comunicarea compasiunii

5
Comunicarea compasiunii Am vorbit in articolele anterioare despre frici si despre convingerile ce ne pot sabota relatiile, si urmeaza acum sa exploram pe larg tema comunicarii. Atunci cand suntem pusi in fata unui con ict putem e sa ne suparam si sa ne inchidem in noi insine sau putem sa ne exprimam in asa fel in cat sa m auziti, sa acceptam partenerul asa cum e, cu ajutorul compasiunii, astfel incat sa avem o relatie implinita. Marshall Rosenberg a dezvoltat tema comunicarii non violente, un tip de comunicare ce permite energiei pozitive din ti ne sa se exprime liber . amenii se folosesc de violenta in comunicare din cauza faptului ca ei considera violenta un tip de putere ce ii poate face sa iasa in evidenta, si sa obtina ceea ce si!a propus. "ar oare chiar obtin ceva# Atunci cand comportamentul nostru inceteaza a mai bazat pe egoi sm, invidie, competitie si are la baza iubi rea, intelegerea, acceptarea, compasiunea si grija pentru cei din jur, atunci viata ni se schimba. Atunci cand pornim schimbarea din interior, exteriorul se va schimba. $chimband cuvintele, felul in care comunicam vom genera noi tipuri de comportamente si reactii. %imbajul nostru re ecta o gandire ancorata in frica, judecata, obligatie, datorie, pedeapsa, recompense si rusine. "ar putem schimba asta. Scopul comuni cari i non violente este de a crea o calitate a relatiilor interumane bazate pe compasiune si empatie. Cum cerem in asa fel incat sa m auziti? &. b servarea star i i emot i ona l e 'ntr!o situatie care ne deranjeaza, este indicat sa ne concentram asupra sentimentelor ce se ascund in spatele nemultumirii. (. bservarea nevoii

Upload: michael-wilder

Post on 05-Jul-2018

217 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Comunicarea compasiunii

8/15/2019 Comunicarea compasiunii

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-compasiunii 1/5

Comunicarea compasiunii

Am vorbit in articolele anterioare despre frici si despreconvingerile ce

ne pot sabota relat i i le, s i urmeaza acum sa exploram pe larg tema

comunicarii. Atunci cand suntem pusi in fata unui con ict putem e sa

ne suparam si sa ne inchidem in noi insine sau putem sa ne exprimam

in asa fel in cat sa m auziti, sa acceptam partenerul asa cum e, cu

ajutorul compasiunii, astfel incat sa avem o relatie implinita.

Marshall Rosenberg a dezvoltat tema comunicarii non violente, un tip

de comunicare ce permite energiei pozitive din t ine sa se exprime

liber. amenii se folosesc de violenta in comunicare din cauza faptului

ca ei considera violenta un tip de putere ce ii poate face sa iasa in

evidenta, si sa obtina ceea ce si!a propus. "ar oare chiar obtin ceva#

Atunci cand comportamentul nostru inceteaza a mai bazat pe

egoism, inv idie, competitie s i are la baza iubirea, intelegerea,

acceptarea, compasiunea si grija pentru cei din jur, atunci viata ni se

schimba. Atunci cand pornim schimbarea din interior, exteriorul se va

schimba. $chimband cuvintele, felul in care comunicam vom genera

noi tipuri de comportamente si reactii.

%imbajul nostru reecta o gandi re ancorata in f rica , judecata,

obligatie, datorie, pedeapsa, recompense si rusine. "ar putem schimba

asta.

Scopul comunicarii non violente este de a crea o calitate a

relatiilor interumane bazate pe compasiune si empatie.

Cum cerem in asa fel incat sa m auziti?

&. bservarea starii emotionale

'ntr!o s ituatie care ne deranjeaza, este indicat sa ne concentram

asupra sentimentelor ce se ascund in spatele nemultumirii.

(. bservarea nevoii

Page 2: Comunicarea compasiunii

8/15/2019 Comunicarea compasiunii

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-compasiunii 2/5

'n situatia conictuala respectiva exista cu siguranta o nevoie care nu

ne este implinita. Care este aceea#

). *xprimarea nevoii sau a dorintei intr!un mod pasnic, pe un ton cat

mai calm si relaxat.

*xemplu+ $otul isi lasa pantoi in drum de ecare data cand intra in

casa.

Cand acest lucru se intampla sunt nervoasa si de aceea rabufnesc si

tip la el sa nu si mai lase pantoi in drum.

"ar de aceasta data observ ca sunt suparata pe aceasta tema,

analizez nevoia mea de ordine in hol, si imi formulez cererea+

'a!ti pantoi din drum acum

Mereu iti lasi pantoi in drum.

“Dragule, sunt suparata ca pantofi tai sunt in drum, si doresc sa

 past ram ordinea in hol, ai putea sa-i pui tu la loc in dulap?” 

-ineinte les este un exemplu banal , dar daca con ictul ar , de

exemplu, pe tema educatiei copilului, aceasta formulare chiar ar ajuta

si mai mult.

"aca ati observat, se pune foarte mult accent pe propria persoana, pe

sentimentele si nevoile celui nemultumit. "e obicei atunci cand avem

o problema toata atentia se indreapta asupra interlocutorului, ca si

cum el ar vinovat de toate problemele. Chiar daca acesta greseste,

focusandu!ne pe persoana noastra, i l facem sa se simta mai putin

atacat si mai exibil la schimbare.

Avem cateva optiuni sa reactionam la un mesaj negativ+

!sa o luam personal si sa cadem in vinovatie, regret, rusine,

depresie Ar trebuit sa fac mai mult./

!sa dam vina pe interlocutor si sa ne infuriem 0u ai dreptul sa spui

asta/

!sa m constienti de sentimente si nevoi+ Cand imi spui ca sunt

egoista, ma simt dezamagita, pentru ca eu chiar am nevoie de mai

multa atentie/

Page 3: Comunicarea compasiunii

8/15/2019 Comunicarea compasiunii

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-compasiunii 3/5

!sa intelegem fricile, emotiile si nevoile interlocutorului+ 1e simti ranit

pentru ca ai nevoie de mai multa atentie#

*ste util ca cererile sa e in forma pozitiva+

“Ma simt speriata cand ridici vocea.”  20u mai tipa

Atunci cand nu ne exprimam sentimentele si nevoile, interlocutorul va

lua cererea drept un ordin, si foarte probabil ne vom lovi de o reactie

negativa.

Cu cat mai c lara e cererea cu atat mai usor este sa obt inem un

raspuns pozi tiv.

O forma de compasiune pentru sine este de a actiona motivatide dorinta de a contribui la viata, aducand bucurie, umor, si nu

frica, rusine, obligatie, datorie. Cea mai mare dorinta a noastra

poate aceea de a aduce bucurie tuturor, prin prezenta si

actiunile noastre.

*mpatia inseamna si abilitatea de a asculta

*mpatia este o intelegere plina de respect a experientelor celorlalti.

'nseamna sa!ti golesti mintea si sa ascult i cu toata inta ta. Candcineva chiar te ascul ta fara sa te judece , fara sa !si assume

responsabilitatea pentru tine, fara sa incerce sa te schimbe, te simti

atat de bine3 Cand sunt ascultat si cand sunt auzit, sunt capabil sa

observ lumea mea dintr!o perspectiva noua si sa!mi continui viata. *

surprinzator cum problemele care par sa nu aiba rezolvare capata

brusc o solutie atunci cand cineva asculta

Scopul comunicar ii p line de compasiune nu este de a schimba

 persoana din ata noastra, ci de a ne apropia de ei, de a- i asculta , de a

le da sansa de a se exprima asa cum sunt ei de apt.

Capcane ale comunicarii+

!atitudinea defensiva 4se apara adesea5

!atitudinea ingrijorata 4isi cere scuze des5

!atitudine acuzatoare 4invinuieste pe ceilalti5

0u poti obtine schimbarea celorlalti atunci cand ii acuzi. 6oti eventual

sa incerci sa te conectezi la nevoile acelei persoane, sa o asculti, sa o

Page 4: Comunicarea compasiunii

8/15/2019 Comunicarea compasiunii

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-compasiunii 4/5

intelegi. data ce ai observat care ii sunt nevoile, poti sugera ce alte

optiuni mai eciente ar mai avea.

Atunci cand incerci sa schimbi pe cineva folosindu!te de frica, rusine,

v ina, exista s i efecte secundare/. "e exemplu, un parinte careincearca sa!si faca copilul sa ia note mai mari+

$untem suparati ca iei note proaste./ 2copilul va crede ca aciunile

sale ii ranesc pe parinti, si se va simti vinovat de ecare data cand va

lua o nota proasta.

Furia nu este generata de alti oameni ci de reactia noastra la

comportamentul lor.

7uria este generata atunci cand gasim defecte celorlalti 2alegem sa

m "umnezeu judecand sau invinuind cealalta persoana pentru ca s!a

comportat gresit sau pentru ca merita pedeapsa. As vrea sa sugerez ca

aceasta este cauza maniei. Chiar daca nu suntem initial constienti de

ea, cauza furiei se gaseste in felul nostru de a gandi.

$a luam urmatorul exemplu+ 8n prieten a intarziat la intalnirea pe care

i!am dat!o, asta insemnand ca am avut de asteptat cateva minute in

plus. 6utem alege sa ne evervam, sau sa identicam care nevoie nu

ne!a fost indeplinita. "aca decidem sa ne simtim recunoscatori pentrucateva minute pe care le putem petrece in liniste, nu ne vom enerva.

"aca nevoia noastra este de a ne simti respectati 2prin onorarea

invitat iei la t imp, atunci vom suferi . "aca decidem sa ne punem in

locul prietenului, s i sa!i intelegem nevoile, atunci alegem sa m

empatici si sa nu ne enervam.

Poti folosi furia in folosul tau:

!observa!t i sentimentele+ sunt furios pentru ca am nevoie de3/

!doar respira, inceteaza in a mai invinovati pe ceilalti si focuseaza!te

pe respiratie.

Eercitiu pentru rezolvarea unui con!ict:

'i reprosez partenerului ca+

! 3

9aseste o situatie cand si tu te!ai comportat asa+

Page 5: Comunicarea compasiunii

8/15/2019 Comunicarea compasiunii

http://slidepdf.com/reader/full/comunicarea-compasiunii 5/5

! 3

Care a fost intentia sau motivatia#

! 3

Ce ar putut sa se intample neplacut daca eu nu ma comportam asa#

! 3

6oti sa accepti ca si partenerul sa aiba o teama asemanatoare care sa!

i justice comportamentul#

6oti realiza ca si el are temeri si nevoi ca si tine# 'i poti acorda spatiul

sa e el asa cum este el de fapt#

Cu cat vei asculta interlocutorul cu atat mai mult vei si tu ascultat.

Pune"i intrebarea: #$e simti%?/ 7i i atent la f rici le , nevoi le s i

dor intele partenerului. 'nainte de a!i reprosa lucruri , pot i face

exercitiul de mai sus, pentru a!ti dezvolta empatia fata de el. Atunci

cand aam nevoile si sentimentele partenerului, recunoastem in ele

propriile noastre nevoi umane.