Conferinta Nationala ALB Editia a IV-a – 23 octombrie 2008

Modalitati legale de combatere a fraudelor

Ciurtin, Brasoveanu si AsociatiiSocietate de Avocati

Andrei Brasoveanu – managing partner

CE ESTE “FRAUDA”?

Fenomen cu dinamica globala, in continua dezvoltare si extindere.

Actiuni ilicite intentionate, de inducere in eroare a finantatorului, cu scopul de a obtine o finantare si de a produce astfel un prejudiciu material.

Actiune concertata, savarsita cu premeditare si in multe cazuri cu complicitatea angajatilor finantatorului.

SPECIFICUL ACTUAL AL FRAUDELOR

Diversitate si transmisibilitate foarte rapida a modalitatilor de comitere.

Pronuntat caracter tehnologic.

Reducerea cuantumului la valori ale finantarilor solicitate intre 5.000 si 18.000 EURO.

Intensificarea dramatica a frecventei.

CARACTERUL TEHNOLOGIC

PHISHING – atacuri online prin trimiterea unui numar mare de solicitari catre clientii unui finantator si directionarea acestora catre un website capcana.

SKIMMING – aplicarea unor dispozitive de inregistrare si duplicare a datelor de card la ATM-uri sau POS-uri.

FLASIFICAREA inscrisurilor oficiale si a documentelor de identitate.

Exemplu : aplicant fraudulent pentru obtinerea unui credit de consum?

POSIBIL APLICANT FRAUDULENT PENTRU OBTINEREA UNUI CREDIT DE CONSUM IN ROMANIA???

“APLICANTUL” A PREZENTAT CARTEA DE IDENTITATE CU TOATE ELEMENTELE DE IDENTIFICARE NECESARE

SPECIFICUL ACTUAL AL FRAUDELOR IN LEASING

Frecventa mai mare la finantarile de echipamente decat la cele de autovehicule.

Complicitatea Furnizorului cu Utilizatorul, ori apartenenta lor la acelasi grup infractional.

Complicitatea cu un angajat al IFN-ului pentru intocmirea “dosarului perfect”.

Aplicatii la mai multe IFN-uri pentru finantari simultane sau la intervale apropiate de timp, pentru finantarea achizitiei aceluiasi obiect de leasing.

MODALITATEA DE OPERARE

Faptuitori = Utilizator, Furnizor si angajat IFN.

Utilizatorul si Furnizorul intocmesc documentatia de leasing conform indicatiilor angajatului IFN, astfel incat dosarul sa indeplineasca toate cerintele necesare conform procedurilor Finantatorului. Furnizorul nu face obiectul verificarilor Finantatorului.

Utilizatorul plateste avansul minim catre Finantator, Finantatorul plateste contravaloarea bunului catre Furnizor.

Utilizatorul beneficiaza de un mandat din partea Finantatorului pentru predarea-primirea bunului de leasing, eveniment care nu are loc in fapt deoarece bunul fie nu exista, fie este folosit pentru obtinerea unor alte finantari.

CUM NE APARAM IMPOTRIVA FRAUDELOR?

RECOMANDARI GENERALE

Omogenitatea, motivarea si fidelitatea echipelor de angajati intr-o piata cu cel mai inalt grad al fluctuatiei de personal (cca. 30% pe an!).Atentie la intocmirea si aplicarea procedurilor de acordare a finantarilor si la reglementarile contractuale.Adaptarea politicilor de evaluare si asigurare a riscurilor.Securizarea tehnologica si a sistemelor de management al informatiei.Educarea angajatilor proprii si a clientilor in comportamentul de plata fata de Finantator.Cooperare stransa si interactiva intre Finantatori in cadrul asociatiilor de specialitate.Cooperare cu institutii ale Statului – BNR, IGPR, DLAF, etc.

CUM NE APARAM IMPOTRIVA FRAUDELOR?

RECOMANDARI SPECIFICE

Analiza riguroasa a documentatiei furnizate pentru acordarea unei finantari.Verificarea din mai multe surse a autenticitatii documentelor.Predarea – primirea bunului in prezenta unui reprezentant al Finantatorului.Verificarea existentei si bonitatii Furnizorului.Verificarea bazelor de date privitoare la clientii rau-platnici.Intocmirea unor baze de date comune ale Finantatorilor referitoare la echipamente conform informatiilor furnizate de producatorii acestora.Formularea de plangeri penale, de actiuni civile si comerciale impotriva fraudulentilor. Intocmirea unor baze de date comune referitoare la fraudulenti.

BAZELE DE DATEReglementarile referitoare la protectia datelor cu caracter personal (Legea nr. 667/2001 si Decizia ANSPDCP nr. 105/2007) – falsa constrangere in calea cooperarii finantatorilor si a crearii unor baze de date comune; problema reala este interpretarea si aplicarea normelor.Finantatorii beneficiaza de dreptul legal de a prelucra datele cu caracter personal în cadrul unor sisteme de evidenţă în scopul evaluării solvabilităţii, al reducerii riscului la creditare şi al determinării gradului de îndatorare a debitorilor persoane fizice.Obligativitatea inregistrarii Finantatorilor la ANSPDCP si al obtinerii acordului persoanei fizice de la momentul depunerii cererii de finantare.Bazele de date referitoare la fraudulenti nu pot fi realizate decat in temeiul unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.Exemplul tip de baza de date : Biroul de Credit.

BIROUL DE CREDIT Fondat in anul 2004. Scopul : prevenirea fraudelor din sectorul financiar-bancar prin diseminarea informatiilor despre rau-platnici.La 28 august 2008, dupa 4 ani de activitate, Biroul inregistreaza datele furnizate de 30 de banci, 7 societati de credit de consum si 2 societati de leasing. De ce lipsesc celelalte societati financiare de leasing si credit de consum? Fraudulentii se orienteaza tocmai spre acei finantatori care nu trimit asemenea raportari catre Biroul de Credit, lipsindu-l astfel de eficienta scontata initial.In consecinta, se acutizeaza nevoia de conduita conjugata si coerenta a tuturor finantatorilor, alaturi de nevoia crearii unor baze de date suplimentare referitoare la bunuri si fraudulenti.

OPORTUNITATI…Colaborarea tuturor actorilor din domeniul financiar in cadrul asociatiilor de profil.Colaborarea cu institutiile Statului in scopul elaborarii de initiative legislative. Exemplu: ANPC, BNR, Reteaua Comunicatorilor Antifrauda, IGPR, Comisiile parlamentare de profil.Aplicarea sanctiunilor contractuale. Formularea de actiuni civile si comerciale impotriva Utilizatorilor si Furnizorilor care isi incalca obligatiile contractuale.Formularea de plangeri penale impotriva fraudulentilor persoane fizice, impotriva societatilor fraudulente si a administratorilor acestora.Persoanele juridice raspund penal! Aceasta nu exclude raspunderea persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea infractiunii!

…SI EVENTUALITATINoul Cod Penal prevede si sanctioneaza in mod distinct infractiuni noi precum Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, Inselaciunea prin cecuri, Inselaciunea privind asigurarile.Noul Cod Penal trebuia sa intre in vigoare de la 1 septembrie 2008 insa Guvernul Romaniei a prelungit acest termen cu un an, pana la 1 septembrie 2009 pentru ca nu a fost finalizat noul Cod de Procedura Penala fara de care noul Cod Penal nu ar avea aplicabilitate…Ce putem invata din plan international? Exemple: Slovenia, China, SUA.Putem oare conta pe acest nou termen de intrare in vigoare ca fiind unul sigur, astfel incat sa ne repozitionam reperele in combaterea fraudelor?Frauda este extrem de adaptabila – legislativul si executivul trebuie sa invete sa fie cel putin la fel de adaptabile si sa primeasca propunerile venite din partea asociatiilor din domeniu!

Fiti alaturi de noi in prevenirea si combaterea fraudelor financiare!

Va multumesc pentru prezenta si pentru atentie!

Andrei Brasoveanu – managing partner

Ciurtin, Brasoveanu si AsociatiiSocietate de Avocati