, de asemenea, un număr de sate mari (Măgura, Vipereşti, Berca), localizate de-a lungul Buzăului şi câteva sate foarte mari, potenţiale centre urbane, cu peste 4000 de locuitori.
Tabelul 6.6 - Gruparea aşezărilor după numărul de locuitoriTable 6.6 - Grouping settlements by the number of inhabitants
sate foarte mici (sub 100 locuitori) pe interfluviile dintre Buzău şi Slănicul Buzăuluisate mici (100 - 500 locuitori) pe interfluviile dintre Buzău şi Slănicul Buzăului
interfluviul Teleajen-Buzăusate mijlocii (500 - 2000 locuitori) interfluviul Teleajen-Buzăusate mari (2000 - 4000 locuitori) la contactul dintre subcarpaţi şi câmpie, în depresiunile
subcarpatice şi în lungul culoarelor de vale.sate foarte mari (peste 4000 locuitori) la contactul dintre subcarpaţi şi câmpie, în depresiunile
subcarpatice şi în lungul culoarelor de vale.
După densitatea asezărilor şi a locuitorilor, situaţia se prezintă astfel:
Tabelul 6.7 - Densitatea asezărilor şi a locuitorilorTable 6.7 - Density settlements and the inhabitants
Arealul Densitate mediespaţiul montan 20-50 loc./km2
la contactul cu depresiunile submontane şi cele subcarpatice 40,80 loc./km2
dealurile subcarpatice 150 loc./km2
în lungul văilor şi în depresiuni 200 - 500 loc./km2
a aşezărilor în întreg spaţiul subcarpatic 14,4 localităţi/100 km2
a populaţiei la est de valea Buzăului 190 loc./km2
a aşezărilor la est de valea Buzăului 10,2 localităţi /100 km2
a populaţiei situate în partea superioară a văii Buzăului 50 loc./km2(Vama Buzăului)a populaţiei în depresiunile subcarpatice şi culoarele de vale 100-150 loc./km2
6.14.2. Presuni exercitate de aglomerarile urbane - Pressures exerted by urban settlements
Aglomerările urbane, implicit cele din bazinul hidrografic Buzău, exercită o paletă de presiuni asupra factorilor de mediu şi asupra stării de confort şi sănătate asupra populaţiei, determinand uneori transformari ireversibile. În bazinul râului Buzău agenţi economici, cu diferite
105
profile de activitate, industrie alimentară, prelucrarea lemnului, prelucrări chimice, industria de produse din minerale nemetalice, industria metalurgică, gospodaria comunală, sănătatea şi altele, au o influenta determinantă asupra calităţii resurselor de apă.
Pot fi enumerate: SC SERVCOM SA Nehoiu, SC ANDARES 2000 SRL Pătârlagele, SC IGOSERV SA Berca, RAM Buzău, cât şi canalul zonei industriale a municipiului Buzău.
Presiunile produse de aglomerările urbane afectează zonal calitatea vieţii şi a factorilor de mediu, dar prin masurile tehnico-juridice, adaptarea şi aplicarea celor mai curate tehnologii, construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare, menţinerea funcţionării la parametrii proiectaţi a staţiilor de epurare existente, dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă au menirea de a îmbunătăţi constant calitatea mediului, starea de confort şi de sănătate a populaţiei.
6.14.3 Surse de poluare difuze - Diffused pollution sources
Zonele sensibile la poluare sunt reprezentate în tot spaţiul hidrografic analizat. Cele vulnerabile la nitraţi proveniţi din surse agricole au fost identificate în perimetrele a 3 localităţi (Balta Albă, Galbenu, Verneşti).
Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de îngrăşămintele chimice folosite în agricultură şi pesticide unde cantităţile utilizate sunt mai mici decât în Bazinul Dunării. În ceea ce priveşte animalele domestice crescute de populaţie, în b.h. Buzău se înregistrează o densitate de 0,62 vaci echivalente/ha, comparativ cu 0,45-0,55 vaci echivalente/ha în Bazinul Dunării.
Tabelul 6.8 - Utilizarea îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor -situaţie comparativăTable 6.8 - Use chemical fertilizers and Pesticides -Comparative situation
în b.h. Buzău în Bazinul DunăriiFosfor (kg/ha) 0,39 5,9Azot (kg/ha) 5,038 31,4
Pesticide (kg/ha) 0,35 1,39
6.15 Necesitatea proiectelor de investiţii - Necessity of project investmentÎn aceste condiţii, pregătirea şi implementarea proiectelor de investiţii în localităţile cu până
la 50000 locuitori în efortul de a ne conforma cu cerinţele legislaţiei naţionale şi a Uniunii Europene din domeniul gospodăririi apelor şi apelor uzate, trebuie să se refere la:
Reabilitarea staţiilor de tratare a apei şi a reţelelor de alimentare cu apă, a bazinelor de apă; Reconstrucţia elementelor de infrastructură existente, pentru reducerea riscurilor la adresa sănătăţii; Extinderea reţelelor publice de alimentare cu apă, acolo unde este eficient; Remedierea calităţii resurselor de apă, acolo unde nu este efectiv disponibilă nici o sursă alternativă de alimentare cu apă; Monitorizarea consumurilor şi extinderea contorizării; Investiţii în scopul reducerii pierderilor de apă. Investiţii referitoare la sistemele publice de epurare a apei uzate în aglomerările cu peste 2000 de locuitori echivalenţi, cum ar fi:• reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate, colectoarelor, sistemelor de canalizare, staţiilor
de pompare, bazinelor de depozitare sau tratare a apelor pluviale ;• monitorizarea integrată a staţiilor de epurare a apelor uzate, acolo unde, în prezent, valorile
limită prevăzute de lege nu sunt respectate;• reconstrucţia reţelelor principale de canalizare, acolo unde punerea acestora în funcţiune este
urgent necesară; • extinderea reţelelor de canalizare în interiorul aglomerărilor cu peste 2000 de locuitori
echivalenţi. Proiectele trebuie să cuprindă şi investiţii destinate protecţiei împotriva inundaţiilor/ revărsărilor de ape şi a daunelor pe care acestea le pot produce:
106
o construcţia unor noi elemente de infrastructură publice, al căror rol este acela de a oferi protecţie împotriva inundaţiilor, cum ar fi digurile, zidurile, sistemele de reţinere ;
o reconstrucţia elementelor de infrastructură publice existente care au fost identificate ca prezentând risc.
Proiectele de investiţii a căror pregătire se încadrează aici pot include, de asemenea, pe cele al căror scop este acela de a sprijini autorităţile locale din localităţile cu până la 50000 de locuitori să se conformeze prevederilor din Axa prioritară 2 a POS Mediu: “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”, care nu au fost menţionate mai sus.
6.15.1 Investiţii prioritare în infrastructura de mediu - Priority investments in environmental infrastructure
Printre investitiile prioritare pentru gospodărirea apelor, finanţate din credite externe rambursabile pot fi menţionate cele aprobate pe listele obiectivelor de investiţii prioritare din infrastructura de mediu, prin Hotărarea Guvernului nr. 446 /2007:
Regularizarea râului Buzău pe zona Întorsura Buzăului – Sita Buzăului, judeţul Covasna; Îndiguire şi regularizare râu Bălăneasa, comuna Parscov, judeţul Buzău; Protecţie de mal pe râul Basca Chiojdului în zonele de eroziune active, sector Chiojdu –
Cătina, judeţul Buzău ; Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor din b.h. Buzău, aval de acumularea Siriu pentru
subbazinele hidrografice Basca Mare şi Basca Roziliei, judeţul Buzău; Regularizare râu Slanic în comunele Lopătari, Mînzăleşti, Vintilă Vodă, Beceni şi
Cernăteşti, judeţul Buzău; Lucrările de exploatare a nisipurilor şi pietrişurilor din albia minoră a râului Buzău, în
scopul decolmatării şi reprofilării acesteia şi regularizării scurgerii: perimetrul Pleşcoi, comuna Berca, judeţul Buzău“.
6.16 Definirea zonelor rurale şi urbane - Defining the rural and urban areas
Tabelul 6.9 - Indicatori minimali de definire a municipiilor (oraşelor)Table 6.9 - Minimum indicators for the definition of municipalities (towns)
Localitatea urbană indicatorul1 2 3 4 5
Buzău S S S NS SFăurei S NS S NS SNehoiu NS NS NS NS SÎntorsura Buzăului S NS NS NS SPătârlagele S NS NS NS S
S – satisfăcător NS - nesatisfăcător1. locuinţe cu instalaţii de alimentare cu apă 80% (70%)2. locuinţe cu baie şi wc în locuinţă 75% (55%)3. străzi cu reţele de distribuţie a apei 70% (60%)4. străzi cu conducte de canalizare 60% (50%)5. epurare ape uzate staţii de epurare
În timp ce în majoritatea oraselor România există un sistem relativ complet, de distribuţie a apei şi canalizării, numai 27353 (20%) dintre sate au un sistem central de distribuţie a apei şi mai puţin de 500 un sistem de canalizare. Pierderile din sistemul urban de distribuţie a apei sunt estimate pentru anumite zone la peste 50%.
Diferenţa majoră dintre zonele urbane şi rurale este accea că în timp ce zonele urbane sunt dominate de codominiumuri (media naţională, pentru mediul urban este de aproximativ 4 locuinte/clădire), cu acces mediu sau bun la principalele utilităţi (alimentare cu apă, canalizare), în zonele rurale modul de locuire este încă tradiţional individual, accesul la utilităţile privind apa este considerabil mai redus. Acestă realitate se reflectă preponderent la nivelul b.h. Buzău în care,
107
principalele componente administrative, judeţele Buzău şi Brăila, au printre cele mai slabe condiţii de viaţă la nivel rural toate având sate foarte puţin dezvoltate şi un mediu slab urbanizat. Gradul de urbanizare este sub 45%.
Deşi nivelul mediu de dezvoltare al satelor din judeţele Covasna, Braşov şi Prahova este considerat înalt dezvoltat, la nivelul bazinului acestea au o pondere redusă.
Cerinţele ataşabile unei unităţi teritoriale numită “zonă rurală” trebuie să conţină următoarele elemente:
• Omogenitatea unei zone – cerinţa de omogenitate se referă la teritorii doar de un singur tip. De exemplu, în cazul zonei muntoase din b.h. Buzău, aceasta este formată din munţi sau teren înalt, fără zone joase semnificative. Cerinţa de omogenitate este confortabilă şi permite o abordare uniformă a întregii zone;
• Disponibilitatea datelor statistice – Datele statistice sunt vitale pentru diagnosticarea stării unei zone şi evaluarea rezultatelor unui tratament, în cazul în care s-a aplicat vreunul. Aceste date trebuie să permită analiza distribuţiei spaţiale a variabilelor socio-economice selectate pentru definirea zonei, precum şi a factorilor care influenţează aceste variabile. Datele disponibile în b.h. Buzău identifică zona, prin valorile variabilelor selectate, ca având probleme de ordin socio-economic.
• Structura autorităţilor locale– Unităţile teritoriale omogene, formează adesea părţi ale unor unităţi teritoriale administrative învecinate, iar pe de altă parte, unităţile teritoriale administrative nu au fost formate prin respectarea cerinţei de omogenitate. Prin urmare, toate atributele menţionate mai sus, nu se regăsesc întotdeauna în unităţile teritorial administrative existente. În cazul bazinului hidrografic Buzău, unităţile teritorial administrative sunt coordonate de către cinci administraţii judeţene şi de obicei există indicii că aceste unităţi nu sunt omogene.
Tipologia OCDE (Organizaţia pentru Comerţ şi Dezvoltarea Economică) a elaborat o definiţie simplă a zonelor rurale cu scopul de a se putea face comparaţii la nivel internaţional asupra condiţiilor şi tendinţelor rurale. Definiţia distinge două nivele ierarhice ale unităţilor teritoriale: locală şi regională.
OCDE identifică zonele rurale drept comunităţi cu o densitate a populaţiei sub 150 de locuitori/ kilometru pătrat.
La nivel regional (NUTS 3), OCDE distinge după gradul lor de ruralitate unităţi funcţionale şi administrative mai mari, care depind de procentul populaţiei care locuişte în comunităţi rurale. Pentru uşurarea analizei aşezările au fost grupate în localităţi:
predominant rurale; semnificativ rurale; predominant urbane.
Deşi această clasificare nu reflectă şi caracteristicile sociale sau economice ale aşezărilor clasificate, o vom considera cea mai potrivită tocmai datorită relativei omogenităţi a acestor caracteristici. De exemplu, localităţile rurale apropiate de centrele urbane au trafic public regulat, infrastructură relativ avansată a comunicaţiilor şi sectoare de servicii secundare şi terţiare semnificative, care cuprind peste 50% din populaţie (Verneşti, Mărăcineni, Poşta Câlnău). Această populaţie alcătuită din navetişti ce lucrează în mediul urban la o distanţă de navetă confortabilă, este reprezentativă în poziţionarea localităţii în una din grupele amintite. Zonele rurală relativ depărtate, cu probleme economice serioase şi o rată mare a şomajului intră în categoria aşezărilor rurale semnificative sau chiar predominante.
6.17 Principii şi obiective - Outlines and objectives
Un obiectiv major în procesul managerial al bazinului hidrografic Buzău este identificarea unor resurse interne (naturale, economice, sociale, culturale etc.) specifice şi a căilor de valorificare a acestora în vederea dezvoltării durabile a bazinului, în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare a României 2007-2013, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, Planurile Operaţionale Sectoriale (POS) 2007-2013, Planul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Planul
108
Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, Programele de Dezvoltare al judeţelor din bazin şi Strategia de dezvoltare a Regiunilor Sud-Est, Sud şi Centru.
Principiile care trebuie să guverneze stabilirea acestor axe de dezvoltare sunt următoarele:• Principiul dezvoltării teritoriale. Noţiunea de dezvoltare teritorială depăşeşte sfera
economicului, fiind sinonimă cu creşterea complexă generatoare de ridicare a nivelului de dezvoltare socio-economic. În general se urmăreşte ca fiecare zonă şi subzonă din cadrul bazinului să-şi valorifice potenţialul de care dispune, evitându-se pe cât posibil situaţiile de risc natural şi/sau social.
• Principiul echilibrului teritorial. Acest principiu este aplicat cu scopul găsirii celor mai adecvate alternative de ridicare continuă a nivelului minim de dezvoltare, cu accent pe realizarea complementarităţii funcţionale dintre diferitele localităţii ale zonei.
• Principiul asigurării unor condiţii de viaţă mai bune, în sensul ridicării nivelului general al calităţii vieţii, prin elaborarea unor standarde minime, dar mai ridicate ca în prezent, fără diminuarea şanselor de dezvoltare ale localizărilor mai favorabile.
• Principiul ecologic, adică păstrarea echilibrului ecologic prin diminuarea efectelor negative ale activităţilor antropice asupra mediului.
• Principiul dezvoltării durabile, conform căruia utilizarea resurselor oferite de mediu, dezvoltarea societăţii, în general, trebuie organizate în aşa fel încât să nu se pericliteze şansele generaţiilor viitoare. Principiul dezvoltării durabile se bazează pe monitorizarea relaţiilor de intercondiţionare dintre elementele de bază ale unui sistem spaţial (resurse economice, infrastructură, aşezări, activităţi economice etc.). Dezvoltarea durabilă reprezintă găsirea unei căi rezonabile de dezvoltare, care să reflecte interesele şi priorităţile inerente acestor componente. Pe baza analizei caracteristicilor calitative şi cantitative a structurilor spaţiale şi a evidenţierii proceselor spaţiale, se pot stabili (prin audit sau diagnoză) şi se vor ierarhiza disfuncţiile şi problemele existente în unitatea spaţială a bazinului hidrografic Buzău, precum şi sinteza acestora sub forma zonificării teritoriului.
6.18 Obiective ale documentaţiei - Objective for documentation
Principale obiective ale documentaţiei, în vederea aplicării unui management modern în bazinul hidrografic Buzău, sunt:
• stabilirea disfuncţionalităţilor teritoriale din bazinul hidrografic Buzău – diagnoza stării actuale de dezvoltare socio-economică;
• propuneri de strategii şi scenarii de dezvoltare de ansamblu, pentru zone/subzone ce prezintă caracteristici similare de dezvoltare, precum şi pentru principalele direcţii cu obiective pe termen scurt, mediu şi lung determinate pe bază de prognoze în vederea rezolvării disfuncţionalităţilor teritoriale;
• integrarea informaţiilor într-un sistem GIS;Necesitatea documentaţiei transcede şi din Principiile directoare pentru Dezvoltarea teritorială
durabilă a Continentului european elaborate de către Comitetul Înalţilor Funcţionari la Conferinta europeana a Ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) din anul 2000 şi din noua strategie de promovare a dezvoltării locale, practicată cu succes în statele membre ale Uniunii Europene.
6.18.1 Surse de date şi informaţii - Information and data sources
• Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă, Carta verde a dezvoltării regionale.Studii existente cu privire la:• Cadrul natural (relieful, caracteristicile climatului, potenţialul natural al solului şi subsolului,
reţeaua hidrografică, zonele de riscuri naturale, modelul geospaţial al b.h. Buzău, disfuncţionalităţi naturale);
109
• Populaţia şi repartizarea populaţiei în teritoriu (volumul şi distribuţia spaţială a populaţiei, structura populaţiei, dinamica populaţiei, disfuncţii demografice şi zone care necesită măsuri pentru evitarea unor fenomene demografice negative, prognoza populaţiei);
• Potenţialul economic şi turistic (industria, serviciile, agricultura, analiza firmelor şi investiţiile directe, nivelul de pregătire al resurselor umane, disfuncţionalităţi economice);
• Infrastructura teritoriului şi localităţilor (organizarea aşezărilor în unităţi administrativ-teritoriale, poziţionarea localităţilor în raport cu treptele de relief şi căile de comunicaţie, polii urbani de creştere din b.h. Buzău, echiparea tehnico-edilitară a localităţilor cu reţele de alimentare cu apă şi canalizare, nivelul racordării gospodăriilor individuale la aceste sisteme, tipologia funcţională a aşezărilor, proiecte de dezvoltare a reţelelor de localităţi).
• Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului (gospodărirea complexă a apelor, reţeaua de transport şi comunicaţie, echiparea tehnică a teritoriului, calitatea factorilor de mediu, protejarea biodiversităţii.)
• Strategia de dezvoltare a reţelelor de alimentare cu apă şi epurării apelor uzate a judeţelor din b.h. Buzău trebuie să cuprindă:
• Evaluarea situaţiei existente (pe domenii de analiză: cadrul natural, populaţia şi reţeaua de localităţi, infrastructura, potenţial economic, reabilitarea integrată, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a mediului natural şi construit);
• Prioritizarea obiectivelor în funcţie de necesităţile imediate, pe termen mediu şi lung şi corelarea lor cu orientările strategice comunitare, naţionale şi regionale privind amenajarea teritoriului, organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, cât şi de impactul prevăzut;
• Alegerea „celei mai bune practici”;• Coordonarea de către autoritatea teritorială „Apele Române” a realizării obiectivelor de către
comunităţile locale;• Întocmirea şi completarea bazelor de date cu informaţii necesare domeniilor de analiză
(utilizând hărţi la scările 1:200.000 sau 1:100.000, scheme, cartograme, grafice);• Sintezele şi studiile P.A.T.J. şi P.A.T.Z. existente;• Strategiile de dezvoltare regională şi locale;• Studiile P.U.G. ale municipiilor, oraşelor şi comunelor;• Guparea localităţilor;• Întocmirea Fişei de localitate “ Alimentarea cu apă şi canalizare”
Documentaţia necesară elaborării studiului de management presupune accesul la o serie de baze de date şi la colaborarea cu:
• Direcţiile Judeţeană de Statistică;• Direcţiile Agricole;• Agenţiile pentru Protecţia Mediului;• Camerele de Comerţ şi Industrie;• Registrul Comerţului;• Direcţiile publice descentralizate (DJDP, DNDP, ANCFR, etc.);• Companii de stat, mixte sau private;• Primăriile unităţilor administrative din zona studiată.
6.18.2 Clasificarea localităţilor - Classifying localities
Analiza aşezărilor umane (ANEXA 2 - Localităţile din bazinul hidrografic Buzău; ANNEX 2- Localitys in the hydrographic basin of river Buzau) se poate realiza potrivit următoarelor elemente de analiză:
• repartizarea localităţilor în teritoriu în raport cu marile trepte de relief şi principalele căi de comunicaţie; • densitatea medie a oraşelor (număr oraşe/1000 kmp) şi a localităţilor rurale (nr.sate/100 kmp);• polii urbani de creştere din bazinul hidrografic Buzău;
110
• dotarea cu servicii publice a aşezărilor, echiparea tehnico-edilitară a localităţilor;• dotarea gospodăriilor;• realizarea tipologiei aşezărilor în raport cu repartizarea locurilor de muncă în cele trei sectoare economice: localităţi rurale agricole (peste 50 % locuri de muncă în sectorul primar); localităţi cu activităţi mixte (10–50 % locuri de muncă în sectorul primar); localităţi industriale (peste 50 % locuri de muncă în industrie) etc.;• propuneri privind dezvoltarea reţelei de localităţi prin promovarea unei structuri de aşezări echilibrate;• infrasructura de protecţie împotriva dezastrelor şi protecţia surselor de alimentare cu apă;• resursele apelor de suprafaţă şi subterane, folosinţe, lucrări hidrotehnice sau hidroameliorative existente sau în curs de realizare;• echiparea tehnico-edilitară a localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare;• problemele principale privind modul în care lucrările de gospodărire complexă a apelor asigură necesarul de apă pentru activităţile economice şi localităţi;
• calitatea apelor;
6.18.3 Conţinutul documentar al Fişei de localitate “Alimentarea cu apă şi canalizare”- Documentary content of the Locality File “ Water supply and sewage”
Privind cadrul natural:a) relieful: trăsăturile morfografice, morfometrice şi morfologice: trepte morfogenetice,
tipologia formelor de relief, morfodinamica contemporană, restrictivitate geomorfologică, risc geomorfologic indus de procesele geomorfologice contemporane, expoziţia versanţilor, ponderea suprafeţelor plane ori cvasiplane în raport cu suprafeţele înclinate;
b) climatul: caracteristicile principalelor elemente climatice;c) potenţialul natural al solului şi subsolului: tipurile de soluri şi categoriile de roci care apar în
zonă, importanţa lor economică;d) reţeaua hidrografică, evidenţiindu-se scurgerea medie, maximă şi minimă pe subbazin,
debitele şi regimul acestora, porţiunile de pe cursurile de apă cu posibilităţi de creştere a debitului şi de producere a fenomenului de inundaţii etc.;
e) zonele de riscuri naturale (în conformitatea cu H.G. 382/2003), la un nivel de detaliu de 1:100 000, identificarea şi definirea zonelor de riscuri naturale şi a tipologiei fenomenelor de risc natural (cutremure de pământ, inundaţii şi alunecări de teren);
f) modelul geospaţial al localităţii şi a vecinătăţilor cu care interrelaţionează într-un spaţiu determinat geografic şi istoric (ANEXA 24 - Cartarea aprovizionării cu apă; ANNEX 24 - Mapping with water victualling);
g) zone şi subzone naturale, cu indicarea modului de utilizare a terenurilor, a existenţei şi tipului ariilor naturale protejate;
h) disfuncţionalităţi naturale.
Privind potenţialul economic:Informaţiile despre potenţialul economic trebuie să evidenţieze dezvoltarea funcţiunilor
economice în relaţie cu celelalte componente ale spaţiului: resursele materiale, umane şi echiparea tehnică, la sfârşitul lui realizându-se o sinteză care cuprinde şi indicatorii28 sintetici ai dezvoltării economice. Potenţialul economic este deosebit de important deoarece reprezintă o parte consistentă
28 Din 1990 ONU a introdus o nouă modalitate de măsurare a nivelului de dezvoltare a ţărilor prin combinarea mai multor indicatorii în cadrul unui sistem al indicatorilor dezvoltării umane (Human Development Index H.D.I.). Cuprinde 3 componente de bază ale dezvoltării umane: longevitatea; cunoştinţele; standardul de viaţă. Prin combinarea valorilor acestui grup de indicatori se determină pentru fiecare ţară nivelul valoric al indicatorilor dezvoltării umane.
111
prin acesta sunt asigurate fondurile şi instrumentele financiare necesare realizării, optimizării sau modernizării infrastructurii alimentărilor cu apă, canalizărilor şi staţiilor de epurare necesare sau existente. Analiza economică se efectuează prin gruparea activităţilor economice în trei sectoare economice: primar (agricultură, silvicultură, piscicultură), secundar (construcţii şi industrie) şi terţiar (servicii) şi analiza acestora prin intermediul unor indicatori diferenţiaţi, atât cât permite statistica la nivel de localitate. O analiză mult mai detaliată este cea oferită de fiecare activitate economică în parte şi în special în sectorul primar, destinat agriculturii, datorită caracterului său preponderant. În secţiunea destinată agriculturii se analizează următoarele aspecte: locul şi rolul în economia spaţiului; potenţialul productiv; nivelul de productivitate; formele de proprietate (gospodărie familială, asociaţie agricolă, societate comercială privată şi de stat); suprafaţa agricolă şi structura ei pe principalele categorii de folosinţă (arabil, păşuni, fâneţe, livezi, vii); profilul producţiei agricole: vegetală, zootehnică, mixtă cu diferite variante; forţa de muncă din agricultură: gradul de asigurare, nivelul de pregătire, tendinţe de evoluţie.
Secţiunea industrie analizează: locul şi rolul industriei în economia spaţiului; structura activităţilor industriale în vederea determinării necesarului de apă şi a poluanţilor specifici activităţii industriale29.
Secţiunea servicii cuprinde analiza comerţului, a transporturilor (rutier, feroviar şi aerian) şi a turismului. Acesta din urmă va cuprinde analiza următoarelor aspecte: structura şi distribuţia pe zone geografice şi aşezări a resurselor şi obiectivelor turistice; repartiţia teritorială, structura, dinamica amenajărilor şi dotărilor existente; gradul de valorificare a potenţialului turistic: circulaţia turistică şi gradului de utilizare; propuneri de amenajare privind utilizarea condiţiilor pe care le oferă cadrul natural, inclusiv lacurile de acumulare existente, în vederea realizării unor dotări de odihnă, agrement şi turism adecvate pentru deservirea populaţiei din localităţile situate în apropiere şi a turiştilor în tranzit; amenajarea unor noi staţiuni turistice.
Analiza firmelor este foarte importantă, întrucât dinamica acestora este un indicator important al dezvoltării economice şi al perspectivelor consumurilor de apă. Aceasta se poate realiza prin clasificarea firmelor după mărime (mici, mijlocii, mari) şi specializare.
Privind populaţia:Analiza populaţiei va implica abordarea următoarelor probleme:
a) volumul şi structura potenţialului uman: numărul de locuitori; punctele şi arealele de concentrare a populaţiei (densitatea populaţiei); categoria de mărime a localităţii după numărul de locuitori;
b) structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă; structura populaţiei active pe principalele ramuri de activitate (primar, secundar, terţiar);
c) dinamica populaţiei: sporul natural şi migrator al populaţiei pe o perioadă de 5–10 ani;d) evidenţierea disfuncţiilor demografice şi a zonelor care necesită măsuri pentru evitarea unor
fenomene demografice negative;La nivelul întregului bazin hidrografic, analiza populaţiei trebuie să implice prognoza
populaţiei în perspectivă, pe etape, estimată în mai multe variante. Evoluţia populaţiei poate fi apreciată pentru întregul bazin, pe principalele categorii de localităţi (predominant rurale, semnificativ rurale şi predominant urbane) şi pe fiecare municipiu, oraş şi comună.
6.19 Calitatea factorilor de mediu - Environmental factors quality
Analiza componenţială a calităţii factorilor de mediu utilizând metodologiile de evaluare şi indicatorii consacraţi precum şi referinţe consacrate pe plan european (Legea 311/2004 Valori de intervenţie-Olanda); abordările analitice pot evidenţia disfuncţionalităţile ca bază pentru trasarea unei strategii de dezvoltare la nivel local, zonal sau de bazin, în funcţie de nivelul de tipizare multiplă a spaţiului geografic aparţinător bazinului Buzău (aşezări predominant rurale, semnificativ
29 ANEXA Lista principalilor indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate in receptori, inscrisi in actele de reglementare din punct de vedere al gospodaririi apelor emise pe categorii de folosinte
112
rurale şi predominant urbane), axele de dezvoltare şi definirea valorilor orientative pentru dotarea infrastructurală.
6.19.1 Factorul de mediu: APĂ - Environmental factor: WATER
În alcătuirea resurselor de apă din bazinul hidrografic Buzău intră pe de o parte apele subterane (freatice şi de adâncime), iar pe de altă parte apele de suprafaţă, adică reţeaua de râuri şi lacuri naturale şi artificiale.
Apele subterane-freatice se definesc, în funcţie de condiţiile geologice, pe trei zone: cea montană, unde stratul acvifer se află de regulă la adâncime, cea din zona subcarpatică unde stratul acvifer este bogat şi cea de câmpie unde stratul acvifer prezintă calităţi corespunzatoare unei utilizări diversificate dar prezenţa în exces a nitraţilor impune o tratare corespunzătoare şi, implicit, costuri suplimentare. Zonele sensibile la nitraţi sunt reprezentate în tot spaţiul hidrografic analizat iar cele vulnerabile la nitraţi proveniţi din surse agricole au fost identificate în perimetrele a 3 localităţi (Balta Albă, Galbenu, Verneşti).
Apele de suprafaţă îndeplinesc, conform majorităţii indicatorilor, condiţiile pentru a fi utilizate pentru alimentarea cu apă, potabilă şi industrială, piscicultură şi irigaţii. Reţeaua de aducţiune precară, şi deteriorarea constantă şi profundă a sistemelor de irigaţii, suprapuse cu creşterea temperaturilor medii multianuale şi tendinţa de aridizare a zonei indică necesitatea elaborării unei strategii distincte de exploatare, bazate pe utilizarea unor tehnologii moderne care să reducă la maxim pierderile pe timpul transportului. În special în localităţile de câmpie situate pe malul drept al Buzăului, o soluţie o poate constitui alimentarea controlată a stratului acvifer şi prelevarea ulterioară a apei din reţeaua extrem de numeroasă a puţurilor existente.
Supravegherea calităţii apelor din bazin, parte integrantă a sistemului de Monitoring Naţional al Calităţii Apelor (MNCA), este realizată, în prezent de către Laboratorul de chimie, biologie şi bacteriologia apei. Sunt astfel monitorizate 5 subsisteme: ape curgătoare de suprafaţă, lacuri, ape subterane freatice, surse de potabilizare şi ape uzate.În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, cele mai importante surse de poluare sunt evacuările de ape uzate menajare şi industriale insuficient epurate sau neepurate direct în emisari şi depozitarea neconformă a deşeurilor menajere şi industriale.
Apele subterane freatice sunt monitorizate de SGA Buzău şi Brăila pe baza analizelor fizico-chimice şi bacteriologice.
Identificarea tuturor zonelor cu acviferul freatic poluat, a zonelor cu indicatori depăşiţi şi cauzele acestora se poate realiza prin prelevarea punctuală a probelor de ape freatice şi de sol şi interpretarea analitică a rezultatelor obţinute în laborator (Ex.: Studiu de caz B).
Monitorizarea evacuărilor de ape uzate epurate în emisarii naturali şi evaluarea acestora indică faptul apelor insuficient epurate, epurate conform sau neepurate (Ex.: Studiu de caz A).
Identificarea tuturor zonelor cu acviferul freatic poluat precum şi Monitorizarea evacuărilor de ape uzate epurate în emisarii naturali trebuie să stea la baza întocmirii unor harţi ale zonelor critice şi a bazelor de date care să cuprindă:
• depăşiri ale standardelor de calitate;• tipul degradării;• localitatea şi suprafaţa afectate (ha);• depuneri de deşeuri menajere şi industriale.
Pe baza evaluării factoriale a stării mediului se poate elabora o analiză SWOT (puncte puternice, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări), pe domenii de analiză, pe baza profilului realizat30. La analiza problemelor şi posibilităţilor nu se poate neglija analiza mediului extern, deoarece întâmplările externe pot întări sau diminua caracteristicile pozitive sau negative din interior. În urma 30 analiza SWOT este un instrument des utilizat în procesul de planificare strategică, folosit pentru realizarea strategiilor.
113
acestei analize se pot fixa obiectivele concrete şi planul de acţiune care contribuie la realizarea obiectivelor.
Analiza SWOT poate fi redusă astfel încât să cuprindă doar acele puncte puternice şi slabe, oportunităţi şi ameninţări care sunt foarte importante şi specifice bazinului Buzău.
După completarea acestor Fişe de localitate Fişe de localitate “Alimentarea cu apă şi canalizare”, determinarea punctelor tari şi slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor se poate elabora tipul de strategie care să fie urmată sau planurile de acţiune pentru realizarea obiectivelor.
Baza de date teritorială (în format GIS)Baza de date geografică poate fi concepută pentru accesarea în regim interactiv, utilizând
facilităţile oferite de ArcView. Acesta este unul dintre produsele software în domeniul tehnologiilor GIS. Programul beneficiază de o platformă foarte stabilă care permite atât vizualizarea şi analiza datelor spaţiale (grafice, hărţi) cât şi importul-exportul datelor în structuri compatibile programelor CAD, AM/FM. Structura datelor caracteristice programului menţionat conţine o bază de date spaţială (hărţi) căreia îi este asociată o bază de date atribut (ce conţine descrierea cantitativă şi calitativă a elementelor spaţiale), care alcătuiesc banca de date. Această bancă de date poate fi interogată, completată şi analizată interactiv (în timp real), ceea ce conferă o mare flexibilitate în utilizare. Datorită capacităţilor de import-export această bancă de date poate fi, la solicitarea beneficiarului, convertită astfel încât să poată fi exploatată şi în cadrul altor programe AutoCAD, MapInfo, GeoMedia. Documentaţiile aferente unităţilor teritoriale de rang inferior judeţului vor fi integrate în banca de date în cele două categorii: piese scrise (text – fişiere doc; date – fişiere xls) şi piese desenate (hărţi – format jpeg). Pentru întreaga bancă de date, elementele cartografice vor utiliza proiecţia STEREO 70 (în conformitate cu legea cadastrului).
Baza de date preluată din Fisa de localitate “Alimentarea cu apă şi canalizare”, inclusiv hărţi, scheme, cartograme, grafice, se transpune în format compatibil GIS:
a) Cadrul natural/mediu, zone/sate expuse sau afectate de riscuri naturale: inundaţii, alunecări de teren, cutremure; zone/sate/cătune cu probleme privind resursele de apă: zone deficitare, zone vulnerabile, zone cu resurse nepotabile, resurse de apă poluate; zone/localităţi expuse la riscuri tehnologice; zone/localităţi afectate de alte presiuni antropice: de urbanizare excesivă şi/sau necontrolată, zone extractive de suprafaţă; zone/factori naturali care necesită măsuri de protecţie: zone de mare biodiversitate, zone umede, factori balneari, turistici, peisaje naturale etc; zone/localităţi afectate de poluare; depozite necontrolate de deşeuri;
b) Reţeaua de aşezări umane - deficienţe în structura şi repartiţia în teritoriu; în satisfacerea indicatorilor minimali de definire conform legii, şi asigurarea accesibilităţii; deficienţe în funcţionarea reţelei de localităţi: zone lipsite de dotări, aşezări umane cu probleme de dotare şi echipare tehnico-edilitară; aşezări umane cu probleme de locuire;
c) Structura socio-demografică - zone/sate cu scăderi importante de populaţie; zone/sate cu probleme demografice: spor natural negativ, îmbătrânire a populaţiei, dezechilibre structurale;
d) Gospodărirea apelor - surse de alimentare cu apă care necesită măsuri de protecţie; zone care necesită lucrări hidrotehnice: îndiguire, regularizări de cursuri de apă etc.; probleme în funcţionarea amenajărilor hidroameliorative pentru agricultură: irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solurilor etc.,terenuri agricole ce necesită amenajări specifice;
e) Structura activităţilor economice: zone forestiere defrişate şi afectate de poluare; zone/localităţi cu potenţial turistic, dar lipsite de dotări adecvate;
f) Zonificarea teritoriului: zone în care se solicită reorganizări ale unităţilor administrativ-teritoriale.
6.20 Infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare în perspectivă - The perspective of water supply and sewage infrastructure
O importanţă categorie de infrastructuri, de a căror realizare depinde nivelul de trai şi activitatea comunităţilor locale, o reprezintă reţelele destinate alimentării cu apă şi canalizarii.
Reţelele de alimentare cu apă sunt o prioritate pentru numeroase localităţi, în care aprovizionarea cu apă a locuinţelor şi a activităţilor economice este incompletă sau deficientă. Într-o
114
proporţie mai mare sunt necesare reţele de canalizare ale localităţilor şi unităţi de epurare a apelor uzate aferente acestor reţele. Într-o legătură strânsă cu infrastructurile amintite mai sunt lucrările de combatere a proceselor naturale distructive, cauzate în special de circulaţia apei.
6.20.1 Amenajarea bazinului hidrografic Buzău - Arranging the hydrographic basin of river Buzau
În domeniul gospodăririi apelor şi echipării edilitare sarcinile principale ale judeţului sunt în direcţia realizării alimentării cu apă a majorităţii populaţiei, a echipării cu canalizare şi staţii de epurare a tuturor localităţilor.
Pe baza rezultatelor analizei efectuate asupra gospodăririi apei, se pot formula obiectivele strategiei de dezvoltare în acest domeniu.
Scopul principal îl constituie gospodărirea raţională a resurselor de apă şi protecţia lor împotriva epuizării şi poluării, în strânsă legătură cu principiile protecţiei mediului şi asigurării unei dezvoltări durabile.
Realizarea scopului este determinată de realizarea obiectivelor operaţionale, care sunt:• suplimentarea debitelor şi transportul apei în zone cu deficit de apă; • îmbunătăţirea alimentării cu apă a localităţilor;• îmbunătăţirea echipării cu reţele hidroedilitare a localităţilor urbane;• asigurarea alimentării cu apă şi a canalizării apei uzate în localităţile rurale;• asigurarea calităţii surselor de apă prin realizarea sistemelor de canalizare a apei uzate şi
epurarea acestora la parametrii prevăzuţi în standardele actuale;• apărarea împotriva efectelor distructive ale apei prin întreţinerea şi realizarea lucrărilor de
îndiguiri de maluri şi regularizări ale cursurilor de apă.Direcţiile de aplicare a obiectivelor sunt: amenajarea bazinelor hidrografice suprapuse pe
teritoriul judeţean şi asigurarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă, a canalizării apei uzate şi epurării acesteia.
Măsurile concrete de realizare a măsurilor se bazează pe programele de dezvoltare existente după cum urmează:
a) Amenajarea bazinelor hidrografice se va realiza prin lucrări de: acumulări, aducţiuni, regularizări şi îndiguiri.b) Regularizări şi îndiguiri şi de întreţinere pentru îndiguirile şi regularizările existente.
De asemenea, în zonele inundabile se propun măsuri de remediere şi anume:- supraînălţări de diguri- reparaţii ale zidurilor de sprijin, pereelor- decolmatări ale cursurilor de apă- coborârea nivelurilor talvegurilor- decolmatarea secţiunilor podeţelor.
Pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă, a canalizării apelor uzate şi epurarea lor, având la bază şi “Programul de alimentări cu apă şi canalizări” din Strategiile de dezvoltare ale judeţelor, se fac următoarele propuneri:
I. municipiul Buzău- extinderi ale reţelei de distribuţie a apei potabile în diferite zone ale municipiului;- reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare;- reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare.
II. oraşele din bazin- modernizarea staţiei de tratare a apei; - extinderea reţelei de canalizare; - reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a celor pentru canalizarea apei uzate;
III. localităţile predominant urbane- realizarea şi reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu apă;
115
- realizarea staţiei de epurare a apei uzate;- realizarea sistemului de canalizare a apei uzate.
IV. localităţile semnificativ rurale- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă; - realizarea sistemului de canalizare a apei uzate.
V. localităţile predominant rurale-îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă;-realizarea sistemului de colectare al apelor uzate din gospodăriile rurale. Alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea apei uzate din localităţile rurale sunt propuse pe
baza aceluiaşi programelor de dezvoltare ale judeţelor din bazin (ANEXA 25 Aglomerări umane cu reţele de alimentare cu apă în b.h.Buzău; ANNEX 25 - Human agglomerations with water supply networks in the hydrographic basin of river Buzau).
6.21 Concluzii - Conclusions
• realizarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile care au elaborate documentaţii tehnice;• îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă în localităţile unde acesta este apreciat ca
satisfăcător;• elaborarea documentaţiilor tehnice, la nivel SF sau SPF, pentru realizarea sistemului de
alimentare cu apă în localităţile semnificativ rurale care în prezent se alimentează din pânza freatică;
• realizarea reţelelor de canalizare şi staţiilor de epurare a apei uzate în localităţile predominant urbane care au alimentare cu apă şi au elaborate documentaţii tehnice;
• realizarea sistemului de canalizare a apei uzate în localităţile semnificativ rurale care au elaborate documentaţii tehnice;
• realizarea documentaţiilor tehnice pentru canalizarea apei uzate în localităţile semnificativ rurale în care acest sistem lipseşte;
• elaborarea documentaţiilor tehnice pentru îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă în localităţile predominant rurale;
• realizarea măsurilor de îmbunătăţire a sistemului de alimentare cu apă potabilă în localităţile predominant rurale;
• realizarea sistemului de colectare al apelor uzate din gospodăriile rurale în localităţile predominant rurale.
Implementarea măsurilor prezentate va avea o eficienţă maximă dacă se aplică prioritar, funcţie de criteriile de clasificare cuprinse în fişele localităţilor.
Se propun două etape şi anume:• etapa I, etapă prioritară, în care sunt incluse localităţile predominant urbane care au sisteme
de alimentare cu apă şi canalizare, nesatisfăcătoare din punct de vedere al serviciului prestat, localităţile semnificativ rurale cu un trend pozitiv în perspectiva socială şi care au surse sigure de finanţare, precum şi cele vizate în programele de dezvoltare;
• etapa a II-a, etapă de perspectivă în care sunt incluse restul localităţilor din bazin.
116
CAPITOLUL 7 – CHAPTER 7Estimarea evoluţiei cerinţelor de apă în bazinul hidrografic Buzău
Assessment of water needs evolution in the hydrographic basin of river Buzau
7.1 Obiectivele mondiale pentru accesul la apa potabilă - Global objectives for the potable water access
Accesul la apă potabilă constituie o preocupare de prim ordin la nivel mondial, viaţa, sănătatea, săracia s.a., toate sunt în directă legatură cu apa. Din aceasta cauză la Forumurile Mondiale ale apei s-au adoptat printre altele urmatoarele obiective:
o până în anul 2015, să se reducă la jumătate numărul populaţiei fără acces la apă potabilă şi canalizare;
o până în anul 2025, apa şi canalizare pentru toată populaţia planetei.Pentru o prognoză fezabilă a cerinţelor de apă pentru folosinţe este necesară existenţa unor
studii de detaliu asupra folosinţelor specifice de apă. În condiţiile inexistenţei unor asemenea studii, pentru o evaluare preliminară a cerinţelor de apă pot fi folosite orientativ o serie de date la nivel naţional sau regional din literatură care dau ponderea utilizării apei pe folosinţe, precum şi unii indicatori privind rata consumului de apă pe locuitor şi pe folosinţe.
În aces scop, se prezintă ratele prelevărilor de apă pe folosinţe şi locuitor, având ca sursă, Raportul “The World Water – 2006” În raport este inclusă şi România, cu valorile corespunzatoare anului 2003.
Tabelul 7.1 - Volumul total de apă prelevat pentru populaţie în anul 2006Table 7.1- Total volume of water taken for the population in 2006
Volumul de apă prelevat pentru populaţie total mediul urban mediul rural*mil.m3 1.160 1070 90
* sistemele centralizate de alimentare cu apa din sursa de apa brută gestionată de ANAR
Dacă se raportează acest volum la numărul populaţiei din mediul rural racordată la sistemele de alimentare cu apă, rezultă un volum specific de 28,16 m3/locuitor.
Prin comparaţie cu rata utilizării apei pentru populaţie din alte ţări, unde rata utilizării apei pentru populaţie este exprimată prin raportarea volumului de apă distribuit la întreaga populaţie (indiferent dacă este racordată sau nu la sistemele centralizate de alimentare cu apă), pentru populaţia Romaniei s-a calculat, chiar dacă anii de referinţă sunt diferiţi la nivelul anului 2006, o rată a utilizării apei pentru populaţie de 53,7 m3/locuitor.an. Chiar dacă anii de referinţă sunt diferiţi şi cuprind un interval de 10 ani, se constată urmatoarele:
o rata de utilizare a apei pentru populaţie, în România este mai mica decât cea din: Cipru 68 m3/locuitor.an – 2000; Republica Cehă 76 m3/locuitor.an – 2002; Elveţia 84 m3/locuitor.an – 2002; Franţa 86 m3/locuitor.an – 2000; Italia 131 m3/locuitor.an – 1998; Austria 157 m3/locuitor.an – 1999.
o ponderea volumelor de apă prelevată pentru populaţie din volumul total de apă prelevat anual este foarte variată, pentru ţările europene fiind cuprinsă între 16% şi 18% în Franţa şi Italia, 24 – 35% în Elveţia, Cipru, Danemarca şi Austria. În România, pentru anul 2006, ponderea volumelor de apă pentru populaţie din volumul total prelevat a fost de 21%;
117
o în ceea ce priveşte spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa, ponderea volumelor de apă prelevate pentru populaţie este de 2% din volumul anual de apă prelevat pentru folosinţe (2003);
o se poate admite că la limita perioadei de prognoză avută în vedere, respectiv anul 2020, rata utilizării apei pentru populaţie se va situa în jurul valorii de 90 m3/locuitor/an, adică similară sau aproape similară cu ratele corespunzatoare din Republica Cehă, Elveţia şi Franţa.
(Anuarul de Gospodărire a Apelor 2006 - Administratia Naţională “Apele Române”)
7.2 Cerinţele de apă potabilă actuale şi prognozate - Actual and prognosis requests for potable water
Cerinţa de apă reprezintă acea cantitate de apă care trebuie prelevată la sursă, în scopul utilizării ei pentru asigurarea necesarului de apă pentru centrele populate din bazinul hidrografic Buzău. Nu este suficientă o determinare simplă a acesteia în raport cu numărul locuitorilor arealului şi normativele specifice, deoarece, un rol important îl au calitatea apei şi preţul ei. Din acest motiv, noţiunea de “cerinţă efectivă de apă”, adică aceea mărime a cerinţei de apă prelevate, de o anumită calitate şi la un preţ determinat, este mai bogată în conţinut.
Analiza diferenţei dintre cerinţa efectivă de apă şi consumul actual de apă, deci introducând şi elementul „factor economic”, conduc la o prognoză realistă a nivelului viitor al cerinţelor de apă şi, implicit, la dimensionarea şi repartiţia pe teritoriul b.h.Buzău a proiectelor pentru alimentări cu apă, superioară calitativ prognozei tradiţionale, prin extrapolarea tendinţelor istorice ale consumului pe locuitor.
Analiza prin metoda regresiilor multiple încorporează un şir de variabile (populaţie, venituri, preţul apei, şi perioade de restricţii) utilizate pentru evaluarea evoluţiei istorice a cerinţelor de apă şi de aici a prognozei acestora în viitor având însă dezavantajul de a nu cuantifica aspecte socio-economice, tehnologice şi comportamentale care au influenţe semnificative asupra nivelului cerinţei.
Există insă şi alte metode şi tehnici pentru prognoza evoluţiei cerinţelor de apă care au la bază proiecţii ale unor variabile explicative despre care se cunoaşte că sunt în corelaţie cu cerinţele de apă. U.S. Corps of Engineers a identificat şase asemenea metode de prognoză:
1. cerinţa pe locuitor;2. cerinţa pe abonat;3. coeficient pe unitatea de utilizare;4. modele multivariate;5. modele speciale ale cerinţei de apă;6. modele contingentate.
Primele trei metode sunt metode statistice care utilizează o singură variabilă explicativă. Metoda cerinţei pe locuitor utilizează numai numărul populaţiei şi o rată globala a consumului.
Metoda pe abonat este deasemenea limitată la o singură variabila explicativă, dar prezintă avantajul că include date mai bune şi în corespondenţă cu numărul de utilizatori.
Metoda coeficientului pe unitatea de utilizare, foloseşte de asemenea, o singură variabilă explicativă, alta decât numărul populaţiei, ori serviciul de conectare.
Metodele bazate pe modele multivariate sau modele speciale ale cerinţei de apă, poartă numele de metode econometrice (sau cu coeficienţi multipli) şi ele încorporează mai mult decât o variabilă explicativă. Aceste modele încorporează preţul apei, veniturile populaţiei ca şi alte variabile luate din teoria economică, implicând cauzalitatea şi semnificaţia statistică a unor coeficienţi. Deoarece în prognoza cerinţelor de apă apar numeroase incertitudini, luarea în consideraţie a acestora se bazează pe utilizarea abordării aleatoare.
7.2.1 Factorii care influentează cerinţele de apă - Factors which influence request for water
Nivelul actual de influenţă şi tendinţele de evoluţie ale acestor factori, sunt elemente de mare interes în prognoza evoluţiei viitoare a cerinţelor de apă.
Factori cu influenta directă asupra cerinţelor de apa sunt:118
o natura folosinţei de apă (alimentarea cu apă a populaţiei, industrială, ecologice etc.);o disponibilul de apă la sursă;o tariful/preţul apei;o existenţa unor surse alternative;o numărul populaţiei şi mediul de locuire;o venitul pe gospodărie/familie;o clima;
Factori cu influenţă directă asupra cerinţelor de apă sunt:o starea actuală a sistemului de alimentare cu apă (pierderile de apă, presiunea de serviciu);o calitatea serviciului;o rata de ocupare a populaţiei;o factori socio-culturali;o echipamentele, dispozitivele, aparatura;o gradul de recirculare.
Necesarul de apă al aşezărilor umane din b.h.Buzău cuprinde apa pentru trebuinţele gospodăreşti ale populaţiei, utilizările publice precum igenizarea reţelelor stradale şi al celorlalte spaţii publice, întreţinerea spaţiilor verzi şi, nu în ultimul rând, pentru asigurarea funcţionării unei reţele de hidranţi pentru stingerea incendiilor.
Informaţiile necesare elaborarii prognozei evolutiei cerinţelor de apă ale folosinţelor sunt de mai multe feluri:
o informaţii istorice – ce pot servi la estimarea utilizării viitoare a apei;o aceste informaţii pot indica principalii factori cu rol determinant în utilizarea apei;o proiecţii asupra evoluţiei populaţiei, având la bază studii demografice;o repartiţia populaţiei pe medii de locuire, pe judeţe, pe regiuni de dezvoltare, pe bazine/spaţii
hidrografice;o Produsul Intern Brut şi evoluţia acestuia;o veniturile populaţiei/gospodăriilor, pe judeţe şi regiuni de dezvoltare;o produsul proiectat a fi obţinut în sectoarele agricol, industrial, energetic, minier, precum şi
în sectoarele manufacturiere majore, în vederea distribuţiei regionale a activităţilor economice având la baza Produsul Intern Brut proiectat;
o rata proiectată a utilizării apei pe cap de locuitor având la baza avansurile tehnologice şi împărţirea utilizatorilor pe tipuri specifice.
Evaluarea necesarului de apă pentru populaţie ia în considerare evoluţia populaţiei la nivel de regiune de dezvoltare aşa cum este ea prezentată de organismul de statistică al Uniunii Europene, EUROSTAT care are în vedere trei scenarii de evoluţie a populaţiei:
o un scenariu de baza (mediu);o un scenariu maximal;o un scenariu minimal.Pentru evaluarea necesarului de apă pentru populaţie se are în vedere şi atingerea unor anumite
obiective asumate:o până în anul 2015, întreaga populaţie urbană sa aibă acces la reţelele publice de apă;o până în anul 2015, 70% din populaţia României să aibă acces la sistemele centralizate de
alimentare cu apă în sistem regional.Pentru accesul populaţiei rurale la sistemele centralizate de alimentare cu apă, nu există
prevederi concrete la nivel naţional, strategiile regionale menţionând doar disparităţile existente între diferite regiuni de dezvoltare şi judeţe. În aceste condiţii, analizând situaţia la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană şi pentru apropierea de acestea, a fost propus un scenariu care prevede:
o până în anul 2015, ponderea populaţiei rurale cu acces la reţele publice de apă să ajungă la 50% (acolo unde ponderea existentă este inferioară acestei cifre);
119
o până în anul 2020, ponderea populaţiei rurale cu acces la reţele publice de apă să ajungă la 80%.
Necesarul de apă poate fi determinat pe baza următoarei relaţii:Ns=N⋅r unde:
N - numărul de locuitori; r - rata consumului pe locuitor (r) - poate fi considerată ca fiind constantă sau proiectată a se
modifica în timp având la bază date istorice. Rata consumului pe cap de locuitor poate fi exprimată pe baza standardelor şi normativelor.
Numărul locuitorilor echivalenţi, în bazinul hidrografic Buzău, s-a determinat în funcţie de datele existente la Comisia Naţională de Statistică.
Tabelul 7.2 – Numărul locuitorilor echivalenţi (1)Table 7.2 - Equivalent number of inhabitants (1)
Judeţul nr.locuitori echivalenţi –2008-urban rural TOTAL
Braşov - 3322 3322Covasna 9016 8740 17756Prahova - 4075 4075Buzău 224573 152916 377489Brăila 13055 15179 28234
B.H.BUZĂU 246644 184232 430876După prelucrarea şi extrapolarea datelor existente în portalul EUROSTAT al Uniunii
Europene privind evoluţia demografică a României şi datele existente la Comisia Naţională de Statistică, se pot regăsi trei scenarii de evoluţie a populaţiei bazinul hidrografic Buzău pentru intervalul 2008, 2015, 2020 - de baza, maximal şi minimal. Astfel, în scenariul de bază, s-a considerat o scădere de -2% a populaţiei până în anul 2015 după care urmează o reducere a acestui procent până la –1,48% până în anul 2020 şi o creştere de 2 % a populaţiei până în anul 2050. În anii de referinţă 2015 şi 2020, situaţia se prezinta astfel:
Tabelul 7.3 – Numărul locuitorilor echivalenţi (2)Table 7.3 - Equivalent number of inhabitants (2)
AnulNr. locuitori echivalenţi
2015 2018 2020Nr. % Nr. % Nr. %
Scenariu de bază 422247 -2 415663 -1,55 409502 -1,48Scenariu maximal 425971 -1,14 422195 -0,89 418638 -0,84Scenariu minimal 418756 -2,82 407939 -2,58 397904 -2,46
Pentru determinarea raportului dintre populaţia rurală şi cea urbană în perioada de prognoză s-a analizat tendinţa manifestată în bazinul hidrografic Buzău, de migrare uşoară a populaţiei către spaţiul rural în detrimentul celui urban, dublată, în cazul spaţiului urban, de o rată a natalităţii mai scăzută. Rata acestui balans al populaţiei poate fi ignorată, pe fondul dimensiunii reduse a acesteia, creşterii nivelului de trai şi a dezvoltării sociale. Gradului de urbanizare în bazinul hidrografic Buzău se situează la nivelul de 57% în prezent şi se estimează că va creşte până la 58% în 2015, 58,5% în 2018 şi 59% în 2020. În aceste condiţii, în cele trei scenarii ale evoluţiei populaţiei din bazinul hidrografic Buzău, repartiţia prognozată a populaţiei, pe medii de locuire, se prezintă astfel:
Tabelul 7.4 - Numărul locuitorilor echivalenţi (3)Table 7.4 - Equivalent number of inhabitants (3)
Anul mediu de locuire
Scenariulde baza
Scenariulmaximal
Scenariulminimal
2015 urban 245298 247489 243297rural 176949 178482 175459
120
Total 422247 425971 418756
2018urban 243191 246984 238644rural 172472 175211 169295Total 415663 422195 407939
2020urban 241606 246996 246613rural 167896 171642 151291Total 409502 418638 397904
7.2.2 Prognoza cerinţelor de apă pentru populaţia din mediul urban - Prognosis of requests for potable water in urban area
Conform cu P.O.S. Mediu, până în anul 2015, întreaga populaţie din mediul urban va fi racordată la sistemele centralizate de alimentare cu apă. În funcţie de scenariu şi considerând că rata de utilizare a apei creşte de la 53,7 m3/locuitor.an, în anul 2006, la 80 m3/locuitor.an în anul 2015, 85 m3/locuitor.an în anul 2018 şi la 90 m3/locuitor.an în anul 2020, rezultă urmatoarele volume de apă prognozate a fi prelevate, pentru populaţia din mediul urban:
Tabelul 7.5 Volume de apa prognozate pentru mediul urbanTable 7.5 - Volumes of water forecast for the urban
Anul Scenariul de baza Scenariul maximal Scenariul minimalmil.m3
2015 19623840 19799132.1 19463778.92018 20671235 20993646.4 20284766.82020 15522480 15768983.3 15236521.7
7.2.3 Prognoza cerinţelor de apă pentru populaţia din mediul rural - Prognosis of requests for potable water in rural area
Aprovizionarea cu apă prin sisteme centralizate a populaţiei rurale are câteva caracteristici specifice:
un slab nivel al serviciilor de apă; exploatarea şi întreţinerea sistemelor de aprovizionare cu apă se efectuează adesea la nivel
local, de comunitate şi de aici apariţia unor dificultati; apa este utilizată atât pentru băut, gătit, spălat, cât şi pentru adăparea animalelor din
gospodărie şi pentru irigarea grădinilor; mărimea ratei de utilizare a apei în mediul rural este în directă legatură cu tipul de acces la
sistemul centralizat de apă potabilă: branşamente la locuinţe, cişmele stradale sau tipuri combinate;
mărimea ratei de utilizare a apei în mediul rural depinde de caracteristicile fizico – geografice regionale, de modul de acces la retele centralizate de apa potabilă şi de profilul economic al zonei, de gradul de ocupare al populaţiei, de preferinţe şi de tradiţii.
7.2.4 Metode indirecte şi metode directe pentru estimarea cerinţelor de apă în mediul rural - Direct and indirect methods to estimate water request in rural area
Există două metode principale pentru evaluarea cerinţelor de apă în mediul rural: metode indirecte, în care cantitatea de apă utilizată este evaluată în funcţie de numărul
populaţiei, în termeni de rată de utilizare pe cap de locuitor; metode directe utilizând cercetări socio-economice şi tehnici de participare la evaluarea
unor utilizatori relevanţi, folosite pentru a estima atât cerinţa actuală de apă, cat şi cea viitoare.
În general, estimarea cerinţelor de apă pentru mediul rural este dificila deoarece: majoritatea sistemelor rurale de aprovizionare cu apa nu sunt contorizate; colectarea datelor privind cerinţele de apă în mediul rural sunt foarte costisitoare şi necesită
foarte mult timp;
121
nivelul serviciilor de apă asigurate de sistemele existente este adesea necunoscut.În scopul gestionării apelor la nivel de bazin/spaţiu hidrografic, se consideră că metodele
indirecte sunt cele mai adecvate pentru estimarea cerinţelor de apa din mediul rural.
7.2.5 Factorii care afectează cerinţele de apă în mediul rural - Factors which affect water request in rural area
Multe sisteme de aprovizionare cu apă existente în mediul rural sunt simple, însă evaluarea cerinţelor de apă este complicată şi depinde de numeroşi factori, precum:
numărul populaţiei; rata de ocupare a populaţiei; nivelul serviciului asigurat de sistemul de alimentare fiecărei gospodări; nivelul tarifelor pentru apă; disponibilitatea şi capacitatea de plata; cunoasterea locului şi a practicilor indigene; valorile culturale, traditii şi credinte religioase; conditii climatice; calitatea apei.
Populaţia - Cerinţele de apă sunt în relaţie directă cu numărul populaţiei. Cu toate acestea, în mediul rural este dificil de estimat cu exactitate numărul populaţiei, în special datorită migraţiei forţei de muncă fie în alte ţări, fie a celor care lucrează în oraşe pentru lungi perioade de timp.
Gradul de ocupare - Rata de ocupare a populaţiei afectează cerinţa de apă şi utilizarea ei. Toate studiile elaborate pe plan mondial dovedesc că o rată redusă a ocupării conduce în general la un consum mai mare de apă pe locuitor decât în cazul unei rate mai înalte de ocupare.
Nivelul serviciilor - Acest nivel este definit pentru un sistem de alimentare cu apă prin cantitatea şi calitatea apei disponibile la o distanţă dată de locuinţă.
În literatura şi practica mondială se disting patru niveluri tipice privind accesul la sursa sigură de apă:
nivel deficitar, în care sursa de apă este nesigură, sau inadecvată, sau timpul necesar pentru ducere şi întoarcere de la sursa de apă este mai mare de 30 de minute;
nivel minim, în care sursa de apă sigură şi adecvată este comunală şi care necesită pentru ducere şi întoarcere un timp mai mic de 30 de minute;
nivel mijlociu, în care sursa de apă este amplasată în curtea utilizatorului; nivel ridicat, în care utilizatorul este conectat cu locuinţă la o sursă sigură şi adecvată de
apă aflată continuu sub presiune.Metodele indirecte pentru estimarea cerinţelor de apa din mediul rural sunt cele mai practice.
Ele necesită informaţii care pot fi cuprinse în Fişa de localitateFişa de localitate “Identificarea oportunităţilor pentru alimentarea cu apă şi canalizare”:
date asupra populaţiei; cerinţa de apă pe locuitor; cunoaşterea nivelului consumurilor necontrolate, adică diferenţa dintre cantitatea totală de
apă distribuită şi cantitatea consumată.Metode directe pentru estimarea cerinţelor de apă în mediul ruralMetodele directe pentru evaluarea cerinţelor de apă din mediul rural au la bază o abordare
responsivă. Această abordare a căpatat o largă răspândire în lume în ultimii 10-15 ani. Ea este promovată deoarece practica mondială a arătat că acolo unde comunitatea este puţin implicată sau neimplicată în gestionarea apei, sistemele de alimentare cu apă au intrat în colaps.
Metodele directe folosesc următoarele tehnici principale: interviuri cu membrii comunităţii, pe baza unui set de întrebări legate de numărul de
persoane din gospodărie, câtă apă consumă zilnic, ce se consideră ca prioritară, apa pentru uzul casnic sau cea pentru agricultură etc;
discuţii pe grupuri comunitare şi grupuri ţintă;
122
vizite la faţa locului şi observaţii directe.
7.2.6 Prognoza cerinţelor de apă în mediul rural din b.h.Buzău - Water requests prognosis in the rural area of hydrographic basin of river Buzau
Pentru prognoza cerinţelor de apă în mediul rural în această lucrare s-a extrapolat o metoda mixtă, bazată pe metoda indirectă a cerinţei de apă pe cap de locuitor, şi pe o metodă directă, bazată pe datele furnizate de unele consilii judeţene, din care s-au dedus consumurile de apă pe locuitor în funcţie şi de modul de acces la sistemele centralizate de alimentare cu apă – branşament, cişmele, sau branşamente şi cişmele.
Analiza iniţială, la nivel naţional, pe baza căreia a fost efectuată extrapolarea, a fost efectuată în 168 de localităţi rurale cu populaţie cuprinsă între 1000 şi 5000 de locuitori.
În majoritatea localităţilor rurale, accesul direct al locuinţelor la sistemele centralizate de alimentare cu apa se realizează prin branşamente care reprezintă 58,1% din numărul locuitorilor.
Pentru prognoza cerinţelor de apa în mediul rural trebuie să se cunoască:• populaţia ce va fi prevăzută pentru acces la sistemele centralizate de alimentare cu
apă;• rata consumului de apă pe locuitor din mediul rural.
După estimările efectuate în cadrul acestei lucrări şi în conformitate cu prevederile Programului Operational Sectorial de Mediu – POSM, care prevede ca obiectiv accesul la sistemele centralizate de alimentare cu apă a 70% din populaţie în 2015, în bazinul hidrografic Buzău, în funcţie de scenariul adoptat, numărul populaţiei cu acces la sistemele centralizate de alimentare cu apă din mediul rural va ajunge la:
în scenariul de baza: - 176949 locuitori; în scenariul maximal: - 178482 locuitori; în scenariul minimal: - 175459 locuitori.
Având în vedere că, la nivelul anului 2010, numărul locuitorilor echivalenţi racordaţi la reţelele de alimentare cu apă este de 293698, adică 68,16% din totalul locuitorilor echivalenţi (430877) şi că, dintre aceştia, 170875 o reprezintă populaţia urbană racordată:
Tabelul 7.6 – Locuitori echivalenţi şi gradul de racordare în anul 2010Table 7.6 - Inhabitants equivalents and degree of connection in 2010
Judeţul Mediul urban Mediul rural Totall.e racordaţi % l.e racordaţi % l.e racordaţi %
Covasna 8741 8423 96.37 9016 5726 63.51 17757 14149 79.68Braşov - - - 3322 1791 53.93 3322 1791 53.93Prahova - - - 4075 1764 43.28 4075 1764 43.28Brăila 13055 10955 83.92 15179 11353 74.80 28234 22308 79.01Buzău 224573 151496 67.46 152917 102190 66.83 377489 253686 67.20Total 246369 170875 69.36 184509 122824 66.57 430877 293698 68.16
rezultă că, pentru atingerea obiectivului stabilit pentru anul 2015 situaţia se prezintă astfel:
Tabelul 7.7 – Locuitori echivalenţi la nivelul anilor 2015 -2020Table 7.7 - Inhabitants equivalents for 2015-2020 period
Anul mediul Scenariulde baza
Scenariulmaximal
Scenariul minimal
2015urban 245298 247489 243297rural 176949 178482 175459Total 422247 425971 418756
2020urban 245298 247489 243297rural 50275 50691 49832Total 295573 298180 293129
123
Din analiza tabelelor de mai sus rezultă: racordarea de 100% a populaţiei urbane, până în anul 2015, la sistemele centralizate de
alimentare cu apă, reprezintă gradului de racordare pentru încă 76614 – 72422 din totalul populaţiei bazinului, în toate cele trei scenarii;
ponderea aşezărilor rurale devine extrem de importantă în toate scenariile, întrucât, la nivelul anului 2015, înrucât, pentru îndeplinirea obiectivului de 70%, evoluţia gradului de racordare devine prioritară;
Se impune stabilirea unor alte criterii pentru asigurarea accesului la apă a populaţiei rurale:
1. Analiza termenelor de conformare, întrucât cele planificate induc riscul neatingerii obiectivului:
Tabelul 7.8 – Termene de conformareTable 7.8 - Deadlines for compliance
Numărul de localităţi rurale Termen de conformare2 20104 20136 201519 201714 2018
2. până în anul 2015, racordarea localităţilor cu mai mult de 4000 locuitori (18 localităţi=104199 locuitori) şi până în anul 2020 a celor cu 2000 până la 3999 locuitori (26 localităţi = 80033 locuitori);
3. până în anul 2015, racordarea localităţilor predominant urbane şi până în anul 2020 a celor semnificativ rurale;
Criteriile 2 şi 3 sunt derivate ale primului criteriu, întrucât ele trebuie să îndeplinească obiectivele asumate până în anul 2020.
Criteriul al doilea introduce, suplimentar, o ierarhizare a obiectivelor pe criteriul numărului de locuitori, rezolvând un aspect economic, legat de realizarea unui număr de proiecte mai mic pentru un număr mai mare de locuitori.
Criteriul al treilea este cel mai complex, întrucât introduce o ierarhizare care înglobează, alături de aspectele de ordin economic şi aspectele legate de:
♦ Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă;♦ Cadrul natural;♦ Populaţie;♦ Potenţialul economic;♦ Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului etc.
Considerând, pentru etapa actuală, norma specifică de apă (r) de 147 l/om/zi (53,7m3/an.loc), în mediul urban şi 20 l/om/zi (7,3m3/an.loc),în mediul rural rezultă că, necesarul de apă potabilă pentru centrele populate din bazinul hidrografic Buzău este următorul:
Tgp= N*ns= (246643*147)+( 184233*20)= 39971589 l/zi= 14589630m3/an
Conform STAS 343/1-91, considerând necesitatea creşterii gradului de confort al populaţiei, pentru perioada 2015-2020 s-a adoptat norma specifică de 80-90 m3/an pentru mediul urban şi 200 l/om,zi (73m3/an) pentru mediul rural, rezultând urmatoarele volume de apa prognozate a fi prelevate pentru mediul rural (în mil.m3).
Tabelul 7.9 -Volume de apa prognozate pentru mediul ruralTable 7.9 - Forecast volumes of water for rural
Anul Scenariul Scenariul Scenariul124
de baza maximal minimal2015 6458675 6514593 64042902020 9805141 10023922 10008300
Pe baza calculelor efectuate pentru localităţi reprezentative s-a estimat că necesarul de apă pentru spălatul şi stropitul străzilor, pieţelor publice şi stropitul spaţiilor verzi şi pentru unităţile industriei mici precum şi pentru refacerea rezervei de incendiu variază între 10-20% din necesarul de apă pentru nevoi gospodăreşti şi publice. În prezenta lucrare se consideră un procent de 15%.
Cerinţa de apă pentru nevoi gospodăreşti se mai determină ţinând seama de: ♦ numărul şi dimensiunile gospodariilor♦ venitul pe familie♦ costurile utilizării apei în prezent♦ costul utilizării viitoare a apei♦ taxele de racordare♦ disponibilitatea şi calitatea serviciului♦ consumul actual de apa♦ cerinţe legislative (constrângeri)♦ densitatea şi structura populaţiei;♦ influente culturale.♦ necesarul de apă; ♦ nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare: pentru spălarea
aducţiunilor, a reţelelor de distribuţie, a reţelei de canalizare, asigurarea tehnologiei de funcţionare a staţiilor de epurare etc.;
♦ pierderile de apă în aducţiune şi reţeaua de distribuţie. 7.3 Sursele de apă ale zonelor rurale - Water sources of rural areas
În zonele rurale trebuie avut în vedere faptul că apa este utilizată nu numai ca apă menajeră, ci şi în alte scopuri (zootehnie, legumicultură). Totodată, implementarea unor proiecte de alimentare cu apă este condiţionată de veniturile populaţiei şi mai ales de disponibilitatea de plată a acestora. Daca o apa de buna calitate şi dintr-o alta sursa este disponibila, atunci populaţia, dar şi orice alta folosinta în general, vor fi putin interesate sa renunte la sursa şi sa apeleze la un sistem centralizat, mai ales daca pretul apei este mai mare decat pentru sursa alternativa. Acest fenomen se manifesta cu precadere spre exemplu în zonele rurale, acolo unde apa freatica este la mica adancime, este de buna calitate, este disponibilă tot anul, iar gospodăriile au propriile fântâni.
Sursele de apă subterane care alimentează aceste fântâni pot fi straturi freatice, straturi de apă cu nivel liber sau de unică presiune, straturi de mică adâncime (sub 50 m), straturi de medie adâncime (50 - 100 m) şi straturi de mare adâncime (peste 100 m).
Conform definiţiei, un puţ (fântână) este o groapă săpată prin foraj artificial în scoarţa pământului, prin care se poate extrage apă sau alte lichide aflate într-un zăcământ. Puţurile pot fi realizate pentru exploatare sau în alte scopuri tehnice.
Utilizarea puţurilor se face de regulă pentru a asigura apa potabilă şi menajeră în locurile unde nu există sisteme centralizate de furnizare a apei. De cele mai multe ori, apele din prima pânză freatică din zona de câmpie sunt infestate cu nitraţi peste limitele admise. A doua pânză conţine şi ea suficiente impurităţi care impun o tratare adecvată şi, evident, costuri suplimentare. A treia pânză freatică oferă însă condiţii admisibile pentru consum.
După adâncimea la care se execută forajele, ele pot fi catalogate ca fiind puţuri de mică sau de mare adâncime. Dacă în cazul celor de mică adâncime există un risc serios de contaminare datorită posibilităţilor crescute ca poluanţii să ajungă în pânza de apă freatică, acest neajuns este aproape exclus la puţurile de mare adâncime unde, datorită straturilor geologice succesive, se produce o filtrare eficientă, apele provenite din acviferele de adâncime fiind aproape lipsite de impurităţi organice.
125
În executarea forajelor pentru alimentare cu apă un loc important îl ocupă investigarea geofizică (carotajul geofizic), metoda de cercetare cuprinzând un complex de înregistrări-diagrafii efectuate în găuri de sondă pentru stabilirea profilului geologic, determinarea naturii formaţiunilor traversate, grosimea, succesiunea şi adâncimea stratelor traversate.
Programul de investigare geofizică standard a forajelor hidrogeologice, funcţie de parametrul fizic înregistrat, presupune folosirea în general a metodelor carotajului electric şi carotajului radioactiv, cu sau fără înregistrări de termometrie şi cavernometrie.
Datele generale obţinute prin interpretarea diagrafiilor carotajului permit separarea formaţiunilor argiloase de restul formaţiunilor, determinarea zonelor poros-permeabile cu posibilă circulaţie de fluide, a limitelor dintre strate, grosimea lor ş.a.
În cazul forajelor hidrogeologice tubate, vechi, diagrafia radiaţiei gamma natural poate oferi informaţii privind orizonturile poros-permeabile, eventual acvifere, stabilirea unor modalităţi eficiente pentru reabilitarea forajelor.
Executarea forajelor pentru alimentare cu apă presupune şi existenţa unor studii hidrogeologice31.
Cercetarea hidrogeologică are ca scop determinarea existenţei apelor subterane, utilizabile pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială, precum şi prevederea şi combaterea efectului negativ al acestora în cazul construcţiilor civile, industriale sau căilor de comunicaţie.
Studiul hidrogeologic pune în evidenţă, astfel, două elemente esenţiale:- rezervorul constituit din rocile permeabile ce acumuleaza ape; - apele subterane conţinute în acest rezervor.
Metodele de cercetare pentru elaborarea unui studiu hidrogeologic sunt:- forajele hidrogeologice; - lucrări experimentale de pompare; - determinări cu substanţe indicatoare.
Datele geologice rezultate din lucrările de foraj şi informaţiile privind adâncimea şi grosimea formaţiunilor poros-permeabile, posibil acvifere, obţinute în urma interpretării diagrafiilor investigaţiilor geofizice stau la baza stabilirii programului optim de construcţie şi echipare definitivă a găurii de sondă.
În zona de câmpie a b.h. Buzău, puţurile de apă sunt răspândite în mod aleator în întregul decor. Se ştiu însă foarte puţine lucruri despre condiţiile şi modul de distribuţie al infrastructurii puţurilor de apă, de care depinde o mare parte din populaţia rurală. Apele din subteran sunt preferate ca surse de apă în majoritatea zonelor rurale, deoarece sunt disponibile şi uşor accesibile în zone întinse din câmpiile care, în condiţiile schimbărilor climatice tot mai evidente, au tendinţa de a deveni semi-aride. Ele pot fi considerate şi ca o sursă alternativă de alimentare cu apă, caracterizată printr-o toleranţă destul de ridicată la secetă.
Privită din această perspectivă, o consecinţă extrem de importantă a schimbarilor climatice, în sensul creşterii frecvenţei perioadelor cu temperaturi extrem de ridicate, de secetă, va fi reconsiderarea utilizării raţionale a apelor din subteran, prin puţuri de mică sau de mare adâncime. Aceasta ar putea reprezenta un pas necesar pentru anticiparea provocărilor adaptării la modificările climaterice şi pentru elaborarea unor planuri care să permită puţurilor de apă să reziste la condiţii de secetă prelungită.
Oferta de apă a puţurilor (productivitatea) este influenţată şi se bazează pe o serie de factori sistematici. Cei mai importanţi factori sunt:
♦ întinderea acviferului;♦ parametrii de transmitere şi de depozitare;♦ caracteristicile designului puţurilor;♦ nivelurile operaţionale ale apei.
Relaţia de calcul pentru cerinţa de apă Qsare următoarea formă: 31 Capitolul STUDII DE CAZ
126
Qs=Ks⋅Kp⋅Nsunde:
Ks este coeficient care ţine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare care pentru surse de apă subterane sau de suprafaţă cu staţie de tratare se consideră 1,10, iar pentru surse de apă subterane fără staţie de tratare Ks=1,02;
Kp - coeficient prin care se ţine seama de pierderile de apă tehnic admisibile în reţeaua de aducţiune şi distribuţie care se consideră 1,25;
Ns- necesarul de apă determinat pe baza relaţiei Ns=N*np. Menţionăm că la nivelul anului 2020 se consideră coeficientul pierderilor tehnologice
Ks=1,07 şi coeficientul pierderilor de apă tehnic admisibile Kp=1,15. Considerarea incertitudinilor
Este de aşteptat ca prognoza realizată să prezinte o serie de erori potenţiale faţă de situaţia reală. Pentru o diminuare a efectului acestor erori, de regulă, se introduce un “coeficient de siguranţă” care multiplică cerinţa totală de apă prognozată sau componentale ei. Acest coeficient este estimat în literatură ca fiind de 10%.
Prognoza cerinţelor de apă pentru populaţieCunoscând numărul populaţiei şi evoluţia ei pe perioade de prognoză, precum şi mediul de
locuire şi obiectivele politicii în domeniul asigurarii accesului populaţiei la infrastructura de apă şi apa uzată, în mod obişnuit prognoza cerinţelor de apă pentru populaţie, nu ridica probleme.
7.4 Cerinţele de apă industriale actuale şi prognozate - Industrial water requests- current and forecasted
Determinarea evolutiei cerinţelor de apa industriala din bazinul hidrografic Buzău s-a efectuat în conformitate cu „Metodologia pentru calculul prognozei cerinţelor de apă industrială” elaborată de I.N.H.G.A., prin trei metode:
o metoda extrapolării tendinţelor istorice;o metoda prelevărilor pe locuitor;o metoda valorii brute adăugate ca urmare a utilizării apei în industrie.
7.4.1 Metoda prelevărilor pe locuitor - Collecting per inhabitant methodÎn absenţa unor informaţii precise privind volumul de apă prelevat în bazinul
hidrografic Buzău, am utilizat rezultatul obţinut la nivelul întregului spaţiu hidrografic Buzău-Ialomiţa în intervalul 2005-2007, adică un volum mediu prelevat pe locuitor şi an de 82,65m3.
Considerând că ponderea activităţilor industriale este mai redusă în bazinul hidrografic Buzău decât media pe întregul spaţiu hidrografic Buzău-Ialomiţa cu aproximativ 10%, am considerat volum mediu prelevat pe locuitor şi an de 74,38m3, de la care s-a pornit elaborarea unor scenarii privind prognoza evolutiei cerinţelor de apă industrială.,
Definirea acestor scenarii necesită unele consideratii privind cresterea economica prognozata a avea loc în bazinul hidrografic Buzău avand în vedere existenţa unei interdependenţe intre dezvoltarea economica şi cerinţa de apa industriala:
o În România strategia de dezvoltare se elaborează atât la nivel naţional, cat şi la nivelul regiunilor de dezvoltare, respectiv de judeţ;
o Bazinul hidrografic Buzău cuprinde parţial un număr de 5 judeţe grupate în cadrul a 3 regiuni de dezvoltare: Centru (judetele Braşov şi Covasna), Sud-Est (judeţele Brăila şi Buzău), Sud (judeţul Prahova);
Deşi evolutia principalilor indicatori a fost estimată de către Comisia Natională de Prognoză, în documentele „Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în anul 2011”, publicat în 10 iunie 2008 şi „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici până în anul 2020”,– mai 2008, datorită evoluţiilor economico-sociale globale, evolutia PIB din cele trei regiuni
127
ce prezintă interes pentru calculul estimării cerinţelor de apă industriale a fost amendată cu prognozele unor instituţii financiare internaţionale32 şi sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 7.10 - Evoluţia PIBTable 7.10 - GDP evolution
Regiunea de dezvoltare 2006 2007 2008 2009 2010 2011-2013 2014-2020Regiunea Sud-Est 6,7 4,4 6,6 -4,2 0 2 5,5Regiunea Centru 9,6 6,5 7,1 -4,2 0 2 5,5Regiunea Sud 7,5 5,6 7,3 -4,2 0 2 5,5
Având în vedere precizările de mai înainte, se poate trece la elaborarea unor scenarii privind evoluţia prelevărilor de apă industrială prognozate în intervalul 2008-2020 prin intermediul numărului populaţiei celor trei regiuni de dezvoltare, pe intreg bazinul hidrografic Buzău.
În acest moment, există toate condiţiile pentru a putea înregistra cele 3 scenarii de evoluţie ale cerinţelor de apă, minimal, maximal şi mediu.
În scenariul minimal se are în vedere o crestere a volumului de apa industrială prelevat pe locuitor egală cu 60% din creşterea economică, rezultând următorii coeficientii de multiplicare:
Tabelul 7.11 - Creşterea minimală a volumului de apă industrială prelevat pe locuitorTable 7.11 - Minimum increasing volume of industrial water taken per capita
Anul 2009 2010 2011-2013 2014-2020Coeficientul de multiplicare aprelevărilor pe locuitor faţă de anul anterior 0,9748 1 1,012 1,033
În scenariul maximal se are în vedere o creştere a volumului de apă industrială prelevat pe locuitor egală cu creşterea economică, rezultând următorii coeficienţii de multiplicare:
Tabelul 7.12 - Creşterea maximală a volumului de apă industrială prelevat pe locuitorTable 7.12 - Maximum increasing volume of industrial water taken per capita
Anul 2009 2010 2011-2013 2014-2020Coeficientul de multiplicare aprelevărilor pe locuitor faţă de anul anterior 0,958 1 1,02 1,055
Scenariul mediuÎn scenariul mediu se are în vedere creşterea volumului prelevat pe locuitor corespunde unei
creşteri economice medii între celelalte două scenarii, minimal şi maximal, rezultând următorii coeficienţii de multiplicare:
Tabelul 7.13 - Creşterea medie a volumului de apa industrială prelevat pe locuitorTable 7.13 - Average increasing volume of industrial water taken per capita
Anul 2009 2010 2011-2013 2014-2020Coeficientul de multiplicare aprelevărilor pe locuitor faţă de anul anterior 0,9664 1 1,016 1,044
Rezultă astfel, următoarele volume de apă prelevate, în m3/an*locuitor, potrivit coeficientului de multiplicare celor 3 scenarii şi a volumului mediu prelevat pe locuitor şi an de 74,38m3:
Tabelul 7.14 - Volume prelevate pe locuitor şi an [m3/an*locuitor]Table 7.14 - Volumes collected per capita and year [m3/year-capita]
Anul Scenariul minimal Scenariul mediu Scenariul maximal
coef. coef. coef.2009 0,974 72.51 0,966 71.88 0,958 71.26
32 F.M.I., B.I.R.D.128
Anul Scenariul minimal Scenariul mediu Scenariul maximal
coef. coef. coef.8 4
2010 1 74.38 1 74.38 1 74.382011 1,012 75.27 1,016 75.57 1,02 75.872012 1,012 75.27 1,016 75.57 1,02 75.872013 1,012 75.27 1,016 75.57 1,02 75.872014 1,033 76.83 1,044 77.65 1,055 78.472015 1,033 76.83 1,044 77.65 1,055 78.472016 1,033 76.83 1,044 77.65 1,055 78.472017 1,033 76.83 1,044 77.65 1,055 78.472018 1,033 76.83 1,044 77.65 1,055 78.472019 1,033 76.83 1,044 77.65 1,055 78.472020 1,033 76.83 1,044 77.65 1,055 78.47
Pentru a putea determina volumele de apa prognozate a fi prelevate în perioadele de prognoză în bazinul hidrografic Buzău este nevoie de cunoaşterea numărului populaţiei. S-au folosit valorile determinate din calculul, în cele trei scenarii, ale evoluţiei populaţiei din bazinul hidrografic Buzău.
Tabelul 7.15 - Evoluţia populaţiei din bazinul hidrografic BuzăuTable 7.15 - The evolution of population in the hydrographic basin of river Buzau
AnulScenariul minimal Scenariul mediu Scenariul maximal
2009 428679 429665 4301122010 426407 428249 4295672011 424147 426903 4287642012 421899 425862 4273132013 420422 424935 4268092014 419665 424037 4261032015 418756 422247 4259712016 416620 419547 4243102017 410371 417940 4235262018 407939 415663 4221952019 403370 412901 4217882020 397904 409502 418638
Tabelul 7.16 - Volume prognozate a fi prelevate [milioane m3]Table 7.16 - Volumes expected to be taken [milioane m3]
AnulScenariul minimal Scenariul mediu Scenariul maximal
2009 31.08 30.88 30.652010 31.72 31.85 31.952011 31.93 32.26 32.532012 31.76 32.18 32.422013 31.65 32.11 32.382014 32.24 32.93 33.442015 32.17 32.79 33.432016 32.01 32.58 33.302017 31.53 32.45 33.232018 31.34 32.28 33.13
129
AnulScenariul minimal Scenariul mediu Scenariul maximal
2019 30.99 32.06 33.102020 30.57 31.80 32.85
130
7.4.2 Metoda valorii brute adăugate - Gross added value method
Ca date de intrare în aceasta metodă sunt folosite volumele anterioare de apă industrială prelevate într-un interval de timp ales, precum şi evoluţia Produsului Intern Brut şi a valorii adăugate din industrie. Utlizând P.I.B. pe fiecare judeţ (valorile avte la dispoziţie - 2004 şi 2005) şi determinând partea aferentă bazinul hidrografic Buzău se poate trece la aplicarea metodei valorii brute adăugate din industrie pentru determinarea evoluţiei cerinţelor de apă industrială.
Necesarul de apă pentru industrie trebuie să includă: apă tehnologică, apă pentru nevoi igienico – sanitare, apă pentru incendii, apă pentru alte utilizări. Necesarul de apă tehnologică, N, se determină conform STAS 1343/0 – 89 cu relaţia:
N =∑u*nîn care:
u este numărul de unitaţi din mărimea sau capacitatea caracteristică a folosinţei: tone, metri cubi, metri pătraţi, bucăţi etc., în perioada considerată;n – necesarul de apă specific corespunzător unitaţilor de capacitate a folosinţei, în metri cubi pe unitate de produs.
Cerinţa de apă pentru unitaţi industriale trebuie să includă: - apă tehnologică, apă pentru nevoi igienico – sanitare, apă pentru refacerea rezervei intangibile după un incendiu şi apă pentru alte utilizări; - apă pentru nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare; - apă pentru nevoile tehnologice ale instalaţiilor de recirculare şi reutilizare; - apă pentru acoperirea pierderilor, inevitabile din aducţiune şi reţeaua de distribuţie.
Cerinţa de apă tehnologică, Qs, se determină astfel: - în sistemele fără recirculare sau reutilizare, cu relaţia:
DNKKQ PS
S=
în care: KS este coeficient supraunitar care ţine seama de nevoile tehnologice ale instalaţiilor de tratare şi epurare ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare; Kp - coeficient supraunitar care ţine seama de pierderile de apă în aducţiune şi în reţeaua de distribuţie; N – necesarul de apă; D – durata de timp, pentru care a fost calculat necesarul de apă.
- - în sistemele cu recirculare sau reutilizare, cu relaţia: ( )
D
rNN rNKKKQ rPS
S
**+−=
în care: r este gradul de recirculare şi reutilizare a apei Kr - coeficient subunitar care ţine seama de nevoile tehnologice ale instalaţiilor de recirculare şi reutilizare a apei, inclusiv de pierderile de apă ale acestor instalaţii.
Cerinţa de apă pentru nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă şi canalizare – spălarea aducţiunii, a reţelelor de distribuţie, pentru staţiile de tratare şi epurare, evacuarea zăpezii, etc., se stabileşte corespunzător tehnologiilor adoptate pentru prelucrarea apei, ţinând seama şi de lungimea reţelelor. Coeficientul Kr care ţine seama de nevoile tehnologice ale instalaţiilor de recirculare şi reutilizare, are următoarele valori:
Kr = max. 0,05 pentru debite recirculate mai mici sau egale cu 1 m3/s;
131
Kr = max. 0,03 pentru debite recirculate mai mari de 1m3/s. Necesarul de apă şi cerinţa de apă pentru celelalte nevoi respectiv: nevoi igienico – sanitare,
refacerea rezervei de incendiu şi nevoi pentru spălarea vehicolelor şi pentru stropirea şi spălarea spaţiilor de circulaţie etc. se determină pe baza standardelor specifice. [STAS 1343/1-77, STAS 1478-84, STAS 12260-84].
De asemenea la determinarea evoluţiei cerinţelor s-a considerat o reducere a pierderilor de apă până la 10% la nivelul anului 2050. în prezent, din cauza conductelor vechi de peste 30 de ani, pierderi de apa ajung la 27-37%.
7.5 Cerinţele de apă actuale şi prognozate în agricultură - Agricultural water requests- current and forecasted
Cerinţele de apă agricole sunt constituite din cerinţele de apă pentru irigaţii şi cerinţele de apă pentru zootehnie.
Amenajari existente de irigaţii Cerinţele de apă pentru irigaţii se determină pe baza următoarei relaţii:
DTNSQ iri
ir
**η=
unde: ηi este randamentul sistemului de irigaţii incluzând pierderile pe canale, suprafeţe inactive etc.; S - suprafaţa irigată; Nir - norma de irigaţii; DT - numărul de secunde dintr-o lună. Norma de irigaţii pe perioada de calcul se determină aplicând ecuaţia de bilanţ:
Nir =ETP-P-F-Ri +Rf
unde: ETP este evapotranspiraţia reală; P - precipitaţii lunare; F - aport de apă din pânza freatică; Ri - rezerva iniţială de umiditate din sol la începutul perioadei luate în considerare; Rf - rezerva finală de umiditate din sol la sfârşitul perioade de calcul.
Această rezervă trebuie să fie egală cu cantitatea de apă din sol pentru care cultura irigată are randamentul maxim.Evapotranspiraţia potenţială lunară se determină de regulă cu formula lui Thornthwaite. Normele de irigaţii pentru bazinul Buzău au fost stabilite utilizând date despre precipitaţiile şi temperaturile înregistrate la staţia meteorologică Buzău.
Suprafaţa irigabilă în bazinul Buzău este de 116250 ha. Amenajarile existente de irigati existente în bazinul hidrograficBuzău – 56915 ha - sunt aproape nefolosite, după ce ani de zile au fost lăsate în paragină. În anii 2006 şi 2007, la nivelul judeţului Buzău, au fost irugate doar 375 ha, respectiv 2113 ha, îndeodebi cu grâu care, de altfel, au avut şi producţia cea mai ridicată.
Principalele motive pentru aceasta evoluţie negativă sunt următoarele:- deteriorarea accentuată a infrastructurii de irigaţie ca şi consecinţă a lipsei fondurilor
necesare pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii;- creşterea costului energiei şi a costurilor interne aferente materiilor prime, materialelor şi
forţei de muncă;- parcelarea excesivă datorată sistemului de proprietate, care împiedică utilizarea economică a
infrastructurii de irigaţii.Este important de menţionat că sistemul de irigaţii existent în bazinul Buzău este viabil
economic, dacă se iau în considerare factorii care influenţează viabilitatea economică a sistemelor, cum sunt înălţimea de pompare, randamentul de transport pe reţeaua de canale, randamentul de pompare, volumul de apă ce trebuie pompat, toate acestea în condiţiile a trei scenarii de lucru diferite, cu regimuri diferite de exploatare. Totodată, trebuie relevat faptul că sistemul de irigaţii din bazinul hidrografic Buzău este de tip gravitaţional.
132
În etapa actuală s-a considerat că randamentul la irigaţii este de 60% iar în etapa de perspectivă se preconizează o creştere de până la 85% a randamentului, datorită reducerii pierderilor prin infiltraţii în canale.
Figura 7.1 Zone de viabilitateFigure 7.1 Areas of viability
În bazinul hidrografic Buzău, pentru a putea prognoza evoluţia cerinţei de apă pentru irigaţii, trebuie luat în considerare „Proiectul de reabilitare şi reforma a irigatiilor”- Raportul final din anul 2008, care conturează o strategie conturată pe viabilitatea suprafeţelor irigate şi reabilitarea sistemelor existente.
Luând în considerare că se doreşte ca accentul să se pună pe reabilitarea completă a sistemelor punându-le în exploatare integral şi nu pe investiţii în subsisteme, ordinea reabilitării ar trebui să fie următoarea:
- Sisteme mici de irigaţie;- Sisteme gravitaţionale (daca nu fac parte din sisteme irigate prin pompare):- Sisteme irigate prin pompare viabile (asa cum sunt în prezent);-Sisteme irigate prin pompare viabile după reabilitare.
Au fost luate în considerare doar amenajările declarate de utilitate publică:
Tabelul 7.17 - Amenajări declarate de utilitate publicăTable 7.17 - Facilities declared public utility
Tipuri de amanajari Codamenajare
Denumireamenajare
Irigaţii(ha)
Amenajari complexe de irigatii
110 Gradistea-Faurei - Jirlau 14611111 Latinu Vadeni 13107112 Lunca râului Buzău 6453
Amenajari de irigatii
118 Crîngu - Ursului 1667119 Verguleasa 801120 Dîmbroca 508121 Beilic 106
TOTAL 37253
În bazinul hidrografic Buzău, în conformitate cu datele şi criteriile din Raportului final al “Proiectului de Reabilitare şi Reformă a Irigaţiilor, România”, după reabilitare, devin viabile următoarele sisteme şi subsisteme de irigaţii cu suprafeţele irigate:
Tabelul 7.18 - Sisteme şi subsisteme de irigatiiTable 7.18 - Systems and subsystems of irrigation
Denumire sistem Suprafata amenajata [ha]Grădiştea Făurei Jirlău 3021Latinu-Vădeni 1409Lunca râului Buzău 2447
133
Scenarii privind evolutia cerinţelor de apa pentru irigatii în bazinul hidrografic Buzău
Se au în vedere trei scenarii de evolutie a suprafeţelor irigate:- în scenariul minimal se consideră că în anul 2013 vor fi irigate numai suprafeţele
care devin viabile dupa reabilitare, adică 6877 ha, iar în anul 2020, acestei suprafeăe îşi mai adaugă cele cca 3082 ha amenajate pentru irigaţii - Crîngu – Ursului, Verguleasa, Dîmbroca şi Beilic, suprafaţa irigată ajungand la 10959 ha.
- în scenariul mediu se consideră că se iriga cele 6877 ha la care se mai adauga cca. 260 ha din amenajările pentru irigaţii - Crîngu – Ursului, Verguleasa, Dimbroca şi Beilic suprafata irigata ajungand la 7137 ha. In anul 2020 suprafata irigata se compune din cele 7137 ha la care se adauga 27994 ha – diferenţele din amenajările Gradistea-Faurei -Jirlău, Latinu -Vadeni, Lunca râului Buzău - care pot deveni viabile prin masuri adecvate (utilizarea unor culturi cu mare valoare economica, reabilitarea utilajelor tehnologice etc.). Suprafata irigata în anul 2020 va ajunge astfel la 38253 ha.
- în scenariul maximal se consideră că în anul 2013, suprafaţa irigată va fi de 9137 ha, iar în anul 2020 aceasta va ajunge la 50000 ha, fiind compusă din suprafaţa corespunzătoare anului 2020 din scenariul mediu, careia i se mai adaugă o suprafaţă de 2000 ha, respectiv 11747 ha care pot deveni economic viabile.
Pentru fiecare dintre scenarii s-au calculat cerinţele de apă pentru irigaţii, considerând o normă medie de irigare33 de 2500m3/an*ha, rezultând cerinţele de apă pentru irigaţii din bazinul hidrografic Buzău din tabel.
Tabelul 7.19 - Prognoza cerinţelor de apa pentru irigaţiiTable 7.19 - Forecasting requirements of water for irrigation
Anul 2013 2020Scenariul minimal
Suprafaţa irigată (ha) 6877 10959Necesarul de apă(mil. m3) 17192,5 27397,5Cerinţa de apa (mil. m3) 22350,25 95632,5Pierderi (%) 30 21
Scenariul mediuSuprafaţa irigată (ha) 7137 38253Necesarul de apă(mil. m3) 17842,5 95632,5Cerinţa de apa (mil. m3) 23016,83 114759Pierderi (%) 29 20
Scenariul maximalSuprafaţa irigată (ha) 9137 50000Necesarul de apă(mil. m3) 22842,5 125000Cerinţa de apa (mil. m3) 29238,4 148750Pierderi (%) 28 19
Factorii care influentează cerinţele de apă pentru irigaţii sunt:- tipul de cultură;- perioada de irigare;- caracteristicile fizice ale sistemelor de prelevare a apei, de transport şi irigare;- preţul apei pentru irigaţii (actual şi viitor);- politica în privinţa preţurilor la importurile şi exporturile de produse agricole;- variaţia climatică;- existenţa unor surse alternative de apă.
Informaţii necesare elaborarii prognozei cerinţelor de apa pentru irigatii sunt esenţiale pentru elaborarea unei prognoze realiste a cerinţelor de apă pentru irigaţii.
33 după cerinţele ICITID134
Ele pot fi informaţii istorice - ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei pentru irigatii. Aceste informaţii pot evidenţia principalii factori cu rol determinant în utilizarea apei.
7.6 Evoluţia cerinţelor de apă pentru zootehnie - Evolution of the zoo technical water requests
Necesarul de apă pentru zootehnie cuprinde: necesarul pentru consumul biologic al animalelor, necesarul tehnologic pentru evacuarea dejecţiilor din hale, spălarea şi dezinfectarea halelor, prepararea hranei, întreţinerea instalţiilor tehnologice, necesarul pentru obiectele anexe ale halelor de creştere a animalelor.
Necesarul de apă specific total este în funcţie de categoria de animale şi de modul de evacuare a dejecţiilor şi este dat în STAS 1343/3-86 (de exemplu 120m3/1000 animale,zi pentru vaci cu lapte, 0,40 m3/1000 animale,zi pentru găini, 31m3/1000 animale,zi pentru porci la îngrăşat).
La determinarea cerinţelor de apă pentru zootehnie se ţine seama de coeficientul de pierderi de apă Kp care variază între valorile 1-1,1 în funcţie de categoria de animale conform STAS 1343/3-96. Pentru etapa de perspectivă s-a luat în calcul o creştere de 2% a cerinţelor de apă.
7.6.1 Factorii care influenţează cerinţele de apă pentru zootehnie - Factors which influence zoo technical water requests
Apa reprezintă 60-70% din greutatea corporală a animalelor şi este cea care menţine funcţiile fiziologice vitale. Zootehnia are nevoie de apă pentru băut, apa continută în hrană şi în apa metabolică produsă prin oxidarea nutrienţilor. Apa este pierdută din corp prin respiraţie (plămâni), evaporaţie (piele), excremente fecale (intestine) şi urinare (rinichi). Pierderile de apă cresc la temperaturi mari şi umiditate scazută. Reducerea conţinutului de apă are ca rezultat o producţie scăzută de carne, lapte şi ouă. Lipsa apei are efecte imediate în pierderea apetitului şi în greutate, şi în declanşarea morţii după câteva zile când animalul pierde între 15 şi 30% din greutatea sa.
7.6.2 Evaluarea cerinţelor de apă pentru zootehnie - Zoo technical water requests- current and forecasted
Metode de prognoză a cerinţelor de apă în zootehnieExista trei tipuri principale de metode pentru prognoza cerinţelor de apa în zootehnie:
- metode raţionale;- metode cauzale;- metode prin extrapolare.Prognoza prin metoda raţională are la bază cunoştintele personale sau de grup ale unor
specialisti.Prognoza cauzala se bazeaza pe examinarea cauzala a factorilor care influenteaza cerintele de
apa. Metoda poate avea un mare grad de subiectivism.Metoda prognozei prin extrapolare se bazează pe extensia în viitor a tedinţelor trecute ale
cerinţelor de apă din zootehnie. Deşi metoda nu ţine seama de factorii care au produs schimbări în cuantumul cerinţelor de apă pentru zootehnie, datorită lipsei unor baze de date specifice, rezultatele extrapolării pot oferi prognoze cu un grad ridicat de precizie şi este folosită şi în elaborarea unor scenarii privind evoluţia numărului de animale în bazinul hidrografic Buzău.
Tendinţa istorică - Extrapolând numărul de capete de animale/locuitor din întregul spaţiu hidrografic Buzău-Ialomiţa se poate desprinde numărul probabil de animale în perioada de prognoza 2010-2020. Sintetic, pentru perioada 2010 şi 2020 rezultatele extrapolării sunt prezentate în tabelul următor:
135
Tabelul 7.20 - Numărul probabil de animale în perioada de prognoză 2010-2020Table 7.20 - The probably number of animals in the forecast period 2010-2020
Anul numărul de capete de animale/locuitorporcine ovine bovine păsări
2009 0.31 0.38 0.12 5.522010 0.33 0.39 0.12 5.702011 0.38 0.40 0.12 5.882012 0.45 0.41 0.12 6.062013 0.52 0.42 0.12 6.242014 0.54 0.43 0.12 6.422015 0.57 0.44 0.12 6.602016 0.60 0.45 0.12 6.782017 0.63 0.46 0.12 6.962018 0.66 0.47 0.12 7.142019 0.70 0.49 0.12 7.322020 0.73 0.51 0.13 7.38
Prognoza evoluţiei cerinţelor de apăDeterminarea evoluţiei numărului de animale pe specii, nu este suficientă pentru a determina
evoluţia cerinţelor de apă, deoarece acest număr cuprinde toate animalele din spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa, inclusiv cele crescute în exploataţiile individuale. Având în vedere prevederile Documentului de poziţie şi obiectivele în sectorul zootehnic, se admit următoarele scenarii:
- în anul 2013, vor fi crescute în ferme cu creştere industrială cca. 35% din efectivul de porcine, 30% din cel de bovine, 25% din efectivul de ovine şi 40% din efectivul de păsări;
- în anul 2020, procentele efectivelor de animale şi păsări ce vor fi crescute în regim industrial vor fi de 60% la porcine, 60% la bovine, 40% la ovine şi 60% la păsări.
În consecinţă, în conformitate cu scenariile propuse, rezultă următoarele niveluri ale populaţiilor de animale şi păsări prognozate a fi crescute în regim industrial şi în gospodăriile individuale:
Tabelul 7.21 - Populaţii de animale şi păsări prognozateTable 7.21 – Populations of animals and birds forecast
Anul2013 2020
Ferme industriale
Gospodării individuale
Total Ferme industriale
Gospodării individuale
Total
Bovine 17847 33145 50992 31941 21294 53235Porcine 77338 143628 220966 179362 119575 298936Ovine şi caprine 44618 133855 178473 83538 125308 208846Păsări 1060638 1590956 2651594 1813275 1208850 3022125
Considerând cerinţele de apă medii pe fiecare grup de animale ca fiind de:
Tabelul 7.22 - Cerinţele de apă medii pe grupuri de animaleTable 7.22 - The requirements of the average water on groups of animals
Animal regim industrialm3/an
gospodărie individualăm3/an
Bovine 36 2Porcine 10 9,5Ovine şi caprine 3 2Pasari 0,11 0,05
Se pot determina cerinţele de apă pentru zootehnie pentru anii de prognoza 2013 şi 2020 exprimate în volume prognozate a fi prelevate:
136
Tabelul 7.23 - Prognoza volumelor prelevate în perioada 2013 – 2020Table 7.23 - Forecasting volumes collected during 2013-2020
Anul2013 2020
regim industrial
gospodărie individuală total regim
industrialgospodărie individuală total
Volum prognozat a fi prelevat (mil.m3) 1,666 1,778 3,444 3,394 1,657 5,051
7.7. Cerinţele de apă actuale şi prognozate pentru piscicultură - Current and forecasted water request for fish farming
Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), instituţie publică de interes naţional care răspunde de pescuit şi acvacultură, subordonată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în perioada actuală, amenajările piscicole din bazinul hidrografic Buzău sunt următoarele:
Tabelul 7.24 - Amenajările piscicole din bazinul hidrografic BuzăuTable 7.24 - Fisheries facilities hydrografic basin of river Buzau
Nr. crt. Denumirea amenajării tip suprafaţa
(ha) localitatea
1 Amenajarea piscicolă Balta Galbenu I crescătorie 7,00 Galbenu2 Amenajarea piscicolă Balta Galbenu II crescătorie 12,50 Galbenu3 Amenajarea piscicolă Vişani crescătorie 606,08 Galbenu4 Amenajarea piscicolă Boldu crescătorie 140,00 Boldu5 Păstrăvăria Lunca Bâscii crescătorie 1,5 Calvini6 Păstrăvăria Lunca Bâscii pepinieră 0,03 Calvini7 Amenajarea piscicolă Lac Moceanu crescătorie 7,00 Lopătari8 Piscicola Potoceni crescătorie 0,5 Mărăcineni9 Amenajarea piscicolă Cons Fin crescătorie 0,04 Pârscov10 Piscicola Verneşti crescătorie 4,00 Verneşti11 Amenajarea piscicolă Costieni crescătorie 3,00 Ziduri12 Amenajarea piscicolă Ziduri crescătorie 9,97 Ziduri
TOTAL 883
Necesarul de apă pentru o amenajare piscicolă include apa pentru: - umplere; - primenire – întreţinerea mediului, asigurarea curentului; - compensarea pierderilor naturale de apă –evaporaţia la nivelul luciului de apă, evapotranspiraţia florei acvatice şi palustre, infiltraţia în sol.
Necesarul de apă pentru umplere se stabileşte în funcţie de cerinţa ihtiotehnologică, ţinând seama de durata umplerii.
Necesarul de apă pentru primenire este de maxim 5l/s,ha, cu excepţia: - amenajărilor pentru iernat, pentru care acest necesar este de maxim 30l/s,ha; - păstrăvăriilor, pentru care acest necesar se ia astfel încât să asigure primenirea completă a apei de maximum 6 ori pe zi.
Cantitatea lunară de apă pentru primenire se calculează ţinându-se seama de variaţia anuală a necesarului de apă corespunzător tehnologiei; pentru păstrăvării, necesarul pentru primenire este constant tot timpul anului.
Necesarul de apă pentru compensarea pierderilor naturale de apă este calculat în funcţie de: - caracteristicile climatice ale zonei şi gradul de acoperire cu vegetaţie a amenajării piscicole, pentru compensarea evaporaţiei şi evapotranspiraţiei; - natura solului, tipul şi vechimea amenajării, pentru compensarea infiltraţiei în sol.
137
Necesarul de apă pentru păstrăvării, în funcţie de sursa de alimentare este de: 1,4m3/s,ha din izvor, 2,5 m3/s,ha din lac de acumulare şi de 3,5m3/s,ha din pârâu şi 5 5m3/s,ha din râu.
Cantitatea de apă restituită din amenajările piscicole reprezintă 99% din necesarul de apă de primenire, la care se adaugă necesarul de umplere. Alimentarea cu apă şi evacuarea apei la păstrăvării se realizează cu debit constant în tot cursul anului.
Tabelul 7.25 - Evaluarea cerinţelor de apa pentru piscicultura în b.h.BuzăuTable 7.25 - Evaluation of the requirements of water for fish farming in hydrografic basin of
river Buzau
Anul
Suprafata amenajata(ha) Sursa de alimentare Cerinţa
de apa(mii mc)piscicultura pastravarii piscicultura
necesar de apa(l/s/ha)
pastravariinecesar de apa
(mc/s/ha)2002 980 1,53 lacuri 5 râu 8.12 12802004 856 1,53 lacuri 5 râu 6.34 10002005 881,47 1,53 lacuri 5 râu 6.50 10252008 881,47 1,53 lacuri 5 râu 6.50 10252010 881,47 1,53 lacuri 5 râu 6.50 10252013 881,47 1,53 lacuri 5 râu 6.50 10252015 881,47 1,53 lacuri 5 râu 6.50 10252018 881,47 1,53 lacuri 5 râu 6.50 10252020 881,47 1,53 lacuri 5 râu 6.50 1025
7.8 Cerinţele de apă ecologice - Ecological water requests În prezent nu există o definiţie oficială unanim recunoscută a acestor cerinţe, respectiv a
debitului ecologic dar, etimologic vorbind, sensul care i se atribuie este cel de debit care asigură conservarea ecosistemelor acvatice.
În literatura de specialitate din Franţa este denumit debit de garanţie ecologică.În anexa nr.1 la Legea apelor nr.107/1996, este definit debitul salubru ca: debitul minim
necesar într-o secţiune pe un curs de apă, pentru asigurarea condiţiilor naturale de viaţă ale ecosistemelor acvatice existente.
Debitul ecologic necesar în albia râului aval de lucrările hidrotehnice are rolul de a asigura: - protecţia ecosistemelor acvatice şi a ecosistemelor limitrofe cursului de apă; - cerinţele de apă ale folosinţelor situate în aval; - alimentarea apelor subterane; - asigurarea diluţiei, respectiv protecţiei calităţii apelor.
138
Debitul ecologic s-a determinat pe baza valorii medii pe mai mulţi ani (minim 15 ani) a debitelor zilnice de etiaj34 în regim natural. În b.h.Buzău debitul ecologic a rezultat de 4,5 m3/s.
Tabelul 7.26 - Debite în b.h. BuzăuTable 7.26 – Overflows in hydrografic basin of river Buzau
Nr. crt. Râul Statia
hidrometrică
Lungimearâului (km)
Q mediumultianua
l (m3/s)
Debit lunar cu asigurarea m3/s) Qm/QM
80% 90% 95%
1 Buzău Vama Buzăului 9 2,86 0,405 0,350 0,300 0,618/95
2 Buzău Sita Buzăului 30 5,69 1,17 0,930 0,700 0,429/576
3 Buzău Nehoiu 60 21,6 4,20 3,20 2,20 1,19/1400
4 Buzău Măgura 106 22,5 4,85 3,57 2,30 0,56/2100
5 Buzău Baniţa 167 26,5 5,90 4,25 2,60 0,582/2200
6 Buzău Racoviţa 256,3 26,3 5,35 4,01 2,68 0,03/1721
7 Bâsca Mare Comandău 23,4 2,47 0,36 0,24 0,130 0,098/265
8 Bâsca Mare Varlaam 1 60,5 7,74 1,24 0,800 0,370 0,084/598
9 Bâsca Mare
Bâsca Rozaliei 75,0 12,6 2,15 1,37 0,600 0,37/960
10 Bâsca Mică Varlaam 2 43,9 3,39 0,72 0,48 0,24 0,02/392
11 Bâsca Chiojdului Chiojdu 19,8 1,20 0,090 0,070 0,050 0,00/300
12 Slănic Lopătari 27 0,76 0,100 0,070 0,040 0,001/215
13 Slănic Cernăteşti 67,7 1,34 0,155 0,102 0,050 0,000/410
14 Nişcov Izvoru 22 0,28 0,070 0,050 0,030 0,000/123
15 Câlnău Costomiru 21,2 0,14 0,051 0,038 0,025 0,000/75,4
16 Câlnău Potârnicheşti 50,5 0,36 0,077 0,053 0,030 0,00/123
7.9 Cerinţele totale de apă - Total water requests
Evoluţia în timp a cerinţelor de apă reprezintă o oglindă a fenomenelor ce au loc în economie, agricultură, dezvoltarea urbană etc. Creşterea sau reducerea cerinţei de apă (exceptând folosinţa irigaţii la care cerinţa este mult influenţată de climă) arată fluctuaţia producţiei, dar poate ascunde şi alte aspecte legate de preţul apei, de nivelul veniturilor populaţiei, starea sistemelor de aprovizionare cu apă, calitatea serviciilor de apă etc. O situaţie a evoluţiei cerinţei de apă pentru populaţie în spaţiul hidrografic în intervalul 2001-2007 este prezentata în tabelul 7.27.
Tabelul 7.27 - Evoluţia cerinţei de apă pentru populaţie (milioane m3)Table 7.27 – The evolution of water requirement for population (million m3)
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
volumul 125,99 127,172 116,361 105,807 103,265 100,899 105,558
34 Nivel de referinţă al unui curs de apă, stabilit pe baza nivelurilor minime anuale pe o perioadă îndelungată de observaţie şi în raport cu care se măsoară cotele apelor.
139
Cerinţele totale de apă din bazinul Buzău au crescut de la 229,5 milioane m3 cât era necesar în 1970 la 292,1 milioane m3în anul 1990.
După anul 1990, datorită reducerii în special a activităţii industriale cerinţele de apă s-au micşorat atingând în anul 2000 valoarea de 203,8 milioane m3. În continuare cerinţele de apă vor creşte, valoarea prognozată pentru anul 2050 fiind de 401,2 milioane m3.
La nivelul anului 2050 ponderea cea mai mare din total o are cerinţa de apă pentru industrie – 48,6%, urmată de cerinţa de apă ecologică 35,6% şi cerinţa de apă pentru populaţie –12,8%, celelalte cerinţe reprezentând doar 3%.
Accesul populaţiei la o sursă de aprovizionare cu apă este asigurat prin surse de apa subterane care pot fi:
straturi freatice, straturi de apă cu nivel liber sau de unică presiune; straturi de mică adâncime (sub 50 m); straturi de medie adâncime (50 - 100 m); straturi de mare adâncime (peste 100 m).
Prelevarea apei pentru municipiul Buzău se realizează din două tipuri de surse: sursa de suprafaţă râu Buzău – priza de mal pentru apă industrială; sursa subterană din stratele aqvifere şi straturi de mare adâncime - în 4 fronturi, cu un
număr de 89 puţuri, cu adâncimi cuprinse între 27-150 m şi un debit exploatat de 600l/sec.; Prelevarea apei pentru oraşul Nehoiu se realizează din lacul de acumulare Siriu si se
prelucrează în staţia de tratare Siriu, de unde pleacă prin reţeaua de distribuţie în oraţ şi localităţile limitrofe. Prelevarea apei pentru oraşul Pătârlagele se face din râul Buzău prin drenuri făcute sub albie. (PLAM Buzău - 2008)
Accesul la apa potabilă şi canalizare este definit în termeni ce ţin de tipul tehnologiei utilizate şi a serviciului oferit. Pentru apa potabilă, accesul include conectarea locuinţei la un sistem de alimentare cu apă, reţele publice, foraje şi pompe de mana, izvoare cu zone de protectie şi colectarea apei de ploaie.
In privinta accesului la apa potabilă, se defineste şi un “acces rezonabil” la apa potabilă, semnificând un disponibil de cel putin 20 l/om.zi la o sursa aflata la mai putin de 1 km distanta de utlizator. Cişmelele, apa îmbuteliată şi alte tipuri de surse nu sunt considerate ca făcând parte din conceptul de acces rezonabil la apă în scopuri casnice şi de igiena personală.
7.10 Concluzii - Conclusions
O creştere a ratei utilizării apei pentru populaţie de la 53,7 m3/locuitor.an, la nivelul anului 2006, până la valoarea de 90 m3/locuitor/an, la nivelul anului 2020, este fezabilă din punct de vedere al resursei, la nivelul b.h.Buzău;
Diferenţele între cele trei scenarii de evoluţie a populaţiei, relativ reduse, recomandă adoptarea unui scenariu maximal, având în vedere că sunt necesare soluţii suplimentare, tehnice şi financiare, rezonabile;
Este necesară folosirea unor metode econometrice care încorporează preţul apei, veniturile populaţiei ca şi alte variabile luate din teoria economică, implicând cauzalitatea şi semnificaţia statistică a unor coeficienţi, pentru determinarea cerinţei de apă la nivelul fiecărei localităţi;
Necesitatea contorizării sistemelor rurale de aprovizionare cu apă, cu un efect direct asupra colectării datelor privind cerinţele de apă în mediul rural care, în prezent sunt costisitoare şi necesită foarte mult timp;
Caracteristic b.h.Buzău este accesul la sursa sigură de apă care, pentru utilizatorii din mediul rural neracordaţi, se situează cu precădere la nivel minim, în care sursa de apă sigură şi adecvată este comunală şi care necesită pentru ducere şi întoarcere un timp mai mic de 30 de minute;
Este necesară eliminarea accesului la sistemele centralizate de alimentare cu apă prin branşamente la cişmele de alimentare stradale care induc informaţii distorsionate referitoare la cerinţa de apă la nivelul fiecărei localităţi;
140
Asigurarea cerinţei de apă pentru unitaţi industriale să se facă, în exclusivitate, din sursele de suprafaţă;
Analiza şi reconsiderarea termenelor de conformare, întrucât cele planificate induc riscul neatingerii obiectivelor de alimentare cu apă şi canalizare;
Datorită tendinţei de dublare, în următorii ani a numărului animalelor crescute în regim industrial, necesarul de apă pentru consumul biologic al animalelor, pentru evacuarea dejecţiilor din hale, spălarea şi dezinfectarea halelor, prepararea hranei, întreţinerea instalţiilor tehnologice trebuie să facă obiectul unei strategii distincte, în special pentru apele uzate rezultate şi posibilitatea utilizării acestora pentru irigaţii;
Calitatea apelor de suprafaţă de pe aproape totalitatea b.h.Buzău permit utilizarea lor pentru amenajări piscicole, cu atât mai mult cu cât cantitatea de apă restituită reprezintă 99% din necesarul de apă de primenire;
Evoluţia cerinţei de apă pentru populaţie în b.h.Buzău reflectă, în principal, o componentă cantitativă – prin distribuţia teritorială în cadrul bazinului.
141
CAPITOLUL 8 – CHAPTER 8Valorificarea apelor uzate din zonele ruraleRevaluation of waste water in the rural area
8.1 Necesitatea utilizării apelor uzate din comunităţile rurale - Necessity of using waste water in the rural area
Modernizarea zonelor rurale trebuie să reprezinte tendinţa de eliminare a diferenţelor faţă de infrastructurile urbane, elementul prioritar fiind reţelele de alimentări cu apă şi canalizare. Epurarea apelor provenite din gospodăriile populaţiei se soluţionează prin staţii comunale de epurare, urmărindu-se un grad de epurare cât mai ridicat. Datorită tendinţelor tot mai accentuate de aridizare, în special a zonei de câmpie a bazinului hidrografic Buzău, valorificarea prin irigaţii a apelor uzate provenite din gospodăriile individuale din localităţile rurale constituie o alternativă pentru compensarea, între 10 şi 30%, a deficitului de apă necesar pentru irigaţii. Alternativa este viabilă cu atât mai mult cu cât, în acest areal, există o tradiţie în legumicultură, ceea ce înseamnă o reducere semnificativă a distanţelor între sursa de apă pentru irigaţii şi terenul irigat.
În cazul secetelor cu intensitate mare şi durată relativ mare, amenajările de irigaţie pot să fie o soluţie locală acceptabila ca preţ., la care se adaugă tehnicile de irigare şi udare cu randamente hidraulice şi energetice ridicate, echipamentele performante de distribuţie a apei precum şi aspectele noi ale interrelatiilor apă-sol-plantă-mediu ambiant.
8.2 Apele uzate din gospodăriile rurale - Waste water in the establishments
În România existau, la nivelul anului 1996, peste 60000 ha cu amenajări de irigaţie cu ape uzate, provenind de la complexele zootehnice, incluse în circa 30 de sisteme de irigaţie. În prezent, acestea nu mai sunt funcţionale.
Conştientizarea necesităţii asigurării apei pentru irigaţii devine evidentă şi prin faptul că, în anul 2008, suprafaţa contractată pentru irigaţii a crescut cu 10% faţă de 2007, până la 505.000 hectare. În România există circa 379 de organizaţii, în administrarea cărora se află peste un milion de hectare de teren agricol.
Potrivit Programului Naţional de Dezvoltare Rurala (PNDR), Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) pot beneficia de finanţare europeană pentru modernizarea şi retehnologizarea sistemelor de irigatii. Organizaţiile trebuie să probeze existenţa unui contract multianual în vigoare, cu un prestator de servicii de îmbunătăţiri funciare pentru investiţia solicitată. De asemenea, beneficiarii trebuie sa facă dovada ca deţin echipamente de udare pentru 50% din suprafaţă.
Pentru a fi eligibile, proiectele de irigaţii trebuie să demonstreze reducerea pierderilor de apa cu minim 10% şi scăderea costului apei cu minim 10%. Proiectele de desecare drenaj trebuie să demonstreze reducerea costului energiei electrice cu minim 5% la volumul de apă evacuat.
În România există aproximativ nouă milioane de hectare de teren agricol, din care aproximativ trei milioane de hectare au nevoie de irigaţii, tendinţa fiind de secetă pedologică.
Canalul de irigaţii Buzău Est ar putea asigura apa pentru 20 de mii de hectare cultivate. Demersurile de alocare de fonduri suplimentare de la Guvern pentru redarea în funcţiune a canalului de irigaţii Săpoca – Mărăcineni, sistemul de irigaţii fiind nefuncţional după inundaţiile din anul 2005, nu s-a concretizat, în condiţiile în care numărul cererilor depuse pentru subvenţionarea irigaţiilor este de 33.335, pentru o suprafaţă aferentă de 290.444 de hectare, la nivelul anului 2008.
În comuna Mărăcineni, unde ocupaţia de bază a localnicilor este legumicultura, grădinile de zarzavat sunt udate manual după ce fântânile au secat..
Principalele cauze ale secetei şi inundaţiilor sunt lipsa pădurilor şi defrişările masive ceea ce a determinat, practic, schimbarea topografiei locului. Pădurile contribuie efectiv şi substanţial la menţinerea unui grad de umiditate care reglează regimul termic.
Aspectul care interesează în această lucrare este, însă, valorificarea apelor uzate din gospodăriile rurale din aşezările situate în zone cu resurse limitate de apă şi afectate periodic de secetă, în concordanţă cu cerinţele de irigaţii şi protecţia mediului.
142
Problema apelor uzate şi a dejecţiilor rezultate din gospodaria rurală prezintă interes sub dublul aspect al scopului urmărit: găsirea soluţiilor tehnice şi economice adecvate de colectare şi prelucrare şi de stabilire a procedeelor de valorificare la nivel local, prin irigarea şi fertilizarea propriilor gradini.
La cazul microfermelor şi fermelor, faza lichidă este folosită şi ca îngrăşământ natural. Acest procedeu, nu a fost utilizat şi în gospodăriile rurale. Categoriile de apă uzată din gospodăriile rurale sunt reprezentate de apa menajeră, cea provenită de la creşterea animalelor şi cea din activitatea agroindustrială.
În literatura de specialitate sunt menţionate volumele specifice de apa uzata reziduala provenite din creşterea animalelor în gospodăriile rurale, precum si caracteristicile acestor ape. Conţinutul microbian ridicat al acestor ape (sursă epidemiologică importantă), alături de condiţiile hidrometerologice si orografice sunt elemente importante pentru monitorizarea evoluţiei solului irigat cu apele colectate din gospodăriile rurale.
8.3 Procedee utilizate pentru valorificarea apei uzate prin irigaţie - Used procedures for waste water revaluation through irrigation
În bazinul hidrografic Buzău, apa uzată provenită din gospodăriile rurale nu se valorifica prin irigaţie sau în alt mod. Aceasta se infiltrează în mod natural şi necontrolat în sol devenind o sursa de poluare. În gospodăriile rurale se valorifică numai deşeurile solide.
Valorificarea apelor uzate din gospodăria rurală, concomitent cu protecţia eficientă a mediului, se poate face după ce au fost supuse unei epurări parţiale sau complete (treapta mecanica şi treapta biologica).
Normele tehnice interne elaborate în anul 2002 prevăd ca în lipsa reţelelor de canalizare, să se realizeze sisteme corespunzătoare care să asigure protecţia mediului. De asemenea, aceleaşi norme precizează că valorificarea apelor uzate prin irigarea terenurilor agricole sau silvice se poate face cu acceptul deţinătorilor terenurilor respective, cu avizul autoritarilor competente în domeniul îmbunătăţirilor funciare şi avizul inspectoratului teritorial de sănătate publică, în funcţie de natura culturii.
STAS 9450 – 88 menţionează că descărcarea apei uzate epurate în reţeaua de canale de desecare cu funcţie mixta sau de irigaţie se va face în condiţiile realizării unei epurări corespunzătoare şi numai cu avizul deţinătorului acestora. Limitele indicatorilor de calitate pentru apa de irigaţie se corelează cu standardul privind calitatea apei pentru irigarea culturilor agricole.
Valorificarea apei uzate presupune parcurgerea a trei etape:1. stocarea apelor uzate;2. diluţia cu ape convenţional curate;3. transportul acestei ape uzate de la instalaţia de tratare-stocare locală la instalaţiile de
distribuţie la plante.Transportul şi distribuţia apelor uzate trebuie efectuate în condiţii de igienă şi protecţie
sanitară.Traseul parcurs de apa uzată, pornind de la gospodăria rurală, este următorul:
• colectarea în cămine adecvate;• diluţia cu apă convenţional curată;• limpezirea-sedimentarea părţii solide (în fosa septică);• transportul prin reţele de conducte (gravitaţional sau prin pompare) sau cu recipienţi
adecvaţi, către locul de distribuţie35;• instalaţie de udare pentru apa uzată.
Irigarea se poate efectua prin:• aspersiune, în condiţiile unei ape bine epurate –este recomandabilă pentru fâneţe şi păşuni,
pe circa 50% din suprafaţa b.h.Buzău;
35 parcele de filtrare – compus din zone delimitate prin baraje impermeabile, in sezonul rece.143
• brazde –este recomandabilă pentru zonele joase din câmpie, cu pante foarte reduse, favorabile legumiculturii;
• metode localizate –este recomandabilă pentru livezi situate în zonele de deal, utilizându-se tuburi perforate.
În condiţiile terenurilor cu permeabilitate ridicată, soluţia o poate constitui şi irigaţia subterană, datorită consumului redus de apă şi riscului mic al poluării zonelor limitrofe –recomandabilă în fertirigarea serelor si solariilor din sud-estul bazinului.
În funcţie de clasificarea localităţii, se poate determina, utilizându-se şi datele din fişele localităţilor, oportunitatea amenajării unor categorii de staţii:
1. mici (cu iazuri biologice)- viabile pentru aşezări cu mai puţin de 1000 loc.;2. mijlocii şi mari (cu instalaţii de stabilizare aeroba şi simultană);3. foarte mari (cu concentratoare de nămol, spaţii de fermentare şi utilaje de deshidratare).Staţii mici:Pentru exemplificare, este prezentată propunerea de construcţie36 a două bazine pentru
decantare grosieră (cu o capacitate totală de 40m3), două bazine (iazuri) biologice de aerare (cu capacitatea de 960 m3 fiecare), parcurse de apă paralel sau succesiv. Pentru reglarea scurgerii apei sunt prevăzute dispozitive de reglare. Instalaţia a fost dimensionată pentru o populaţie de 900 de locuitori. Debitul de apă uzată la intrarea în staţie în anotimpul secetos si la ora de vârf este de 7 l/s, inclusiv prin aportul prezumat al precipitaţiilor (direct şi prin infiltraţii din exterior).
Staţii mijlocii si mari:Schema tehnologică soluţionează problema pentru localităţi cu 1000 – 30000 de locuitori şi
are următoarea structura:• grătar;• denisipator;• bazin de capacitate mare cu nămol activ (V = 5000 m3, S = 1550 m2);• doua decantoare secundare (V = 2200 m3/bazin, S = 630 m2/bazin);• 3 – 4 rezervoare etanşate pentru nămol (Vtotal = 12100 m3, Stotal = 12100 m2);• dispozitive de protecţie şi de măsura a debitului, aparatură pentru măsurarea parametrilor
chimici. Rezervoarele cu nămol fac posibilă valorificarea acestuia, în funcţie de perioada de vegetaţie.
8.4 Nămoluri din apele uzate - Sludge from waste water
În bazinul hidrografic Buzău, instalaţiile de tratare a apelor uzate se găsesc doar în zonele urbane sau preurbane (ANEXA 23 - Gradul de racordare la staţia de epurare a l.e. echivalenţi din b.h. Buzău; ANNEX 23 - The degree of connection to the purge station of equivalent inhabitants). Procentul din populaţie conectat la sistemul central de tratarea apelor menajere uzate este de aproximativ 65,6 % -287814 locuitori echivalenţi.
În lipsa unor statistici oficiale, apreciem că nămolurile generate pe cap de locuitor/an se ridică la circa 10-30 kg (material solid).
Acesta conduce la concluzia că, anual, în bazinul hidrografic Buzău se produc între 4400 şi 13000 tone de nămoluri, dintre care doar 2/3 sunt tratate.
Compoziţia nămolurilor concentrate de la epurarea apelor uzate provenite din staţiile de tratare biologică sunt lichide din care, un procent de sub 5% o reprezintă materialul solid. În funcţie de procesul de deshidratare se poate obţine aprox. 20-40% de material solid de consistenţă variabilă. Conţinutul de impurităţi variază de la o zonă la alta (rural, urban, zonă montană, de deal).
Compoziţia acestora:oMinerale şi materie organică din producţie precum şi detergenţi (de la procesele de curăţare);oReziduuri nămoloase sau solide, parţiale cu mare conţinut de fibre.
Practica actuală în ce priveşte recuperarea, utilizarea şi depozitarea nămolurilor:
36 dr.ing.Constantin Nicolescu, - Statiunea de Cercetare–Dezvoltare pentru Irigatii si Drenaje Baneasa, prof.dr.doc.ValeriuBlidaru, profesor consultant - Facultatea de Hidrotehnica, Universitatea Tehnica Iasi
144
o Agricultură;o utilizări în amenajarea peisajului; o ca agregat pentru materiale de construcţii sau pentru tratare bio-mecanică;o tratare termică; o depozitare la rampă.
Deşi, în trecut, procente importante din nămolurile provenite de la tratarea apelor menajere din unele ţări din Uniunea Europeană erau depozitate în rampă, aceasta nu mai constituie o opţiune permisă pentru eliminarea nămolurilor de la tratarea apelor menajere. Totodată, datorită lipsei de date certe în ce priveşte potenţialul de periculozitate a substanţelor cu hormoni activi, poluanţi organici şi metale grele, precum şi datorită aspectelor juridice legate de sănătatea publică, se interzice împrăştierea nămolurilor de la tratarea apelor menajere pe suprafaţa solului.
8.4.1 Tratarea termică a nămolurilor din apele menajere - Thermic treatments of sludge from domestic waste water
Tratarea termică reprezintă o opţiune compatibilă şi adecvată protecţiei mediului chiar şi pentru nămolurile contaminate.
Următoarele aspecte pozitive trebuie subliniate:o Distrugerea totală a poluanţilor organicio Sterilizarea şi purificarea deşeuriloro Separarea poluanţilor anorganicio Reducere greutăţii şi volumuluio Generarea de energie o Reducerea emisiilor cu efect de seră
8.4.2 Pre-tratarea mecano-biologică - Mechanic and biological pre-treatment
Pe lângă tratarea termică, tratarea mecano-biologică, conform studiilor tehnice, poate fi o opţiune suplimentară pentru nămoluri. De la caz la caz, se studiază în ce măsură este potrivită tratarea într-o astfel de staţie.
În timpul investigării care trebuie să stabilească dacă tratarea mecano-biologică este adecvată pentru tratarea suplimentară a nămolului, trebuie realizate examinări specifice şi analize iniţiale, după modelul celor descrise în capitolul 4.
Acestea trebuie să urmăreasc în principal: o Analiza calităţii nămolurilor de la staţiile de tratarea apelor uzate,o Optimizarea etapelor proceselor specifice fiecărei instalaţii,o Asigurarea unui bun amestec / omogenizarea nămolurilor cu alte deşeuri,o Garantarea condiţiilor optime de putrezireo Garantarea calităţii dorite a materialelor rezultate.
8.5 Cercetări experimentale privind tratarea nămolurilor de decantare în câmp de microunde - Experimental research regarding the treatment of clearing sludge in microwave field
Printre principalele metode de tratare a nămolurilor de decantare, un loc aparte îl ocupă metodele termice, acestea având ca principiu de bază încălzirea nămolurilor la temperaturi relativ ridicate cu scopul eliminării apei, în cazul uscării, distrugerii unor substanţe care pot fi conţinute în acestea, respectiv distrugerii unor microorganisme, având în vedere că majoritatea microorganismelor sunt neutralizate la temperaturi de peste 50oC.
O abordare neconvenţională, în care cercetarea ştiinţifică s-a implicat în ultima perioadă, a fost aceea a metodelor transformării directe a energiei, pentru obţinerea unei eficienţe ridicate, pentru încălzirea şi uscarea materialelor. În acest sens, tehnologia de încălzire cu ajutorul microundelor prezintă un interes aparte sub aspect tehnic dar şi economic.
145
Spre deosebire de încălzirea prin metode clasice, încălzirea cu ajutorul microundelor este mult mai eficientă deoarece se bazează pe o energie aplicată şi nu pe o căldură aplicată, în sensul simplificării proceselor de transformare energetică şi eliminare a pierderilor. Energia este selectivă, acţionând doar asupra nămolurilor şi nu asupra pereţilor instalaţiei sau a mediului din cavitatea rezonantă. (Dan Ilina - 2008)
8.5.1 Descrierea cercetărilor - Research description
În funcţie de obiectivele cercetării stabilite şi datorită posibilităţilor oferite de dotările tehnice existente în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, s-au stabilit trei direcţii de cercetare experimentală:
1. analiza comportării nămolurilor;2. analiza încălzirii în câmp de microunde comparativ cu alte sisteme de încălzire clasică;3. analiza nămolurilor tratate.
S-a avut în vedere conţinutul de apă şi substanţe volatile precum şi gradul de sterilizare.O primă direcţie este decantarea în timpul expunerii acţiunii câmpului de microunde având
drept scop stabilirea regimului de încălzire, stabilirea parametrilor tehnologici de tratare şi, în funcţie de temperaturile la care se produce fenomenul, se poate defini tipul de tratare la care pot fi supuse acestea prin tehnica folosită.
Stadiul cercetării cuprinde doar prima direcţie, adică comportarea nămolurilor de decantare la expunerea în câmp de microunde.
Cercetările referitoare la uscarea în câmp de microunde au fost efectuate în laboratorul Catedrei de Turnarea Metalelor din cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Metalelor a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. Nămolul supus uscării a fost prelevat de la Staţia de Epurare a Apelor Urbane din Cluj-Napoca, fiind un nămol secundar fermentat, deshidratat prin centrifugare.
Pentru efectuarea experimentelor au fost utilizate: un cuptor cu microunde Sony, tip cameră, cu o putere reglabilă în 8 trepte, între 100
şi 800W, alimentat de la reţeaua de 220V şi 50Hz, echipat cu un magnetron Sony cu frecvenţa de 2450Hz, tensiunea pe magnetron 2500;
aparat pentru măsurarea temperaturii cu sondă de contact, tip DIGITEMP 01K, producţie MICROTEC, cu o precizie de măsurare de 01oC şi plaja de temperatură 0-1800oC;
balanţă analitică cu precizia de măsurare de 0,01g; etuvă electrică de uscare cu rezistoare cu Tmax =200 oC: recipienţi (tăvi, pahare) de sticlă termo-rezistentă, cu d= 60 mm şi h= 20 mm.
Pentru determinarea efectului de uscare în câmp de microunde, s-a stabilit iniţial umiditatea nămolului prin uscare completă, într-o etuvă de uscare la T = 150 oC. În a doua parte a cercetărilor s-a determinat efectul de uscare la expunerea în câmp de microunde pentru mai multe perioade de expunere (60, 120, ...., 660 sec.)
Probele, atât pentru determinarea umidităţii iniţiale cât şi pentru uscarea în câmp de microunde, au fost pregătite prin umplerea eşantioanelor cu nămol, nivelarea nivelului la un nivel de 20 mm, pentru a se obţine o grosime de strat de nămol egală cu înălţimea recipienţilor (fig. 8.1)
Figura 8.1 - Set de probe pregătite pentru tratare în câmp de microundeFigure 8.1 - Set of samples prepared for treatment in the microwave field
146
Determinarea masei iniţiale s-a făcut prin cântărirea probelor cu ajutorul balanţei analitice, atât pentru probele etalon cât şi pentru probele expuse în câmpul cu microunde. Uscarea probelor etalon s-a făcut în etuva electrică cu rezistoare prin încălzirea lor la temperatura de 150 oC şi menţinerea la această temperatură timp de 30 min.
Expunerea în câmpul cu microunde s-a făcut în cuptorul cu microunde tip cameră. La finalul timpilor de expunere (60, 120, ...., 660 sec.) s-a măsurat temperatura fiecărei probe cu ajutorul aceluiaşi aparat.
S-a determinat masa fiecărei probe pentru a afla pierderea de masă şi, implicit, de umiditate. Experimentul a fost repetat de trei ori.
8.5.2 Prelucrarea rezultatelor - Analyzing the results
Rezultatele măsurătorilor au fost prelucrate şi cu ajutorul acestor valori s-au determinat: curba de variaţie medie a umidităţii (pierderilor de masă) în funcţie de timpul de
expunere în câmp de microunde; variaţia temperaturii medii în funcţie de timpul de expunere (figurile 8.2 şi 8.3).
Figura 8.2 - Variaţia masei probelor tratat în câmp de microunde – valorile mediiFigure 8.2 - Change in mass samples treated in the field microwave-average values
Figura 8.3 - Variaţia temperaturii medii a probelor de nămol tratate în câmp de microundeFigure 8.3 - The change in average temperature has treated sludge samples of the field of
microwave
Aspectul probelor după tratament prezintă o scădere de volum la probele de la M1 la M7 după care, la probele M8, M9, apare o colorare a tăvii de sticlă în care sunt introduse aceste probe (figura 8.4); la următoarele probe acest fenomen nu mai apare (figura 8.5).
147
Figura 8.4 - Aspectul probelor M 8 şi M11 după tratareFigure 8.4 - Samples appearance M8 and M11 after treatment
Experimentele efectuate asupra uscării nămolurilor în câmp de microunde relevă faptul că procedeul poate fi aplicat cu succes la tratarea nămolurilor de decantare din staţiile de epurare a apelor.
Tratarea în câmp de microunde este posibilă pentru nămolurile de fermentare deshidratate până la o umiditate de 50-70%. Din rezultatele obţinute se observă că deşi producătorii de nămol dau ca valori ale umidităţii de 60 -70%, totuşi nămolul din care s-au realizat probele are o umiditate în jur de 50%.
Prin tratamentul în câmp de microunde se observă că procesul începe imediat după expunere, practic ajungându-se la un randament maxim după 2-3 minute. Din diagramele de uscare se observă că în 6-10 minute, practic uscarea se termină pentru aceste probe de 65-70g. Peste acest timp, deşi procesul de pierdere de masă continuă, uscarea poate fi considerată încheiată.
Aspectul nămolului, după tratare, (în figura 6.4 s-a prezentat proba M8) prezintă o scădere importantă a volumului, respectiv pe pereţii vasului se observă scurgeri de substanţă de culoare maro, lucru care la probele care au ajuns la temperaturi mai mari dispare. Se poate concluziona la că temperaturile la care au ajuns probele 7 şi 8 s-a produs o lichefiere a unor substanţe care, ulterior, la temperaturi mai înalte s-au vaporizat, reprezentând pragul de unde începe şi eliminarea altor substanţe diferite de apă.
Temperatura prezintă o creştere bruscă până la 110-120oC, apărând din nou un salt aproximativ după 6-7 minute, după care viteza de creştere a temperaturii se stabilizează.
8.6 Compostarea şi împrăştierea nămolurilor - Composting and spreading sludge
La compostarea nămolurilor cu material bogat în carbon (paie, rumeguş, aşchii), accentul se pune nu atât pe efectul nutritiv direct, ci mai degrabă pe utilizarea universală ca material pentru îmbunătăţirea calităţii solului (înlocuitor de humus) şi substratului în diferite domenii ale îmbunătăţirilor funciare, grădinărit şi agricultură.
Nămolurile provenite de la tratarea apelor uzate conţin cantităţi limitate de resurse, mai precis substanţe nutritive, fosfor, azot şi substanţe organice. Ele pot juca un rol semnificativ în formarea humusului. În plus, diferite cantităţi de poluanţi sunt de asemenea prezenţi în nămoluri, iar pe termen lung, aceştia pot conduce la acumularea de substanţe poluante în sol.
Este necesară o evaluare riguroasă care să demonstreze că utilizarea pe termen lung a nămolului provenit de la tratarea apelor uzate nu precipită acumularea de poluanţi în sol.
8.7 Obiectivul valorificării nămolurilor - The objective of revaluating sludgePornind de la principiul că solul nu trebuie poluat, că această resursă trebuie păstrată, şi
extrapolându-l la acela că poluarea apelor este şi rezultatul scurgerilor necontrolate pe soluri modificate antropic, inclusiv prin lipsa unor amenajări pentru depozitarea deşeurilor menajere provenite din gospodăriile populaţiei, nămolurile de la tratarea apelor uzate ar trebui valorificate termic pentru a distruge substanţele periculoase. Valorificarea în viitor a nămolurilor provenite de la tratarea apelor trebuie să parcurgă, ca prim pas al valorificării, deshidratarea şi uscare acestuia, urmat de utilizarea sa în agricultură, tratarea mecano-biologică sau tratarea termică, în proporţii care să ţină seama de cantităţile de substanţe nutritive sau de poluanţi periculoşi.
148
Concluzii finaleFinal conclusions
Rezultatul armonizării sistemului de alimentare cu apă şi canalizare la specificul localităţilor din bazinul hidrografic Buzău are valoare numai în măsura în care corespunde cerinţelor de asigurare a necesităţilor locuitorilor şi protejării resurselor.
Concret, intră în analiză relaţia sistem-scop care se cere optimizată, în înţelesul maximizării nivelului de asigurare a cerinţelor şi minimizării costurilor şi efectelor secundare pe care lucrările la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare precum şi exploatarea în sine le au asupra mediului.
Acest raport, sistem efect, este dependent, în principal, de trei factori:1. calitatea contextului acţional;2. performanţa tehnologiei utilizate;3. profesionalizarea în cadrul instituţiilor abilitate, în înţelesul de a valorifica contextul şi
de a îndeplini cerinţele, ceea ce înseamnă, într-o bună măsură, pregătire administrativă şi tehnică.
Produsul finit al acestui raport este capacitatea acţională şi trebuie definit ca indicator de stare.Capacitatea acţională reprezintă, deopotrivă, rezultatul optimizat al evaluării cerinţelor sociale
specifice zonei şi modelate în contextul standardelor europene, utilizării raţionale a resurselor de apă şi a fondurilor alocate, expertizei în domeniul elaborării de programe eligibile pentru utilizarea fondurilor comunitare.
Din demersul ştiinţific rezultă:o necesitatea respectarea normelor privind protecţia mediului sunt esenţiale pentru
lucrările de alimentări cu apă şi canalizări;o necesitatea de informaţii viabile şi oportune despre parametrii hidrologici ai bazinului
hidrografic Buzău, în ansamblu dar şi la nivelul tuturor spaţiilor aflate în administrarea comunităţilor locale;
o necesitatea continuării studiilor privind tipologia, în special pentru lacurile de acumulare;
o necesitatea de a crea condiţiile de intervenţie, fără de care performanţa tehnică poate avea de suferit;
o rolul principal pe care în orice ansamblu acţional îl are profesionismul chemat, pe de o parte să pună în valoare performanţa tehnică în condiţiile bazinului, iar pe de altă parte să se adecveze permanent cerinţelor de alimentare cu apă şi canalizare:
o necesitatea utilizării modelului matematic simplificat privind transportul şi dispersia poluanţilor, prezentat în formă accesibilă (pentru mişcări şi procese permanente) şi dezvoltarea acestuia în condiţii complexe determinate de condiţiile de temperatură, intervalul şi cantitatea de poluant care „alimentează” fenomenul de transport şi dispersie etc.;
o utilizarea Logicilor de Control Distribuit (LCD) pentru conducerea automată a sistemelor de alimentare cu apă şi activităţilor de mediu şi monitorizarea privind necesarul de apă în bazinul hidrografic Buzău;
În consecinţă, se apreciază ca rezultat al studiului următoarele:o dimensionarea managerială a intervenţiilor necesare trebuie să rezulte din preocuparea
permanentă de cunoaştere a cerinţelor şi de asigurare graduală a acestora, pornind de la dimensiunea aglomerărilor umane şi de la calitatea factorilor de mediu din zonele respective;
o dimensionarea tehnologică a oricărui proiect să se bazeze, în principal, pe estimarea socio-economică a aglomerărilor umane, într-o perspectivă pe termen mediu sau lung;
o intervenţia pentru asigurarea calităţii apelor, în special pe afluenţii degradaţi din amonte de municipiul Buzău;
o asigurarea, la nivelul fiecărei localităţi a unor programe de monitorizare a calităţii apelor şi control al scurgerilor de ape pluviale.
149
Datorită complexităţii spaţiului geografic de referinţă, se pune problema adoptării unor soluţii foarte bine argumentate, mai ales pentru asigurarea unui nivel de confort comparabil, atât sub raportul zonă de munte –zonă de şes cât, mai ales sub raportul urban-rural.
Concluzii pentru Direcţia apelor Buzău şi autorităţile locale - Conclusions for Water Directorate Buzau and local authoritiesPrin obiectivele demersului ştiinţific, pentru asigurarea calităţii apelor din bazinul hidrografic
Buzău se propun următoarele:
Dimensionarea managerială a intervenţiilor necesare trebuie să rezulte din preocuparea permanentă de cunoaştere a cerinţelor şi de asigurare graduală a acestora, pornind de la dimensiunea aglomerărilor umane şi de la calitatea factorilor de mediu din zonele respective În perspectiva unei noi legi referitoare la împărţirea administrativă a României, aceasta
trebuie să ţină seama, într-o măsură mult mai pregnantă, de arealele bazinelor hidrografice; realizarea obiectivelor de alimentare cu apă şi canalizare prin convergenţa unui număr ridicat de autorităţi judeţene şi locale – cinci, în cazul autorităţilor judeţene din b.h.Buzău- limitează posibilitatea realizări oportune a tuturor etapelor proiectelor;
Reprioritizarea proiectelor de realizare a reţelelor de alimentare cu apă precum şi a lucrărilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate din aglomerari precum şi a celor biodegradabile după:• criteriul de îndeplinire ai indicatorilor minimali de definire a municipiilor (oraşelor);• numărului de locuitori;• gradul de ruralitate al comunităţilor rurale;
Direcţionarea resurselor financiare, în excusivitate, către proiectele de alimentari cu apă şi canalizare deja începute şi realizate într-un procent care să asigure operaţionalizarea acestora până la orizontul anului 2013;
Cartografierea surselor şi a riscurilor în scopul identificării lor rapide şi a aplicării măsurilor de intervenţie la acestea şi de prevenţie la zonele învecinate; în zonele rurale, sursele de contaminare sunt reprezentate, în special de existenţa latrinelor şi creşterea porcinelor şi bovinelor în apropierea fântânilor; Recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este ca o latrină să fie poziţionată la cel putin 10 m distanţă de fântână iar pentru depozitarea bălegarului pe o suprafaţă de beton cel putin 30 m.;
Identificarea punctelor slabe şi a punctelor forte ale sistemului de aprovizionare cu apă şi a posibilelor surse şi riscuri de contaminare a apei potabile poate constitui baza pentru o protecţie mai bună a pânzei freatice si a fântânilor si o calitate sporită a apei;
Întocmirea unor proiecte de realizare, în ordinea gradului de ruralitate, a unor spaţii de depozitare a deşeurilor menajere care să reducă nivelul de încărcare al cursurilor de apă (preponderent în zona de munte şi deal) şi al apelor subterane (preponderent în zona de şes);
Dimensionarea tehnologică a oricărui proiect să se bazeze, în principal, pe estimarea socio-economică a aglomerărilor umane, într-o perspectivă pe termen mediu sau lung
Reabilitarea staţiilor de tratare a apei, conductelor de apă principale, a reţelelor de alimentare cu apă, a bazinelor de apă; Proiectele de investiţii a căror pregătire se încadrează aici pot include, de asemenea, pe cele al căror scop este acela de a sprijini autorităţile locale din localităţile cu până la 50 000 de locuitori să se conformeze prevederilor din Axa prioritară 2 a POS Mediu: “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”;
Reconstrucţia elementelor de infrastructură existente, acolo unde există riscuri la adresa sănătăţii;
Extinderea reţelei publice de alimentare cu apă, acolo unde este eficient;
150
invEstiţii referitoare la sistemele publice de apă uzată în aglomerările cu peste 2000 de locuitori echivalenţi, cum ar fi:
Reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate, colectoarelor, sistemelor de canalizare, staţiilor de pompare, bazinelor de depozitare sau tratare a apelor pluviale;
Reconstrucţia sau modernizarea staţiilor de epurare a apelor uzate, acolo unde, în prezent, valorile limită prevăzute de lege nu sunt respectate;
Reconstrucţia reţelelor principale de canalizare, acolo unde punerea acestora în funcţiune este urgent necesară;
Extinderea reţelelor de canalizare în interiorul aglomerărilor cu peste 2000 de locuitori echivalenţi,
Activităţi/investiţii destinate protecţiei împotriva inundaţiilor/ revărsărilor de ape şi a daunelor pe care acestea le pot produce:• construcţia unor noi elemente de infrastructură publice, al căror rol este acela de a oferi
protecţie împotriva inundaţiilor, cum ar fi digurile, zidurile, sistemele de reţinere ;• reconstrucţia elementelor de infrastructură publice existente care au fost identificate ca
prezentând risc.
Intervenţia pentru asigurarea calităţii apelor, în special pe afluenţii degradaţi din amonte de municipiul Buzău;
Realizarea unui program de reîmpădurire a versanţilor, în special pe versanţii din stânga ai râului Slănic;
Remedierea calităţii resurselor de apă, acolo unde nu este efectiv disponibilă nici o sursă alternativă de alimentare cu apă;
Finalizarea contorizării;
Investiţii în scopul reducerii pierderilor de apă.
Asigurarea, la nivelul fiecărei localităţi a unor programe de monitorizare a calităţii apelor şi control al scurgerilor de ape pluviale
Evaluarea capacităţii de filtrare a stratului de sol prin monitorizarea fluctuaţiilor sezoniere ale concentraţiilor de nitraţi din apă. Astfel se formează o imagine despre si despre posibilele legături cu activităţile umane;
Necesitatea contorizării sistemelor rurale de aprovizionare cu apă, cu un efect direct asupra colectării datelor privind cerinţele de apă în mediul rural;
Utilizarea unor fişe de cunoaştere locale şi utilizarea interogărilor pentru completarea acestora.
Posibilităţi de aplicare în practică a rezultatelor cercetării ştiinţifice - Potential use of research
Datorită dinamicii albiei actuale şi a versanţilor există un grad ridicat al limitei de inundabilitate care poate fi redus, în special prin îmbunătăţirea condiţiilor de tranzitare a albiei, cu efect direct asupra actiunii negative a viiturilor asupra malurilor şi terenurilor agricole; Condiţiile de tranzitare pot fi îmbunătăţite prin reprofilarea şi recalibrarea cursului apei precum şi prin lucrari de decolmatare a albiei minore prin care acţiunea erozională poate fi redusă.
Necesitatea protejării resurselor de apă potabilă este o realitate evidentă, alături de pericolul pe care îl prezint în prezent şi fenomenul degradării climatice;
Regimul de scurgere este variabil în timp iar calitatea apei impune intervenţia exterioară; Deoarece folosirea surselor subterane este mai puţin costisitoare şi sunt teoretic, dar şi practic
în cazul b.h.Buzău, de calitate mai bună, acestea trebuie rezervate, în majoritatea cazurilor, 151
pentru alimentarea cu apă potabilă, iar cele de suprafaţă pentru cerinţele industriale care, de regulă sunt mai mari decat cele menajere, pentru irigatii, piscicultura şi alte folosinţe;
Acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile, pe tot arealul b.h.Buzău; Principala încărcare datorată grupei metalelor (Fe) este rezultatul unui proces natural; Mineralizarea apelor subterane (depăşiri la reziduu fix, cloruri, sulfaţi şi duritate total), în aval
de municipiului Buzău, poate fi pusă pe seama interacţiunii cu apele de suprafaţă; Variaţiile importante ale debitelor, la scară anuală şi lunară, sunt determinate de variaţiile de
temperatură şi scurgerile la nivelul sub bazinelor; Din analiza raportului Qmin anual/QMax anual pe principalele râuri din bazinul hidrografic Buzău (Bâsca Mare, Slănic, Câlnău şi Buzău) se constată creşterea valorii raportului în ultimii 40 de ani ca o premisă a reducerii variaţiei debitelor cauzate de ciclul anotimpurilor;
Lacurile naturale din bazinul Buzău sunt eutrofe, cu tendinţe spre hipertrofie; Raportându-ne la cantităţile de O2 determinate în lacurile din b.h.Buzău, se poate admite că, în condiţiile creşterii temperaturilor globale, acestea pot genera o creştere a deficitului de oxigen din apă, cu implicaţii majore asupra posibilităţilor de exploatare pentru consum uman şi, totodată asupra faunei ihtiologice. O analiză prin metoda Winckler a nivelului de oxigen, demonstrează că o creştere de numai un grad a temperaturii determină o concentraţie de oxigen la nivelul de alertă;
Pentru respectarea parametrilor de descărcare a apelor uzate menajere- evidenţiată prin cantitatea totală de poluant evacuată peste limitele admise în interval- măsura de a construi sau reutila o staţie compactă de epurare mecano-biologică este una viabilă dar care trebuie dublată de măsuri de monitorizare permanente, în special pentru prevenirea situaţiilor în care infiltraţiile în sol pot modifica parametrii apelor freatice.
Dacă nivelul reziduurilor de hidrocarburi care au fost depistate în probele de sol se situează sub 44 mg/kg, aceasta ar putea reflecta un proces de descompunere a materiilor organice existente în sol;
Porozitatea naturală ridicată face solul susceptibil la o tasare ridicată şi cu atât mai mult această tasare poate creşte în cazul prezenţei umidităţii. Un nivel scăzut al precipitaţiilor precum şi temperaturile ridicate din timpul verii previn însă saturaţia şi compensează acest risc de tasare.
Existenţa unui poluant, peste valorile normale chiar într-un singur foraj indică necesitatea efectuarii unor investigaţii suplimentare în vecinătatea arealului contaminat, datorită importanţei deosebite a poziţionării într-o astfel de zonă a unui puţ de alimentare cu apă.
Cele mai mari scurgeri se înregistrează pe parcela ogor, iar cele mai reduse la parcela ocupată cu ierburi perene;
Reducerea substanţială a eroziunii este foarte evidentă în luna august şi este determinată de faptul că agresivitatea ridicată a ploilor torenţiale este redusă de un grad ridicat de acoperire al solului;
Se evidenţiază o creştere a numărului de precipitaţii cu efecte hidrologice (>15-30%); Exploatarea prin air-lifting a puţurilor de control (injectarea în puţ a aerului sub presiune
pentru aducerea apei la suprafaţă) permite prelevarea de probe de apă extrem de viabile; Deşi nivelul ridicat de concentraţie al Fe poate avea origini naturale, este recomandabilă
efectuarea unor evaluări suplimentare. Motivaţia cea mai importantă pentru optimizarea unor sisteme de alimentări cu apă, cu
ajutorul algoritmilor genetici, este dată de posibilitatea generării unor soluţii mult mai exacte şi mai rapide. Aceste tipuri de algoritmi genetici necesită flexibilitate şi posibilităţi de configurare care includ consideraţii cu privire la obiectivele simultane şi de dinamică a sistemului.
Optimizarea sistemelor de alimentări cu apă folosind algoritmii genetici determină timpului de lucru necesar unui anumit proiect, cât şi obţinerea celor mai potrivite soluţii.
152
Analiza oportunităţii tratării apelor uzate din gospodăriile agricole prin diferite proceduri, inclusiv prin încălzirea şi tratarea nămolurilor de la staţiile de epurare a apelor uzate, cu microunde
Modelele de simulare a condiţiilor de curgere din interiorul sistemelor de alimentare cu apă sunt recomandate, în principal, pentru:
o evaluarea riscurilor ce pot apărea şi influenţa sistemele de alimentare cu apă;o evaluarea performantelor sistemelor de alimentari cu apa şi canalizare;o verificarea celor mai bune strategii de management ale infrastructurii sistemelor de
alimentari cu apă;o evaluarea vulnerabilităţii sistemelor de alimentare cu apă;o garantarea cantităţii şi calităţii resurselor de apă potabilă dintr-o comunitate.
o O caracteristică a staţiilor de pompare din b.h.Buzău este capacitatea mică de înmagazinare a apei. În această situaţie, pentru minimizarea costurilor asociate sistemelor de tarifare a energiei electrice, o soluţie viabilă o poate constitui o strategie de pompare în afara orelor de vârf, dacă economiile energetice astfel realizate depăşesc costurile necesare realizării unor capacităţi suplimentare de înmagazinare;
o Soluţia pentru implementarea programării pompărilor în afara orelor de vîrf este dată de disponibilitatea egalizării înmagazinării şi dezvoltarea unor politici optime de funcţionare pentru pompe şi poate lua în considerare anumite intervale din cursul unei zile sau ale unui an; Principalii paşi în optimizarea programării pompărilor sunt:- construirea unui model de calibrare eficient bazat pe extinderea perioadei de simulare;- estimarea modelului real de consum (necesar de apă) pentru ziua considerată;- cunoaşterea constrângerilor legate de nivelul apei din rezervoarele de înmagazinare şi Pmax.
admise în sistemului de alimentare cu apă;- rularea modelelor de optimizare a funcţionării sistemului de alimentare cu apă;- verificarea veridicităţii rezultatelor.
o Capacitatea unei pompe suplimentare instalate poate acoperi cerinţa de vârf sau suplini situaţia în care pompa de bază iese din funcţiune. Pentru o funcţionare optimă, este recomandat ca toate pompele instalate să funcţioneze alternativ. Totodată, funcţionarea ca un tot unitar a componentelor individuale asigură un coeficient ridicat de siguranţă a staţiei de pompare;
o Evaluarea de siguranţă trebuie să fie parte integrantă a planifiării şi proiectării; În cazul reabilitării sistemelor de alimentare cu apă (Buzău, Nehoiu, Pătârlagele) este obligatorie realizarea unor modele precise de lucru, datorită situaţiilor complexe cu care se pot confrunta aceste sisteme de alimentare cu apă:- efecte cumulative datorate coroziunii şi depunerilor;- creşterea consumurilor (necesarului de apă) datorate noilor consumatori; - pierderi exagerate în diverse reţele de distribuţie a apei;- îmbunătăţirile aduse infrastructurii (reconstrucţia unor străzi, sau înlocuirea unor canale de scurgere aflate în apropiere);- probleme legate de calitatea apei.
o Pentru reabilitarea unor conducte de distribuţie a apei, informaţiile trebuie colectate şi determinate în teren, după un algoritm care să aibă în vedere diferite momente ale zilei şi diverse amplasamente, specifice localităţii, în scopul de a corespunde condiţiilor la limită (consumuri/ necesar de apă din noduri).
o Modelul de simulare rezultat şi rezultatele simulării pot fi utilizate cu aceleasi consumuri şi condiţii la limită, ca şi informaţiile observate.
o Problematica legată de optimizare vizează facilitarea procesului de calibrare a unui model; Parametrii sunt obţinuţi prin minimizarea deosebirilor dintre modelul preconizat şi valorile
153
observate în teren cu privire la diverse presiuni în noduri (cote piezometrice) şi anumite debite în conducte, în condiţii limită;
o Utilizarea dispozitivelor computerizate, utilizate în monitorizarea şi gestionarea situaţiilor din teren, capabile să asigure informaţii în timp real pentru analiza şi controlul necesare situaţiei respective şi generarea de alerte referitoare la problemele apărute. conduce inevitabil la îmbunătăţirea substanţială a gestionării tuturor resurselor, Aceasta conduce inevitabil la îmbunătăţirea substanţială a gestionării tuturor resurselor;
o Sistemele moderne de comandă şi reglare se caracterizează printr-un număr mare de senzori şi o viteză de prelucrare a datelor ridicată;
o Creşterea pretenţiilor cu privire la siguranţa deservirii automate, care prelucrează şi utilizează date din ce în ce mai complexe, conduce la suprasolicitarea tehnicii de calcul impunându-se, ca necesitate esenţială, descentralizarea sistemelor;
o O soluţie rezonabilă este ca o parte din funcţiile unei staţii dispecer să fie trecute asupra sistemelor periferice (dispecer pe tronsoane de râu sau pe sub bazine), care apar în context ca „prelungiri inteligente” ale staţiei dispecer de la nivelul staţiei dispecer de bazin;
o Subsistemele periferice din cadrul sistemelor de comandă locale trebuie concepute încât să opereze cu semnale de natură diversă: mărimi analogice, nicele ridicate sau scăzute, semnale continue sau alternative, semnale digitale etc.;
o Rezultatul cel mai notabil al trecerii de la sisteme centralizate la cele cu control distribuit este creşterea flexibilităţii sistemului, a capacitaţii lui de a răspunde la un spectru foarte larg de teme complexe de măsurare, comandă si reglare;
o În condiţiile în care Logica de Control Distribuit este plasată în imediata apropiere a dispozitivului de reglare a parametrului controlat, necesitând cabluri de legătură simplă şi fără echipamente costisitoare de transmisie a informaţiei;
o Transportul informaţiei prin intermediul unui sistem de comunicaţii cu comutare de pachete şi nu a unuia cu comutare de circuite, chiar şi prin intermediul reţelelor publice de date, conduce la minimizarea costurilor de implementare;
o Posibilităţiile de routare a mesajelor sunt numeroase, însă, în acest caz, fiecare staţie şi substaţie trebuie să aibă un identificator;
o Timpii de întârziere sunt suma timpilor de routare şi transport a informaţiei şi pot varia între un minim şi un maxim, total aleator, în funcţie de disponibilitatea routerelor din reţeaua de comunicaţii; la aceştia se adaugă timpii de conversie a diferitor mărimi fizice care sunt cunoscuţi din faza de proiectare;
o Proiectele de investiţii din b.h.Buzău trebuie să se refere la: Reabilitarea staţiilor de tratare şi a reţelelor de alimentare cu apă; Reconstrucţia elementelor de infrastructură existente, pentru reducerea riscurilor la adresa sănătăţii; Extinderea reţelelor publice de alimentare cu apă, acolo unde este eficient; Remedierea calităţii resurselor de apă, acolo unde nu este efectiv disponibilă nici o sursă alternativă de alimentare cu apă; Monitorizarea consumurilor şi extinderea contorizării; Investiţii în scopul reducerii pierderilor de apă. Reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate, colectoarelor, sistemelor de canalizare, staţiilor de pompare, bazinelor de depozitare sau tratare a apelor pluviale; Monitorizarea integrată a staţiilor de epurare a apelor uzate, acolo unde, în prezent, valorile limită prevăzute de lege nu sunt respectate; Reconstrucţia reţelelor principale de canalizare, acolo unde punerea acestora în funcţiune este urgent necesară; Extinderea reţelelor de canalizare în interiorul aglomerărilor cu peste 2000 de locuitori echivalenţi.
154
oReducerea diferenţelor majore dintre zonele urbane şi rurale, privind accesul mediu sau bun la principalele utilităţi (alimentare cu apă, canalizare), în zonele rurale în care modul de locuire este încă tradiţional individual, accesul la utilităţile privind apa fiind considerabil mai redus.
o Tipizarea spaţiului geografic aparţinător bazinului Buzău prin stabilirea aşezărilor predominant rurale, semnificativ rurale şi predominant urbane şi axele de dezvoltare şi definirea valorilor orientative pentru dotarea infrastructurală;
o Evaluarea situaţiei existente şi prioritizarea obiectivelor în funcţie de necesităţile imediate, pe termen mediu şi lung şi corelarea lor cu orientările strategice comunitare, naţionale şi regionale privind alimentarea cu apă şi canalizarea:
• realizarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile care au elaborate documentaţii tehnice;• îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă în localităţile unde acesta este apreciat ca satisfăcător;• elaborarea documentaţiilor tehnice, la nivel SF sau SPF, pentru realizarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile semnificativ rurale care în prezent se alimentează din pânza freatică;• realizarea staţiilor de epurare a apei uzate în localităţile predominant urbane;• realizarea sistemului de canalizare a apei uzate în localităţile predominant urbane care au alimentare cu apă şi au elaborate documentaţii tehnice;• realizarea sistemului de canalizare a apei uzate în localităţile semnificativ rurale care au elaborate documentaţii tehnice;• realizarea documentaţiilor tehnice pentru canalizarea apei uzate în localităţile semnificativ rurale în care acest sistem lipseşte;• elaborarea documentaţiilor tehnice pentru îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă în localităţile predominant rurale;• realizarea măsurilor de îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă potabilă în localităţile predominant rurale;• realizarea sistemului de colectare al apelor uzate din gospodăriile rurale în localităţile predominant rurale.
Implementarea măsurilor prezentate va avea o eficienţă maximă dacă se aplică prioritar, funcţie de criteriile de clasificare cuprinse în fişele localităţilor.
Se propun două etape şi anume:• etapa I, etapă prioritară, în care sunt incluse localităţile predominant urbane care au sisteme
de alimentare cu apă şi canalizare, nesatisfăcătoare din punct de vedere al serviciului prestat, localităţile semnificativ rurale cu un trend pozitiv în perspectiva socială şi care au surse sigure de finanţare, precum şi cele vizate în programele de dezvoltare.
• etapa a II-a, etapă de perspectivă în care sunt incluse restul localităţilor din bazin:
o Întocmirea şi completarea bazelor de date cu informaţii necesare domeniilor de analiză prin întocmirea Fişei de localitate “Alimentarea cu apă şi canalizare” care să asigure şi identificarea zonelor de riscuri naturale şi a tipologiei fenomenelor de risc natural;
oAsigurarea creşterii ratei utilizării apei pentru populaţie de la 53,7 m3/locuitor.an, la nivelul anului 2006, până la valoarea de 90 m3/locuitor/an, la nivelul anului 2020, fezabilă din punct de vedere al resursei;
oDiferenţele între cele trei scenarii de evoluţie a populaţiei, relativ reduse, recomandă adoptarea unui scenariu maximal, având în vedere că diferenţele mici de populaţie şi eforturi tehnice şi financiare rezonabile;
o Este necesară folosirea unor metode econometrice care încorporează preţul apei, veniturile populaţiei ca şi alte variabile luate din teoria economică, implicând cauzalitatea şi semnificaţia statistică a unor coeficienţi, pentru determinarea cerinţei de apă;
oNecesitatea contorizării sistemelor rurale de aprovizionare cu apă, cu un efect direct asupra colectării datelor privind cerinţele de apă în mediul rural;
155
oAccesul la sursa sigură de apă care, pentru utilizatorii din mediul rural neracordaţi, se situează cu precădere la nivel minim;
oAsigurarea cerinţei de apă pentru unitaţi industriale să se facă, în exclusivitate, din sursele de suprafaţă;
oAnaliza şi reconsiderarea termenelor de conformare, întrucât cele planificate induc riscul neatingerii obiectivelor de alimentare cu apă şi canalizare;
oDatorită tendinţei de dublare, în următorii ani a numărului animalelor crescute în regim industrial, necesarul de apă pentru consumul biologic al animalelor, pentru evacuarea dejecţiilor din hale, spălarea şi dezinfectarea halelor, prepararea hranei, întreţinerea instalţiilor tehnologice, necesarul pentru obiectele anexe ale halelor de creştere a animalelor trebuie să facă obiectul unei strategii distincte;
oCalitatea apelor de suprafaţă de pe aproape întregul b.h.Buzău permite utilizarea lor pentru amenajări piscicole, cu atât mai mult cu cât cantitatea de apă restituită reprezintă 99% din necesarul de apă de primenire;
oEvoluţia cerinţei de apă pentru populaţie în b.h.Buzău reflectă, în principal, o componentă cantitativă – prin distribuţia teritorială în cadrul bazinului.
oExperimentele efectuate asupra uscării nămolurilor în câmp de microunde relevă faptul că procedeul poate fi aplicat cu succes la tratarea nămolurilor de decantare din staţiile de epurare.
oTratarea în câmp de microunde este posibilă pentru nămolurile de fermentare deshidratate până la o umiditate de 50-70%.
oDin rezultatele obţinute se observă că deşi producătorii de nămol dau ca valori ale umidităţii de 60 -70%, totuşi nămolul din care s-au realizat probele are o umiditate în jur de 50%.
o Prin tratamentul în câmp de microunde procesul începe imediat după expunere, practic ajungându-se la un randament maxim după 2-3 minute.
oNămolurile provenite de la tratarea apelor uzate conţin cantităţi limitate de resurse, mai precis substanţe nutritive, fosfor, azot şi substanţe organice. Ele pot juca un rol semnificativ în formarea humusului. În plus, diferite cantităţi de poluanţi sunt de asemenea prezenţi în nămoluri, iar pe termen lung, aceştia pot conduce la acumularea de substanţe poluante în sol.
oValorificarea în viitor a nămolurilor provenite de la tratarea apelor trebuie să parcurgă, ca prim pas al valorificării, deshidratarea şi uscare acestuia, urmat de utilizarea sa în agricultură, tratarea mecano-biologică sau tratarea termică, în proporţii care să ţină seama de cantităţile de substanţe nutritive sau de poluanţi periculoşi.
oUtilizarea instalaţiilor de udare pentru apa uzată prin amenajării unor categorii de staţii mici (cu iazuri biologice)- sunt viabile pentru aşezări cu mai puţin de 1000 l.e.
156
BIBLIOGRAFIE - BIBLIOGRAPHYBălteanu. D.; Sandu, M.; Bogdan, O.; Nancu D.; Călin, D.; Dumitraşcu, M; Şerban, M.; Micu, M.
Hazardele naturale şi calitatea mediului în perspectiva dezvoltării durabile în Carpaţii şi subcarpaţii de la curbură
Revista de Politica Ştiinţei si Scientometriei - Numar Special - ISSN- 1582-1218
2005
Botzan ,M. şi colab. Folosirea aportului freatic pentru reducerea normelor de irigaţie. Surse suplimentare şi posibilităţi de economisire a apei în sistemele de irigaţii.
Publicaţie ICITID, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă,
1980
Beşuţiu Lucian Cercetări complexe asupra structurii şi dinamicii contactelor litosferice majore de pe teritoriul României. implicaţii asupra seismicităţii din zona Vrancea
www.geodin.ro/~ 2006
Burian Petru Oxigenul dizolvat în apă Bogdan,Octavia Caracteristici ale
hazardurilor/riscurilor climatice de pe teritoriul României
Natural and anthropogenic hazards- Mediul ambient nr.5
2005
Chitimiea, S.; Toader, C.; Mihail, O.; Luţai C.
Implementarea proiectului pilot REHRA în bazinul hidrografic Argeş
Editura Promotal –Bucureşti 2003
Coldea, S. Analiza fenomenelor de transport implicate în poluarea fluidelor de mediu
Editura Mtrix Rom 2007
Curaj Adrian Sisteme Scada – Aplicatie Practica CHE Vidraru
http://facultate.regielive.ro/referate/automatica/sisteme_scada_
2010
Drobot, R. Bazele gospodăririi apelor Ed. ICB, Bucureşti 1983Frunzescu, Dumitru; Brănoiu Gheorghe
Monografia geologică a bazinului râului Buzău
Editura UPG 2004
Holland, John H. Genetic Algorithms – Computer programs that „evolve” in ways that resemble natural selection can solve complex problems even their creators do not fully understand
www.econ.iastate.edu 2010
Hâncu, Simion; Marin, Gabriela
Transportul şi dispersia poluanţilor Editura Cartea Universitară 2008
Hâncu, Simion; Marin, Gabriela; Vârsta, Ana.
Transportul şi dispersia poluanţilor Editura BREN 2003
Hâncu, Simion; Burduf, Gabriela
Hidraulică pentru studenţii din învăţământul tehnic
Editura Semn L 2009
Hâncu, Simion; Marin, Gabriela
Hidraulică teoretică şi aplicată vol.I şi vol.II
Editura Cartea Universitară 2007
Iancu, P.; Pienaru, A. Canalizări şi epurarea apelor uzate Editura Globus 1999
Ianculescu, O.; Ionescu, G.
Alimentări cu apă Editura Matrix Rom 2002
157
Ilina, D.; Palaghia Fodor, M.; Janschi, L.
The control of the infrastructure of the rural water wells in the plain area
Bulletin of the Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Vol.63-64 Cluj-Napoca
2007
Ilina, D.; Păştinică, N.; Surdu, F.
Ghidul activităţilor de protecţie a mediului pe timpul instruirii forţelor armate
Editura Militară 2003
Ilina, D.; Surdu, F. ROMEX 05 – Lesson learned Report No.276- Committee on the challenges of modern society- Vienna, Austria
2006
Jitareanu, Gerard Ameliorarea, conservarea si valorificarea solurilor degradate prin interventia antropică în agroecosistemele din zonele colinare, pentru cresterea calitatii vietii si protectia mediului
Sinteza raportului ştiinţific- Proiect CEEX nr. 44 /.2005
2008
Klepş, C.; Grumeza N.;Anghel, M.
Utilizarea aportului freatic ca sursă de aprovizionare cu apă a plantelor.
Mănescu, Al. Alimentări cu apă – Aplicaţii Ed. GA, Bucureşti 1998Macaleţ, R. Munteanu, T.; Minciună, M.
Consideraţii hidrogeologice privind corpurile de apă subterană din spałiul hidrografic Ialomiţa-Buzău
Institutul Naţional de Hidrologie si Gospodărire a Apelor
Möller, D.;Samwel, M. Dezvoltarea Planurilor de Siguranţa a Apei prin implicarea şcolilor
WECF, Olanda, 2008
Porumb, Ioan, Ilina, Dan Achiziţia datelor în sisteme descentralizate şi timpii de întârziere introduşi de canalele de comunicaţii
Ştiinţă şi inginerie, Vol.11, Editura AGIR
2007
Popescu Emilia, Vintilă Florentina
Evaluarea la nivel naţional a zonelor vulnerabile la poluare a apelor freatice – element de referinţă în dezvoltarea monitoringului specific
Editura Promotal 2003
Posea, Gr. Buzăul şi evoluţia văii Buzăului; Originea văii transversale a Buzăului
1969
Riţi-Mihoc, Em.N., Riţi-Mihoc, E., Ilina, Dan.
Cercetări experimentale privind tratarea nămolurilor în câmp de microunde
Ştiinţă şi inginerie, Vol.12, Editura AGIR
2007
Regier, H.A.; Bronson, E. New Perspectives on Sustainable development and barriers to relevant information. Environmental Monitoring and Assessment
www.nesh.ca/jameskay/www.fes.uwater/
1992
Runion Richard New Sewage Treatment Technology 2004
Swenson Dave Datele din portalul de statisitca Eurostat al Uniunii Europene
Department of Economics, Iowa State University
2009
158
Stematiu, Dan;Drobot, Radu.
Metodologia de determinare a bazinelor hidrografice torenţiale în care se află aşezări umane expuse pericolului viiturilor rapide
UTCBucureşti 2007
Şerban, Andreea – Cristina Estimarea evoluţiei cerinţelor de apă în bazinul hidrografic Târnava
www.hydrop.pub.ro/serban11.pdf
2009
- Geografia judetului Buzău şi a împrejurimilor
- Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Pescripţii fundamentale.
STAS 1478-84
- Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă necesare pentru incendii;
STAS 12260-84
- Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru unităţile zootehnice.
STAS 1343/3-86
- Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă pentru amenajări pentru irigaţii.
STAS 1343/4-86
- Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru amenajări piscicole.
STAS 1343/5-86
- Apă pentru irigarea culturilor agricole.
STAS 9450/88
- Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare. Prescripţii generale
STAS 1343/0-89
- Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru unităţi industriale.
STAS 1343/2-89
- Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare pentru centre populate.
STAS 1343/1-95
Department of Drinking Water Supply
Report of Bharat Nirman Programme
Ministry of Rural Development Govt. of India
2003
U S Environmental Protection Agency
The Water Supply and Water Resources (WSWR), plans
- Prognoza cerinţelor de apă ale folosinţelor. Bilanţul apei. Vol. 2 - Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale Spatiul hidrografic Buzău - Ialomita
2008
- Proiectul de reabilitare si reforma a irigaţiilor, România
Raport Final -Analiza Economica a Sectorului de Irigatii - Capitolul 7 – Agricultura şi tratatul de aderare la Uniunea Europeana
2008
159
I. N. G. G. M. -GeoEcoMar, Universitatea Bucuresti Inst. de Speologie Inst. Geodinamică; Fac Geologie si Geofizică „E. Racoviţă” „S. Stefănescu”
„Influenţa factorilor globali (clima, tectonica, eustatism) asupra evoluţiei bazinului dacic (neogen superior)”.
Raport Final - Proiect CERES Contract 4-246
2004
- Water for People, Water for Life The UN World Water Development Report
2003
- Evolutia văii Buzaului www.referat.ro/referate 2009
160
ANEXA 1 - ANNEX 1 REZULTATE NUMERICE- NUMERICAL RESULTS
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
0 30 28.065 26.255 24.562 22.978 21.496 20.110 18.813 17.599 16.464 15.403 14.409 13.480 12.611 11.797 11.036 1 27.15 25.394 23.757 22.225 20.791 19.450 18.196 17.022 15.925 14.898 13.937 13.038 12.197 11.410 10.675 9.986 2 24.56 22.978 23.757 20.110 18.813 17.599 16.464 15.403 14.409 13.480 12.611 11.797 11.036 10.325 9.659 9.036 3 22.22 20.791 21.496 18.196 17.022 15.925 14.898 13.937 13.038 12.197 11.410 10.675 9.986 9.342 8.740 8.176 4 20.11 18.813 19.450 16.464 15.403 14.409 13.480 12.611 11.797 11.036 10.325 9.659 9.036 8.453 7.908 7.398 5 18.20 17.022 17.599 14.898 13.937 13.038 12.197 11.410 10.675 9.986 9.342 8.740 8.176 7.649 7.155 6.694 6 16.46 15.403 15.925 13.480 12.611 11.797 11.036 10.325 9.659 9.036 8.453 7.908 7.398 6.921 6.474 6.057 7 14.90 13.937 14.409 12.197 11.410 10.675 9.986 9.342 8.740 8.176 7.649 7.155 6.694 6.262 5.858 5.481 8 13.48 12.611 13.038 11.036 10.325 9.659 9.036 8.453 7.908 7.398 6.921 6.474 6.057 5.666 5.301 4.959 9 12.20 11.410 11.797 9.986 9.342 8.740 8.176 7.649 7.155 6.694 6.262 5.858 5.481 5.127 4.796 4.487 10 11.04 10.325 10.675 9.036 8.453 7.908 7.398 6.921 6.474 6.057 5.666 5.301 4.959 4.639 4.340 4.060 11 9.99 9.342 9.659 8.176 7.649 7.155 6.694 6.262 5.858 5.481 5.127 4.796 4.487 4.198 3.927 3.674 12 9.04 8.453 8.740 7.398 6.921 6.474 6.057 5.666 5.301 4.959 4.639 4.340 4.060 3.798 3.553 3.324 13 8.18 7.649 7.908 6.694 6.262 5.858 5.481 5.127 4.796 4.487 4.198 3.927 3.674 3.437 3.215 3.008 14 7.40 6.921 7.155 6.057 5.666 5.301 4.959 4.639 4.340 4.060 3.798 3.553 3.324 3.110 2.909 2.722 15 6.69 6.262 6.474 5.481 5.127 4.796 4.487 4.198 3.927 3.674 3.437 3.215 3.008 2.814 2.632 2.463 16 6.06 5.666 5.858 4.959 4.639 4.340 4.060 3.798 3.553 3.324 3.110 2.909 2.722 2.546 2.382 2.228 17 5.48 5.127 5.301 4.487 4.198 3.927 3.674 3.437 3.215 3.008 2.814 2.632 2.463 2.304 2.155 2.016 18 4.96 4.639 4.796 4.060 3.798 3.553 3.324 3.110 2.909 2.722 2.546 2.382 2.228 2.085 1.950 1.824 19 4.49 4.198 4.340 3.674 3.437 3.215 3.008 2.814 2.632 2.463 2.304 2.155 2.016 1.886 1.764 1.651 20 4.06 3.798 3.927 3.324 3.110 2.909 2.722 2.546 2.382 2.228 2.085 1.950 1.824 1.707 1.597 1.494 21 3.67 3.437 3.553 3.008 2.814 2.632 2.463 2.304 2.155 2.016 1.886 1.764 1.651 1.544 -1.000 -1.000 22 3.32 3.110 3.215 2.722 2.546 2.382 2.228 2.085 1.950 1.824 1.707 1.597 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 23 3.01 2.814 2.909 2.463 2.304 2.155 2.016 1.886 1.764 1.651 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 24 2.72 2.546 2.632 2.228 2.085 1.950 1.824 1.707 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 25 2.46 2.304 2.382 2.016 1.886 1.764 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 26 2.23 2.085 2.155 1.824 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 27 2.02 1.886 1.950 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 28 1.82 1.307 1.764 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 29 1.65 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 30 1.49 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 31 1.35 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 32 1.22 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 33 1.11 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 34 1.00 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 35 0.91 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 36 0.82 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 37 0.74 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 38 0.67 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 39 0.61 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 40 0.55 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 41 0.50 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 42 0.45 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 43 0.41 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 44 0.37 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 45 0.33 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 46 0.30 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 47 0.27 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 48 0.25 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 49 0.22 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 0 10.325 9.659 9.036 8.453 7.908 7.398 6.921 6.474 6.057 5.666 5.301 4.959 4.639 4.340 4.060 3.798 1 9.342 8.740 8.176 7.649 7.155 6.694 6.262 5.858 5.481 5.127 4.796 4.487 4.198 3.927 3.674 3.437 2 8.453 7.908 7.398 6.921 6.474 6.057 5.666 5.301 4.959 4.639 4.340 4.060 3.798 3.553 3.324 3.110 3 7.649 7.155 6.694 6.262 5.858 5.481 5.127 4.796 4.487 4.198 3.927 3.674 3.437 3.215 3.008 2.814 4 6.921 6.474 6.057 5.666 5.301 4.959 4.639 4.340 4.060 3.798 3.553 3.324 3.110 2.909 2.722 2.546 5 6.262 5.858 5.481 5.127 4.796 4.487 4.198 3.927 3.674 3.437 3.215 3.008 2.814 2.632 2.463 2.304 6 5.666 5.301 4.959 4.639 4.340 4.060 3.798 3.553 3.324 3.110 2.909 2.722 2.546 2.382 2.228 2.085 7 5.127 4.796 4.487 4.198 3.927 3.674 3.437 3.215 3.008 2.814 2.632 2.463 2.304 2.155 2.016 1.886 8 4.639 4.340 4.060 3.798 3.553 3.324 3.110 2.909 2.722 2.546 2.382 2.228 2.085 1.950 1.824 1.707 9 4.198 3.927 3.674 3.437 3.215 3.008 2.814 2.632 2.463 2.304 2.155 2.016 1.886 1.764 1.651 1.544 10 3.798 3.553 3.324 3.110 2.909 2.722 2.546 2.382 2.228 2.085 1.950 1.824 1.707 1.597 1.494 1.397 11 3.437 3.215 3.008 2.814 2.632 2.463 2.304 2.155 2.016 1.886 1.764 1.651 1.544 1.445 1.351 1.264 12 3.110 2.909 2.722 2.546 2.382 2.228 2.085 1.950 1.824 1.707 1.597 1.494 1.397 1.307 1.223 1.144 13 2.814 2.632 2.463 2.304 2.155 2.016 1.886 1.764 1.651 1.544 1.445 1.351 1.264 1.183 -1.000 -1.000 14 2.546 2.382 2.228 2.085 1.950 1.824 1.707 1.597 1.494 1.397 1.307 1.223 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 15 2.304 2.155 2.016 1.886 1.764 1.651 1.544 1.445 1.351 1.264 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000
16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 16 2.085 1.950 1.824 1.707 1.597 1.494 1.397 1.307 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 17 1.886 1.764 1.651 1.544 1.445 1.351 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 18 1.707 1.597 1.494 1.397 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 19 1.544 1.445 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 20 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 21 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 22 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 23 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 24 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 25 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 26 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 27 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 28 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 29 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 30 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 31 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 32 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 33 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 34 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 35 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 36 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 37 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 38 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 39 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 40 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 41 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 42 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 43 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 44 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 45 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 46 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 47 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 48 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 49 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000
32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 0 3.553 3.324 3.110 2.909 2.722 2.546 2.382 2.228 2.085 1.950 1.824 1.707 1.597 1.494 1.397 1.223 1.183 1.144 1 3.215 3.008 2.814 2.632 2.463 2.304 2.155 2.016 1.886 1.764 1.651 1.544 1.445 1.351 1.264 1.106 1.070 1.035 2 2.909 2.722 2.546 2.382 2.228 2.085 1.950 1.824 1.707 1.597 1.494 1.397 1.307 1.223 1.144 1.001 0.968 0.937 3 2.632 2.463 2.304 2.155 2.016 1.886 1.764 1.651 1.544 1.445 1.351 1.264 1.183 1.106 1.035 0.906 0.876 0.847 4 2.382 2.228 2.085 1.950 1.824 1.707 1.597 1.494 1.397 1.307 1.223 1.144 1.070 1.001 0.937 -1.000 -1.000 -1.000 5 2.155 2.016 1.886 1.764 1.651 1.544 1.445 1.351 1.264 1.183 1.106 1.035 0.968 0.906 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 6 1.950 1.824 1.707 1.597 1.494 1.397 1.307 1.223 1.144 1.070 1.001 0.937 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 7 1.764 1.651 1.544 1.445 1.351 1.264 1.183 1.106 1.035 0.968 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 8 1.597 1.494 1.397 1.307 1.223 1.144 1.070 1.001 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 9 1.445 1.351 1.264 1.183 1.106 1.035 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 10 1.307 1.223 1.144 1.070 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 11 1.183 1.106 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 12 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 13 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 14 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 15 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 16 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 17 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 18 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 19 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 20 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 21 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 22 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 23 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 24 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 25 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 26 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 27 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 28 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 29 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 30 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 31 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 32 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 33 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 34 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 35 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000
32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 36 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 37 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 38 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 39 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 40 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 41 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 42 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 43 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 44 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 45 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 46 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 47 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 48 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 49 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000 -1.000
ANEXA 2 – Localităţi din b.h. Buzău ANNEX 2 – Localities in the hydrographic basin of river Buzau
ANEXA 3 - ANNEX 3 Date privind bazinul hidrografic BUZĂU
Data regarding hydrographic basin of river Buzau Cursul de apă poziţia suprafaţa
(km2) Altitudinea medie
(m) Buzău d 5264
am.confl.Strâmbul 10 1114 Strâmbul s 27 1980
am.confl.Dălghiu 62 1140 Dălghiu s 51 1081
am.confl.Dălghiaş 37 1123 Dălghiaş s 13 976
am.confl.Buzoel 120 1100 Buzoel (Buzăul Mic) d 54 1020
am.confl.Acriş 184 1056 Acriş s 22 892
am.confl.Afiniş 207 1040 Afiniş s 12 830
am.confl.Lădăuţi 228 1015 Lădăuţi s 98 817
am.confl.Barcani 16 943 Barcani s 23 785
am.confl.Bărbat 42 872 Bărbat d 55
am.confl.Scrădoasa 12 769 Scrădoasa d 13 818
am.confl.Floroaia 34 Floroaia d 21
am.confl.Ciumernic 335 951 Ciumernic d 17 780
am.confl.Zăbrătău 369 937 Zăbrătău s 54 933
am.confl.Bota Mare 29 915 Bota Mare s 20 975
am.confl.Chichirău 429 922 Chichirău d 26 969
am.confl.Crasna 458 934 Crasna d 25 1053
am.confl.Harţag 498 945 Harţag s 36 978 Mreaja d 10
Siriul Mare d 85 am.confl.Siriul Mic 28 945
Siriul Mic d 24 1000 Ghiurca Mare s 10 901
am.confl.Căşoaca Mare 689 950 Căşoaca Mare
(Căscioara Mare) s 57 1043
Cursul de apă poziţia suprafaţa (km2)
Altitudinea medie (m)
am.confl.Titilău 18 1144 Titilău s 11 1097
am.confl.Bâsca 779 947 Bâsca (de la izvor la confl. Cu Bâsca Mică se numeşte Bâsca
Mare) s 783 1110
am.confl.Deluşor 46 1358 Deluşor s 21 1270
am.confl.Popliţa 68 1322 Popliţa d 35 1127
am.confl.Ruginosul 24 1146 Ruginosul d 11 1091
am.confl.Ghiurca Mare 122 1235 Ghiurca Mare s 24 1175
am.confl.Saroş 148 1227 Saroş d 16 1064
am.confl.Slobod 180 1205 Slobod s 10 1188
am.confl.Dârnăul Mare 194 1203 Dârnăul Mare d 22 1044 am.confl.Cireş 221 1104
Cireş d 33 1020 am.confl.Corongoş 18 1013
Corongoş d 13 1035 am.confl.Pătac 308 1150
Pătac s 16 1148 am.confl.Bâsculiţa 335 1150
Bâsculiţa s 40 1259 am.confl.Cernat 394 1155
Cernat s 11 1158 am.confl.Pârâul Milei 406 1155
Pârâul Milei s 16 1133 am.confl.Bâsca Mică 440 1142
Bâsca Mică s 239 1171 am.confl.Giurgiu 25 1433
Giurgiu s 16 1421 am.confl.Şapte Izvoare 143 1265
Şapte Izvoare (Zănoaga) d 16 1257 am.confl.Brebu 184 1240
Brebu d 12 1168 am.confl.Păltiniş 736 1044
Păltiniş d 25 870 am.confl.Nehoiu 1572 1003
Nehoiu d 36 820 am.confl.Ciptoraş 1618 1001
Ciptoraş s 15 687 am.confl.Cătiaşul Plescari 1636 1008
Cursul de apă poziţia suprafaţa (km2)
Altitudinea medie (m)
Cătiaşul Plescari d 20 695 am.confl.Valea Rea 1662
Valea Rea d 9 am.confl.Sibiciu 1680 996
Sibiciu s 47 640 am.confl.Colţi (Aluniş) 17 656
Colţi d 14 740 am.confl.Muscel 1735 984
Muscel d 20 525 am.confl.Pănătău 1755
Pănătău s 25 527 am.confl.Bâsca Chiojdului 1827 960
Bâsca Chiojdului d 340 668 am.confl.Preseaca 35 984
Preseaca (Preseaca Mare) s 10 965 am.confl.Bâsca fără Cale
(Bâsca cu Cale) 50 957
Bâsca fără Cale d 44 905 am.confl.Stâmnic 142 823 Stâmnic (Chiojd) d 69 677
am.confl.Bătrâneanca 22 644 Bătrâneanca d 35 738
am.confl.Zeletin 236 752 Zeletin d 40 559
am.confl.Frăsinet 294 708 Frăsinet d 28 437
am.confl.Olari 10 447 Olari d 14 439
am.confl.Ruşavăţ 2195 907 Ruşavăţ s 15 517
am.confl.Bălăneasa 2290 884 Bălăneasa (Sărăţel) s 190 516
am.confl.Gârla Fişicilor (Goideasa) 46 674
Gârla Fişicilor d 22 622 am.confl.Murătoarea 116 582
Murătoarea s 36 446 am.confl.Roata 161 542
Roata d 17 463 am.confl.Oleşeşti 2502
Oleşeşti s 12 Sărăţel s 187 444
am.confl.Strâmbul 29 537 Strâmbul d 10 476
am.confl.Slănicel 40 318 Slănicel s 21 536
am.confl.Gura Văii 81 500
Cursul de apă poziţia suprafaţa (km2)
Altitudinea medie (m)
Gura Văii s 26 503 am.confl.Beciul 120 483
Beciul s 35 349 Pâclele (Murătoarea) s 20 294
Slănic s 425 580 am.confl.Jghiab 105 866
Jghiab s 51 773 am.confl.Plavăţ 21
Plavăţ s 14 am.confl.Bisoca 163 812 Bisoca (Cotina) s 10 634
am.confl.Pecineaga 204 763 Pecineaga s 58 553
am.confl.Coca 265 715 Coca (Coca Plină) d 16 486
am.confl.Câmpulungeanca 290 690 Câmpulungeanca s 18 519
am.confl.Homocioaia 311 678 Homocioaia s 21 388
Blăjanca (Blăjani) s 17 Nişcov d 222 337
am.confl.Tisău 63 387 Tisău (Cricov) s 17 452
am.confl.Haleşiu 105 391 Haleşiu s 15 384
am.confl.Izvoranu 144 372 Izvoranu s 11 342
Valea Largă s 36 208 Câlnău s 208 336
am.confl.Hârboca 89 411 Hârboca (Hârboaca) d 65 336 am.confl.Fântânele 5 368
Fântânele d 13 384 am.confl.Şipoi 28 349
Şipoi d 15 346 am.confl.Prunei 48 341
Prunei d 16 332 am.confl.Cheia 167 368
Cheia d 13 300 am.confl.Coştei 3997 669
Coştei s 81 90 am.confl.Valea Boului 4151 347
Valea Boului (Valea Mare, Bătrâna) s 420 113
am.confl.Valea Viţelului 12 199 Valea Viţelului d 11 180
Cursul de apă poziţia suprafaţa (km2)
Altitudinea medie (m)
am.confl.Sineşti 59 146 Sineşti (Fâneaţa Sineşti) s 73 212 am.confl.Valea Adâncă 18 244
Valea Adâncă s 9 315 am.confl.Comisoaia 39 228
Comisoaia d 34 185 am.confl.Cochirleanca 263 144
Cochirleanca d 69 85 am.confl. Buzoel 4589 592
Buzoel d 53 am.confl. Buzoel 4680
Buzoel s 110 62 am.confl. Ghergheasa 21 62
Ghergheasa s 53 68 am.confl. Bold 4856
Bold s 210 49 Ciulniţa s 80 42
am.confl.Bârlădel 42182
14
ANEXA 4 – ANNEX 4 Date privind cursurile de apă din b.h.BUZĂU
Data regarding water flows in hydrographic basin of river Buzau altitudinea
(m) Cursul de apă
pozi
ţia
conf
luen
ţei
lungimea (km)
amonte aval
panta medie
%o
coeficient de
sinuozitate
Buzău d 302 1250 8 4 2.27 am.confl.Strâmbul 6 1250 895 59 1.18 Strâmbul s 11 1720 895 75 1.38 am.confl.Dălghiu 15 1250 798 30 1.25 Dălghiu s 17 1200 798 24 1.82 am.confl.Dălghiaş 15 1200 806 26 1.63 Dălghiaş s 9 1040 806 26 1.98 am.confl.Buzoel 21 1250 742 24 1.42 Buzoel (Buzăul Mic) d 16 1300 742 35 1.8 am.confl.Acriş 26 1250 722 20 1.38 Acriş s 10 860 722 14 1.8 am.confl.Afiniş 27 1250 719 20 1.37 Afiniş s 6 880 719 27 1.34 am.confl.Lădăuţi 33 1250 693 17 1.58 Lădăuţi s 11 820 693 12 1.4 am.confl.Barcani 9 820 794 3 1.57 Barcani s 9 920 794 14 1.06 am.confl.Bărbat 10 820 700 12 1.48 Bărbat d 11 820 700 11 1.28 am.confl.Scrădoasa 6 820 799 4 1.51 Scrădoasa d 6 900 799 17 1.21 am.confl.Floroaia 10 820 702 12 1.32 Floroaia d 8 910 702 26 1.33 am.confl.Ciumernic 35 1250 681 16 1.81 Ciumernic d 6 800 681 20 1.3 am.confl.Zăbrătău 40 1250 653 15 2.4 Zăbrătău s 12 1040 653 32 1.83 am.confl.Bota Mare 9 1040 700 38 2.14 Bota Mare s 7 1180 700 69 1.22 am.confl.Chichirău 43 1250 629 14 2.3 Chichirău d 8 900 629 34 1.23 am.confl.Crasna 44 1250 620 14 3.08 Crasna d 9 1300 620 76 1.01 am.confl.Harţag 49 1250 590 13 3.49 Harţag s 8 1080 590 61 1.05 Mreaja d 6 1460 589 145 1.09 Siriul Mare d 15 1240 589 43 1.93 am.confl.Siriul Mic 10 1240 717 52 1.28 Siriul Mic d 9 1280 717 63 1.18 Ghiurca Mare s 4 1260 589 168 1.19
15
altitudinea (m)
Cursul de apă
pozi
ţia
conf
luen
ţei
lungimea (km)
amonte aval
panta medie
%o
coeficient de
sinuozitate
am.confl.Căşoaca Mare 60 1250 476 13 3.63 Căşoaca Mare (Căscioara Mare) s 16 1300 476 52 1.27
am.confl.Titilău 8 1300 816 61 1.14 Titilău s 5 1200 816 77 1.67 am.confl.Bâsca 67 1250 395 13 3.13 Bâsca (de la izvor la confl. Cu Bâsca Mică se numeşte Bâsca Mare)
s 76 1510 395 15 1.65
am.confl.Deluşor 13 1510 1029 37 1.13 Deluşor s 7 1345 1029 45 1.20 am.confl.Popliţa 16 1510 1011 31 1.14 Popliţa d 9 1320 1011 34 1.24 am.confl.Ruginosul 9 1320 1017 34 1.25 Ruginosul d 5 1042 1017 5 1.23 am.confl.Ghiurca Mare 24 1510 972 22 1.35 Ghiurca Mare s 8 1210 972 30 1.31 am.confl.Saroş 26 1510 952 21 1.39 Saroş d 7 1055 952 15 1.24 am.confl.Slobod 29 1510 930 20 1.38 Slobod s 6 1320 930 65 1.09 am.confl.Dârnăul Mare 32 1510 925 18 1.42 Dârnăul Mare d 10 1140 925 22 1.08 am.confl.Cireş 35 1510 918 17 1.42 Cireş d 9 1060 918 16 1.19 am.confl.Corongoş 9 1060 930 14 1.42 Corongoş d 5 1080 930 30 1.15 am.confl.Pătac 47 1510 806 15 1.55 Pătac s 10 1300 806 49 1.19 am.confl.Bâsculiţa 49 1510 798 15 1.55 Bâsculiţa s 11 1460 798 60 1.10 am.confl.Cernat 56 1510 626 16 1.60 Cernat s 6 1400 626 129 1.11 am.confl.Pârâul Milei 56 1510 620 16 1.60 Pârâul Milei s 6 1340 620 120 1.07 am.confl.Bâsca Mică 61 1510 540 16 1.57 Bâsca Mică s 45 1660 540 25 1.34 am.confl.Giurgiu 11 1660 1155 46 1.23 Giurgiu s 6 1640 1155 80 1.23 am.confl.Şapte Izvoare 31 1660 758 29 1.25 Şapte Izvoare (Zănoaga) d 6 1520 758 127 1.05 am.confl.Brebu 36 1660 681 27 1.26 Brebu d 6 1360 681 113 1.18 am.confl.Păltiniş 71 1510 436 15 1.58 Păltiniş d 10 1380 436 94 1.20
16
altitudinea (m)
Cursul de apă
pozi
ţia
conf
luen
ţei
lungimea (km)
amonte aval
panta medie
%o
coeficient de
sinuozitate
am.confl.Nehoiu 70 1250 343 13 3.22 Nehoiu d 14 1200 343 61 1.53 am.confl.Ciptoraş 74 1250 328 12 3.07 Ciptoraş s 6 770 328 74 1.27 am.confl.Cătiaşul Plescari 76 1250 326 12 3.02 Cătiaşul Plescari d 10 935 326 61 1.07 am.confl.Valea Rea 78 1250 323 12 2.95 Valea Rea d 5 740 323 83 1.09 am.confl.Sibiciu 81 1250 296 12 2.83 Sibiciu s 13 900 296 46 1.20 am.confl.Colţi (Aluniş) 7 900 388 73 1.23 Colţi d 7 880 388 70 1.13 am.confl.Muscel 84 1250 278 12 2.70 Muscel d 8 800 278 65 1.19 am.confl.Pănătău 84 1250 278 12 2.7 Pănătău s 8 600 278 40 1.19 am.confl.Bâsca Chiojdului 92 1250 239 11 2.54 Bâsca Chiojdului d 42 1340 239 26 1.28 am.confl.Preseaca 12 1340 610 61 1.14 Preseaca (Preseaca Mare) s 5 1100 610 98 1.22 am.confl.Bâsca fără Cale (Bâsca cu Cale)
14 1340 433 65 1.17
Bâsca fără Cale d 15 1340 433 60 1.35 am.confl.Stâmnic 26 1340 365 38 1.14 Stâmnic (Chiojd) d 12 810 365 37 1.29 am.confl.Bătrâneanca 7 810 420 56 1.16 Bătrâneanca d 13 900 420 37 1.79 am.confl.Zeletin 30 1340 345 33 1.19 Zeletin d 19 740 345 21 1.46 am.confl.Frăsinet 36 1340 271 30 1.2 Frăsinet d 7 450 271 26 1.12 am.confl.Olari 5 450 308 28 1.23 Olari d 7 580 308 39 1.86 am.confl.Ruşavăţ 96 1250 210 11 2.44 Ruşavăţ s 6 450 210 40 1.05 am.confl.Bălăneasa 110 1250 170 10 2.36 Bălăneasa (Sărăţel) s 31 660 170 16 1.36 am.confl.Gârla Fişicilor (Goideasa)
13 660 360 23 1.42
Gârla Fişicilor d 9 780 360 47 1.29 am.confl.Murătoarea 23 660 238 18 1.36 Murătoarea s 10 520 238 28 1.23 am.confl.Roata 26 660 206 17 1.34 Roata d 6 520 206 52 1.12
17
altitudinea (m)
Cursul de apă
pozi
ţia
conf
luen
ţei
lungimea (km)
amonte aval
panta medie
%o
coeficient de
sinuozitate
am.confl.Oleşeşti 114 1250 156 10 2.32 Oleşeşti s 7 720 156 81 1.01 Sărăţel s 32 900 141 24 1.3 am.confl.Strâmbul 11 900 300 55 1.18 Strâmbul d 6 640 300 57 1.05 am.confl.Slănicel 12 900 298 50 1.21 Slănicel s 8 680 298 48 1.19 am.confl.Gura Văii 18 900 240 37 1.18 Gura Văii s 9 710 240 52 1.14 am.confl.Beciul 23 900 192 31 1.23 Beciul s 9 400 192 23 1.07 Pâclele (Murătoarea) s 6 240 141 17 1.05 Slănic s 73 1240 120 15 1.59 am.confl.Jghiab 26 1240 397 32 1.57 Jghiab s 13 1160 397 59 1.55 am.confl.Plavăţ 8 1160 477 85 1.7 Plavăţ s 5 940 477 93 1.18 am.confl.Bisoca 30 1240 380 29 1.6 Bisoca (Cotina) s 6 760 380 63 1.11 am.confl.Pecineaga 37 1240 302 25 1.59 Pecineaga s 14 760 302 33 1.31
am.confl.Coca 40 1240 297 24 1.59 Coca (Coca Plină) d 8 580 297 35 1.21 am.confl.Câmpulungeanca 44 1240 259 22 1.57 Câmpulungeanca s 10 500 259 24 1.19 am.confl.Homocioaia 46 1240 258 21 1.57 Homocioaia s 7 500 258 34 1.19 Blăjanca (Blăjani) s 15 410 114 20 1.16 Nişcov d 40 470 114 9 1.37 am.confl.Tisău 15 470 199 18 1.27 Tisău (Cricov) s 7 700 199 72 1.06 am.confl.Haleşiu 20 470 172 15 1.33 Haleşiu s 7 480 172 44 1.13 am.confl.Izvoranu 25 470 154 13 1.34 Izvoranu s 7 400 154 35 1.27 Valea Largă s 16 430 93 21 1.12 Câlnău s 57 700 85 11 1.34 am.confl.Hârboca 34 700 200 15 1.22 Hârboca (Hârboaca) d 18 440 200 13 1.21 am.confl.Fântânele 5 440 297 29 1.11 Fântânele d 6 420 297 21 1.1 am.confl.Şipoi 11 440 220 20 1.13 Şipoi d 6 400 220 30 1.13 am.confl.Prunei 16 440 205 15 1.19
18
altitudinea (m)
Cursul de apă
pozi
ţia
conf
luen
ţei
lungimea (km)
amonte aval
panta medie
%o
coeficient de
sinuozitate
Prunei d 7 400 205 28 1.11 am.confl.Cheia 42 700 161 13 1.27 Cheia d 9 240 161 9 1.12 am.confl.Coştei 171 1250 47 7 2.07 Coştei s 9 70 47 3 1.07
am.confl.Valea Boului 186 1250 42 6 2.06
Valea Boului (Valea Mare, Bătrâna)
s 53 295 42 5 1.54
am.confl.Valea Viţelului 8 295 133 20 1.07 Valea Viţelului d 8 237 133 13 1.36 am.confl.Sineşti 19 295 79 11 1.53 Sineşti (Fâneaţa Sineşti) s 14 290 79 15 1.23 am.confl.Valea Adâncă 6 290 129 27 1.19 Valea Adâncă s 8 440 129 39 1.15 am.confl.Comisoaia 13 290 80 16 1.25 Comisoaia d 14 310 80 16 1.25 am.confl.Cochirleanca 37 295 46 7 1.56 Cochirleanca d 10 75 46 3 1.17 am.confl. Buzoel 199 1250 36 6 2.04 Buzoel d 23 45 36 0.4 1.95 am.confl. Buzoel 214 1250 33 6 2.04 Buzoel s 25 70 33 2 1.32 am.confl. Ghergheasa 18 70 34 2 1.21 Ghergheasa s 16 65 34 2 1.25 am.confl. Bold 263 1250 20 5 2.02 Bold s 34 69 20 1 1.37 Ciulniţa s 12 40 29 1 1.26 am.confl.Bârlădel 543 305 6 1 1.86
19
ANEXA 5 – ANNEX 5
Principalele unităţi de relief din bazinul hidrografic Buzău The main units’ relief in the hydrographic basin of river Buzau
20
ANEXA 6 – ANNEX 6 Principalele unităţi geologice din b.h.Buzău – Main geological units of the hydrographic basin of river Buzau
21
ANEXA 7 - ANNEX 7 Precipitaţii medii anuale în bazinul hidrografic Buzău - Annually average rainfalls in the hydrographic basin of river
Buzau
22
ANEXA 8 - ANNEX 8 Temperatura medie anuală - Annually average temperature
23
ANEXA 9 - ANNEX 9 Scurgerea medie anuală în b.h.Buzău - Annually average leaking in the hydrographic basin of river Buzau
24
ANEXA 10 - ANNEX 10 Imagini satelitare ale unor zone din bazinul hidrografic Buzău
Satellite frame of the hydrographic basin of river Buzau Figura 1 – Vedere de ansamblu a b.h. Buzău
Figura 2 - Vedere de ansamblu zona montană
25
Figura 3 - Vedere de ansamblu - zona subcarpatică
Figura 4 - Vedere de ansamblu zona de câmpie
26
27
ANEXA 11 - ANNEX 11
Utilizarea terenurilor în bazinul hidrografic Buzău - Land use in the hydrographic basin of river Buzau
28
ANEXA 12 - ANNEX 12 Reţeaua hidrografică a bazinului Buzău - Hydrografic network of basin Buzau
29
ANEXA 13 - ANNEX 13 Principalele lacuri din bazinul hidrografic Buzău – Main lakes in the
hydrographic basin of river Buzau Lacul Balta Albă - lac natural terapeutic, liman fluviatil, amplasat pe afluentul râului Buzău,
Boldu, cu o suprafaţă de 1012 ha şi un volum maxim de 5.06 mil.m3. Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apă recoltate pun în evidentã următoarele:
o concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 6.67 şi 6.71 mg/l; o saturaţia în oxigen dizolvat prezintă valori cuprinse între 74.06-87.30 %; o regimul nutrienţilor relevă valori cuprinse între 0.037 şi 0.055 mg/l pentru fosforul total iar
pentru azotul total între 1.748 şi 2.800 mg/l. Sub aspect cantitativ, fitoplanctonul a înregistrat densităţi cuprinse între 1.295.000 ex/l şi
2.013.000 ex/l. Biomasa fitoplanctonică a avut valori cuprinse între 6.66 şi 7.85 mg/l. Biocenoza fitoplanctonică s-a caracterizat printr-o diversitate specifica cu următoarea
componenţă: Cymbella turgida Diatoma elongatum Synedra ulna Navicula gastrum Navicula sp. Cymatopleura solea (Bacillariophyte) Nitzschia acicularis Scenedesmus quadricauda Diatoma vulgare Chlamydomonas simplex(Chlorophyte) Achnanthes minutissima Spirulina sp. Epithemia turgida Microcystis sp. (Cyanophyte) Caloneis amphisbaena Nitzschia palea
Coroborând toate datele obtinute putem concluziona cã lacul prezinta un caracter eutrof, existând uşoare tendinţe spre hipertrofie.
Lacul Amara - lac natural terapeutic, liman fluviatil , amplasat pe Buzoel, cu o suprafata de 600 ha şi un volum maxim de 3.6 mil.m3.
Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apă recoltate pun în evidenţă următoarele:
o concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 6.83 şi 8.12 mg/l; o saturaţia în oxigen dizolvat prezintă valori cuprinse între 73.60-93.55 %; o regimul nutrienţilor relevă valori cuprinse între 0.044 şi 0.1470 mg/l pentru fosforul total,
iar pentru azotul total între 0.802 şi 4.480 mg/l. Sub aspect cantitativ, fitoplanctonul a înregistrat o densitate numerică medie de 861.000 ex/l.
Biomasa fitoplanctonică a avut o valoare de 7.670 mg/l. Biocenoza fitoplanctonică s-a caracterizat printr-o diversitate specifică cu următoarea
componenţă: Gyrosigma acuminatum Achnanthes minutissima (Bacillariophyte) Cymatopleura solea Trachelomonas stokesiana (Euglenophyte) Nitzschia acicularis Scenedesmus acutus(Chlorophyte) Caloneis amphisbaena Oscillatoria limosa Synedra ulna Arthospira maios Epithemia turgida Phormidium sp. Navicula cryptocephala Spirulina sp. (Cyanophyte) Denticula tenuis
În ansamblu lacul este eutrof.
30
Lacul Cândesti - lac de acumulare amplasat la 19 km amonte de oraşul Buzău, în zona comunei Cândeşti; are o suprafaţă la NNR de 74 ha, un volum total de 4.4 mil m.c şi un volum la NNR de 1.5 mil.m3. Se alimenteazã din râul Buzău. Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apa recoltate pun în evidentã urmãtoarele:
o concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 7.07 şi 10.22 mg/l; o saturaţia în oxigen dizolvat prezintă valori cuprinse între 85.59-93.59 %; o regimul nutrienţilor relevă valori cuprinse între 0 şi 0.107 mg/l pentru fosforul total, iar pentru
azotul total între 0.608 şi 2.637 mg/l. Analizele asupra biocenozei fitoplanctonice au evidentiat o mare diversitate specifica: Cymbella lanceolata Achnanthes minutissima C. ventricosa Cyclotella meneghiniana Synedra ulna Amphora ovalis S. acus Meridion circulare Gomphonema olivaceum Stauroneis phenicenteron (Bacillariophyte) Diatoma vulgare Trachelomonas stokesiana (Euglenophyte) Caloneis amphisbaena Scenedesmus quadricauda Navicula gastrum Chlamydomonas simplex Nitzschia sigmoidea Spirogyra porticalis (Chlorophyte) Pinnularia viridis Densitatile fitoplanctonului au variat între 693.000-1.400.000 ex/l. Biomasa fitoplanctonicã a avut valori cuprinse între 2.150 şi 3.820 mg/l. Lacul se încadrează în categoria lacurilor mezotrofe, cu tendinţa de eutrofizare.
Lacul Siriu este situat pe valea superioarã a râului Buzãu, în zona comunei Siriu. Are suprafaţa de 360 ha şi un volum la NNR de 126 mil. m., iar volumul total de 158 mil. m.c . Surse de poluare a apelor lacului sunt situate în amonte la Întorsura Buzaului (staţia de epurare a I.G.O. Confort). Pentru aprecierea gradului de troficitate al lacului s-au urmãrit indicatori fizici (temperaturã, transparentã), chimici (regimul de oxigen, regimul nutrientilor), indicatori biologici (biomasã şi organisme indicatoare). Transparenta mãsuratã cu discul Secchi a înregistrat valoarea maximã de 2 m. Regimul de O2 -oxigenul dizolvat prezinta valori cuprinse între 7.00 mg/l şi 9.40 mg/l; -saturaţia de oxigen prezinta valori între 70.92-97.49 %, indicând o bunã oxigenare a apelor. Regimul nutrientilor relevă valori între 0-0.810 mg/l pentru fosfor total şi 0.87-1.700 mg/l pentru azot total la suprafata apei, pentru fosfor total între 0-0.0090 mg/l şi 0.77 -1.88 mg/l pentru azot total la adâncimea de 5 m. Analizele asupra biocenozei fitoplanctonice au evidentiat o mare diversitate specifică: Navicula gastrum C. lanceolata Cyclotella meneghiniana Ceratoneis arcus Gomphonema olivaceum Tabellaria floculosa Diatoma vulgare Frustulis vulgaris (Bacillariophyte) Achnanthes minutissima Ceratium hirudinella Nitzschia acicula Peridinium bipes (Pyrrhophyte) Synedra ulna Trachelomonas stokesiana (Euglenophyte) S. acus Scenedesmus quadricauda S actinastroides Pediastrum biradiatum Amphora ovalis Chlamydomonas simplex Cymbella ventricosa Chlorococcum sp. (Chlorophyte) C. turgida
31
Cantitativ, fitoplanctonul a înregistrat densitãţi cuprinse între 420.000 ex/l şi 1.824.000 ex/l. Biomasa fitoplanctonicã a avut valori cuprinse între 2.39 şi 4.89 mg/l, iar clorofila "a" între 3.70 şi 4.92. Coroborând toate datele obtinute putem concluziona cã lacul prezinta un caracter mezotrof, existând usoare tendinte de eutrofie.
32
ANEXA 14 ANNEX 14 Reţeaua de monitoring ape suprafaţă - Surface water monitoring network
33
ANEXA 15 ANNEX 15 Ecoregiuni – Eco- regions
34
ANEXA 16 - ANNEX 16 Tipologia cursurilor de apă – Water flows typology
35
36
ANEXA 17 - ANNEX 17 Regimul hidrologic al râurilor din bazinul Buzău – Hydrological regime of the
rivers in the hydrographic basin Buzau Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
Râul SLĂNIC / Staţia hidrometrică CERNĂTEŞTI 227 6 1 0,062 8 5 1953
53.5 4 19 0,054 12 27 1954
115 6 30 0,05 12 14 1955
284 6 19 0,004 2 22 1956
85 7 12 0,138 9 11 1957
56.9 4 1 0,06 1 27 1958
21.5 6 5 0,15 7 14 1959
15.2 7 14 0,083 10 1 1960
11.5 5 11 0 8 31 1961
9.9 11 22 0,012 12 1 1962
106 2 6 0,02 8 2 1963
48.9 8 11 0,006 9 16 1964
37.3 1 20 0,1 6 7 1965
66 11 14 0,036 1 12 1966
58 7 24 0,189 12 24 1967
16.5 8 29 0,01 12 14 1968
154 4 18 0,115 1 1 1969
150 5 18 0,131 6 11 1970
106 7 2 0,099 12 12 1971
64 10 4 0 1 17 1972
19.4 2 17 0,022 12 3 1973
38 7 1 0,046 8 31 1974
410 7 3 0,09 1 13 1975
27.9 5 23 0,072 2 9 1976
103 6 14 0,088 1 1 1977
29 5 30 0,044 1 10 1978
27.9 8 20 0,078 12 15 1979
89.4 5 25 0,071 1 20 1980
75 12 24 0,2 9 15 1981
21.7 8 31 0,131 12 6 1982
61.3 8 6 0,052 2 7 1983
30.1 5 14 0,105 12 7 1984
26 5 17 0,076 8 20 1985
8.07 2 21 0,029 12 15 1986
7.66 11 28 0 9 17 1987
37
Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
79.5 3 29 0 2 1 1988
21.9 7 2 0,04 7 15 1989
32.3 12 12 0,069 1 4 1990
270 6 29 0,129 12 11 1991
41.7 6 26 0,079 12 31 1992
118 5 25 0,07 1 13 1993
20.5 7 16 0,022 8 8 1994
82 6 17 0,04 1 20 1995
219 9 24 0,128 12 27 1996
66 4 23 0,238 3 19 1997
105 1 21 0,03 11 22 1998
80 6 16 0,14 5 31 1999
17.4 2 10 0 7 10 2000
10.6 5 4 0,002 12 15 2001
57.1 8 5 0,005 7 7 2002
14 6 3 0,065 8 28 2003
20 7 11 0 7 7 2004
122 7 13 0,059 2 8 2005
46 1 3 0,17 9 12 2006 Râul SLĂNIC / Staţia hidrometrică LOPĂTARI
13.8 8 23 0.003 4 30 1968
97.9 6 8 0.055 2 10 1969
80 8 24 0.128 9 10 1970
34.6 7 20 0.15 11 10 1971
16.6 10 4 0.078 1 29 1972
8.63 7 8 0.084 12 4 1973
31.6 6 30 0.127 10 6 1974
215 7 20 0.022 7 12 1975
12.3 7 29 0.033 1 27 1976
13.4 4 16 0.117 1 24 1977
20.6 11 30 0.096 1 5 1978
15.9 8 19 0.104 9 5 1979
80 5 24 0.098 9 30 1980
45.7 12 24 0.11 10 16 1981
10 7 26 0.087 11 7 1982
15.4 8 6 0.046 11 15 1983
11.6 3 31 0.104 11 8 1984
5.65 9 3 0.066 12 31 1985
6.12 7 4 0.015 8 22 1986
38
Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
7.7 11 27 0.001 7 14 1987
35 3 28 0.012 1 18 1988
3.02 8 30 0.011 5 10 1989
43.7 12 12 0.004 10 8 1990
173 6 29 0.006 1 22 1991
21.7 8 4 0.019 5 26 1992
86.6 5 25 0.007 5 22 1993
15.3 7 2 0.004 6 2 1994
50.8 6 17 0.01 3 19 1995
28.7 12 3 0.025 8 9 1996
16.8 5 29 0.028 10 2 1997
6.8 10 4 0.03 12 21 1998
32 6 15 0.01 9 10 1999
6.25 2 3 0.009 8 30 2000
12 8 24 0.001 12 22 2001
14 8 1 0.004 1 5 2002
4.1 4 14 0.048 9 4 2003
6.3 7 22 0.006 7 8 2004
69 7 12 0.024 2 4 2005
11.5 6 2 0.01 9 21 2006
Râul BÂSCA MARE/ Staţia hidrometrică VARLAAM 68 4 17 0.58 11 10 1956
57.3 7 13 0.84 3 10 1957
30.7 4 24 1.11 12 24 1958
42.9 5 23 1.25 2 7 1959
52.6 6 24 1.2 10 25 1960
49.1 5 22 0.64 12 16 1961
53.2 3 7 0.6 12 23 1962
70 4 14 0.326 12 30 1963
325 9 24 0.084 2 5 1964
92.7 5 14 0.672 12 6 1965
183 5 13 0.916 1 7 1966
73 4 11 0.656 11 26 1967
121 10 5 1.23 2 1 1968
447 7 12 0.914 11 1 1969
176 5 14 1.14 1 1 1970
408 7 2 1.02 10 29 1971
97.8 8 7 1.23 12 22 1972
91.6 4 6 0.999 1 3 1973
39
Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
297 6 12 1.02 3 11 1974
598 7 2 1.33 2 18 1975
70.4 4 29 0.69 1 7 1976
116 8 25 0.864 12 27 1977
68.9 7 1 0.4 1 8 1978
106 8 17 1.56 12 14 1979
59.8 6 5 1.45 3 7 1980
223 9 16 1.35 11 11 1981
136 6 15 1 11 7 1982
136 8 6 1.14 11 23 1983
405 5 15 0.625 12 5 1984
333 6 19 0.605 1 30 1985
26.6 4 1 0.464 12 15 1986
89.6 6 10 0.432 1 9 1987
171 6 3 0.904 2 2 1988
110 9 6 1.09 2 4 1989
53.2 12 12 0.4 12 4 1990
227 7 18 0.788 1 28 1991
62 4 8 0.895 12 30 1992
82.8 5 25 0.797 1 8 1993
266 6 7 0.489 11 7 1994
87.2 5 15 1.19 1 21 1995
73.4 9 24 1.22 12 28 1996
125 7 28 1.05 2 4 1997
72.2 4 7 1.61 12 4 1998
87 6 23 1.49 10 6 1999
96 4 5 0.68 12 24 2000
264 6 5 0.801 1 23 2001
105 7 26 1.58 1 6 2002
41.8 7 15 1.53 12 26 2003
44 3 25 1.39 1 27 2004
216 5 7 1.62 2 11 2005
106 8 11 1.3 12 17 2006
Râul BÂSCA MARE (UNITĂ) / Staţia hidrometrică BÂSCA ROZILIEI 73.51 6 1 0.4 12 25 1953
80.1 5 20 0.374 1 23 1954
177 9 19 1.64 11 28 1955
151 4 17 1.15 11 10 1956
343 7 13 1.54 2 2 1957
40
Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
146 4 1 0.87 1 10 1958
186 5 23 1.12 11 24 1959
175 5 29 1.71 1 3 1960
173 4 30 0.728 1 20 1961
84.6 4 18 0.64 12 29 1962
110 4 14 0.64 1 2 1963
307 9 24 0.484 1 2 1964
219 5 12 1.32 11 18 1965
180 11 14 0.949 1 7 1966
121 6 15 0.88 12 16 1967
136 10 5 0.93 12 11 1968
697 7 12 2.13 1 26 1969
365 5 14 2.83 12 7 1970
586 7 2 2.39 10 29 1971
133 8 22 0.56 1 14 1972
112 4 11 1.29 12 11 1973
462 9 28 1.61 1 8 1974
960 7 2 1.82 11 26 1975
75.8 4 30 1.46 1 17 1976
156 8 25 1.1 12 11 1977
130 6 28 0.848 1 18 1978
166 8 17 1.55 12 28 1979
120 5 24 1.72 3 5 1980
293 5 7 2.02 2 25 1981
143 6 15 2.02 11 8 1982
192 8 6 1.73 11 27 1983
513 5 15 1.28 12 31 1984
515 6 19 1.28 2 19 1985
39.4 4 7 0.732 12 21 1986
120 6 11 0.81 1 5 1987
221 6 4 1.83 1 26 1988
192 9 6 2.03 2 19 1989
82.1 12 12 0.986 12 5 1990
530 7 18 1.07 1 31 1991
72 4 7 1.4 12 31 1992
152 5 25 1.23 1 4 1993
432 6 7 1.85 11 28 1994
115 5 15 2.49 1 6 1995
136 9 24 3.02 8 14 1996
41
Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
189 7 28 1.83 12 18 1997
96 4 7 4.32 12 25 1998
131 6 24 3.25 11 12 1999
125 4 6 2.32 12 25 2000
431 6 5 2.05 12 25 2001
163 7 27 2.04 1 1 2002
68.2 7 15 2.2 2 4 2003
72.6 3 25 2.28 1 7 2004
289 5 7 3.6 2 6 2005
262 8 11 2.84 12 27 2006
Râul CÂLNAU / / Staţia hidrometrică COSTOMIRU
65.2 4 18 0.001 1 21 1969
68.4 5 17 0.002 12 28 1970
35.8 6 30 0.002 1 20 1971
94.9 8 21 0.014 12 31 1972
9.51 3 24 0.008 12 30 1973
3.25 6 30 0.002 7 19 1974
29.3 7 30 0.001 9 10 1975
25.9 11 21 0.001 1 19 1976
34.7 4 16 0.005 8 8 1977
4.69 2 28 0.002 7 7 1978
18.6 8 20 0.005 5 28 1979
14.5 12 22 0.003 10 10 1980
12.7 5 6 0.002 9 5 1981
1.27 8 20 0.001 7 4 1982
9.95 8 6 0.001 9 25 1983
33.8 6 23 0.002 10 12 1984
3.87 3 20 0.001 8 14 1985
1.17 3 9 0 8 17 1986
2.94 11 22 0.001 2 7 1987
54.4 3 29 0 8 21 1988
0.562 8 2 0.001 7 6 1989
1.23 12 13 0 1 11 1990
75.4 8 16 0.007 10 7 1991
6.19 6 10 0.007 2 29 1992
9.14 5 25 0 9 1 1993
13.1 7 16 0 8 10 1994
24.2 6 17 0.001 6 3 1995
16.6 9 24 0.004 8 3 1996
42
Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
21.4 4 23 0.021 5 19 1997
25.1 2 13 0.01 8 21 1998
14.1 6 22 0.01 11 12 1999
0.315 4 24 0.001 6 13 2000
0.484 7 1 0 8 15 2001
9.1 8 5 0.002 3 17 2002
0.88 7 17 0.001 6 30 2003
2.7 7 23 0.003 1 1 2004
56 7 13 0.007 1 7 2005
10.8 1 3 0.002 12 3 2006
Râul CÂLNĂU / Staţia hidrometrică POTÂRNICHEŞTI
118 7 26 0 1 1 1958
53.8 8 1 0 1 16 1959
14.6 6 10 0 1 31 1960
51.7 5 1 0 1 25 1961
21.6 3 23 0 1 1 1962
22.7 6 24 0 1 1 1963
22.7 3 30 0 7 27 1965
22.7 11 14 0 5 6 1966
68.5 7 24 0 6 27 1967
123 7 29 0 1 10 1968
78.5 4 18 0 1 1 1969
71.6 5 17 0 7 3 1970
43.1 7 14 0 1 8 1971
146 10 4 0 1 14 1972
19.6 3 24 0 1 15 1973
9.51 6 30 0 1 8 1974
103 7 2 0 2 4 1975
17.7 5 23 0 1 18 1976
75.7 5 31 0 1 1 1977
14.7 7 8 0 1 1 1978
37.8 7 4 0 1 3 1979
58.2 12 23 0 1 17 1980
28.7 5 7 0 6 6 1981
17 2 26 0 1 10 1982
30.6 8 6 0 1 22 1983
30.2 6 8 0 1 1 1984
7.59 6 22 0 1 1 1985
38.6 3 9 0 1 1 1986
43
Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
2.4 11 22 0 1 1 1987
91.5 3 29 0 1 10 1988
21.1 9 5 0 1 1 1989
3.4 12 13 0 1 1 1990
92 6 9 0 1 14 1991
66 6 14 0 1 1 1992
13 7 23 0 1 1 1993
2.15 7 18 0 2 13 1994
7.42 12 27 0 1 1 1995
96.8 9 24 0 1 16 1996
51 4 23 0 1 1 1997
94.4 2 13 0 7 11 1998
56.2 6 22 0 1 1 1999
12.2 4 25 0 1 6 2000
32 5 19 0 1 1 2001
42.4 8 1 0 1 1 2002
0.618 7 3 0 1 1 2003
32 7 23 0 1 1 2004
342 7 13 0 1 3 2005
71.1 1 3 0 1 16 2006
Râul BUZĂU / Staţia hidrometrică SITA BUZĂULUI 102 1 21 1.37 10 8 1965
208 7 30 0.429 1 24 1966
51.1 3 12 1.08 12 16 1967
33.4 10 5 1.11 6 30 1968
142 7 13 1.12 1 7 1969
128 5 25 2.13 11 16 1970
449 7 2 1.91 2 9 1971
124 10 11 1.54 1 24 1972
98.6 5 28 1.74 3 7 1973
175 6 12 1.07 1 28 1974
400 7 2 1.62 12 31 1975
37.8 4 27 1.55 1 1 1976
91.2 8 25 1.45 1 4 1977
76.4 9 13 2 2 10 1978
48.5 8 13 2.14 10 29 1979
137 7 18 1.13 1 29 1980
132 3 13 2.48 10 10 1981
44
Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
46.2 4 1 1.8 12 6 1982
88 8 10 2.4 12 19 1983
92.4 6 25 1.57 1 13 1984
453 6 19 0.916 1 17 1985
8.76 3 8 1.17 12 30 1986
12.2 2 17 1.25 10 29 1987
117 6 4 1.86 2 4 1988
50.7 9 6 1.61 12 12 1989
52 12 12 1.19 1 8 1990
574 7 4 1.36 2 3 1991
58.8 3 28 1.55 12 31 1992
62 3 25 1.32 3 4 1993
237 6 7 1.43 9 4 1994
57 5 24 1.7 1 15 1995
57 4 21 1.87 3 11 1996
103 8 5 2.31 1 22 1997
86.2 2 16 2.31 8 28 1998
68.5 6 23 2.4 12 23 1999
112 3 10 1.16 1 1 2000
182 6 5 1.33 1 24 2001
173 7 27 1 1 24 2002
61.5 4 1 0.884 8 28 2003
66 6 13 1.367 1 6 2004
161 9 21 1.22 11 15 2005
138 8 11 3.07 10 27 2006
Râul BUZĂU / Staţia hidrometrică RACOVIŢA 199 5 3 1.1 12 20 1953
193 12 16 0.476 3 1 1954
306 3 12 2.5 12 16 1955
279 4 19 2 9 7 1956
292 7 14 4.66 1 23 1957
326 4 3 0.32 8 28 1958
218 5 25 2.72 1 16 1959
360 6 25 1.6 9 1 1960
235 5 3 3.3 9 28 1961
235 5 3 1.95 12 26 1962
350 2 9 0.8 9 7 1963
270 9 26 0.936 1 22 1964
45
Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
757 1 22 2.4 8 28 1965
640 11 16 4.2 1 24 1966
366 6 16 3.06 12 22 1967
139 8 22 0.082 7 16 1968
1405 7 15 2.55 1 1 1969
904 5 19 6.51 12 21 1970
1721 7 30 8.45 3 20 1971
1104 10 11 2.1 1 20 1972
165 4 12 2.66 12 4 1973
473 6 13 1.87 1 16 1974
1600 7 4 4.98 10 6 1975
168 5 10 2.65 7 10 1976
286 8 26 2.13 1 19 1977
227 5 31 3.4 2 23 1978
216 7 5 4.9 8 12 1979
568 5 26 4.8 1 6 1980
675 5 8 3.9 8 12 1981
189 8 24 5.83 12 9 1982
360 8 8 3.8 5 20 1983
823 5 16 4.24 12 30 1984
875 6 20 4.95 1 12 1985
89.6 3 30 2.68 8 29 1986
69.8 6 12 0.038 8 9 1987
453 6 5 2.19 8 17 1988
158 9 8 0.053 8 24 1989
303 12 14 1.13 8 30 1990
547 7 1 2.37 2 9 1991
168 6 15 2.71 12 30 1992
366 5 25 2.11 1 5 1993
472 6 8 2.28 6 5 1994
201 9 2 2.26 8 23 1995
312 9 24 2.05 8 4 1996
325 12 3 5.78 12 20 1997
426 1 22 3.37 8 26 1998
291 8 14 2.88 7 27 1999
188 4 7 2.46 8 16 2000
432 6 7 2.13 12 19 2001
280 7 27 3.14 5 31 2002
46
Qmax (m3/s) luna ziua Qmin
(m3/s) luna ziua anul
69.4 3 19 2.39 9 2 2003
146 7 29 2.95 7 9 2004
610 7 14 5.85 2 9 2005
411 1 4 4.68 7 23 2006
47
ANEXA 18 - ANNEX 18
Principalii indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în receptori pe categorii de folosinţe - The main indicators of quality of waste water
discharged into receptors
1. Ape uzate oraşeneşti şi incinerarea namolurilor de la ape uzate şi a deşeurilor municipale2 - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, substante extractibile cu solventi organici, detergenti sintetici,
azot total1, fosfor total (fosfaţi), sulfati, cloruri, bacterii coliforme totale indicatori specifici apelor uzate industriale evacuate în reţeaua de canalizare a localităţii - metale, fenoli antrenabili cu vapori de apă, cianuri totale, produse petroliere, sulfuri şi H2S, triclorbenzen, tricloretilenă, tetracloretilenă, C10-C13, antracen, Ni, cloroform, diclormetan, HCB, naftalina, plumb, PAH.
2. Ape uzate provenite din zootehnie, de la: creşterea porcilor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, azot total1, fosfor
total (fosfaţi), azot amoniacal, fenoli antrenabili cu vapori de apa, cloruri, detergenti sintetici, substante extractibile cu solventi organici, bacterii coliforme totale, PCP.
creşterea bovinelor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, azot total1, fosfor total (fosfaţi), azot amoniacal, cloruri, substante extractibile cu solventi organici, detergenti sintetici, bacterii coliforme totale.
creşterea pasarilor - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, azot total1, fosfor total (fosfaţi), azot amoniacal, Ca, Mg, bacterii coliforme totale.
3. Ape uzate din industria alimentară, de la: industria zahărului - temperatura, pH, CCO-Cr, CBO5, MS, reziduu filtrat la 105°C, cloruri,
azot total1, azot amoniacal, fosfor total (fosfaţi), tetracloretilena, PCBe. prelucrarea şi industrializarea cărnii - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfaţi)
şi dupa caz, în functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza şi temperatura, pH, reziduu filtrat la 105°C, substante extractibile cu solventi organici, azotiti, azotati, azot amoniacal, cloruri, detergenti sintetici, bacterii coliforme totale.
prelucrarea laptelui - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfaţi) şi dupa caz, în functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza şi pH, reziduu filtrat la 1050C, substante extractibile cu solvenţi organici, cloruri, detergenti sintetici, Ca, Mg.
fabricarea produselor din legume şi fructe - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfaţi) şi în functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza şi pH, reziduu filtrat la 1050C, cloruri, detergenti sintetici, substante extractibile cu solventi organici, tetracloretilena.
fabricarea berii, maltului şi a drojdiei - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfaţi) şi dupa caz, în functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza şi pH, temperatura, reziduu filtrat la 105°C, detergenti sintetici, tetracloretilena, PCP, cloroform.
fabricarea alcoolului – CCO-Cr, CBOs MS, azot total1, fosfor total (fosfaţi) şi dupa caz, în functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza şi temperatura, pH,
2 La ape uzate orăşeneşti se va analiza şi indicatorul reziduu filtrabil uscat la 1050 C, având in vedere că, în reteaua de canalizare oraseneasca deverseaza ape uzate si folosintele de tip industrial racordate la aceasta. 1 In cazul in care laboratoarele de analize fizico - chimice si biologice nu pot determina indicatorul azot total, se va determina continutul de azot amoniacal, azotiti si azotati din apele uzate evacuate.
48
reziduu filtrat la 105°C, detergenti sintetici, substante extractibile cu solventi organici, tetracloretilena, PCP, cloroform.
fabricarea uleiurilor vegetale şi a margarinei - pH, CCO-Cr, CBO5, MS, reziduu flltrat la 105°C, cloruri, azot total1, fosfor total (fosfaţi), substante extractibile cu solventi organici, detergenti sintetici, tetracloretilena.
prelucrarea cartofilor, amidonului şi glucozei - CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfaţi) şi dupa caz, în functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor naminaliza şi temperatura, pH, reziduu filtrabil la 105°C, azot amoniacal, sulfuri şi H2S, PCP.
fabricarea gelatinei şi a cleiului din piele şi oase - pH, CCO-Cr, CBO5, MS, azot total1, fosfor total (fosfaţi) şi dupa caz, în functie de obiectivele de calitate ale receptorului natural se vor nominaliza şi temperatura, reziduu filtrat la 105°C, cloruri, Ca, Mg, azot amoniacal, substante extractibile cu solventi organici, bacterii coliforme totale, tetracloretilena, PCP.
4. Ape uzate provenite din industria uşoară, de la: industria textilă - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, sulfuri şi
H2S, clor rezidual liber, azot total1, fosfor total (fosfaţi), azot amoniacal, detergenti sintetici, substante extractibile cu solventi organici, produse petroliere, Ca, Mg, Fe, Cu, Mn, As, Crom total Cd, Pb, Ni,.Hg, Zn, DEHP,TBT, tetracloretilena, difenileterbromurat, C10-C13, antracen, PCBe, PCP, cloroform.
industria pielăriei - pH, MS, reziduu filtrat la 105°C, CCO-Cr, CBO5, sulfuri şi H2S, Crom total, Ca, Mg, clor rezidual liber, substante extractibile cu solventi organici, detergenti sintetici, azot total1, azot amoniacal, azotati, fosfor total (fosfaţi), bacterii coliforme totale, DEHP,TBT, C10-C13, antracen, PCBe, PCP, Hg, naftalina.
5. Ape uzate provenite din industria prelucrarii lemnului, de la: industria producerii celulozei şi hârtiei - pH, CBO5, CCO-Cr, MS, reziduu filtrat la 105°C,
azot total1, fosfor total (fosfaţi), sulfuri şi H2S, sulfiti, sulfati, fenoli antrenabili cu vapori de apa, DEHP,TBT, triclorbenzen, benzen, Cd, octilfenol, PCBe, PCP, cloroform, PAH.
producerea de fibre sintetice de tip vâscoză - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, sulfati, sulfuri şi H2S, Zn, DEHP, triclorbenzen, 1,2 –dicloretan, benzen, PCP, cloroform, DCM, PAH.
industria producerii materialelor de constructii folosind lemnul ca materie prima şi fabricarea mobilei şi PFL - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu flltrat la 105°C, fenoli antrenabili cu vapori de apa, substante extractibile cu solventi organici, azot total1, fosfor total (fosfaţi), triclorbenzen, tetraclormetan, DEHP, TBT, antracen, PCP, cloroform, DCM, naftalina, PAH.
6. Ape uzate din industria metalurgica, de la: secţii de acoperiri metalice (cromari, nichelari, zincari, cadmieri, cuprari, eloxari, etc) -
temperatura, pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, substante extractibile cu solventi organici, produse petroliere, fosfaţi, Cu, Zn, Ni, Cd, Fe, Crom total, Al, Pb, Hg, Ag, cianuri totale, azotati, azotiti, sulfati, detergenti sintetici, cloruri, fluoruri, clor rezidual liber, DEHP, 1,2- dicloretan, triclorbenzen, tetracloretilena, C10-C13, benzen, octilfenol, DCM, HCB.
secţii de prelucrare mecanica la rece - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, substante
extractibile cu solventi organici, produse petroliere, Fe, Zn, Mn, Cu, DEHP, triclorbenzen, difenileterbromurat, Ni, DCM, Pb, PAH.
7. Ape de mina provenite de la:
49
extractia metalelor feroase şi neferoase - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, sulfati, cloruri, fosfaţi şi dupa caz, în functie de zacamant, Ca, Mg, Pb, Cu, Cd, Ni, Zn, Fe, Mn, As, Co, Mo, Ag, Hg, Al, alte metale, C10-C13, HCB, PAH.
8. Ape uzate provenite de la flotatii de preparare a: minereurilor feroase şi neferoase - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, sulfati,
cloruri, cianuri totale, clor rezidual liber şi dupa caz, functie de profil, Ca, Mg, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn, Cd, Ni, As, Hg, Al, Fe şi alte metale, agenti specifici de flotatie, triclorbenzen, C10-C13, benzen, PAH
9. Ape uzate provenite din industria siderurgica, de la: furnale - temperatura, pH, MS, cianuri totale, fenoli antrenabili cu vapori de apa, sulfuri şi
H2S, sulfati, cloruri, Ca, Mg, reziduu filtrat la 105°C, Fe, C10-C13, Cd, Ni, Hg, HCB, naftalina, PAH.
laminoare (proces de finisare) - temperatura, pH, MS, substante extractibile cu solventi organici, reziduu filtrat la 105°C, Fe, Mn, Mg, Crom total, alte metale specifice, C10-C13, Cd, Ni, Hg, HCB.
10. Ape uzate provenite de la e.xtractia titeiului şi rafinariile de petrol extractia ţiţeiului - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, substante extractibile cu solventi organici,
cloruri, azot total1, fosfor total (fosfaţi), DEHP, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, antracen, benzen, Cd, HCBD, Ni, PCBe, cloroform, DCM, Hg, naftalina, Pb.
11. Ape uzate provenite din industria petrochimică, de la: producerea maselor plastice - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, cloruri,
fosfaţi, azot total1, floruri, substante extractibile cu solventi organici, fenoli antrenabili cu vapori de apa, Ca, Al, DEHP, tetraclormetan, TBT, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, difenileter bromurat, C10-C13, benzen, Cd, HCBD, PCBe, cloroform, DCM, HCB, Pb.
12. Ape uzate provenite din industria chimică organică, de la: producerea de pigmenţi şi coloranţi - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, sulfati, azot totall,
fenoli antrenabili cu vapori de apa, cianuri totale, sulfuri, reziduu filtrat la 105°C, cloruri, As, Crom total, Fe, Zn, Pb, nitroderivati, DEHP, triclorbenzen, tetracloretan, tricloretilena, tetracloretilena, benzen, Cd, HCDB, Ni, PCBe, PCP, cloroform, DCM, HCB, Pb, PAH.
producerea substantelor tensioactive şi cosmetice (fabricarea detergentilor, sapunuri, cosmetice) - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, cloruri, sulfati, fosfor total (fosfaţi), reziduu filtrat la 105°C, substante extractibile cu solventi organici, azot total1, Mn, Fe, fenoli antrenabili cu vapori de apa, detergenti sintetici, DEHP, tetraclormetan, triclorbenzen, tricloretilena, C10 – C13, benzen, HCBD, Ni, Cd, DCM, HCB, Hg, PAH.
producerea lacurilor şi vopselelor - pH, reziduu fIltrat la 105°C, MS, CCO-Cr, CBO5, fosfor total (fosfaţi), azot totall, fenoli antrenabili cu vapori de apa, cianuri totale, As, Pb, Crom total, Cd, Zn, Fe, sulfati, cloruri, substante extractibile cu solventi organici, detergenti sintetici, DEHP, tetraclormetan, TBT, triclorbenzen, 1,2-dicloretan, tricloretilena, benzen, Cd, HCBD, Ni, PCBe, PCP, cloroform, DCM, HCB, naftalina, Pb, Hg, C10 – C13, PAH.
13. Ape uzate provenite din industria chimica anorganica, de la: fabricarea acidului sulfuric şi a celui clorhidric - pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat
la 105°C, As, Fe, Pb, Cu, Hg, Zn, sulfati, sulfuri şi H2S, cloruri. producerea îngrăşămintelor - pH, MS, CCO-Cr, reziduu flltrat la 105°C, azot
amoniacal, azot total1, fosfor total (fosfaţi), azotati, azotiti, fosfaţi, Ca, Cu, As, cloruri, fluoruri, sulfati, 1,2 – dicloretan, triclorbenzen, Cd, PCP, DCM, Hg, Pb.
50
14. Ape uzate din industria materialelor de constructii, de la: cariere şi balastiere - pH, MS, reziduu flltrat la 105°C, substante extractibile cu
solventi organici şi agenti de flotatie, Hg, Pb. fabricarea sticlei - temperatura, pH, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C,
substante extractibile cu solventi organici, Fe, fluoruri, Cu, Ca, Pb, Crom total, TBT, HCB, Hg, Pb.
fabricarea cartonului asfaltat, a vatei minerale şi a vatei de sticlă - pH, MS, CCO-Cr, CBO5, reziduu filtrat la 105°C, produse petroliere, substante extractibile cu solventi organici, fenoli, sulfuri şi H2S, DEHP, Hg, Pb.
fabricarea produselor din azbociment - pH, temperatura, MS, reziduu filtrat la 105°C, substante extractibile cu solventi organici, Ca, sulfati, azbest, Hg, Pb.
fabricarea produselor ceramice şi a portelanului - temperatura, pH, MS, reziduu filtrat la 105°C, Zn, TBT, Cd, Ni, Hg, Pb.
15. Termocentrale - pH, temperatura, MS, CCO-Cr, reziduu filtrat la 105°C, sulfuri şi H2S, azot amoniacal, Fe, Mn,
cloruri, sulfati, Ca, Mg, produse petroliere, substante extractibile cu solventi organici, TBT, triclorbenzen, difenileter bromurat, Cd, Hg, naftalina, Pb, antracen,PAH.
16. Ape uzate de la industria electronica fabricarea fluidelor semiconductoare – temperatura, pH, materii în suspensie,
PCBe, tetraclormetan, 1,2 dicloretan, HCB, octilfenol, HCB. componente şi echipamente electronice – pH, Materii în suspensie, tricloretilena,
DEHP, difenileter bromurat, PCBe, cloroform, DCM, HCB, Hg. NOTĂ: 1. In cazul în care laboratoarele de analize fizico - chimice şi biologice nu pot determina indicatorul azot total, se va determina continutul de azot amoniacal, azotiti şi azotati din apele uzate evacuate. 2. La ape uzate orasenesti se va analiza şi indicatorul reziduu filtrabil uscat la 1050 C, avand în vedere ca, în reţeaua de canalizare oraseneasca deverseaza ape uzate şi folosintele de tip industrial racordate la aceasta. 3. Valoarea indicatorului “coliformi totali” se va stabili în concordanţă cu obiectivul de calitate al receptorului natural în funcţie de încărcarea acestuia şi de folosinţele de apă din aval. 4. Pentru receptorii naturali care nu sunt clasificaţi ca zone sensibile, limitele de evacuare ale indicatorilor de calitate "azot total” şi "azot amoniacal" “azotati”, “azotiti” şi “fosfor total” din apele uzate evacuate vor fi considerate valorile din tabelul nr. 1, anexa nr. 3 - NORMATIV N.T.P.A 001/2002, trecute în paranteză.
ACRONIME C10 – C13 – Cloralcani Cd – Cadmiu DEHP – Di(2-etilhexil)ftalat DCM – Diclormetan HCBD – Hexaclorbutadiena HCB – Hexaclorbenzen Hg – Mercur Ni – Nichel PCBe – Pentaclorbenzen PCP – Pentaclorfenol Pb – Plumb PAH – Hidrocarburi aromatice policiclice TBT – Compusi tributilstanici
51
ANEXA 19 - ANNEX 19 Amplasarea punctelor de cercetare – Reserch points location
52
ANEXA 20 - ANNEX 20 Direcţia de curgere a apei – Water flow direction
53
ANEXA 21 - ANNEX 21 Rezultatul încercărilor prin penetrare cu con - The result tests by penetration with cone
54
(EXEMPLIFICARE)
55
ANEXA 22 - ANNEX 22 Captări de ape subterane în bazinul hidrografic Buzău - Drinking groundwater captations in the hydrographic basin of
river Buzau
56
ANEXA 23 - ANNEX 23 Gradul de racordare la staţia de epurare a locuitorilor echivalenţi din bazinul hidrografic Buzău - The degree of connection to the purge station of equivalent inhabitants in hydrographic
basin of river Buzau 2008 2010 Nr.
crt. Aglomerare b.h. Buzău echiv. racord. % echiv. racord. %
1 Sita Buzăului 4821 4821 100 4796 4796 100 2 Intorsura Buzăului 9016 2705 30 8969 3588 40 3 Barcani 3919 0 0 3899 0 0
Total jud.Covasna 17756 7526 42.39 17664 8384 47.46 4 Vama Buzăului 3322 0 0 3315 0 0
Total jud.Brasov 3322 0 0 3315 0 0 5 Poseşti 4075 0 0 4032 0 0
Total jud.Prahova 4075 0 0 4032 0 0 6 Ianca 13055 5222 40 12918 9043 70 7 Galbenu 3359 0 0 3307 0 0 8 Măxineni 3522 0 0 3467 0 0 9 Grădiştea 2390 0 0 2353 0 0
10 Jirlau 3303 0 0 3251 0 0 11 Visani 2605 0 0 2564 0 0
Total jud.Braila 28234 5222 18.50 27860 9043 32.5 12 Buzău 202763 192625 95 202554 202554 100 13 Berca 9737 3895 40 9642 3857 40 14 Nehoiu 13689 6845 50 13598 6799 50 15 Parscov 5933 0 0 5866 2346 40 16 Pătârlagele 8121 3248 40 8029 3211 40 17 Vadu Paşii 9146 0 0 9042 3617 40 18 Vernesti 8627 0 0 8529 3412 40 19 Cochirleanca 5686 0 0 5622 2249 40 20 Maracineni 7518 0 0 7433 2973 40 21 Posta Calnau 5717 0 0 5652 2261 40 22 Săgeata 5136 0 0 5077 2031 40 23 Zarnesti 5284 0 0 5224 2090 40 24 Beceni 4766 1906 40 4712 1885 40 25 Calvini 4335 0 0 4286 0 0 26 Cernăteşti 3854 0 0 3811 0 0 27 Chiojdu 3658 0 0 3616 0 0 28 Cislău 5022 0 0 4965 0 0 29 Galbinasi 3990 0 0 3945 0 0 30 Gura Teghii 3712 0 0 3670 0 0 31 Lopătari 4275 0 0 4227 0 0 32 Măgura 2214 0 0 2189 0 0 33 Scorţoasa 3212 0 0 3176 0 0 34 Siriu 3128 1251 40 3092 1237 40 35 Ţinteşti 4486 0 0 4435 0 0 36 Tisău 4976 0 0 4920 0 0 37 Viperesti 3626 0 0 3585 0 0 38 Ziduri 4660 0 0 4607 0 0 39 Balta Alba 2890 0 0 2857 0 0 40 Bisoca 2884 0 0 2851 0 0 41 Boldu 2402 0 0 2375 0 0 42 Braesti 2487 0 0 2458 0 0 43 Cătina 2625 0 0 2596 0 0 44 Cozieni 2274 0 0 2248 0 0 45 Ghergheasa 2545 0 0 2516 0 0 46 Mânzăleşti 2886 0 0 2853 0 0 47 Panatau 2803 0 0 2771 0 0 48 Săpoca 3147 0 0 3112 0 0 49 Vintilă Vodă 3275 1310 40 3238 1295 40
Total jud.Buzau 377489 211080 55.92 375378 241816 64.42 Total BAZIN 430876 223828 51,94 428249 259243 60,05
57
ANEXA 24 - ANNEX 24 Cartarea aprovizionării cu apă - Mapping with water victualling
Se utilizează, daca este posibil, o hartă a localităţii deja existentă. Se desenează o schiţă pentru a afla ce trebuie inclus, care va fi scara si ce dimensiuni va
avea schiţa. Prin metoda interogărilor (elevi, intelectuali, funcţionari în administraţie etc.) se poate
desena o hartă detaliată a împrejurimilor fiecărei locuinţe. Aceasta hartă va funcţiona ca o imagine mărită din cadrul hărţii generale. Folosind aprovizionările cu apă ca puncte de referinţă (fântână, sursa apei potabile) se includ imprejurimile acestora, pe un diametru de aproximativ 30m. În cazul în care mai exista parti necartate ale localităţii, elementele de baza ar trebui adaugate, fiind suficientă schiţtarea lor.
Dacă rezultatele interogărilor se suprapun, se compară rezultatele, alegându-se cea mai clara versiune.
Este util sa se regasească urmatoarele elemente de bază: Puncte de reper distinctive şi institutii ca de exemplu scoli, biserici, primaria, dispensarul; Altitudini (dealuri, vai, etc.); Cursuri de apă Strazi Case Nordul Scara
Se includ urmatoarele elemente: Aprovizionari cu apă: puţuri, cişmele publice, izvoare etc. Folosinte ale terenului, ca de exemplu păşunat, gropi de gunoi, industrie sau afaceri Simple (garaje, statii de petrol, ateliere etc.) Scoli Ferme de animale
Posibile întrebări: Cum sunt imprejurimile aprovizionarilor cu apa curate şi poluate? Ati identificat riscuri ale aprovizionarii cu apa? Identificati posibile surse de poluare. Exista unele modele vizibile in dispersia aprovizionarilor cu apa? Ce poate fi facut pentru a proteja apa de contaminare?
Se vor colecta toate ideile. De foarte multe ori sugestiile neconventionale conduc spre soluţii noi.
58
ANEXA 25 - ANNEX 25 Aglomerări umane cu reţele de alimentare cu apă din b.h. Buzău - Human agglomerations with water supply networks in the hydrographic basin of river
Buzau 2010
Nr.crt. Aglomerare b.h. Buzău Număr de locuitori Număr de locuitori racordaţi %
1 Sita Buzăului 4796 4796 100.00
2 Întorsura Buzăului 8969 8423 93.92
3 Barcani 3899 1770 45.41 4 Vama Buzăului 3315 1791 54.04 5 Poseşti 4032 1764 43.74 6 Ianca 10955 10955 100.00 7 Galbenu 3307 1953 59.06 8 Măxineni 3467 3056 88.14 9 Grădiştea 2353 927 39.41 10 Jirlău 3251 2933 90.20 11 Vişani 2564 2485 96.90 12 Buzău 132812 132812 100.00 13 Berca 9122 9122 100.00 14 Nehoiu 11446 10821 94.54 15 Pârscov 5866 4245 72.37 16 Pătârlagele 8029 7863 97.93 17 Vadu Paşii 9042 6244 69.05 18 Verneşti 8529 8191 96.03 19 Cochirleanca 5622 4572 81.32 20 Mărăcineni 7433 4759 64.03 21 Poşta Câlnău 5652 3292 58.25 22 Săgeata 5077 4419 87.04 23 Zarneşti 5224 2770 53.02 24 Beceni 4712 4556 96.69 25 Calvini 4286 2537 59.20 26 Cernăteşti 3811 3351 87.93 27 Chiojdu 3616 2726 75.39 28 Cislău 4965 4075 82.08 29 Gălbinaşi 3945 1740 44.12 30 Gura Teghii 3670 3504 95.48 31 Lopătari 4227 2215 52.40 32 Măgura 2189 1774 81.02 33 Scorţoasa 3176 1290 40.62 34 Siriu 3092 2113 68.34 35 Ţinteşti 4435 1802 40.62 36 Tisău 4920 1999 40.62 37 Vipereşti 3585 1456 40.62 38 Ziduri 4607 1871 40.62 39 Balta Albă 2857 1161 40.62
59
Nr.crt. Aglomerare b.h. Buzău Număr de locuitori Număr de locuitori racordaţi %
40 Bisoca 2851 2415 84.72 41 Boldu 2375 965 40.62 42 Braeşti 2458 1113 45.27 43 Cătina 2596 1540 59.34 44 Cozieni 2248 913 40.62 45 Ghergheasa 2516 1022 40.62 46 Mânzăleşti 2853 2416 84.69 47 Pănătau 2771 1126 40.62 48 Săpoca 3112 3036 97.55 49 Vintilă Vodă 3238 1858 57.39
60