cronica vaii jiului nr. 37, marti 10 ianuarie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul I Nr. 37

Marti, 10 ianuarie 2012

Oraºul Petroºani -llaa ""bboorrnnaa"" 8888

LL aa îînncceeppuuttuull aannuulluuii 22001111 ss-aauu îîmmpplliinniitt 8888 ddee aannii ddee llaaddaattaa îînn ccaarree,, ppee 44 iiaannuuaarriiee 11992244,, PPeettrrooººaanniiuull aa ffoosstt

ddeeccllaarraatt oorraaºº.. AAnnuunnþþuull ccaarree ssuubblliinniiaa ttrraannssffoorrmmaarreeaa ccoommuunneeiiPPeettrrooººeennii îînn oorraaººuull PPeettrrooººeennii aa ffoosstt ppuubblliiccaatt îînn zziiaarruull""GGaazzeettaa JJiiuulluuii"",, aannuull IIIIII,, nnrr.. 33,, ppee pprriimmaa ppaaggiinnãã,, îînn aarrttiiccoolluullddee ffoonndd iinnttiittuullaatt ""PPeettrrooººeenniiuull - oorraaºº!!"".. SSããrrbbããttoorriirreeaa eevveennii-mmeennttuulluuii aa ffoosstt ggããzzdduuiittãã ddee SSaallaa""AAppoolllloo"" îînn ddaattaa ddee 1122 iiaannuuaarriiee 11992244.. PAGINA A 4-A

Preþul huilei multsubevaluat scade

competitivitatea CNH C ompania Huilei vinde cãrbune la un preþ

care nu este avantajos, iar cei din conducereaCNH spun cã acest fapt împiedicã activitatea dinminerit. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Primarul CornelResmeriþã opreºte

construcþiile ilegale din Straja

A utoritãþile locale de la Lupeni îisomeazã pe toþi cei care ºtiu cã

au construcþii în Straja ce nu suntîn regulã din punct de vedere legalsã înceteze orice activitate ºi sã intreîn legalitate. >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Pãcãtosul senator de Valea Jiului,Cosmin Nicula

"Ce sã facã: nimic,nimic, nimic!"

La întrebarea "ce a fãcut senatorul Cosmin Niculapentru localitatea dumneavoastrã?", trei din cei

ºase primari ai Vãii Jiului s-au enervat instant, altul afãcut o pauzã lungã înainte de a rãspunde, iar altul aîncercat sã-l înþeleagã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 8-A8-A

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 20122 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Misiune în TriunghiulBermudelor 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 Misiune în TriunghiulBermudelor (r)

6:00 Observator 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:20 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Familia Flintstones înRock Vegas 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Familia Flintstones înRock Vegas (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Serviþi, vã rog! (r) 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 România, te iubesc! (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Inamicul public 22:15 La bani, la cap, la oase 0:15 CSI: Miami 1:00 Inamicul public (r)

7:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Secrete de Stil (r) 10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Pentru o lume mai bunã 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Triºorii 1:30 Focus (r)

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi,inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Anatomia lui Grey 21:50 Anatomia lui Grey 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Sushi 23:10 Telecinemateca: Eu,Peter Sellers 1:15 Agenþia Psych

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Colectivul de redactie: CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Genu TUÞU,Genu TUÞU,Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])Ovidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Denis RUSDenis RUS

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercialsau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

DECESE

U n bãrbat de 26de ani din Deva

a furat un pitic caredecora faþadaprimãriei din Deva.Hoþul a fost prins lacâteva strãzi distanþã,de oamenii legii, carei-au luat piticul ºi i-auîntocmit dosar penalpentru furt calificat.

Poliþiºtii au fostsesizaþi de un bãrbat dinDeva care a observat cãcineva a furat unul din-tre obiectele decorative,care au fost puse caornamente în perioadaCrãciunului. Incidentul aavut loc în miez denoapte, dar oameniilegii l-au gãsit pe hoþcâteva strãzi maideparte. "În jurul orei03:05, PoliþiaMunicipiului Deva a fostsesizatã de cãtre un bãr-bat de 55 ani, din

Deva, cu privire la fap-tul cã o persoanã desex masculin, a sustrasdin faþa sediuluiPrimãriei MunicipiuluiDeva o figurinã decora-tivã. Cu ocazia veri-ficãrilor efectuate decãtre patrula mixtã for-matã din poliþiºti ºi jan-darmi, a fost depistat,în zona Piaþa Victorieidin Deva, un tânãr de

26 ani, din Deva, careavea asupra sa figurinasustrasã", a declaratAdriana Voinea, purtã-tor de cuvânt al IPJHunedoara.

Pe numele bãrbatuluia fost întocmit dosar decercetare penalã pentrucomiterea infracþiunii defurt calificat.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A furat un pitic de la primãrie

Îmi plec fruntea, cu profundã pãrere de rãu, ºi dau onorul la plecareamult prea grãbitã spre eterniatate a jurnalistului ºi omului de excepþie

DAN CODREADAN CODREASincere condoleanþe familiei îndoliate ºi presei din Valea Jiului.

Consilier judeþean, Francisc Gerschner

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012 Actualitate 3

C ompania Huileivinde cãrbune la

un preþ care nu esteavantajos, iar cei dinconducerea CNH spuncã acest fapt împiedicãactivitatea din minerit.Totuºi, sindicaliºtiisperã ca ministerul deresort sã gãseascã osoluþie convenabilã.

Conmducerea CNH a reite-rat ideea cã preþul cãrbuneluidin Valea Jiului este principalacauzã a problemelor financiarecu care se confruntãCompania. Potrivit directorului

general al CNH, ConstantinJujan subvenþia care se acordãminelor care se închid, trebuiesã fie completatã de un preþreal pentru cãrbune. "Atâtatimp cât vindem la preþul lacare vindem noi acum cãr-bunele, nu vom putea sã fimcompetitivi. Compania Huileinu va muri, dar subvenþia pen-tru minele care se închid tre-buie sã ajungã la noi, iar preþultonei de huilã trebuie corelatcu costul extracþiei unei tonede huilã, pentru cã acum e maimic", spune Constantin Jujan,directorul general al CNH.

Costul de producþie pe tonãla CNH este de aproximativ315 de lei (75 de euro), iar

preþul de vânzare este de 224de lei (53 de euro) pe tonã.

Tot de aceeaºi pãrere sunt ºisindicatele, iar preºedintele

LSMVJ Zoltan Lacataº afirmãchiar cã Ministerul Economieieste interesat de acest lucru."Ministerul Economiei este

interesat de problemele CNHºi am primit ºi câteva pro-puneri, la sfârºitul sãptãmâniitrecute, care vizeazã disponibi-lizaþii, angajaþii ºi pensionariidin minerit. Banii pentru CNHtrebuie sã vinã de la GuvernulRomâniei ºi nu se mai poateproceda aºa cum s-amers anultrecut, 12 luni fãrã subvenþii",a declarat Zoltan Lacataº,preºedintele LSMVJ.

Compania Huilei a fucþionattot anul 2011 fãrã subvenþii ºiangajaþii au fost plãtiþi doar dinvânzarea cãrbunelui. În acestan, însã, se preconizeazã alteperspective, precum ºi unmanagement privat care va fiinstalat în varã.


Preþul huilei mult subevaluat scade competitivitatea CNH

S eceta a adus unrecord în ce

priveºte cotele apelorde munte din ValeaJiului. Cei care gestioneazã sistemulhidrotehnic spun cã,dacã vor scãdea tem-peraturile, atunci apava ajunge sã fierestricþionatã în EstulVãii Jiului.

Efectele secetei ce a dus lascãderea debitelor de apã dejase resimt. Locuitorii dinLupeni, de exemplu, au avutzilele trecute apa restrict?ion-atã, iar dacã nu vor cãdea pre-cipita?ii toatã Valea Jiului vaavea restric?ie la apa potabilã.

Potrivit statisticilor, înaceastã perioadã nivelul apeloreste unul dintre cel mai scãzutdin ultimii 20 de ani. Aºa seface cã ºi barajul de la Valeade Peºti, care alimenteazã totVestul Vãii, a scãzut cu câþivametri ºi asta nu s-a mai întâm-plat de când aici funcþionautoate unitãþile miniere ºi toate

preparaþiile de cãrbunefoloseau apa din râurile demunte. "Barajul de la Valea dePeºti a scãzut cu 7,5 m faþã denormal. Este un minim-record,care de douã decenii nu s-amai înregistrat ºi din pãcate nuaºteptãm precipitaþii.Prognoza dã precipitaþii slabeºi lapoviþã în 6 ºi 7 ianuarie,dar cantitãþile vor fi foartereduse", spune Sorin Corici,director Sistemul HidrotehnicValea Jiului.

Specialiºtii spun cã dacã vacontinua sã fie secetã ºi, dacãtemperaturile vor scãdea, atun-ci apa va fi restricþionatã."Dacã va fi mai puþin de minus10 C atunci apa va îngheþa ºicaptarea de la Taia sau cea dela Jieþ nu va mai funcþiona.Atunci vom fi nevoiþi ca înEstul Vãii Jiului sãrestricþionãm apa", a mai pre-cizat Corici.

Apele de munte, care altãdatã erau foarte adânci, acumabia dacã mai sunt demãrimea unui mic fir de apã,care din loc în loc, din cauzaîngheþului, este întrerupt.


Minime istorice lacotele apelor din

Valea Jiului

D eºi oficial lanivelul PNL Deva

nu au avut loc alegeri,care sã ducã la schim-barea conducerii organi-zaþiei, deputatulBogdan Þîmpãu sem-neazã ca preºedinte alliberalilor deveni, deºieste vicepreºedinte.

Asta dupã ce în toamna anlui trecut a fost însãrcinat cuprobleme organizatorice, înlocul preºedintelui PNL, FlorinOancea, dar fãrã sã se facã ºischimbarea de funcþii.

Un fluturaº împãrþit prinmunicipiul Deva, prin careUSL îºi anunþã intenþia de ascãdea taxele ºi impozitele cu5 procente, aduce ºi o surprizãpe scena politicã. Din grupulsemnatarilor face parte ºi

deputatul PNL Bogdan Þîmpãucare semneazã ca preºedinte alPNL Deva. La nivel oficial,însã, liderul organizaþiei esteîncã Florin Oancea, chiar dacãacesta a cãzut în dizgraþia con-ducerii judeþene a partidului.Florin Oancea a refuzat sãcomenteze în vreun fel acestaspect, dar a precizat cã nuºtia de organizarea unoralegeri care sã ducã la schim-barea lui din funcþie. Înschimb, Bogdan Þîmpãu,recunoaºte cã nu estepreºedinte al PNL Deva, darsusþine cã spaþiul era prea micpentru a explica situaþia exac-tã.

"În momentul acesta este osituaþie de interimat laOrganizaþia PNL Deva, dar nuau fost alegeri. Scopul acestuiofluturaº nu era de a lãmuri situ-aþia din Organizaþia PNL Deva,ci sã anunþãm populaþia cã

anul acesta va plãti cu 5% maipuþin la taxele ºi impozitelelocale", a declarat deputatulhunedorean. Þîmpãu spune cã,dacã va dori sã lãmureascãsituaþia liberalilor deveni, vaîntocmi... un nou fluturaº pecare îl va distribui pe piaþã.

Cãzut în dizgraþieLa începutul lunii octombrie

a anului trecut, Florin Oanceaa fost scos din lupta pentrufotoliul de primar al municipiu-lui Deva, liberalii preferând sãmeargã pe mâna unui membruPC. Ulterior, a fost tras pe liniemoartãºi în partid, dupã maimulþi ani în care Oancea s-aaflat în fruntea acestei organi-zaþii. Florin Oancea nu a fostschimbat de la conducerea fil-ialei liberale din Deva,daratribuþiile lui au fost preluate dedeputatul Bogdan Þîmpãu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Uzurpare de calitãþi oficiale

Deputatul Þîmpãu se dãpreºedinte al PNL Deva

R eprezentanþiiminerilor i-au

trimis ministruluiEconomiei, IonAriton, o cerere princare îi solicitã aces-tuia sã ia mãsurilenecesare pentru con-tinuarea activitãþiiCompaniei Naþionalea Huilei.

Cererea cãtre ministru vine dinpartea SindicatuluiMuntele care consid-era cã pânã acum nus-au luat mãsurilecorespunzãtoare pen-tru salvarea situaþieimineritului.

"Lipsa aplicãrii unor

mãsuri urgente care sãreabiliteze situaþia cre-atã va crea iminenþaunor miºcãri socialecare rãspunzãtori vomfi toþi cei care nu amgãsit sau nu am avutcurajul aplicãrii unormãsuri sustenabile", searatã în cerereaSindicatului Muntele.

Aceºtia mai solicitãºi luarea unor mãsuripentru egalizareapreþului cãrbunele dinValea Jiului în raportcu cel din import.Reprezentanþii mine-rilor spun cã huila dinValea Jiului este defa-vorizatã în raport cucea din import din

cauza preþurilordiferite.

"Huila din ValeaJiului se cumpãrã determocentrale la sumade 65 de lei, în timpce cea din import este85 de lei. Beneficiariicãrbunelui (termocen-tralele-n.r.) nu vor sã

egalizeze preþul", maispun reprezentanþiiminerilor.

Situaþia minerituluidin Valea Jiului esteuna dificilã ºi dincauza neacordãrii sub-venþiei de cãtreComisia Europeanã.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cu tolba-n spate

Poºtaºul îi va lãsa o scrisoare lui Ariton

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 20124 Actualitate

P rin firmele pe care leadministreazã, omul de

afaceri Haralambie Vochiþoiu areuºit sã gãseascã niºa pe caresã se impunã, pe o piaþã aflatãîntr-o continuã miºcare. Estevorba, în principal, despre for-marea profesionalã, proiecteatât de bine puse la punct încâta câºtigat importante fondurieuropene. Un domeniu, desprecare Vochiþoiu spune cã nu el l-a gãsit, ci acest doemniu l-agãsit pe el, dacã þinem cont deexpreienþa anterioarã. Vãprezentãm în continuare cumdouã firme din Petroºani aureuºit sã se se impunã pe piaþãºi sã devinã un important pionnu numai în Hunedoara, ci înîntreaga regiune. Cât de greueste ºi ce paºi trebuie urmaþi,puteþi afla din interviul urmã-tor.

Reporter: Aþi reuºit sãgãsiþi aceastã "niºã", cu totceea ce înseamnã piaþamuncii, ºomeri, persoaneneocupate...Cum aþi gãsit,cum v-aþi orientat cãtreaceastã niºã?

Haralambie Vochiþoiu: Credcã ºi de aceastã datã, întâmplareaa ajucat un rol important, ca înviaþa tuturor ºi n-am ales întâmplã-tor. Cred cã, de fapt, niºa m-a alespe mine. În anul 2000 am ajuns,la propunerea PSD, directorulpieþei muncii al Agenþiei Judeþenepentru Ocuparea Forþei de Muncã.De acolo mi se trage preocupareapentru domeniul acesta pentru cãîn cei patru ani ºi jumãtate cât amstat acolo am încãþat lucrurileacestea, am lucrat alãturi de alþioameni la construirea pieþeimuncii în România prin controlulacelui lot, 76/ 2002, LegeaOcupãrii în România ºi de acolopreocuoparea pentru tot ceea ceînseamnã piaþa muncii.

Rep: Din exterior paresimplu. Cât de greu este,porivit din interior, sã acce-sezi fonduri pe proiecteeuropene.

H.V.: Nu ar trebui sã fie com-

plicat. Accesarea de fondurieuropene ar trebui sã fie ochestiune serioasã, e adevãrat, dartotodatã facilã. Dar, din cauzã cãîncã suntem într-un pionerat, carese prelungeºte, nu se reuºeºteabsorbþia acestor fonduri. A fost ºieste, din pãcate, complicat pentrucã a durat mult pânã s-a fãcut uncadru legislativ adecvat, UniuneaEuropeanã a avut suspiciuni laînceput. E adevãrat, ºi noi amreulit sã le dãm argumente pealocuri sã devinã suspicioºi, ne-auverificat ºi paraverificat ºi în ultimavreme, poate ciudat pentru ceicare nu ºtiu, noui românii am vrutneapãrat ºi am ºi reuºit sã nepunempe alocuri condiþii maistricte decât cerea UE sau CEpentru absorbþia ºi cheltuirea aces-tor bani.

Z ona de achiziþii, ceamai problematicã

Rep: Cât de stricte suntaceste condiþii. ªtiu cã pen-tru fiecare euro primit ºichletuit, UE cere acoperireaîn acte "beton", ca sã mãexprim aºa. Cât de desesunt verificãrile pe acestefonduri?

H.V.: Da, existã o stricteþe, darnu ar trebui sã supere pe nimeni.Sunt totuºi banii cetãþenilor dinUniunea Europeanã ºi dacãnemþii, francezii ºi alte state auniºte sume excedentare, noi, ceicare le cheltuim, trebuie sã fimfoarte atenþi la ele, sigur cã da.Problema este cã, uneori, legislaþiaromâneascã, mai aºles cea îndomeniul achiziþiilor publice, areunele lacune ºi face greoaie proce-dura aceasta de achiziþii publice. ªitocmai în zona de achiziþii publiceapar ºi cele mai multe nereguli ºifraude, cum e numesc în termenieuropeni. Eu cred cã, cu trecereaacestor ani, din fericire, se vede cãlucrurile încep sã-ºi intre pe unfãgaº normal, dar uite cã, pân seregleazã lucrurile, primul cincinaleuropean de 7 ani, ca sã sun aºa,tocmai se încheie. ªi dacã Poloniaare probleme pentru anul 2013 ºi,

dupã calculele lor, nu le mairãmâne niciun euro de absorbit,noi nu am trecut nici de graniþacelor 10% care înseamnã baniabsorbiºi efectiv. Este o mareproblemã cã am ratat startul, darvestea bunã e cã, ºi din discursulpoliticienilor, dar mai ales din ceeace se întâmplã în Parlament ºiautoritãþile de management, faptulcã s-a înfiinþat un minister dedicatacetsor fonduri europene, este unsemnal pozitiv ºi ser ca acest sem-nal sã se traducã prin acþiuni con-crete, adicã o legislaþie ºi norma-tive maia decvate pentru absorbiamai crecsutã a acestor fondurieuropene care, în opinia mea,rãmâne principala scânteie carepoate reporni motorul economieinaþionale.

Rep: Programul este pen-tru oameni ºi cu oameni. Cîtde greua fost sã convingeþiºomerii sau persoaneleneocupate sã vinã la acestecursuri, sã vinã la pro-gramele de formare profe-sionalã, sã aibã încredere înele?

H.V.: Nu este simplu, dar pro-gramul acesta sectorial operaþionalpentru dezvoltarea resurselorumane - POS DRU - se adreseazãnu doar ºomerilor. Sunt ºapte axe,iar unele axe -de exemplu axa 1 -se adreseazã oamenilor care dejalucreazã în învãþãmânt. Suntemparteneri pe un proiect undegrupul þintã îl reprezintã profesoriiuniversitari. Acolo, sã zicem, ar

trebui sã fie mai simplu, dar nu ºieste neapãrat. Axa 5 se referã aºomeri, Axa 6 se adreseazã per-soanelor vulnerabile ºiminoritãþilor etnice. Desigur, întregprogramul POS DRU este maidelicat, pentru cã se lucreazã cumoamenii, dar ºi aici lucrurile sediferenþiazã, cu ce oameni lucrezi.Dar, indiferent cu ce oamenilucrezi, aþi intuit bine, iniþial estevorba ºi de încredere. În perioadaaceasta în care s.au întâmplat înRomânia tot felul de chestiuni, dela promisiuni electorale care nu s-au respectat, pânã la Caritas saualte lucruri care nu ar fi trebuit sãse întâmple, sã vii sã spui hai sãfaci un curs gratuit cã îþi mai dãmºi bani la sfârºitul lui pare greu decrezut iniþial, dar cu rãbdare, cumuncã sistematicã ºi cu ajutorulmass-media - ºi aici vã mulþumesctuturor încã o datã - am reuºit,cred seu sã imprimãm certitudineaunui lucru bine fpcut ºi corectfãcut.

F ondurile europene,privite ca o perfuzie

Rep: În cifre reci, câteproiecte aþi câºtigat ºi careeste valoarea lor?

H.V.: În total, cifra proiectelorderulate atît ca parteneri, cît ºi casolicitanþi - cã suntem ºipoarteneri ºi solicitanþi - depãºeºte5 milioane de euro, în calitate ºide beneficiari ºi slicitanþi, banicare sunt cheltuiþi de la licitaþiilepentru achiziþii, calculatoare,mobilier, autovehiculele necesare

desfãºurãririi proiectelor, etc. Ceeste foarte important pentruRomânia este cã aproape jumãtatedin sumã - dat fiind faptul cãsalariile reprezintã o pondereimportantã - rãmâne din start înTrezorerie.

Rep: Cât de greu a fost sãse impunã aceastã firmã,privind retrospectiv?

H.V.: A fost destul de greumdar în Regiunea de Vest aRomâniei suntem un actor impor-tant ºi mai ales prins erviciile pecare le oferim dincolo de acesteproiecte europene, pentru cãproiectele sunt doar o parte aactivitãþii noastre. Eu le spun ºicolegilor mei ºi o spun de cîte oriam ocazia, cã eu privesc acestefonduri europene pentru noi ca oeprfuzie care se poate încheia înorice moment. Asta e ºi ideeaeuropenilor: vã dpm bani, dar sãconstruiþi ceva cu acei bani, nudoar sã-i cheltuiþi. În urma acestorfonduri, trebuie sã rãmânã firmaaºa cum cred ºi sper eu, adicã ofirmã solidã, cu un colectiv deoameni care a învãþat ceva înperioada asta, ºi care pot sã apliceºi fãrã subvenþãiile de la UniuneaEuropeanã pe viitor. Am încercatsã construim sau sã vindem pro-duse ale firmei dincolo de acesteproiecte. Aºa am ajuns de la 3autorizãri de cursuri la 22 deautorizãri ºi 11 domenii în careputem elibera diplome pe bazaunor testãri fãrãr a mai faceoameni cursuri. De asta spuneamcã pe piaºa de vest a Româneiisuntem, într-adevãr cei maiavansaþi. A fost greu, dar când teuiþi în urmã, când faci un bilanþ,încerci sã uiþi ce a fost greu ºi sãîþi aduci aminte ce a fost frumos.

Rep: Ce vã doriþi pentruanul viitor?

H.V.: Sper ca anul viitor sã fiecel puþin la fel de bun ca acest an,maia les cã prognizele nu suntcele mai fericite. Asta ãmi dorescpentru mine. Pentru ceilalþi, un anmult mai bun ca acesta.

A consemnat,A consemnat,CarCarmen men COSMANCOSMAN

Milioane de euro atrase din proiecte europene

L a începutul anului2011 s-au împlinit

88 de ani de la data încare, pe 4 ianuarie1924, Petroºaniul a fostdeclarat oraº. Anunþulcare sublinia transfor-marea comuneiPetroºeni în oraºulPetroºeni a fost publi-cat în ziarul "GazetaJiului", anul III, nr. 3,pe prima paginã, în

articolul de fond intitu-lat "Petroºeniul -oraº!". Sãrbãtorireaevenimentului a fostgãzduitã de Sala"Apollo" în data de 12ianuarie 1924.

În anul în care"Capitala" Vãii Jiului afost declaratã oraº,judeþul Hunedoara avea10 plase (subdiviziuni ale

judeþului în vecheaîmpãrþire administrativã),o suprafaþã de1.357.024 de iugãrecadastrale (7.810 kmp),un numãr de 320.428 delocuitori, dintre care269.569 români,39.978 unguri, 8.521germani, 4.656 evrei ºi4.704 de alte etnii.Oraºul de reºedinþã eratot Deva ºi mai existau11 secretariate comu-nale, 87 secretariate cer-cuale, la un numãr totalde 425 de comune ruraleºi 4 comune urbane.

Plasa Petroºeni avea14 comune rurale ºi osuprafaþã de 169.481 deiugãre cadastrale (975kmp). Populaþia totalãera de 60.053 delocuitori (62 de locuitoripe 1 kmp), dintre care31.111 români, 19.663unguri, 4.064 germani,

1.958 evrei ºi 3.257 delocuitori de altã etnie.Plasa Petroºeni eraîmpãrþitã în 5 secretari-ate cercuale ºi anume: 1.Livezeni, Bãrbãtenii deJos (Iscroni), 2. Lupeni,Bãrbãtenii de Sus, 3.Petrila, Crivadia, Meriºor,Bãniþa, 4. Uricani,Hobiceni, Câmpu luiNeag, 5. Vulcan,Coroeºti, Paroºeni.

În ceea ce priveºteistoria localitãþii Petroºaniexistã astãzi mai multevariante diferite. Astfel,preotul Sebastian Stanca,nãscut chiar în Petroºaniîn anul 1878, consideracã aºezarea a luat fiinþãla începutul secolului alXVII-lea. Potrivit uneidanii datatã 1640, pelocul Petroºaniului deastãzi trãia familia iobag-ului Bolia, proprietariipãmântului fiind familiileMãrginean (maghiarizatMarzsinay) ºi Cândea

(maghiarizat Kendeffy),despãrþite între ele deapele pârâurilor Maleia ºiDâlja. Pe de altã parte,preotul Iacob Radu, dinLugoj, susþinea cã satuliniþial a fost înfiinþat însecolul al XVIII-lea decãtre românii veniþi dinnordul judeþului Gorj deastãzi ºi din ÞaraHaþegului. Pentru primaoarã, denumirea dePetroºani (sub forma

Petroºan) este întâlnitã înConscripþia din 1784-1787. În cea din anul1818, despre Petroºanise precizeazã cã avea 96de locuitori. Potrivit altorpãreri, primii locuitori aimunicipiului Petroºani deastãzi au fost, însã, dacii(urmaºii lor purtând înprezent numele demomârlani - oameni aimuntelui).

MirMircea Nistorcea Nistor

Oraºul Petroºani - la "borna" 88


Z eci de disponibi-lizaþi care au ple-

cat în septembrie de laminele din Valea Jiuluiau protestat luni în faþaCNH. Oamenii suntnemulþumiþi pentru niciacum nu ºi-au primittranºa a treia din baniipromiºi la disponibi-lizare.

"Am lãsat sã treacã sãrbãto-rile, deºi ni s-au promis aceºtibani în decembrie. Nu maiºtim ce sã facem. Nu suntemsãraci, dar ne cerem drepturilenoastre. Am fost minþiþi cândam plecat ºi acum chiar vomface greva foamei, cã altfel

nimeni nu ne mai ia în seamã",spunea luni dimineaþã undisponibilizat. "S-au scãpat denoi, ºi-au realizat planul ºi cumce mai au cu noi? Ne-au lãsataºa ca pe fraieri", spunea unaltul. "Prefectul ne-a promis îndecembrie cã vor veni banii.Numai minciuni ºi e dreptulnostru, deoarece atunci cândam plecat de la minã ni s-.aspus cã timp de 3 luni conse-cutiv vom avea banii", spuneun alt fost miner.

Oamenii au aºteptat maimulte ore pânã s-au pututîntâlni cu conducerea CNH.Disponibilizaþii i-au cerut direc-torului general al CNHsocotealã pentru banii lor.

Directorul general al CNH aspus cã problema disponibiliza-þilor ar putea fi luatã în calcul

doar în ºedinþa de guvern dinaceastã sãptãmânã. "Miercuri,avem promisiunea cã, înºedinþa de Guvern, va intra peordinea de zi ºi proiectul cevizeazã disponibilizaþii. Sperãmca atunci sã aflãm cum stau

lucrurile", spune ConstantinJujan, director general alCNH.

Despre protestul disponibi-lizaþilor, sindicaliºtii spun cãeste firesc ceea ce se întâmplãºi le dau dreptate oamenilor.

"Protestul lor e justificat ºi e înconcordanþã cu modul în careCNH a gãsit de cuviinþã sã lerezolve problemele. Este deranjant cã s-a ajuns aici,când ºi prefectul Attila Dezsile-a promis bani, iar adminis-traþia nu s-a purtat corect faþãde oameni", a declarat ºiZoltan Lacataº, preºedinteleLigii Sindicatelor Miniere ValeaJiului.

Un numãr de 900 deoameni au plecat de la mineledin Valea Jiului în luna septem-brie, iar banii de disponibilizareau venit mereu cu întârziere.Oamenii mai au acum de primitaproximativ 7.000 de lei fiecareºi îºi pun toate speranþele înMinisterul Economiei.


Disponibilizaþii au ieºit în stradã

P rocurorii de laDeva au dat

rezoluþie de neîn-cepere a urmãririipenale pe numeleprimarului MirciaMuntean ºi a celor-lalte persoane recla-mate de familia con-silierului localSandu Borbeanu.Scandalul a izbucnitîn luna mai a anuluitrecut, dupã ce ediliiau decis retragereaautorizaþiei defruncþionare pentruchioºcul din faþaCasei de Culturã ºiapoi l-au ridicat depe domeniul public.

Parchetul de de pelângã JudecãtoriaDeva a dispus neîn-ceperea urmãririipenale faþã de MirciaMuntean, ChitaruIoan-Iosif ºi RãdoaneAlin Cãtãlin, acuzaþide abuz în serviciucontra intereselor per-soanelor, distrugere ºifurt calificat, precum ºineînceperea urmãririipenale faþã de cei 9poliþiºti locali, care aufost reclamaþi pentrucomplicitate la acesteinfracþiuni. Toþi ceiamintiþi au fost recla-maþi în scandaluldemolãrii chioºculuicare funcþiona fãrãautorizaþie în faþaCasei de Culturã dinDeva, demolare cares-a lãsat cu un circ cala uºa cortului.Decizia de ridicare a

chioºcului a fost luatãde cãtre primarulmunicipiului Deva,Mircia Muntean, înbaza ReferatuluiServiciului Comunitarpentru Cadastru, carea constatat cã SC UnoProduct SRL Deva nuare autorizaþie nicipentru chioºc, nicipentru cele douã vitrine frigorificeamplasate pe dome-niul public. Chioºculcare funcþiona în faþaCasei de Culturã nuavea nici autorizaþiesanitarã, aceasta fiin-du-i retrasã din cauzaneregulilor. Dr. ValeriaAndreescu, inspectorºef alCompartimentului deControl în SãnãtatePublicã din cadrul DSPHunedoara, a precizatla momentul respecticcã, în 2010, a fostfãcut un control, înurma cãruia s-a con-statat cã respectivul

chioºc nu este racor-dat la reþeaua de apãºi canalizare ºi nu arenici grup sanitar. Înfebruarie 2011,inspectorii sanitari aurevenit în control, sãvadã dacã deficienþeleau fost remediate, darau constatat cã nu s-afãcut nimic, drept pen-tru care s-a fãcutpropunerea de sus-pendare a activitãþii,ceea ce s-a ºi întâm-plat. Astfel, în data de10 mai 2011 a fostdatã Dispoziþia nr.793, care prevedeeliberarea domeniuluipublic. Societatea încauzã a avut la dispo-ziþie douã zile sã îºiridice chioºcul ºi vit-rinele frigorifice, dar,pentru cã reprezen-tanþii firmei nu s-auconformat, s-a decisridicarea lor de cãtresalariaþii municipa-litãþii. Numai cã eliber-area domeniului public

nu s-a fãcut cu una -cu douã, ci un unîntreg scandal, culmi-nat cu acea reclamaþiela Parchet, formulatã,în data de19.05.2011, deRodica Borbeanu,administrator la SC.Uno Product SRLDeva.

"S-a întâmplat ceeace trebuia sã se întâm-ple ºi ceea ce era pre-vizibil. Piaþa Victoriei aintrat în modernizareîncã din 1 decembrie,iar lucrãrile se vorfinaliza în 6 luni dezile, conform proiectu-lui european de reabi-litare. Procurorii ºi-aufãcut doar treaba", adeclarat primarulMircia Muntean,referindu-se larezoluþia pronunþatãde Parchetul de pelângã JudecãtoriaDeva.CarCarmen men COSMANCOSMAN

În rãzboiul Sandu Borbeanu- Mircia Muntean,

Parchetul dã dreptate primarului

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

U n viitorparc eolian

va lua fiinþã laPetrila în ValeaJiului, iar primeleinvestiþii suntpreconizate în2012. Pânã acums-au fãcut doarmãsurãtori, iarfirma careproiecteazã parculva amenaja dru-mul de acces.

Firma careinvesteºte în ener-gia verde în ValeaJiului este dinGermania ºi,înultimii ani, a fãcutmai multe mãsurã-tori în zonaDobraia. Proiectulpropriu-zis vaprinde contur deprimãvara viitoare,când, spun cei dela Primãria Petrila,firma va construidrumul de acces ºiva realiza sistemulde alimentare cuenergie electricãpânã la altitudineaunde va fi amplasat

parcul eolian. "Înultima perioadã aacestui an, firmaconstructoare alucrat la documen-taþia pentruElectrica. Sperãmcã totul va fi gata ºicã din primãvaralui 2012 sãînceapã lucrãrile laamenajarea drumu-lui ºi sã fie pregãtitterenul pentruurmãtoarea etapã",spune DorinCurtean, city ma-nager la Petrila.

Valoareainvestiþiei se ridicãla 150 de milioane

de lei, iar cei 40 destâlpi cu turbineeoliene vor pro-duce în sistemulnaþional 70 MW/orã, energie ce vafi folositã la ilumi-natul public.

ªi la Uricani, înValea Jiului, au fostpurtate discuþiipentru amplasareamai multor mori devânt, însã, deocam-datã nu s-a con-cretizat nimic, deºimãsurãtorile au fostºi aici mulþumi-toare.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Energie verde pentruPetrila în 2012

Rãniþi pe pârtiile de schi

Z eci de tineri aucerut ajutorul

salvamontiºtilordin Straja,Valea Jiului,dupã ce aucãzut pe pârtii.Salvamontiºtiispun cã cei maimulþi sunt vinovaþicã nu au respectatnormele de conduitã în munte.

"S-a lucrat încontinuu. Foarte mulþi tinerine-au solicitat. Au fost lovituri, luxaþii ºisuspiciuni de fracturi pe care le-am trimis laspitalele din Valea Jiului", spune GeorgeResiga, ºeful echipei Salvamont din Straja.

Vina aparþine turiºtilor, care au urcatfãrã echipamente corespunzãtoare saucare, din teribilism nu au þinut cont de reg-ulile specifice muntelui.

Mai grav este faptul cã unul din membriiechipei de salvare este acum indisponibildin cauzã cã s-a rãnit.

"Avem un salvamontist care a fost diag-nosticat cu rupturã de muºchi. De vinã a

fost un tânãr care se dãdea cu sania,acolo unde nu ar fi avut voie

decât cu schiurile. A venit învitezã ºi l-a rãnit foarte gravpe colegul nostru la gambã.Acum vafi multtimpindis-

ponibil",mai spune

Resiga.Mii de tineri au

urcat în staþiunile demunte din Valea Jiului,chiar dacã nu a mainins. Toate instalaþiilede transport pe cabluau funcþionat chiar ºipe nocturnã, iar micileaccidentãri au fost cuzecile zilnic.


S ute de hunedoreniau vizitat

mãnãstirea Prislop laînceputul acestui an.Unii ºi-au gãsit acolo,de ani buni, un refugiusufletesc, iar alþii auvenit din curiozitate,poate pentru primadatã.

Ne-am pornit ºi noi cãtrePrislop, profitând de vremeafrumoasã de afarã ºi de zilelelibere, parcã mai multe ca înalþi ani. Ne era dor de liniºteadin curtea ºi din jurul mãnã-stirii, de maicile care te privesccu bunãvoinþã încã de lapoartã, dar, parcã cel mai multne era dor de Arsenie Boca,cel considerat duhovnicul orto-doxismului românesc, chiardacã nu a fost canonizat încã.

Aflatã la 13 kilometri deHaþeg, nu poþi spune cã mãnã-stirea Prislop poate fi asemã-natã cu impunãtoarele lãcaºuridin Moldova, poate de aceeanici nu simþim vreo atmosferãde ordin comercial, cum seîntâmplã în alte locuri. Aicitotul este construit modest, darcu bun gust, iar fiecare lucrupare cã ºi-a gãsit locul aici deveacuri.

Mãnãstirea din piatrã, a

cãrei construcþie a început în1399, este o adevãratãcapodoperã. Picturile s-au pãs-trat destul de bine, chiar dacãau fost atacate în unele pãrþide patina necruþãtoare a tim-pului. Aici ºi-a gãsit adãpostulde ani buni icoana fãcãtoarede minuni a Maicii Domnului,dar ºi icoane pictate de pãrin-tele Arsenie Boca.

Am întrebat-o pe mãicuþadin bisericã unde este aceaicoanã fãcãtoare de minuni,despre care s-au spus atâtea.Ea ne-a rãspuns, simplu: "Este în sufletele voastre.Maica Domnului este prezentãoriunde ºi vã puteþi ruga la eaoricând".

De la mãnãstire pornim peun drum, mai în sus, care ne

duce cãtre cimitir. Acolo seodihnesc în liniºte mãicuþele,dar ºi cel pentru care am venit,pãrintele Arsenie. La mormân-tul lui, zeci de oameni stau lacoadã pentru a se ruga sfântu-lui pãrinte pentru sãnãtate,fericire ºi… ei mai ºtiu pentruce, deoarece rugile se înalþãcãtre cer mute.

Încã se mai vorbeºte despreminunile fãcute de pãrinte întimpul vieþii, dar ºi despre min-unile sãvârºite dupã moartealui. "Pãrintele Arsenie a fost unom al lui Dumnezeu care aavut ºi har, ºi dar. El putea cititrecutul, prezentul, viitoruloamenilor ºi te putea vindecaprin puterea lui Dumnezeu.Dacã nu erai un om bun ºi eraifãþarnic, te scotea afarã dinbisericã. Dar au fost mulþioameni cu boli grave care aufost vindecaþi de el atunci cândtrãia, iar dupã moartea acestu-ia, atingerea crucii de la mor-mânt continuã sã facã minuni.Totul e sã ai credinþã", nespune unul dintre pelerini.

De la mãnãstirea Prislop, neîndreptãm spre casã, pãstrândîn gând vorbele pãrintelui: "Nue nevoie sã veniþi zilnic aici,trimiteþi-i ºi pe alþii la mine!".

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Vrei ca afacerea ta sã fie

cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þþi gãseºti colaboratori

serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

Rugãciune la mormântul pãrinteluiArsenie Boca

A utoritãþilelocale de la

Lupeni îi someazãpe toþi cei care ºtiucã au construcþii înStraja ce nu sunt înregulã din punct devedere legal sãînceteze orice activitate ºi sã intre în legalitate.

Primarul Cornel Resmeriþãspune cã cel mai probabil toþicei care au construit ilegal vortrebui sã+ºi demoleze con-strucþiile, însã pânã atunci suntmai multe termene ce trebuiescrespectate.

"Toþi trebuie sã respectelegea. Am dispus oprirealucrãrilor la toþi cei care nuaveau actele în regulã, iar ceicare au construcþii ilegale vortrebui sã ºi le demoleze.Probabil ºi proprietarii acestoras+au adresat instanþei ºi acumîncearcã sã amâne demolareaprin termenele pe care le obþinîn Instanþã", declarã CornelResmeriþã.

Chiar la intrarea în staþiuneturiºtii care ajung în Straja suntîntâmpinaþi de o construcþieproaspãt ridicatã ºi netermi-natã.

Clãdirea s-a construitaproape în secret, fãrã nicioautorizaþie.

Proprietarul nu are autoriza-þie de construcþie ºi deþine doarun teren de 40 de metri pãtraþi,în timp ce amprenta la sol estede 102 metri pãtraþi.

Autoritãþile locale au dispusoprirea lucrãrilor când con-strucþia este aproape finalizatãºi i-au pus în vedere cã trebuiesã intre în legalitate.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Primarul Cornel Resmeriþãopreºte construcþiile

ilegale din Straja U nireaPrincipatelor

Române, care se cele-breazã în data de 24ianuarie, va fi marcatãºi în Valea Jiului.

La Vulcan, spre exemplu,administraþia localã a pus dejala cale o întâlnire cu elevii dinoraº, dar mai ales cu câtevacadre militare.

"Administraþia localã de laVulcan pune în valoare acestesãrbãtori cu iz naþional. Vremsã conºtientizãm elevii claselorV-VIII ºi pe cei ai ColegiuluiTehnic Mihai Viteazu cu privirela însemnãtatea acestor zileistorice pentru România. Dedata aceasta, în 24 ianuarie,am stabilit ca în sala de consi-liu, echipe formate din câte 5elevi de clasa a VIII de lafiecare ºcoalã, precum ºi douã

echipaje de la Colegiul tehnic,vor concura în baza unorîntrebãri stabilite de cãtre pro-fesorii de istorie de la ºcoliledin Vulcan. De asemenea,avem ºi invitaþi ofiþeri aiArmatei Române, domni generali care au slujit cudevotament acestei þãri", ne-adeclarat Angela Stoica, vicepri-marul Municipiului Vulcan.

De altfel, pe lângã discuþiileºi dezbaterile cu tentã istoricã

pe tema Unirii, viceprimarulStoica va avea un momentspecial în cadrul acestor mani-festãri. "Cu respect, demnitateºi onoare, voi fi îmbrãcatã înuniformã militarã, avândgradul de sublocotenent în rezervã , atât eu cât ºi pri-marul. Mai multe nu vreau sãdezvãlui, pentru cã vreau sã fieo surprizã", a mai spus AngelaStoica.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

La Vulcan, 24 ianuarie cu invitaþi ºi edili în uniforme

D ebutul nouluian a adus un

adevãrat valtsunami de "vizita-tori" care au trecutde-a valma pragulUnitãþilor dePrimire Urgenþedin cadrul spi-talelor din ValeaJiului.

Parcã pe bandã rulan-tã, nelãsându-le o clipãde relaº medicilor, laurgenþe au ajunsescadroane întregi derãniþi în scandaluri, acci-dentaþi pe pârtiile deschi sau în accidente decirculaþie, dar ºi "hãme-siþi" care au consumat înexces tradiþionalelebucate de Crãciun sauAnul Nou ºi, în primulrând, cei care s-au adã-pat în exces din cornulabundenþei al lui Bachus.

Potrivit celor precizatede cãtre medicii care aufost de gardã în zilele deCrãciun sau în noapteade Anul Nou ºi care auintervenit la sudareafracturilor sau suturareaplãgilor survenite înurma încãierãrilor, dinacest punct de vedere,

sfârºitul anului 2011 afost unul dintre cei mai"bogaþi" din istoria ultimilor ani.

Degeaba nu au statnici miile de schioriprezenþi la sfârºitul anu-lui pe pârtiile din Parângsau Straja. Mulþi dintreaceºtia au ajuns ºi ei laspital cu fracturi, trauma-tisme cranio-cerebrale,entorse sau luxaþii.

La fel de vioi au fostºi amatorii de sarmale,caltaboºi, cârnaþi, fripturisau rãcituri, care nici einu au stat cu mâinile însân ºi au ras tot ceea cese putea rade.

"Am avut parte ºi deschiori accidentaþi maimult sau mai puþin grav,dar ºi de persoane careau acuzat crize hiperten-sive datorate lipsei deadministrare a medicaþieisau consumului exagerat

de mâncãruri ºi bãuturi.Nu au lipsit nici sindroamele dispepticedatorate tot alimentaþieinecorespunzãtoare ºinici accidentele vasculare.

Din fericire, numãrulaccidentelor rutiere afost ceva mai scãzut,comparativ cu anii ante-riori", a precizat unuldintre medicii prezenþi ladatorie în zilele de sãrbã-

toare care au marcatsfârºitul lui 2011 ºidebutul lui 2012.

Dupã terminareazilelor libere ºi reluareaactivitãþilor cotidieneobiºnuite, precum ºidupã retragerea valuluide amatori de sporturide iarnã, numãrul acci-dentaþilor ajunºi înultimele zile la spitaluldin Petroºani a scãzutsimþitor.

Totuºi, sãptãmâna tre-cutã, câteva sute de per-soane s-au prezentat laspital acuzând diverseafecþiuni. Dintre acestea,cele mai multe sedatoreazã crizelorhipotensive ºi afecþiu-nilor pulmonare, respec-tiv viroze ºi astmbronºic.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Hãmesiþii ºi rãniþii au luat cu asaltspitalele din Vale


E levii hunedorenivor avea, din

2012, parte de vacanþãla ºcoalã ºi vor începefiecare orã de curs prinintonarea sauascultarea imnului destat. Mãsura întrã învigoare dupã vacanþadintre cele douã semes-tre, care se sfârºeºte în15 ianuarie.

Toþi managerii unitãþilor deînvãþãmânt au demarat o cam-panie prin care le-au cerutpãrinþilor ºi elevilor sã vinã cupropuneri pentru sãptãmânade ºcoalã altfel. Este vorbadespre sãptãmâna de dinainteaPaºtelui, în care elevii vor venila ºcoalã, dar fãrã cãrþi, caiete,sau manuale ºi nu vor avea orede curs propriu-zise.

"Am fãcut sondaje de opiniela clase. Acestea ne-au fosttransmise în consiliul elevilor

de cei care reprezintã fiecareclasã, iar pãrinþii, la rândul lorau fost întrebaþi despre ce ar

dori sã facã ai lor copii în aceasãptãmânã.

Vom alege cele mai bune

idei ºi în sãptãmâna de ºcoalãaltfel cu siguranþã vom organi-za excursii tematice sau activi-tãþi care sã ajute copiii sã sedezvolte armonios", a declaratElena Gârjob, director ªcoalaIG Duca Petroºani.

În plus, din 15 ianuarie,potrivit unei decizii adoptatã deSenatul României, toþi eleviivor asculta ºi vor intona Imnulde Stat la prima orã de curs.


ªcoala altfel ºi Deºteaptã-te, române!

O mare iubitoare aomului Cosmin Nicula,"bãiat frumos ºi deºtept",l-a votat cu toatã încre-derea. Tanti Elvira, dinPetroºani, str. Aviatorilor,este acum foarte supãratã.A fost de vreo trei ori pela PSD Petroºani, înperioada sãrbãtorilor deiarnã pentru a-i ura celecuvenite, dar nici colegiide partid nu ºtiau ce sã-irãspundã întrebãrii: cândvine? A fost invitat desocial democraþi, dar se-natorul nu a onorat invi-taþia. "Cred cã e plin de E-uri de Bucureºti ºi Devade când are funcþie mare"- ne-a declarat foartedezamãgitã tanti Elvira,care a cãzut în extremacealaltã.

Cosmin Nicula pare a fifoarte ocupat având învedere cã în campaniaelectoralã trecutã a avut10 promisiuni pentruValea Jiului, numite decolegii sãi "cele 10 po-runci", pe care probabilvrea sã le respecte, perepede înainte, pânã la

alegerile de anul acesta.Pe baza acestor 10 porunci, Nicula a devenitsenator al Vãii Jiului ºi,probabil, nu vrea sã secreadã cã este "un pãcã-tos", care nu se þine decuvânt pânã la sfârºitulmandatului.

Pentru cã am intrat înan electoral, am luat vrutsã aflãm câte dintre acestepromisiuni ºi le-a respectat.

C ele 10 porunci

/angajamente

1. Sistemul minier -resursã strategicã aRomâniei.

Minele rãmân deschiseprin retehnologizarea pro-cesului de producþie ºiîmbunãtãþirea condiþiilorde muncã.

2. Valea Jiului -zonã de prioritateinvestiþionalã.

Investiþii directe dinpartea GuvernuluiRomâniei în infrastructurã,economie ºi dezvoltaresocialã.

Atragerea de fondurieuropene nerambursabilepe proiecte de dezvoltarezonalã.

3. Parcuri industriale.

Înfiinþarea a douã par-curi industriale: unul pezona Petrila-Petroºani-Aninoasa; unul în zonaVulcan-Lupeni-Uricani.

4. Tarif social pen-tru energia electricã.

Modificarea costuluienergiei electrice pentrupopulaþie, prin introduc-erea unui tarif social.

5. Rechizite gratuite. Asigurarea gra-tuitãþii totale pentrurechizite ºcolare, manualeºi uniforme pentru toþielevii înscriºi în sistemul deînvãþãmânt obligatoriu.

6. Dezvoltarea sistemului sanitar.Deschiderea unei materni-tãþi la Vulcan ºi asigurareaeficienþei ºi funcþionalitãþiiîn secþiile de primireurgenþe din toate spitaleleVãii Jiului.

7. Finalizarea drumu-lui Câmpu lui Neag -Bãile Herculane.

Alocarea resurselor finan-ciare pentru finalizareacãii rutiere de acces cãtrejudeþul Caraº-Severin.

8. Dezvoltarea turismului zonal.Punerea în valoare a tutu-ror obiectivelor turisticedin Valea Jiului: DefileulJiului, Pasul Vâlcan, Straja,Parâng, Peºtera Bolii,Cetatea Bãniþa (monumentdin lista patrimoniuluimondial UNESCO).

9. Înfiinþarea unorcentre culturale ºireabilitarea celorexistente în fiecareoraº. Destinate atât acti-vitãþilor culturale, cât ºicelor sportive ºi de divertisment, centrele vorfi dotate la standardeeuropene ºi total informatizate.

10. Ecologizareazonelor miniere.Atragerea de investiþiieuropene nerambursabilepentru ecologizarea platformelor miniere ºirepunerea acestorsuprafeþe în circuitul eco-nomic ºi edilitar urban.

Pentru cã marea partea promisiunilor cu care acâºtigat Cosmin Niculafotoliul de senator suntformulate la modul gene-ral, am întrebat pe fiecareprimar care dintre acesteaau fost realizate ºi cu ceau fost ajutaþi.

Pãcãtosul senator de Valea Jiului, Cosmin Nicula

"Ce sã facã: nimic, nimic, nimic!"L a întrebarea "ce a fãcut senatorul Cosmin Nicula pentru

localitatea dumneavoastrã?", trei din cei ºase primari aiVãii Jiului s-au enervat instant, altul a fãcut o pauzã lungãînainte de a rãspunde, iar altul a încercat sã-l înþeleagã. Adicãcele 10 angajamente, poreclite cele 10 porunci, ale senatoruluiPSD de Valea Jiului, Cosmin Nicula, nu au fost respectate.

Ce a fãcut Cosmin Nicula pentruoraºul/municipiul dumneavoastrã?

Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila: Ce sã facã: Nimic, nimic, nimic!!Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului

Petroºani: (dupã o lungã pauzã de gândire - n.n.) Eu, sincer sã fiu, chiar nu ºtiu.

Ilie Botgros, primarul oraºului Aninoasa: Ce drac sã facã? Ne-a încurcat mai mult. Ne-a întârzi-

at cu telegondola de la Petroºani, cu scandaluri prinpresã. Mie nu mi-a dat nici un leu. Eu am rãspuns solicitãrilor lui, dar nu mi-a dat nici un semn de viaþã. La proiectul ãla cu parcuri industriale a participat ºi el,dar nu s-a fãcut nimic. Cu el, ca om, nu am nimic, l-amrespectat… Nu, eu nu ºtiu sã fi fãcut ceva. Aici înAninoasa, nu.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan:Mulþumesc pentru întrebare. Sã scrii mare - CU

NIMIC!!! Nu a fost nici mãcar o datã în Primãria Vulcan,dar nici sã nu-l prind, cã-i… Mai rãu m-a încurcat, cã nua fost de acord cu gondola. Am fost nevoit sã apelez laRidzi, pe care nu o cunoºteam aºa bine, nu ne per-miteam… ºi m-a dus de mânuþã pe la ministere. Cematernitate a fãcut sau face el? Aia am reabilitat-o dinbanii noºtri, el nici mãcar nu a zis ceva când a fost vorbasã închidã spitalele din Valea Jiului. Deci aici nu a fãcutabsolut nimic.

Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni: El nu poate, ca parlamentar, sã facã administraþie.

Dar lângã mine a fost, mi-a fost alãturi pe la Deva, pe laministere, ºi cei de la ministere pot confirma. Când teduci la Guvern este mare lucru sã ai drumul pregãtit,deschis, pentru a fi primit. Este ceva.

De precizat cã datoritã lui Cornel Resmeriþã ºi aechipei sale Cosmin Nicula a devenit senator. Deciatenþia acordatã primarului poate fi ºi o obligaþie, o dato-rie. În plus, cei doi primari PSD din Valea Jiului, CornelResmeriþã ºi Dãnuþ Buhãescu sunt colegi de partid ºi nuse cade sã-l vorbeascã de rãu, chiar dacã în privat îl tragde mânecã. Cã a încercat senatorul, ca s-o fi zbãtut - o fi.Rezultatul conteazã, iar acesta este - NIMIC.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU


P e toate mijloacele deinformare, de la

Facebook la adresele de e-mail, toatã lumea semneazãpetiþii împotriva desfiinþãriiSMRD. Totul din vina unuiproiect de lege care ar puteasã modifice legea sãnãtãþii ºiimplicit funcþionarea acestuiserviciu.

Petiþia on-line "Spune NUdesfiinþãrii SMURD!" i-a puspe jar pe paramedicii dinîntreg judeþul Hunedoara. ªi

asta pentru cã oricum datoriileserviciului sunt colosale ºi douãmodule riscã sã fie desfiinþate.

SMURD Hunedoara întâmp-inã mari probleme ºi din cauzacelor care nu-ºi achitã con-tribuþiile, pentru cã serviciuleste extrem de activ în viaþamedicalã. Conducerea SMURDHunedoara susþine cã în cazulîn care Guvernul nu va acordasprijin financiar acestui servi-ciu, este posibil, ca din 2012,în judeþ sã fie închise douãmodule. "Dorim ca para-medicii hunedoreni sã fie anga-

jaþi ca ºi ceilalþi din restuljudeþelor þãrii, la ISU. În cazcontrar, doar din finanþãrilocale ºi vorbe goale ale

Guvernului, este foarte posibilca în primul trimestru al lui2012 sã rãmânem cu doarºase module funcþionale",

spune Petru Mãrginean,preºedintele SALVITALHunedoara.

Datoriile cãtre serviciulSMURD se ridicã înHunedoara la peste 1,2 mil-ioane de lei, în topul datorni-cilor cu cele mai mari datoriifiind primãria din Lupeni. Aicirestanþele cãtre SMURD suntde ani de zile neachitate ºi astaîn condiþiile în care echipajeleSMURD sunt primele careintervin pe timpul iernii înStraja.


Petiþie împotriva desfiinþãrii SMURD

O amenii dinValea Jiului

cumpãrã dinmagazine ouãinscripþionate cucifra 3, adicã dela gãini stresate.Normele UE nusunt clare ºi înRomânia nu suntclare condiþiile înurma cãrora sãfie scoase de pepiaþã ouãle.

Inspectorii sani-tari susþin cã nu eo problemã, atâtatimp cât ºi ouãlede la gãinile carecresc corespunzã-tor ºi cele care suntîn bateriile vechi autot cifra 3. Aºa seface cã acum piaþae invadatã de ouãinscripþionate cucifra 3 ºi cumpãrã-torii pot optaºipentru astfel deouã. "În acestmoment reglemen-tãrile ParlamentuluiEuropean nu suntclare. În ValeaJiului niciun ou nua fost retars, pen-tru cã deoacam-datã ele corespundcu normele învigoare", spune dr.Gheorghe Cristea,ºeful DirecþieiSanitar Veterinarãºi Pentru Siguranþa

Alimentelor ValeaJiului.

Începând cudata de 1 ianuarie2012, vor fi pro-duse ºi comercia-lizate în continuarepe piaþaromâneascã ouãmarcate cu cifra 3,pentru categoriarespectivã de ouã,dar, spre deosebirede situaþia din anul2011, cifra 3 sem-nificã faptul cãouãle provin de lagãini crescute înbaterii (cuºti)îmbunãtãþite (mo-dernizate) conformnormeloreuropene, faptcare garanteazãvânzarea lor cãtreconsumatori.

Începând cudata de 1 ianuarie2012, pe piaþã secomercializeazãurmãtoarele cate-gorii de ouã pentru

consum: marcatecu cifra 0 - ouã dinproducþie ecolo-gicã, pentru careexistã norme strictelegate de suprafaþa,dar ºi de furajelecare se admin-istreazã gãinilor;marcate cu cifra 1 -ouã de la gãinicrescute în sistemalternativ, respectivîn halã, dar ºi cuacces într-un padocexterior, iarhrãnirea acestorase face cu furajeclasice; marcate cucifra 2 - ouã de lagãini crescute înhale, la sol, hrãnitecu furaje clasice;marcate cu cifra 3- ouã de la gãinicrescute în baterii(cuºti) îmbunãtãþite(modernizate), con-form normeloreuropene.


În Valea Jiului sevând ouã cu cifra 3

1 20 de cutiide pastã de

tomate au fostretrase de la con-sum de inspec-torii sanitar -veterinari ºi careverificã siguranþaalimentelor.Motivul: nucorespundea dinpunct de vederecalitativ. Nu aufost probleme cuapa mineralã saucarnea ca în alteoraºe.

Inspectorii DSVSAspun cã au lucrat la

foc continuu ºi cã auverificat toate super-market-urile din ValeaJiului. Aici nu a ajunsapã mineralã din lotulcare a creat problemeîn alte locuri din þarã ºicarnea care estescoasã la vânzarecorespunde din toatepunctele de vedere.

Totuºi, de la comer-cializare a fost retrasãtoatã cantitatea depastã de tomate dintr-un anumit lot."Am scos de la vân-zare 120 de cutii depastã de tomate carenu avea calitatea nece-sarã comercializãrii. S-a lucrat încontinuu ºiam constatat cã însupermarket-urile de

aici nu a ajuns apãmineralã din loturile cuprobleme", spune dr.Gherorghe Cristea,ºeful Direcþiei SanitarVeterinare ºi pentruSiguranþa AlimentelorValea Jiului.

În Valea Jiului a fost

retrasã o cantitateimportantãde apã mi-neralã produsã la VatraDornei, dar în varaanului trecut. De atun-ci, aici nu au mai fostastfel de probleme.


Pastã de tomate retrasãdin supermarket-uri

P oliþiºtii ServiciuluiRutier Hunedoara vor

folosi douã sisteme desupraveghere audio-video ºiconstatare a abaterilorrutiere. Acestea au rolul de aasigura transparenþã activ-itãþii Poliþiei Rutiere ºi de afurniza materialul probatorîn cazul contestãriimãsurilor aplicate de poliþie.

Sistemele au fost repartizate,în principal, la serviciile rutierecare au în responsabilitateDrumul Naþional 7. Poliþiºtiispun cã acestea au rolul de asigura materialul probator soli-citat de instanþele de judecatãînvestite cu soluþionarea plân-gerilor formulate împotrivaproceselor verbale. "Acesteavor asigura transparenþã acti-vitãþii poliþiei rutiere, furnizareamaterialului probator în cazulcontestãrii mãsurilor aplicatede poliþie, diminuarea cazurilorde ultraj împotriva poliþiºtilorrutieri ºi eliminarea even-tualelor cazuri de corupþie în

rândul acestora", spuneBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Sistemele sunt performanteºi vor înregistra chiar ºi pe tim-pul nopþii la calitatea doritã."Microfonul portabil asigurãînregistrarea dialogului poliþist -participant la traficul rutier.Înregistrarea audio-video seefectueazã continuu, 24/24ore, atât în interiorul autospe-cialei de poliþie cât ºi în exteri-orul acesteia. Microfonul porta-bil asigurã transmiterea de datepânã la o distanþã de 300 mfaþã de autospecialã, iar încazul în care se depãºeºteaceastã razã de acþiune, sem-nalul sonor este stocat demicrofon în memoria proprie,urmând ca ulterior sã fie trans-ferat în unitatea centralã.Camera video care asigurã fil-marea în exteriorul autospe-cialei este realizatã în tehnolo-gie de ultimã orã, înregistreazãimagini în format digital, pânãla 1 km. pe timp de zi ºi 300m. în condiþii de luminozitate

scãzutã (noaptea)", mai pre-cizeazã Bogdan Niþu.

La sfârºitul anului trecut,Poliþia Românã a fost dotatãde Ministerul Administraþiei ºiInternelor cu 10 sisteme desupraveghere audio-video ºiconstatare a abaterilor rutiere,acestea fiind repartizate lanivelul judeþelor Argeº, Vâlcea,Dolj, Sibiu, Hunedoara ºi Arad,precum ºi la Secþia de PoliþieAutostrãzi.


ªoferii hunedoreni supravegheaþicu radare europene

1 0 i a n u a r i e 2 0 1 2

Sunteþi hotãrât sã demaraþi oafacere la care vã gândiþi de multãvreme. Nu vã lipsesc nici banii,nici ideile. Dupã-amiazã vã întâlniþicu prietenii. S-ar putea ca familiasã vã reproºeze cã o neglijaþi. Daþidovadã de mai multã diplomaþie,mai ales în relaþiile cu partenerul.

Se pare cã nu mai plecaþi într-ocãlãtorie, din cauza neînþelegerilorcu partenerul de viaþã. Chiar dacãsunteþi convins cã aveþi dreptate,aveþi grijã sã evitaþi un scandal!.Se pare cã sunteþi obosit ºi indis-pus. Ar fi bine sã vã limitaþi laactivitãþi casnice, de rutinã.

Sunteþi impulsiv ºi aveþi tendinþade a-i jigni pe cei din jur. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petre-cere la care partenerul de viaþã nueste de acord sã mergeþi. Nu vãgândiþi doar la satisfacþiile person-ale. Nu este exclus sã aveþi discuþii,faceþi numai ce vã convine.

Ar fi bine sã vã exprimaþi clarideile, pentru cã persoana iubitã arputea sã vã interpreteze greºit dor-inþa de a fi mai liber. Evitaþi spec-ulaþiile, întrucât intuiþia vã poateînºela. Nu e un moment favorabilpentru a vã angrena în proiecte deamploare.

S-ar putea ca partenerul de viaþãsã vã reproºeze cã nu vã intere-seazã problemele de familie. Curãbdare ºi tact, puteþi evita oceartã. În privinþa afacerilor, ar fibine sã fiþi mai prudent. S-ar puteasã vã loviþi de probleme juridice.Fiþi precaut în ceea ce faceþi.

S-ar putea ca relaþiile sentimentalesã aibã de suferit din cauza unorneînþelegeri de moment. Pãstraþi-vãcalmul ºi evitaþi o ceartã. Sfaturileunui bãrbat vã ajutã sã depãºiþi maiuºor momentele tensionate. Estetimpul sã vã acordaþi mult mai multtimp pentru dumneavoastrã.

S-ar putea sã aflaþi cã aþi pier-dut banii investiþi într-o afacereîn care v-aþi pus mari speranþe.Nu vã asumaþi nici un risc,pentru cã astãzi nu prea aveþiºanse. Temperaþi-vã impulsivi-tatea ºi evitaþi discuþiile în con-tradictoriu cu femeile în vârstã.

S-ar putea sã pierdeþi bani într-ocãlãtorie în interes personal. Înschimb, primiþi o propunere decolaborare. Nu vã grãbiþi sã accep-taþi! Gândiþi-vã la timpul liber decare dispuneþi! Ar fi bine sã vãconsultaþi ºi cu partenerul de viaþãîn aspectele legate de cãsnicie.

Dacã reuºiþi sã vã temperaþi spir-itul critic, este posibil sã câºtigaþibani frumoºi. Fiþi atent cum dis-cutaþi cu partenerul de viaþã ºi cupersoanele mai în vârstã, ca sãnu declanºaþi o ceartã. Un pri-eten de familie care vã viziteazãdupã-amiazã.

S-ar putea sã aveþi dificultãþi decomunicare ºi sã nu vã înþelegeþiprea bine cu cei din anturaj ºichiar cu persoana iubitã. Se parecã vã simþiþi epuizat ºi nu sunteþiprea bine dispus, motiv pentrucare aveþi de gând sã renunþaþi la oexcursie planificatã.

Dimineaþa sunteþi nehotãrât ºireuºiþi sã îi derutaþi ºi pe cei dinjur. Nu începeþi mai multe treburideodatã, pentru cã riscaþi sã nu leterminaþi la timp ºi chiar sãpierdeþi bani! Dupã-amiazã, scã-paþi de starea de confuzie ºi vãsimþiþi excelent în mijlocul familiei.

Dimineaþa aveþi dificultãþi decomunicare, care vã pot afectarelaþiile pe plan social. Se pare cãresimþiþi oboseala acumulatã înultimele zile. Ar fi cazul sã vã odih-niþi mai mult. Nu pierdeþi ocaziasã mergeþi în vizitã la rude, împre-unã cu persoana iubitã!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 ianuarie 201210 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-BUCÃTAR - 600 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.301.162

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna ianuarie, anul curent la sedi-ul firmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parterTel: 0254-560 987

Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parterTel: 0254-570 430

Email: [email protected]

Vând Cielo, fabricat 2006,argintiu, aer condiþionat,închidere centralizatã, alarmã,radio cu stick MP3, 29.000km, unic proprietar, starefoarte bunã, 3200 euro neg.

Tel: 0728 932 975

L upta pentru ciolan face ca o datãcu anul electoral sã înceapã ºi

conflictele politice. Cele mai vizibileacþiuni pe linie politicã sunt la Petrila.Ultima "rãfuialã" este cea dintre con-silierul PRM Petrila, EmanuelAndronache, ºi primarul localitãþii IliePãducel.

Dacã sãptãmâna trecutã, consilierul îlacuza pe edilul petrilean de faptul cã vreasã îl schimbe pe administratorul Casei deCulturã, înlocuindu-l cu un "om al PDL-ului", de data aceasta, Pãducel rãspundeacuzaþiilor. Acesta considerã cã mutareaEmiliei Andronache (soþia lui EmanuelAndronache-n.r.) este o promovare.

"Eu, personal, nu o consider o mutare,ci o promovare pentru cã va fi mutatã încadrul Direcþiei Tehnice ºi va avea unsalariu mai mare cu 15 procente. Nu estevorba de o mãsurã disciplinarã", declarãPãducel.

Divergenþele dintre cei doi s-au acutizatîn ultimele zile dupã ce Pãducel a decis são mute pe soþia lui Andronache, Emilia

Andronache, care ocupã funcþia deadministrator al Casei de Culturã LadislauSchmitd în altã posturã în cadrulPrimãriei. Decizia este una care îlnemulþumeºte pe consilierul PRM, acestaafirmând cã Pãducel are intenþia de "a-ºiaduce omul lui la Casa de Culturã".

"Pãducel vrea sã schimbe pe Emilia(Andronache-n.r.) din funcþia de adminis-trator al Casei de Culturã ºi sã oînlocuiascã temporar cu Cristi Drãghiciu.O sursã mi-a spus cã Draghiciu este osoluþie temporarã, locul acestuia urmând afi ocupat de PDL-istul Marius Preda",spune consilierul petrilean.

Potrivit acestuia, actualul administratoral Casei de Culturã Ladislau Schmitd afost promovat în luna octombrie a anului2011, lucru care nu poate duce la omutare pe linie profesionalã.

"În noiembrie a fost promovatã pentruasigurarea evoluþiei în carierã, acordându-i-se ºi calificativul de "foarte bine"", a maispus Andronache.

O altã mãsurã politicã de la Petrila, dinacest an, a fost excluderea consilieruluiPSD Petrila, Eugen Stoicoiu, din cadrulconsiliului local. Stoicoiu a fost înºtiinþatprintr-o adresã primitã de la BiroulPermanent al partidului cã PSDHunedoara îi retrage sprijinul politic ceeace înseamnã cã nu mai poate rãmâneconsilier local.Stoicoiu împreunã cuRãscolean ºi-au dat demisiile din toatefuncþiile de partid în luna decembrie aanului trecut (n.r./2011).

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Lupta pentru ciolan încinge spiritele pe scena politicã de la Petrila

Pãducel rãspunde acuzaþiilorlui Andronache

A lt an, alte gânduri.Altã gâscã-n altã

traistã. Nici nu s-a crãpatbine de 2012, cã ãºtia auºi început cu prãpãstiile.Iar ne iau cu "gulgute",gen 21.XII.2012, ne trimitla calendarul mayaº, lamama Omida, sau la pixelii albaºtri ai luiFuneriu. Lumea e nebunãºi noi suntem ca lumea...

Am încercat sã mã detaºezde bazaconiile astea. Numai cã

realitata, viaþa asta pãcãtoasãde zi cu zi îmi face creierul sãpatineze ºi nima s-o i-a lagalop.

ªi, vrând-nevrând, sã nu mãapuce pandaliile, mã gândescla întrebãrile de cãpãtâi aleoamenilor: cine suntem, deunde venim ºi încotro neîndreptãm? Ca într-un film,imaginile se deruleazã, sederuleazã...

... Strigãtul femeii carenaºte, þipãtul copilului care senaºte. Gustul laptelui de mamã.Primul gângurit. Primii paºi.Prima jucãrie. Primele cuvinte.

Prima zi de ºcoalã. Primele juli-turi de la joacã. Primul patru lapurtare. Primul premiu ºi coro-niþa. Primul examen la liceu.Prima dragoste. Primul sãrut.Prima dezamãgire. Primaþigarã. Primul pahar cu bãu-turã. Primii prieteni, adevãraþisau falºi. Primele examene lafacultate. Primele restanþe.Primul loc de muncã. Prima(poate ultima) cãsãtorie. Primulfiu, sau prima fiicã. Primaºedinþã cu pãrinþii. Prima casã.Primele rate. Primul CAR.Primul nepot, sau primanepoatã. Primele bucurii.

Primele necazuri. Primele firealbe de pãr. Primele riduri.Primele dureri, de una, de alta.Primele dezamãgiri, îndragoste ºi în viaþã. Primelepierderi, pãrinþi, fraþi, rude ºiprieteni. De aici încolo, nimicnu mai e ce a fost, nimic numai e cum a fost...

La toate astea mã gândeamzilele trecute, nãpãdit de un ciu-dat sentiment de "deja-vu".

O colegã de serviciu ºi-a pier-dut, în doar douã luni, amândoipãrinþii. Practic, femeia aceastanu mai avea lacrimi sã plângã.

Mã gândeam cã Dumnezeu afãcut o mare nedreptate când ne-a determinat sã ne cheltuimlacrimile fiind copii, fãrã sã segândeascã la faptul cã vom aveanevoie de ele abia când suntemmaturi ºi când vin adevãratele

necazuri... Apoi a venit vestea cãamicul nostru, gazetarul DanCodrea a plecat Dincolo, sã facãun ziar pentru îngeri.

Pãi, spuneþi ºi dumneavoastrã,în atari condiþii sã nu te gândeºtila Moarte? Scriu cu M mare,fiindcã, într-adevãr, Moartea astae mare, mare peste mãsurã ºi nune iartã pe niciunul!

De-aia vã spun. De ce sã vãmint. Mã cam gândesc ºi mã(cam) tem de Moarte. Din ce înce mai des... Deºi, cum mã ºtiþi(coleric, melancolic, flegmatic ºisanguin) vã întreb eu: cine mai eºi Moartea asta?

De fapt, e doar o clipã din VIAÞÃ, ºi trebuie sã dãmdreptate celor care vibreazã laauzul “hit-ului” omniprezent lapetreceri - “Cu ce m-am ales în viaþã?!”


VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

De ce sã vã mint. Mã cam tem deMoarte. Din ce în ce mai des...

I atã, mayaºii auºtiut, în pauzele

dintre o partidã desex cu mujera personalã ºiridicarea unui templu, sãciteascã în astre. În 2012vine, într-adevãr apocalipsa.

Ce au uitat sã sculpteze pieile-roºii în caietele studenþeºti dinpiatrã este cã apocalipsaporneºte în România, iar pre-ludiul ei este taxa auto. Victimelesunt, bineînþeles, proprietarii deautoturisme. Ar fi fost primaspecie din România care ar fidispãrut definitiv, iar peste mili-oane de ani, niºte fiinþe i-ar figãsit relicvele ºi le-ar fi expus laMuzeul Antipa.

Dar noi suntem niºte tâmpiþiºi, aºa cum am compromis pen-tru totdeauna ideile de revoluþie,manifestaþie ºi terorism, compro-mitem ºi ideea de apocalipsã.

Tâmpiþi, dar supravieþuitori!Românii, cu specia sus-menþio-natã, ºtiu sã fugã dinaintea poto-pului ºi a urgiei ºi sã se refugieze înlocuri neatinse de entitãþile care levor pieirea. Peºtera de refugiu senumeºte, bineînþeles, în cazul nos-tru, Bulgaria.

"Eºti un prost!", îmi veþi spune."Bulgaria nu e de-acum unrefugiu pentru românii cu maºini,ci din vremuri imemoriale!"

Da, aºa este. Dar pânã acum,românii înmatriculau în Bulgarianumai maºini vechi, poluante,rable pentru care aici ar fi plãtitstatului mai mult decât valoreazãobiectul contractului. De acumînainte însã, vom vedea ºi maºinibengoase, noi-nouþe, scumpe,primind insignã bulgãreascã. Euam vãzut deja, vã spun cât sepoate de sincer.

Dacã te supãrã lãcomia ºiprostia unui sistem de stat, nutrebuie neapãrat sã ai de-a facecu acestea. Revenind la cazulnostru apocaliptic, poþi sã refuzica un guvern impotent sã-þi bage

mâinile în buzunare.Iatã cum: înfiinþarea unei

firme în Bulgaria costã maxi-mum 400 de euro, cu tot cucapital social ºi onorariu avo-caþial. Salariul decent al unuiangajat este de 250 de euro.Inmatricularea unei maºini nucostã peste 400 de euro, indife-rent de marcã, vechime ºi putere, cu toate taxele incluse.Avantaje: taxe ºi impozite mici,mult mai mici decât în România,asigurãri de asemenea mai mici,plus faptul cã pe aceastã firmãpoþi îmatricula mai multe maºini,astfel cã investiþia pe tãrâm bul-gãresc se justificã. Nu spun sãfaci comerþ cu înmatriculãri, sãdeie Domnul ca toate maºinilepe care le fereºti de lãcomia statului român sã fie ale tale! Pe urmã, ai putea sã demarezi ºiniºte afaceri adevãrate înBulgaria, dacã tot ai firmã acolo.

ªtiu cã te gândeºti cã statulromân crede cã poate interzicecirculaþia maºinilor bulgãreºti înRomânia. Dã-mi voie sã afirmcã statul român n-are mai multãminte decât un bou de prãsilã.Dacã înfiinþezi o firmã înBulgaria, ºi te sfãtuiesc sã-þi faciuna serioasã, numele tãu poatesta alãturi de cel al societãþiicomerciale pe talonul de înma-triculare al autoturismului. Adicã,n-ai nevoie de procurã notarialãca sã circuli pe oriunde vrei. Peurmã, este maºina firmei al cãreiadministrator eºti. Mai precis,maºina de serviciu a unui individcare locuieºte în România. Marºla coteþ, stat român!

În concluzie, eu m-aº gândi sãplãtim taxe unui stat care le meritã cu adevãrat.

Dacã tot suntem specialiºti înîntoarcerea armelor, de ce nune-am alia cu apocalipsaîmpotriva lui Boc ºi Ialomiþianu?

ULETIN DE UCUREªTI

B-666-BOCB

Pamflet de Cosmin BARBU

P reºedinteleTraian Bãsecu a

precizat cã cãMinisterul Sãnãtãþiiva autoriza "un altRaed Arafat carepoate sã aparã înorice judeþ din þarã".Acel judeþ ar putea fiHunedoara, iar "unRaed Arafat" al altui"SMURD privat"este Agathe-CristinaRudeanu, fiica PDL-istului Vasile Blaga,preºedinte alSenatului României.Hunedoara este singurul judeþ încare s-a dezvoltatputernic o asemeneastructurã medicalã.

La o zi dupã apariþiain Cronica Vãii Jiului aarticolului "Firma fiiceipreºedintelui Senatului,Vasile Blaga, a cuceritjudeþul Hunedoara",preºedintele TraianBãsescu l-a atacat durpe cel care a infiinþatSMURD România,Raed Arafat. Devenitsecretar de stat, Arafata criticat noul proiect alLegii sãnãtãþii, care înopinia sa, distruge ºiceea ce maifuncþioneazã bine -urgenþa, iar misiuneasalvãrii de vieþi omeneºti va fi înlocuitãcu bãtãlia pentru bani.Competiþia comercialãva trona în cazurilefoarte grave, deurgenþã. Arafat adeclarat cã va demi-siona din funcþia deþinutã la MinisterulSãnãtãþii dacã aceastãlege va fi adoptatã.

PreºedinteleRomâniei, TraianBãsescu, susþinãtor alacestei legi, l-a atacat peºeful SMURD România

spunând cã esteduºmanul reformei însãnãtate ºi a con-curenþei în acest dome-niu ºi a dat de înþeles cãpoate fi altcineva auto-rizat de minister în loculSMURD.

"Vã mai dau unexemplu de rezistenþã -am avut o discuþie cuRaed Arafat, cel care acreat sistemul SMURD.Dacã este vreunduºman mai mare alapariþiei încã a unui sis-tem privat de sãnãtate,el se numeºte RaedArafat, uitând cã el afost fundaþie la TârguMureº, la care ºi eu amcontribuit cu 2% dinsalariu pentru cã fãceaun lucru bun. Nu statultrebuie sã aibã con-curenþã. ªi nu vãd de ceîntr-un judeþ al þãrii nuar mai apãrea un sistemcare sã facã concurenþãsistemului de urgenþã.De ce? Poate cã existãun privat pe careMinisterul Sãnãtãþii îlautorizeazã", a spuspreºedintele.

Acel judeþ de carespunea preºedintele arputea fi Hunedoara, iar"un Raed Arafat" poate

fi, Agathe-CristinaRudeanu, fiica PDL-istu-lui Vasile Blaga,preºedinte al SenatuluiRomâniei. Dupã elanulîn expansiune pe care l-a avut o firmã medicalã a fiicei celui deal doilea om în stat înjudeþul nostru, mesajulpreºedintelui pare precis

Respectiva firmã,Axis Emergency SRL,este prima companiemedicalã privatã înfiinþatã în judeþulHunedoara, iar din anul2010 are ºi staþie pri-vatã de ambulanþã.Firma asigurã asistenþãmedicalã de urgenþã,precum ºi transport sa-nitar specializat cumedic însoþitor, punândla dispoziþia solicitanþilormijloace de transportdotate cu aparaturã ºipersonal.

Axis EmergencySRL, cu sediul în Deva,este deþinutã de fiica luiVasile Blaga, Agathe-Cristina Rudeanu, ºi desoþul acesteia.

Conform declaraþieide interese a preºedin-telui Senatului, firmaAxis Emergency SRL aîncheiat contracte pen-tru servicii de transport

sanitar cu SpitalulJudeþean Deva, SpitalulMunicipal Hunedoara,Spitalul Petroºani,Spitalul Municipal Bradºi Centrul de TransfuzieSanguinã Deva, la tarifulde 1,79 lei/km, în timpce valoarea contractuluicu Casa Judeþeanã deAsigurãri de SãnãtateHunedoara este de3.000 de lei.

De asemenea, firmaAxis Emergency SRL aîncheiat un contractpentru servicii de medi-cina muncii, în valoarede 10.450 de lei, cuConsiliul Local Buftea.

Potrivit declaraþiei deinterese a lui VasileBlaga, completatã înluna decembrie, toatecontractele au fostcâºtigate prin licitaþie.

Temerile specialiºtilor,ale lui Raed Arafat ºichiar ale ministruluiSãnãtãþii sunt legatetransformarea misiuniide salvare de vieþi într-ogoanã dupã bani.

Dar cum e ordin dela preºedinte, ce rostmai au argumenteleprofesioniºtilor ºi stareasãnãtãþii naþiunii?

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Preºedintele Bãsescu susþine "un alt Raed Arafat", în judeþul Hunedoara


ANGAJEAZÃpentru Domeniul Schiabil

Vidra-Transalpina- Voinesa;lac Vidra, 38 km pânã la OMVPetroºani; 38 km pânã laComuna Voineasa, judeþul Vâlcea

- ºef de instalaþii (pregãtireinginer, subinginer sau maistru înspecialitãþile mecanicã, electro-mecanicã , electrotehnicã sauînrudite cu acestea)

- mecanici troliºti (pregãtiremecanic, lãcãtuº)

- electricieni joasã tensiune- lãcãtuºi (pregãtire minimã

ºcoala de calificare în domeniul

mecanic)- agenþi de peron- mecanic utilaj de bãtut

zãpadaExperienþa în domeniul

instalaþiilor de transport pecablu constitue un avantaj.

Persoanele care îndeplinesccerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºidepunã candidatura pentru postulscos la concurs sunt rugate sãtrimitã pânã la 30 decembrie2011 CV + scrisoare de intenþie,prin poºtã, fax sau e-mail la:

Deva, Str.22 Decembrie,Nr.37, tel/fax: 0254/222.999,sau [email protected].

U ltima fiþã înmaterie de

turism este cazarea îndiverse castele, celemai multe medievale,unde doritorii se potsimþi, mãcare pentru onoapte, regi sau domniþe. La CastelulCorvinilor, însã, deo-camdatã se pot organi-za doar evenimentefestive, însã speranþelenu sunt pierdute.

Pentru turiºtii iubitori deistorie ºi o atmosferãmedievalã, unele castelevin în întâmpinarea aces-tor cerinþe ºi pun la dis-poziþie doritorilor spaþii decazare care îi transferã,mãcar imaginar, în evulmediu. Tarifele sunt maimari decât cele practicatela hotelurile obiºnuite ºi înunele cazuri depãºesc 150de euro de persoanã, daratmosfera de basm, curegi sau domniþe, meritãtoþi banii.

Pe lista castelelor careoferã cazare turiºtilor nu seregãseºte, cel puþin deocamdatã CastelulCorvinilor din Hunedoara,dar acest lucru s-ar puteaîntâmpla dupã finalizareaproiectului de restaurare.Asta, bineînþeles, cu acor-dul Ministerului Culturii,fiind vorba despre unmonument istoric.

D ouã nunþidupã doi ani

Deocamdatã, la CastelulCorvinilor din Hunedoarase pot organiza doarevenimente festive ºi, dupãdoi ani de pauzã, douãcupluri au spart din nougheaþa ºi ºi-au unit aicidestinele. "Este o hotãrârea Consiliului LocalMunicipal Hunedoara princare se pot închiria anu-mite sãli pentru ceremoniiprivate, pentru 1.000 delei pe orã. Dupã doi ani depauzã, anul trecut au fost

organizate aici douãnunþi", a declarat NicolaeCeriºer, directorulMuzeului CasteluluiCorvinilor.

Pentru aceste eveni-mente, însã, trebuierespectate anumite regulide protecþie a monumen-tului medieval. De aseme-nea, Castelul a fost ºi loculunde s-au turnal mai multeproducþii cinematografice,respectiv filme artistice,documentare sau chiarclipuri publicitare.

U nele spaþii arputea primi

noi destinaþii

Pe viitor, totuºi, amputea vorbi ºi desprecazare în fosta reºedinþã alui iancu de Hunedoara."Deocamdatã, monumen-tul se aflã în procedurã derestaurare ºi nu se poatevorbi despre cazare laCastel, pentru cã trebuieîndeplinite anumitecondiþii", a mai spus direc-

torul Ceriºer. Proiectul derestaurare este blocat înacest moment, iar vechiulstudiu de fezabilitate, carepresupunea anumiterefuncþionalizãri a fostînclouit cu un alt proiect,agreea de MinisterulCulturii ºi, cel puþin acum,

nu se ºtie ce va propunedin punct de vedere alrefuncþionalizãrii anumitorspaþii.

Castelul Corvinilor a fost construit în secolul alXV-lea de Iancu deHunedoara, pe locul uneivechi întãrituri, pe o stâncã

la picioarele cãreia curgepârâul Zlaºti. A fost unadintre cele mai mari ºi ves-tite proprietãþi ale lui Iancude Hunedoara ºi, din acestmotiv, castelul a cunoscutîn timpul acestuia însem-nate transformãri. Eldevine astfel o somptuoasãlocuinþã, nu numai unpunct strategic întãrit. Cutrecerea anilor, diverºiistãpâni ai castelului i-aumodificat înfãþiºarea,îmbogãþindu-l cu turnuri,sãli ºi camere de onoare.Dupã ce ºi-a pierdut utili-tatea iniþialã, castelul a fostrestaurat ºi transformat înmuzeu. Unic în Româniaca arhitecturã, monumen-tul este vizitat anual de miide turiºti. "Bântuit" chiar delegenda lui Dracula,Castelul Corvinilor dinHunedoara este recoman-dat de experþii de la LonelyPlanet drept o destinaþie"de vis" ºi este inclus întopul celor mai frumoase10 castele din Europa.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Castelul Corvinilor, destinaþie de vis, dar fãrã cazare

D oi proprietari de pensiuni au fost deja

amendaþi în Valea Jiului,dupã ce inspectorii sanitarveterinari ºi pentru siguranþa alimentelor, ca ºipoliþia economicã a descinsîn zona turisticã. Totul dincauza condiþiilor în careþineau alimentele.

Inspectorii sanitar-veterinarisunt în Straja ºi în Parâng undeverificã, împreunã cu poliþia eco-nomicã, felul în care sunt primiþituriºtii. Totul face parte dintr-ocampanie ce va fi valabilã pe toatãperioada sezonului de iarnã. Pânãacum proprietarii a douã pensiunis-au ales cu amenzi. "Din cauzã cãam constat mai multe nereguli,aceste pensiuni au fost sancþio-nate. Practic lipsa igienei era vizibilã. Alimentele perisabile eraudepozitate necorespunzãtor, chiarpe jos, iar condiþiile în care sepregãtea masa turiºtilor eraunecorespunzãtoare. Cele douãpensiuni sunt în Straja ºi,trebuie sãvã spun, controalele continuã",spune dr. Gheorghe Cristea, ºefulDirecþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa AlimentelorValea Jiului.

Mai mult, inspectorii sanitarispun cã majoritatea pensiunilor nusunt autorizate din punct de

vedere sanitar. Aºa se face cã înParâng abia dacã au reuºit sã sepunã la punct 4 pensiuni. Asta înultima perioadã, pentru cã laînceputul sezonului acesta doar opensiune era autorizatã. Cei maimulþi evitã sã îºi declare activitateaturisticã, sau aflã din timp de con-troalele DSVSA ºi închid orideclarã cã pensiunea e o simplãcasã de vacanþã.

Turiºtii, însã, sunt singurii careau de pierdut, în condiþiile în careacceptã astfel de oferte turisticenesigure din punct de vedere aligienei.


M esele bogateºi grele de

Crãciun ºi Revelionse muncesc cu greula sala de fitness.Cei care s-auînfruptat pestemãsurã ºi care þinla silueta lor, facacum tot posibilulsã arate ca înainte.

Sãrmãluþele, piftiile,jambonul ºi cârnaþiisunt scoase acum cugreu de pe ºolduri,coapse sau de peburtã. Cum s-au termi-nat sãrbãtorile, ceicare au simþit cã s-auîngreunat, au ºi venitla sala, doar-doar vorarãta ca înainte. Sãlilede forþã ºi de fitnessdin Valea Jiului suntprintre cele mai cãu-tate locuri în aceastãperioadã.

"Facem miºcaredupã sãrbãtori. Este

greu, dar încet, încet,trebuie sã o luãm de lacapãt. Am acumulatcam multe kilograme,iar acum trebuie sã ledãm jos ", a declaratun petroºenean.

"Întotdeauna, înfiecare an, dupã sãrbã-tori avem un aflux maimare de clienþi dincauza kilogrameloracumulate în aceastãperioadã ", ne-adeclarat AndreeaScafeº - Coman,

reprezentanta unei sãlide fitness dinMunicipiul Petroºani.

Dar, echitatea nueste un lucru de luat încalcul atunci când vinevorba de mâncat ºi deslãbit. " Am pus pemine 8 kilograme. Le-am acumulat într-olunã, iar acum trebuiesã le dau jos în douã,trei luni", a afirmat unalt bãrbat care frecven-teazã sala de sport.

Femei tinere sau de

vârsta a doua, dornicede a slãbi sau bãrbaþicare, de asemenea,vor sã îºi modelezecorpul într-un modarmonios din dorinþade a atrage privirilesexului opus pe stradã,sunt câteva dintre ca-tegoriile de clienþi careîºi fac abonament lasãlile de forþã ºi fitnessdin Petroºani înaceastã perioadã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Proprietari de pensiuniamendaþi în Valea Jiului

Mãnânci o lunã, munceºti douã

cronica vaii jiului nr. 37, marti 10 ianuarie 2012

Documents