ANUL XVI NR. 743 Joi, 11 August 2011 6 pagini 0,50 lei

DE CE - OI FI TRIST?Atept toamna asta de vreo ase luni i s-a spus c va veni ntr-o mari , va trece peste dou zile ntr-o joi i se aude c iarna va veni smbt . Vom avea o toamn de trei zile i mie timpul ei mi place cel mai mult , dar se pare c anul acesta n-o s avem parte . Se schimb vremea ? De asta oi fi trist . A renceput o criz mondial care se pare c se va lungi - sper c nu ct cea de dinainte i se sinucid oameni de ambele pri ale oceanului i nu tiu dac sunt numai dou pri sau mai multe i ONU s-a divizat iar pacea i economia lumii sunt n pericol i nu mai tiu unde ncepe i unde se termin terorismul i eu sunt pacifist . Se schimb msurile lumii ? De asta oi fi trist . De Pate romnii se primenesc la suflete i la haine i anul acesta muli oameni de Pate nu au mai avut servicii i nici bani de srbtori i nici de primeneal i nici de var i nici concediu n-au prea avut , iar eu mi iubesc aproapele pentru c sunt cretin i ortodox , i de multe ori nu mai tiu cine-mi este aproape sau departe i a vrea s-mi iubesc i dumanii i nu-i mai tiu pe toi ; ca s-i iubesc . Trim ntr-o mare confuzie ? De asta oi fi trist . Copiii sunt cea mai mare avere a unei ri i noi avem un cult pentru copii i totdeauna prinii copiilor notri s-au sacrificat pentru ca ei s nvee i s aib o via mai bun , un viitor aici , n aceast patrie i din ce n ce mai muli copii romni nu mai merg la coal i cei care merg se gndesc s plece apoi din Romnia acolo unde vor putea gsi de lucru i un ctig mai bun i o via mbelugat i aa mbtrnete ara . Asta o fi soarta noastr pe termen lung ? De asta oi fi trist . Eu cred n democraie i n valorile ei declarate i puse n practic de cei alei , dar am impresia c muli , foarte muli dintre cei pe care i-am ales i dintre cei pui n funcii de ctre cei alei de noi nu se mai gndesc la populaie ci la cum s-i plteasc datoriile ctre patricienii lor i cum s scoat bani de la cei de sub ei , c tribunii sunt unii de parad i alii fali , c democraia noastr este prea original i c risc s piard atributele ateniene , c agora nu mai este dect un spaiu de brfe , minciuni i rzbunri. Noii baroni , coni , marchizi sau prini, fcui nu nscui de punga cu galbeni , vor reui s nlocuiasc prin feude adevrata democraie ? De asta oi fi trist . i cine nu poate s explice ce a fcut cu banii publici , ai pensionarilor , depui la stat o via ntreag , ai salariailor , depui pentru zile negre de boli i necazuri , ai sracilor pclii de bnci i fonduri mutuale pernicioase , acrediteaz idei false precum c puinii salariai in n spate pe cei muli pensionari , bolnavi sau gravide sau ... Dar de ce s-au fcut pensionri anticipate i reduceri drastice de salariai i cine a impus la noi un regim sufocant de taxe i impozite cum nu mai se afl niciunde ? De asta oi fi trist . i eu nsumi nu mai gsesc soluii , mcar s le atern pe hrtie, poate le-o citi cineva . i nici alii ca mine i ca voi nu mai gsesc soluii i se pare c nu mai exist . i tim bine c vremea s-a schimbat . Poate se va nclzi prea mult sau poate se va rci enorm. Meteorologii nu sunt toi de acord i mie nu mi-e clar : se schimb vremea sau vremurile ? Sunt sigur acum , de asta sunt trist . Oare ce se schimb ?

NEDEIA VULCNNEAN - reuit deplin!tistice derulate n primele zile de august 2011. Pentru ca nedeia s se desfoare n condiii corespunztoare, constructorii care lucreaz la modernizarea BulevarduluiMihai Viteazu s-au mobilizat astfel nct, pre de cteva zile, atmosfera de antier s poat nlocuit de atmosfera de spectacol pe principala arter rutier a Vulcanului, locul unde, deja de civa ani buni, s-a mutat centrul de interes al nedii. Ca n ecare an, n programul Nedeii vulcnene, activitile sportive au avut un rol important. Fie c a fost vorba despre cros, fotbal, cilism, role sau ah, sute de vulcnenei s-au aliniat la startul acestor competiii sportive care le-au adus diplome i premii n bani.La startul concursului de cros s-au nscris copii, adolesceni, tineri i veteranii consacrai conform programului nedeii aprobat deconsilierii locali, sunt: la categoria fete 10 14 ani: LoculI - Crel Ana, Locul II Petrovan Denisa, Locul III Irimin Oana;

Cu toate dicultile nanciare generate de mult mediatizata criz de tot felul, administraia public din Vulcan a reuit s continue tradiia celei mai ample i longevive aciuni culturale din Valea Jiului, NRDEIA VULCNEAN, ajuns la

ediia 39! i n acest an, programul Nedeii vulcnene a fost astfel conceput nct s rspund exisgenelor unui numr ct mai mare de ceteni, sute de copiii, tineri i vrstnici ind participani activi la activitile sportive, educative sau cultural-ar-

ai acestui sport recunoscui la nivel regional, naional i internaional. Ctigtorii celor 4 categorii de vrst premiaide organizatori

la categoria biei 10 14 ani: Locul I Stoica tefan Adrian, Locul II Isrescu Mihai, Locul III Albescu

Continuare n pag. a V-a

Noul CCM contestat de LSMVJLiga Sindicatelor Miniere ValeaJiului (LSMVJ) contest noul ContractColectiv de Munc de la Compania Naionala Huilei (CNH) Petroani, preedintele organizaiei sindicale armndc se va adresa Parchetului i Tribunalului Hunedoara deoarece, n opiniasa, nregistrarea documentului la InspectoratulT eritorial de Munc (ITM) Hunedoara s-a fcut ilegal. Contractula fost nregistrat mari, ntr-un modfraudulos i ilegal. Am depus o contestaiela ITM i la Ministerul Muncii,iar sptmna viitoare vom deschide oaciune n instana de contencios administrativde la Tribunalul Hunedoara, adeclarat preedintele LSMVJ, Zoltan Lacata.Liderul sindical susine c prinnoul contract de munc angajaii CNHPetroani vor pierde mai multe drepturisalariale, ntre care se numr plataunor zile libere, cum ar cele de ZiuaMinerului, srbtoarea Sfntei Varvarai Crciunul. De asemenea, minerii vorpierde din drepturile prevzute la sporurilede noapte, iar pensionari din mineritulVii Jiului nu vor mai beneciade facilitile acordate prin bonurile decrbune i energie electric. Pe de alt parte, conducereaITM Hunedoara va analiza contestaia depus de LSMVJ, inclusiv reprezentativitatea organizaiilor sindicale semnatareale Contractului Colectiv deMunc din acest an. ITM analizeaz contestaia transmis de LSMVJ i reprezentativitatea organizaiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv demunc. Pe cale de consecin vor urmate dispoziiile prevzute n legislaia muncii, a precizat purttorul decuvnt al ITM Hunedoara, Sorin GabrielIstrate.n prezent, la CNH Petroani lucreaz peste 8.700 de angajai, n programulde restructurare al Companieiind prevzut concedierea colectiv a 900 de salariai, n luna septembrie. AGERPRES

MUNICIPIUL PETROANI mai aproape de imaginea oraelor europene!sul acestui proiect o echip ntreag de specialiti din cadrul Primriei municipiului Petroani i a rmei executante (Drupo Clan) au colaborat sistematic i ecient. Ceea ce vedem astzi cu toii n centrul municipiului Petroani este rodul muncii unei echipe care a colaborat ecient de la scrierea proiectului, la implementarea lui i pn la nalizare cu tehnicienii i constructorii care au asigurat punerea lui n aplicare, precum i cu rma care s-a ocupat de promovarea acestui important proiect al municipalitii de la Petroani i, pentru acest lucru, vreau s le mulumesc tuturor, a spus Paulina Drago. n aceeai not s-a situat i discursul viceprimarului municipiului Petroani, Claudiu Cornea. Acesta crede c odat cu nalizarea acestui proiect, imaginea Petroaniului s-a schimbat n mod vizibil. Se cuvine s le adresm mulumiri tuturor celor care au lucrat la acest prim proiect de anvergur pe care l-am derulat n municipiul nostru prin atragerea de fonduri europene. Vreau s-i asigur pe cetenii din Petroani c vom continua i cu alte proiecte similare. Unele, dup cum de asemenea se poate constata cu ochiul liber, se a deja n plin derulare, iar altele vor ncepe n perioada urmtoare. Practic, ncercm ca, din aceast perspectiv, a modernizrii infrastructurii, s reconstruim din temelie muni-

Mihai Miron

CCM nou pentru mineriSalariaii Companiei Naionale aHuilei au, de la nceputul lunii august,un nou Contract Colectiv de Munc. Acesta a fost semnat de administraiaCNH i reprezentanii Centralei NaionaleMeridian dup numai o singur zide negociere. Cu toate acestea, potrivit reprezentanilor sindicatelor semnatare, noul CCM cuprinde toate drepturileprevzute n vechiul contract, att celepentru salariai ct i cele pentru pensionari. n noul CCM sunt prevzute deasemenea i alocarea unor prime cuocazia Zilei Minerului i a Zilei deSfnta Varvara, al cror cuantum urmeazns a negociate n funcie desituaia BVC al CNH.Potrivit legislaiei, de toate drepturileaferente noului CCM beneciaztoi salariaii Companiei. (T.V.)

Invitatul emisiunii:

FORMA FORMAIA COLOR

Conducerea Primriei din Petroani a inut s marcheze, prin organizarea unui seminar public, nalizarea reuit a proiectului Reabilitarea i modernizarea arterei principale din municipiul Petroani, proiect nanat prin programul Operaional Regional 2007-2013, Axa Prioritar 2, Domeniul major de intervenie 2.1., cod SMIS 3424, conform contractului de nanare ncheiat cu Ministerul Dezvoltrii Regionale i Turismului ca autoritate de management pentru POR 2007-2013, prin Agenia de Dezvoltare Regional Vest. Un mare numr de locuitori ai Petroaniului au luat parte la seminarul care a pus punct unuia dintre cele mai importante proiecte ale administraiei locale. Potrivit reprezentanilor Primriei de la Petroani, odat cu nalizarea acestui proiect, zona central a municipiului Petroani a cunoscut o schimbare esenial a aspectului su urbanistic, concomitent cu o mbuntire vizibil a condiiilor de circulaie rutier i pietonal. Paula Drago, managerul de proiect a artat c pentru succeContinuare n pag. a III-a

Luminia ANDRONACHE

Un ziar al Vii Jiului cu difuzare judeeanCitii varianta electronic a ziarului i facei comentarii la adresa www. cvj.ro

Nr. 743 Ioan Mircea Molo a lucrat pentru ntrirea UNPR

Pag. 2

Comitet interministerial pentru cetile dacice din Munii OrtieiGuvernul Romniei a decis n edina de Guvern din 4 august 2011 ninarea unui comitet interministerial care s identice formula juridic de includere a cetilor dacice din Munii Ortiei, ntr-o zon de administrare special, dup modelul Deltei Dunrii. Din comitet vor face parte ministrul Culturii i Patrimoniului Naional, ministrul Administraiei i Internelor, ministrul Justiiei i ministrul Mediului. Comitetul interministerial va reglementa situaia juridic a proprietilor care vor incluse n respectiva zon i va pregti un proiect european care s vizeze reabilitarea cetilor dacice i includerea lor n circuitul turistic. De asemenea, Guvernul i-a armat disponibilitatea de a colabora cu autoritile locale pentru reabilitarea infrastructurii de acces ctre cetile dacice din Munii Ortiei. M bucur c la dou zile de la vizita premierului la cetile dacice, avem un semnal ferm c lucrurile se mic pentru Sarmizegetusa Regia. Am reuit, n urma demersurilor ntreprinse, s avem n aceast zon pentru prima dat un demnitar de rang nalt, iar argumentele noastre au fost de natur s determine o aciune rapid. Sunt ncreztor c prin identicarea unei formule juridice optime, se va crea cadrul legal care s permit reabilitarea, continuarea cercetrilor i punerea n valoare a adevratului potenial al acestei zone a declarat Prefectul judeului Hunedoara, Attila Dzsi.

CNA STABILESTE NOI REGULI IN AUDIOVIZUAL

MAI PUINE DRAME I VIOLENE LA TVTeleviziunile si radiourile nu mai pot difuza interviuri cu rudele victimelor unor crime, sinucideri sau violuri, potrivit unei decizii emise de Consiliul National al Audiovizualului, recent publicata in Monitorul Ocial. In acelasi timp, din luna martie, nu mai era permisa nici difuzarea reconstituirilor actelor de violenta intre orele 6:00 si 22:00. Potrivit Deciziei CNA, posturile de radio sau de televiziune nu pot difuza imagini de la locul tragediei sau imagini care arata suferintele prin care trec membrii familiei ori ale altor persoane apropiate victimei sau familiei acestora in cazurile de crima sau sinucideri. De altfel, inca din luna martie, CNA a interzis difuzarea, intre orele 6:00 22:00, a programelor, altele decat productiile audiovizuale de ctiune, care contin descrieri ori reconstituiri ale unor omucideri/sinucideri, mutilari/automutilari sau tehnici criminale ori practici oculte. In motivarea deciziei, Consiliul precizeaza ca, potrivit studiilor despre violenta, probabilitatea imitarii comportamentelor violente prezentate in programele audiovizuale depinde de trei factori: prezentarea in sine a acestor comportamente si, mai ales, prezentarea lor in mod repetat; raportarea la sistemul de valori pozitive din societate, dar si modul in care sunt prezentate consecintele actelor respective; gradul de realism al imaginilor. In acest sens, din luna martie, CNA facea apel atat la rolul mass-mediei audiovizuale in sensibilizarea opiniei publice, cat si la faptul ca exercitarea dreptului la libera exprimare comporta indatoriri si responsabilitati. Astfel, decizia CNA publicata joi vine in completarea Deciziei nr. 220/2011, publicata in Monitorul Ocial nr. 174, din 11 martie 2011. Pe langa prevederile legate de difuzarea reconstituirilor unor crime, violuri sau sinucideri, decizia CNA prevedea ca programele de stiri si de actualitati sa se supuna cerintelor de protectie a minorilor si vizionarii in familie. De asemenea, in actul normativ se stabilea ca, intre orele 6:00 si 23:00, nu pot difuzate productii care prezinta violenta zica, psihica sau de limbaj, in mod repetat, scene de sex, limbaj sau comportament obscene, persoane in ipostaze degradante sau lupte libere nereglementate de federatii sportive nationale sau internationale. In acelasi timp, intre orele 6:00 si 20:00, nu pot difuzate programe audiovizuale de studio sau realizate in direct in care se fumeaza, se consuma bauturi alcoolice ori se prezinta acte de comportament obscen. Sunt interzise si productiile care incurajeaza consumul de droguri, iar lmele care contin scene legate de consumul de stupeante nu pot difuzate decat dupa ora 22:00. (Ioana Vlad AvocatNet)

Un grup de 185 de consilieri locali i foti membri ai PNL Hunedoara s-au nscris luni, 8 august 2011, n organizaia judeean UNPR Hunedoara. Alturi de acetia s-au nscris i viceprimarii municipiului Deva, Cosmin Cristian Costa i Marcel Morar, respectiv viceprimarul municipiului Hunedoara, Robert Dan. Cosmin Cristian Costa, Marcel Morar, Robert Dan i ceilali colegi susin c au ales s devin membri ai UNPR pentru proiectele susinute i promovate de Uniunea Naional pentru Progresul Romniei, pe care le consider importante pentru Romnia i pentru romni. Demisia acestora din PNL are loc pe fondul nemulumirilor generate de modul n care actualul preedinte, Ioan Mircea Molo conduce partidul. Preedintele organizaiei judeene a UNPR, Mihail Rudeanu susine c gestul fotilor membri ai PNL de a veni n UNPR este de fapt o reacie a ceea ce simt ei pentru romni n condiiile n care UNPR nu vrea dect unitate naional i s redea demnitatea romnilor. Suntem deschii pentru toi cei care triesc i gndesc romnete. Sunt membri i de la alte partide care i-au manifestat intenia de a veni la noi. Suntem un partid deschis care a demonstrat ntr-o scurt perioad de timp c nu dorim dect binele celor muli i de aceea cred c aici i gsesc vocaia, a declarant Mihail Rudeanu.

Biroul de pres

Marius MITRACHE

COMUNICAT DE PRESAn urma comunicatului de pres al UNPR aprut n data de 08.08.2011, dorim s facem urmtoarele precizri: Domnii Cosmin Cristian Costa i Marcel Morar nu mai sunt viceprimari ai municipiului Deva din luna iulie 2011 i nici membri PNL, ei ind exclui din partid ncepnd cu data de 03.08.2011, aa c se pot nscrie ca simpli ceteni care nu mai au apartenen politic, n orice partid doresc. Domnul Dan Robert, viceprimar al municipiului Hunedoara, este membru PNL, ind o dezinformare trecerea sa la alt partid. Ct despre trecerea altor consilieri locali, acest lucru nu este posibil, deoarece potrivit Legii aleilor locali, odat cu nscrierea n alt partid acetia i pierd de drept calitatea de consilieri locali. Comunicatul face parte din lungul ir de minciuni i dezinformri pe care PDL i apendicele su, UNPR, le debiteaz pe band rulant, n total dispre fa de lege i respectul pentru persoan, dispre menit s arunce praf n ochii ceteanului i s ncerce destructurarea opoziiei democratice din Romnia. Ct despre aprecierea de care se bucur trdtorii i fugarii din alte partide, aciuiai pe lng mesele pline de bucate n sperana c le vor cdea i lor rimituri i totodat i pot gsi protecie politic pentru multele abuzuri svrite, aceasta nu poate veni dect tot de la ceteni obinuii cu fuga de la un partid la altul, dornici i ei s se nfrupte din ce-o mai de furat din ara asta. In ncheiere, l felicitm pe domnul Mircia Muntean pentru compania select n care se a alturi de domnii Mihail Nicolae Rudeanu i Aurelian Seranceanu, care n urm cu civa ani umblau s-l aresteze, motiv pentru care atunci a fost aprat de peste 5000 de membrii PNL strni n Marul Tcerii i pe care acum i blameaz peste tot.

Primria Petroani nineaz un Birou pentru Tineretn aparatul administrativ al Primriei Municipiului Petroani i va gsi locul (i rolul) un nou serviciu de specialitate. Este vorba despre Biroul pentru Tineret, a crui ninare va gura pe ordinea de zi a edinei festive a Consiliului local Petroani care va avea loc n cadrul programului european nfrire-Voluntariat-Cooperare, n data de 24 august 2011. Noul birou de specialitate din cadrul Primriei Petroani va avea atribuii specice n vederea crerii unor instrumente de comunicare cu tnra generaie. Potrivit consilierului personal al primarului municipiului Petroani, Eduard Wersanski, acest birou se va ocupa i de organizarea unor programe de voluntariat n rndul tinerilor, de organizarea unor ntlniri ale tinerilor din Petroani cu factori de decizie din cadrul administraiei locale, avnd ca rol nelegerea de ctre acetia a rolului autoritilor publice locale n comunitate. Tinerii vor ncurajai i susinui, prin intermediul funcionarilor publici care vor lucra n cadfrul Biroului pentru Tineret, s e parte activ n diverse proiecte ale administraiei locale. ncercm s rspundem nevoilor tinerilor i totodat s aducem tinerii n mod activ n proiectele comunitii noastre locale, spune Eduard Wersanski, unul dintre promotorii acestui proiect al administraiei locale de la Petroani. T. VINAN

COMUNICAT DE PRESAvnd n vedere aspectele semnalate n comunicatul de pres al Filialei Asociaiei Pro Democraia din Valea Jiului, v comunicm faptul c Inspectoratul de Poliie al Judeean Hunedoara a primit o sesisare cu privire la conducerea Poliiei Municipiului Lupeni, n prezent, desfurndu-se o anchet intern, la nalul creia vor luate msurile ce se impun, dac se va constata c au fost nclcate actele normative n vigoare. Temeiul tragerii la rspundere al unui cadru al Ministerului Administraiei i Internelor este nclcarea cu vinovie a unor acte normative.

Magia Culorilor (31) - Arta Feng-Shui. Reguli pentru amenajarea spatiului (III)(continuare din numarul trecut) e ) Reguli pentru Camerele de zi, living-room, dining-room, family-room - nu umpleti inutil incaperile cu multa mobila si alte elemente decorative ; mobila sa aiba forme rotunde si nu ascutite, pentru ca persoanele din camera sa poata circula cat mai liber, fara a se inghesui pe langa mobile si cu acces usor la diferitele obiecte ; praful, mobila multa si aglomerata, sunt factori care atrag energiile negative ; - nu pastrati in camere obiecte urat mirositoare, la nevoie folositi lumanari parfumate si alte esente de parfumuri naturale ; - nu pastrati gunoiul in casa, duceti-l in ecare seara, pentru ca acesta este incarcat negativ ; - sa aveti permanent in casa ori proaspete, si sa nu e pastrate orile uscate sau plantele bolnave in ghivece; sa aveti plante cu frunze rotunde si sa e evitate cele cu frunze ascutite; amenajati pe pervazuri mici gradinite de ori ; - sa nu e nimic stricat in casa, pentru ca orice lucru stricat si neraparat, dezichilibreaza armonia; sa nu ramana restante pentru alta data ; - asezati o oglinda in fata usii de la intrare, pentru ca aceasta va putea sa reecte energiile negative care patrund pe usa ; - daca pe fereastra vedeti un peisaj care va displace, pe peretele opus amplasati o oglinda care va da senzatia de respingere a acestui peisaj ; - sa se evite crearea colturilor si a altor locuri ascunse, pentru ca acolo se acumuleaza energii negative; aceste energii pot insa risipite cu clopoteii de vant ; - amplasati copacei din pietre semipretioase, gurine simbolice din piatra si cristale swarowski ; - e bine sa se auda permanent in casa muzica nezgomotoasa, cu sunete armonioase de apa curgatoare, de valuri ; - cand aveti mult de studiat, indepartati din zona studiului obiectele de metal. f ) Reguli pentru Dormitor In lozoa Feng-Shui dormitorul reprezinta un spatiu sacru, intim, al refugiului, ind mai mult decat destinat odihnei. Aici ne petrecem o treime din viata, aici ne calmam si ne odihnim dupa o zi de lucru si mai intotdeauna avem senzatia ca nu ne putem odihni mai bine dacat in patul nostru de acasa. Decoratiile si confortul trebuie sa se imbine perfect. - dormitorul nu e bine sa e amplasat langa usa de intrare in locuinta, ci cat mai departe de aceasta ; - patul sa e asezat in dreptul unui perete solid, sa e incapator si sa nu e asezat pe linia ce uneste usa camerei cu fereastra dormitorului, pentru a nu opri traiectoria uxului Chi ; nu dormiti nici cu picioarele catre usa, deoarece aceasta este. pozitia sicriului; - nu este bine ca patul sa e asezat in aproprierea usii sau ferestrei; din locul unde dormi este bine sa se vada direct cine intra in dormitor pentru a avea un sentiment de siguranta ; - capul patului e bine sa aiba o tablie cu margini rotunjite, deoarece cele cu margini drepte taie uxul de energie ; - sa se evite amplasare unei oglinzi in fata usii, ferestrei sau patului, deorece prin reexie aceasta nu va permite circulatia libera a energiei vitale ; - dormitorul trebuie sa e permanent curat si aerisit ; - dezordinea si aglomerarile de mobile si alte obiecte, reduc uxul energiei pozitive; sa e indepartate lucrurile vechi, mai ales cele ce nu mai sunt de folos ; cosuletele, cartile, ziarele, hainele aruncate la intamplare, echipamente de gimnastica, plantele uscate sau articiale, nu au ce cauta intr-un dormitor Feng-Shui, si mai ales pe sub pat ; - in coltul de sud-vest al dormitorului este locul dragostei si al prieteniei; in acest loc nu trebuie sa se ae un cos de gunoi sau alte lucruri aate in dezordine ; - nu asezati in dormitor un televizor sau un computer, deoarece acestea au efecte negative; computerul de ex. semnica munca, iar dormitorul semnica de fel relaxarea; peste noapte sa nu se pastreze in dormitor lucruri de la serviciu, precum mapa, laptop-ul, geanta diplomat, dosare, etc ; - sa se evite statul sau dormitul sub grinzile suspendate din tavan ; - patul copilului sa e astfel amplasat pentru a nu se dormi cu capul sau picioarele catre usa - daca dormitorul se aa deasupra garajului, sa se puna sub saltea o bucata patrata dintr-o tesatura moale, pentru a contracara noxele emise de motorul masinii ; - pentru ca in Feng-Shui, cifra 2 reprezinta echilibru si intelegere, este bine ca anumite obiecte din dormitor sa e grupate cate doua : doua perne din acelasi material, doua veioze asemena, doua statuiete, doua gurine; tablourile sa cuprinda cate doua persoane care e bine sa inspire romantism; sa se evite fotograile ce au ca subiect apa, deoarece aceasta atrage stresul emotional ; - pentru ca relaxarea sa e mai puternica, iluminarea sa e estompata si sa vina dinspre un perete sau de la noptiere; venita de sus aceasta respinge energia Chi si creaza presiune asupra capului si pieptului ; - Feng-Shui interzice amplasarea oglinzilor in dormitor, dar daca tineti totusi sa aveti asa ceva , este bine ca acestea sa nu reecte patul In numarul viitor al ziarului, veti putea citi despre reguli in amenajarea biroului de la serviciu.

PREEDINTE FILIALA TERITORIALA PNL HUNEDOARA, MIRCEA IOAN MOLO

FILIALA JUDEEAN HUNEDOARA PC I MICAREA VERZILOR SE IMPLIC N PROBLEMA PARCUL NAIONAL RETEZATPreedintele Filialei Judeene Hunedoara a Partidului Conservator, Petru Mrginean, mpreun cu Remus Cernea, Co-preedintele Micrii Verzilor trag un semnal de alarm asupra tierilor masive de pdure din Rezervaia Naional Retezat. n cadrul unei conferine de pres desfurat luni la Deva, liderul conservator hunedorean a prezentat situaia grav a Parcului Naional Retezat i a subliniat faptul c doar presa a luat atitudine. Instituiile statului, Ministerul Mediului, Ocolul Silvic, Garda de Mediu, Prefectura judeului Hunedoara, Primria Rul de Mori nu au intervenit n soluionarea acestei probleme, cea a defririlor ilegale din Parcul Naional Retezat, considernd c de vin pentru acest dezastru sunt insectele ipide . Prezent la aceast conferin, domnul Remus Cernea, Co-preedinte al Micrii Verzilor, a evideniat gravitatea acestei situaii, c este scandalos ceea ce se ntmpl i c datoria ceteanului este de a nu rmne indiferent la acest masacru. Acesta va inainta o scrisoare Verzilor Europeni i mai multor ONG-uri internaionale n care le va prezenta situaia Parcului Naional Retezat. Din pcate n Romnia se practic tierea ilegal a copacilor, masacrul asupra pdurilor, iar gradul de implicarea a autoritiilor, este aproape nul i n cazul Parcului Naional Retezat se pune ntrebarea de ce Procuratura, DIICOT-ul nu au intervenit pentru soluionarea acestei crime?! n ncheiere domnul Petru Mrginean a precizat c legea este nefavorabil i pune lupul paznic la oi-adic Ocolul Silvic care se ocup cu exploatarea masei lemnoase, nu ar trebui s se ocupe de protecia rezervaiilor naturale, lucru care ar trebui fcut cu finanare de la stat.

Biroul de Pres PC Hunedoara Vnd teren 2340 mp n zona Telegondola Vulcan - acces stradal betonat, posibiliti construcii multiple, ntabulat. Pre negociabil, la vedere. Informaii la tel. 0254548430 ntre orele 14-22.

arh. Ion Constantinescu

Pag. 3

Nr. 743

Zi a Porilor Deschise la Ulpia Traiana SarmizegetusaConsiliul Judeean Hunedoara, Muzeul Civilizaiei Dacice i Romane (Deva), Muzeul Naional de Istorie a Romniei i Universitatea BabeBolyai Centrul de Studii Romane, cu sprijinul Asociaiei Antiquitas i Elite Art Club UNESCO, a organizat Ziua Porilor Deschise ale Sitului Arheologic Prioritar Ulpia Traiana Sarmizegetusa n data de 6 august 2011, cu ncepere de la ora 1100. Organizat pentru prima dat, Ziua Porilor Deschise ale Sitului Arheologic Prioritar Sarmizegetusa constituie, datorit semnicaiei deosebite, un prilej distinct pentru a contura un spaiu de ntlnire i de discuii, n care s se regseasc deopotriv comunitatea local, autoritile publice, comunitatea tiinic i, bineneles, vizitatorii de toate vrstele. Privit din perspectiva potenialului su ca resurs cultural, un sit arheologic de amploarea i semnicaia celui de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa necesit o gestionare coerent, subsumat unui plan de management pe termen scurt, mediu i lung. ntr-o asemenea viziune, pornind de la ediciile dezvelite i conservate de-a lungul mai multor decenii de cercetare, ct i de la rezultatele decurgnd din studiul vestigiilor i al artefactelor descoperite aici, Ziua Porilor Deschise ale Sitului Arheologic Prioritar Sarmizegetusa s-a dorit a un de mers informal care pledeaz pentru evoluia sitului arheologic i a elementelor care se pot dezvolta odat cu acesta: muzeul, parcul arheologic, facilitile asociate pentru turiti. Implicarea tuturor celor interesai de aceste aspecte localnici i turiti, autoriti publice locale i centrale, profesionitii n domeniu sau pasionai de istorie i arheologie constituie un prim pas necesar fcut pentru reuita unui astfel de demers, iar organizarea Zilei Porilor Deschise ofer cadrul dialogului i participrii pro-active pentru pstrarea patrimoniului cultural naional. Cu acest prilej au fost prezentate i principalele descoperiri efectuate n campania arheologic a acestui an. Dintre acestea cea mai important este ncperea cu fresc policrom din ansamblul templului zeilor palmyreni.

JANDARMI AVANSAI N GRAD!La nivelul Inspectoratului de Jandarmi Judeean Hunedoara s-a desfurat n data de 1 august ceremonialul militar ocazionat de naintarea n gradul urmtor, la termen, a oerilor i suboerilor din cadrul unitii, care ndeplinesc condiii legale. Activitile au debutat cu ridicarea drapelului pe catarg i intonarea Imnului Naional, i au continuat, n prezena ntregului personal, cu nmnarea noilor grade militare de ctre inspectorul ef al IJJ Hunedoara, general de brigad Viorel Slan. n cadrul ceremonialului militar au fost naintai n gradul urmtor 2 oeri i 82 de suboeri din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeean Hunedoara. Avansarea n gradul militar urmtor constituie un moment important n cariera jandarmilor, din punct de vedere al ascensiunii profesionale, care implic o mai mare responsabilitate.

SESIZRI LA 112OFIERUL DE SERVICIU DIN CADRUL POLIIEI MUNICIPIULUI PETROANI a fost sesizat de ctre V. D., de 18 ani, din Petroani, cu privire la faptul c, n timp ce se deplasa pe str. Unirii din Petroani, mpreun cu trei prieteni, a fost agresat de un grup compus din cinci tineri. n urma sesizrii au fost constituite echipe operative compuse din poliiti ai Birourilor de Investigaii Criminale, Ordine Public i criminaliti, care s-au deplasat cu operativitate la faa locului. n urma cercetrilor s-a stabilit faptul c ntre V.D. i cei cinci tineri a avut loc o altercaie verbal. Ulterior, V. D. a fost lovit cu o bt de baseball de ctre unul din membri grupului cu care a avut altercaia, ind transportat la Spitalul Municipal Petroani. Pe numele persoanelor care l-au agresat pe tnrul de 18 ani a fost ntocmit dosar penal, n care se efectueaz cercetri sub aspectul comiterii infraciunilor de ultraj contra bunelor moravuri i vtmare corporal, cercetrile ind continuate de poliitii Biroului de Investigaii Criminale sub supravegherea Parchetului de pe lng Tribunalul Petroani. N DATA DE 08.08.2011, Poliia Municipiului Deva a fost sesizat de ctre un brbat de 77 ani, din Deva, cu privire la faptul c, n data de 24.07.2011, a invitat n locuina sa pe vecinul su, CRISTIAN C., de 34 ani, iar dup plecarea acestuia a constatat faptul c i-a disprut telefonul mobil. n cauz s-a ntocmit dosar penal sub aspectul svririi infraciunii de furt. N DATA DE 08.08.2011, poliitii Seciei 2 Poliie Rural Ilia, au fost sesizai de ctre Eugen M., de 49 ani, din Hunedoara, cu privire la faptul c n cursul nopii, i-au fost sustrase dintr-o anex a unui imobil pe care l deine n comuna Dobra diferite subansamble din er (evi, srm etc). n urma cercetrilor s-a stabilit faptul c prezumtivul autor al faptei este TRAIAN L., de 58 ani, din comuna Dobra, care a ptruns n curtea imobilului prin escaladarea gardului. Bunurile sustrase, n valoare de aproximativ 200 lei, au fost recuperate i restituite prii vtmate, fa de TRAIAN L., continunduse cercetrile sub aspectul svririi infraciunii de furt calicat. JANDARMII MONTANI SI SALVAMONTISTII au fost sesizati in data de 9 august, in jurul orei 22.00, cu privire la faptul ca doi tineri s-au ratacit in masivul Retezat. Apelul la numarul de urgenta 112 a fost facut de catre unul dintre cei doi tineri, care a comunicat faptul ca au plecat din municipiul Lupeni sa culeaga ane si s-au ratacit. Salvamontistii si jandarmii montani i-au cautat pe cei doi tineri pana in jurul orei 02.00, cand, datorita vremii neprielnice, actiunile de cautare au fost oprite. In dimineata zilei de 10 august echipele de salvare au reusit sa-i contacteze telefonic pe cei doi tineri. Acestia au fost indrumati catre o stana de pe raza localitatii Uric, comuna Pui, de unde vor recuperati de o echipa de jandarmi montani. N DATA DE 03.08.2011, N JURUL OREI 17:30, LUCIAN P., de 44 ani, din Uricani, n timp ce conducea un autoturism pe strada Tudor Vladimirescu, din Lupeni, din cauza neateniei, a surprins i accidentat grav pe M.C., de 13 ani i uor pe LIDI C., de 41 ani i SIMONA A., de 36 ani, toate din Lupeni, care erau angajate n traversarea strzii pe trecerea de pietoni. n cauz a fost ntocmit dosar de cercetare penal pentru comiterea infraciunii de vtmare corporal din culp. N DATA DE 07.08.2011, n jurul orei 11:50, MIRELA B., de 42 ani, din Petrila, n timp ce conducea un autoturism pe DJ 685, pe raza comunei Ru de Mori, a efectuat o manevr de ntoarcere, la mai puin de 50 m de o curb lipsita de vizibilitate, ind tamponat de autoturismul condus de ANDRADA A., de 21 ani, din Haeg, care circula n aceiai direcie de mers. n urma accidentului a rezultat rnirea uoar a conductoarelor auto i a unei pasagere din autoturismul condus de MIRELA B. n cauz a fost ntocmit dosar de cercetare penal pentru comiterea infraciunii de vtmare corporal din culp. N DATA DE 07.08.2011, n jurul orei 22:50, GHEORGHE C., de 30 ani, din ora Clan, n timp ce conducea un autoturism marca BMW pe DN 66, pe raza comunei Bcia, din cauza faptului c rula pe contrasens, a acroat autoturismul condus regulamentar de GHEORGHE P., de 29 ani, din Vulcan. n urma impactului cele dou autovehicule au prsit partea carosabil, autoturismul marca BMW s-a rsturnat. n urma accidentului a rezultat decesul conductorului auto, GHEORGHE C. i rnirea uoar a conductorului auto GHEORGHE P. i a pasagerilor acestuia, SEBASTIAN G., de 36 ani, PAULA S., de 24 ani, P. E., de 4 ani i P. R., de dou luni, toi din Vulcan. n cauz a fost ntocmit dosar de cercetare penal pentru comiterea infraciunilor de ucidere din culp i vtmare corporal din culp. RECOMANDRI PREVENTIVE: Pentru a preveni cazurile de dispariie n rndul minorilor, poliitii le recomand prinilor s discute cu copiii despre regulile pe care trebuie s le urmeze n zona n care locuiesc i n special n ceea ce privete vizitele la locuina altor persoane: - Asigurai-v c minorii tiu s i spun numele complet, adresa i numrul de telefon. - Asigurai-v c tiu ce s fac n caz de urgen i c tiu s v gseasc folosind telefonul mobil. - nvai copilul s in ua casei nchis, s nu o deschid sau s vorbeasc cu necunoscui care sun la ua, n timp ce sunt singuri acas. - Nu va lsai copiii nesupravegheai la Mall-uri, cinematografe, parcuri de distracie, spaii de joac sau parcuri i asigurai-v c exist un adult responsabil ce supravegheaz copiii dumneavoastr cnd sunt n locuri publice sau n zone deprtate de cas. - nvai copiii s nu se apropie, atunci cnd sunt singuri, de lacuri, ruri, canale sau piscine. - Cum vara ziua este mai lung, asigurai-v c v vor anuna dac ntrzie acas i n cazul n care i lsai s se joace pe ntuneric s nu se ndeprteze de cas. - Alegei-v bonele cu grij. Cerei n prealabil referine de la prieteni, membrii ai familiei, vecini de ncredere. Observai cum interacioneaz i cum comunic acestea cu copilul i ntrebai-v copilul ce prere are despre bon. - Ascultai ceea ce v spun copiii si comunicai ct mai mult cu ei. Copiii sunt cei care v vor spune dac totul este n regula sau nu. nvai copiii s recunoasc situaiile periculoase sau deranjante i repetai cu ei modaliti de ieire din astfel de situaii. Trebuie s tie c pot spune dac ceva/cineva le provoac frica, confuzie, derut sau jen. - n cazul n care copilul dvs. a disprut sau avei suspiciuni cu privire la faptul c ar putea victim a vreunei infraciuni, apelai imediat Poliia la numrul unic de urgen 112 sau prezentai-v la cea mai apropiat unitate de poliie. n scopul gsirii minorului, este util s putei furniza anchetatorilor ct mai multe informaii despre copil: data naterii, nlimea, greutatea, alte semne particulare, cum era mbrcat n ziua dispariiei, la ce nume rspunde, precum i o fotograe recent a acestuia.

Compartimentul informare si relatii publice

nchisoarea pe via pentru infraciunile graveSenatorul Dan Voiculescu propune, ntr-un text postat pe blogul personal, instituirea nchisorii pe via, fr posibilitatea reducerii pedepsei pe parcursul executrii, pentru infraciunile foarte grave. Redm acest text: Se contureaz n ntreaga Europ din Anglia pn n Norvegia un sentiment de insatisfacie i insecuritate n raport cu un sistem juridic ncrcat de proceduri ce par puse n slujba infractorilor i criminalilor. i care pot face, de pild, ca un descreierat care mpuc o sut de copii s stea vreo 15 de ani ntr-un penitenciar de lux. Ori care explic aa cum se ntmpl n Romnia cum e posibil ca un pedol condamnat s reajung n libertate n doar trei ani pentru a face zeci de noi victime. n lipsa reaciei legiuitorului n fata unor astfel de aberaii, opinia public se va radicaliza, solicitnd fr succes reintroducerea pedepsei cu moarte. Soluia, din punctul meu de vedere, este blocarea sistemului de reduceri ale pedepselor pentru infraciunile foarte grave, care se cer sancionate cu nchisoarea pe via. Pedolii, tracanii de droguri, autorii de omoruri deosebit de grave trebuie s rmn denitiv n afara societii. Este una dintre cele trei propuneri pe care le-am prezentat societii civile n vederea modicrii Constituiei prin iniiativ civic: Maximul pedepselor prevzute pentru infraciunile de omor deosebit de grav, trac de stupeante i act sexual cu un minor este deteniunea pe via, fr posibilitatea reducerii pedepselor pe parcursul executrii. Biroul de pres al P.C.

Biroul de Relaii cu Publicul

Titlurile de proprietate vor putea fi nscrise din oficiu n cartea funciarncepnd cu aceast lun ociile de cadastru i publicitate imobiliar vor scrie titlurile de proprietate numai dac sunt nsoite de planuri parcelare n format analogic sau digital, conform Ordinului nr. 881/15.07.2011 al Directorului General al A.N.C.P.I. Planul parcelar trebuie realizat n sistem naional de proiecie stereograc 1970 i trebuie s aib n mod obligatoriu viza Comisiei Locale de Fond Funciar, semntura i tampila executantului (persoan autorizat). n situaia n care planurile parcelare sunt ntocmite conform prevederilor art. 2113 alineat 2 din Regulamentul coninutul i modul de ntocmire a documentaiilor cadastrale n vederea nscrierii n cartea funciar, aprobat prin Ordinului nr. 634/2006 al Directorului General al A.N.C.P.I., titlurile de proprietate se nscriu din ociu n cartea funciar, naintea transmiterii acestora ctre proprietari. Aceast reglementare vine n sprijinul proprietarilor care vor scutii de costurile de realizare a documentaiilor cadastrale de ctre persoane autorizate pentru nscrierea titlurilor de proprietate n cartea funciar, acestea putnd nscrise din ociu n cartea funciar. a precizat dl. Dzsi Attila, prefectul judeului Hunedoara. Biroul de pres

Urmare din pag Icipiul nostru, astfel nct acesta s devin o atracie pentru turiti i o localitate cu care s ne mndrim i noi, cei care locuim aici, a precizat Claudiu Cornea. Proiectul privind reabilitarea i modernizarea arterei principale din municipiul Petroani este apreciat i de nanatori. Directorul ADR Vest Timioara, organism intermediar pentru programul Operaional Regional 2007-2013, Sorin Maxim apreciaz, c acest proiect al administraiei de la Petroani este un exemplu de bun practic n atragerea i gestionarea fondurilor europene. Din punct de vedere tehnic, acest proiect s-a derulat ca la carte. Din punctul nostru de vedere, acest proiect este perfect pentru c de-a lungul derulrii lui nu am avut nicio problem care, de obicei, provoac ntrzieri n derulare. Este vorba de contestaii, licitaii cu vicii, nenelegerea unor pai de urmat..., precizeaz Sorin Maxim. Valoarea nal a acestui proiect se cifreaz la 8.911.157,54 lei, nanarea ind asigurat, n proporie de 86,5% de Uniunea European din Fondul European pentru Dezvoltare Regional, Guvernul Romniei contribuind cu 11,5% iar Consiliul local al municipiului Petroani avnd, la rndul su, o con-

MUNICIPIUL PETROANI mai aproape de imaginea oraelor europene!tribuie de 2% din valoarea totoal a investiiei. Investiia s-a derulat pe parcursul a 22 de luni, ind nalizat la termen. Prin implementarea acestui proiect a fost reabilitat artera principal compus din strzile: Mihai Viteazu, 1 Decembrie 1918, Oituz, Unirii i 1 Iunie, n scopul satisfacerii n bune condiii a transportului de cltori, a celui particular cu autoturisme proprii, a transportului de marf local, precum i a tarcului pietonal n zona central a muni-cipiului Petroani. Aa cum se arat i n comunicatul de pres publicat la nalizarea proiectului, activitile din cadrul acestuia s-au desfurat conform obligaiilor asumate prin contractul de nanare, rezultatele obinute n urma execuiei lucrrilor constnd n: reabilitarea i modernizarea prii carosabile prin refacerea structurii rutiere i ncadrarea carosabilului cu borduri prefabricate din beton; reabilitarea i modernizarea trotuarelor prin nlocuirea structurii existente cu pavaj ornamental ncadrat cu borduri prefabricate din beton; reabilitarea podului peste rul Maleia pe str. 1 Decembrie 1918; reabilitarea interseciilor cu drumurile laterale; reabilitarea, pe traseul arterei principale, a platformelor de refugiu pentru staiile de autobuz; asigurarea accesului trotuar-carosabil pentru persoanele cu handicap; ridicarea la nivel a geigerelor, a capacelor de canal, a celor de telecomunicaii, a rsutorilor pentru gaze, a hidranilor; realizarea de noi guri de scurgere a apelor pluviale; amenajarea zonelor verzi; realizarea marcajelor rutiere longitudinale i transversale; amplasarea de indicatoare rutiere de orientare, informare i reglementare a circulaiei. Proiectul a avut n vedere conectarea zonei centrale la reeaua drumurilor naionale, prin faptul c artera principal a municipiului Petroani pornete din DN 66, intr n localitate pe str. Mihai Viteazu, se continu cu strzile 1 Decembrie 1918, Oituz, Unirii i face din nou legtura cu DN 66, prin str. 1 Iunie. O dat cu nalizarea acestui proiect, beneciile comunitii locale sunt, la rndul lor, importante. Se estimeaz c implementarea acestui proiect contribuie la cretera gradului de siguran a circulaiei rutiere, la uidizarea tracului urban, reducerea timpului de transport, creterea gradului de confort n trac, eliminarea blocajelor rutiere, oferind totodat condiii de via mai bune pentru ceteni, condiii de dezvoltare pentru obiectivele social-economice din municipiul Petroani, condiii de dezvoltare a turismului. n plus, implementarea acestui proiect a reprezentat i o necesitate strict n vederea crerii condiiilor normale de circulaie rutier i pietonal n centrul municipiului Petroani, avnd n vedere faptul c principalele edicii i instituii ale localitii sunt situate pe strzile 1 Decembrie 1918 i Mihai Viteazu, care sunt zilnic traversate de ceteni pentru a ajunge la Primrie, Poliie, Piaa Central, Universitatea Petroani, Compania Naional a Huilei, Casa de cultur, Teatrul de Stat Ion D. Srbu, Casa de cultur a studenilor, Spitalul Municipal, Administraia nanciar, uniti colare, biserici etc. Reabilitarea infrastructurii rutiere i pietonale din Petroani continu n acest an cu alte proiecte din fonduri europene, guvernamentale sau locale.

MARC NREGISTRAT Ziar editat de S.C. Realitatea Romneasc S.R.L. nregistrat la R.C. cu nr. J20/ 707/1991; CUI2153167 Cont: RO 46 RNCB0168017798560001 deschis la BCR Vulcan REDACIA I ADMINISTRAIA: Vulcan, str.Romanilor nr.6, cod: 336200 Telefoane: 0723 321466; 0723 390272. Tel./Fax.: 0354 413554; E-mail: curierulvj@gmail.com http: www.cvj.ro Redactor ef: Anca Maria MARINESCU REDACIA: Ariana tefania MARGINE, Florica LUNGULESEI, tefan NEMECSEK - director editor TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT: Mariana JDEIC Tehnoredactat i tiprit la TIPOGRAFIA Prod Com Tg. Jiu, Telefon: 0253 212991, fax 0253/218343 E-mail prodcom@intergorj.ro, prodcom@gmail.com

Insp. de poliie Bogdan NIU& Lt. Nicolae RDUCU

Nr. 743

Pag. 4

Centenarul Bisericii Romano Catolice Adormirea Maicii Domnului - Vulcan 19112011n luna n curs, Biserica Romano Catolic din Vulcan mplinete 100 de ani de existen. Pe parcursul celor zece decenii de existen, locuitorii vulcanului au gsit sprijin, mai ales spiritual, din partea bisericii catolice i a preoilor care au slujit aici. Iat un scurt istoric al evenimentului. Vulcanul ca localitate, cu secole n urm se rezuma la cteva case rspndite prin muni i vi, la poalele munilor Vlcan. Primii oameni ai locului s-au ocupat cu pstoritul i agricultura. Odat cu sosirea vameilor austro-ungari n aceast zon de grani cu ara Romneasc, a nceput s se dezvolte i s se populeze localitatea, s-au instalat grnicerii i unitile militare de paz a graniei, precum i administraia public ocial Vulcan. n anul 1773 a fost construit o Capel Romano-Catolic. Primele lucrri de exploatare a zcmintelor de crbune din Vulcan au nceput n anul 1858, atunci au fost concesionate perimetrele carbonifere de Societatea Transilvania de Vest cu sediul n Vulcan. Imperiul Austro-Ungar i deschide primele mine proprii n anul 1865. Exploatarea sistematic a crbunelui din subsolul Vulcanului ncepe abia n anul 1899. Din aceast perioad dateaz i popularea localitii cu lucrtori n minerit de diferite etnii de religie catolic: secui, cehi, sai, bucovineni i polonezi. Datorit creterii numrului de credincioi a devenit necesar prezena permanent a unui preot. La nceput aceasta a fost asigurat de ctre clugrii franciscani venii din Haeg, mai apoi dup crearea parohiei din Petroani, de ctre aceasta. ncepnd cu anul 1906 la Vulcan a luat in o parohie independent. Primul preot, care a fost n acelai timp i ctitorul bisericii i a casei parohiale, a fost Hoboth rpd Jzsef, el a fost ajutat de inginerul ef constructor Blaschek Aladr administrator ales i de Rgeni Jzsef i Bcs Albert administrator adjunct. Biserica a fost construit ntre anii 1910-1911 n stil neo gotic, dup proiectul arhitectului Bir Ern, de ctre constructorul Pittini Giacinto. La data de 3 decembrie 1911 biserica a fost snit i dat n folosin de ctre protopopul Jancs Ern din Simeria. Din punct de vedere constructiv, biserica prezint o curiozitate: pe lng turnul mic nalizat, are un turn mare neterminat, din a crui nlime proiectat lipsesc 24m. Dup nalizarea construciei casei parohiale n anul 1911 a inceput i activitatea preoeasc cu 1133 de credincioi, numr care in scurt timp a ajuns la 3000. Prima dat n 1912 a fost repartizat un preot vicar n persoana lui Jellmann Gyula. n timpul primului rzboi mondial, la data de 28 august 1916 armata de ocupaie a ocupat si devastat biserica mpreun cu parohia distrugnd arhiva, ce nu a fost ars a fost

Xiron-ismeea aici e foarte cald, lumea e plina de angoase si ca de obicei, vrea cate ceva.... cum sa iti spun? xin? marian? an? mar? n-am avut timp sa iti gasesc identitatea. dar, imi place cum scrii. pe curand, el xiron ... sau xin ... sau xiron xin marian este numele de familie pagina goala e numele angoasei, ea hmmm, ok xiron, esti omul noptii, dar o sa incercam si asa.... eu ziua, tu noaptea, pe la pranz, ne intalnim printre randuri. el sounds and smells like sheer fun, ea in dimineata asta pret de cateva secunde, am uitat sa respir, privind la copacii cazuti pe cel mai frumos bulevard al orasului. pompierii ii asezasera pe trotuare ca niste cadavre insirate in urma unui macel colectiv.... el I Do Likeit, ea astazi ai fost absent la intalnirea de dimineata. vin 2 zile de distanta. maine sunt in Retezat si seara la concertul lui A. Rieu la Teatrul din Deva. duminica mai vedem. luni ...... zile faine sa ai! si pune putina culoare in ele, ma sperie griul tau! ea am reusit sa iti trezesc prietena, s-a desteptat in ea instinctul de proprietate. esti in proprietatea cuiva? nu-mi faceai impresia asta. glumesc! care mai e viata ta? scrisul tau e prea grunjos pt mine. imi raneste pielea. ma face sa vreau sa fug spre lumi mai bune. iar de multe ori imi esti superior. si nu e vorba depre faptul ca nu pot acepta superioritatea altcuiva. tocmai am facut-o spunandu-ti lucrul asta. dar cand lucrurile ma depasesc, ma retrag. dar ai si imagini pe care le dezvolti frumos in mine. putine e drept. vorbim, oricum, daca iti face placere. ma rog, nu placere. incorect spus. ..... el ...all the gurlz have that feeling near me! glumeam ... si nu prea nu fi altfel decat esti intrucat esti perfect armonizata cu tine si incitant placuta maraitului firii mele. Nu te feri, nu evada, nu sobrieza ... ramai cu tine, ramai cu mine, ... eu raman si sunt ceea ce esti atunci cand sunt langa tine (este deopotriva har si damnare a mea - sa erectez in cei apropriati tot ceea ce sunt la intensitati rar uzuale). vorbim vorbim vorbim imi face placere corect spus placere,

100 VES A VULKNI RMAI KATOLIKUS TEMPLOM BISERICA ROMANO CATOLIC VULCAN - CENTENAR1911 - 2011

Az gen nagy jel tnt fel: egy Asszony akinek ltzete a nap, lba alatt a hold s a fejn tizenkt csillagbl korona. (Jel12,1)

Un semn mare a aprut pe cer: o Femeie mbrcat n soare, cu luna sub picioarele ei, iar pe cap cu o coroan de dousprezece stele. (Apoc12,1)

S R B T O R I R E A E V E N I M E N T U L U I VA AV E A L O C LUNI 15 AUGUST 2011 NCEPND CU ORA 17.00.

mprtiat prin curte. O parte din documente au fost recuperate de ctre credincioi. Majoritatea credincioilor s-au refugiat mpreun cu preotul Dr.Cski Benjamin. Au rmas doar clugrii franciscani si clugriele care ngrijau minerii bolnavi din spital. n anul 1917 profesorul de teologie din Braov, Fekete Jnos a reorganizat biserica i a nceput activitatea cu credincioii. n anul 1918 a fost ninat Sfatul Naional Antibisericesc. Din 1919 Aninoasa a devenit parohie independent ca lial a celei din Vulcan. n anul 1920 gripa spaniol a fcut un mare numr de victime n Valea Jiului, au decedat 40 de credincioi catolici ntre care i preotul vicar Bzsi Jnos. n acest an a luat in Asociaia Sfntului Rozariu i Congregaia Sf. Maria. n anul 1922 s-a ninat coala asociaiei. n anul 1924 constructorul de org, Wegenstein, a instalat noua org n biseric, care n 1937 a fost modicat. n 1926 a fost gata altarul principal mpreun cu tabloul n ulei a Fecioarei Maria. Tot n acest an a fost construit i locuina de serviciu. n anul 1927 au fost aezate tablourile n relief reprezentnd staiunile Cii Sf. Cruci, precum i cele trei altare secundare . n anul 1928 a luat in Armata Sntei Cruci i Garda Inimii. n anul 1940 episcopul Marton Aron a administrat sacramentul Mirului. n urma dictatului de la Viena, muli credincioi au plecat di localitate. Pn la recensmntul din 1941 numrul catolicilor a sczut la 1054. Din punct de vedere a diversitii

etnice, proporia se schimba in continuu. ntre anii 1941-1951 parohia a fost condus de clugrii franciscani. Exemplul lor de druire i via exemplar a avut un efect pozitiv de revigorare a vieii bisericii. Dup desinarea ordinului franciscanilor, Dr. Floznik Gyrgy a servit ca i preot o perioad scurt. Intre anii 1952 1967 Baricz Bla a slujit ca preot, a lucrat mult pentru reconstrucie i reparaii. Dr. Kll Ignc a funcionat ca preot n Vulcan intre anii 1967 1971. Din anul 1969 a fost introdus liturghia lunar i orele de religie n limba romn. n anii grei ai Valea Jiului, au decedat 40 de credincioi catolici ntre care i preotul vicar Bzsi Jnos. n acest an a luat in Asociaia Sfntului Rozariu i Congregaia Sf. Maria. n anul 1922 s-a ninat coala asociaiei. n anul 1924 constructorul de org, Wegenstein, a instalat noua org n biseric, care n 1937 a fost modicat. n 1926 a fost gata altarul principal mpreun cu tabloul n ulei a Fecioarei Maria. Tot n acest an a fost construit i locuina de serviciu. n anul 1927 au fost aezate tablourile n relief reprezentnd staiunile Cii Sf. Cruci, precum i cele trei altare secundare . n anul 1928 a luat in Armata Sntei Cruci i Garda Inimii. n anul 1940 episcopul Marton Aron a administrat sacramentul Mirului. n urma dictatului de la Viena, muli credincioi au plecat di localitate. Pn la recensmntul din 1941 numrul catolicilor a sczut la 1054. Din punct de vedere a diversitii etnice, proporia se schimba in

continuu. ntre anii 1941-1951 parohia a fost condus de clugrii franciscani. Exemplul lor de druire i via exemplar a avut un efect pozitiv de revigorare a vieii bisericii. Dup desinarea ordinului franciscanilor, Dr. Floznik Gyrgy a servit ca i preot o perioad scurt. Intre anii 1952 1967 Baricz Bla a slujit ca preot, a lucrat mult pentru reconstrucie i reparaii. Dr. Kll Ignc a funcionat ca preot n Vulcan intre anii 1967 1971. Din anul 1969 a fost introdus liturghia lunar i orele de religie n limba romn. n anii grei ai comunismului ntre 1971 - 1981 preotul Snta Istvn a aprat i salvat valorile cretineti. In 1972 a fost aezat altarul sntei jertfe, a fost electricat orga si clopotele, geamu-rile au fost ornate cu sticl colorat. n aceast perioad a fost nlocuit i tabloul de pe altarul principal cu un tablou n ulei reprezentnd-o pe Sfnta Fecioar, o copie modicat dup o pictur de Murillo. ntre anii 1981-1988 Pr. Vass Zoltn pe lng salvarea suetelor, s-a ocupat i de lucrri administrative legate de instalaia de ap i canalizare. Dup aceea timp de doi ani preotul Ferenczi Sndor a reuit s fac lucrrile de reparaii n interior i exterior, precum i pe acoperiul bisericii. ncepnd cu anul 1990 timp de 18 ani preotul Bak Ferenc a reorganizat biserica. Odat cu aducerea forat a muncitorilor din Moldova i din zona Ghimeului, componena etnic a credincioilor s-a schimbat. n afara liturghiei zilnice n limba maghiar a fost ntrodus liturghia n limba

romn, la fel i orele de religie. La nele anului 1991 numrul credincioilor catolici din Vulcan a ajuns la 5600. Din anul 1997 cnd s-a dat ordonana de urgen i au nceput disponibilizrile, mult lume a plecat din Vulcan pe alte meleaguri. Din anul 2000 au nceput s se nchid pe rnd unele mine n ntreaga Valea Jiului. Din aceast cauz muli au fost nevoii s-i caute de lucru n tri strine. Datorit despririi soilor i a distanelor care i separa, multe familii s-au dezbinat. Viaa bisericeasc s-a slbit din ce n ce mai mult, iar comunitatea de etnie maghiar s-a micorat. Comunitatea bisericeasc este format din etnicii maghiari i romni, din acest motiv slujbele se celebreaz alternativ pentru cele dou etnii, avnd n vedere dreptul ecrui credincios s asculte n limba sa matern Cuvntul Domnului. Din anul 2008 biserica din Vulcan are un nou preot Voiculescu Cristian Cosmin, care cu avntul su tineresc i cu mult druire repar i reconstruiete biserica. Astfel aceast biseric centenar, reprezint o form miniatural a Bisericii Romano Catolice Universale, care este unitar si deschis fa de toat lumea, aa cum a dorit-o Stpnul Bisericii: Domnul nostru Isus Cristos. Un semn mare a aprut pe cer: o Femeie mbrcat n soare, cu luna sub picioarele ei, iar pe cap o coroan de dousprezece stele. (Apoc 12,1) Text i foto: Francisc Nemeth

Cu prilejul zilei de natere, pentru Carmen Josan toate gndurile bune alturi de tradiionalul La muli ani!

CARMEN JOSAN

Pag. 5

Nr. 743

NEDEIA VULCNNEAN - reuit deplin!Urmare din pag IAdrian; la categoria biei 15 24 ani: Locul I Radu Constantin Vldu, Locul II Pavel IonuAlexandru, Locul III Ciobanu Alexandru; la categoriabiei peste 40 ani: Locul I Varvescu Corneliu, Locul II Crlejan Eugen, Locul III Oarg Adrian. Iar lacategoria fete peste 40 ani: Locul I Munteanu Violeta. Concursul de role s-a derulat peAleea Crizantemelor iar concursul de biciclete pe stradaDorobani, n zona Minimax, fapt care demonstreaz caproape orice zon a Vulcanului este corespunztoarepentru a gzdui un eveniment n cadrul manifestrilorNedeii vulcnene.Ca n ecare an, centrul ansa a fost scenaunor manifestri de excepie din programul nedeii. Aici aufost premiai toi copiii care, n anul colare 2010-2011 auobinut rezultate deosebite la olimpiadele i concursurilecolare, la nivel naional. Tot aici, civa dintre cei maiimportani scriitori ai Vii Jiului i ai judeului Hunedoarai-au lansat ultimele producii literare. Astfel, ElisabetaBogan i Ioan Dan Blan au prezentat o enciclopedie amomrlanilor n timp ce Ioan Velica i-a rezentat cea deacincea sa lucrare document dedicat etniilor din ValeaJiului, de data aceasta subiecii ind romii. De asemenea,scriitorul Dumitru Tlvescu a prezentat cteva din ultimelesale creaii literare, respectiv Anul i copiii lui,Cltori printre oglinzi i Stpn peste iluzii. i tot aicis-a derulat poate cel mai emoionant moment al Nedeiivulcnene. Este vorba despre srbtorirea familiilor caren acest an au nplinit o jumtate de veac de csnicie, operforman demn de ntregul respect al comunitii. Numai puin de 27 de familii, respectiv familiile Gheorghe iMaria Burduel, Roman i Maria Booc, Dionisie i JulianaBalasz, Gheorghe i Ana Cuniriuc, Vasile i SusanaChetroiu, Gheorghe i Lucreia Chiu, Mihai i VioricaDudescu, Ioan i Ana Damian, Petru i Viorica Drago,Alexandru i Elvira Ficior, Ioan i Aurelia Gherendi,Adalbert i Maria Harinco, Ioan i Zina Lovas, Francisc iIda Lukacs, Mihail i Rozalia Mago, Nicolae i MariaMihias, Ioan i Maria Morariu, Mihail i Ioana Olaru,Conmstantin i Ecaterina Oel, Ioan i Ioana Posa, Savai tefana Srbu, Mircea i Doina Scoraru, Ioan i Mariatefan, Niocolae i Irina Suceav, Costic i Ileana Toma,Dumitru i Maria Turcu, Sterian i Vica Zal, au petrecutnunta de aur alturi de primarul Gheorghe Ile, deviceprimarul Angela Stoica i de civa dintre consilieriilocali ai municipiului.n ne, att smbt ct i duminic spectacoleleNedeii vulcnene au fost centrul de atracie al manifestrilor,cteva mii de oameni venind pe bulevardul MihaiViteazu, respectiv n zona de agrement Brazi pentru aurmrii concertele de muzic dance-pop-disco-rock i demuzic popular, alte cteva mii avnd posibilitatea surmreasc nedeia de acas, graie inspiraiei postuluiMondo TV de a transmite n direct aceste spectacole.Iar dac totul a fost OK la ediia a XXXIX-a,imaginai-v cum va la anul, cnd Nedeia vulcneanmplinete 40 de ani de existen.Dei nu a fost inclus n mod distinct n programul Nedeii, ZIUA MINERULUI a fcut parte din programul de srbtoare derulat inclusin dumunic.Ne place s credem c respectul fa de mineri i, mai ales, onorarea jertfei celor 14 ortaci care, n urm cu 10 ani, pe 6 august 2011, i pierdeau viaa ntr-o explozie la mina Vulcan, au fost considerentele pentru care parlamentarii Monica Iacob Ridzi, Cristian Resmeri, Laureniu Nistor sau preedintele i vicepreedintele Consiliului judeean Hunedoara, Mircea Ioan Molo, respectiv Costel Avram, ori liderul PDL Hunedoara, Dorin Gligor i primarul Devei, Mircia Muntean sau alturat, n acest an, de Ziua Minerului, Primriei Vulcan, Consiliului local, CNH, Sindicatului liber EM Vulcan, Sindicatului liber EM Paroeni, Sindicatuluiliber EPCV, LSMVJ i altorreprezennai ai unor instituii iorganizaii politice din Vulcan idin toat Valea Jiului care, nmod tradiional, particip, la acesteveniment.n faa puzderiei de oamenipolitici care au venit, deZiua Minerului la Vulcan, graieinspiraiei primarului GheorgheIle, care nu a dat cuvntul dectreprezentanilor minerilor (directorulgeneral al CNH, ConstantinJujan respectiv PreedinteleSindicatului liber EM Paroeni,Laszlo Domokos ind singuriivorbitori de la microfon) politizareaunui moment sacru pentruminerii Vulcanului a fost nlturat.n schimb, emoia unuieveniment care i-a ctigatanul acesta un loc important nprogramul celei mai ndrgitesrbtori a vulcnenilor - Nedeiavulcnean - a fost dublatde prestaia inegalabil afanfarei din Vulcan, ai creiinstrumentiti au fcut s rsunedin nou, n toat splendoarealui, Imnul minerilor.Gazd a evenimentuluidedicat eroilor mineri care i-aupierdut viaa n din pcate destulde numeroasele tragedii carenu au ocolit exploatrile minierede pe raza municipiului Vulcan,primarul Gheorghe Ile ainut s precizeze c acetioameni care i-au dat viaapentru a aduce la lumin aurulnegru nu au trecut n nein,ci numele i amitirea lor estevenic vie n astfel de momenten care, noi, generaia prezentului,ne plecm cu respectulcuvenit, frunile n faa jertfeiacestor ortaci n memoria crora,ntr-o zi sfnt, ncununmsimbolic monumentul mineruluidin Vulcan cu coroane de ori,rugndu-ne ca Dumnezeu s-iodihneasc n pace.

Sergiu VINAN

Foto - Felicia PORTASE

Nr. 743

Pag. 6

A INCEPUT REABILITAREA DN 7 ADrumul Naional 7 A ce face legtura ntre Petrila i Voineasa va intra ntr-un proces complex de reabilitare. Ministerul Transportului, forul care va nana lucrrile, a decis ca lucrrile s nceap miercuri, 3 august, reparaiile efectundu-se pe tronsonul cuprins ntre km 85 106. Despre lucrrile de reabilitare a acestui drum, care leag Valea Jiului de judeul Vlcea, se tot vorbete de civa ani, dar nu a fost micat niciun bolovan n acest sens. Acum, cu sprijinul Ministerului Transporturilor, proiectul de amploare Petrila-Voineasa se concretizez, aspect ce reprezint un mare atuu pentru tot ceea ce nseamn perspectiva turistic a Vii Jiului, a declarat Dorin Gligor, preedintele Organizaiei Judeene a PDL Hunedoara. De asemenea, ca urmare a demersurilor liderilor PDL Hunedoara pe lng guvern, i investiia destinat reabilitrii drumului DN76 Brad Vrfurile va intra n linie dreapt, respectiv, Ministerul Transporturilor va putea demara procedurile de licitaie astfel nct acest tronson s poat i el reparat pn la nele anului 2012. ntrzierea lucrrilor de la tronsonul Brad Vrfurile a fost una de natur administrativ. Acum am gsit soluiile ca drumul s e nalizat ntr-un termen redus la jumtate fa de calculele iniiale, iar procedura de licitaie pentru contractarea lucrrilor va putea demarat n luna august a.c.. Practic, atacarea lucrrilor pe trei tronsoane simultan nu pe dou, cum fusese gndit iniial proiectul va permite, att demararea lucrrilor, ct i nalizarea lor n cursul anului 2012, a mai spus Gligor.

Este bine s tii! Politia locala iti poate da amenzi rutiere. Vezi ce alte atributii mai are in domeniul circulatiei!Odata cu reorganizarea Politiei Comunitare, devenita, din ianuarie 2011, Politie Locala, agentii de politie din aceasta structura au primit noi atributii. O noutate este ca vor avea responsabilitati inclusiv in domeniul circulatiei. Astfel, ei au dreptul sa sanctioneze anumite incalcari ale Codului Rutier, dar si sa asigure uenta circulatiei in aria teritoriala de competenta. Noile atributii din domeniul circulatiei ale Politiei Locale sunt prevazute in Legea nr. 155/2010 Legea politiei locale, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2011. In domeniul circulatiei publice, politistii locali au sarcini precise, stabilite prin articolul 7 din legea mentionata, asemanatoare cu cele ale politistilor rutieri. Mai mult, atunci cand isi exercita atributiile de circulatie, agentii locali de politie trebuie sa e echipati intr-un mod similar cu agentii de circulatie din politia rutiera. Mai exact, sunt obligati sa poarte o uniforma specica, iar in functie de anotimp, peste uniforma vor purta vesta sau scurta cu elemente reectorizante, pe care este imprimata emblema POLITIA LOCALA, precum si cascheta cu coafa alba. Potrivit Legii nr. 155/2011, politistii locali au dreptul sa constate contraventii si sa aplice sanctiuni pentru incalcarea normelor legale privind privind oprirea, stationarea, parcarea autovehiculelor si accesul interzis. De asemnea, acestia au dreptul sa dispuna masuri de ridicare a autovehiculelor stationate neregulamentar. Politistii locali mai pot da amenzi de circulatie si pentru incalcarea normelor legale privind masa maxima admisa si accesul pe anumite sectoare de drum, avand dreptul de a efectua semnale de oprire a conducatorilor acestor vehicule. In plus, agentii politiei locale pot constata contraventii si aplica sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la circulatia in zona pietonala, in zona rezidentiala, in parcuri si zone de agrement, precum si pe locurile de parcare adaptate, rezervate si semnalizate prin semnul international pentru persoanele cu handicap. Nici pietonii nu scapa de amenzi, politia locala avand dreptul sa ii sanctioneze si pe acestia pentru incalcarea normelor rutiere. In aceeasi situatie se aa si biciclistii, conducatorii de mopede sau de vehicule cu tractiune animala. In cazul unor accidente rutiere soldate cu victime, politistii locali trebuie sa asigure paza la locul accidentelor si sa ia primele masuri necesare pentru conservarea urmelor, identicarea martorilor si a faptuitorilor. Daca este necesar, politistii locali trebuie sa asigure si transportul victimelor la cel mai apropiat spital. O alta atributie pe care politia locala o mai are in domeniul circulatiei publice este aceea de a verica integritatea mijloacelor de semnalizare rutiera si de a sesiza neregulile constatate privind functionarea semafoarelor, starea indicatoarelor si a marcajelor rutiere si acorda asistenta in zonele in care se aplica marcaje rutiere. In plus, in cazul vehiculelor fara stapan, abandonate pe spatiul public, politia locala trebuie sa colaboreze cu structurile teritoriale ale Politiei Romane pentru a identica detinatorul sau utilizatorul respectivului autovehicul. De asemenea, politistii locali mai au ca atributii de circulatie: sa asigure uenta circulatiei pe drumurile publice din raza teritoriala de competenta, avand dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducatorilor de autovehicul exclusiv pentru indeplinirea atributiilor conferite de prezenta lege in domeniul circulatiei; sa participe la actiuni comune cu administratorul drumului pentru inlaturarea efectelor fenomenelor naturale, cum sunt: ninsoare abundenta, viscol, vant puternic, ploaie torentiala, grindina, polei si alte asemenea fenomene, pe drumurile publice; sa participe, impreuna cu unitatile/structurile teritoriale ale Politiei Romane, la asigurarea masurilor de circulatie ocazionate de adunari publice, mitinguri, marsuri, demonstratii, procesiuni, actiuni de pichetare, actiuni comerciale promotionale, manifestari cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, dupa caz, precum si de alte activitati care se desfasoara pe drumul public si implica aglomerari de persoane; sa sprijine unitatile/structurile teritoriale ale Politiei Romane in asigurarea masurilor de circulatie in cazul transporturilor speciale si al celor agabaritice pe raza teritoriala de competenta;

Este bine s tii! sa acorde sprijin unitatilor/structurilor teritoriale ale Politiei Romane in luarea masurilor pentru asigurarea uentei si sigurantei tracului (Roxana Neagu - AvocatNet)

CE TREBUIE SA FACI IN CAZUL UNUI ACCIDENT AUTOAccidentele de circulatie sunt evenimente pe care ne dorim sa le evitam, insa, oricat de preventiv am circula, uneori tot se petrec. Cel mai bine este sa m informati, asa ca va spunem astazi care sunt obligatiile pe care le au soferii in caz de accident, asa cum sunt ele stabilite de Codul Rutier in vigoare. CE ESTE UN ACCIDENT RUTIER. Codul Rutier deneste accidentul de circulatie ca pe un eveniment care intruneste cumulativ cateva conditii: s-a produs pe un drum deschis circulatiei publice ori si-a avut originea intr-un asemenea loc; a avut ca urmare decesul, ranirea uneia sau a mai multor persoane ori avarierea a cel putin unui vehicul sau alte pagube materiale; in eveniment a fost implicat cel putin un vehicul in miscare. Obligatiile pe care le aveti in caz de accident difera in functie de gravitatea evenimentului rutier si urmarile sale. Astfel, exista doua seturi de obligatii: pentru accidentele din care au rezultat victime si pentru accidente soldate cu pagube materiale. ACCIDENT CU VICTIME. La articolul 77, Codul Rutier stabileste ca, daca esti soferul unui autoturism implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat moartea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane, esti obligat: sa iei masuri de anuntare imediata a politiei (cel mai simplu, prin apelarea numarului de urgenta 112); sa nu modici sau sa stergi urmele accidentului; sa nu parasesti locul faptei. De asemenea, orice persoana care este implicata sau are cunostinta de producerea unui accident soldat cu victime este obligata sa anunte de indata politia si sa apeleze numarul national unic pentru apeluri de urgenta 112, existent in retelele de telefonie din Romania. Aceeasi obligatie este prevazuta si pentru situatia in care in eveniment este implicat un vehicul care transporta marfuri periculoase. ACCIDENT CU PAGUBE MATERIALE. In cazul in care accidentul in care ati fost implicati s-a soldat numai cu avarierea autoturismelor sau cu alte pagube materiale, in calitate de conducatori auto sunteti obligati de Codul Rutier: sa scoateti imediat vehiculele in afara partii carosabile ori, daca starea vehiculelor nu permite acest lucru, sa le deplasati cat mai aproape de bordura sau acostament, semnalizandu-le prezenta; sa va prezentati la unitatea de politie competenta pe raza careia s-a produs accidentul in termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru intocmirea documentelor de constatare. Totusi, Codul Rutier precizeaza ca sunt exceptati de aceasta ultima obligatie: conducatorii vehiculelor care incheie o constatare amiabila de accident, in conditiile legii; conducatorul de vehicul care detine o asigurare facultativa de avarii auto, iar accidentul de circulatie a avut ca rezultat numai avarierea propriului vehicul. IMPORTANT! Trebuie sa stiti ca toate vehiculele inregistrate sau inmatriculate care circula pe drumurile publice (ce exceptia celor cu tractiune animala) trebuie sa aiba o asigurare obligatorie pentru raspundere civila in caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie (RCA). In cazul in care un autovehicul este depistat circuland in trac fara a detine o polita RCA valabila, conducatorul auto va sanctionat cu o amenda cuprinsa intre 1000 si 2000 de lei, dar si cu retinerea certicatului de inmatriculare al masinii, precum si a placutelor cu numerele de inmatriculare. Daca detinatorul vehiculului nu face dovada asigurarii acestuia, dupa 30 de zile de la data aplicarii masurii prevazute anterior, politia rutiera dispune radierea din evidenta a vehiculului, potrivit art. 76, alin. 3 din Codul Rutier.( Roxana Neagu-AvocatNet )

Biroul de pres al PDL Hunedoara

Alimentele de baza pentru pensionari vor fi subventionate ?Guvernul a avizat, proiectul de sprijin pentru pensionari prin introducerea cosului de solidaritate a declarat presedintele executiv , al UNPR, ministrul Gabriel Oprea, transmite Mediafax. Proiectul a fost prezentat Guvernului sub forma unui memorandum. Potrivit Mediafax, presedintele UNPR, Marian Sarbu, a declarat, la inceputul lunii iulie, ca in sedinta coalitiei de guvernare s-a discutat generic despre instituirea pana in toamna a unui cos al pensionarilor o subventionare a pro, duselor alimentare de baza pentru acestia. E doar o discutie generala cu privire la un sprijin pentru pensionari in dorinta de a putea asigura achizitionarea unor produse alimentare de baza la preturi mult mai mici decat cele de pe raft. Da, a fost o discutie in legatura cu posibilitatea de a sprijini pensionarii, in principal pe cei cu venituri mici, de a achizitiona aceste produse. Lucram la un poroiect in sensul asta a afirmat atunci Ma, rian Sarbu. Ministrul Muncii, Sebastian Lazaroiu, a declarat, ca nu exista o forma finala a propunerii coalitiei privind cosul pentru pensionari, dar ca el va sustine orice intentie care ii vizeaza pe cei care au nevoie, cu impact bugetar minim. Ministrul Muncii a declarat ca exista o discutie in cadrul coalitiei in legatura cu introducerea cosului pensionarilor, pornind de la o initiativa a UNPR, dar ca nu exista o forma finala a acestei propuneri.

(AvocatNet.ro )

FINANRI NERAMBURSABILE PENTRU MPDURIREA TERENURILOR DEGRADATEPrin Ordinul ministrului mediului i pdurilor nr. 1726/2011, publicat n Monitorul Ocial nr. 466/2011, a fost aprobat Ghidul de nanare a Programului de mbuntire a calitii mediului prin mpdurirea terenurilor degradate, reconstrucia ecologic i gospodrirea durabil a pdurilor. Programul este nanat de Administraia Fondului pentru Mediu unde solicitanii pot depune dosarele de nanare nerambursabil pn la data de 19 august a.c. Suma total alocat acestei sesiuni de nanare este de 89.000 mii lei iar suma maxim ce se poate aproba pentru un proiect este de 3.500 mii lei. Solicitanii eligibili n cadrul acestui program sunt unitile administrativ-teritoriale care au n proprietate/administrare terenuri degradate ce pot ameliorate prin lucrri de mpdurire n vederea protejrii solului, a refacerii echilibrului hidrologic i a mbuntirii condiiilor de mediu. Judeul nostru are zone vaste mpdurite. mi doresc ca prin acest program, judeul Hunedoara s i consolideze att poziia ct i renumele de jude verde a precizat Prefectul Dzsi Attila.

Biroul de pres

Investiie important pentru pensionari

COMUNICAT DE PRESn vederea prevenirii i combaterii incendierea vegetaiei din imediata apropiere a infrastructurii feroviare , fapte ce ar putea duce la distrugerea i degradarea unor componente ale infrastructurii feroviare , ale instalaiilor de dirijare i semnalizare a traficului feroviar (funiile din cupru, relee i cabluri de alimentare a instalaiilor Bloc de Linie Automat, linie de contact, conductor aerian TTR, material mrunt de cale, inductori de cale, bobine de joant, transformatori tip L, pichei de alimentare, instalaii de tip BAT i SAT de trecere la nivel cu calea ferat), afectarea garniturilor de tren att de cltori ct i de marf i formarea unor nori de fum, aspecte ce ar conduce la comiterea unor infraciunii care ar pune n pericol i perturba circulaia feroviar n zonele i pe seciile de cale ferat respective, vor rugm a mediatiza urmtoarele msuri : 1. n conformitate cu prevederile HOTARRII nr. 203 din 12 mai 1994 Republicat pentru stabilirea si sancionarea contraveniilor la normele privind transporturile pe cile ferate romane este interzis; - fumatul n compartimente, n vagoanele-restaurant, precum i n alte locuri unde interzicerea fumatului este adus la cunotina prin afie sau semne corespunztoare; - fumatul n incinta magaziilor de mrfuri, bagaje sau mesagerii, n depozite, n apropierea mrfurilor inflamabile sau explozibile sau n alte locuri unde interzicerea fumatului este adus la cunotina prin afie sau semne corespunztoare; - aruncarea de obiecte de orice fel pe fereastra sau pe ua vagonului;

n aproximativ dou luni, membriiAsociaiei Pensionarilor pentru Ajutorde Deces i Ajutor Reciproc FilialaAninoasa vor putea benecia decondiii sporite la decesul unui membrual familiei. Lucrrile la CapelaIoan Sichitiu decurg foarte bine.Pn n acest moment au fost executatecele mai importante lucrri, printrecare acoperiul, izolarea termic,instalaiile electrice i sanitare i sala,iar constructorii ne-au dat asigurri c,n

luna septembrie, capela va funcional. Aceast capel este realizatdin fondurile Asociaiei Pensionarilorpentru Ajutor de Deces i AjutorReciproc, la care se adaug i contribuiaPrimriei din Aninoasa, nsumnd10.000 lei. Pentru acest ajutor lesuntem recunosctori edililor dinoraul Aninoasa, precum i ConsiliuluiLocal, a declarat Gheorghe Pavel,preedintele APADAR Petroani.Lucian ISPAS

- aruncarea asupra cltorilor sau asupra mijloacelor de transport feroviar cu pietre sau cu alte obiecte, cu substane inflamante, iritante ori cu efect paralizant, corosive sau care murdresc; - depozitarea recoltei n zona de protecie a cilor ferate mpotriva incendiilor sau neefectuarea brazdelor de aprare a recoltelor aezate n vecintatea acestei zone; - executarea de construcii fr autorizarea S.N.C.F.R. sau depozitarea de substane ori materiale inflamabile n zona de protecie a cilor ferate mpotriva incendiilor; 2. n conformitate cu LEGEA nr. 349 din 6 iunie 2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun este interzis: - Se interzice fumatul n spaiile publice nchise . 3. n conformitate cu LEGEA nr. 289 din 11 octombrie 2005 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea fenomenului infracional in domeniul transportului pe calea ferata este interzis: -Se interzice accesul persoanelor neautorizate n zona de siguran a infrastructurii feroviare publice. Zona de siguran a infrastructurii feroviare publice cuprinde fiile de teren, n limita a 20 m fiecare, situate de o parte i de alta a axei cii ferate, necesare pentru amplasarea instalaiilor de semnalizare i de sigurana circulaiei i a celorlalte instalaii de conducere operativ a circulaiei trenurilor, precum i a instalaiilor i lucrrilor de protecie a mediului. Pe teritoriul localitilor zonele de siguran vor fi n mod obligatoriu semnalizate.

Comisar ef de poliie

HRIAC VASILE