12 mai 2011

Tema conferinţei:

Doamna Pre;edinte Ana Mărgeanu organizează conferinţa de presă pe tema declaraţiei de război

faţă de Rusia. Prin aceasta doreşte să explice motivele noii decizii, planul de acţiune, situaţia generală

a ţării, implicaţiile deciziei sale şi cum va afecta noua situaţie populaţia României.

Data evenimentului: 12 mai 2011

Programul evenimentului

11:20-12:00 - primirea invitaţilor în sala de conferinţă

12:00-12:30 - începerea discursului oficial susţinut de Domnul

Preşedinte Traian Băsescu

12:30-13:00 - timp alocat jurnaliştilor pentru întrebări şi

răspunsuri

13:00-14:00 – cocktailul organizat pentru invitaţi

Vorbitori: Doamna Ana Mărgean, preşedintele României

FACTbook

PREȘEDINTE. ANA MĂRGEANU

Data şi locul naşterii: 4 noiembrie 1971, oraşul Craiova, jud. Dolj Starea civilă: necăsătorită Religia: ortodox Naţionalitatea: română Cetăţenia: română Limbi străine: engleză , franceză Studii: • În 1992 a absolvit Institutul de Marină "Mircea cel Batrân", Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială • În 1995 a absolvit Cursurile Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat Activitatea profesională: • 1976-1981 Ofiţer Maritim gradele III, II şi I, pe nave de mare tonaj la NAVROM Constanţa • 1981-1987 Căpitan de Cursă Lungă, Comandant al navelor: ARGEŞ, CRIŞANA şi BIRUINŢA - Nava Amiral a Flotei Comerciale Române

• 1987-1989 Şef al Agenţiei NAVROM din Anvers • 1989-1990 Director General al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor • 1990-1991 Subsecretar de Stat - Şeful Departamentului Transporturi Navale din Ministerul Transporturilor • 1991-1992 Ministru, Ministerul Transporturilor • 1992–1996 Deputat, Parlamentul României • 1996–2000 Ministru, Ministerul Transporturilor în guvernele V.Ciorbea, R.Vasile şi M.Isărescu • 2000–decembrie 2004 Primar General al Municipiului Bucureşti • 20 decembrie 2004 - prezent Preşedinte al României Activitatea politică: • 1991-1992 Ministrul Transporturilor în Guvernele Roman şi Stolojan • 1992-1996 Deputat al Partidului Democrat şi Vicepreşedintele Comisiei de Industrie şi Servicii a Camerei Deputaţilor • 1996 după demisia din Parlament şi renuntarea la imunitatea parlamentară, Director Coordonator al campaniei electorale a domnului Petre Roman • din 1996 Deputat PD de Vaslui, Ministrul Transporturilor în Guvernele Ciorbea, Vasile, Isărescu • 2000–2001 Preşedinte al Organizaţiei Partidului Democrat a Municipiului Bucureşti • 2001–18 decembrie 2004 Preşedintele Partidului Democrat

• 2003-18 decembrie 2004 Co-preşedinte al Alianţei D.A.

ROMÂNIA. GUVERNAREA

FORMA DE GUVERNĂMÂNT : republica

DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE:

- 41 judeţe şi 1 municipiu*; Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Bucureşti*, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea

INDEPENDENŢĂ:

- 9 mai 1877 (s-a proclamat independenţa faţă de Imperiul Otoman; a fost recunoscută în 13 iulie 1878 prin Tratatul de la Berlin); 26 martie 1881 (proclamată regat); 30 decembrie 1947 (proclamată republică)

CONSTITUŢIA:

- 8 decembrie 1991; revizuită pe 29 octombrie 2003

SISTEMUL JURIDIC:

- bazat pe sistemul de drept civil, nu a acceptat jurisdicţia obligatorie a CIJ (Curtea Internaţională de Justiţie)

SISTEMUL DE VOT:

- de la 18 ani; universal

PUTEREA EXECUTIVĂ:

- ŞEFUL STATULUI: preşedinte Traian BĂSESCU (din 20 decembrie 2004)

- ŞEFUL GUVERNULUI: prim-ministru Emil BOC (din 22 decembrie 2008); vice prim-ministru Marko BELA (din 23 decembrie 2009)

- CABINETUL: Consiliul de Miniştri numit de către prim-ministru

- ALEGERI: preşedinte ales prin vot popular pentru un mandat de cinci ani (eligibil pentru un al doilea mandat); ultimele alegeri au avut loc la 22 noiembrie 2009 cu un al doilea tur de scrutin la 6 decembrie 2009 (următoarele vor fi organizate în noiembrie-decembrie 2014); prim-ministru desemnat de preşedinte cu acordul Parlamentului

PUTEREA LEGISLATIVĂ:

- Parlamentul bicameral este format din Senat (137 de locuri; membri aleşi prin vot popular într-un sistem electoral mixt pe o perioadă de patru ani) şi Camera Deputaţilor (334 locuri; ; membri aleşi prin vot popular într-un sistem electoral mixt pe o perioadă de patru ani)

- ALEGERI: Senat - ultimele au avut loc la 30 noiembrie 2008 (următoarele vor avea loc în noiembrie 2012); Camera Deputaţilor - ultimele au avut loc la 30 noiembrie 2008 (următoarele vor avea loc în noiembrie 2012)

PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ:

- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (compusă din 11 judecători numiţi pentru un mandat de trei ani de către preşedinte în colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, care este compus din ministrul justiţiei, procurorul general, doi reprezentanţi ai societăţii civile numiţi de către Senat, şi 14 judecători şi procurori aleşi de colegii lor); un organism separat, Curtea Constituţională, validează alegerile şi ia decizii privind constituţionalitatea legilor, tratatelor, ordonanţelor, şi normelor interne ale Parlamentului; aceasta este formată din nouă membri numiţi pe o perioadă de nouă ani de către preşedinte, Senat şi Camera Deputaţilor

PARTIDE POLITICE ŞI LIDERI:

Partidul Conservator sau PC-ul [Daniel CONSTANTIN] (fostul Partid Umanist sau PUR), Partidul Democrat Liberal sau PDL [Emil BOC]; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România sau UDMR [Marko BELA]; Partidul Naţional Liberal sau PNL [Crin ANTONESCU]; Uniunea Naţională pentru Progresul României sau UNPR [Gabriel OPREA]; Partidul Social Democrat sau PSD [Victor PONTA] (fostul Partid al Democraţiei Sociale din România sau PDSR)

GRUPURI DE PRESIUNE POLITICĂ ŞI LIDERI:

- diverse asociaţii profesionale şi pentru drepturile omului

PARTICIPAREA LA ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE:

- Australia Group, BIS, BSEC, CBSS (observator), CE, CEI, EAPC, EBRD, EIB, ESA (stat cooperant), EU, FAO, G-9, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICCt, ICRM, IDA, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, LAIA (observator), MIGA, MONUSCO, NATO, NSG, OAS (observator), OIF, OPCW, OSCE, PCA, SECI, UN, UNCTAD, UNESCO, UNHCR, UNIDO, Union Latina, UNMIL, UNMIS, UNOCI, UNWTO, UPU, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO, ZC

Desfasurator etapele conferintei de presa

Marti 10 Mai

8:00 Conceperea programului conferitei

9:00Efectuarea mapei de presa

10:00Anuntarea presei locale si nationale despre conferinta

10:30 Trimiterea invitatiilor12:30 Confirmarea invitatilor

13:00Realizarea mapelor

14:00Curatarea si echiparea locatiei

Miercuri 11 Mai

9:00Verficarea echipamentelor

12:00 Stabilirea sarcinilor personalului

13:00Confirmarea jurnalistilor participanti

14:00Pregatirea mapelor de presa pentru jurnalistii prezenti

16:00 Verificarea discursurilorJoi 12 Mai

10:00 Verificarea salii

10:30Verificarea functionarii tehnice

11:00Pregatirea listei invitatilor

11:45 Pregatirea speech-ului

23:40Primirea invitatilor si aranjarea in sala

12:30 Cuvant de deschidere13:00 Declaratia Presedintelui13:30 Intrebari ale reporterilor13:40 Pregatirea cafelei pentru invitati13:45 Coffee break

Vineri 13 Mai

8:00Postarea pe internet a comunicatului de presa

8:10Trimiterea de informatii suplimentare jurnalistilor

10:00Trimiterea de invitatii de multumire pentru participare

12:00 Evaluarea evenimentului

*insert Q&A here*

*insert listă cu jurnaliștii

participanți here*

DISCURSULpreşedintei României, Ana Mărgeanu ,

cu privire la declararea de război împotriva Rusiei și încetarea tuturor parteneriatelor cu aceasta(Palatul Cotroceni, 12 mai 2011)

Bună ziua!

Ne-am întâlnit azi, aici, pentru a vă comunica un lucru extrem de delicat și foarte important pentru viitorul țării noastre. Probabil că ați auzit toți zvonurile cum că România a luat o poziție agresivă față de Federația Rusă. Ei bine, vreau să vă confirm că acestea sunt adevărate.

Rusia deține monopolul asupra producției și distribuției de gaze din Europa și o mare parte din Asia. Bineînteles, și România are un parteneria cu aceasta. Primele conflicte dintre tara noastră și Rusia au apărut acum câțiva ani și au fost doar la nivel declarativ. Atunci, nu am făcut niciun demers de niciun fel, dar atitudinea actuală a Rusiei este umilitoare față de noi. Am fost considerați o țară fără putere economică și nedemnă de luat în seama, astfel încât Rusia și-a permis să ne excludă din proiectul South Stream, cu care se încheiase deja un contract de asociere. Acest proiect consta în construierea unei conducte pentru a transporta gazul rusesc în Europa, până în Austria, prin România. După acel moment și după închiderea livrarilor de gaze către Ucraina, în 2009, GAZPROM a redus livrările pentru România cu 3,1 milioane , adică 32 % din gazele importate. În plus, dat fiind situația economică de atunci pe piața gazelor naturale ,am fost nevoiți să majorăm și prețurile încălzirii cu 15% pentru poporul român. Atunci nu am putut fi solidari cu atitudinea Ucrainei față de politica gazelor din Rusia, ba mai mult, am fost obligați să oprim și noi furnizarea de gaze către aceasta. Au urmat apoi câteva sabotări din partea statului rusesc când s-au depus candidaturile pentru construcția gazoconductelor North Stream și South Stream. Rusia a urmărit

discreditarea României ca țară sigură de tranzit către Europa, iar noi am făcut apel la NATO pentru a obține aprobarea de la Bruxelles. De asemenea ni s-au propus numeroase partenieriate cu alte companii de gaze europene și americane.

Șantajul rusesc mascat asupra țării noastre,nu mai poate fi acceptat! Aceștia își permit să stabilească un preț ridicat pentru România, fără a oferi o alternativă, doar stoparea de furnizare de gaze.

Pentru România, criza a fost o lecţie, o lecţie extrem de dureroasă dacă privim numai la cifre. Anul 2008: creştere economică pozitivă de 8,1% a Produsului Intern Brut, anul 2009: creştere economică negativă de 7,4%. Cifrele poate nu spun foarte mult, dar criza ne-a învăţat un lucru extraordinar de important, şi anume acela că o creştere economică bazată strict pe consum şi pe o bulă imobiliară este o creştere nesănătoasă. Este o creştere care poate fi afectată şi la cea mai mică adiere a unei crize, darămite la o criză financiară şi economică de proporţiile celei prin care oamenirea a trecut în perioada 2008-2009, şi chiar 2010. De aceea, oamenii politici din România, eu însumi, am devenit avocaţii altui tip de dezvoltare, şi anume: a dezvoltării bazate pe investiţii, a dezvoltării bazate pe cunoaştere, a dezvoltării bazate pe educaţie, a dezvoltării bazate pe cercetare. Altfel spus, am învăţat lecţia creşterii economice nesustenabile şi ne dorim o Românie care să se dezvolte pe un fond de creştere durabilă, care să valorifice în primul rând resursele ţării, potenţialul pe care România îl are. Am convingerea că în cele 5 paneluri care se vor desfăşura în zona Golfului, se va crea o gamă foarte largă de posibile investiţii în România, cum de asemenea am convingerea că nu toate vor fi de interes pentru companiile, pentru oamenii de afaceri din zona Golfului.

Aveam două opţiuni, dându-mi seama că este vorba de un sistem gigantic, un sistem care influenţează viaţa socială şi influenţează de multe ori şi opţiunile politice. Opţiunea era să bag declarațiile Rusiei în sertar şi să spun: prea mare bătaia de cap cu un asemenea sistem sau să mă întreb: este adevărat sau nu, pentru că şi eu trăiam sub aura, sub impresia olimpicilor. Am invitat la mine un grup de oameni din mediul academic și consilierii prezidențiali pentru a dezbate problema. În principiu mi-au confirmat temerile mele şi atunci am hotărât să luăm această soluție drastică și imediată.

Poate că sunteți suprinși că avem un suport stabil de producere si furnizare de gaze naturale, dar vă asigur ca acum Romania este suficient de puternică, încât să-și asigure producția de gaze naturale pentru întreaga populație, în procent de 80%. Restul de gaz va veni prin gazoconducta Szeged-Arad, care leagă sistemul de gaze din România cu cel din Ungaria, care a devenit funcțională din noimebrie 2010. Principalii furnizori de gaze la nivel național o să fie OMV Petrom Gaz, subsidiară a Petrom și compania de stat Romgaz. Acestea vor fi primele volume de gaze neimportate din Rusia. În momentul actual Petrom produce 1000 de metri cubi pe lună, capabil să asigure necesarul de gaze cerut de populație.

Conflictul actual dintre România și Rusia nu este numai o problemă economic, pentru că România o să aibă un deficit bugetar de 3 milioane de euro în cazul încheieri partenieriatelor cu guvernul de la Moscova și un imens prejudiciu de imagine. Toate aceste urmări negative pot însă fi puse în balans de economiile pe care le putem face odată cu producerea integrală a propriului gaz.

Dar conflictul dintre țara noastră și Rusia nu este unul numai de ordin financiar și politic, este vorba și de orgoliul nostru ca țară și națiunie pentru că nu ne putem lăsa înșelați pe față și nici santajați în acest fel. Jocul Rusiei este unul mârșav, lipsit de etică și deloc democratic. Acum România are puterea de a zice nu și de a încerca să oprească nedreptățile făcute de acest mogul al gazelor naturale. Monopolul este ceva intersis de legislația universală! Am crezut în declarațiile primite de la Moscova și în contractele de parteneriat semnate cu aceștia, dar nu ne-am așteptat niciodată ca guvernul rusesc să se folosească de impunerea unor condiții ilegale în contractele de furnizare cu celelate țări pentru a impiedica dezvoltarea României și pentru a denigra imaginea acesteaia în fața Consiliului Uniunii Europene. Aș avea o întrebare de adresat domnului Putin: ” Oare ați așteptat să se usuce cerneala de pe hârtia contractului de parteneriat făcut, atunci când ați inlcuit România cu o altă țară pentru același parteneriat?” . Până în acel moment relațiile diplomatice dintre țări erau unele de prietenie și sprijin reciproc. Această este pe drept cuvânt trădare de stat, acesta fiind si motivul invocat pentru declararea stării de război. În perioada următoare o să luăm parte la ceea ce eu numesc „Războiul tăcerii” în confruntarea noastră cu Federația Rusească. Deși pare drastică și un pic exagerată această decizie, vă asigur că nu este deloc așa. Până la urma urmei :suntem români,nu? Și ne-am obișnuit prea tare să considerăm asta un lucru negativ și ca un fapt dat pentru însușirea unor anumite atribute negative. Suntem români și asta e trebuie să tăcem din gură pentru că suntem prea mici în față „Imperiului ” rusesc? Suntem români și așa ne-am obișnuit să fim desconsiderați și umiliți? Suntem români și trebuie să ne conformăm cu faptul că părerea noastră nu contează?

Nu e așa! Suntem români pentru că am avut tot timpul ceva de spus. Nu ne-am născut să ne conformăm cu imaginea actuală a României în sferele externe. Suntem România pentru a pune piciorul în prag când este nevoie, pentru a arăta că suntem o nație puternică, orgolioasă cu respect pentru valorile sale și nu înghițim nedreptățile aduse tări noastre. Oricât de puternică ar părea Rusia, orgoliul nostru național este capabil de orice reușită!

Din acest moment, anulez orice contract de parteneriat dintre România și Gazprom și declar stare de război guvernului de la Moscova până când acesta își schimba politica de monopol asupra prețului gazului și nu vor mai amenința alte țări cu stoparea de furnizarea a gazelor dacă acestea se hotărăsc sa importe și gaz din România, așa cum au făcut cu Austria, Polonia, Turcia , Ucraina și Bulgaria.

Menționez că nu vor exista conflicte militare. Această stare de război se va concretiza prin instaurarea unui embargou al produselor românești către Rusia și încetarea oricăror parteneriate actuale.

Vă mulțumesc!

Departamentul de Comunicare Publică

12 mai 2011