brosura surdu interior:layout 1.qxd

60

Upload: dangdien

Post on 01-Feb-2017

237 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: brosura surdu interior:Layout 1.qxd
Page 2: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

„Cred în Bunul Dumnezeu, în roadele pămâtului şi în liniştea familiei“

Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

„BinecuvântareaPreafericitulu Patriarh Teoctist dupăslujba ţinută la Bucureşti împreună cu Papa Ioan Paul al II-lea, ocazie cu care i-a fostdăruită Papei cartea cecuprinde numele tuturor preoţilor care aumurit în închisori în perioada 1944 - 1989.Această carte a fosttipărită cu sprijinul meu,al Angelei şi ai altor pri-eteni creştini.“

SFÂNTA CUVIOASĂPARASCHEVA pe tron, ocrotitoarea Moldovei,icoana de pe frontispi-ciul Episcopiei Romanu-lui.Episcopia Romanului asărbătorit recent 600 deexistenţă în slujba creşt-inătăţii.Ştefan cel Mare, în anul1466, a construit CetateaNouă în şes, unde veneaîn fiecare an după SfântaÎnviere a Domnului şifăcea o verificare a stăriide pregătire a armateide răzeşi.

Page 3: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

„Cred în Bunul Dumnezeu, în roadele pămâtului şi în liniştea familiei“

1Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

O data cu introducerea votului uninominal, începând din acest an, PSD+PCvă propune oameni şi nu liste!

Din respect pentru dumneavoastră, în această broşură mi-am deschis sufletulfaţă de voi, alegătorii mei şi pentru că aşa mi-e firea, şi pentru că, eu dacă aşfi în locul dumneavoastră, aş vota un om pe care îl cunosc şi ştiu că poate să facece a promis, un om care de o viaţă a fost alaturi de truditorii satelor.

Broşura cuprinde două părţi. În prima parte vă prezint Povestea vieţii mele,iar în cel de al doua parte Programul de Dezvoltare Durabilă a Colegiului 6pe care l-am numit cu pioşenie “Ştefan cel Mare”.

Cele 19 comune care fac parte din Colegiul 6 vor avea doar un deputat şidoar un senator. Alegeţi pe cei mai buni!

Surdu Soreanu Raul Victor

Page 4: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

„Pământul rodeşte şi oameni“

2 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

„Familia este inima mea. Cu Angela, copii şi nepoţii noştri.

SFÂNTA FAMILIE“

„Străbunica,bunica, mama,

tata, unchii, vărulşi fraţii, înainte de

toamna blestemată

a confiscăriiaverii“

Page 5: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

„Pământul rodeşte şi oameni“

3Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

„Casa mea-i un cântec Cu acorduri ample...“

Seminarul „Sfîntul Gheorghe“ din Roman, carea dat lumii creştine o bună parte din marea familie a slujitorilor Bisericii întru Cristos.Preotul Ion Antoci: Domnule ministru Surdu, să vă dea Dumnezeu sănătate pentru că prinstrădania şi puterea pe care v-a dat-o Dumnezeuaţi redat Bisericii clădirea Seminarului, în urmaunei audienţe a Prea Sfinţitului Episcop Eftimie.

Page 6: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

„Pământul rodeşte şi oameni“

4 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Page 7: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

5Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Povestea vieţii mele

PărinţiiM-am născut la Iaşi, în anul 1947,

anul de vârf al foametei de după război,într-o familie de oameni înstăriţi, pro-prietari la acea vreme a câtorva zeci dehectare de pământ în Bucium, epicen-trul binecunoscutei podgorii. Fermaviticolă, cu toate cele specifice, a fost,până la un moment dat, leagănul

copilăriei mele, devenind mai târziu,cum era şi firesc, vocaţie şi carieră.

Părinţii mei au fost una dintre com-binaţiile extrem de rare ale acelor tim-puri. Tata era ţăran get-beget, fiu derăzeş, dar cu o educaţie de excepţie. Afost absolvent „Magna cum Laude” alSeminarului din Huşi şi al Facultăţii deTeologie din Cernăuţi, Licenţiat înTeologie, Filozofie, profesor, până la

„Eu nu trăiesc în trecut, dar un om fără trecut este ca

un pom fără rădăcini“

Page 8: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

6 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

război, la Seminarul “VeniaminCostache”. Dar, totuşi, a rămas în su-

fletul său ţăran declarat, până în ultimaclipă a vieţii.

Pe câtă vreme mama, fiică de oa-meni cu stare, descendentă a uneia din-tre familiile fondatoare a MişcăriiJunimiste şi a celebrei Bolta Rece dinIaşi, cu o educaţie pe măsură, era ab-solventă a celebrei “Notre Dame deSion” din Iaşi. După canoanele vremiişi după părerea de nestrămutat a

bunicii, ea ar fi meritat, ca soţ, oricealtceva numai nu un ţăran, fie el oricâtde şcolit.

Tata, înalt şi frumos ca un brad

Viaţa însă bate filmul, iar dragosteamută şi munţii din loc. Tata, pe lângăşcoală, mai avea şi alte argumente: eraun brad de bărbat, înalt şi frumos ca unzeu, iar pe deasupra mai şi cânta dum-nezeieşte la vioară şi din gură.

La plimbare, în zona Teiuluilui Eminescu, bunica îi explica mamei de ce nu

trebuie să se mărite cu tata

Ca o zi de primăvarăCând vezi câmpul înfloritAşa-i viaţa-n a mea ţarăDulce-i, dulce-i de trăit.

Aici vine ca să scoată Rândunica puişori,Aici cântă vara toatăAdunând nectar din flori.

Iar când frunza veştejeşteŞi când suflă al toamnei vântSuspinând se depărtează De al nostru sfânt pământ.

Doamne apără a mea ţarăŞi pe-ai ei bravi luptători,După fiecare iarnă Să-i aduni iar la izvor,Pridvor,De dor”.

Unul dintre cântecele prin care tatami-a transmis dragostea de ţară şioameni!

Page 9: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

7Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Era înzestrat cu un talent şi cu o sen-sibilitate ieşite din comun, la care s-auadăugat studiile de muzică de la Semi -nar. Toate acestea l-au făcut pe mareleviolonist Ion Voicu să-i dăruiascătatălui meu o vioară de mare valoare, oCremona autentică. Aşa se explică,

probabil, că „sărmana” mama a cedatîn ciuda opoziţiei draconice a buniciişi visul a devenit realitate după cele-brarea cununiei la Biserica MânăstiriiCetăţuia din marginea Iaşiului. Naşiide cununie ai părinţilor mei au fostpărintele Constantin Nonea, Vicarul deatunci al Mitropoliei Moldovei şi Bu-covinei - autor al romanului “Copii,babe şi moşnegi” - şi Ştefan Cortez(Conu Fănică), nimeni altul decât tatălmezzosopranei Viorica Cortez Gu -guianu. Tot ei, împreună cu alţii, au

fost şi naşii mei de botez (aşa se ex-plică şi faptul că am o grămadă deprenume, fiecare naş ţinând morţişsă-mi atribuie unul).

Au urmat, pentru tânăra pereche,câţiva ani grei de lipsuri datorate, în

Tata cânta dumnezeieşte din gură şi lavioara Cremona primită în dar de la

marele violonist Ion Voicu

Deşi tata a fost printre puţiniisupravieţuitori dintre ofiţerii plecaţi

pe front, deşi a fost veteran de război,nimic nu a contat: le-a luat TOT.

Mai puţin SUFLETUL!

Page 10: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

8 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

mare parte, crizei generale de dupărăzboi. Printre puţinele bucurii din vre-mea aceea erau neuitatele seri de mu -zi că. La un moment dat, o conspiraţiea câtorva dintre naşi (Fănică Cortez,farmacistul Beceanu şi alţii) s-a soldatcu apariţia în casă a unui pian vienez,dar al naşilor pentru fini. Pentru ca acelpian să fie băgat în casă, a fost nece-sară demolarea totală a unei ferestre şiapoi refacerea ei.

De la sosirea pianului, serile demuzică au căpătat o altă culoare, iaruna din cele mai preţioase amintiri,prin care mă întorc cu nostalgie în acelloc binecuvântat, este imaginea tatăluimeu la vioară şi a mea şi a fraţilor meiCristian şi Gabriel la pian. Muzicane-a fost, ani de-a rândul, cântec deleagăn mie şi fraţilor mei.

Bunica Irina, era o femeie de obunătate fără seamăn, care a trăit într-ocontinuă rugăciune către Dumnezeu şicare s-a stins ca o sfântă, păstrând custrăşnicie toate posturile. Când amcrescut mai mărişor, o aşteptam cunerăbdare să taie cozonacii şi să nelase să ciocnim ouă roşii după slujbaÎnvierii Domnului. De la ea mi-arămas în minte două expresii pe carenu le-am mai întâlnit în altă parte pânăla ea: “tigaie înfruptată“, adică tigaieîn care se gătise ceva de frupt şi “şaptesate n-au ce-ţi face dacă taci şi le daipace”.

Cu toate că au tăcut şi au împrăştiatîn jurul lor numai pace, bunicii şipărinţii mei au fost printre ultimii ex-

ponenţi ai acelei societăţi atât de bla-mate de ideologia comunistă. Oamenicare, datorită confortului oferit de lipsagrijei zilei de mâine, îşi permiteauluxul de a avea principii, maniere ele-gante, conduită morală ireproşabilă,cuvânt şi onoare. Îşi permiteau luxulde a nu minţi niciodată, indiferent deconsecinţe, oameni care azi sunt din ceîn ce mai rari şi ale căror principii şivalori au murit odată cu ei şi cu so cie -tatea lor de modă veche. Perioadaaceea, care în amintirile mele are opronunţată tentă de roz, a fost, din pă-cate, foarte scurtă.

Toamna blestematăDeasupra ţării au început să se

adune norii negri ai unei lungi toamneblestemate care mi-a otrăvit copilăria,apoi adolescenţa şi tinereţea. Într-osingură zi, bunicilor şi părinţilor meile-a fost luat totul: pământul, casele,caii, cramele cu tot cu butoaiele plinecu vin. Sărmanii! Habar n-aveau ce-iaştepta!

Pentru părinţii şi bunicii noştri a în-ceput un calvar care nu avea să sesfârşească decât odată cu vieţile lor.Exilaţi la marginea societăţii, au fostlipsiţi până şi de dreptul de a muncipentru a-şi câştiga existenţa datorităapartenenţei lor la acele clase carenu-şi mai aveau locul în noua socie -tate. Pentru că tata fusese popă, iarmama chiaburoaică, au trăit un timp lalimita cea mai de jos a exis-

Page 11: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

9Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

tenţei umane, făcând eforturi supra -ome neşti pentru a ne feri pe noi, copiii,de foame şi frig.

În disperare de cauză, tata s-a anga-jat ca zilier la gostatul care se înfi-inţase pe fostul nostru pământ. Înaceste condiţii am început şcoala pri-mară de unde, odată cu primul

Abecedar gratuit, am luat, tot gratuit,o frumuseţe de colonie de păduchicare, probabil, erau tot de origine

bolşevică. Din acest motiv,

una din cele mai persistente amintiridin şcoala primară este aceea anenumăratelor băi cu leşie şi petrollampant.

În regim de cazarmă militară

Am urmat apoi cursurile LiceuluiInternat „Costache Negruzzi” din Iaşi,„Bastilia” cum i se zicea pe atunci, nudoar din cauza aspectului exterior defortăreaţă de nepătruns, cât mai ales aregimului de cazarmă militară impusîn interior. Uniforme, şepci, matricoleşi un stat major de pedagogi care necârpeau zdravăn ori de câte ori călcamîn străchini. Şi totuşi liceul internatrămâne cea mai bună perioadă de edu-caţie: severă, dar eficientă. Profesoriierau profesori, cartea era carte, ordineaşi disciplina au intrat în sânge la zecilede mii de absolvenţi printre care Calis-trat Hogaş, Radu Beligan, PetreBoişteanu şi mulţi, mulţi alţii care audevenit figuri celebre. Învoirile în oraş,acordate pe criterii de excelenţă, eraula fel de rare ca şi zilele în care, la can-tină, ni se servea altceva decât varză,cartofi sau fasole. Totuşi, chiar şi acesteînvoiri deveneau adeseori inope rantedatorită sărăciei lucii: eram câte treisau patru colegi la o pereche de pan-taloni, sau la o cămaşă mai acătării.Din acelaşi motiv, vacanţele mi le pe-treceam la Gostat, alături de fraţii mei,la săpat sau la defrişat fosta noastră pă-dure şi fostele noastre livezi. Astfel, cu

Tata absolvent de facultate, a devenit muncitor

zilier la IAS

Page 12: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

10 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

preţul muncii de o vară am putut să-micumpăr o pereche de pantaloni, iarvara următoare un ceas “Vostok“.

Între timp, pe plan social, lucrurilese mai schimbaseră, iar tata a fost“avansat” de la zilier la muncitor per-manent (acum repara maşini de stro-pit), iar mama - doctor la două dinmarile universităţi ale lumii, cu -noscând perfect cinci limbi străine - afost angajată, după nenumărate exam-ene şi intervenţii, pe un post de munci-tor-traducător la Institutul Agronomic“Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi,atunci când “clarvăzătoarea” condu -cere a observat, într-un sfârşit, că înlume se vorbesc şi alte limbi, nu numairomâna şi rusa.

Pariul cu viaţaCam tot atunci am început studiile

la Facultatea de Horticultură aaceluiaşi Institut, dragostea mea neţăr-

murită pentru pământ şi ura sălbaticăpe care o nutream pentru sărăcie con-stituind probabil motivele pentru care

am absolvit cursurile fa cul -tăţii ca şef de promoţie, înanul 1970, când am deve -nit ţăran cu carte.

Dar, în pofida acestorrezultate, în pofida reco-mandărilor călduroase aleprofesorilor mei – cărora leport o reverenţioasă şi adân -că recunoştinţă -, ori gineamea socială “nesănătoasă”

şi-a spus din nou cuvântul şi am fostrepartizat la cel mai amărât C.A.P. dinjudeţ, la Grozeşti, situat pe malul Pru-tului, la cam 50 de kilometri de Iaşi.

Am convins conducerea de atunci,deoarece eram specialist în horticul-tură şi am lucrat un an ca şef de fermăla CAP Răducăneni, unde am primit ofermă vitipomicolă şi unde, într-un ande zile am plantat 20 de hectare de vie.Comuna Răducăneni din judeţul Iaşieste una vestită şi are o populaţie de re-ligie ortodoxă şi catolică. Aici am în-văţat cum se poate convieţui într-operfectă dragoste de Dumnezeu şimi-am propus ca toată viaţa să caut caoamenii să se înţeleagă, să nu se certeşi mai ales să nu se urască. Aici am în-văţat valoarea unui principiu de viaţă:„Vorba dulce, mult aduce!”. Împreunăcu mentorul meu profesional, acad.prof. Valeriu Cotea –fost vicepreşe -dinte al Oficiului Internaţional al Vieişi Vinului -, am redescoperit

Acelaşi lucru făceam şi noicând veneam de la şcoală sauîn vacanţe pentru a ne puteacumpăra uniforme şi bocanci

Page 13: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

11Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

vestitul soi Busuioaca de Bohotin, pecare domnia sa l-a înmulţit pe o plan-

taţie de prestigiu în Huşi, precum şi înalte podgorii din ţară. În anul 1987,când eram director la Direcţia AgricolăIaşi, am plantat şi în Răducăneni 36 dehectare de Busuioacă de Bohotin.După un an de muncă la Răducăneni,n-am scăpat de Grozeşti şi am fost pro-movat inginer şef la acest CAP. Înscurt timp, am fost ales şi preşedinte alCAP Grozeşti, unde am muncit 10 ani.

Când m-am prezentat la post, sediulera o casă mare, din chirpici, între

noroaie. Atâta noroi ca la

Grozeşti, în Lunca Prutului, nu am maiîntâlnit niciunde. Sediul CAP aveamai multe birouri şi o imensă sală deşe dinţe, dar cu geamurile şi acoperişulsparte. Am primit o cameră de locuit,un birou în care se afla o măsuţă, unpat de fier (ţambal, cum i se spunea înarmată), iar pe podea un morman deacte şi registre (actele C.A.P.-ului)îngălbenite de intemperii, printre careo armată de şoareci şi şobolani săreauparcă pregătindu-se de JocurileOlimpice. Recunosc, prima reacţie afost aceea a unui băieţandru copleşit despectacolul dezolant, iar câtevalacrimi, pe care nu le-am putut în-frânge, mi-au apărut în colţul ochilor.Poate că acela a fost momentul în caream făcut pariul cu mine şi cu viaţa.

Muncă, muncă şi iar muncă

În anul 1971, doar comuna Grozeştinu fusese rasă de pe faţa pământului deinundaţiile catastrofale produse derâurile Prut şi Jijia, între anii 1969-1971. Comune întregi ca Drânceni,Zberosia, Scoposeni, Gura Bohotinu-lui ş.a. fuseseră distruse complet de in-undaţii. Ne-am apucat de treabăîmpreună cu cei peste 5000 de săteni,dar în anul 1972, în luna martie, s-arupt digul Prutului şi am pierdut un satîntreg, Sălăgenii Noi, cu 280 de case,din care mai rămăsese un singur stâlpde beton pe care era un cuib de barză.Cu ajutorul ţăranilor m-am opus

Academicianul ValeriuCotea, cel care a luat, în maimulte rânduri, apărareapărinşilor mei şi a familieiCortez

Page 14: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

12 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

mutării comunei Grozeşti şi, în patruani de zile, am făcut un dig în jurulcelor trei sate care mai rămăseseră şi amajorităţii terenului agricol. Ion Ili-escu nu mi-a fost nici naş, nici dădacă,ci, dimpotrivă, am avut multe păreridiferite după Revoluţie, privind re-punerea în drepturile de proprietate aţăranilor, dar adevărul istoric este unulsingur. Dacă nu era Ion Iliescu să fimobilizat mii de oameni şi utilaje dinIaşi, satele de pe malul Prutului, atâteacâte mai rămăseseră ar fi fost rase depe faţa pământului. Am refăcut fermade vaci şi de oi, amconstruit o seră şi30 de hectare desolarii. În câţiva aniam făcut dinCAP-ul Grozeşti, care la sosirea meaavea la bancă datorii de 4 milioane delei, în banii de atunci, o unitate de elităcare obţinea profit, transformând co-muna Grozeşti, dintr-o localitate cubăjenari prigoniţi pe malul Prutului,într-un sat înfloritor, cu oameni gospo-dari, aşezaţi la casele lor solide, la adă-post de inundaţii şi viituri. Tot atunciam început să lucrez la teza de doc-torat, având ca material didactic celecâteva mii de hectare de teren aleCAP-ului şi ca îndrumători, pe lângăfoştii mei profesori, oameni dinGrozeşti, artizani de necontestat ai tu-turor realizărilor mele, oameni carem-au înţeles şi sprijinit, care au datviaţă ideilor mele, oricât de trăsnite, deieşite din tipare, păreau ele la un mo-

ment dat. Unele dintre ele au fost Fa -brica de saci din deşeuri de fibre sinte -tice, la care lucrau în trei schimburi110 femei, sau o instalaţie de biogazdin dejecţii de animale. Am renunţat lasala de şedinţe a CAP-ului şi, cu nişterăzboaie de ţesut date la reformă, cuajutorul lui Ion Saicu, directorul CFSIaşi, am făcut făbricuţa. “S-a scrântitdomn’ inginer! Cine Dumnezeu a maipomenit fabrică pe coclaurii ăştia?!”,bodogăneau pe sub mustaţă groze -ştenii mei. Dar fabrica s-a făcut şi afost una din cele şapte minuni de laGrozeşti, pe lângă digul Prutului, ală-

Perioada petrecuta la Grozeştim-a ajutat să obţin titlul dedoctor în ştiinţe agricole

Page 15: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

13Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

turi de asfaltarea drumului, ferma devaci şi oi, serele şi solariile de legume,plantaţia de căpşuni şi altele. Întremine şi grozeşteni s-a stabilit o legă-tură sufletească de care mi-am datseama chiar şi după 20 de ani, anul tre-cut, când am împlinit 60 de ani şi cândun grup de săteni, în frunte cu primarulcomunei, a venit acasă să mă felicite şisă-mi înmîneze „Diploma de Cetăţeande Onoare” al comunei Grozeşti.Dumnezeu să-i aibă în pază!

Sigur că “minunile” pe care le-amfăcut atunci la Grozeşti au ajuns la ure-

chi înalte, iar posesorii acestora ausosit personal în localitate spre a seconvinge la faţa locului. Şi s-au con-vins. În consecinţă, am fost numit di-rector general adjunct al DirecţieiAgricole Iaşi, apoi secretar pentruagricultură al judeţului Iaşi, pentru căpartidul şi-a dat seama că nu se poateface agricultură numai cu activişti departid. Trebuiau specialişti!

Luxul de a fi disidentAşa cum scrie sub portretul marelui

Nicolae Iorga - „Faima rugineşte dacănu se şlefuieşte zilnic cu muncă” -ne-am apucat iar de muncă. Ce era să fifăcut? Să nu accept? Cui i-ar fi folosit?

Am continuat să muncesc în aceleposturi la fel ca şi la Grozeşti fiindcăuram sărăcia la fel de profund cum ourăsc şi acum. Nu-mi puteam permiteluxul de a fi disident fiindcă nu aveamrude în Occident care, eventual, să măţină la adăpost de posibile represalii.

Am tot respectul pentru ceicare au fost disidenţi, fiecareîn felul lui, însă eu nu mi-aş fiputut permite nici un gest defrondă. Nu eram nici singurpe lume. Aveam părinţi, fraţi,copii şi rude cărora le eramdator cu sprijin, nu cunecazuri. I-aş fi aruncat petoţi pe drumuri pentru o cauzăcare, la acea vreme, era abso-lut imposibilă. Disidenţii deatunci cereau schimbarea

regimului, dar, în primul rând, cereausă fie lăsaţi să plece definitiv din ţară.Eu puteam să plec, dar în ce fel le-aş fifost de ajutor alor mei dacă plecam?Mi s-a părut mai de folos să rămân şisă ajut oamenii cât mai mult posibil, dela nivelul funcţiilor pe care le-am avut.Dumnezeu şi o mulţime de oameni îmisunt martori că exact aşa am şi făcut.Desigur că au existat şi mai există încăvoci care clamează că am fost comu-

Page 16: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

14 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

nist. Da, am fost! Am avut carnet, camulte alte milioane de români şi amocupat funcţii destul de înalte în sis-tem. Dar am ajuns la ele numai şinumai prin muncă şi prin afirmare pro-fesională. Ca şi mine, cred că existămilioane de oameni în ţara noastră careau urât acel sistem pentru crunta sără-cie în care ne-am trăit cei mai frumoşiani ai vieţii. Pământul strămoşilor meişi casa în care m-am născut le-amrecăpătat doar de curând, dar aniiaceia cine mi-i mai înapoiază?

„Epoca de aur” şi tabloul lui Frenţiu

Regret că nu m-am născut în 1847,ci în 1947, când în România comu-niştii erau la putere. E uşor să judecioamenii când eşti sătul, instalat con-fortabil într-un fotoliu, când nu ţi-a in-trat niciodată zăpada prin găurilepingelelor, aşa cum mi s-a întîmplatmie, ani la rând, umilit de frig şifoame, dar şi mai umilit de răutateaunor oameni care „reprezentau” peatunci poporul, al cărui duşman eramconsiderat prin naştere. Nimeni nu i-aurât mai mult decât mine, când,împins de mizerie şi de foame, culcamsub tăişul toporului nucii şi cireşiisădiţi de strămoşii mei.

Cu toate acestea, şase ani cât amfost în diferite funcţii de conducere înjudeţul Iaşi, am reuşit să realizez mai

multe performanţe. Am modernizat şiplantat peste 20.000 hectare de vie şipomi, am organizat peste 80.000hectare de pământ arabil, parte compo-nentă a podişului Moldovei, cu lucrăride combatere a eroziunii solului, amplantat peste 20.000 de hectare de pă-dure, din care 12.000 de hectare înjurul Iaşiului, plămânii oraşului dintrecele şapte coline, am modernizat şiconstruit 47 de ferme de vaci, porci şipăsări, am construit două abatoaremoderne, un combinat de morărit şipanificaţie, o fabrică de zahăr, douăcombinate de vinificaţie, o fabrică deulei din floarea soarelui.

Am avut numai satisfacţii în pe-rioada cât am lucrat în conducereajudeţului Iaşi, dar cea mai mai mareeste aceea că nu am uitat de unde amplecat (comuna Grozeşti). Iar în şaseani (1980-1986), cel mai mare obiectival meu a fost să salvez toate comuneledin luncă de pericolul pe care îlreprezentau dezlănţuirile

Toate aceste succese nu le-am realizat singur, ci împreună cuoameni de excepţie, academicieni,profesori universitari, spe ci alişti înagricultură, mecanizatori, ţărani,precum şi cu, din păcate, elevii şi studenţii pe care-i mobilizauorganele de partid şi de stat lastrânsul recoltei.

Page 17: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

15Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Prutului şi ale Jijiei. Voi pomeni în rân-durile care urmează de faptul că de maimulte ori am atras în Grozeşti persoanecare aveau posibilitatea să înţeleagănenorocirea sătenilor. Am atras spe-cialişti şi persoane cu munci derăspundere din acea perioadă, care au

înţeles că dispariţia comunelor de pemalul drept al Prutului nu este numai oproblemă economică, socială şi cultu -rală, este o problemă politică naţio na -lă. În condiţiile în care nu s-ar fi făcutnimic ar fi dispărut satele de pe maluldrept al Prutului şi ar fi rămas numaicele de pe malul stâng.

După inundaţii, câmpul şi satelearătau jalnic. Mai mulţi ofiţeri cugrade înalte în armată, care participaula acţiunile de salvare a satenilor şibunurilor lor cu aproximativ 5-6 mii demilitari, au înţeles situaţia şi în scurttimp, la intervenţia lor, s-a aprobatproiectul de îndiguire a Prutului şi înacest fel cele 14 comune de pe maluldrept al Prutului au putut fi salvate.Proiectul de îndiguire şi regularizare aPrutului (malul drept) şi Jijiei a devenito realitate şi am trecut la lucru. Da-

torită acestui proiect, au

putut fi evitate pierderi de recolte depe 120.000 de hectare din GrânarulMoldovei. În cinci ani, cu o muncă ex-traordinară, am îndiguit Prutul pe toatălungimea lui, de la Câlcea (în aval deGrozeşti) până la barajul de la Şte-făneşti (judeţul Botoşani), am mutatvărsarea râului Jijia în Prut cu 40 kilo-metri mai sus şi, prin îndiguire, dese-care şi irigaţii, am redat oamenilorliniştea din bătătura caselor lor şi rodulpământului (lunca Prutului şi Jijiei).Ca urmare, timp de patru ani la rând,judeţul Iaşi a primit distincţia „OrdinulMuncii clasa I”, iar în anul 1986, vara,la Consfătuirea Grâului, am primit ti-tlul de „Erou al Muncii Socialiste”.

Îmi amintesc cu plăcere că în cîţivaani, oameni cărora le dispăruse com-plet zâmbetul de pe buze, au începutsă-şi reclădească locuinţele afectate deinundaţii, au reînceput nunţile şicumetriile, viaţa şi-a intrat în făgaşulei firesc.

Cu toată rigiditatea regimului deatunci, am făcut de aşa manierăîncât proiectul de regularizare a Prutului şi Jijiei să fie pus imediat în aplicare.

În această perioadă, am văzut înatelierul pictorului Sever Frenţiuun tablou intitulat „Epoca deAur”: o mică pasăre care cloceaun ou mare de aur, iar oul avea omică gaură neagră prin care sevedea că era gol pe dinăuntru.Aveam să înţeleg mesajul acestuitablou ceva mai târziu.

Page 18: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Cu toate acestea, atunci când în con-junctura politică internaţională a în-ceput să mijească speranţa schimbării,n-am ezitat să intru, cu mult înainte derevoluţie, în rândurile celor care au în-ceput să sape la temelia regimului co-munist.

Am alungat sărăciade la Schitu Duca

La debutul anului 1986 autorităţileau început să aibă unele bănuieli înprivinţa mea datorită, probabil, deselormele deplasări la Bucureşti şi în alteoraşe ale ţării. Devenisem ceea ce, întermeni de specialitate, se numea “el-ement nesigur“ şi, sub pretextul unui

incident minor, după primirea titluluide “Erou al Muncii Socialiste”, amfost destituit din funcţia de secretar al

agriculturii şi mutat la C.A.P.-ul SchituDuca, aflat într-o situaţie destul de pre-cară datorită condiţiilor pedoclimaticemai vitrege. Am fost anchetat 21 dezile la Procuratura Generală pentrunişte invenţii de tip bolşevic.

La Schitu Duca am dormit într-o ru-lotă, dar am reuşit să scot din apatieoamenii şi pământul. Am plantat 40 dehectare de vie şi 70 hectare de livadă,ale căror roade au alungat sărăcia depe acele meleaguri. Drept recompensăpentru rezultatele obţinute am primit ocasă, fost canton silvic, undeva în vâr-ful unui deal, în mijlocul pădurii. Amtransformat căsuţa aceea, din starea desemiruină în care se afla, într-un fel demic paradis, leagăn al unor fericite

evenimente din viaţamea. Acolo, sub mascaunor petreceri cu mu zi -că şi partide de vână-toare, au avut locîntâlniri şi s-au organi-zat acţiuni ce aveau săcontribuie la schim-bările ce au urmat. Aşase explică prezenţa mea“surprinzătoare” la Mi -nisterul Agriculturii îndecembrie 1989. Dinpăcate, ce am vrut noi

să facem nu a fost posibil datorităacelora care n-au vrut, în ruptul capu-lui, să renunţe la ciolan, sau la perspec-tiva ciolanului, în favoarea sal v gar dăriiţării şi a conservării uriaşului potenţialeconomic pe care îl avea

Trecerea mea prin lume...

16 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Mereu între ţărani. Cu VasileTimofte, fostul meu căruţaş

Page 19: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

România atunci. Până şi reîntoarcereaBasarabiei la patria mamă, unul dinprincipalele noastre obiective, perfectrealizabil imediat după re vo luţie, s-aizbit nu de refuzul moldovenilor depeste Prut, ci de îndârjirea unora dintreei de a renunţa la ciolan!

Am participat la Revoluţie

În decembrie 1989, după ce am ratatdeclanşarea revoltei populare împotriva

regimului comunist, organi-

zată cu sprijinul soţului fostei secretarea judeţului Iaşi, Maria Ghi ţulică, amplecat la Bucureşti, pentru etapa urmă-toare. Am participat la re voluţie.

Am acceptat postul de ministru se -cre tar de stat al Ministerului Agricul-turii şi membru al primului guverndemocratic. Principala mea misiune afost să redau în proprietate ţăranilorpământul confiscat sub diferite for-mule din 1944 şi până în 1962. Şi amreuşit. Am intrat cu revoluţionarii înMinisterul Agriculturii. Am fost alespreşedinte al FSN în Ministerul Agri-culturii, apoi ministru secretar de statşi membru al Guvernului, calităţi încare am primit în audienţă, din toată

Trecerea mea prin lume...

17Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Împreună cu unul dintre cei maiminunaţi oameni alături de caream decupat stema comunistă de

pe tricolorul românesc

Binecuvantarea Înalt Prea Sfinţi-tului Teofan, mitropolitulMoldoveişi al Bucovinei, la slujbade sfinţire a Bisericii din Du-mitreştii Gălăţii - comuna SchituDuca, la construcţia căreia amcontribuit cu primul meu salariude ministru şi alte daruri

Page 20: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

ţara, 36.000 de ţărani. Toţi însoţiţi deînvăţători şi profesori care au vrutpământul înapoi în proprietate şi desfi-inţarea CAP-urilor. Cea mai impor-tantă lege pe care am promovat-o dupăDecretul 42, este Legea 18, prin cares-a redat pământul strămoşesc în pro-prietatea ţăranilor. Aproape nu este zi

să nu-mi amintescde chipurile fericiteale multor ţăranicare plecau la câmp

să-şi reia pământul şi care spuneau:„De acum pot muri, mi-am văzutpământul înapoi“.

Păcat că, prin redarea pământului,s-au distrus multe ferme de animale,

Trecerea mea prin lume...

18 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

În perioada în care am îndeplinit funcţia deministru al Agriculturii

Împreună cu regretaţiimei colegi din CPUN,

Costică Gib şi DumitruTeaci, vicepreşedinţi ai

PDAR

Page 21: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

sisteme de irigaţii, plantaţii pomicole,multe realizate cu bani de la BERD(Banca Europeană de Reconstrucţie şiDezvoltare). Consecinţa o ştim: maripierderi şi import de produse ani-maliere, legume, fructe etc. Şi iarmi-am amintit de acea mică pasărecare clocea un ou mare aurit dar gol pedinăutru: „Epoca de Aur”.

În CPUN şi, apoi, în Parlament, amcerut tot timpul un minut pentru agri-cultură, agricultură despre care cred şiastăzi că va fi baza salvării ţării. Însă,în jungla care a urmat, nu era loc pen-tru idealuri măreţe şi pentru perimatelesintagme precum patriotismul sau grijafaţă de viitorul ţării şi al cetăţenilor eişi, în primul rând, al ţăranilor. Ţara tre-

buia vândută la iuţeală şi toţi

cei care nu erau de acord cu asta tre-buiau daţi la o parte. Aşa s-a şi întâm-plat. Eu şi alţii ca mine am fost daţi la oparte, iar vânzarea a continuat nestin -gherită, conform programului: aducereaîn stare de faliment a economiei ţării,astfel ca toate obiectivele majore aleţării să poată fi cumpărate pe nimic, în-genuncherea agriculturii pentru caţăranii să fie nevoiţi să-şi vândăpământul pe nimic. Atunci am înţeles oaltă faţetă a „Epocii de aur” a luiFrenţiu, oul aurit dar gol pe dinăuntru.

Am mai făcut o încercare înfiinţândPDAR-ul, sperând să strâng în acestpartid pe toţi oamenii de bine ai ţării,

Trecerea mea prin lume...

19Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

În toate şedinţele Parlamentuluile-am solicitat distinşilor colegi

„UN minut pentru agricultură“

Page 22: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

sperând să pot crea o forţă care săstopeze pe unii care prădau ţara în nu-mele privatizării şi a atragerii capitalu-lui străin prin mijloace necinstite.

PDAR-ul a supravieţuit până când adevenit o forţă reală şi potenţial capa-bilă să stăvilească distrugerea agricul-

Trecerea mea prin lume...

20 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Corul bărbătesc de la FinteuşulMare a dăruit imnul PDAR,

„Aşa-i românul“

La acest congres am demisionat din funcţiade preşedinte al PDAR

Page 23: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

turii ţării (17% din voturi). În acel mo-ment Partidul Democrat Agrar dinRomânia (PDAR) a devenit periculosşi au început săpăturile la temelia luidin toate părţile, cumpărări şi vânzăride membri şi filiale, denigrarea prinorice mijloace a personalităţilor mar-cante etc.

Revoltat de ceea ce se întâmplă şilipsit de mijloace materiale, am părăsitpolitica de atunci şi m-am întors lamuncă spre a-mi reface starea materi-ală grav afectată. Ieşirea din politică afost influenţată şi de votul pe listă, darşi de puternica lovitură sufletească –moartea tatălui meu -, stâlpul de stejaral familiei.

Eu am adus în ţară companiapetrolieră Lukoil, la care am lucrat cavicepreşedinte cinci ani, în speranţa căpetrolul rusesc, pe atunci ieftin şi rela-

tiv aproape, va constitui un

sprijin pentru agricultori şi pentrueconomia ţării. Planul meu a fost săvindem produse agricole pe piaţa ruse-ască şi să importăm petrol mai ieftin.Compania Lukoil a cumpărat rafinăriaPetrotel, care era pusă pe listă pentru afi închisă si tăiată la fier vechi. Prinaceastă întorsătură au fost reangajaţipeste trei mii de specialişti şi s-aucontruit în România 276 benzinăriimo der ne. Împreună cu Lukoil am con-struit o Biserică în Cimitirul Petro -liştilor din Ploieşti.

Recenta criză financiară a demon-strat că economia de piaţă este bunănumai dacă statul controlează atent şiferm băncile şi marile corporaţii finan-ciare. Altfel intervine lăcomia, furtul,

Trecerea mea prin lume...

21Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Împreună cu actorul LarryHagman simbolul mondialal petroliştilor (din serailul

Dallas), la repunerea înfuncţiune a rafinăriei

Teleajen - Petrotel Lukoil

Page 24: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

falimentul şi, în final, cineva trebuie săplătească. Cine plăteşte!? Desigur căcei mulţi!

Aşa a fost, aşa şi este: statul s-atransformat în ceea ce este astăzi,adică într-o instituţie specializată în ac-tivitatea de colectare a taxelor şi im-pozitelor de tot felul, fiind preocupatîn primul rând de perfecţionarea logis-ticii şi a codului legislativ adecvat, ast-fel încât să nu carecumva să rămânăcineva nejupuit.

Statul se ocupă foarte puţin de agri-cultură şi de relaţii mai bune cu„Estul”, mare con-sumator de produseagroalimentare şiexportator de en-ergie mai ieftină.Am întors spateleruşilor, deşi pre -şedintele SUA,George W. Busch,în discursul ţinut laBucureşti, a su ge -rat că „Româniapoate fi o punte de legătură întreNATO şi Federaţia Rusă”. Noi vorbimmereu de duşmanul de la Marea Nea-gră şi cumpă răm gazul metan la preţuritot mai mari, pe măsura politicii ex-terne de mahala pe care o aplicăm faţăde ruşi. Toate celelalte prerogative,care în ţările civilizate constituie raţi-unea de a fi a statului, în ţara noastrăau trecut pe un plan secund, fiindscoase din negura uitării, doar înajunul alegerilor.

Aşa se explică şi faptul că se totamână termenul de trecere la monedaunică, euro. Menţinem (în interesulcui?) o monedă slabă, victimă a celuimai perfid instrument de jaf oficial şisistematic ce se numeşte „cursul de

schimb valutar”. Ni-meni nu face mai nimicpentru a stopa dansuleconomic în care seaflă ţara, permiţândunor bănci şi grupuri fi-

nanciare să-şi facă de cap pe spinareasărmanului român, silit să suporte custoicism diferenţele de curs valutar.

Din nou în politica la vârf

Aşadar, din punct de vedere politic,am rămas membru al PSD la Organi-zaţia de bază din comuna Belciugatele,după ce m-am înscris în PSDR şi amam încercat, chiar şi reuşind,

Trecerea mea prin lume...

22 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Împreună cu profesorulAlexandru Atanasiu, fostulpreşedinte al PDSR, partidîn care am intrat pe lângă

trandafirul aproape singu-ratic, cu un mănunchi de

spice agrariene, ajutându-lsă fuzioneze cu PDSR-ul,

creindu-se astfel PSD,membru al Internaţionalei

Socialiste, într-un buchetputernic de trei trandafiri

Page 25: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

împreună cu alţii, reunifi-carea PSDR cu PDSR înanul 2000. Deoarece, lu-crând la Lukoil, companianu permitea să deţii funcţiipolitice importante (deputat,ministru etc.) şi pentru căîncă nu se adaptase votuluninominal am rămas sim-plu membru de partid.

Locuiesc în satul Matara,un cătun de ţărani la 30 dekm de Bucureşti, pe malulMostiştei şi mi-am facutcasa atras de acest locbinecuvântat de Dumnezeu,unde a locuit marele pianist

şi compozitor Dinu Lipatti. „Casamea-i un cântec cu acorduri ample“şi am construit-o împreună cu soţia,Angela Similea „doamna cântecului

Trecerea mea prin lume...

23Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

L-am votat pe profesorulSorin Oprescu, primarul deazi al Bucureştiului şi i-am făcut campanie electorală chiar atunci cândcredeai că a rămas singur

Eu şi Angela, înainte de căsătorie

Page 26: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

românesc“ sau „regina muziciiuşoare“. În casă avem trei valori ines-timabile: o micuţă capelă pentru rugă-ciune, salonul „Angela Similea“ şi trei

piane. Am construit casa în opt ani şieste printre puţinele lucruri pe carele-am început şi nu le-am terminat. Înaceastă vară am finalizat o vinotecă încare sunt păstrate vinurile de marcă,rare, care se distribuieprin Casa de vinui Arte& Vino din Bucureşti.Casa şi pivniţa sunt în-conjurate de 600 depomi fructiferi, 700 debutuci de vie un parc şi

o mică pădurice cu 1400de arbori şi arbuşti orna-

mentali. Pentru mine, nimic nu estemai presus decât când se crapă de ziuăşi când cântă cocoşii a doua oară, săfiu în gradină la taiat, la săpat, la stro-

pit, la recoltat, aşteptând cu răb-drare să se facă lumină. Am fostdin tinereţe şi voi rămâne pânăla adânci bătrâneţe un mare ad-mirator al muzicii româneşti decalitate. De mulţi ani mi-a atrasatenţia artista Angela Similea.Am urmărit-o în numeroaseleapariţii televizate cât şi în con-certele la care, în sălilearhipline, Angela şi „Savoy“Ridicau spectatorii în picioarecu muzica şi ţinuta lor artistică.

De obicei, după un concert, un specta-col de operă sau de teatru, îi invitampe artişti acasă la tata, unde se cânta,se recita poezie, se mâncau sărmăluţefăcute de bunica, stropite cu un pahar

Trecerea mea prin lume...

24 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

În parcul casei, se află la loc de cinste statuia maestrului Guguianu,moldovean din Bârlad, căruiaprimăria i-a alocat unul dintre celemai frumoase muzee pentru a-şi expune lucrările

Page 27: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

25Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

de vin bun din podgoria Bucium sauCotnari. În scurt timp am devenitfoarte buni prieteni, iar în anul 1986

prietenia s-a consolidat şi mai multcând, fiind în Bucureşti la hotel, în pe-rioada anchetelor ordonate de fostulpartid, am suferit o opera -ţie extrem de grea la ficat,iar printre prietenii carem-au vizitat a fost şi An-gela, care în afară de în-curajări mi-a adus o supăde legume făcută deBuni, mama ei. Prietenias-a consolidat şi s-a trans-format într-o frumoasăpoveste de dragoste, caresper că nu se va terminanici acolo, sus, în LumeaDrepţilor. În semn de iubire, MarianNistor mi-a compus o melodie intitu-lată „Bob de grâu“. Împreună cu copiinoştri, fiecare din prima căsătorie,Sorin fiul Angelei, Monica şi Victoriţa,fetele mele, trăim într-o armonie per-

fectă într-o familie de creş-

tini. Împreună cu Angela am devenitpărinţi spirituali, prin botez şi cununie,la mulţi copii şi tineri care s-au realizat

în viaţă şi sunt gospodari la

casele lor. Cel mai impresion-ant moment a foast acela când,în Menorca - Spania, dovedindîncă o dată armonia frăţiei

într-u Hristos, parohul catolic ne-a datvoie ca împreună cu preotul nostruortodox, să cununăm şi să botezăm în

Catredala Catolică. A urmat apoi pe-trecerea la care au participat 15 familiide români care lucrează în Spania şi 15familii de spanioli, petrecere care aavut loc în salonul regelui Spaniei,Juan Carlos. Viaţa artistică a Angelei aculminat în anul 2000, când a primit

Mircea Baniciu şi Ducu Berţise numărau printre invitaţiinoştri de suflet. Am crescutîmpreună cu ei şi cu muzicalor

Page 28: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

milioane de voturi iar melodia „Să morde dragoste rănită“, a compozitoruluiMarcel Dragomir a primit înalta dis-tincţie „Melodia secolului“. Laaceastă ceremonie, ca la multe altele,am fost onorat să fiu invitat. Ca simplumembru al PSD am făcut un drum dedoi km., numai cu ajutorul sătenilor,din păcate majoritateabătrâni bolnavi şi destul desăraci, maşina mea este şisalvare, şi mijloc de trans-port pentru cei de la electricaatunci când se în tre rupecurentul. După inundaţiiledin 2005, cauzate de ru-perea a şapte baraje înamonte de satul nostru,Matara, ocazie cu care eu

am scăpat numai cu grădina pe jumă-tate distrusă, dar 11 gospodari şi-aupierdut casele din chirpici, am con-tribuit împreună cu autorităţile locale(primar Dinei Petru) la reconstrucţiacaselor şi, uite aşa, cu muncă şi iarmuncă, a apărut în Matara un miccartier modern.

Trecerea mea prin lume...

26 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

La primirea de către Angela a celei mai mari distincţii acor-date de publicul românesc,MELODIA SECOLULUI

Page 29: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Împreună cu săteniiam refăcut Biserica şigardul cimitirului, iar dedouă ori pe an curăţim şia m e n a j ă mmormintele celorcare nu mai pot săo faca sau nu auurmaşi. Cu sprijinul au-to ri tăţilor centrale s-aconstruit sistemul de de-versare controlată aapelor din amonte desatul nostru, în aşa felîncat în prezent, chiardacă cei de la Apele Române vor uita -aşa cum au mai făcut-o -, să cureţe

grătarele din baraj, satul, inclusiv gră-dina mea, vor fi ferite de inundaţii.

În anii care au urmat, am dezvoltatfirme în care am investit o parte dinmoştenirea de la părinţi. Sediulfirmelor este în Poligonul Logistic Bu-cureşti Est. Editez şi o revistă, „Ro-manian Wine Art” - revistă de vinuri,cultură enologică şi stil de viaţă - princare păstrez legătura cu meseria debază.

Trecerea mea prin lume...

27Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Nea Titi, cel mai bun gospo-dar din Matara, a pus multsuflet şi multă muncă să măajute la refacerea Bisericii(monument istoric) şi a cimi-ti rului din Matara

Barajul şi deversdorul dinMatara, care va apăra deinundaţii satul nostru

Aşteptând un pui la ceaun,cu mujdei şi mămăliguţă,de la fosta mea gazdă

Page 30: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Trecerea mea prin lume...

28 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Împreună cu colegii mei de muncă.Ei va transmit salutul lor şi vă în-deamnă să ma votaţi

VICTORIE, VICTORE!

Page 31: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Azi, mulţi colegi cu care mă întâl-nesc în zonă îmi urează succes înalegerea mea ca deputat în Colegiul 6- deputaţi, judeţul Neamţ. După ce,acum câteva luni, am fost convins de

faptul că în politica româ nească vafuncţiona votul uninominal, am luatdecizia de a reintra în lupta la vârf pen-tru a repune în drepturi importanţaagriculturii, ca o componentă de bazăa dezvoltării durabile a economieiromâ neşti.

Sunt convins că prin votul uninomi -nal, în Parlamentul României, o dată lapatru ani, vor deveni deputaţi şi sena-tori numai acei oameni care au făcutceva în viaţă, care slujesc intereseleoamenilor şi care înţeleg politica drept

o meserie. Ajuns în Parla-

ment, prin votul uninominal, într-uncolegiu, va fi foarte greu, dacă nu im-posibil, ca peste patru ani să te prezinţidin nou la vot cu promisiunile neono-rate.

Am ales Cole giul6 deputaţi „Ştefancel Mare”, dinjudeţul Neamţ, pen-

tru că sunt moldovean şi pentru că,dintre toate colegiile din zonă rămaselibere acesta era singurul colegiu for-mat din 19 comune. Deci, agriculturăşi dezvoltare rurală.

Pentru mine, această zonă a însem-nat – şi înainte, şi după decembrie1989 - o zonă de rugăciune, avându-ldrept părinte duhovnic pe Arhiman-dritul Ciprian, stareţul MânăstiriiBistriţa, unde nu de puţine ori am venitla spovedanie şi bucurie sufletească,împreună cu Angela. Am o icoană pecare mi-a dăruit-o părintele şi pe care

Puterea mea este în mâinile voastre!

29Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

De ce la Neamţ?

Din totdeaunaaceastă zonă a fostmai binegospodărită, iar înultima vreme auapărut tot mai multecase noi

Page 32: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

am adus-o de acasă aici, la Sediul decampanie electorală din Dulceşti,punând-o pe peretele de la răsărit, fărăfăţărnicie, ci aşa cum fac bunii creştini.

În aceste zile, pe parcursul sutelorde kilometri şi strângând mâinile a miide gospodari nemţeni, am descoperitmulţi colegi, prieteni şi cunoştinţe,specialişti în agricultură, profesori,preoţi, doctori umani şi veterinari,mecanizatori, ţărani, oameni care îşiaduc aminte şi de care îmi aduc a minte,de care mă leagă întâmplări bune, deneuitat. Mare bucurie mi-au făcutarătându-mi prietenia şi recunoştinţalor pentru binele pe care, de-a lungulvremii, l-am făcut cu ajutorul lui Dum-nezeu.

Sunt pe deplin convins că Progra-mul naţional al PSD+PC este ceea ceaşteaptă românii de mulţi ani de la re -voluţie încoace şi că o guvernare

PSD+PC, în condiţiile în care Româ-nia este membră NATO şi a UniuniiEuropene, va rezolva în următorii animulte din problemele cu care se con-fruntă astăzi românii în general şiagricultorii în special. Români careaşteaptă o schimbare.

Icoana şi binecuvântarea Arhimandritului Ciprian

Puterea mea este în mâinile voastre!

30 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Page 33: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Colegiul 6 - deputaţi, component alColegiului 2 - senatori din judeţulNeamţ, reprezintă pentru mine un locbinecuvântat de Dumnezeu, o parte dinGrădina Maicii Domnului, aşa cum s-aexprimat sanctitatea sa Papa Ioan Paulal II-lea în timpul istoricei sale vizite

în România. Este un loc unde oamenii,pe aceste dealuri molcome, încărcatede istorie şi cultură, trăiesc în deplinăarmonie, ortodocşi, catolici sau diverseculte, în speranţa că va veni o vremeîn care munca, cinstea, credinţa şi res -pectarea cuvântului dat vor lua locul

nemuncii, minciunii, furtului şi crimei.Împreună cu specialiştii consilieri care

mă înconjoară, vă prezentăm câtevadin direcţiile de acţiune care stau labaza dezvoltării durabile a zoneiColegiului 6 - deputaţi, idei desprinsedin Programul de guvernare alPSD+PD la nivel naţional şi adaptatespecificului local.

Puterea mea este în mâinile voastre!

31Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Acest loc, binecuvântat de Dum-nezeu, ar trebui să devină un exem-plu pentru toată ţara şi, de ce nu,pentru întreaga lume. Aşa cumspuneau şi preoţii catolici PETRI -ŞOR, FLAVIAN, CARMIL şi pas-torul CRÂŞMARU: aici, domnuleSurdu, noi trăim în perfectă ar-monie cu cei peste 90 de parohiortodocşi, fraţi întru Cristos. Aşaeste, aşa spun şi cre dincioşii

În toată zonacreştinii îşi cinstesc eroiiprin monu-mente şi troiţe

Page 34: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

32 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Program de dezvoltare durabilăeconomică, socială şi culturalăa Colegiului 6 Deputaţi „ŞTEFAN CEL MARE” – Judeţul NeamţAmplasat în istoricul ţinut al Ro-

manului, unde se întinde către PiatraNeamţ şi Târgu Neamţ, actualulColegiu 6 „Ştefan cel Mare” dinjudeţul Neamţ, cuprinde 19 comune

care însumează 93 de sate. În curând,numărul comunelor se va ridica însă la20, prin reînfiinţarea comuneiBălăneşti, aşa cum îşi exprimă dorinţalocuitorii din Bărgăoani, prin inter-mediul primarului Petru Şchiopu şi alconsilierilor locali. Această dorinţă va

deveni una din primele realităţi alebunăstării pe care deputatul SurduSoreanu Raul Victor le va construi aicipentru şi împreună cu cei 72.110 oa-meni care îşi duc traiul în cele 25.101de gospodării amplasate pe teritoriulColegiului 6 „Ştefan cel Mare” dinjudeţul Neamţ.

Situaţia economică şi socială a comunelor

Trebuie să recunoaştem că în ultimiiani deşi s-au modernizat unele sate,ţăranii şi specialiştii agricoli sunt încontinuare disperaţi şi încrâncenaţi,aşa cum erau înainte de explozivul an1907. O bună parte dintre aceşti oa-meni au moştenit de la străbunii lor nunumai pământul ci şi dragostea de a-llucra. Din păcate, astăzi ei continuă săîl lucreze folosind cam aceleaşitehnologii agricole ca şi înaintaşii lor

O Guvernare stabilă, în interesul oamenilor� Votezi pentru PSD+PC, votezi pentru un Guvern sta-

bil, hotărât şi responsabil!� Vino la vot! Nu lăsa pe alţii să decidă pentru tine!� Fiecare vot pentru PSD+PC este investiţia ta pentru

viitor!

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

TRIFEŞTI - o comună binegospodărită

Page 35: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

33Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

din secolul trecut, aceleaşi utilaje în-vechite şi aceleaşi seminţe neperfor-

mante. Ori, în secolul XXI, nu mai poţiface agricultură performantă, aducă-toare de profit şi de bunăstare folosinddoar cuvinte frumoase şi speculânddragostea ţăranului pentru pământ.Rezultatele atitudinii iresponsabile faţăde pământ şi faţă de ţăran, se văd: pro-ducţiile sunt mici şi de slabă calitate,iar depozitarea lor este deficitară. Înaceste condiţii, preţul mic al cerealeloreste făcut de samsari şi nu de realităţi.De subvenţii, ce să mai vorbim? Eleexistă mai mult pe hârtie şi mai puţinîn buzunarul ţăranului: după ce că ba -nii sunt puţini, pentru a intra în po se sialor o grămadă de acte sunt cerute, omulţime de drumuri trebuie bătute pe

la APIA şi pe la diverse bănci, toate cusediul la oraş. Iar când totul este gata,banii vin... când pământul e deja aratşi semănat, ori chiar lăsat pârloagă.

O altă parte din săteni se ocupă şi decreşterea animalelor, dar în aceleaşicondiţii precare în care se lucrează şipământul. Produsele obţinute asigurătraiul zilnic, iar surplusul este vândut

pe nimic samsarilor, sau câtorvafabrici. Şi, în sfârşit, cealaltă parte dinsăteni lucrează prin oraşele învecinate,sau chiar prin străinătate, îndurândnaveta, salariile mici, sau dorul decasă.

� Votul tău pentru PSD+PC, Guvernul tău pentruRomânia!

� PSD+PC, alianţa celor mulţi!Părinţii noştri, pensionarii României

� Pensia nu e ajutor social, e un drept fundamental;� Pensia trebuie să-i asigure fiecărui pensionar un trai

decent;

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

URECHIŞTEA - Bădia Ionică:„Vreau şi eu o schimbare!“

Aceşti porci frumoşi ar aveaalt spor în greutate dacăţăranul ar fi ajutat să-ţi con-struiască un coteţ corespunză-tor

Page 36: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

34 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Având în vedere aceste realităţi, încalitate de candidat al PSD la CameraDeputaţilor în colegiul 6 „Ştefan cel

Mare” – judeţul Neamţ, am concretizatprogramul PSD de guvernare la zonanoastră. Împreună cu preoţii, primarii,consilierii locali, specialiştii agricoli,

profesorii, medicii şi consilierii decampanie electorală care mă însoţesc,am inventariat problemele din colegiu

şi ţinând cont de evoluţiile climatice şisol, de evoluţia temperaturilor, detradiţiile agrozootehnice, de suprafeţlede teren arabil, păşuni şi fâneţe, păduri,

� Vom introduce a 13-a pensie; � Pensia medie va fi 65 % din salariul mediu ; � Vom introduce tarife socialepentru gaze, electricitate

şi întreţinere;� Pensionarii CAP vor fi integraţi în sistemul de stat;� Medicamente compensate şi gratuite, permanent în

farmacii;

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

Situaţia fondului funciarNr. crt.

DenumireaComunei

Suprafaţaagricolă ha

Din careArabil Păşuni Fîneţe Vii Livezi

1. Bîrgăoani 6509 5023 1136 208 4 1382. Bodeşti 4089 2843 829 416 0 13. Boteşti 2905 2732 164 0 4 54. Dragomireşti 3363 2835 445 11 4 685. Dulceşti 3984 3557 363 22 16 266. Făurei 4193 3636 528 5 2 227. Girov 6061 5086 851 33 0 918. Grumăzeşti 3420 2409 688 119 0 2109. Negreşti 2260 1245 749 220 0 4610. Horia 3006 2582 417 0 5 211. Petricani 3335 2276 931 58 0 7012. Războieni 2497 2122 328 45 0 213. Ruginoasa 2411 2010 345 32 0 2414. Secuieni 6451 6002 269 149 20 1115. Ştefan cel Mare 4278 3401 697 65 0 11516. Ţibucani 4215 3477 569 91 0 7817. Trifeşti 5588 5181 379 14 14 018. Tupilaţi 2647 2376 256 0 2 1319. Văleni 2096 1836 227 2 0 31

Page 37: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

35Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

lacuri şi heleştee, vă propunem urmă-torul program de dezvoltare, programce va fi defalcat, pe comune şi ani cutermene de execuţie în funcţie denumărul de voturi pe care îl voi obţineşi fondurile alocate sau atrase.

Satul românesc Sat european

I. Refacerea şi moderni -zarea infrastructuriiPentru îndeplinirea obiectivelor ex-

puse anterior, se impun o serie de mă-suri care vizează refacerea şimodernizarea infrastructurii:� repararea acelor drumuri asfaltate

care în prezent sunt deteriorate şi acelor pietruite, precum şi pietruirea,şi pe cât posibil, asfaltarea căilor deacces secundare,

� având în vedere că pe lângă şi prinColegiul 6 trec două magistrale degaz metan, vom extinde reţeaua degaz,

� reabilitarea şi extinderea reţelelor deapă şi canalizare, prin atragerea defonduri europene nerambursabile,

� înfiinţarea staţiilor de epurare aapelor uzate şi menajere,

� reabilitarea transformatoarelor elec-trice şi a reţelelor de transport a energiei electrice,

� înfiinţarea la nivel de comună a plat-formelor ecologice pentru depozi -tarea şi sortarea deşeurilor me najere;întocmirea unui studiu de fezabili-tate privind oportunitatea introduc-erii unui serviciu de salubritatesăptămânal,

� reabilitarea şcolilor primare şi a gră-diniţelor,

� reabilitarea dispensarelor medicaleumane şi înfiinţarea unor cabinetestomatologice, prin atragerea unorspecialişti în zona rurală, cărora tre-

Copiii noştri, tinerii României!Şcoala:� burse pentru copiii din familiile cu venituri mici;� burse pentru studenţi egale cu salariul minim;Prima casă:� 400.000 de noi locuinţe pentru tineri prin programul

de locuinţe ieftine şi prin ANL;

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

La FĂUREI-BUDEŞTI,clădirea şcoliia fost revendi-cată şi sunt necesare fonduripentru terminarea noii şcoli

Page 38: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

36 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

buie să li se creeze condiţii de muncăşi trai corespunzătoare,� reabilitarea dispensarelor medicale

veterinare, astfel încât specialiştiicare îşi desfăşoară activitatea săbeneficieze de cele mai bunecondiţii de muncă,

� reabilitarea căminelor culturale şi acentrelor de asistenţă socială,

� modernizarea reţelelor de telefonieşi internet,

� înfiinţarea la nivel comunal a unorbaze (depozite) de depozitare a lem-nului pentru foc destinat încălziriilocuinţelor; lemnul va proveni dinexploataţiile forestiere zonale, la

preţuri foarte mici, chiar sub-venţionate de către organele puteriilocale.

II. Dezvoltarea producţieide cereale şi plantetehnice

Asociaţii agricole şi de prestări lucrări mecanice în agriculturăPentru a nu mai exista terenuri

abandonate în pârloagă şi pentru a veniîn sprijinul proprietarilor care nu auputere fizică şi financiară, vor fi înfi-inţate în fiecare comună din colegiulVI „Ştefan cel Mare” câte 2-3 asociaţiiagricole, care vor fi dotate cu utilajeperformante şi care vor lucra pământulpe care gospodarii nu-l pot lucra indi-vidual, la preţuri minime.

În fiecare Asociaţie, se va constituiun Consiliul de Administraţie al pro-prietarilor de teren care, la încheiereafiecărui ciclu de vegetaţie, împreunăcu şefii de asociaţie vor prezenta mem-brilor Asociaţiei un raport cu privire lacheltuielile efectuate cu realizarea pro-ducţiei şi vor prezenta de asemeneaprofitul realizat ce va fi împărţit pro-prietarilor de terenuri.

� un milion de locuinţe în zece ani;� subvenţionarea a 50 % din dobânda creditelor ipote-

care pentru tinerii familişti sub 35 de ani;� prima de instalare în casa nouă de 3.000 de RON.Prima slujbă:� tinerii sub 25 de ani nu plătesc taxe şi impozite la

prima angajare, în primii trei ani de activitate;

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

La VĂLENI, dialogul cu pri-marul şi aleşii locali s-a des-făşurat într-o ultramodernăsală în care elevii au păşit însecolul XXI, învăţâd tehnicăde calcul şi informatică la vârf

Page 39: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

37Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Pentru a veni în sprijinul gospoda -rilor care doresc să îşi lucreze indivi -dual pământul deţinut, în fiecareasociaţie va funcţiona un departamentde prestări servicii mecanice care vaefectua lucrări specifice de calitate şila preţuri avantajoase. Asociaţiile vorfi dotate cu maşini şi utilaje agricole,care vor fi achiziţionate prin finanţăriproprii şi prin accesarea fondurilorSAPARD şi a altor fonduri europenenerambursabile.

Fabrica de morărit, panificaţie, patiserie şi nutreţuri combinateAtât produsele agricole din asoci-

aţii, cât şi cele provenite de la producă-torii particulari, vor fi dirijate şipreluate de o mică unitate de morărit,panificaţie, patiserie şi nutreţuri com -bi nate. Această unitate va avea capaci -tatea de absorbţie a întregii cantităţi deproduse din zonă, iar preţul de achi zi -ţie va fi unul avantajos. În cadrul aces-tei mici unităţi va funcţiona şi uncentru de colectare, selectare, con di -ţionare şi depozitare a produselor agri-cole.

În conformitate cu normeleexistente ale Uniunii Europene,

� firmele care angajează tineri sub 25 de ani primesc oreducere anuală de impozite de 3.000 de RON pentrufiecare nou angajat .

Primul copil:� prima de naştere a primului copil de 3.000 RON;� dublarea alocaţiei pentru copii;

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

În colegiul nostru,o combinărecoltează sfeclă într-o zi câtar fi recoltat pe timpuri 200 deoameni

Pâinea tradiţională, pe vatră, produsăla brutăria domnului Liciu nu asigură

nici consumul din Piatra Neamţ. Deunde să mai ajungă şi la noi, la ţară.

Noi mâncăm pâine cu E-uri!

Page 40: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

38 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

într-o comună din centrul colegiuluiVI „Ştefan cel Mare” va fi construităo mică fabrică de morărit şi panifi-caţie. Produsele acesteia vor fi 100%ecologice şi vor purta marca „Ştefancel Mare”, marcă ce va fi înregistratăla Oficiul de Stat pentru Invenţii şiMărci (OSIM).

Fabrica de nutreţuri combinate(FNC), de capacitate mică, va producefuraje de calitate pentru fermele de a ni -male şi pentru sătenii colegiului. FNCva produce concentrate şi premixuri lapreţuri mici, care să asigure o creştererapidă şi sănătoasă a animalelor şipăsărilor. De asemenea, FNC va preluaşi stoca surplusul de cereale de lasăteni, contra unor preţuri bune.

Aceste unităţi vor absorbi o partedin forţa de muncă din zonă, având to-todată scopul de a stopa migraţia local-nicilor spre alte ţări.

Sămânţă sănătoasă şi productivăPentru a veni în sprijinul agriculto-

rilor, în colegiul VI ŞTEFAN CELMARE va fi reorganizată, pe principiiştiinţifice, producerea de sămânţă latoate categoriile de culturi, astfel încâtsă poată fi furnizată cultivatorilor

sămânţă de calitate superioară, rezis-tentă la boli şi la dăunători. În acest

mod, se va evita utilizarea de seminţedin pod, coşare etc. Mai mult, acţiuneaaceasta vizează nu numai gospodariiColegiului 6, ci şi pe cei din celelaltecolegii, cărora le vom vinde sămânţa,inclusiv sămânţa de cartof din zona în-chisă Girov.

Îndeplinirea tuturor acestor obiec-tive, pe lângă faptul că va sprijini înmod direct pe cei ce cultivă acestepământuri, va ajuta gospodarii în va l-orificarea corectă şi cinstită a pro-

� 10.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe;� introducerea sistemului de şcoli cu program prelungit

pentru 50 % din şcolile elementare;� indemnizaţia de maternitate – 85 % din media salari-

ilor pe ultimele trei luni, dar nu mai puţin de 600RON.

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

Aşa trebuie să arate fruncteledin grădina dumneavoastră.Cine se scumpeşte la tărâţe,pierde la făină. Pomii trebuiestropiţi!

Page 41: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

39Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

duselor lor agricole şi va elimina inter-medierea nefastă a samsarilor.

O parte din profitul fabricii se varepartiza proprietarilor de pământ.

III. Dezvoltarea producţieipomicole şi legumicole

Pentru o protecţie reală a pomilorfructiferi şi a celorlalte culturi, vor fiînfiinţate pe lângă fiecare Asociaţieechipe de protecţie fito-sanitară, carevor întreprinde acţiuni de combatereintegrată a bolilor şi dăunătorilor. Sub-stanţele întrebuinţate de acestea vor fiecologice, pentru ca produsele obţi -nute să aibă o calitate superioară şi săreziste la păstrare.

Gospodarii localităţilor din colegiul 6ŞTEFAN CEL MARE vor putea va lo -rifica produsele pomicole în centrele

de colectare ce vor fi înfiinţate înfiecare comună. Produsele colectatevor fi prelucrate sub formă de gemuri,dulceţuri, băuturi răcoritoare şi spir-toase care vor purta toate marca „Şte-fan cel Mare”.

IV. Pădurea – aurul verdeJudeţul Neamţ a fost cunoscut din-

totdeauna pentru tezaurul verde al fon-dului său forestier. Din păcate,exploatările haotice din ultimii ani,l-au decimat. Pentru redresarea situ-aţiei, propunem înfiinţarea uneipepiniere silvice pentru producerea dematerial săditor, arbori şi arbuşti ora-mentali, continuând astfel acţiunile in-i ţiate de postul de televiziuneRe a litateaTV, prin emisiunea „Româ-

Tinerii fermieri:� ajutor de instalare in mediul rural de 25.000 euro;� subvenţionarea a 65 % din costurile proiectelor

de micro-întreprinderi şi pensiuni turistice ;� acoperirea a 30 % din dobânda creditelor pentru

producţia agricolă.

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

Alăturaţi-vă acţiunii Realitatea TV de reîmpă-durire. În fiecare comună, trebuie împădurite toateternurile degradate prin alunecări

Page 42: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

40 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

nia prinde rădacini – Cod verde!”. Deasemenea, vor fi efectuate lucrări destopare a eroziunii terenurilor situateîn pantă, iar pentru oprirea alunecărilorde teren vor fi continuate acţiunile deîmpădurire.

Materialul săditor din aceastăpepinieră va fi folosit şi pentru a fivândut în oraşe, ca producţie auto-htonă, ca replică rentabilă la oferta deimport.

De asemenea, pentru refacerea şiconservarea fondului cinegetic, se vor

amenaja micro rezervaţii naturale încare activităţile umane vor fi re-stricţionate. În fondurile existente sevor reabilita, sau, după caz, se vor în-fiinţa adăpători şi hrănitori pentru ani-malele sălbatice. Sănătatea animalelorva fi asigurată prin tratamente preven-tive executate la nivelul fondurilor devânătoare. Se va încuraja vânatul

sportiv, prin atragerea în fondurile devânătoare a unor personalităţi cu posi-bilităţi finaciare ridicate, dispuse să in-vestească în zonă.

Tot pentru valorificarea tezauruluisilvic, se va înfiinţa un centru decolectare şi prelucrare primară a ciu-

Satul Românesc, sat european!Fiecare comună din România va avea:� Apă curentă şi canalizare;� Drumuri asfaltate;�Teren de fotbal cu gazon artificial sau sală de sport;� Iluminat public;

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

Peste câţiva ani, la DOLJEŞTI,va fi o frumosasă pădure desalcâmi, plină de zumzăitul albinelor

Draga Olteanu: „Dragă Victore,ai fost cel mai bun ministru alAgriculturii. Să te ajute Dum-nezeu să revii. Ţăranii au nevoiede tine!“

Page 43: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

41Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

percilor şi fructelor de pădure care vorfi valorificate cu prioritate în cadrulFabricii de morărit, panificaţie şi pa-tiserie.

Pentru a veni în sprijinul pro-ducătorilor agricoli, indiferentdacă ei vor lucra pământul în aso-ciaţie, sau individual, subvenţiava fi de 1500 RON/ha

V. Dezvoltarea producţieianimaliere

Lapte mai mult şi de calitate superioară

În vederea stimulării creşterii ani-malelor pentru productia de lapte şi decarne, se vor înfiinţa în fiecare comunămici ferme de vaci, oi şi capre. Prin

� Parc şi loc de joacă pentru copii;� Cabinet medical, stomatologic şi Salvare.Agricultorii vor primi:� 1.500 RON subvenţie pentru fiecare hectar cultivat;� 50 % subvenţionare din preţul motorinei;� 1.000 RON/ha subvenţie pentru irigaţii;

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

Situaţia efectivelor de animale - capeteNr. crt.

DenumireaComunei

SpeciaBovine Ovine Porcine Păsări Cabaline

1 Bîrgăoani 2176 2100 870 1670 4802 Bodeşti 1799 3600 750 12000 2903 Boteşti 821 350 1530 21000 3354 Dragomireşti 1007 1480 475 11200 2655 Dulceşti 1048 2018 905 10270 3106 Făurei 830 1500 600 19800 2007 Girov 1495 4260 2415 22000 4058 Grumăzeşti 2800 2600 2300 22000 1709 Negreşti 690 1120 290 4380 200

10 Horia 800 1454 2000 30000 41011 Petricani 1500 2100 2800 38000 31012 Războieni 835 229 905 13036 18813 Ruginoasa 1042 2692 1135 11000 23914 Secuieni 2612 1251 12986 35320 29415 Ştefan cel Mare 842 2160 830 8000 23016 Ţibucani 1420 3602 1022 11000 55017 Trifeşti 1900 860 800 26200 32018 Tupilaţi 950 3043 900 12915 23519 Văleni 605 770 1230 11400 236

Page 44: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

42 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

aceste mici ferme se vor asigura săte-nilor din Colegiu – atât membrii aiAsociaţiilor, cât şi pentru crescătoriiindividuali – animale de prăsilă, contraunor preţuri corecte, de bun simţ. Ast-

fel se va îmbunătăţi şeptelul de vaci, oişi capre cu animale de rasă care dauproducţii mari de lapte cu un procentridicat de grăsime. Pe raza Colegiului6 „Ştefan cel Mare” se va înfiinţa omică fabrică de prelucrare a laptelui,care să îndeplinească cerinţele UE şicare să colecteze laptele produs de pro-ducătorii individuali la preţuri actua -lizate. Produsele obţinute vor ficomercializate, la preţuri de fabrică,

sub marca „Ştefan cel Mare”, înreţeaua de magazine săteşti existentă.Unitatea va prelua şi laptele din fer-mele comunale, iar surplusul de pro-duse va fi comercializat în oraşele

învecinate. Astfel, sătenii dinColegiul 6 vor beneficia de ali-mente proaspete, curate, fără E-uri şi la preţuri mici. În acestmod nu vor mai fi obligaţi săvândă laptele la preţuri denimic către unităţile decolectare existente.

Carnea şi produsele din carne

Pe raza Colegiului 6 „Ştefan celMare” se vor înfiinţa şi un abator şi o

� subvenţie de 50 % din preţul de achiziţie al trac-toarelor, utilajelor agricole şi echipamentelor deirigaţii;

� subvenţie de 15 % din preţul tonei de carne în viu, livrată anual pentru abatorizare;

� subvenţie de 860 RON/cap vită/an, pentru fiecarevită care produce peste 3.700 litri/an.

România pentru oameniOferta politică a

PSD + PC 2009-2012

Vom produce preparate dincarne pe reţete tradiţionale.

Aceste vaci sunt adevărate„fabrici de lapte“. Îmi dorescsă văd cât mai multe încurţile oamenilor şi înmicroferme.

Page 45: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

43Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

mică fabrică de prelucrare şi procesarea cărnii. Ele vor asigura, la rândul lor,alte locuri de muncă şi vor producemezeluri şi alte produse de calitate,conform standardelor UE şi la preţurimici. Produsele din carne vor fi vân-dute în magazinele săteşti existentesub marca „Ştefan cel Mare”, iar sur-plusul va fi valorificat în zonele înve-cinate. Va fi încurajată producţia depreparate din carne după reţetetradiţionale locale şi naţionale. Aba-torul va presta servicii de sacrificarecătre sătenii din colegiu, la preţuri ac-cesibile şi va achiziţiona animalelegospodarilor la preţuri convenabile.De asemenea, personalul din abator şidin fabrica de lapte vor întocmi docu-mentele necesare acordării subvenţi-ilor pentru lapte şi carne către săteni.

Înfiinţarea la nivel de comună aunor centre specializate în achizi -ţionarea şi prelucrarea primară a sub-produselor animaliere (lână, piei/pielicele).

Tot pe raza colegiului se vor înfiinţa2-3 ferme moderne de porci care săasigure atât materia primă necesarăfabricii de mezeluri, cât şi purcei şiscrofiţe de rasă, cu creştere rapidă şiconsum de furaje redus, destinaţicrescătorilor individuali.

Târgurile de animale Pe raza Colegiului 6 „Ştefan cel

Mare” se vor reînfiinţa târgurile de a -ni male, pe locurile fostelor târguri în-

chise în prezent. În acelaşi

timp, târgurile existente se vor mo der -niza. Acestea vor fi supravegheate per-manent de medicul veterinar comunal,vor fi pietruite, împrejmuite şi secto -rizate. În aceste târguri vor fi create fa-cilităţile necesare pentru adăpareaanimalelor şi curăţarea şi evacuareadejecţiilor animale.

Dezvoltarea pisciculturiiO altă prioritate va fi refacerea

bazelor piscicole şi încurajarea pescui -tului sportiv local şi naţional. În acelaşitimp, prin amenajările piscicole care sevor executa, vor fi reduse riscurile pro-ducerii inundaţiilor şi eroziunii solului,iar din volumul de apă acumulat se voririga terenurile sătenilor cultivate înprincipal cu legume.

Pui sănătoşi pentru fiecaregospodărie

În fiecare comună se va înfiinţa câteo staţie de incubare care să producă puidin rase grele şi ouătoare, pui care

TUPILAŢI - Cândva era celmai vestit târg de animale din zonă. Acest târg se va redeschde!

Page 46: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

44 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

urmează să fie vânduţi către săteni, lapreţuri accesibile, vaccinaţi şi zburaţi.Ouăle vor proveni de la centre de in-cubare performante, astfel încât puiiobţinuţi să aibă un ritm de creştere

rapidă şi cu un consum specific de fu-raje redus.

Dezvoltarea apiculturiiVom înfiinţa un Centru de colectare,

prelucrare şi ambalare a mierii de al-bine care va prelua mierea de la pro-ducătorii individuali la preţuri corecteşi o va valorifica în cadrul Fabricii de

morărit, panificaţie şi patiserie, precumşi în reţeaua de magazine din zonă.

Îmbunătăţirea serviciilor veterinare prestate către

gospodăriile ruraleSe va asigura vaccinarea gratuită a

animalelor şi păsărilor, pentru pre-venirea transmiterii la om şi la animalea bolilor grave, cum sunt: turbarea,antraxul, tuberculoza, gripa aviară ş.a.

Pentru eficientizarea activităţiime dicilor veterinari, se impuneadu cerea la zi a datoriilor statuluifaţă de medicii veterinari conce-sionari, du blarea preţului la

După schimbare (30 noiembrie),vom fi mai organizaţi, mai har-nici: ca albinele! Şi vom lucrafără ceartă, în pace şi linişte, caîn stup.

Dragi tineri, e simplu şi bănos.Mai bănos decât să culegemcăpşuni în Spania!

Pe acest copil, din CURECHIŞTEA,pe nume VODĂ ŞTEFAN, bine înfipt pe picioare, l-am întrebat cevrea să facă atunci când va creşte. Şi VODĂ mi-a spus clar: o fermă depui, bădie!

Page 47: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

45Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

manopere sanitar-veterinare pentruacţiunile obligatorii, precum şi redu -cerea birocraţiei în domeniu, astfelîncât medicii veterinari să aloce maimult timp activităţilor practice, deteren, decât celor de birou.

Vom propune o Lege sanitar-veteri-nară completă, coerentă şi care să so lu -ţioneze toate neconcordanţelele gis la tive actuale.

Se va crea un sistem de asigurareprin care să fie despăgubiţi imediat şi100% acei săteni ale căror animale aupierit sau au fost sacrificate din necesi-tate, ca urmare a unor boli grave, sauîn urma calamităţilor naturale (inun-daţii, alunecări de teren, trăsnete etc.).

Vor fi finalizate acţiunile de identi-ficare şi înmatriculare a animalelor de-marate cu cinci ani în urmă.

Refacerea pajiştilor şi fâneţelorSe vor reface pajiştile şi islazurile

comunale prin lucrări de întreţinere:reînsămânţări cu ierbri perene, dis-trugerea muşuroaielor şi buruienilor.De asemenea se vor înfiinţa adapatoripentru animale pe fiecare islaz. În ve -derea protejării pajiştilor şi păşunilor,va fi organizat un păşunat raţional,folosind garduri electrice. Nu se vorscoate animalele la păşune pe timpploios, pentru a evita distrugerea pa-jiştilor. Vor fi instituite măsuri de păşu-nat raţional, astfel încât diverselespecii de animale să nu păşuneze înacelaşi timp şi în acelaşi loc, ci prin ro-

taţie. Pentru ameliorarea pa-

jiştilor şi păşunilor se vor reînsămânţaaceste terenuri cu seminţe certificate.

VI. Relansarea agroturismului

Pe raza Colegiului 6 „Ştefan celMare” – judeţul Neamţ se vor înfiinţacâteva baze agroturistice care vor va l-orifica potenţialul peisagistic, cultural-istoric şi etnografic al zonei. Acestebaze vor fi amenajate în spiritul arhi-tecturii tradiţionale locale şi vor fiaprovizionate cu produse naturale, purecologice, provenind din unităţile deproducţie dezvoltate conform acestuiprogram. Unităţile de agroturism vorfi deservite de personalul local, care vapromova şi în acest mod portul şitradiţiile populare zonale.

VII. Revigorarea vieţii spirituale, artistice,culturale şi sportivelocale

Anual, se va organiza un festival defolclor, la muzeul „Nicolae Popa” dinTârpeşti, prin care să se promoveze

Page 48: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

atât talentele locale, cât şi cultura şitradiţiile locale.

Tot anual, se va organiza un festivalal vinului şi mâncărurilor tradiţionale,care să promoveze vinul românesc şibucătăria locală.

În fiecare comună se va sărbătorianual „ZIUA COMUNEI”, prilej cucare, cu sprijinul administraţiei locale,

se va încuraja participarea formaţiilorlocale de muzică, dans şi poezie.

Se vor reamenaja Sălile de nunţi şide botezuri în fiecare comună, iaracolo unde nu există, se vor reînfiinţa.

Astfel, oamenii vor avea acces la uti-lizarea acestora, contra unor preţuri re-zonabile.

„În cele trei săptămâni am văzutparcuri pentru copii în Grumăzeştişi în alte câteva comune.“

Se vor reface bazele sportive în co-munele în care acestea există şi se vorînfiinţa terernuri de sport şi de joacăpentru copii în comunele în care aces-tea nu există, încurajând astfel sportulde performanţă şi o viaţă sănătoasă.

Se va edita o publicaţie săptămâ-nală, care se va numi „Ştefan cel Mareşi Sfânt” în paginile căruia se va re-flecta toată problematica locuitorilordin cele 19 comune arondate Colegiu-lui 6 - deputaţi, îndeosebi prezentarea

modului în care se va con-cretiza, pe etape, pro pu -

nerile din acest Program de dezvoltaredurabilă, economică, socială şi cultu -rală.

Puterea mea este în mâinile voastre!

46 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Primarul şi consilierii dinTUPILAŢI au construit oprimărie nouă. Acum lucreazăla modernizarea CăminuluiCultural, ca în multe alte co-mune

Când îţi iese o mireasă în cale înseamnănoroc şi belşug. Aşa mi s-a întâmplat înTOPOLIŢA

Page 49: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

47

Împreună cu primăriile şi cu preoţiiparohi, vom finaliza lucrările la biseri-cile în construcţie sau restaurare şi

vom amenaja praznicarele pe lângăfiecare biserică, acolo unde acestea nuexistă.

COTU-VAMEŞ. Secolul XXI -21 de preoţi cinstesc prin rugă-ciune 150 de ani de la ctitorireavechii biserici, 150 de ani de laînfiinţarea şcolii şi 600 de anide când s-a înscris în hrisoavelevremii satul COTU-VAMEŞ

Slujba Vecerniei la Biserica dinCOTU-VAMEŞ...

...întru pomenirea SfântuluiDumitru, ocrotitorul roadelor,al cărui nume l-a purtat şi tatălmeu

Am prezentat mai multe ima ginide la la acest eveniment memora-bil şi lăcaşul de cult. Oameni buni,m-a impresionat cum cre dincioşiidintr-un sat, din micile loreconomii şi sub îndrumarea pre-oţilor Stănică Palade şi VasileIancu construiesc de 15 aniaceastă impunătoare Biserică

Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Page 50: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Puterea mea este în mâinile voastre!

48 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Mereu alături de oameniPentru transpunerea în realitate a acestor soluţii propuse, într-una din co-

munele colegiului 6 „Ştefan cel Mare” – judeţul Neamţ, se va înfiinţa unbirou parlamentar permanentcare va înregistra şi urmărisugestiile, sesizările şi plânge -rile cetăţenilor acestui colegiu.Biroul parlamentar va fi de-servit zilnic de un consilier aldeputa tului Surdu SoreanuRaul Victor, iar o dată la douăsăptămâni deputatul SurduSoreanu Raul Victor vaacorda personal audienţe.

Prin grija şi contribuţia per-sonală a familiei primarului

Ion Macovei, s-a ridicat ocruce în memoria eroilor

căzuţi pe câmpurile de luptă,foşti locuitori ai comunei

BODEŞTI. La această cere-monie a participat şi senatorul

Ioan Chelaru, candidat dinpartea PSD+PC la Senat pen-

tru Colegiul 2

Page 51: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Iubesc viaţa, munca şi oamenii!

49Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Biografia romanţată a uneizile, oricare ar fi ea

Într-un fel, ipostazele zilnice ale lui Victor Surdu sunt superpozabile. Depinde unde îl întâlneşti şi în ce context. Toate însă se întrepătrund în zona ce dă trăinicie oricărui lucru:adevărul şi dorinţa de a construi, de a lăsa ceva în urmă, pentru a nu trece oricum prin lume.

Dacă îl întâlneşti odată cu primii zori, umblând desculţ prin grădină, îi poţivedea licărind în ochi roua proaspătă a dimineţii. Te salută cu un zâmbet de-abia născut şi, eventual, te invită să îi ţii companie, în timp ce el îşi alintăgrădina; la drept vorbind, el munceşte din greu, fie în vie, fie printre pomi saupe dig, dar e mulţumit dacă tu îi stai doar pe aproape, ca să aibă cu cineschimba o vorbă. De-l refuzi, nu se supără, pentru că a învăţat de multă vremesimbioza naturii. Şi tace, în timp ce gândul îi aleargă neobosit, mâinile îimodelează forme de viaţă, iar fruntea i se încarcă de sudoare.

Un vulcan care erupe energieDacă îl întâlneşti la ceasul la care orice om obişnuit începe o nouă zi, îi poţi

simţi agerimea minţii unui bărbat total odihnit, cu toate că nimeni nu ştie căprimul schimb de lucru l-a facut deja, în timp ce soarele dădea bineţe lumii.Acum te răzbeşte vorba hotărâtă, gândirea clară, strategia meticulos alcătuită,inteligenţa sa sclipitoare, clipitul rar, aerul său necomplicat în ţinuta sa sportelegantă şi forţa unui parfum rar, toate întregind o persoană robustă, care iţidă impresia că poate muta la propriu şi un munte din loc. Întâlniri, telefoane,conferinţe, toate derulându-se într-un ritm infernal, nu reuşesc să îl obosească.Ai crede că e un computer programat 24 de ore din 24. Te convingi însă cănu e aşa, atunci când se întamplă să dea ochi cu trădarea sau cu minciuna, şivezi cum vulcanul din el erupe cu o forţă zdruncinatoare, egală cu valoareaunei crize hipertensive.

Page 52: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Aspru cu sine, darnic cu ceilalţi

Dacă îl vezi un pic mai târziu, la ceasul prânzului, te surprinde seninulprivirii, de parcă ziua atunci a început, în timp ce el se lasă abandonat în faţaunei farfurii de borş, alături de un amic, sau un prieten. Vorbele curg, mereualtele, departe de plictiseală, cu un har oratoric greu de egalat.

În drumul înapoi către birou, nu de puţine ori îl vezi scoţând bani din buzu-nar pentru unul dintre necăjiţii lumii; şi asta, fără a schimba multe vorbe şifără a face caz.

După amiaza şi tot amurgul îl găseşti tot la birou, muncind bineînţeles,dintr-un sediu al unei companii în altul, privind scrutător de dincolo deochelari pentru a nu greşi. E aspru cu sine însuşi şi cere mult de la cel delângă el. De aceea, cine este lânga el, se poate considera ales.

Într-o pauză de activitate, îl poţi auzi confesându-se: „Munca este cel maimare dar al omului, dincolo de iubire!”.

În casa cu acorduri ample, timpul uită să mai treacă

Seara, ceea ce la Victor Surdu înseamnă târziu în noapte, mult după ce ul-timul salariat i-a urat simbolic „noapte bună!”, atunci când traficul în Bu-cureşti e o binecuvântare, el se îndreaptă către casă, unde ştie că îl aşteaptăbucuria revederii cu cei dragi, căldura tămaduitoare a căminului.

Încă are putere să zâmbească, deşi cearcănele îi trădează oboseala, şigăseşte resursele interioare pentru a se bucura în tihnă de un pahar cu vin. Şi,odată cu acest moment, se reîntoarce cu duioşie la stări speciale, generate deamprenta pusă de tatăl său în ABC-ul formării sale, pe o întindere extrem delargă: de la ştiinţă, la arta comunicării, la muzică sau la tainele produceriivinului, „alimentul-medicament” – cum îl numeşte el. Toate, cu o dulce aduc-ere aminte. Apoi, se aşează la pian şi uită de sine, pierdut în cântec. Îi de-scoperi sensibilitatea, vibraţia şi adevărul. Ţi se destăinuie, cântând, iar timpuluită să mai treacă.

Pictat în cuvinte, acestea sunt culorile ce-l descriu pe Victor Surdu.Nu credem că am întâlnit o persoană mai iubitoare de viaţă, de oameni şi

de muncă.Dr. Corina MOGOŞAN

Iubesc viaţa, munca şi oamenii!

50 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Page 53: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Alegeţi pe cel mai bun!

51Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Şi noi îl votăm pe Surdu Soreanu Raul Victor

Ca nemţean get beget,născut în comunaDragomireşti, nu îmi poatefi indiferent cine ne vareprezenta intereseleColegiului nostru în Parla-mentul României în viitorii4 ani.

Am toată stima şi con-sideraţia pentru toţi candi-daţii Colegiului 6-deputaţi,judeţul Neamţ, dar con-

sider că, de departe, cel mai nimerit pentru acest colegiu eminamente agri-col, format din 19 comune, este domnul conf. univ. dr. ing. SURDUSOREANU RAUL VICTOR, om cu o mare experienţă politică, dar şi unmare specialist în agricultură, gospodar care, pe oriunde a trecut, a lăsatnumai bunăstare. De asemenea, pentru Senat, vă recomand pe domnulIOAN CHELARU.

Membrilor şi simpatizanţilor Partidului Iniţiativa Naţională – PIN(Preşedinte - COZMIN GUŞĂ), cât şi rudelor, prietenilor şi cunoştinţelormele din Colegiul 6-deputaţi, le recomand cu toată căldura să meargă pe30 noiembrie la vot şi să pună ştampila VOTAT la poziţia 3 din Buletinulde vot pentru Camera Deputaţilor, pe numele domnului SURDU SOREANU RAUL VICTOR, candidat din partea Alianţei PSD+PC. Deasemenea, în Buletinul de vot pentru Senat, le recomand să pună ştampilala poziţia 3, pe numele domnului IOAN CHELARU.

Ing. Mihail FLOREALider al Organizaţiei Judeţene PIN

Declaraţie de susţinere

Page 54: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Dragi cetăţeni,

Doresc să vă mulţumesc pentru felul în care am fost primit în mijlocul dum-neavoastră în această campanie electorală, la fel cum mulţumesc şi echipei de pri-mari, consilieri locali şi specialişti care mi-au fost alături în toată această perioadă,pentru a înţelege mai bine care sunt necazurile oamenilor şi ce trebuie făcut înfiecare comună începând de la asfaltarea drumurilor şi terminând cu alimentareafără întrerupere a energiei electrice. Îmi exprim speranţa că, după 30 noiembrie,ne vom reîntâlni să începem să construim împreună ceea ce v-am propus în Pro-gramul de dezvoltare durabilă a Colegiului 6 – deputaţi „Ştefan cel Mare”.

Spun asta pentru că atenţia pe care mi-aţi acordat-o mă face să sper că pe 30noiembrie veţi rupe o clipă din viaţa dumneavoastră pentru a acorda votul celormai buni. Şi am convingerea că Programul echipei pe care o reprezint şi pe carel-aţi putut studia în aceste pagini este cu certitudine cel mai bine adaptat realităţilordin cele 19 comune ale Colegiului 6 – deputaţi „Ştefan cel Mare” din judeţuluiNeamţ.

Eu consider că mi-am făcutcinstit datoria de candidat de avă expune cu sufletul deschisbiografia şi planurile mele deviitor. Un viitor care nădăjdui-esc că ne va fi comun pentru celpuţin patru ani de acum înainte!

Vă spun, cu mâna pe inimăcă sunt un om puternic, bun şidrept, un moldovean cu frică deDumnezeu. Fac precizarea căeu fac parte dintr-o echipă,echipa mare a PSD+PC şi Pro-gramul pe care vi

Votează schimbarea!

52 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Eu m-am hotărât. Hotărăşte-te şi tu

Votează-mă!

Să nu-i uiţiniciun minut

pe cei care te-au votat

Deputat 1990 - 1992

Page 55: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

l-am prezentat este şi Programul Senatorului Ioan Chelaru, candi-dadtul PSD+PC pe Colegiul 2 Senatori care mai cuprinde încădouă colegii de deputaţi.

În încheiere, doresc doar să vă adresez câteva sfaturi im-portante:

� Uitaţi-vă cu atenţie unde puneţi ştampila! �Nu aplicaţi ştampila de două ori, întrucât astfel votul dum-

neavoastră se anulează!� Puneţi ştampila numai în căsuţa în care vedeţi nu-

mele, trei trandafiri şi iniţialele PSD+PC! � La Buletinul de Vot pentru „CAMERA

DEPUTAŢILOR”, aplicaţi ştampila pe poziţia3 – Surdu Soreanu Raul Victor.

� La Buletinul de Vot pentru „CAMERA SENA -TULUI”, aplicaţi ştampila pe poziţia 3 – ChelaruIoan.

� Nu vă lăsaţi amăgiţi de promisiuni fărăacoperire. Înainte de a aplica ştampila pe Bulet-inul de Vot, trebuie să ştiţi că fondurile pentrudezvoltarea comunei nu vin de la primar, saude la Consiliul Judeţean, ci de la Guvern. Iarfondurile Guvernului se aprobă de către Parla-ment, adică oamenii pe care îi alegeţi acum! Deasemeni, ajutoarele de căldură şi ajutoarele înfăină şi zahăr care se distribuie prin Primării sunt totdin banii aprobaţi de Parlament.

� Înainte de a aplica ştampila pe Buletinul de Vot,gândiţi-vă că un mic şi o bere, ori alte forme de mităelectorală vă oferă o satisfacţie de moment. Înschimb, durata unei alegeri corecte se exprimă în anide zile şi de ea se vor bucura şi copiii dumneavoastră.Berea trece, oamenii şi problemele lor de viaţă rămân!

Mă rog la Dumnezeu să vă ajute, ajutându-ne prin votul dumneavoastră!

Votează schimbarea!

53Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Deputat 2008 - 2012...

SURDU SOREANU RAUL VICTOR

Page 56: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Votaţi poziţia 3 la Camera Deputaţilor

54 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Page 57: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Votaţi poziţia 3 la Senat

55Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Page 58: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Utilităţi

56 Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Servicii telefonice de urgenţă112 - Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă. Apelaţi gratuit atunci

când aveţi nevoie de: POLIŢIE, AMBULANŢĂ sau POMPIERI. Apeluldumneavoastră va fi preluat imediat, iar convorbirea înregistrată.

0233-956 - Jandarmeria. Intervenţii pentru restabilirea ordinii publice.

0233-983 - S.O.S. VICTIMELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE.

Atenţie: Sunaţi la aceste numere te telefon numai în cazuri de strictă necesitate.Apelurile false sunt sancţionate conform legii.

0233-921 - Deranjamente posturi telefonice.0233-929 - Deranjamente distribuţie energie electrică.0233-982 - Protecţia Civilă. Apelaţi acest număr în caz de calamnităţi, deza-

stre, care pot provoca pierderi umane şi materiale.0233-931- Informaţii numere clienţi. Se oferă informaţii privind numerele

de apel ale abonaţilor telefonici, cu excepţia abonaţilor care ausolicitat ca numărul de apel să nu fie informat.

0233-951- Informaţii diverse. Apel programat, cursuri valutare, rezultate loto,coduri poştale, farmacii non-stop. La acest număr puteţi solicitaapel la ora programată de dumneavoastră.

0233-971- Convorbiri internaţionale prin operatoare: Apelând acest serviciuputeţi solicita efectuarea unei convorbiri internaţionale, prin op-eratoare, pe baza unei comenzi prealabile. Tipurile de serviciisunt: � convorbiri obişnuite, telefon la telefon.� convorbiri personale - cu desemnare nominală a persoanei

chemate.� convorbiri cu taxă inversă - taxate la destinaţia apelului.

Page 59: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Cu gândul la străbuni, votaţi pentru urmaşi!

Sunt cu mintea şi sufletul curat alături de dumneavoastră

Apleacă-ţi fruntea de stăpân spre brazda noastră milenară, reînviat ţăran românşi făcătorule de ţară...

Într-un pridvor cu busuioc ascute briciul pus la grindă, peste-un lighean muiat la foc tu bărbiereşte-te-n oglindă

Ai colindat ce-ai colindat prin lumea veşnic friguroasă, acum bine-ai venit în sat mai cald e totuşi pe acasă

Te-asteaptă brazda s-o-nfloreşti şi grajdul să-l îndeşi cu vite şi vechi colinde româneşti te mustră, parcă părăsite...

Ţăran român, Măria Ta, să nu laşi câmpul tău să moară, ţi-au dat strămoşii ce lucra, cu mâinile-au făcut o ţară

Dă iute briciul pe curea şi bărbiereşte-te de-a rândul, că vezi că azi e ziua ta, care durează cât pămîntul

La cimitir, pe la cei duşi, coboară-n zori şi te închină, să ungi ţâţânile la uşi, deschide geamul spre lumină,

Repară gardul putrezit, dă coama calului prin mână, şi ca să simţi că ai venit sleieşte apa din fântână

Şi nu uita, din când în când, să mai şi mori cum se cuvine, în toţi urmaşii renăscând, cum toţi strămoşii sunt în tine

Ţăran român, Măria Ta, îndreaptă căi ce se strâmbară, prin tine ţara va dura, că tu ai palma cât o ţară

Întoarcerea ţăranuluiAdrian Păunescu

Colegiul 6 “Ştefan cel Mare” - Judeţul NeamţHoria

NegreştiBoteşti

PetricaniRăzboieniRuginoasa

SecuieniBărgăuani

BodeştiDragomireşti

DulceştiFăureiGirov

GrumăzeştiŞtefan cel Mare

ŢibucaniTrifeştiTupilaţiVăleni

Page 60: brosura surdu interior:Layout 1.qxd

Votaţi schimbarea

Votezi PSD + PC, votezi pentru tine!

Duminică 30 NOIEMBRIE, românii îşi vor alege reprezentanţii în Parla-mentul ţării. O dată la patru ani, prin votul pe care îl daţi, hotărâţi destinuldumneavoastră şi destinul României. Datorită votului uninominal aveţi posi-bilitatea să votaţi OMUL în care ve-ţi investi încrederea şi speranţele dum-neavastră si a familiilor dumneavoastră într-o viaţă mai buna.

Eu sunt SURDU Soreanu Raul Victor şi candidez din partea AlianţeiPSD+PC pentru Colegiul 6 “Ştefan cel Mare” - deputaţi. Vă spun cu mâna peinimă că sunt un om puternic, bun şi drept, un moldovean cu frica de Dumnezeu.În paginile care urmează îmi deschid sufletul în faţa dumneavoastră şi încerc săvă argumentez de ce am convigerea că pot să vă reprezint cel mai bine intereseleîn Parlamentul Romaniei.

Alături de mine, în Colegiul 2 – senatori, candidează distinsul meu coleg departid, domnul senator Ion CHELARU, om responsabil şi hotărât, în care credca într-un frate.

Vino la vot. Nu lăsa pe alţii să decidă pentru tine!Cel care hotăraste eşti TU

Fiecare vot pentru PSD+PC este investiţia ta pentru viitorPSD+PC, alianţa celor mulţi

Am convigerea că votul dumneavoastră va fi pentru omul, agricultorul şi politicianul Surdu Soreanu Raul Victor

Vă aştept pe 30 noiembrie la Secţiile de votare

Sunt cu mintea şi sufletul alături de dumneavaostrăAşa să mă ajute Dumnezeu!

Votul este putereO dată la patru ani

Puterea este în mâinile voastre!