cu oct 2013.qxd

Începând cu anul 2001, ziua de 26 septem-brie este dedicatã celebrãrii limbilor europene.Europa este posesoarea unei adevãrate bogãþiilingvistice: 24 de limbi oficiale ºi peste 60 decomunitãþi autohtone care vorbesc o limbã re -gio nalã sau minoritarã, fãrã sã menþionãm lim-bile vorbite de cetãþenii provenind din alte þãriºi de pe alte continente. Tocmai pentru a atrageatenþia asupra acestei imense bogãþii lingvis-tice, Uniunea Europeanã ºi Consiliul Europei

au lansat, în 2001, iniþiativa Anului European alLimbilor. Din aceastã iniþiativã a luat naºtereZiua Europeanã a Limbilor.

Obiectivele sale sunt: sensibilizarea publi -cu lui faþã de multilingvism în Europa, cultiva -rea diversitãþii culturale ºi lingvistice ºi încura-jarea învãþãrii limbilor strãine de cãtre toþieuropenii, la ºcoalã sau în afara acesteia.

Aºadar, politica Uniunii Europene în dome-niul multilingvismului este menitã sã acþionezeprin promovarea respectului faþã de toate lim-bile vorbite în Uniunea Europeanã, fie cã suntoficiale, regionale sau minoritare, prin pro-movarea învãþãrii limbilor strãine, a coeziuniisociale ºi a integrãrii sociale a migranþilor, pre-cum ºi prin punerea acestei politici în slujbacetã þenilor prin promovarea limbilor UniuniiEuropene în strãinãtate, a valorilor comunitarede solidaritate ºi unitate în diversitate ºi prin în -cu rajarea europenilor sã înveþe limbile þãrilorcare nu fac parte din Uniune.

Statele membre ale UE au decis ca procesulde învãþare a limbilor strãine sã se ghidezedupã obiectivul de la Barcelona - acela ca fie -care elev sã înveþe cel puþin douã limbi strãinepânã la absolvirea ºcolii. Încurajând cu tãrie oabordare ambiþioasã a obiectivului legat de celedouã limbi strãine, UE subliniazã cã învãþarealimbilor strãine nu ar trebui sã se limiteze lacadrul ºcolar. Studiul limbilor strãine nu tre-buie sã fie doar apanajul elevilor ºi specialiº ti -lor în domeniu. Sunt necesare cursuri de limbi

strãine, adap tate corespunzãtor, ºi pentru altecategorii, precum persoanele din învãþãmântulprofesio nal sau nelingvistic.

Învãþarea limbilor strãine atrage dupã sinedescoperirea unor culturi noi, posibilitatea de acãpãta o perspectivã diferitã asupra lumii ºi dea-i înþelege mai bine pe cei din jur. Problemaeste cã aceste limbi ar trebui învãþate nu numaiprin studierea regulilor gramaticale, ci ºi prin tr-ocunoaºtere aprofundatã a culturii, literaturii,

istoriei ºi a comunitãþilor care vorbesc limbileres pective. Uniunea Europeanã a recunoscutnecesitatea imperioasã de a crea relaþii armo -nioa se între diverse culturi existente în socie -tatea noastrã. Dialogul implicã necesitatea de aîn þelege ºi a respecta limbile prin care se ex pri -mã diferite culturi. Multilingvismul face po si -bil acest dialog, reducând riscul de a aveaco mu nitãþi care se închid în ele însele ºi con-struind o societate mai puþin vulnerabilã la con-flicte. Prin urmare, învãþarea limbilor strãinedeschide uºi, de asemenea, cãtre alte culturi ºiconstruieºte punþi de legãturã cu membrii co -mu nitãþilor care le vorbesc. Este o experienþãdin care toatã lu mea are de câºtigat.

Dar dincolo de extraordinara lor valoare cul-turalã, limbile constituie un atu incontestabil înafaceri sau oferã o ºansã în plus de a lucra, dea stu dia ºi de a se bucura de o viaþã mai bunãde cât în þara de origine.

În România, Ziua Europeanã a Limbilor afost sãrbãtoritã în principalele oraºe ale þãrii.

La 26 septembrie a.c., la sediul Repre zen -tan þei Comisiei Europene (str. Vasile Lascãr nr.31, Bucureºti), Departamentul pentru RelaþiiInter etnice (DRI) din cadrul Guvernului Româ -niei, Reprezentanþa Comisiei Europene înRomânia (RCE) ºi Agenþia Naþionalã pentruPrograme Co munitare în Domeniul Educaþieiºi Formãrii Pro fesionale (ANPCDEFP) au mar-cat Ziua Eu ro peanã a Limbilor, dorind sã su -bli nieze, prin eve nimentele grupate sub generi -

cul „Lin gua FEST“, importanþa respectului faþãde diversita tea lingvisticã ºi culturalã, sã se alã-ture efortu lui european ºi naþional de a stimulacu noaº te rea ºi promovarea limbilor moderne ºimaterne.

În deschiderea oficialã a evenimentului auluat cuvântul dl Niculae Idu, ºeful Repre zen -tan þei Comisiei Europene în România, dnaEnikö Katalin Lacziko, secretar de stat, Guver -nul Ro mâ niei - DRI, dna Monica Calotã, direc-

tor ANPCDEFP, dna Marinica Stoian, consilier(in s pector general), Ministerul Educaþiei Na -þio na le, Augustin Mihalache, consilier pentruafa ceri europene la Direcþia Generalã RelaþiiIn ter naþionale ºi Europene, Ministerul Edu ca -þiei Naþionale.

Secþiunea de dimineaþã a fost dedicatã cere-moniei de acordare a premiului European Lan -guage Label (Certificatul lingvistic european)pentru proiecte creative ºi inovatoare în dome-niul predãrii ºi învãþãrii limbilor strãine.

În partea a doua a zilei, a avut loc cafeneaualiterarã interculturalã intitulatã „Cetãþenieeuropeanã ºi dialog intercultural“. Au citit dinope rele lor ºapte scriitori minoritari. Din parteacomu nitãþii ucrainene s-a exprimat în ucrai nea -nã ºi românã cunoscutul prozator CorneliuIrod, având un deosebit succes.

Tot sub înaltul patronaj al ReprezentanþeiComisiei Europene în România, la Ploieºti, înpe rioada 26-29 septembrie a.c., s-a desfãºuratFes tivalul multicultural „Alfabetul convie þui -rii“, organizat de Uniunea Elenã din Româ niaîn parteneriat cu Primãria oraºului Ploieºti ºiDRI. Uniunea Ucrainenilor din România a fostreprezentatã la acest festival, cu rezultate foartebune, de Ansamblul de cântece ºi dansuri ucrai -ne ne „Zadunaiska Sici“ din Tulcea (tine ret),con dus, cu competenþã, de dl DumitruCernencu.

Ion ROBCIUC

Serie nouå, nr. 249-250 / octombrie 2013

Z i u a E u r o p e a n å a L i m b i l o r - 2 6 s e p t e m b r i eZ i u a E u r o p e a n å a L i m b i l o r - 2 6 s e p t e m b r i e

2 curierul ucrainEan

În ziua de 27 septembrie a.c., a avut loc, lasediul Ambasadei Ucrainei în România, con-ferinþa de presã a ºefului acestei instituþii di -plo matice pentru mijloacele de informare înmasã româneºti în cadrul cãreia Excelenþa Saamba sadorul Teofil Bauer a prezentat uneleaspecte privind integrarea europeanã a Ucrai -nei ºi reformele iniþiate de preºedintele ViktorIanukovyci.

Din expunerea ambasadorului ucrainean aurezultat urmãtoarele:

Ucraina acordã o înaltã apreciere sprijinu-lui pe care îl oferã România semnãrii Acor - dului de asociere între Statul Ucrainean ºi UEla summitul „Parteneriatului Estic“, ce va avealoc la Vilnius.

Kievul ia toate mãsurile pentru realizareaînþelegerilor cu partenerii europeni în vedereapregãtirii pentru semnare a Acordului de aso -cie re între Ucraina ºi UE cu ocazia summitu-lui de la Vilnius. În scopul apropierii Ucraineide standardele europene, puterea ucraineanãrea li zeazã reforme majore în sferele socio-eco no mi cã ºi juridicã care au menirea sã mo -der nize ze þara ºi sã asigure concordanþa cu cri-teriile ºi standardele europene.

Partea ucraineanã apreciazã cã semnareaAcordului de asociere reprezintã un evenimentdefinitoriu ºi reciproc avantajos pentru pãrþi ºisperã cã România, ca þarã care are frontiereco mune cu Ucraina, se va numãra printre sta -tele ce vor simþi, între primele, toate avantajeleapro pierii ei de UE, în primul rând în dome -niul economic.

Recenta vizitã, la 13 septembrie 2013, ami nis trului afacerilor externe al Ucrainei,Leonid Kojara, la Bucureºti a dat un impulspozitiv relaþiilor bilaterale ucraineano-române.

În viitorul apropiat, urmeazãsã aibã loc o serie de con tac -te bilaterale în proble me dein te res reciproc. Au fost con -ve nite ter me nele pentru rea -li zarea urmãtoa rei runde deconvorbiri legate de în che ie -rea Acor du lui între Ucrai naºi Româ nia privind cir cu laþialoca lã la frontierã.

Direcþia prioritarã a dez vol tãrii relaþiilorbilaterale ucraineano-române o con sti tuiesfera economicã, consolidarea cola bo rãriiregionale ºi transfrontaliere, creº terea schim-burilor co mer ciale.

Întrebãrile jurnaliºtilor prezenþi la confe -rinþa de presã s-au referit, în principal, la douãas pec te mai importante:

1. Cum intenþioneazã Ucraina sã echili-breze relaþiile sale cu UE ºi Federaþia Rusã?

În momentul de faþã, a spus ambasadorulucrainean, atât între principalele forþe politicedin Ucraina, cât ºi în mijlocul majoritãþiipopu laþiei existã un consens în ceea ce pri -veºte prio ritatea vectorului european al poli -ticii externe a Ucrainei. Ucraina nu are intenþiasã renunþe la colaborarea pe principii de ega -litate ºi avantaj reciproc cu alþi par teneri, darintegrarea europeanã este pentru ea o priori-tate strategicã.

2. A simþit cumva Kievul oficial încercãride influenþare a politicii externe proprii dinpar tea unor factori externi?

Ucraina ca stat cu o aºezare geostrategicãimportantã pe harta Europei este predestinatãsã se afle în centrul unei stãruitoare atenþii amultor þãri, ceea ce în mod firesc duce la încer-cãri ale unor jucãtori geopolitici de a influenþaconþinutul politicii ei externe. Dar, ca statindependent ºi suveran, Ucraina îºi defineºtesingurã, ºi aºa va face în continuare, priori -tãþile sale de politicã externã. În momentul defaþã, aceastã prioritate este integrarea înUniunea Europeanã.

Traducere de Ion ROBCIUC

Este primul an al unei guvernãri care benefi-ciazã de sprijinul unei largi ºi solide majo ri tãþiparlamentare, fapt care dã Execu tivului de laPalatul Victoria posibilitatea unui spaþiu de de -cizie extrem de vast, în special în ceea ce pri - veºte mãsurile economice atât de necesare.Pers pectivele de îmbunãtãþire a situaþiei Ro mâ -niei sunt optimiste. Spun acest lucru, având învedere atât indicatorii interni de creº tere eco no -micã, cât ºi analizele specia liºtilor financiari in -ternaþionali. ªi exemplific acest fapt, citândagenþia de rating, care acordã locul doi Ro mâ -niei faþã de þãrile din regiune în ceea ce priveºteprognoza de creºtere cu un procent de 1,7%.

Însã, dacã putem considera cã România con-firmã stabilizarea în plan macroeconomic, tre-buie sã þinem cont ºi de impactul pe care aces-te mãsuri trebuie sã le aibã în rândul populaþiei.Vorbesc aici de creºterea nivelului de trai ºi acalitãþii vieþii cetãþeanului în ceea ce priveºtenevoile sale cotidiene.

Ca parlamentar al minoritãþii ucrainene dinRomânia am cunoscut oameni din cele maiîndepãrtate locuri ale þãrii. Acolo am vãzut cã

procesul de modernizare a României trebuie sãcontinue ºi sã aibã rezultate chiar ºi în satele ºicomunele de mici dimensiuni sau plasate încolþurile îndepãrtate ale þãrii.

De exemplu, pot spune cã existã comunitãþide cetãþeni români de etnie ucraineanã careîncã se mai luptã cu gãsirea unei soluþii pentruaccesul la utilitãþile minimale. Vorbesc aici dezone întregi care nu au acces la reþeaua de elec -tri c itate, de comunicaþii, care au nevoie de apãºi canal, de ºcoli ºi grãdiniþe care trebuie re -fãcute.

Ca deputat, membru în Comisia pentruadministraþie publicã, amenajarea teritoriului ºiechilibru ecologic, susþin nevoia unei dezvoltãriechilibrate în plan economic ºi de infrastructurãa tuturor unitãþilor teritorial - admi nis trative dinRomânia. Dar, în egalã mãsurã, consider cã estenecesar ca în momentul de faþã sã configurãm ohartã a nevoilor comunitãþilor din România.

În acest fel vom putea observa cã existãcomunitãþi îndepãrtate ºi de multe ori uitate defactorii de decizie de la nivel naþional ºi jude -þean care trebuie sã aibã prioritate în dezvol -tarea necesarului de utilitãþi primare. Numaiatunci când fiecare sat, comunã sau oraº mic vaavea acces complet la apã, canal, electricitate,servicii educaþionale ºi sanitare vom putea vor -bi de împlinirea atributului european al þãriinoastre ca stat membru cu drepturi depline înUniunea Europeanã.

Vã mulþumesc. deputat Ion MAROCICO

Agenda deputatului UUR Agenda deputatului UURv

Ambasada Ucrainei în România

La 23 octombrie a.c., pre ºe -dintele UUR, ªtefan Buciuta, aîm plinit 69 de ani. O vârstã fru-moasã, o familie fru moa sã, oconsideraþie binemeritatã pen-tru tot ce a fãcut ºi face, cudãruire ºi pa trio tism, în intere-sul comunitãþii ucrainene dinRomânia.

De când a fost ales preºedinte al UUR, iar înle gis laturile 2005-2008, 2008-2012 ºi deputatîn Par la mentul României, ªtefan Buciuta a con-tribuit la îmbunãtãþirea substanþialã a activi -tãþilor atât în cadrul UUR, cât ºi în comunitãþi,la întãrirea legãturilor UUR cu organismeleucrainene europene ºi internaþionale. Pentrupre ºedintele ºi deputatul ªte fan Buciuta, ucrai -nenii din România au fost nu o datã subiect îndiscursurile parlamentare, la acþiunile cultu -rale organizate de UUR sau la diverse foruriinternaþionale.

Dar dl ªtefan Buciuta a fost în ultimii 20 deani ºi un harnic publicist, abordând teme ºiprobleme de interes deosebit pentru ucraineni,dar ºi pentru ro mâni. Nu peste mult timp ur -mea zã sã-i aparã o antologie de articole laEditura RCR-Print.

Pentru noi farmecul colaboratorului nostruapro piat, ªtefan Buciuta, vine din zâmbetul cucare îºi în tâm pinã interlocutorul fie cã e vorbade un prieten sau de o nouã cunoºtinþã. Acestzâmbet cald creeazã o ambianþã de bunã dis-poziþie, o senzaþie de confort, care îi face pe ceidin preajmã sã se simtã bine primi þi.

Alãturându-ne familiei ºi prietenilor carei-au împãrtãºit bucuria de a pãºi în al 70-lea ande viaþã, colectivul redacþio nal al „Curieruluiucrainean“ îi ureazã Na mnohaia lita!, cusãnãtate ºi noi bucurii.

Curierul ucrainean

Strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.c. SMarT orGaniZaTion SrL“

curiEruL ucrainEan

Conferinþã de presã

DeclaraÆie politicå

Dezvoltarea echilibratåa tuturor comunitåÆilor

din România

La mulÆi ani colegului nostru,Çtefan Buciuta!

53curierul ucrainEan

Bunã seara dneimoderator MariaCinar Jinga, dlui lec-tor universitar dr.Ioan Herbil, pre zen -ta tor al revistei pre-sei ucrainene, bunã seara telespectatorilor,

Aº dori sã vã relatez cã în perioada 20-22august a.c., la Universitatea Naþionalã „Poli teh -nica din Lviv“, Ucraina, s-a desfãºurat cel de-alX-lea Con gres Mondial al Ucrai nenilor. La acestcongres, din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia au participat 8 delegaþi în frunte cupreºedintele acesteia, ªtefan Buciuta, prim-vicepreºedinþii UUR Miroslav Petreþchi, MihaiMacioca, Ion Robciuc, secretarul general alUUR, Liuba Horvat, Elvira Codrea, consilier încadrul Ministerului Edu caþiei Naþionale, LuciaMihoc, inspector de specialitate pentru limbamaternã ucraineanã ºi consilierul UUR, NicolaeMiroslav Petreþchi.

În paralel cu lucrãrile Congresului Mondialal Ucrainenilor s-a desfãºurat Forumul TinerilorUcrai neni din Diaspora la Ternopil, Ucraina.

Congresul Mondial al Ucrainenilor a avut învedere problemele comunitãþilor ucrainene cefac parte din aceastã organizaþie care cuprinde33 de þãri cu o Diasporã ucraineanã de cca 20 demilioane, de pe toate continentele.

Congresul a dezbãtut probleme arzãtoare pre-cum: Integrarea europeanã a Ucrainei ca ogaranþie a independenþei statului ucrainean ºi ademocratizãrii lui, promovarea intereselor co -mu ne ale ucrainenilor de pretutindeni, Holod o -mo rul din anii 1932-1933 în Ucraina; recu noaº -terea lui de cãtre statele lumii ca genocid alpoporului ucrainean.

Congresul s-a desfãºurat sub deviza „Contraspem spero“ dupã titlul unei poezii a poeteiLesea Ukrainka, în traducere româneascã „Fãrãsperanþã nãdãj duim“, ceea ce înseamnã cãDiapora ucraineanã împreunã cu populaþia

democraticã aUcrai nei sperã ºinã dãjduieºte cã lasummitul „Par te -ne riatul Estic“ careva avea loc la sfâr -

ºitul lunii noiembrie, la Vilnius, va fi semnatAcordul de asociere a Ucrainei cu UE. Sem na -rea acestui acord va fi un important stimulent învederea edificãrii unui stat ucrainean europeanmodern.

Pentru minoritãþile existente în Ucraina ºipentru noi, etnicii ucraineni din România,democratizarea statului ucrainean ºi intrarea luiîn elita europeanã ne dã speranþa într-o colabo-rare mai bunã în vederea dezvoltãrii noastre ºipãstrãrii identitãþii etnice.

Manifestãrile de la Lviv au continuat ºi înzilele de 23-24 august când s-a sãrbãtorit cea de-a 22-a aniversare a proclamãrii IndependenþeiUcrainei. Mulþumesc studioului Cluj al TVRpentru invitaþie.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

În perioada 18-20 septembrie a.c.,preºedintele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, dl ªtefan Buciuta, însoþit de con-silierul economic al UUR, dl NicolaeMiroslav Petreþchi, a vizitat filialele UURdin Tulcea, Galaþi, Iaºi, Suceava, Botoºaniºi Maramureº.

În vizita de lucru, preºedintele UUR s-adeplasat la sediile filialelor judeþene, s-aîntâlnit cu membrii comitetelor fililalelorjudeþene cãrora le-a prezentat situaþia eco-nomico-ad mi nistrativã a Uniunii ºi cu carea discutat despre viitoarele investiþii ºi ac -þiuni cultu ral-artistice propuse de aceºtia.

Surpriza plãcutã a avut loc în localitateaucraineanã Rogojeºti din judeþul Botoºani,unde, în seara lui 19 septembrie, la sediulfilialei judeþene a UUR, s-a desfãºurat ac -þiunea cultural-artisticã „Întâlnirea tinere-tului ucrainean rogojeºtean“.

Cu toate cã mulþi dintre aceºti tinerisunt elevi sau studenþi la liceele ºi facul -tãþile din Siret, Suceava ºi Iaºi, aceºtia auvenit cu mic cu mare la aceastã importantãacþiune.

Acþiunea condusã de preºedintele fi lia -lei Botoºani a UUR, dl Victor Semciuc, aînceput cu o suitã de cântece ucrainenecare au fost rãsplãtite cu ropote de aplauzedin partea publicului prezent. Au urmatdouã dansuri ucrainene, interpretate cumãiestrie de micii dansatori din localitate.

Seara s-a încheiat cu vizitarea muzeuluidin incinta sediului filialei Botoºani aUUR, unde gazda, în persoana dlui IlieSemciuc, a prezentat obiectele tradiþionale,portul ºi obiceiurile specifice zonei.

Dl ªtefan Buciuta, a oferit cãrþi ºi re -viste tinerilor interpreþi ºi dansatori ºi le-aurat succes în noul an ºcolar.

Vizita de lucru s-a încheiat la Poienilede sub Munte ºi la Sighetu Marmaþiei, dinju deþul Mara mureº, unde preºedinteleUUR s-a întâlnit cu membrii Biroului orga -ni zaþiei Poienile de sub Mun te a UUR ºi cuviceprimarul ªtefan Chimºac, precum ºi cumembrii Comitetului filialei Maramureº aUUR.

Nicolae Miroslav PeTReþChI,consilier economic UUR

În perioada 11-12 septembrie a.c., la Târgu Mureº,Fundaþia Culturalã „Dr. Bernády György“ a organizatseminarul cu tema „Iniþiativa cetãþeneascã europeanãpentru protecþia minoritãþilor naþionale“ la care, pelângã conducerea Uniunii Federale a Naþionalitãþilordin Europa (FUEN), au participat ºi reprezentanþi aiorganizaþiilor comunitãþilor etnice din România.

Uniunea Ucrainenilor din România a fost re pre -zen tatã de ªtefan Buciuta, preºedintele UUR ºi deNicolae Miroslav Petreþchi, consilier economic alUUR.

Seminarul este parte a „Iniþiativei Cetãþeneºti Eu -ro pene“, lansate de Uniunea Federalã a Mino ri tãþilordin Europa, Uniunea Democratã Maghiarã dinRomânia ºi Partidul Popular din regiunea autonomãTirolul de Sud din Italia.

Întâlnirea de la Târgu Mureº a reprezentanþilorminoritãþilor etnice din þarã cu conducerea FUEN avenit în sprijinul acestui megaproiect transcultural.

Primul seminar de acest fel a fost organizat în anul1999. Mulþi dintre cei care au fost prezenþi la TârguMureº participã la aceste seminarii încã din 1999 ºide-a lungul anilor au discutat foarte multe problemelegate de minoritãþile naþionale din România.

În cele 47 þãri din Europa, trãiesc aproximativ 340de minoritãþi naþionale cuprinzând în total circa 100de milioane de persoane. Astfel, fiecare al ºapteleaeuropean face parte, de fapt, dintr-o minoritate naþio -nalã sau un grup etnic. De asemenea, faþã de cele 24de limbi oficiale ale Uniunii Europene, numai încadrul UE existã peste 60 de limbi regionale sau mi -noritare, vorbite de circa 40 de milioane de oameni.

Prin deviza „Unitate în diversitate“, UniuneaEuro peanã îºi asumã cu mândrie acest mozaic multi-cultural, cel puþin la nivel declarativ. Lucrurile suntmai puþin bine orânduite însã la nivel legislativ, pro -blema minoritãþilor fiind delegatã la nivelul de com-petenþã al statelor membre, uniunea limitându-se lacâteva prevederi generale care se încadreazã în cate-goria generalã a drepturilor omului, respectiv, la in -ter dicþia discriminãrilor de orice naturã, susþin orga-nizatorii seminarului, desfãºurat sub deviza „Nu eºtisingur! Un milion de semnãturi pentru diversitateaeuropeanã“.

,,Iniþiativa Cetãþeneascã Europeanã“ îºi propunesã urmãreascã ºi sã solicite Comisiei Europeneîntãrirea mãsurilor de protecþie a minoritãþilor naþio -nale ºi etnice, în limitele competenþelor sale. Una din-tre principalele acþiuni reprezintã strângerea de sem-nãturi în vederea unei iniþiative civice care sã fie sem-natã de un milion de cetãþeni din Uniunea Europeanã,scopul fiind acela de a obþine mãsuri ºi acte legisla-tive care sã promoveze ºi sã protejeze comunitãþileminoritãþilor autohtone ºi naþionale ºi limbile regio -nale ºi minoritare, în vederea obþinerii unei protecþii aminoritãþilor naþionale la nivel european.

Reprezentanþii minoritãþilor naþionale din Ro -mânia, prezenþi la Târgu Mureº, au prezentat situaþiadin regiunile în care trãiesc, din care a reieºit faptul cãdupã atâþia ani de democraþie mai sunt problemeimportante în convieþuirea comunitãþilor aparþinândminoritãþilor naþionale, care trebuie rezolvate. Parti ci -panþii la seminar au constatat cã, deºi au trecut 15 anide la adoptarea Legii Administraþiei Publice Localecare prevede bilingvismul în localitãþile unde trãiescminoritãþi, aceastã lege nu a fost aplicatã în totalitateîn localitãþile în care convieþuiesc persoa nele apar -þinând minoritãþilor naþionale. FUEN oferã expertizãºi când i se cere îºi asumã ºi un rol de mediator însituaþii mai delicate.

Preºedintele Uniunii Ucrainenilor din România, dlªtefan Buciuta, a prezentat la acest seminar situaþiaetniei pe care o reprezintã, situaþia învãþãmântului înlimba ucraineanã, problemele cu care se confruntãetnia ucraineanã, istoria ucrainenilor din România,precum ºi rãspândirea lor pe zone geografice. Tot -odatã, preºedintele UUR se numãrã printre puþiniireprezentanþi ai organizaþiilor aparþinând mino -ritãþilor naþionale care au fost prezenþi la toate semi-nariile organizate de Fundaþia Culturalã „Dr. BernádyGyörgy“.

În a doua parte a seminarului reprezentanþii FUENau avut întâlniri cu reprezentanþii UDMR, cu repre -zentanþii minoritãþilor naþionale, cu reprezentanþiisocietãþii civile, cu preºedintele Consiliului Judeþean,Ciprian Dobre, ºi au adunat de ambele pãrþi infor-maþii. Deschidere existã, cel puþin la nivel declarativ,dar paºii trebuie fãcuþi de ambele pãrþi.

Totodatã, la 12 septembrie 2013, au fost trase ºiprimele concluzii ale seminarului ºi anume: comu-nitãþile naþionale din Europa sunt un factor de stabi -litate, ele contribuie la economia Europei, la întãrirearegiunilor istorice. Atât UE, cât ºi statele-naþiune careresping gestionarea problemei minoritãþilor ar trebuisã înþeleagã cã drepturile minoritãþilor nu ºtirbescdrepturile majoritãþii, ci adaugã bogãþie etnicã ºi ling -visticã Europei. Comunitãþile minoritãþilor naþionaledin România îºi îndreaptã privirile spre viitor, obiec-tivele lor rãmânând realizarea unei reglementãrijuridice a drepturilor minoritãþilor. Pentru atingereaacestui þel, ele au elaborat o strategie pe termen lung,constând din acþiuni hotãrâte, organizate, strategiicare nu pot fi duse la bun sfârºit decât dacã vor dis-pune de o puternicã prezenþã în Parlamentul Euro -pean.

La nivelul UE nu este o reglementare foarte pre-cisã în ceea ce priveºte problematica minoritãþilornaþionale ºi problematica minoritãþilor istorice, iardacã existã un milion de cetãþeni cu acest statut tre-buie pornitã aceastã iniþiativã.

Nicolae Miroslav PeTReþChI

Cuvântul dlui ªtefan Buciuta la emisiuneaîn limba ucraineanã pe postul TVR 3

Preçedinteleuniunii ucrainenilordin românia în vizitå

la filialele uur

„Iniþiativa cetãþeneascã europeanã pentru protecþia minoritãþilor naþionale“


Preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi,Cristian Adomniþei, a participat la semnareamai multor înþelegeri de cooperare între patrucomune din judeþul Iaºi ºi ºapte localitãþi ºioraºe din regiunile ucrainene Vinnyþea ºi Dni -propetrovsk. La acest eveniment a fost invitat ºia participat preºedintele filialei Iaºi a UUR.

În contextul bunelor relaþii statornicite întrejudeþul Iaºi ºi regiunile Vinnyþea, ºi Dni pro -petrovsk din Ucraina, prin semnarea unor acor-duri de colaborare, precum ºi al mãsu -ri lor adoptate de Ucraina pentru inte-grarea în Uniunea Europeanã, la sediulConsiliului Judeþean Iaºi, în ziua de 6septembrie 2013, a avut loc o întrunirea primarilor de comune din judeþ cu odelegaþie reprezentând ºapte unitãþiadministrative din regiunile sus-menþionate ale Ucrainei. Aceastã întâl-nire a avut ca obiectiv stabilirea ºi dez-voltarea relaþiilor româno-ucrainene ºisemnarea documentelor corespunzã-toare în acest sens. Preºedintele CJ,Cristian Adomniþei, ºi-a exprimat satis-facþia unui lucru împlinit ºi a declaratcã în ultima perioadã relaþiile dintrecele douã þãri s-au dezvoltat continuu.„De un an de zile de când suntem aleºisau realeºi locali, nivelul relaþiilor internaþio -nale ale primarilor judeþului nostru cu omo logiilor din Moldova ºi Ucraina a crescut foartemult“, a specificat Adomniþei.

„Aceste acorduri sunt o continuare fireascã aprotocolului de colaborare pe care noi l-am în -che iat cu regiunea Vinnyþea. Sunt rezultate con-crete ale acestui protocol, care vin dupã altedouã mari acþiuni, respectiv Forumul Economical Euroregiunii Siret - Prut - Nistru, evenimentcare a avut loc la mijlocul lunii iunie, la Iaºi, ºiForumul Euroregiunii de la finele lunii trecute,din Ungheni. Am trecut de la stadiul întâlnirilorde curtoazie la stadiul faptelor concrete. Prinaces tea ºi prin proiectul transfrontalier Trans -agro polis, Iaºul devine o adevaratã poartã deacces cãtre Vest pentru regiunile din Ucraina ºiRe publica Moldova“, a declarat Cristian Adom -niþiei, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.

Potrivit înþelegerilor de cooperare semnate,pãrþile se angajeazã sã ofere asistenþã reciprocãºi sã execute acþiuni coordonate pe linia cola -borãrii ºi aplicãrii programelor de dezvol taresocio-economicã, de stabilire a unor rela þii reci -proc avantajoase, de realizare a unor pro iecte deinvestiþii ºi programe sociale. În baza ace luiaºiacord, pãrþile se angajeazã sã promoveze con-tacte directe între întreprinderi, or ga nizaþii ºiinstituþii, sã sprijine înfiinþarea unor între-prinderi mixte, sã promoveze cooperarea în do -meniul sãnãtãþii, culturii, al educaþiei, sportuluiºi turismului.

Primarii ieºeni, prin programul pregãtit pen-tru oaspeþii din Ucraina, au þinut sã convingãdelegaþia ucraineanã cã vor face tot ce le stã înputinþã pentru a le împãrtãºi prietenilor de pestegraniþã din experienþa lor în procesul de apro -piere faþã de Europa. „România face parte dingrupul de prieteni ai Ucrainei pentru integrareaeuropeanã ºi va sprijini Ucraina în demersurilesale privind integrarea europeanã“, a completatpreºedintele CJ, declarând cã sperã ca laSummitul Parteneriatului Estic, care va avea locla Vilnius în luna noiembrie a.c., Uniu neaEuropeanã sã invite sã semneze asocierea atâtcu Ucraina, cât ºi cu Republica Moldova. Dele -gaþii ucraineni ºi-au exprimat recunoºtinþa,

adãu gând cã „este dorinþa lor de a trãi într-oEuropã ºi o familie europeanã comunã“.

Preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi, dom-nul Adomniþei, ºi-a exprimat dorinþa ca înviitorul apropiat sã încheie astfel de înþelegeriºi cu alte regiuni, inclusiv, Odesa, Cernãuþi ºiIvano-Frankivsk.

Înþelegerile de cooperare semnate joi, 6 sep-tembrie 2013: Comuna Bãlþaþi cu localitateaVilla, raionul Tomaºpol, regiunea Vinnyþea, ºi

localitatea Ceapaevsk, raionul ªyrokivskyi,regiunea Dnipropetrovsk; comuna Mironeasacu localitatea Oleksandrivska, raionul ªyro -kivskyi, regiunea Dnipropetrovsk ºi localitateaHnatkiv, raionul Tomaºpol, regiunea Vinnyþea;comuna Rãducãneni cu localitatea ªyrokyi,raionul ªyrokivskyi, regiunea Dnipropetrovsk,ºi oraºul Tomaºpol, raionul Tomaºpol, regiuneaVinnyþea; comuna Comarna cu localitateaLipovka, raionul Tomaºpol, regiunea Vinnyþea.

Scurt istoric al relaþiilor diplomatice dintrejudeþul Iaºi ºi regiunea Vinnyþea. La sfârºitulanului trecut, Cristian Adomniþei, în calitate de

preºedinte al Euroregiunii Siret - Prut - Nistru,ºi Serhi Tatuseiak, preºedintele ConsiliuluiRegional Vinnyþea, în calitate de preºedinte alEuroregiunii Dnister (Nistru), au semnat unacord de cooperare între cele douã Euroregiuni.Euroregiunea Siret - Prut - Nistru este formatãdin douã judeþe din România, Iaºi ºi Vaslui, ºi23 raioane din cele 37 raioane ale RepubliciiMoldova, în timp ce Euroregiunea Dnister(Nistru) reuneºte regiunea Vinnyþea, Ucraina, ºi

raioane din Republica Moldova. Întrejudeþul Iaºi ºi regiu nea Vinnyþeaexistã relaþii de coope rare, consfinþiteinclusiv prin acordul bilateral dinnoiembrie 2006, re laþii care s-aucristalizat într-un parte neriat în cadrulproiectului „Transagropolis -Transfrontalier Agri businessSupport“, proiect finanþat prin Pro -gra mul Operaþional Comun România- Ucraina - Republica Moldova 2007-2013.

Participarea preºedintelui filialeiIaºi la acest eveniment a fost bene -ficã pentru cã s-au purtat discuþii deinteres reciproc, urmând ca în per-spectivã sã se gãseascã ºi modalitãþide colaborare directã în contextul

Acordului încheiat între Euroregiunea Prut -Nistru ºi UUR. Membrii delegaþiei ucrainene ºidl preºedinte al Consiliului Judeþean Iaºi auavut aprecieri pozitive la adresa filialei noastre,care s-a implicat în traducerea documentelorcare au fost semnate cu acest prilej ºi la asigu-rarea traducerilor pe timpul semnãrii docu-mentelor ºi la interviuri.

Victor hRIhORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

Asociaþia Tinerilor Antreprenori Creºtini(ATAC) din comuna Poienile de sub Munte,judeþul Maramureº implementeazã, în partene-riat cu Asociaþia pentru Dezvoltare Localã IvanKrevan din comuna Repedea, în perioadaiunie-decembrie 2013, proiectul „Uloha PC“,fi nan þat prin Programul „Tineret în Ac þiu ne“,Acþiunea 1.2 - Iniþiative ale tinerilor.

Proiectul urmãreºte dezvoltarea abi litãþilorde folosire a computerului de cãtre copiii dincãtunul Uloha, comuna Poienile de sub Munte,judeþul Maramureº.

Obiectivul proiectului este creºterea accesu-lui la tehnica IT a tinerilor din cãtu nul Uloha,comuna Poienile de sub Munte, pe o perioadãde 5 luni de zile ºi promova rea educaþiei non-formale în rândul tine rilor din comuna Poienilede sub Munte, pe o perioadã de 5 luni.

Dupã identificarea potenþialilor voluntaripentru implicarea în proiectul „ULOHA PC“,Asociaþia Tinerilor An tre pre nori Creºtini -ATAC a organizat, în perioada 19-21 iulie2013, un training de instruire a 10 voluntari depe Valea Ruscovei.

La acest training tinerii voluntari au cãpãtatinformaþii despre drepturile ºi res pon sabi -litãþile voluntarilor, relaþia dintre voluntari ºi

personalul angajat, motivarea volun ta ri -lor/crearea unor relaþii durabile în tre voluntari;învãþarea unor jocuri de ani maþie pe care sã lefoloseascã în lucrul cu tinerii din cãtunul Plaic;noþiuni de pe da go gie/comunicare - transmiterea mesa jului, de realizare a unor scurte plani-ficãri de pre dare a noþiunilor de operare pe cal-culator.

În continuarea proiectului tinerii voluntariselectaþi ºi instruiþi vor oferi copiilor ºi tine -rilor din cãtunul Uloha, la fiecare sfârºit desãptãmânã, servicii de operare pe calculator.

Ne propunem ca, pânã la sfârºitul luniioctombrie, 10 tineri din cãtunul ULOHA dincomuna Poienile de sub Munte sã cape tecunoºtinþe suficiente de operare pe cal cu lator,crescându-le astfel ºansele de integrare în viaþacomunitãþii.

Mai multe informaþii despre proiectul„ULOHA PC“ pot fi obþinute de la domnulStuleanic Dumitru, manager de proiect, laemail: [email protected], telefon 0765161770, fax 0362819718.

Dumitru Stuleanic,manager proiect

Instruire a unor voluntari pe Valea Ruscovei

„Diplomaþia popularã" câºtigã tot maimult teren în relaþiile româno-ucrainene

5curierul ucrainEan

Comitetul fi lia -lei Caraº-Se ve rin aUniunii Ucrai ne ni -lor din România cusediul în muni -cipiul Ca ran sebeº,condus de preºe -dintele Ivan Liber,încã de anul trecut,ºi-a propus sã ani-verseze 60 de anide activitate a corului „Zelena liºcina“.

Corul „Zelena liºcina“ („Alunul verde“)este copilul inimosului profesor de muzicãIvan Liber, dirijor, compozitor, etnomuzicologºi un mare om de culturã care are la activ multepremii ºi titluri devenind ºi cetãþean de onoareal judeþului Caraº-Severin. Activitatea coruluieste legatã de sosirea în Banat, la Copãcele, atânãrului învãþãtor Ivan Liber, absolvent alªcolii Peda go gi ce Ucrainene din Si ghetu Mar -ma þiei, în 1951. Încã de atunci, cred, cã în ure-chile tânã rului învãþãtor vibra mu zica ce i-afost insuflatã de fostul nostru profesor de mu -zi cã Mychailo Mitri niuc. Cred cã dl Liber nu astat mult pe gânduri cãci în anul 1952, la 10martie, a ºi prezentat primul concert cu corulmixt de ºcolari din comuna Copãcele.

Anii de activitate ºcolarã se leagã strâns ºide activitatea culturalã în ºcoalã ºi comunã, darnu numai de localitatea unde s-a stabilit ºi

unde ºi-a înjghebat familia cãsãtorindu-se cu oaltã absolventã a ºcolii Medii Ucrainene dinSighet, dna Maria, un bun das cãl ºi un minunatom politic care a condus destinele locali tãþiisale timp de mai mulþi ani. Astãzi, dna Marianu mai este printre noi, dar caracterul ei dârz ºibun încã dãinuie în noi, cei care am cunoscut-o ºi am apreciat-o. Copiii familiei Li ber aucon tribuit ºi contribuie la propãºirea culturiiucrainene în Banat. Inginerul, doc torul ºi pro-fesoara sunt exem ple de copii dintr-o familieucrai nea nã care au fost educaþi pentru a da ºi acontribui la propagarea culturii ºi spirituluiucrainean acolo unde ei îºi desfãºoarã activi-tatea fie la Reºiþa, fie în Germania, fie la Ti mi -ºoara la posturile de radio Timiºoara ºi Reºiþa.

Aºa cum am spus, învãþãtorul ºi apoi absol-ventul Conservatorului din Bucureºti s-a pre-ocupat ºi se preocupã ºi acum de muzicã. Înafara faptului cã a publicat mai multe volumede culegeri de cântece pentru copii ºi adulþi, acãutat sã instruiascã mai multe formaþii artis-tice din Copãcele, Zorile, Cornu þel ºi Caran -sebeº, ba mai mult, a ºi cântat în corul „CoralaMar ga na“ avându-l la pupitru pe profesorulDumitru Jumpan din localitatea Marga, judeþulCa raº-Severin.

Ca preºedinte al þinutului Ba nat al UniuniiUcrainenilor din România ºi apoi al filialei Ca -raº-Severin a UUR m-a invitat ºi pe mine încalitate de omo log ºi dupã aceea ca preºe dinteal Uniu nii Ucrai nenilor din Ro mânia la maimulte acþiuni culturale organizate de aceastãorganizaþie.

Am fost prezent la cea de-a 50-a aniversare

a corului „Zelena liºcina“ cu regretatul nostrupreºedinte de atunci, dl ªtefan Tcaciuc, ocaziecu care am scris ºi un articol în „Vilne slovo“,„De la oameni deosebiþi - impresii plãcute“, înnoiembrie 2001, în care am povestit pe largdespre primul meu contact cu satul bãnãþeanCopãcele în care trãiesc ºi din care provinmulþi ucraineni de nãdejde ai societãþii noastre.Apoi am fost prezent la sãrbãtorirea a 100 deani de la stabilirea ucrainenilor pe aceste me -lea guri ºi am relatat acest episod într-un altarticol din „Vilne slovo“, în luna septembrie2006. Atunci, în 12-13 august 2003, UUR aorganizat ºi „Festivalul de cântece ºi dansuriucrai nene din Banat“ la care a luat parte ºi am -basadorul Ucrainei la Bucureºti, Iuri Malko.Nu am lipsit nici de la alte întâlniri în care s-aevidenþiat corul „Zelena liºcina“, dar am maiasistat ºi la alte acþiuni care s-au desfãºurat însatul Cor nuþel unde primarul comunei, Ioan

Po po vi ci, estecel mai bunanimator cul -tu ral pentru et -nicii sãi ºi nuam ocolit nicimunicipiul Ca -ransebeº undene-am stabilitsediul filia leiUUR.

În iunie2009, la Ca -ran sebeº, dlp r e º e d i n t eIvan Liber îm -preunã cu bi -

roul organizaþiei lo cale a UUR, avându-i camembri, pe atunci, pe Iuri Tiuch, Adi Furdi ºialþii, au organizat o mare manifestare culturalãîn sala de festivitãþi a Muzeului Municipal.Despre acest eveniment am relatat în jurnalul„Ukrainskyi visnyk“ sub denumirea „Voceaucrainenilor din judeþul Caraº-Severin“.

Acestea sunt câteva relatãri despre activi-tatea corului„Ze lena liºcina“ºi a inimosuluisãu dirijor, prof.Ivan Liber.

Festivitãþileprilejuite de ceade-a 60-a aniver-sare s-au desfã -ºu rat sâmbãtã,28 septembrie2013, în salaCãminului Cul -tural din satulCopãcele la careau fost prezenþiºi membrii coru-lui Maria-Vio leta Ia rem ciuc, Natalca Vis tea -nin, Elena Micu leanici, Olga Macean, Mariaªutac, Silvia Tolneac, Silvia Vorun, Sil viaRosocha, Nutea Rosocha, Ana Cut ºi SilviaCâmpeanu (membru fondator), acestea fiindvocile feminine, iar vocile bãrbãteºti fiindreprezentate de: Mihai Cut, Petru Câmpeanu,Vasile Iaþco, Vasile Covaci, Mihai Babicean,Mihai Pilipeþ, Du mitru Popovici. Au mai acti-vat sub bagheta dirijorului Ivan Liber urmã-

torii coriºti:Ma ria Pilipeþ,Nasta sea CiupSves tac, VasileMi ha leico ºiGheorghe Po -po vici Prodancare au abando-nat corul ºi Sil -via Palean, Mi -hai Mi cu lea -

nici, Silvia Mihaleico ºi Maria Liber care audecedat. Foºtilor ºi actualilor membri ai coru-lui le-au fost acordate diplome jubiliare ºi pla-chete ani ver sare, iar celor activi le-au mai fostacordate ca douri constând în cãrþi ºi alte pro-duse în pungi cu emblema UUR.

Au mai parti ci pat la concertul jubiliar alcorului „Zelena liºcina“ ºi numeroase formaþiiucrai nene din þarã. Din Maramureº: grupulartistic „Rusceanka“ (Ruscova), condus deMihaela Miculaiciuc ºi „Vocile Ronei“ (Ronade Sus), condus de Geta Petreþchi; din Suceavaa venit grupul de dansatori „Kolomyika“ (Si -ret), condus de prof. Ianoº Zirca; din judeþulTimiº a participat grupul de dansatori „Ka lyn -ka“ (ªtiuca); din judeþul Caraº-Severin au par-ticipat „Cervona kalyna“ (Cornu þel), „Ukrains -ki holosy“, Corul mixt din Caran sebeº ºi Co -pãcele ºi un renumit cor românesc din Ba natcondus de prof. dr. Du mi tru Jumpan, „Co ralaMargana“ din Marga, judeþul Caraº-Severin.

La festivitãþile de deschidere au mai partici -pat primarul comu nei Copãcele ºi deputatulIon Marocico, care în scurt timp au pãrãsitsala. Au mai fost prezenþi protopopul bisericiiortodoxe ucrainene din Banat, Ilie Albi ciuc, ºifostul preºedinte al organizaþiei UUR Timiº,juristul ªtefan Buciuta. Nu au lipsit de laLugoj Ana Bereghi ºi Silvia Semeniuc.

Din partea conducerii UUR au participatpreºedintele, prim-vicepreºedinþii MiroslavPetreþchi, Mihai Macioca, Iura Hleba, con-silierul UUR Miroslav Nicolae Petreþchi,preºedintele organizaþiei locale a UUR Lugoj,Ioan Covaci ºi alþi membri marcanþi ai UUR.Nu a lipsit de la aceastã manifestare reprezen-tantul Forumului German din Banat (Caraº-Severin).

Manifestarea culturalã dedicatã celei de-a60-a aniversãri a constituirii corului mixt„Zelena liºcina“ din comuna Copãcele, judeþulCaraº-Severin a fost o reuºitã arãtând cã ºicomunitatea ucrai neanã din România se poa temobiliza ºi poate realiza o ma nifestare cultu -ralã de excepþie.

Mulþumim televiziunii na þio nale din Bu cu -reºti ºi celei regio nale de la Timiºoara cã au datcurs invitaþiei noastre de a parti ci pa la acesteveniment cultural al etniei ucrainene.

Asemenea manifestãri vor trebui organizateºi în celelalte localitãþi cu populaþie majoritarucraineanã unde existã asemenea coruri cutradiþie.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

CC oo rr uu ll „„ ZZ ee ll ee nn aa ll ii şş cc ii nn aa ““ şş ii -- aa aa nn ii vv ee rr ss aa ttcc ee ii 66 00 dd ee aa nn ii dd ee ee xx ii ss tt ee nn ţţ ăă

curierul ucrainEan6

Creºtinii ortodocºi prãznuiesc, an de an, la1 oc tom brie, Aco perã mântul Maicii Dom -nului. În toate bisericile se oficiazã SfântaLiturghie ºi se citeºte aca tistul în amin tireaminu nii din biserica Vlaherne. Se zice cã întimpul domniei împãratului Leon cel Înþelept(886-911), în ultimul an de domnie, pe cândacesta se afla la luptã pentru a apãra hota rele,duºmanii creº tinãtãþii au asediat cetateaConstan tino polului, cu gândul de a o cuceri.

Localnicii, cuprinºi de spaimã, cãutau felu-rite locuri pentru a se ascunde. În acea searã,de sâmbãtã spre duminicã, dupã cum spune Si -naxarul, mulþi credincioºi sosiserã la Biserica„Preasfânta Nãscãtoare de Dumne zeu“ dinVlaherne unde, dupã o veche tradiþie, se fãceapriveghere întreaga noapte în cinstea icoaneifãcãtoare de minuni, Mijlocitoarea. Bisericaera plinã, iar creºtinii se rugau Sfintei Fecioaresã-i izbãveascã de cumplita primej die. Preoþiiºi credincioºii, laolaltã, înãlþau rugã c iuniaprinse, iar Maica Domnului le-a auzit sus-pinele, venindu-le în ajutor.

Printre bisericile care au hramul închinatsãrbãtorii „Acoperãmântul Maicii Domnului“se numãrã ºi cea din satul Bãlcãuþi.

Ziditã în anul 1880, prin contribuþiile ºimunca credincioºilor ºi cu ajutorul FonduluiReligionar al Sfintei Mitropolii a Bucovinei,ea a fost sfinþitã de I.P.S.Mitropolit Silvestrual Bucovinei ºi Dalmaþiei, cu hramul „Acope -

rãmântul Maicii Domnului“, în anul 1883. Deatunci, în fiecare zi de 1 octombrie credincioºiidin sat îºi îndreaptã paºii cu credinþã spre bi -sericã pentru a fi izbãviþi de ispite, de încer-cãri, de suferinþe. Ei înalþã rugãciuni MaiciiDom nului pentru a primi ajutor ºi ocrotire:„Prea Curatã Stãpânã, pururea Fecioarã, învremea necazului nostru acoperã-ne pe noi cuacoperãmântul aripilor Tale, iar în vremea ne -putinþelor ºi a bãtrâneþilor noastre, fii mij -locitoare nouã, cãtre Fiul tãu ºi Dumnezeulnostru. Sã nu biruie rãutãþile lumii anii vieþiinoastre, iar sfârºitul sã nu ne gãseascã cumvaîn afara acoperãmântului Tãu cel sfinþit“. S-aurugat ºi anul acesta marþi, 1 octombrie, dar ºiduminicã, 6 octom brie, când au fost sãrbãtoriþi130 de ani de dãinuire a bisericii bãlcãuþene.Cu acest prilej, Sfânta Liturghie arhiereascã afost oficiatã de ÎPS Pimen. A avut loc ºi sfin þi -rea picturii exterioare, credincioºii avândocazia sã se închine la sfintele moaºte de lamãnãstirile Bãnceni ºi Boian din Ucraina.

În cuvântul de învãþãturã ÎPS Pimen a vor-bit celor prezenþi despre pericolele la care suntexpuºi tinerii în ziua de azi ºi despre respon -sabilitatea adulþilor de a-i povãþui sã pãºeascãpe calea virtuþii „Alãturi de cuvânt, exemplulvieþii personale constituie un mijloc eficient deeducare a tinerei generaþii”, a mai adãugatarhiepiscopul Sucevei ºi Rãdãu þi lor. ÎPSPimen a rãmas impresionat de frumuseþea cos-

tumelor po pu lare, ro -mâ neºti ºi ucrai nene,pe care le purtau co -piii care l-au în tâm -pinat cu flori ºi zâm-bete la intrarea înbisericã.

Cu ocazia Hra mu -lui prilejuit de sãr -

bãtoarea „Aco pe rã mântul Maicii Domnului”,duminicã, 29 septembrie, Primãria comuneiBãlcãuþi ºi UUR au organizat cea de-a V-aediþie a Festivalului „Sãrbãtoare în satul meu“la care au evoluat urmãtoarele ansambluri:„Stejãrelul“ - Cajvana, „Florile Bucovinei“ -Rã dãuþi, „Arcanul“ - Suceava, „Bilcuþa“ - Bil -ca, „Cer vo na kalyna“ - Negostina, „Bãtrâ -neasca“ - Frãtãuþii Vechi, „Siretul“ - Siret,„Trei Gene raþii“ - Flãmânzi, Botoºani, „DoinaSome ºanã“ - Sângeorz-Bãi, Bistriþa-Nãsãud,„Kozaciok“ - Bãlcãuþi, precum ºi solisteleFelicia Oblezniuc ºi Miruna Damian. Invi -tatele speciale ale festivalului au fost ManuelaPohoaþã ºi Angelica Flutur. Prezen tarea specta-colului a fost asiguratã de Lãcrãmioara Grigor -ciuc, coordonatorul festivalului fiind Petruªoiman.

Marþi, 1 octombrie, bãlcãuþenii au fost invi-taþi la Balul Gospodarilor. Atmosfera a fostîntreþinutã de formaþia „Luxor“. Un oaspetesurprizã a fost Carlo Devoti, organizator alunui festival celebru în Italia la care a partici-pat, în 2011, ºi Ansamblul „Kozaciok“ dinBãlcãuþi. Aflat în România, Carlo Devoti a tre-cut sã-i vadã pe prietenii sãi ºi sã-i invite sãparticipe din nou la festivalul al cãrui coordo-nator este.

lãcrãmioara GRIGORCIUC

Copãcele este o comunã în care rãdãcinileneamului meu sunt foarte adânci.

Copãcele a îmbrãcat haine de sãrbãtoare,deoarece ziua de 28 septembrie 2013 a însem-nat marcarea a 60 de ani de la înfiinþarea cele-brului cor „Zelena liºcina“.

ªi Dumnezeu a fost binevoitor cu oamenii

buni, deoarece le-a dãruit cu generozitate razede soare, împletite cu coloritul costumelor na -þio nale ale celor aproximativ 150 de invitaþicare au dat startul unui foarte frumos spec -tacol.

ªi eu am fost prezent la aceastã mare sãrbã-toare a comunitãþii ucrainene din Copãcele.

Trecerea a 60 de ani de la înfiinþarea coru-lui „Zelena liºcina“ este un fapt istoric, estemândria voastrã, a noastrã, dar mai ales a celorce au fost de la început, ºi anume familia Ion ºiSilvia Cîmpeanu, dar ºi a celui ce a înfiinþat ºidirijat de-a lungul timpului acest minunat cor,dl prof. Ivan Liber.

Dl Ivan Liber este dirijor, profesor de mu -zicã, compozitor, culegãtor de folclor ucrai -

nean, un om ce ºi-a dedicat întreagaviaþã acestei me -serii.

Mare parte amuncii domnieisale se regãseºte încele câteva cãrþiedi tate, dar suntconvins cã dl pro-fesor mai are mul -te de oferit, pentrucã este un omener gic, activ, înciuda problemelor

prin care a trecut. Deaceea, cu toþii îi dorim pu -tere de muncã, viaþã lungãcu sãnãtate.

Desigur cã dl profesornu a putut sã dirijeze fãrã aavea materie primã, mate -rial uman. Comuna Copã -cele a oferit voci bune, pecare dl Liber a ºtiut sã leºlefuiascã ºi sã le punã învaloare, astfel încât, astãzi,puteþi auzi un cor minunatpe nume „Zelena liºcina“al comunei Copãcele, loca -

litate ucraineanã veche de peste 100 de ani,mândria noastrã a tuturor.

Toþi cei sãrbãtoriþi au fost recompensaþi cunumeroase ºi generoase aplauze de cãtre ceiprezenþi. Uniunea Ucrainenilor din Româniale-a oferit diplome, plachete omagiale perso -nalizate, cadouri ºi flori în semn de recu noaº -tere ºi apreciere.

Sã ne trãieºti, „Zelena liºcina“, sã netrãieºti, dle prof. Ivan Liber!

La mulþi ani, Copãcele! La mulþi ani,ucraineni!

Iura hleBA,preºedintele UUR Timiº

Sãrbãtoare la Bãlcãuþi

„„ZZee lleennaa ll ii ººcc iinnaa““ -- 6600 aann ii

Ansamblul „Zelena liºcina“

Aspect din salã

curierul ucrainEan 7

În perioada 8-12 septembriea.c., ansamblul „Veselka“ al filialeiIaºi a UUR a participat la unschimb de experienþã cultural-edu -ca tivã, în Ucraina, la ªcoala deArtã „Vyºenka“ din Vinnyþea. 17dansatori, inclusiv de la Colegiulde Artã „Octav Bãncilã“, care cos-tituie ansamblul sus-menþionat,însoþiþi de douã profesoare, aupetrecut clipe de neuitat la ªcoalade Artã „Vyºenka“ din oraºulVinnyþea. Prin grija Uniunii Ucrai -nenilor din România, personal apreºedintelui dl ªtefan Buciu ta, s-aasigurat trans portul ansambluluinostru în dorinþa de a susþine edu-caþia ºi performanþa.

Din clipa în care trecusemvama, eram siguri cã ne aºteaptã 5zile de neuitat. Ospitalitatea ºi cãl-dura cu care am fost întâmpinaþi,programul de turism cultural ºioamenii foarte veseli ºi entuzias-maþi - acestea au fost ingredientelede bazã ale unei experienþe plãcuteºi utile. Cei 17 dansatori au fostcazaþi la familii cu copii de aceeaºivârstã, în acest mod li s-a oferitposibilitatea sã facã noi prieteni, sãcunoascã cultura, tradiþiile ºi obi-ceiurile ucrainene. La 8 septem-brie, Vinnyþea a sãrbãtorit aniver-sarea a 650 de ani de la primaatestare documentarã. Eveni men -tul ne-a oferit prilejul sã facemcunoºtinþã „pe viu“ cu obiceiurileºi tradiþiile locale. Spectacolele ºiconcertele în aer liber, expoziþiile,concursu rile organizate special cuacest pri lej, au fãcut ca spiritul sãr-bãtorii sã fie resimþit ºi de noi toþi.Vizita torilor din oraº ºi din afaraacestuia ºi chiar din alte þãri le-aufost oferite ºi alte surprize cum arfi ani maþii, clovni, mascote ºi omul þi me de baloane colorate. Ci -rea ºa de pe tort a serii a fost lan sa -rea simultanã a peste 1000 de ba -loa ne, reprezentând un simbol alsperanþei. Dupã lansarea dorinþelorspre cer, am asistat la un superb focde artificii, care a þinut minute înºir, luminând întreg cerul.

A doua zi, gazdele au organizatexcursii la muzeele din Vinnyþea.Ast fel am avut ocazia sã vizitãmMuzeul de Arheologie, unde amputut vedea statuete, pietre de mor-mânt inscripþionate, oseminte deoameni, cât ºi de animale, obiectedin lemn ºi din piatrã, precum ºitapiserii. Totul se referã la culturaºi istoria oraºului Vinnyþea ºi a zo -ne lor limitrofe. Pentru a vizitaacest muzeu, sunt necesare celpuþin 2-3 ore. Un alt obiectiv vi -zitat a fost Muzeul de Artã, careprezintã o serie de picturi extraor-dinare, organizate pe curente artis-tice ºi pictori reprezentativi, ale cã -ror opere sunt gãzduite de acestmuzeu. Printre galeriile cele maifrecventate ale Muzeului de Artãse numãrã Galeria de artã vest-

europeanã, cu o impresionantãcolecþie de picturã italianã, olan-dezã, francezã, dar ºi artã ucrai -neanã. Pe lângã colecþia de picturi,muzeul deþine ºi o colecþie impre-sionantã de icoane. O impresiedeosebitã ne-a lãsat fântâna arte -zianã muzicalã „Roshen“, care aoferit un spectacol simfonizat alapei, pe ritmul muzicii. Printremelodiile pe care fântâna „dan -seazã“, se numãrã „Lacul Lebe -delor“ (P.I. Ceaikovski). Apa luândforme arcuite, se înalþã, face pirue -te, sub efectul magic al culorilorîmpletindu-se armonios cu sunetulmuzicii.

La 10 septembrie, am vizitatfabrica de ciocolatã „Roshen“, unmoment aºteptat de toþi copii,membri ai formaþiei noastre. Oexperienþã interesantã ºi foarte aro-matã, unde am avut parte de multãdistracþie, în lumea ciocolatei. Laintrare, am fost salutaþi de un ro -bot-ghid. Înainte de-a începe turul,robotul prietenos ne-a poves titdespre fabricã ºi istoria ciocolatei.Am fost impresionaþi de în treg

turul în sine… dar mai ales de mi -rosul ademenitor al ciocolatei. Petot parcursul vizitei, ne-am sim þit

ca niºte copii ºi cred cã ne-amcom portat ca atare, deoarece laplecare am primit suveniruri dulci.

A fost un vis transformat în rea -li tate. Ziua s-a sfârºit cu „Searaprie teniei“, pe care am petrecut-o

împreunã cu elevii ºi profesoriiºco lii „Vyºenka“. A fost un mo -ment de suflet al relaþiilor româno-ucrainene. Întâlnirea a debutat cuun program artistic variat susþinut

de ansamblul „Veselka“, coregrafRodica Fãliºteanu. A fost o searãde excepþie cu muzicã ºi dans! Afost seara prieteniei!

La 11 septembrie, am vizitatMuzeul Memorial Pirogov, unul

dintre cele mai importante obiec-tive turistice din Vinnyþea. Muzeulnu este destinat celor slabi de ini -

mã, deoarece trupul îmbãlsãmat allui Nikolai Pirogov, marele chi -rurg-savant, decedat în 1881, esteexpus într-un sicriu, în criptacapelei familiei.

În acea zi, a avut loc Conferinþa

profesorilor din Vinnyþea, fiind uneveniment foarte important pentrutoþi profesorii de la ºcolile de artãdin Vinnyþea. În calitate de invitatde onoare, ansamblul „Veselka“, aprezentat o suitã de dansuri ucrai -nene, dans german, dans þigãnescºi au încheiat programul cu dansultradiþional ucrainean „Hopak“.Ansamblul „Veselka“ i-a încântatpe cei prezenþi prin farmecul ºioriginalitatea dansurilor, prin ta -lent ºi dãruire sufleteascã, fapt ce aatras aplauze furtunoase. La finalul

spec tacolului, ansamblul „Vesel -ka“ a primit cuvinte de mulþumiredin partea gazdelor. Directoareaªcolii de Artã „Vyºenka“, doamnaTatiana Zaiciko, a declarat cãinstituþia pe care o conduce estedeschisã pentru a continua colabo-rarea ºi schimbul de experienþã cufiliala Iaºi a UUR, pentru a-i moti-va în acest mod pe tinerii dansatorisã-ºi perfecþioneze stilul ºi deprin -de rile în arta dansului, pentru a sti -mula ansamblul nostru de dan suriucrainene sã înveþe noi dan suri, iarcopiii lor dansuri româ neºti. Ea aînmânat oaspeþilor o diplomã deonoare ºi darul special, o pãpuºãîmbrãcatã în costum tradiþionalucrainean, confecþionatã manual.

În cele 4 zile de ºedere la Vi n -ny þea, profesorii de la ºcoala„Vyºenka“ au organizat cursurispeciale „Master Classes“ pentrutinerii dansatori ai filialiei Iaºi aUUR. Astfel dansatorii ansamblu-lui „Veselka“ au avut posibilitateasã înveþe un nou dans „Podilskapolka“, un dans foarte dificil,având una dintre cele mai greleteh nici de picior. Instructorii i-auînvãþat nu doar paºi, piruete ºi tru-curi acrobatice, dar i-au ajutat sã-ºiîmbunãtãþeascã tehnica de dans ºisã-ºi gãseascã identitatea artisticã.Un stil cu mult mai diferit de cele-lalte stiluri predate, care i-au epui -zat la maxim pe dansatorii noºtri, afost „Breakdance-ul“, un stil dedans „stradal“, plin de energie.

Într-un cuvânt deplasarea laVinnyþea a fost un schimb util deexperienþã, am lucrat minunatîmpreunã, ne-am distrat ºi am legatprietenii.

Membrii ansamblului „Vesel -ka“ adreseazã mulþumiri tuturorcelor care au înlesnit acest minunatturneu.

Ansamblul „Veselka“ ºi-a perfecþionatmãiestria artisticã în Ucraina

prof. coregraf RodicaFÃlIªTeANU

curierul ucrainEan8

Acesta este hramul bisericii dinsatul Rogojeºti, comuna Mihãileni,judeþul Botoºani. Hramul acesteibiserici se sãrbãtoreºte la 8 octom -brie în fiecare an binecuvântat deDumnezeu.

Precum fiecare bisericã, cea dinRogojeºti are ºi un al doilea hram,pe care îl sãrbãtoreºte la 6 decem-brie, de Sf. Ierarh Nicolae, arhiepi -scopul Mirelor Lichiei.

În acest an, la fel ca ºi în ceilalþiani, locuitorii satului cu mic, cumare, îmbrãcaþi în costume popu-

lare locale, mai ales fetele ºifemeile, cu musafiri au participatla Sfânta Liturghie din aceastã zideosebitã care se numãrã printresãrbãtorile împãrãteºti. Sf. Litur -

ghie a fost oficiatã de preotul parohFlaviu Ion Rus ºi de preotul dinCândeºti II, Dumitru Horga.

În timpul Sfintei Liturghii, corulbisericii format mai ales din fete ºifemei ºi câþiva bãrbaþi ºi bãieþi, în

afarã de cântecele bisericeºti litur-gice, a cântat ºi imnuri închinateMaicii Domnului, fecioara Maria.

Dupã Sfânta Liturghie, copiii degrãdiniþã ºi ºcolarii din Rogojeºti

au prezentat în faþa enoriaºilor ºi apreoþilor un frumos montaj artisticînchinat Sfintei Fecioare Maria ºiFiului sãu, sub îndrumarea dneiMariana Rodica Giuraniuc.

Aceastã sãrbãtoare împãrã -teascã s-a încheiat la bisericã înmod ospitalier: pe o masã aranjatãîn curtea bisericii se aflau sarmaleºi cozonaci, la care au fost invitate

persoane din satele vecine care auparticipat la Sfânta Liturghie.

La urmã, toþi au plecat sprecasele gazdelor unde, printre altebucate, s-au servit rãcituri, sar-male, cozonaci, prãjituri etc.

Tinerii ºi-au organizat în mijlo -cul satului o horã.

Olimpia IVANICIUC

Naºterea Maicii Domnuluinostru Isus Hristos

Naºterea Maicii Domnului este una dintremarile sãrbãtori ale creºtinãtãþii. În mediul bi -sericesc se foloseºte ºi termenul de „NaºtereaFecioarei Maria“. Tratarea semnificaþiei acesteisãrbãtori trebuie cãutatã în cãrþile sfinte ºi, înprimul rând, în Sfânta Scripturã. Evangheliºtiinu vorbesc nimic de naºterea Fecioarei Maria.Izvoarele apocrife, scrieri religioase nerecu -nos cute, numite canonice, se ocupã pe larg deoriginea ºi copilãria Sfintei Fecioare. Nu suntteolog, dar, predând, în cadrul obiectului lim baºi literatura ucraineanã, despre istoria, tradiþiileºi datinile ucrainenilor, eram obligat sã cunosctradiþiile ortodoxe ale ucrainenilor. Rãspunsulla aceastã temã, în primul rând, le-am gãsit înSfânta Scripturã ºi în alte cãrþi duhov niceºti.

Protoevanghelia lui Iacob de provenienþãiudeo-creºtinã, este o operã compozitã undegãsim informaþii bogate ºi, aº crede, completedespre copilãria Fecioarei. Lucrarea a fostscrisã între anii 130-140 d.Hr. Antichitateaacestor date permite totuºi sã se facã uz deunele informaþii cum ar fi numele pãrinþilorIoachim ºi Ana sau descendenþa lor dinîmpãratul David. Biserica Ortodoxã nu este deacord cu multe afirmaþii din aceste scrieri ºi nua reþinut decât datele care aveau sã punã înrelief adevãrul scripturistic ºi dogmatic: des -cendenþa din neamul lui David ºi naºterea luiDavid în urma rugãciunilor pãrinþilor bãtrâni,pentru ca la temelia acestei sfinte vieþi sã fiecredinþa.

Din Vechiul Testament aflãm despre sterili-tatea Sfintei Ana ºi Larrei. Naºterea MaiciiDomnului este mai mult decât o figurã, cãci înpersoana Sfintei Ana, femeie liberatã de steri li -ta tea ei este arãtatã chiar natura noastrã careînceteazã de a fi sterilã ºi care va purta fructulDuhului Sfânt. Naºterea Fecioarei Maria la

adânci bãtrâneþi ale mamei ei nu se datoreºteunei acþiuni arbitrare a lui Dumnezeu care arveni sã întrerupã continuitatea istoricã, ci este oetapã a Providenþei care vegheazã la mântuirealumii, pregãtind în mod laborios ÎntrupareaCuvântului, etapa care precede ultimul actdecisiv, Bunavestire, când Fecioara aleasã, nãs-cutã din rugãciune, va primi sã fie casaîmpãratului când se împlineºte taina unirii ce -lor douã naturi în Hristos.

Dacã privim tabloul Naºterii FecioareiMaria, fãrã sã fim specialiºti în arta picturii,observãm cã pãrinþii Ioachim ºi Ana sunt repre -zen taþi în proporþii grandioase faþã de celelaltepersonaje pentru a sublinia caracterul lor ma -iestuos de Teopateri (Pãrinþi ai lui Dum nezeu).Toate celelalte trebuie sã fie secundare. Atenþiasã fie asupra pãrinþilor ºi a maicii Fe cioa re înbraþele Maicii. Sigur, se pot pune întrebãri. Dece nu s-a luat pentru icoanã mo mentul în careSfânta Ana îºi þine copilul în braþe? De ce olasã în braþe strãine? Pentru cã este dãruitãome nirii. Ea nu este a lui Ioachim ºi a Anei, cieste Maica lui Dumnezeu ºi a tuturor. Trece dehotarele familiei pentru a fi mijloc de mântuire,de altfel nici nu va creºte în mijlocul familiei,cãci de la vârsta de 3 ani va fi închinatãTemplului.

Originea sãrbãtoririi Naºterii Maicii Dom -nu lui (8 septembrie) s-a introdus în bisericileorientale dupã încheierea Sinodului din Efescare a avut loc pe la anul 431, dar în mod maigeneral sãrbãtoarea s-a instituit în veacul alVII-lea.

În popor, sãrbãtoarea Adormirea MaiciiDomnului (15 august) mai poartã numele deSfânta Maria Mare, iar Naºterea MaiciiDomnului - Sfânta Maria Micã (8 septembrie).

Mariile, Marin, Marinela, Mariana, Mãrioa -

ra îºi serbeazã ziua numelui la 8 septembrie, iarla 15 august - Adormirea Maicii Domnuluicredincioºii se duc la bisericã, se închinã, facmilostenii ºi alte lucruri creºtineºti.

Gheorghe CeGAnaçterea Maicii Domnului

Situatã la hotarul dintre comuneleIzvoarele Sucevei ºi Moldova-Suliþa, înapropierea locurilor de obârºie a râurilorSuceava ºi Moldova, pe vârful masivuluiPlai, într-un cadru natural poate cel maipitoresc al satului Izvoarele Sucevei luni, 14iulie, cu participarea unui numãr de aproxi-mativ 40 de enoriaºi, în mare parte din zonã,preotul paroh al satului, Valentin Ardelean,pe o vreme destul de plãcutã, a sfinþitcapeliþa ctitoritã de familiile Radu Char ºiCristina, Vasile Daneliuc ºi Victoria. Terenulnoului locaº de închinare ºi rugãciune a fostdonat de gospodarul Ion Jecalo din comunaînvecinatã. Cu pereþii exteriori din lambriuride lemn, iar cei interiori din lambriuri plas-ticate, acoperiºul din tablã lindab, cu nume -roasele icoane ºi doi prapuri, o cruce - do -naþii ale familiilor ctitori ºi ale unor creºtini,bisericuþa este o bijuterie. Dupã predicapreotului paroh care a menþionat cã „este onouã dovadã de buni creºtini a localnicilor“accentuând importanþa deosebitã a hramuluicare poartã numele marelui voievod cudragoste de neam ºi creºtinãtate, ªtefan celMare ºi Sfânt, ceremonia religioasã s-aîncheiat cu obiºnuita agapã frãþeascã.

Decebal Alexandru SeUl

O nouã dovadãde buni creºtini


Aºadar, Universitatea „ªtefancel Mare“ din Suceava a împlinit ojumãtate de secol de existenþã!

Acum 50 de ani, adicã în 1963,a luat fiinþã Institutul Pedagogic detrei ani din Suceava, precursorulUniversitãþii de acum.

Subsemnatul a intrat la Facul ta -tea de Matematicã-Fizicã din ca -drul IP3 în anul 1965. Fac parte dingeneraþia celor care dã deau exa -menul de admintere, fãrã sã facãore speciale de pre gã ti re plã titã. Lavremea aceea, marea ma joritate acelor care terminau liceul puteauda admitere în orice loc din þarã ºiintrau fãrã pro bleme.

Noi cei de la „mate“, faþã de ceide la „Limba ºi literatura românã“ºi „Istorie - Geografie“, aveam oviaþã mai grea. Profesori exigenþi.

Se impune o scurtã rememo-rare. O parte dintre profesori ve -neau de la Iaºi, o parte erau dinSuceava.

Pentru câteva luni, în anul I,l-am avut ca profesor pe celebrulConstantin Cordu neanu de la Iaºi.

Eminenþa eminenþelor era prof.Ion Nimiþan. Toþi cei care nu ºtiaubine cele predate la algebrã ºi ana -lizã matematicã erau fãcuþi „tufede Veneþia“. Mult mai târziu mi-am dat sea ma de ce. Simplu, în Ve -ne þia nu existã tufe!

La fizicã îl aveam pe prof. IonSbierea, la aritmeticã ºi geometriepe Gheorghe Tincu, ambii foarteexigenþi.

Domniºoara Elvira Botez neînvãþa astronomia ºi mecanicaraþionalã.

La diferite ramuri alemate maticii ºi fizicii i-amavut pe Ion Sutac, Lu -miniþa Ionescu, Gheor gheMarchitan, Grigore Lohã -nel, Cazacu Con stan tin, M.Sheffel.

Îmi amintesc foarte binecã atunci când prof. IonNimiþan trecea cu þigaretaîn gurã pe holurile institu-tului, se lãsa o liniºte mor-mântalã.

Se fãcea carte serioasã,

nu se lipsea de la cursuri sau de laseminarii.

Ne mai descreþeau frunþile pro-fesorii care predau alte discipline.Constantin Sava la limba rusã,Dumitru Bodnariuc la socialismulºtiinþific ºi economie politicã sauEugen Pleºca la activitãþi culturale.

De departe s-au detaºat TraianChelariu la psihologie ºi Ion Ro -man la pedagogie, care ne-au fãcutun pic viaþa mai uºoarã.

Îmi aduc aminte cu exactitate cene-au spus în prima zi. Traian Che -la riu: „Omul are dreptul sã înne -buneascã o datã pe an!“ (Cã unii ofac de mai multe ori pe an, e treabalor).

Ion Ro -man: „Aþi fã -cut bine cãvreþi sã deve -niþi pro fe sori,de oa re ce n-amau zit ca unpro fesor sã fieînchis pentrucã a fãcut olec þie proas tã“.

O marepar te dintreaceºti profe-sori au trecutîn lumea celordrepþi.

Douã fapte inedite. Primul, întoamna anului 1965, NicolaeCeau ºescu a vizitat InstitutulPedagogic de trei ani din Suceava.Al doilea, secretara cercului„Enig ma“' de la ªcoala din Pãr -hãuþi - Suceava (cerc îndrumat desubsemnatul), doamna Ana Leahu,este conferenþiar universitar doctoringiner la USV, fapt care mãbucurã.

Au absolvit IP3 Suceava ºimulþi etnici ucraineni, printre careîi amintesc pe: Ioan Chideºciuc,Victor Seredenciuc, Eusebie Frase -niuc, Maria Ivanaºciuc, MariaPerhinschi, Ilie Tcaciuc, GheorgheHomiuc, Vasile Perpeliuc, IoanIvasiuc, Ioan Chideºa, NicolaeCureliuc etc.

Kolea KURelIUK

universitatea „Çtefan cel Mare“ - 50

Conf. univ. dr. ing. Ana Leahu fãcând prezenþa membrilor cercului „Enigma“

Sâmbãtã, 31 august 2013, aavut loc la Colegiul Tehnic„Laþcu Vodã“ din Siret o emoþio-nantã întâlnire a absolvenþilorpromoþiei 1983. A fost o emoþio -nan tã întâlnire din cauzã cãaceºti absolvenþi nu s-au întâlnit pânã acumniciodatã de la absolvirea liceului.

La sfârºitul anului ºcolar 1982-1983, subîndrumarea atentã ºi competentã a unui harnic ºiapreciat colectiv de profesori, adevãraþipãrinþi spirituali, în frunte cu prof. IoanChideºa ºi regretata prof. Orezia Zebreniuc- directorii ºcolii, a prof. Nicolai Maida -niuc, dirigintele clasei a XII-a A ºi a prof.Leon Gabor, dirigintele clasei a XII-a B, unnumãr de 79 de tineri, toþi între 18 ºi 19 ani,au fost declaraþi absolvenþi intrând în pose -sia diplomei de bacalaureat.

Iatã ºi numele lor: Andreese AngelaElena, Andriesei Stelian Mihai, AndriucVasile Silviu, Babii Viorel, Barbuþã Lia,Buhãianu Elena, Burghian Liliana, Calen -ciuc Tra ian, Calisevici Maria, ChifanFlorin, Schimilevschi Eduard, Co jo carVasile, Coroliuc Olga, Cozmiuc Claudia,Danea Vasile, Dobresenciuc Andrei, FediucViorel Ioan, Fra seniuc Angela Zirca, GãinaMihai, Gri goraº Dorina, Grîu GeorgeAdrian, Haiu ra Dorina, Hreniuc Ioan,Ivanciuc Cãtãlin, Lucescu Gheor ghe, MartincuNar cis, Miltia de Dumitru, Moþpan Petru, Naher -neac Adrian, Nemþoi Dorel, Pe traº ciuc Ioan,Pitic Dumitru, Popo vici Rodica, Precob Con -stantin, Sabie Constantin, Smoleac Cornel,Sterba Au rica, ªeucaliuc Sorin, Vlascu Doru,Zebre niuc Nicolaus, Zvanciuc Mihai, GhengheaMarian. Clasa a XII-a B: Avasiloaie Dragoº,Balan Adrian, Bãncescu Vasile, Berben ciuc Ilie,Bida lach Mugurel, Bistri ceanu Tudorel, Bolo -han Gheorghe, Corduneanu Viorel, CucoºAlexa, Drãgoi Samoilã, Dolenciuc Sorin, Gurãu

Gavril, Hromei Nelu, Humã Costel, Irimie Ioan,Fercalo Marin, Irimciuc Vasile, IsopescuModest, Maierean Toader, Mireuþã Costel,Mironiuc Cor nel, Mustaþã Florin, NicolaicãVasile, Orhean Mircea, Pãvãluc Culiþã, Picus

Adi, Preda Radu, Puºcuþã Gheorghe, RoºcaNicolae, Rotar Gheorghe, Ruºti Vio rel, SanduVasile, Samciuc Nico lai, Solovãstru Tudor, ªte -fãnescu Radu, Ureche Vasile, Voroniuc Sorin.

Întâlnirea absolvenþilor promoþiei 1983 aînceput la ora 12 în Cabinetul de matematicã. Laacest eveniment emoþionant au participat ºi pro-fesorii Puiu Doina - d irectorul Co legiului Teh nic„Laþ cu Vodã“ din Siret, Gabor Leon, Ni colaiMai daniuc, Pu pã zã Tu doriþa, Gu ºetu Silvia ºiCost Iosif. La început s-a pãstrat un moment dereculegere pentru cei plecaþi în veº nicie dintre

profesori ºi ab sol venþi. Apoi,prof. Nicolai Mai daniuc, dirigin-tele clasei a XII-a A, a rugat-o pedirectoarea Colegiului sireteansã se adre se ze în câteva cuvinteabsolvenþilor promoþiei 1983.

Doam na prof. Puiu Dorina în cuvântul sãu aspus: „Stimaþi absolvenþi ai promoþiei 1983,bine aþi venit la acest colegiu dupã 30 de ani dela absolvire! Vã doresc sã petreceþi cât mai fru-

mos ºi plãcut la acest eveniment deosebit înviaþa dumneavoastrã, doresc multã sãnã ta tefamiliilor dumneavoastrã ºi petrecere fru - moasã. Vã mulþumesc mult pentru invitaþie.“

A urmat momentul citirii catalogului. Ceiprezenþi care au luat cuvântul au rememoratdiverse secvenþe din viaþa lor de elev sau dincea extraºcolarã. Toþi, în cuvântul lor, aumulþumit lui Grîu George, organizatorulacestei întâlniri. Acum, la acest ceas aniver-sar, a spus Smoleac Cornel, de profesieinginer, sã ne amintim de corpul profesoralcare ne-a cãlãuzit paºii spre învãþãturã ºiprofesie: Tudoriþa Pu pã za - limba românã,Leon Gabor - limba românã, Ioan Chideºa -matematicã, Dumitru Vasilenciuc - mate -maticã, Teodora Chideºciuc - fizicã, GuºetuSil via - chimie, Lidia Buceþchi - chimie,Orezia Zebre niuc - biologie, Ion Ciobanu -istorie, Eugenia Boico - geografie, Ilie

Cureliuc - limba rusã, Marinela Buculei - limbafrancezã, Nicolai Maidaniuc - educaþie fizicã,Iosif Cost - organizarea producþiei, Ion Ciobanu- filosofie, Teodora Chi deº ciuc - electrotehnicã,Erika Hluºcu - istorie.

Partea a doua a întâlnirii s-a desfãºurat la unlocal din centrul oraºului unde s-a ciocnit o cupãde ºampanie, s-au spus anecdote de bun gust,evocãri din anii de ºcoalã.

Nicolai MAIDANIUC

S-au întâlnit dupå 30 de aniS-au întâlnit dupå 30 de ani


„Fiecare japonez viseazã sãesca ladeze muntele Fuji.

Fiecare musulman ar trebui celpu þin o datã în viaþã sã vizitezeMecca.

Fiecare ucrainean ar trebui sãviziteze mormântul lui Taras ªev cen -ko din Kaniv.“

O astfel de ocazie s-a ivit pentruucrainenii din Româna. Rând perând, filialele UUR, grupate dupãdispunerea teritorialã, au începutpelerinajul la mormântul mareluipoet Taras Hryhorovyci ªevcenko. Avenit ºi rândul filialelor Suceava,Botoºani, Iaºi ºi Tulcea. Aceastãcãlãtorie a fost iniþiatã, în primulrând, pentru a onora memoria mare-lui poet ºi „pãrinte spiritual“ al cul-turii ucrainene, întoarcerea gându -rilor ºi inimilor cãtre testamentullãsat de marele poet, acum, cândsunt în pregãtire sau în desfãºurareacþiunile dedicate celei de-a 200-aaniversãri a naºterii poetului.

Cei 45 de participanþi la acþiuneasus-menþionatã s-au constituit într-omare familie ucraineanã din care nuau lipsit pãrinþi, copii ºi bunici, pepodul de peste râul Siret, la circa unkilometru de graniþa cu Ucraina.Trecerea frontierei nu a constituit o

problemã pentru cã ne consideramacasã atât la noi în þarã, cât ºi înUcraina ºi aºa am fost trataþi deambele pãrþi ale frontierei.

O primã surprizã pentru delegaþianoastrã s-a produs aproape deCernãuþi, unde delagaþia noastrã s-aîntâlnit cu dramaturgul ºi jurnalistulucrainean Vasyl Dovhyi (preºedin-tele filialei regionale Cernãuþi aAsociaþiei „Ucraina - România“,autorul piesei „Prinþesa“ (în memo-ria scriitoarei Olha Kobyleanska,nãscutã la 27 noiembrie 1863 înoraºul Gura Humorului, judeþulSuceava), tradusã în limba românãde scriitorul, traducãtorul ºi jurnalis-tul Ioan Chideºciuc, preºedinteleorganizaþiei ucrainenilor din satulNegostina, judeþul Suceava, care afost pusã în scenã la Teatrul dinBotoºani, urmând ca în perioadaimediat urmãtoare sã se facã un tur -neu prin judeþul Suceava ºi înregiunea Cernãuþi, Ucraina. DomnulVasyl Dovhyi a fãcut o invitaþie pen-tru participanþii la acþiune de a par-ticipa la spectacolele ce vor fiprezentate la Botoºani, Suceava,Siret, Gura Humorului. Chiar dacã

ªevcenko nu a fost niciodatã înBucovina, încã din timpul vieþiiopera sa a devenit cunoscutã ºi înaceastã regiune, gãsind rezonanþã înspecial în rândul intelectualilorlocali. Cultul Cobzarului a fost statu-at în Bucovina la data de 29 februa -rie 1864 (pe stil vechi) când a fostcomemoratã moartea marelui poet labiserica Sfânta Parascheva, iarîncepând cu anul 1889, marcareanaºterii ºi morþii marelui poet adevenit o tradiþie.

Cãlãtoria noastrã a continuat spreKamianeþ-Podilskyi (Kameniþa)unde, de alfel, am fãcut ºi o bine-meritatã pauzã pentru a servi masa ºia vizita partea veche a „oraºului-ce -ta te“ cu acelaºi nume. Trebuie re -mar cat cã în una din cãlãtoriile prinUcraina pe aceste meleaguri a po -posit însuºi marele Cobzar. De aici ºipânã la Kiev drumul nostru în multelocuri se intersecta cu cãlãtoriafãcutã de ªevcenko în luna septem-brie a anului 1846 de la Kiev spreKa mianeþ-Podilskyi. Cu forþe proas -pete ºi cu dorinþa de a cunoaºte noilocuri ne-am continuat cãlãtoria spreVinnyþea, fãrã a intra în oraº. Poatecã nu este lipsit de importanþã sãsubliniez cã, în perioada 7-13 sep-tembrie 2013, ansamblul de dansuri

„Veselka“ al filialei Iaºi se afla într-un stagiu de pregãtire la ªcoala deArtã „Vyºenka“ din Vinnyþea ºi ar fifost o bunã ocazie de a-i vedea lalucru, dar timpul avut la dispoziþienu ne-a permis acest lucru. Cu scurteopriri pe traseu, impuse de regulileprivind transportul internaþional decãlãtori, am trecut pe lângã Jytomyrºi spre searã am ajuns la Kiev. Dru -mul, deºi lung, a fost plãcut pentrucã tot timpul fie am ascultat muzicãucraineanã de pe CD sau în inter-pretarea participanþilor la acþiune, fierelatãri istorice despre locurile princare treceam, în acest sens domnulBoreslaw Petraºuc a fost un ghid do -cu mentat ºi a prezentat lucruri inte -resante ºi noi pentru majoritateaparticipanþilor la aceastã acþiune. Nuau lipsit nici momente vesele, vor bede duh ºi de învãþãturã. În acestdomeniu s-a remarcat în mod deo -sebit domnul Mihai Gheorghe dinBrodina, judeþul Suceava. Gaz delenoastre de la hotelul „Holosiiv ski“unde am fost cazaþi, ne-au aºteptatcu bucurie ºi cu o cinã binemeritatãdupã un drum de aproape 700 km. Adoua zi dimineaþa, dupã micul dejun

ne-am întâlnit cu doamna AllaKendzera, directorul Secre ta ria tuluiAsociaþiei „Ucraina-Lu mea“, carene-a fost ghid pe itinerariul Kiev-Kaniv ºi retur, ocazie cu care ne-aprezentat câteva date interesantedespre Kiev, despre monumentele

arhitectonice, istorice ºi culturalecare meritau a fi vizitate în specialde cãtre cei ce se aflau pentru primadatã la Kiev.

Pe drumul spre Kaniv, am trecutnu departe de oraºul Pereiaslav-Hmelnyþkyi (aproximativ 30.000 delocuitori), unde a trãit ºi a lucrat ªev -cenko, iar ca semn de respect, aici afost înfiinþat Muzeul Testamen tuluilui Taras ªevcenko ºi au fost ridicatedouã monumente (unul în anul 1954,iar altul în anul 1989).

La intrare în oraºul Kaniv cãlã-torul este întâmpinat de o vastã întin-dere de apã - este lacul de acumulareal hidrocentralei.

Pe ambele pãrþi ale drumului spremormântul lui ªevcenko admirãm„Aleea ªevcenko“ (sculpturi în aerliber reprezentând personajele lite -rare ale lui ªevcenko). Aici sunt adu -nate sculpturi precum „Visul“, „Treisu flete“, „Mulþumesc, buni cule“,„Gân dul nostru, cântecul nostru“,„Ko zak Mamai“, „Hamalia“, „Kate -ryna“, realizate dupã motivele dinopera lui Taras ªevcenko. Apoi, lapoalele de vest ale dealului Cer ne -cea, observãm un însemn comemo -ra tiv dedicat hatmanului ucraineanIvan Pidkova, care a fost executat laLviv. Ulterior trupul lui a fost trans -por tat ºi îngropat la mãnãstirea Ka -niv. De la baza monumentului sedeschide o priveliºte deosebit de fru -moa sã în toate direcþiile. Dacã e sãajungi pe jos de la baza dealului ºipâ nã la monument, este necesar sãurci trei sute nouãzeci ºi douã trepte.

Ne-am adunat cu toþii în jurulmonumentului ºi într-o tãcere solem-nã am ascultat la staþie „Dumy moi,dumy moi“. A urmat momentuldepunerii de flori, momente de recu -le gere ºi un scurt program artisticcompus din cântece pe versurile luiªevcenko ºi recitarea unor poezii.Bineînþeles s-au fãcut multe foto -grafii, s-au depãnat amintiri, parcãnimeni nu mai dorea sã se despartãde ªevcenko regãsit. Dar timpul nepresa din urmã... trebuia sã ne înca -drãm în program.

Având în vedere cã delegaþianoastrã era numeroasã, la propune -rea directorului adjunct al muzeului,am fost împãrþiþi în douã grupuri deaproximariv 20 de persoane, astfelcã prezentãrile fãcute de amabilelenoastre gazde au putut fi recepþio -nate mult mai uºor ºi mai bine decãtre cei prezenþi. De la ghidul nos-tru am aflat cã muzeul a fost deschisla data de 18 iunie 1939 cu ocaziacelei de-a 125-a aniversãri a naºteriimarelui poet. Cu ajutorul ghidului ºial expo natelor am retrãit momentedin viaþa ºi activitatea marelui ªev-cenko.

Tot aici, nu departe de monu-ment, a fost deschis primul muzeupopular „Tarasova svitlyþea“, care afost restaurat în anul 1991. Conformdocumentelor de arhivã, a unor schi -þe, desene, fotografii a fost re stau ratão casã ucraineanã acope ri tã cu paie.La finalul vizitei, pre ºedinþii filia -lelor au oferit conducerii muzeuluiultimele numere ale ziarelor ºi revis-telor editate de Uniunea Ucrai ne -nilor din România, cãrþi ºi cadourisimbolice.

Pelerinajul la mormântul lui ªev-cenko a fost util pentru noi, nunumai din punctul de vedere al edu-caþiei spirituale ºi patriotice. Este ºiun exemplu de unitate spiritualã ºide socializare a diferitelor generaþiidin diferite filiale ale UUR.

În a treia zi a cãlãtoriei noastre, lasolicitarea participanþilor, ne-amrezumat la vizitarea celor mai repre -zentative monumente arhitectonice,istorice ºi spirituale din Kiev: com-plexul Pecerska Lavra, Cate drala Sf.Sofia, Catedrala Sfântul Volodymyr,Catedrala Sf. Mihail ºi Poarta deAur. Impresiile au fost excelente, înspecial pentru acei participanþi careau fost pentru prima datã la Kiev.

În ultima zi a excursiei noastre,obosiþi dupã trei zile de cãlãtorie, darînsufleþiþi de spiritul ºevcenkian, ampãrãsit Kievul în direcþia România.

Pe drumul de întoarcere, desigur,doream sã mai vizitãm ºi cetateaHotin, dar din cauza vremii nefavo -rabile ºi a lipsei de timp nu ne-arãmas altceva de fãcut decât sã nereamintim din lecþia de istorie ce areprezentat cetatea Hotinului pentrupopoarele noastre.

ªi, la sfârºitul povestirii noastre,nu ne rãmâne decât sã ne exprimãmsincere mulþumiri celor care au fãcutposibil acest pelerinaj: Radei Uniu -nii Ucrainenilor din România, preºe -dintelui acesteia, domnului ªtefanBuciuta.

La revedere, Kiev, la revedere,ªevcenko, pânã la noi întâlniri!

Victor hRIhORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

Spiritul lui ªevcenko a reunit Tulcea,Iaºul, Botoºaniul, Suceava ºi Kanivul!


(Urmare din numãrul anterior)

În octombrie 1918, Guvernul StatuluiUcrainean a trimis în România o misiune diplo-maticã extraordinarã pentru a stabili cu Guvernulromân relaþii diplomatice stabile ºi a semnat untratat pentru schimbul de mãrfuri între Ucraina ºiRomânia.

La 22 decembrie 1918, a fost deschisã o nouãmisiune diplomaticã extraordinarã a RepubliciiPopulare Ucrainene, condusã de profesorul KostMaþievyci. Lt. col. Pavel Manciur a rãmas sãlucreze la aceastã misiune pânã la 20 aprilie 1922,când ºi-a încetat activitatea ca urmare a licen þieriiguvernului Symon Petliura, aflat în exil, înPolonia, la Tarnow, din lipsã de fonduri.

Pavel Manciur, devenind civil, s-a cãsãtorit,soþia lui provenind dintr-o familie înstãritã dinoraºul Bãlþi.

Fiul lor, Emilian Manciur, s-a nãscut laChiºinãu, în anul 1931. Dupã ocuparea Basa rabiei,în anul 1940, ca urmare a Pactului Ribben trop-Molotov, Pavel Manciur a fost arestat de NVKD,fiind judecat ºi condamnat la 8 ani de închisoarepentru activitate contrarevoluþionarã, încetând dinviaþã la 9 mai 1942 la Unglag, regiunea Gorki dinFederaþia Rusã.

Emilian Manciur a urmat cursurile liceale,dupã care a absolvit Facultatea de Filosofie - secþiaziaristicã de la Universitatea din Bucureºti,obþinând, ulterior, ºi titlul de doctor în ºtiinþeumaniste la Universitatea din Varºovia. Este cãsã-torit ºi are douã fiice ºi trei nepoþi.

Activitatea profesionalã ºi-a început-o caziarist în presa de tineret ºi sport. Ulterior, a lucratla Ministerul Afacerilor Externe ca ataºat de presã,parcurgând toate treptele profesionale pânã lagradul de ambasador.

În prezent este pensionar ºi activeazã ca profe-sor asociat la ªcoala Naþionalã de Studii Politice ºiAdministrative din Bucureºti.

Din rândul acestor emigranþi politici ucrainenia fãcut parte ºi tatãl meu Naum Pocorschi, nãscutîn comuna Berezky-Cecelnyk, raionul Olgopol,regiunea Vinnyþea în anul 1896.

Dupã terminarea studiilor liceale la Olgopol,odatã cu începerea Primului Rãzboi Mondial, afost înrolat voluntar, în iulie 1914, în RegimentulImperial de Gardã „Simionovski“, unde ca soldatºi observator aerian a luptat pe frontul din Poloniaîmpotriva germanilor. Fiind rãnit grav, în decem-brie 1914, a fost transportat la spitalul militar dinSmolensk. Dupã ce s-a vindecat, a urmat ªcoalade Ofiþeri de Intendenþã din Kiev în cursul anului1915. La începutul anului 1916, a fost repartizat caofiþer de intendenþã la Direcþia Generalã de

Aprovizionare a Frontului în cadrul RegiuniiMilitare Odesa.

În luna aprilie 1918, dupã revoluþia bolºevicãdin octombrie 1917, a fost scos din armatã pentruvederile lui de stânga. Întorcându-se în comuna sanatalã Berezky a fost ales, în anul 1919, preºedin-tele Sovietului. Neputând suporta teroarea bolºe-vicã la care au fost supuºi foºtii ofiþeri þariºti, s-aalãturat unei unitãþi miliare ucrainene din armatalui S. Petliura, care în cele din urmã a fost învinsãde o unitate bolºevicã de cavalerie. În aceastã situ-aþie detaºamentul compus din cca 300 de soldaþi ºiofiþeri a trecut înot Nistrul, la mijlocul lunii august1921, cerând azil politic autoritãþilor militare dinoraºul Bãlþi, unde era staþionatã Divizia XIVromânã. Dupã o carantinã de douã sãptãmâni aufost trimiºi la Braºov, unde se afla lagãrul de refu-giaþi ucraineni, fiind însumaþi la 1 octombrie 1921.Pe urmã, tatãl meu a urmat acelaºi traseu ca ºicolonelul Hnat Porochivskyi în subordinea cãruiaa fost.

Dupã desfiinþarea lagãrului de la Fãgãraº, îniulie 1923, a fost trimis cu un grup de cca 50 depersoane la fabrica de cherestea din Baraþkoº,judeþul Ciuc. Dupã cca 3 ani de muncã fizicã grea,a trecut munþii Carpaþi ºi a ajuns în oraºul PiatraNeamþ, unde se aflau la muncã unii dintre colegiilui din lagãr. A fost ajutat sã se angajeze la fabricade cherestea din oraºul respectiv. Începând dinanul 1927, s-a apucat de picturã, lucrând totodatãºi la un atelier fotografic. Aici a întâlnit-o pe SofiaGromov, de etnie ruso-lipoveanã din SfântulGheor ghe - Deltã cu care s-a cãsãtorit în decem-brie 1927. În octombrie 1928, m-am nãscut eu,Mihai Pocorshi, în oraºul Bacãu.

Dupã primirea paºaportului Dr. F. Nansen, înanul 1930, s-a mutat cu familia sa în comuna Juri -lovca, judeþul Tulcea, unde a practicat pictura pânãla începutul rãzboiului.

În anul 1936, a primit înºtiinþarea de la Guver -nul Ucrainean, aflat în exil la Paris, precum cã afost avansat la gradul de maior, fiind decorat ºi cuordinul „Symon Petliura“.

În timpul rãzboiului a lucrat ca muncitor ladiverºi moºieri, iar în anul 1944, a lucrat cu minela viile Murfatlar din judeþul Constanþa. Dupã

instaurarea regimului comunist în România, a fostnumit de Ministerul Învãþãmântului preºedinteleComitetului pentru organizarea ºcolilor ruse ºiucrainene în judeþul Tulcea ºi membru alComitetului pe þarã. Dupã terminarea acestei sarci-ni a fost învãþãtor de limba rusã, profesor de fizicãºi chimie, bibliotecar, iar începând din anul 1970,a organizat muzeul etnografic „Razelm“, pe care l-a condus în anul 1983 când a decedat.

Dacã ceilalþi refugiaþi ucraineni (H. Poro -chivskyi ºi P. Manciur) prezentaþi în acest articol,au fost arestaþi de NVKD ºi au murit în lagãreledin Uniunea Sovieticã, tatãl meu, NaumPocorschi, începând din anul 1949 pânã în anul1983, a fost urmãrit, arestat ºi anchetat de securi-tatea românã, conform dosarelor aflate în pãstrarela CNSAS pe care le-am studiat în anul 2007. Cuacest prilej, am aflat mai multe aspecte din viaþalui de militar în Rusia þaristã ºi sovieticã.

Pentru activitatea lui culturalã, pe care a des-fãºurat în comuna Jurilovca, timp de 38 de ani,Comunitatea Ruºilor Lipoveni din România încolaborare cu autoritãþile din comunã, au organi-zat, în anul 2000, un simpozion la care a participatambasadorul Federaþiei Ruse, dl Kenaikin, precumºi consulul general din Constanþa cu care prilejbiblioteca comunalã a primit numele de „NaumPocorschi“.

Pentru munca depusã ca profesr, bibliotecar,muzeograf i s-au acordat diplome de direcþiile cul-turale ale regiunii Dobrogea ºi ale judeþului Tul -cea, s-au scris multe articole despre el în presa deatunci, fiind totodatã evidenþiat de MinisterulÎnvãþãmântului ºi Culturii pentru merite deosebiteîn munca cultural-educativã, prin ordinul nr. 536din 26 aprilie 1957 semnat de adjunct al ministru-lui Constanþa Crãciun.

A avut 3 copii, dintre care subsemnatul, acumîn vârstã de 85 de ani, cãsãtorit din anul 1950 cu oromâncã (fostã profesoarã de limba rusã).

În prezent, sunt inginer pensionar, general debrigadã (r). Am un bãiat de 58 de ani, inginer elec-tronist, compozitor, doi nepoþi ºi un strãnepot.

În final, dupã expunerea vieþii taþilor refu-giaþilor politici în România, dl ambasador alUcrainei în România, T. Bauer, s-a fotografiat cucei 3 urmaºi dupã care a vizitat o expoziþie în caresunt prezentaþi, în uniformele militare cei 3 foºtiofiþeri ucraineni.

Rugãm pe aceeaºi cale ca urmaºii ofiþerilor ºisoldaþilor ucraineni care s-au aflat în perioada1920-1923 în lagãrele de la Braºov, Oradea ºiFãgãraº sã trimitã pe adresa Redacþiei „Curierulucrainean“ câteva date biografice despre taþii lor învederea organizãrii unei întâlniri la CentrulCultural Informaþional al Ucrainei din Bucureºti.

o întâlnirede suflet


Din cauza cheltuielilor prea mari legate de în -tre þinerea a mii de refugiaþi, concentraþi în lagã rulde la Fãgãraº în castelul medieval „MihaiViteazul“, Guvernul Român a hotãrât desfiinþareaaces tuia în iulie 1923 ºi trimiterea refugiaþilor casim pli muncitori, pe grupe de 40-60 de persoane, lafabricile ºi fermele agricole din toatã þara (cu do -mi ciliu obligatoriu) care aveau nevoie de forþã demuncã.

Naum Pocorschi a fost repartizat cu alþi 40 decamarazi la fabrica de cherestea din localitateaBaraþkoº, judeþul Ciuc.

Dupã doi ani de muncã de ocnaº (aºa cum aratãîn articolele sale col. H. Porochivskyi, care fãceaparte din Comitetul ucrainean pentru ajutorarearefugiaþilor politici „Symon Petliura“) ºi condiþiimizerabile de hranã ºi cazare, Naum Pocorschi ahotãrât, fãrã aprobarea autoritãþilor române, sã iadrumul codrului, traversând Carpaþii Orientali spreest. În cele din urmã întâmpinând diferite primejdiiprin pãdurile Carpaþilor (animale sãlbatice, dormi-tul în scorburile copacilor º.a.) a ajuns în oraºulPiatra Neamþ, obosit, cu barbã crescutã, murdar, cuhainele fãcute zdrenþe ºi flãmând. A avut noroc cãla Piatra Neamþ a dat de foºtii lui camarazi dinlagãre (ucraineni), care l-au primit frãþeºte, asi -gurându-i la început cazare, hranã, îmbrãcãminte,

dupã care l-au ajutat sã fie angajat la fabrica decherestea din apropierea oraºului.

Astfel au trecut doi ani. În toamna anului 1927,când lucra drept fotograf ºi vindea tablouri ladiferite târguri, a cunoscut-o pe o tânãrã pe numeSofia Gromov, lipoveancã, nãscutã ºi crescutã înmijlocul ucrainenilor, la Sfântu Gheorghe - Deltã.Dupã decesul tatãlui sãu Petro Gromov (de meseriepescar) în anul 1918 din cauza gripei spaniole,întreaga familie Gromov, din 6 persoane, a fostnevoitã sã se mute în comuna Jurilovca, judeþulTulcea, unde locuiau rudele bunicii mele FedosiaGromov (nãscutã la Jurilovca pe numele de fatãMerculov).

În decembrie 1927, Naum Pocorschi în vârstãde 31 de ani ºi Sofia Gromov în vârstã de 23 de anis-au cãsãtorit la Primãria din Piatra Neamþ, iardupã un an li s-a nãscut un fiu pe nume de MihaiPocorschi.

Criza economicã mondialã din anii 1929-1933 alovit ºi România. Mulþi muncitori români erauºomeri, iar refugiaþii strãini nu erau primiþi lamuncã din cauzã cã Ministerul Muncii, Sãnãtãþii ºiOcrotirilor Sociale din acea perioadã a emis, în

anul 1930, „Legea pentru proteguirea muncii indi-gene“, în care la art. 1 se stipula „Niciun supusstrãin nu va putea exercita în þarã vreo profesiune,decât cu aprobarea prealabilã a ministerului ºiobþinerea «Livretului de exercitarea profesiei»“.

În anul 1928, familia Pocorschi s-a mutat laBacãu: Naum Pocorschi lucra la fabrica de che -restea, iar Sofia era cantaragiu la fabrica de hârtieLetea. Ei locuiau în comuna Domniþa Anastasia, nudeparte de oraº.

Ca urmare a legii sus-menþionate, Naum Pocor -schi „supus ucrainean“, dupã aprobarea organelorabilitate din Bucureºti, a primit Livretul nr. 10404din 4 august 1930 pentru exercitarea profesiei demuncitor cu menþiunea scrisã pe livret „Pentruangajare se va cere în prealabil autorizaþia Minis -terului Muncii.“

Menþionez cã acest Livret a fost eliberat pe bazapaºaportului „Dr. Fr. Nansen“ nr. 6089 din 10 ia -nuarie 1930, ce se acorda tuturor strãinilor apatrizi-ruºi, ucraineni º.a. (care locuiau în diferite þãriunde au primit azil politic) de cãtre „Liga Naþiu -nilor“, cu sediul la Geneva - Elveþia.

(Continuare în numãrul urmãtor)

in memoriam naum Pocorschi (1896-1983)

Materiale semnate de Mihai POCORSChI

curierul ucrainEan12

(Urmare din numãrul 247/248)

A doua este aceea cã, fiind regent alCancelariei militare generale, P. Orlyk a fostinclus în planurile secrete de perspectivã ale hat-manului iubitor de libertate. Atragerea lui P.Orlyk în problemele secrete ale lui I. Mazepa areloc încã în 1706 când acesta începe sã se ocupede corespondenþa diplomaticã secretã a hatma -nului cu unii lideri europeni, inclusiv cu domni-torii principatelor de la Dunãre, dar mai ales cucercurile politice din Polonia ºi Suedia în fruntecu S. Leszczynski ºi, respectiv, Carl al XII-lea.Adevãrul este cã, încã de la început, P. Orlykavea unele îndoieli în ceea ce priveºte loialitatealui I. Mazepa, faþã de Petru I, având motiveserioase în acest sens, unul dintre ele fiind cores -pondenþa secretã despre care þarul rus nu aveacunoºtinþã. Cu timpul, tânãrul regent a înþelestotul. Un rol hotãrâtor în acest sens l-a avutrecunoaºterea hatmanului însuºi, evident, dupã oîndelungatã testare a lui P. Orlyk, cã poartãnegocieri secrete pentru salvarea Ucrainei. „Þinmult la tine, a spus I. Mazepa lui P. Orlyk, ºinãdãjduiesc cã nici conºtiinþa ta, nici puritatea tamoralã ºi nici respectul nu te vor lãsa sã mãtrãdezi pe mine, domnul ºi binefãcãtorul tãu“.

La 17 septembrie 1707, I. Mazepa i-a dez vã -luit planurile sale privind relaþiile cu Moscova.Dupã cum a mãrturisit însuºi P. Orlyk, I. Mazepai-a explicat clar de ce poartã negocieri anti-moscovite cu regii Poloniei ºi Suediei: „... nupentru beneficii proprii, nu pentru onoruri, nupentru îmbogãþire, ci pentru voi toþi... pentrubinele general al maicii mele Patria, al sãrmaneiUcraine, al întregii armate zaporojene ºi alpoporului malorus“. În scrisoarea adresatã luiStefan Iavorskyi, pisarul general a descrisextrem de clar ºi elocvent aceastã scenã drama -ticã, dând textul discursului lui I. Mazepa: „Eunu am avut curajul sã-þi dezvãlui înainte devreme intenþiile ºi secretul pe care tu le-aidescoperit ieri, întâmplãtor, nu pentru cã aº fiavut vreo îndoialã în ceea ce priveºte fidelitateata faþã de mine, cãci nu m-aº putea gândi nicio-datã cã pentru bunãtatea pe care þi-am arãtat-o,dragostea ºi binefacerile mele tu mi-ai puteaplãti cu ingratitudine, devenind trãdãtor. Totuºiavând în vedere faptul cã, deºi eºti inteligent ºicu conºtiinþa curatã, eºti încã tânãr ºi, prinurmare, fãrã destulã experienþã, de aceea îmi erateamã ca, în discuþiile cu comandanþii noºtri ºicu cei ruºi, sã nu-þi scape acest secret fie dinîncredere în ei, fie din neatenþie ºi, astfel, sã mãduci ºi pe mine, ºi pe tine la pierzanie. Pentru cãacum nu s-a mai putut pãstra aceastã tainã, îlchem pe Cel de Sus ca martor ºi jur“.

Trebuie precizat faptul cã prin expresia demai sus „... eu nu am avut curajul sã-þi dezvãluiînainte de vreme intenþiile ºi secretul pe care tule-ai descoperit, ieri, întâmplãtor“, I. Mazepa aavut în vedere un fapt real. Aflându-se la mãnãs -tirea Kievo-Pecerska, acesta a primit o nouãcorespondenþã secretã de la prinþesa HannaDols ka, prima soþie a cneazului M. Wiszne -wecki, mãtuºa regelui Poloniei, S. Leszczynski.Acesta pãstra, la rândul sãu, relaþii strânse curege, ceea ce avea o mare importanþã pentru I.Mazepa înainte de trecerea hatmanului, în toam-na anului 1708, de partea regelui Suediei, Carl alXII-lea ºi a aliatului lui, S. Leszczynski. Inte -resant este faptul cã aceastã corespondenþãsecretã între hatmanul Ucrainei ºi prinþesã eraasiguratã de un curier moldovean care nu trezeabãnuieli directe din partea agenþilor þariºti ºipolonezi omniprezenþi, permiþând, astfel, reali -zarea corespondenþei stabile între destinatari.

În scrisoarea cifratã a prinþesei H. Dolskaprimitã de I. Mazepa la 16 septembrie 1707, laKiev, a fost introdusã ºi o scrisoare de la S.Leszczynski în care regele promite „sã-i pri -

meas cã pãrinteºte pe cazaci ºi sã le satisfacãdorinþele“. „Prinþesa Dolska mi-a trimis, printr-un valah, aceastã scrisoare, cusând-o în ºapca

solului“ - astfel îl înºtiinþa, într-o searã de toam-nã, hatmanul pe pisarul sãu general, P. Orlykdespre corespondenþa primitã din Polonia, încare S. Leszczynski îºi expunea propunerilereferitoare la viitoarele relaþii politice îndreptateîmpotriva Rusiei. Aceste negocieri s-au finalizatla începutul anului 1708 prin încheierea unuiacord formal între hatmanul I. Mazepa ºi regeleS. Leszczynski. Ele au deschis calea directã sprepregãtirea ºi încheierea alianþei politico-militareîntre I. Mazepa ºi Carl al XII-lea. P.Orlyk, încalitatea sa de pisar general ºi persoanã de în cre -dere a hatmanului, a fost martor direct al acestuiproces. Semnificativ în acest sens este urmãtorulfapt: când într-o searã târzie a lunii septembrie1707, P. Orlyk aflã de la I. Mazepa însuºi despreplanurile acestuia privindu-i pe S. Leszczynskiºi Carl al XII-lea, pisarul general s-a speriat înaºa mãsurã, încât a început sã se roage continuului Dumnezeu. A ieºit pe ploaie din locuinþã ºi aînceput sã-i caute pe oameni sãrmani în jurulLavrei Pecerska pentru a le da de pomanã ºi a lecere ca ºi ei sã se roage pentru ocrotirea hat-manului de nenorocire.

Acesta a fost momentul în care P. Orlyk i-ajurat credinþã lui I. Mazepa în aspiraþia acestuiade a obþine independenþa Ucrainei cu ajutorulSuediei. La încheierea discuþiei I. Mazepa ºi P.Orlyk au sãrutat crucea - „ºi a sãrutat cruceasfântã din mânã“. Dupã cum susþine pe bunãdreptate O. Trofymuk, „acest fapt este o mãr-turie în favoarea lui P. Orlyk. Ucraina nu ºtiaîncã cã tânãrul cancelar a trecut cu brio exame -nul de artã a diplomaþiei ºi de slujire a proprieinaþiuni“. Practic, strãin fiind în cercurile con-ducãtoare ale Ucrainei, tânãrul P. Orlyk a fostnevoit sã câºtige încrederea ºi recunoaºtereacondu cãtorilor influenþi ai cazacilor prin cu -noºtinþele sale, prin stãpânirea limbilor strãi ne,prin muncã, sinceritate, deschidere ca ºi princapacitatea sa diplomaticã înnãscutã. Abia dupãaceasta, la începutul anului 1708, a fost numitpisar general al Cancelariei militare generale,devenind cel mai apropiat tovarãº de tainã al luiI. Mazepa. Odatã cu obþinerea funcþiei de pisargeneral, P. Orlyk a primit o serie de proprietãþiîn sotnia din Hadiaci ºi în Galiþia. În afarã deaceasta, Hanna Herþyk i-a adus ca zestre sate dinregiunile Starodub, Cernihiv ºi Poltava. În 1708P. Orlyk ºi-a construit o minã de extracþie aminereului de fier în regimentul din Starodub.Aºadar, pisarul general a devenit un tovarãº deluptã înstãrit al hatmanului, dispunând deînsemnate averi ºi pãmânturi. Aceasta l-a apro -piat pe P. Orlyk ºi mai mult de I. Mazepa careera nu numai cel mai bogat om din Ucraina, ci ºiunul dintre cei mai mari cârmuitori din Europa.

Pisarul general muncea cu râvnã în cancela -ria hatmanului, întocmea ºi definitiva corespon-denþa diplomaticã a acestuia ceea ce îi permiteasã fie la curent cu problemele internaþionale alelui I. Mazepa. Aceasta înseamnã cã el avea accesneîngrãdit la toatã corespondenþa hatmanului,inclusiv, la cea care era trimisã în Moldova ºiValahia ºi care se primea de la Iaºi ºi Bucureºti.Potrivit afirmaþiilor lui Z. Iskra, „toate secretelecomplotului lui Mazepa le cunoaºte cel mai binepisarul Orlyk, deoarece prin mâna lui trece toatãcorespondenþa hatmanului.“

De altminteri, o parte a corespondenþei ante-rioare a hatmanului cu domnitorii MoldoveiConstantin Cantemir (1685-1693), Constantin

Duca (1693-1695, 1700-1703), Antioh Cantemir(1695-1700, 1705-1707), Mihail Racoviþã(1703-1705, 1707-1709) ºi Nicolae Mavro cor -

dat (1709-1710) ºi Valahiei, ªerban Cantacuzino(care a domnit pânã în anul 1688) ºi, mai ales,cu Constantin Brâncoveanu (1688-1714) s-arealizat de P. Orlyk personal în timp ce aceastalucra la Cancelaria militarã generalã, de regulãfiind dictatã de I. Mazepa. În afarã de acesta,ocupând înaltele funcþii menþionate mai sus, P.Orlyk avea posibilitatea sã se familiarizeze cuarhiva cancelariei hatmanului, adicã cu cores -pondenþa din anii anteriori, inclusiv, cu domni-torii moldoveni ºi valahi.

Aºa a putut afla cã hatmanul Ucrainei aîntreþinut relaþii diplomatice cu aceºtia, mai alescu ilustrul domnitor al Valahiei, C. Brân co -veanu. Dat fiind faptul cã în sursele ucrainenenu existau suficiente dovezi în acest sens,deoarece, timp de aproape 300 de ani, tot ce eralegat de numele lui I. Mazepa fie a fost distrusfãrã milã, fie a ajuns la Moscova, Istanbul sau înalte capitale europene, ne-au fost deosebit deutile datele legate de activitatea cancelariei ºi demetodele de efectuare a corespondenþei secretede cãtre C. Brâncoveanu. Conform spuselor se -cre tarului personal al acestuia, Anton Maria DelChiaro, domnitorul Valahiei „era punctual ºi pri-ceput nu numai în toate problemele sale interne,ci ºi în cele externe, întreþinând o corespondenþãprin scrisori cu ajutorul unor dieci bine plãtiþi,cunoscãtori ai limbilor italianã, latinã, germanã,polonã, greacã ºi turcã“, precum ºi a pisarilorcunoscãtori al limbilor rusã, maghiarã ºi slavo-rusã (citeºte veche ucraineanã - T.R.). În vedereaintensificãrii legãturilor cu Ucraina vecinã ºi, înacelaºi timp cu îndepãrtata Rusie, Brâncoveanua înfiinþat pe lângã palatul sãu din Bucureºti oºcoalã slavã specialã pentru care a construit, întimp, un local separat pe lângã biserica Sf. Sava.În afarã de aceasta, ni se pare semnificativ ºifaptul cã funcþia de pisar pentru limba ucrai -neanã veche în cancelaria domneascã (separatãde cea rusã) ocupa Teodor Corbea (1670-1725)care îºi fãcuse studiile la Kiev, tot acolo, maitârziu, ºi-a publicat „Psal tirea“ în versuri ºi ºi-apetrecut ultimii ani ai vieþii), ceea ce demon-streazã cã între C. Brân co veanu ºi I. Mazepaexista o corespondenþã intensã. Interesant estefaptul cã fratele lui T. Corbea, David, cunoºteaatât de bine limba ucraineanã, încât cu ocazianumeroaselor sale cãlãtorii pe teritoriulUcrainei, asigurând ºi legãturile prin corespon-denþã între Bucureºti ºi Baturyn, se folosea dedocumentele emise pentru el pe numele negus-torului ucrainean Ivan David. Dupã moartea sa,la 11 septembrie 1707, a fost îngropat pe terito-riul Lavrei Kievo-Pecerska ca semn de recu -noaºtere a meritelor sale faþã de Ucraina deatunci. Un argument în plus în favoa rea tezeipotrivit cãreia între C. Brân co veanu ºi I. Mazepaexistau legãturi secrete poate servi ºi faptul cãatât hatmanul ucrainean, cât ºi domnitorul valahse foloseau, la nevoie, de texte confidenþialecodificate. I Mazepa purta întotdeauna asupra sacifrul într-un medalion, împreunã cu crucea.Cheia acestui cifru o cunoºtea ºi pisarul generalP. Orlyk, iar în cancelaria lui C. Brâncoveanu -greco-levantinul Nicola de Portia din Chios ºigrecul Spiridon.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Ion ROBCIUC

Dr. Teofil Rendiuk:

HHaattmmaannuull UUccrraaiinneeii ,, PPyyllyypp OOrrllyykk

13curierul ucrainEan

La 29 octombrie 2013, MihaiPocorschi, inginer pensionar, ge -neral de brigadã în retragere, împli -neºte venerabila vârstã de 85 deani.

S-a nãscut în oraºul Bacãu,judeþul Bacãu, din pãrinþi - NaumPocorschi, emigrant politic, fostofiþer în armata rusã imperialã, înperioada 1915-1918, refugiat înRomânia în timpul rãzboiului civildin Rusia, ºi Sofia Pocorschi nãs-cutã Gromov, în comuna SfântuGheorghe, judeþul Tulcea, de etnieruso-lipoveanã.

A terminat 7 clase elementare încomuna Jurilovca, judeþul Tulcea,Liceul Comercial „Carol I“ dinConstanþa (în particular), timp încare a muncit ca lucrãtor zilier ladiverºi particulari.

Este absolvent al ªcolii deOfiþeri ºi al Academiei MilitarePolitice-Bucureºti. Totodatã, aabsolvit, la fãrã frecvenþã, Institutulde Limba ºi Literatura Rusã „Ma -xim Gorki“ din Bucureºti (1957),Facultatea de Istorie de la Uni ver -sitatea Bucureºti (1958), Facultateade Mecanizare a Agri culturii -Craiova (1959), obþinând licenþa deinginer în februarie 1970, ºiFacultatea de Economie Generalãde pe lângã Academia de StudiiEconomice din Bucureºti (1970),obþinând licenþa în ºtiinþe econom-ice, în februarie 1971.

În activitatea militarã a fostinstructor pe linie cultural-educa-tivã la Divizia I Munte din TârguMureº, ºeful secþiei culturale laDirecþia Generalã a Serviciului

Muncii de pe lângã Consiliul deMiniºtri.

A fost scos din cadrele active alear matei pentru considerente poli ti -ce din cauza trecutului tatãlui sãu,care a fost reabilitat dupã anul1989.

În viaþa civilã a fost ºef de servi-ciu la Academia de Studii Eco -nomice din Bucureºti, Oficiul deControl al Mãrfurilor pentru Export- Agenþia Bucureºti unde a coordo-nat tehnicieni ºi ingineri care efec-tuau controlul la peste 40 de fabriciºi uzine din Bucureºti ºi regiu neaMunteniei, întreprinderile de com-erþ exterior „Maºinimport“ ºi„Auto tractor“.

Din anul 1971 pânã în 1989,când a ieºit la pensie la limitã devârstã, a fost consilier la ConsiliulNa þio nal pentru ªtiinþã ºi Teh -nologie.

A participat ca membru sau ºefde delegaþie la diverse întâlniriinterna þionale pe probleme de apa -

raturã ºtiin - þificã ºisur se deener gie ne -con ven þio -nalã (Bio -gaz).

Este cã -sãtorit cuMaria Ileana Po cors chi, absolventãa Institutului de Limba ºi Lite raturaRusã „Maxim Gorki“ din Bucu - reºti, cu care are un fiu, Mihai Po -corschi, de 58 de ani, inginer elec -tro nist, compozitor, textier, orches-trator, fondator al formaþiilormuzica le Holograf, Formula 5,VH2 (unde activeazã ºi în prezent),mem bru al Uniunii Compozitorilordin România, doi nepoþi, Mihai (31de ani) ºi Vla dimir (28 de ani), ºi unstrã nepot Mihai (Micky).

La mulþi ani colaboratoruluinostru!

ªtefania GANCIU

Care sunt celelalte cinci cãrþi? „Pãrhãuþi -monografie geograficã cu elemente de istorie“(2001), „Pe urmele Regimentului 3 grãniceri -de la Mãlini la Vatra Dornei“ (2005), „ªcoaladin Pãrhãuþi - peste o sutã de ani de culturã ºieducaþie“ (2008), „Sacru, tradiþii ºi folclor dincomuna Todireºti - Suceava“ (2010) ºi „GavrilTrotuºan ºi epoca sa. Biserica din Pãrhãuþi“(2012), coautor preot Lazãr Croitor.

A ºasea carte? „Comuna Todireºti - judeþulSuceava - scurtã monografie etnograficã“,autori - profesorii Mihai ºi Maria Bocancea dinPãrhãuþi - Suceava.

Lansarea cãrþii a avut loc la biblioteca comu-nalã din Todireºti, bibliotecar Cecilia Râpan, încolaborare cu Primãria din Todireºti, primar dlVasile Avram.

Participanþii la eveniment au fost întâmpinaþide dl primar Vasile Avram, având eºarfa trico -lorã ºi de dna bibliotecar Cecilia Râpan.

La acþiune au participat, pe lângã cei doiorganizatori, personalitãþi precum: etnologulMihai Camilar, din partea Muzeului Bucovinei- dl Mihai Spânu, din partea bibliotecii „I.G.Sbierea“ din Suceava - dna Mirela Lica, pri-marul oraºului Cajvana, dl Gheorghe Tomãscu,preotul Lazãr Croitor - parohia Pãrhãuþi, fosteºi actuale cadre didactice din comuna Todireºti,bibliotecari din comunele învecinate, vicepri-marul comunei, dl Vasile Munteanu, locuitori aicomunei, precum ºi dl Iliuþã Ignãtescu dinPãrhãuþi. De ce l-am amintit pe dl IliuþãIgnãtescu? Deoarece dumnealui ºi-a amenajatîntr-o camerã un minimuzeu etnografic. O partedintre forografiile exponatelor apar ºi în carte.

S-au spus cuvinte frumoase de cãtre MihaiCamilar, Avram Vasile, Mihai Spânu, MirelaLica, Lazãr Croitor, Nicolae Mateiciuc, MariaIgnat, Gheorghe Tomãscu, Gheorghe Seserman,Silvia Morari, Paraschiva Robu, dupã ceautorii, soþ ºi soþie, profesorii Mihai ºi MariaBocancea, au vorbit, pe scurt, despre muncalaborioasã de documentare ºi cercetare.

Toþi vorbitorii au remarcat valoarea cãrþii,faptul cã fotografiile sunt color, constituindpentru viitorime un îndreptar preþios, un docu-ment de mare valoare. Cu trecerea timpului o sãdevinã o carte de referinþã în domeniul etno-grafiei, urmând ca viitorimea sã se adape din

elixirul ei.Pãrerea subsemnatului? O carte riguroasã,

exactã, foarte bine documentatã.O comunã care are în frunte un manager,

precum dl Vasile Avram, are ºi va avea o acti -vitate culturalã asiguratã.

Iatã ce a spus etnologul Mihai Camilar:„Car tea este scrisã cu mult discernãmânt ºi cusimþire aparte faþã de civilizaþia ºi culturatradiþionalã de distinºii soþi Mihai ºi MariaBocancea ºi vine sã întregeascã ºi sã îmbo -gãþeascã cunoºtinþele noastre privitoare lazestrea etnoculturalã a unei vetre folcloricebucovinene - comuna Todireºti“.

Iar dl prof. univ. Ion Popescu - Sireteanu afost de pãrere cã „Satul este prezentat în des-fãºurarea muncilor de zi cu zi, atât îngospodãrie, cât ºi în afara ei. Aº spune cã este oîncântare sã citeºti o astfel de carte, de parcãciteºti „Munci ºi zile“ de Hesiod cu raportaredirectã la contemporaneitate.

Trebuie sã-i evidenþiem ºi pe sponsori:General-Construct Suceava, Vasile I. Avram,primar, SC And-Flor COM SRL Suceava,Gamar, Suceava, Vasile Bãdãluþã, New York,SUA.

Am participat la toate cele ºase lansãri. Lamai multe! În cartea „ªcoala din Pãrhãuþi...“sunt pomenit de câteva ori. Mulþumesc! În„Regimentul 3 grãniceri...“ apare consãteanulmeu Mihai Calenciuc. ªi când te gândeºti cãfoarte mulþi oameni n-au citit mãcar o carte înviaþa lor, iar prof. Mihai ºi Maria Bocancea auscris ºase!

De ce am scris acest material pentru„Curierul ucrainean?“. Existã mai multe legã-turi între comunele Dãrmãneºti ºi Todireºti. Dlprof. Mihai Bocancea, dupã mamã, se trage dinMãriþeia Micã. O serie de cadre didactice dincomuna Dãrmãneºti au predat în ºcolile dincomuna Todireºti. Dupã numãrul de ani defuncþionare ei sunt: prof. Nicolae Mateiciuc,subsemnatul, prof. Maria Strelciuc Clepº, prof.Dumitru Cuºnir, prof. Maria PerhinschiKramar, prof. Vasile Perpeliuc. La ora actualã,la ªcoala din Pãrhãuþi-Todireºti funcþioneazã caprof. responsabil dna Ramona DzeganoviciBalan, iar bibliotecara comunei Todireºti estedna Cecilia Grigoriciuc Râpan, din Dãrmãneºti.

Primul primar al comunei Todireºti de dupãRevoluþia din Decembrie 1989 a fost prof.Nicolae Mateiciuc.

Mai adãugãm faptul cã mai multe fete dincomuna Dãrmãneºti sunt mãritate în comunaTodireºti ºi invers.

Kolea KURelIUK

A ºasea lansare de carteA ºasea lansare de carte

Mihai Pocorschi - 85

La geamul meu trei boschetariPrivesc cu ciudã cã-i închis,Aº fi avut probleme mariDacã-l uitam cumva deschis.

E liniºte acum, minune,Dar în curând se va sfârºi,E-atâta zgomot în staþiuneCã ziua n-ai cum te-odihni.

Turiºti strãini, turiºti români,Bãtrâni veniþi la tratament,Maºini, cãruþe, capre, câini,„Vorbesc“ ca-n Babel, permanent.

ªi nu-i destul, dar ºi-agresivSe poartã unii mai „bronzaþi“,ªi asta cicã pe motivMinoritari fiind, sunt iertaþi.

Mã uit atent la ceata lor,Zilnic mai mulþi s-au adunat,În ritmu-acesta-n viitor,Cam tot românu-o fi „bronzat!“

Mi-e dor de-acasã, pe moment,De prieteni ºi de graiul drag,M-am sãturat de tratament,Aici, la Ocna ªugatag!

(n.r.: Poezie scrisã în staþiunea Ocnaªugatag din judeþul Maramureº)

lucian PeRþA

ca acaså…ca acaså…


În curând se vor aniversa 150 de ani de lanaºterea marelui clasic ucrainean, Olha Koby -leanska, nãscutã la 27 noiembrie 1863, la GuraHumorului în judeþul Suceava, unde a lãsaturme adânci ale vieþii ºi creaþiei sale, dintre careaº aminti anii copilãriei petrecuþi în vizitã lapreotul-paroh Nicolai Ustianovici de la Biserica„Învierii Domnului“ vizavi de Mânãs ti rea Sf.Ioan cel Nou de la Suceava. Aici copi lul, O.Kobyleanska, observa pe geam pele rinii veniþila moaºtele Sf. Ocrotitor al Sucevei ºi regretasoarta jalnicã a sãracilor de la poarta mânãstirii(v. „Sf. Ioan“, „Cerºe toa rea“), aici, fiind adoles-centã, a cunoscut în casa surorii lui Eminescu,Aglae, soþia insp. Drogli, pe poetul nostrunaþional, Mihai Emi nescu, care a venit la nuntasurorii sale (cf. N. Ceredarec), iar despreHumor, Câmpulung-Moldovenesc ºi împre-jurimile lor, unde a copilãrit ºi a crescut, gãsimmãrturii scrise în proza sa scurtã, cuimagini impresionante de Edenromânesc din Carpaþii Bucovinei, darºi cutremurãtoare, de iad, ale pãdu ri -lor cu vegetaþia lor buimacã, ocrotitãde Dumnezeu, ºi distrusã de omul ne -sãtul, dintotdeauna, asemenea zilelornoastre (v. „Natura“, „Bãtãlie“).

În peisajul nostru bucovinean, prinmediul huþul, autoarea descoperãchipuri de oameni frumoºi, care im -presioneazã prin caracterul lor curat,statornicie ºi inteligenþã, ce rivali zea -zã cu cea a intelectualilor, când suntpuºi faþã în faþã, însã modestia aces-tora, ieºitã din comun, se dove deº teasemenea sihaºtrilor ce ºtiu sã ta cã ca mor min -tele, sã vorbeascã rar ºi ce trebuie.

Cine s-ar fi gândit cã tocmai autoarea O.Kobyleanska l-a cunoscut pe Eminescu la Su -ceava, iar dramatica ºi vizionara nuvelã dintinereþe „Prinþesa“, sã fie dramatizatã de autorulcontemporan Vasyl Dovhyi, ºi drama domnieisale sã fie jucatã pe scena Teatrului „MihaiEminescu“ din Botoºani, acasã la poetul nostrunaþional, ca sã depene nu numai povestea vieþiiPrin þesei ucrainene, dar ºi a Prinþului Mihai,care a suferit o dramã asemãnãtoare, neavândnici el parte în viaþã de perechea visatã, iar refu -giul sãu sã-i fie opera poeticã genialã, a luiHyperion însuºi, Luceafãrul.

Aºadar, noiembrie, luna Olhãi Kobyleanska,a fost întâmpinatã de evenimentul teatral cu dra -ma „Prinþesa“ de V. Dovhyi, tradusã din lim baucraineanã în limba românã de mine ºi adap ta tãde cãtre regizorul Adi Cãrãuleanu, directo rulTeatrului de stat „Vasile Alecsandri“ din Iaºi.

Premiera a avut loc la 7 septembrie a. c., pescena teatrului botoºenean, cu sala arhiplinã,

unde spectatorii au avut ocazia sã cunoascã dra -ma vieþii „de prinþesã“ a Olhãi Kobyleanska,care s-a afirmat în viaþã doar datoritã iubirii.Fiind orfanã de la vârstã fragedã, Natalia (O.Kobyleanska) creºte la unchiul sãu, Milko Iva -no vyci ºi suportã din partea mãtuºii ºi a veri ºoa - relor sale jigniri ºi insulte continue, in su por -tabile. Acestora, copilul le opune iubirea ºi res -pectul cãutând sã le schimbe atitudinea osti lã înbine, dar este imposibil ºi nici unchiul, care þinela nepoatã, nu are ºanse. Nataliei îi pla ce na turacu flori, cu pãduri ºi munþi, singura ma mã ade-vãratã unde-ºi gãseºte refugiul, dar ºi florileaduse-n casã, precum ºi cãrþile sale de lec turã,scrisul, îi aduc, de asemenea, acuzaþii grave.

Îndrãgostindu-se tot de unorfan, Oreadin, ce locuieºte în fa -mi lia pãdurarului Maievski, prie -ten cu unchiul, domniºoara Na ta -lia crede în acesta, cât timp e ple-cat la studii, dar jocurile de no rocºi indiferenþa tânãrului încet, înceto îndepãrteazã pe Natalia, care îladmira, cãci el o considera „prin -þesã“ ce scrie „cu sângele ini miisale“. Mãtuºa Pavlynka, dorind sãscape de „piatra din casã“ (V.Alecsandri) o împinge în braþelebãtrânului vã duv Lorden, profe-sorul lui Orea din, dar Natalia nu-liubeºte ºi pânã la urmã îl refuzã.

Planurile mãtuºii sunt de jucate ºi Natalia,asemenea Norei lui H. Ibsen, înce tea zã de a fipãpuºa acesteia, gãsindu-ºi la Cer nãuþi serviciude guvernantã. Aici ea o îngrijeºte pe dnaMarko, o bolnavã cu suflet de aur, iar viaþa ei seschimbã radical în bine. Soarta o apropie deIvan, medicul-marinar, fiul dnei Mar ko, renun -þând definitiv la Oreadin, care continua sã-i deatârcoale la noua casã, convin gându-se cã fostulcartofor ºi reformist socialist a ajuns sã trãiascãcu femei uºoare, ca apoi sã se cãsãtoreascã cufiica ºefului sãu, o polonezã pe care trebuia s-oiubeascã. Pierzând prima dra goste ºi fiindrefuzatã de editurã, Natalia îl vede pe Ivan ca ofata morgana, ºtiind cã dife renþa socialã nu-i vapermite sã fie împreunã. Dupã moartea dneiMarko, fãrã prieteni, ajunge la disperare ºi vreasã se sinucidã ca sã-i lase lui Ivan doar jurnalulsãu, terfelit cândva în fami lia mãtuºii, dar cali-tatea ei de „prinþesã“ o obligã sã-l aºtepte,totuºi, pe Ivan, dorind sã trãiascã cu orice preþ,sã publice, sã fie fericitã. Dupã trei ani Ivan seîntoarce, iar editura strãinã, unde tot el trimisese

manuscrisul, îi acceptã debutul cu îndemnul sãscrie în continuare. Drama ia sfârºit într-o ade-vãratã „amiazã a fericirii“ pentru pere cheaNata lia ºi Ivan, contrar realitãþii biografice, cãciO. Kobyleanska rãmã sese fide lã iubirii ideale ºinu s-a cãsãtorit niciodatã.

Subiectul piesei transmite mesajul iubiriiatotbinefãcãtoare, singura care se poate opunerãului, singura care aduce fericirea.

Autorul a modificat intenþionat finalul, îm -pli nind idealul curat al autoarei, ca sã de mon -streze cã viaþa poate sluji idealurilor noastre,dacã avem încredere în noi ºi în cei de lângã noi,cu condiþia sã învingem acel „ceva“ din om,vorba lui Nietzsche, întrucât - condiþiona O. Ko -by leanska - „Cãsãtoria ar fi o minune, dacãoamenii n-ar mânji-o“ (v. „Duminicã-n zori, ier-buri am cules“, Kiev, 1986, p.189) ºi trebuiesã-i dãm dreptate.

Drama „Prinþesa“, prin urmare, are un finalfericit, transmis prin mesajul cãsãtoriei, care,atenþie, trebuie sã se bazeze pe iubire adevãratã,încredere reciprocã ºi devotament.

Aºadar, ni se propun prin aceastã piesã va -len þe clasice durabile, cãci viaþa nu poate ºi nutrebuie trãitã oricum, ci numai în iubire, iaraceasta-i singura care aduce fericirea, motivpentru care O. Kobyleanska îndemna: „Des -chideþi-vã sufletele ºi primiþi iubirea!“, ceea ceaminteºte de învãþãtura cristicã a apostoluluiPavel ºi a lui Marin Preda, al nostru, care seexprima lapidar cã „Dacã dragoste nu e, nimicnu e!“ („Cel mai iubit dintre pãmânteni“).

Montajul cunoscutului regizor Adi Cãrãu -leanu, cu textul adaptat special esenþelormesajului dramei, prin joc impecabil „demn demarile spectacole ale teatrului“ (V. Dovhyi), vaaduce pe scenele sucevene ºi cele din Cernãuþimesajul fierbinte al iubirii ºi armoniei dintreoameni, al colaborãrii dintre cele douã popoare,român ºi ucrainean, cum se exprimau în finalulpremierei de la Botoºani Excelenþa Sa VasylBoieciko, consulul general al ConsulatuluiUcrai nei la Suceava, ºi Mychailo Gãiniceru,preºedintele Consiliului Regional din Cernãuþi.

Uniunea Ucrainenilor din România ºiAdministraþia de Stat din Cernãuþi vor organizaturnee în judeþul Suceava ºi, respectiv, în re -giunea Cernãuþi, în lunile octombrie-noiembrie,în cinstea celei de-a 150-a aniversãri a naºteriiOlhãi Kobyleanska. Ele vor sta sub auspi ciulmesajului iubirii, cum sublinia Apetri Traian,directorul Teatrului „Mihai Eminescu“ dinBotoºani, ºi vor sluji ca „îndemn înspre cãutareainsistentã a fericirii adevãrate“ ºi, pe alt plan,aceastã piesã constituie „un cadou pe careTeatrul „Mihai Eminescu“ din Botoºani îl faceTeatrului Muzical-Dramatic din Cernãuþi, teatrual cãrui patron spiritual este tocmai… OlhaKobyleanska (v. Supliment la Caietele TeatruluiEminescu).

Ioan ChIDeªCIUC

Premiera spectacolului de teatru„Prinþesa“ de Vasyl Dovhyi, dupã nuvelacu acelaºi titlu a Olhãi Kobyleanska.

Din iubire senaçte iubire

Cu adevãrat am fost în rai, unrai acolo departe, în Kiev, capitalaUcrainei.

Chiar de la început mulþumescmult, cu stimã ºi respect, condu ce -rii UUR ºi preºedintelui filialeiRo go jeºti a UUR, dl Victor Sem -ciuc, pentru faptul cã m-a ales ºipe mine pentru excursia respec-tivã.

Drumul pânã la Kiev a fost plã-cut. Am trecut pe lângã Cernãuþi,prin Hotin, prin Kamianeþ-Podil -skyi, am vãzut cetatea...

Kievul este imens, atractiv,curat, în fiecare colþiºor cu iarbãverde ºi flori. Blocurile moderneau o arhitecturã deosebit de inte re - santã, strãzi, pasarele, pasaje, darmai ales oa meni politicoºi, primi-

tori, cu vorbã calmã, cu zâm betfrãþesc, bucuroºi sã primeascãucraineni din România.

La Kaniv, s-au depus flori laMonumentul marelui poet ucrai -nean Taras ªevcenko, s-au cântatcântece pe versurile poetului, amvizitat muzeul unde, pe lângã ceeace am învãþat despre poet ºi operasa, am aflat multe alte lucruri fru-moase ºi interesante. Am vãzutprimul „Cob zar“ tipãrit în anul1840 ºi cartea „Haidamacii“, ma -nu crisele sale. Am vizitat ºi cãsuþa

natalã construitã dupã modelulcasei poetului ºi privirile mele austat lipite de apa Niprului. Apoi amfãcut o vizitã la „Pecerska Lavra“din Kiev cu uriaºul sãu ansambluarhitectonic, cu labirintul peºte -rilor unde odihnesc somnul de vecidupã osteneala mãnãstireascã sfin -þii acestei mari mãnãstiri, centrulduhovnicesc ºi cultural al poporu-lui ucrainean. Acest ansamblucuprinde pe lângã biserici, mãnãs -tiri ºi propria academie de propo -vãduire, de cronici, tipãrire de

cãrþi, picturã, graficã, cântãri bise -riceºti, medicinã, bi bliotecã, litera -turã ºi arhitecturã. A luat fiinþã înanul 1051, dar se ºtie cã mãnã-stirea exista mai devreme. Ca sã sepoatã vizita totul în acest an sam -blu sunt necesare mai multe zile ºi,în calitate de pelerin, s-ar putearealiza aceasta. Totuºi, am fost înrai, la poet, ºi în rai, la PecerskaLavra.

Þin sã mulþumesc ºi nu în ulti -mul rând domnului BoreslawPetraºuc, conducãtorul excursiei,care are ºi funcþia de preºedinte alfilialei Su ceava a UUR pentru cal-mul ºi rãbdarea de care este nevoieîn orice excursie.

Olimpia IVANICIUC

Am fost în raiAm fost în rai



„Starostele satului, care a auzit, întâmplãtor,rugãciunile femeii, s-a fãcut mai alb decât varul,iar ofiþerul rus s-a holbat la ea ca viþelul la poartanouã, a scuipat furios ºi s-a dus scãrpinându-se înceafã“ (p. 86).

Aceeaºi imagine a activistei comuniste estecontinuatã ºi în schiþa Tovarãºa Paraska ºi un -chiul Dãnilã, unde autorul dezvãluie ºi activitãþileacesteia de delaþiune împotriva celor care ieºeaudin linia partidului. Obiceiul din timpurile comu-niste, fiertul þuicii, era pedepsit de organele depar tid ºi de cele miliþieneºti. Pentru cã a ame -ninþat-o cu Dumnezeu, Paraska s-a hotãrât sã serãzbune pe vecinul ei, Dãnilã, pârându-lorganelor statu-lui, în momen-tul în care aces-ta a fiert þuica.La acest delict,pe lângã delatorºi miliþian eramusai sã asisteºi tovarãºul secretar de partid. Activista comu-nistã, Paraska, a povestit miliþianului „cum avãzut cu ochii ei pe acesta îngropând douã dami-gene pline cu horincã, pe care a fiert-o toatãnoaptea, sub doi metri, chiar în mijlocul grãdiniilângã claia de fân“ (p. 89). Dupã o anchetã „se -rioasã“, obiectele „delicte“ sunt „identificate“, iarpentru a se convinge, ºeful de post, dar ºi se cre -tarul de partid beau din damigene. Ulterior, aflãcã în ele era apa cu care a fost spãlat mortul, tatãllui Dãnilã.

Într-o altã schiþã, Nume de comunist, esteredatã pervertirea conºtiinþelor, o trãsãturã acondiþiei individului în societatea comunistã.Marko Bogar, protagonistul fabulei, dupã cerenunþã la bisericã ºi la cârciumã, se dedicã citiriioperei lui Marx. Dupã naºterea celor trei copii,Marko le dã nume de comuniºti, excluzând oriceposibilitate ca aceºtia sã primeascã nume desfinþi, care, potrivit tradiþiei, se dãdeau copiilornãscuþi în pragul unor sãrbãtori religioase. Dacãprimii doi au primit numele Dej, cel de-al treileaa primit numele de Bangladeº. Acest nume a fostales, dupã ce notarul i-a înmânat ziarul comunistpentru a-ºi alege un alt nume comunist. Alegerealui Marko demonstreazã incapacitatea lui de a citiºi de a înþelege opera comunistã, nereuºind sãînainteze mai mult de titlurile cãrþilor.

Într-un alt plan al trecutului imediat alVerhorivnei, schiþa Prunele uscate dezvãluie cli-matul relaþiilor dintre ucraineni ºi evrei. Profundimplicat în viaþa economicã a comunei, Mendel arãmas viu în conºtiinþa ronenilor. La un momentdat, comerciantul evreu îl „invitã“ la primãrie peIvan, acuzându-l de faptul cã i-a dat 300 de lei

pentru prune uscate, însã acesta i-a adus o cãruþãde uscãciuni de prune. ªtiind cã este chemat laprimãrie pentru cã l-a lovit pe Mendel, Ivandezvãluie scenariul în care l-a bãtut pe evreu.Acesta i-a fãcut propuneri indecente nurorii sale.Vãzându-se deconspirat, pentru a nu se compro-mite, Mendel renunþã atât la ceasul de aur, cât ºila proteza de aur, gãsite de Ivan la locul bãtãii.

În Ovreul, cântarul ºi unchiul Fedea, scriitoruldescrie un alt episod din viaþa comunitãþii dinVerhorivna, în relaþia cu evreii. Duvid a cumpãratde la unchiul Fedea douã kilograme de brânzã,însã dupã ce a mãsurat, evreul speculant a hotãrâtsã-l facã pe Fedea de ruºine în faþa bisericii.Scena creatã de prozator dezvãluie ceva din ca -rac terul afacerilor desfãºurate de Duvid:

- „Ascultaþi, oameni buni, ce face fratelevostru întru Hristos“(...)

Bietul unchieº se uitã la ovreu ca mãgarul lacãruþã ºi strânse nevinovat din umeri.

- Haide, spune sã audã ºi fraþii tãi cum vinzicaºul! - spuse triumfãtor Duvid.

- Apãi, nu grãi cu pãcat, cã aºe caº ca la mine...eu duc caº ºi la puliþist ºi la...

- Lasã asta! - îl întrerupse Duvid. - Mai binespune cum îl cântãreºti?!..

- Apãi, no, Doamne iartã-mã! Cum sã-l cân-tãresc?.. Pe cântar, ca toatã lumea.

- Da? ce cântar ai tu, cã în loc de douã kilo-grame, mi-ai adus de abia unul ºi jumãtate?

- D'apoi cântaru' meu îi bun, da' nu ºtiu undefocu' mi s-o prãpãdit greutãþile ºi am cântãritdupã mnierea ºi riºcaºul pe care mi le-ai dat. Unkil de mniere cu un kil dã riºcaº fac douã kile,atâta caº þi-am cântãrit.

Toþi creºtinii izbucnirã în râs, iar preotul s-aapropiat de Duvid ºi îi spuse:

- Domnule Duvid, în Noul Testament stã scris:„Cu ce mãsurã mãsori, cu aceeaºi mãsurã þi se vamãsura“ (p. 69).

Trecând în planul trecutului recent, în Alegeridemocratice, autorul surprinde secvenþe din viaþasatului în timpul alegerilor postdecembriste.Candidatul pentru primãrie din partea partiduluide stânga, Petrea ªterpelescu, încearcã sãconvingã electoratul cã, votându-l, viaþa lor se vaschimba cu 180 de grade. Participanþii la mitingau nume ce ilustreazã mediocritatea lor: GrigoreDeºul, Gheorghe Mãmãligã ºi Ilie Butoi. Pânã laurmã este ales primar cel care a furat suficient demult de la comunitate, sub pretextul cã nu mai are

nevoie sã fure. Însã dupã ce obþine voturile comu-nitãþii, îi pune pe oameni sã-i promitã cã îl vorajuta sã-ºi mai construiascã o piscinã.

Încadrate în acest univers al înþelepciunii po -pu lare, sunt prezentate mai multe personalitãþi:Mihai Nebeleac, Pavlo Romaniuc, Echim Vanceaºi Stepan Tcaciuc. Cu toþii sunt raportaþi laVerhorivna, la care se referã întregul evantai depoveºti ce se cer a fi recompuse ca un puzzle pen-tru a ajunge la comprehensiunea lumii carefuncþioneazã dupã legile satului tradiþional. Unuldintre cei mai importanþi scriitori ucraineni dinRomânia, Mihai Nebeleac, este surprins într-oipostazã neobiºnuitã, una dintre multele episoadeale tumulturilor sociale ºi existenþiale, în carearma cuvântului are puterea de a deconspira cara-

catiþa aface ri -lor oneroase,realizatã deun comer-ciant al locu-lui (Poetul ºicârciumarul).O altã schiþã,

Cum l-am cunoscut pe Echim, autorul prezintã osecvenþã din viaþa de student a naratorului, cândprietenia cu Echim, l-a ajutat sã treacã examenulde istoria literaturii. În aceeaºi tonalitate aevocãrilor, schiþa Naºul, dedicatã memoriei luiStepan Tcaciuc, descrie felul în care naratorulsubiectiv a decis sã-l cheme pe Tcaciuc sã-iboteze fiul.

În ultima parte a cãrþii, comedia de moravuricare dã ºi titlul cãrþii, Ibovnice cu ochi deMaramureº, dezvãluie tarele morale ale indi-vizilor dornici de a gãsi plãceri în afara relaþiilorfamiliale. Scriitorul gândeºte o întreagã încrengã-turã a relaþiilor extrafamiliale, ce însã nu reuºescsã distrugã ideea de familie. Ionaºcu Gorun, þa pi -nar, Floare, soþia lui, Lupu Ciomag, tânãr gospo-dar, Iza, nevasta lui, Codru Topor, pãdurarul satu-lui ºi baba Drãgulina, vrãjitoarea satului suntpilonii cu ajutorul cãrora autorul brodeazã multi-ple legãturi extraconjugale caracterizate prinimprevizibilitate ºi prin identificarea adevãrateiiubiri în afara cãsãtoriei. În acest pãienjeniº,existã cineva care ºtie sã profite din plin. Pentru apãstra secretul, încornoratul Ionaºcu Gorun acu-muleazã o sumã consistentã.

Izvorâtã din dorinþa de a oferi o filã din istoriaspiritului ucrainean, Mihai Traista, prin aceastãcarte, surprinde autenticitatea unei lumi veridice.Ar haismele ºi regionalismele, precum „bo -sorcoaie“, „aºchimodia naibii“, „hoaºcã“, „potlo -gari“, „procletul“, „bitangã“, „mironosiþã“ etc. aurolul de a întãri o oglindã fidelã a specificului vre-murilor îndepãrtate, dar ºi al celor imediate.

Gheorghe ANDRAªCIUC

Ibovnice cu ochi de Maramureº

Aºadar, aceasta-i toamna!Nu doamna aceasta bãtrânã, ci aceastã

copilã de zece luni. Sã mã ierte nevoia de cuvinte dacã mã înºel,

dar eu aºa o vãd.Sã nu se supere, Fiindcã pânã nu demult eu am locuit într-o

varã, Anotimp care încã îmi mai licãre prin minteAminte sã-mi aducã Cã vara e mama sãracilor,Te îmbracã – te dezbracãDe costumul lui Adam;Te hrãneºte – te perpeleºte Cu gândul la cea mai potrivitã metaforã a

„cãderii”: Mãrul pe care-l poþi culege din cel mai

apropiat pom de tine.

O milã veselã mã cuprindeCând îi citesc toamnei mele versuri din

Topârceanu -Îmi trezeºte pofte de întâmplãri cu pufuleþi De pãpãdii la pachet!

Sã mã ierte timpul roadelor îmbelºugatePentru câte licitaþii îmi scapã într-o secundãªi flãcãul tomnatec din mine îmi face pãrul

mãciucã, De ciudã - sperând ca toþi ceilalþi pomi

fructiferi din mine Sã rodeascã, aºa ca peste noapte sã mã

autorecoltez: ªmecher de România în regie proprie! Sã mã ierte vechea mea dragoste de avutul

obºtescCã pe cea faþã de soþia mea eu o consider

prima. Pe vatra trãirii în doiMai rezistã doi cãrbuni arzãtori la inimã:

dragostea ºi fidelitatea.Sã mã iertaþi, oamenilor, Tu, Adevãrule, sã mã ierþi, Fiindcã nu v-am acordat prea mare atenþie

vreme de trei trimestre Furat fiind de criza zilei la TV;

Tot mai puþin am vãzut revãrsatul zorilor.Nu mã condamnaþi, nici tu nu mã

condamna, suflete-al meu, Cã destul de rar te-am bãgat în seamã; sã mã

ierþi Cã nu pot fi cu tine pretutindeni; ºtiu Cã a fi (p)om roditor pe placul unora este

egal cu a fiP(om) disponibilizat în vistieria altora – Drept compensaþii bãneºtiVoi suporta la timp nevoia de a mã purta cu

mãnuºi: Va surveni în mine odatã cu plata de

întreþinereLa frigul iernii…Vezi doar, cã la bloc lumina pe hol e-o

lampã micã.Înþelegi, probabil, cã uºa e în mine închisã.Nu trage de clanþã,

Nu-þi suna creierul, clãnþãnind din dinþi –Cel care se crede vesel ca mine toamna, Cel care a râs, cel care m-a îmbrãþiºatAstãzi, mâine va fi ieri – ºi-am plecat tustrei La Saturn, spre sfârºit de acest octombrieSã îndeplinim cu succes programul: Marea pentru toþi.

Mihai MATEICIUCMihai MATEICIUC

Rapsodie detoamnå-iarnå


Stimate Domnule Preºedinte,Stimaþi colegi,

Vreau, înainte de toate, sã-l felicit, în numeleUcrainei, pe domnul John William Ashe pentrualegerea sa ca preºedinte al sesiunii a 68-a a AdunãriiGenerale a ONU.

Vã doresc, domnule Preºedintele, succes ºi oactivitate prodigioasã în aceastã înaltã funcþie.

Doamnelor ºi domnilor,Tema actualei sesiuni „Agenda de dezvoltare

post-2015: definirea cadrului de acþiune“ este, fãrãîndoialã, importantã pentru fiecare þarã membrã aONU. Timpul rãmas pânã la îndeplinirea Obiec -tivelor de Dezvoltare ale Mileniului, stabilite de noise scurge continuu. ªi elaborarea planului ambiþiosde acþiuni „Post-2015“ devine o sarcinã tot maiurgentã a comunitãþii internaþionale. Mã bucurã fap-tul cã activitatea practicã de realizare a acestui plana început. Despre intensitatea ei vorbesc cele douãacþiuni desfãºurate zilele acestea. Este vorba deAcþiunea Specialã a Adunãrii Generale a ONU deexaminare a stadiului de îndeplinire a Obiectivelorde Dezvoltare ale Mileniului ºi ºedinþa inauguralã aForumului politic la nivel înalt pentru dezvoltareadurabilã.

Am convingerea cã paºii pe care îi aveþi învedere, domnule Preºedinte, vor permite sã acce -lerãm substanþial, chiar în cursul sesiunii a 68-a aAdunãrii Generale, activitatea privind formulareaobiectivelor de dezvoltare pe perioada ce urmeazã.

Unul dintre elementele importante ale acesteiactivitãþi apreciem cã este mecanismul inovator alconsultãrilor naþionale care se realizeazã cu succes ºiîn Ucraina.

Ucraina este pegãtitã sã se implice total ºi cumaximã eficienþã în aceste procese extrem de impor-tante pentru comunitatea internaþionalã.

Tema energeticii stabile ca element pe ordinea dezi a „Post-2015“ are pentru noi o importanþã deose -bitã. Noua abordare inclusivã a acestei probleme tre-buie sã asigure luarea în considerare complexã aaspectelor de securitate, sociale ºi de mediu.

Numai aceastã abordare contribuie la asigurareadezvoltãrii durabile a energeticii mai ales când vor-bim despre eficacitatea ºi securitatea energeticiinucleare.

Acestui obiectiv îi va servi dezvoltarea în conti -nuare ºi acþiunile comune vizând punerea în aplicarea rezultatelor Summitului privind folosirea sigurã ºiinovativã a energiei nucleare care a avut loc la Kiev,în luna aprilie 2011.

Ucraina, care a trecut prin cea mai mare avarienuclearã din istoria omenirii - Cernobâl - este foarteconºtientã de prioritatea problemelor de securitateecologicã, de protejarea sub toate aspectele a mediu-lui înconjurãtor, de valorificarea raþionalã aresurselor de apã.

Facem apel la þãrile membre ale ONU sã intensi-fice colaborarea internaþionalã în acest domeniu încadrul marcãrii, în acest an, a Anului internaþional alcolaborãrii în domeniul apelor ºi a 20 de ani de lainstituirea Anului Internaþional al Apei.

Stimaþi colegi, Ucraina îºi va face ºi de acum înainte cu conºti-

inciozitate „tema pentru acasã“ în vederea atingeriiObiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului la nivelnaþional.

Dorim sã consolidãm dinamica pozitivã existentãla mulþi indicatori-cheie ai dezvoltãrii naþionale.Între aceºti indicatori se numãrã combaterea sãrãciei,asigurarea unui învãþãmânt de calitate, protejareamediului, îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a mamelor,reducerea mortalitãþii infantile etc. (...)

Aspiraþiile Ucrainei de integrare europeanã cavector hotãrâtor al dezvoltãrii le privim tot prin pris-

ma dezvoltãrii stabile. Ucraina îºi aduce contribuþiala proiectul Europa Mare care va uni interesele ºiobiectivele dezvoltãrii þãrilor din estul ºi vestul con-tinentului nostru.

Cred cu tãrie cã semnarea, în noiembrie a.c., aAcordului de asociere între Ucraina ºi UE, concomi-tent cu crearea zonei atotcuprinzãtoare ºi aprofun-date de liber schimb vor constitui un instrumentimportant de ridicare a bunãstãrii cetãþenilor ucrai -neni ºi vor contribui, implicit, la atingereaObiectivelor de Dez vol tare ale Mileniului.

Stimate doamne ºi stimaþi domni,A devenit deja o axiomã teza potrivit cãreia asi -

gu rarea dezvoltãrii stabile nu este posibilã fãrãmenþinerea eficientã a securitãþii internaþionale. Larândul sãu, o pace stabilã nu este nici ea posibilã fãrão dezvoltare stabilã.

Evenimentele petrecute în perioada de dupã dez-baterile precedente au arãtat clar cã lumea de astãzieste contradictorie ºi schimbãtoare. O lume care, înpofida eforturilor noastre comune, nu s-a înscris, dinpãcate, pe o traiectorie mai dreaptã ºi mai sigurã deafirmare a pãcii universale. Mai mult decât atât, con-form Indicelui global al pãcii, lumea noastrã a deve -nit mai puþin sigurã decât acum cinci ani. Una din trecele mai dureroase probleme de securitate este, as -tãzi, conflictul civil din Siria care, din nefericire,capãtã tot mai mult particularitãþi ale unui conflicttransfrontalier ºi se transformã într-o sursã de pericolde dimensiuni regionale.

Vãrsarea de sânge ºi suferinþele populaþiei civile- femei ºi copii, peste o jumãtate de milion de refu-giaþi ºi persoane mutate, zeci de mii de cetãþeni strã -ini aflaþi în zona de pericol nu-ºi au nicio justificare.

Trebuie sã facem tot ce depinde de noi pentru acalma durerea, pentru a localiza ºi vindeca cât mairepede rana deschisã a acestui conflict.

Ucraina a întins o mânã de ajutor poporului siri-an printr-o serie de mecanisme ale ONU. Facem,astãzi, apel la întreaga comunitate internaþionalã sãse alãture acestei misiuni umanitare.

Salutãm planul de plasare sub controlul comu-nitãþii internaþionale a arsenalelor de arme chimicesiriene ºi de distrugere a acestora, elaborat de Rusiaºi SUA. În acelaºi timp, Ucraina este convinsã cãrea li zarea cu succes a acestui plan ne dã speranþa cãacest conflict poate fi localizat, lãsând loc pentrureglementarea lui politico-diplomaticã. (...)

Stimaþi colegi,Cred cã ne stã în putere sã facem lumea mai sigu rã.Pentru Ucraina, idealurile de pace, de convieþuire

paºnicã a naþiunilor nu sunt cuvinte goale, ci un ghidla care raportãm toate acþiunile noastre pe arenainternaþionalã din momentul obþinerii independenþei.

Acest imperativ se aflã la baza fiecãrui pas, afiecãrei iniþiative a statului nostru pe arena inter-naþionalã.

Un exemplu concret îl constituie preºedinþia dinacest an a Ucrainei în OSCE - cel mai mare foruminternaþional regional. Apreciem cã aceastã misiunede onoare ºi responsabilitate este, în primul rând, opârghie de consolidare a securitãþii ºi stabilitãþii înEuropa.

De aceea, atenþia deosebitã a preºedinþieiUcrainei în OSCE este concentratã asupra reglemen-tãrii conflictelor vechi ºi reluãrii controlului asupraarmelor convenþionale în spaþiul OSCE, lupteiîmpotriva comerþului cu carne vie ºi asupra altorprobleme stringente ale organizaþiei.

Subliniez faptul cã în aceste domenii s-a realizatun progres semnificativ chiar dacã el a fost deocam-datã limitat. (...)

Stimaþi colegi,În 2014, se împlinesc 20 de ani de când Ucraina

a aderat la Acordul privind neproliferarea armelornucleare ca stat fãrã aceste arme.

Renunþând la arsenalul sãu de arme nucleare,care în acel moment era al treilea ca putere din lume,statul nostru a adus o contribuþie fãrã precedent ladezarmarea nuclearã globalã.

Ucraina, Rusia, Marea Britanie ºi SUA au semnatatunci Memorandumul de la Budapesta privindgaran þiile de securitate pe care, ulterior, le-au confir-mat Franþa ºi China.

Având în vedere importanþa istoricã a acestorevenimente ºi þinând seama de ultimele tendinþe alar-mante în ceea ce priveºte dezarmarea nuclearã ºineproliferarea, Ucraina va iniþia chiar în cursul aces-tei sesiuni a Adunãrii Generale o conferinþã tematicãreprezentativã. Ne aºteptãm ca la acest forum sã par-ticipe þãrile garante, þãrile care au urmat exemplulUcrainei ºi toate pãrþile interesate.

Aºteptãm ca în anul care vine sã se desfãºoare cusucces, la Haga, Summitul privind securitateanuclearã. Ucraina doreºte ca prin acest forum globalsã se obþinã rezultate calitativ noi ºi face apel la toateþãrile sã-ºi aducã contribuþia la acest deziderat.

Stimaþi colegi,Ca þarã cu ieºire la mare, Ucraina continuã sã facã

eforturi pentru asigurarea securitãþii navigaþiei ºilup tã împotriva pirateriei. Vom continua sã ne adu -cem contribuþia la consolidarea pãcii prin partici-parea noastrã activã la misiunile ONU în „punctelefierbinþi“ ale lumii.

În cei peste 20 de ani de participare la acþiunile demenþinere a pãcii sub egida ONU, Ucraina ºi-a aduscontribuþia la peste 20 de operaþiuni.

Astãzi sunt de actualitate consolidarea ºi extin-derea acestei esperienþe mai ales în misiunile ONUîn Republica Democraticã Congo ºi în Coasta deAzur.

În acelaºi timp, nu putem sã nu observãm ºi uneleprobleme care existã, în prezent, în activitatea demen þinere a pãcii sub egida ONU.

Împreunã cu celelalte þãri contributoare la „cãº -tile albastre“ vom continua sã lucrãm la rezol va realor, îndeosebi în sfera care þine de asigurarea mobili -tãþii ºi a securitãþii aviatice a operaþiunilor, precum ºide protecþia juridicã a militarilor ºi de cercetarea de -lic telor care se comit asupra lor.

Doamnelor ºi domnilor,Statul nostru este fidel sistemului de securitare

colectivã, stabilit prin Statutul ONU, sistem care s-adovedit a nu avea o altã alternativã ºi care va consti-tui pe mai departe baza ordinii în lume.

Stimate domnule Preºedinte, Ucraina susþine in -ten þiile Dvs. ferme de a realiza schimbãri demultaºtep tate în procesul de reformare a ONU. Deosebitde importantã este, în opinia noastrã, obþinerea câtmai rapidã a unor progrese în ceea ce priveºte mo -der nizarea Consiliului de Securitate al ONU. Ne pre-ocupã cu atât mai mult actuala stagnare a procesuluide negocieri.

Aº dori sã reconfirm ºi cu aceastã ocazie disponi-bilitatea Ucrainei de a discuta toate ideile de actuali -tate privind reformarea Consiliului de Securitate, înstare sã accelereze realizarea schimbãrilor demultaºteptate. Suntem de pãrere cã reforma trebuie sãþinã neapãrat seama de interesele legitime ale tuturorgrupurilor regionale, inclusiv ale celui est-european.Este necesar ca statele din regiunea noastrã sã obþinãun loc suplimentar de membru nepermanent al Con -siliu lui de Securitate lãrgit.

Stimate domnule Preºedinte,Stimate doamne ºi stimaþi domni,Avem toate premisele pentru ca sesiunea a 68-a a

Adunãrii Generale sã intre în istorie ca una dintrecele mai fructuoase din întreaga activitate a ONU -prin cipala organizaþie politicã ºi cea mai reprezenta-tivã din lume. Am ferma convingere cã stã în putereacomunitãþii de naþiuni sã realizeze acest obiectiv.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

uuccrraaiinnaa -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

DD ii ss cc uu rr ss uu ll pp rr ee çç ee dd ii nn tt ee ll uu ii uu cc rr aa ii nn ee ii ll aa dd ee zz bb aa tt ee rr ii dd ee pp oo ll ii tt ii cc åå

gg ee nn ee rr aa ll åå aa ll ee ss ee ss ii uu nn ii ii aa 66 88 -- aa aa aa dd uu nn åå rr ii ii GG ee nn ee rr aa ll ee aa oo nn uu

cu oct 2013.qxd

Documents