CURSUL 4 NOU

CURSUL 4 NOU

COMUNICAREA CU BOLNAVUL PSIHIC IN PROCESUL DE INGRIJIREDefiniie. Comunicarea este un concept , care cuprinde toate comportamentele umane. Fiecare persoan are o relaie unic cu mediul, care se manifest in comportamente, sistemul de transmisie a comportamentelor se numete comunicare. Exist o serie de transmisii ce au loc atunci cand individul interacioneaz cu mediul. Chiar dac individul incearc, el nu poate niciodat s nu comunice; dac nu vorbete, nu ne privete i acest lucru ne comunic ceva.

Scopul comunicrii - este ca interaciunea cu ceilali s ne dea un sens al identiiii (N. Stan ton, 1995). - este realizarea -conceptul de sine i - relaiei cu alt individ, cu un grup sau cu lumea . -relaiei terapeutic, atata timp cat exist un schimb de ganduri i sentimente intre cel care sufer i persoana de ajutor. In procesul comunicrii -sunt folosite tehnici i - sunt necesare abiliti speciale pentru a ajuta pacientul s-i rezolve problemele.Elemente de aciune ale comunicarii : vorbirea i micrile corpului (micrile automate, postura, expresia facial, gesturile, manierismele).

Tipuri de comunicare - verbal i - non-verbal. Aspectele sinelui din perspectiva psihologiei sociale

Sharon S. Brehm identific:

concepia despre sine (self concept), sau componenta cognitiv, ce nglobeaz ansamblul de concepii i convingeri fa de sine nsui; stima de sine (self-esteem), sau componenta afectiv, \ ce se refer la valoarea acordat propriei persoane; - prezentarea de sine (self-presentation) care se refer la strdaniile atitudinale i acionale prin care culege putere, influen, simpatie i aprobare din partea celorlali;

Concepiile despre sine se contureaz, avnd la baz informaii preluate prin intermediul activitilor de interaciune social, n care individul i formeaz o prere despre sine n funcie de atitudinile i concepiile proiectate de ceilali asupra sa.

Acestea evolueaz continuu de-a lungul copilriei i adolescenei datorit - dezvoltrii capacitilor cognitive, - intensificrii i multitudinii experienelor i relaiilor sociale ntreprinse, - asumrii i interiorizrii sistemului normativ i axiologic promovat de societate Comunicarea verbal. Limbajul este exprimarea ideilor in acord cu regulile stabilite de societate i este specific uman. Vorbirea este un complex de activiti ce include organe i sisteme

Tulburri de comunicare verbal. Schizofrenul se caracterizeaz prin -inabilitatea sa de abstractizare i -folosirea cuvintelor simbolice pentru a reda inelesul real. Balbaitul sufer de o intrerupere in ritmul normal al sunetelor vorbirii i este, de asemenea, deficient in expresia relaiei sale cu mediul. Copilul retardat mintal nu poate inva limbajul i nu poate avea un comportament social Copilul autist nu se poate exprima simbolic prin cuvinte.

Limbajul non-verbal, cuprinde si : tonul vocii calitatea ei i ritmul vorbirii, influeneaz mesajul i este o component esenial in evaluarea comunicrii.Cuvintele vorbite sau scrise reprezint un mic segment al comunicrii interumane. Atunci cand comunic verbal, muli se gandesc s fac pe plac" interlocutorului, iar sentimentele nu pot fi puse uor in cuvinte.

Limbajul non-verbal, oglindete partea afectiv i include toate cele cinci simuri. Mesajele transmise non-verbal, odat cu limbajul verbal, sunt mai puin acceptabile i mai oneste (C. Oancea, 2002).Comunicarea verbala profesionista foloseste - la stabilirea unei relaii umane pozitive i - la catigarea increderii pacientului.

Regulile comunicarii terapeutice :

-mesajul transmis s fie scurt i clar;- vocabularul folosit s fie pe inelesul pacientului;- debitul verbal s fie potrivit;- tonul vocii s fie adecvat in funcie de starea pacientului;- intonaia s nu fie influenat de emoiile sau de oboseala noastr;- s fie ales momentul potrivit;-mimica i gesturile s accentueze cuvintele;- s se manifeste atenie i grij faa de pacient;asculttorul ii mobilizeaz intreaga atenie pentru a inelege mesajul transmis de pacient;- s manifeste toleran fa de pacient;- asistenta va asculta pacientul fr s-1 intrerup; Regulile comunicarii terapeutice :

- asistenta va rspunde, cand este cazul, doar prin mimic, artand c inelege necazul pacientului (mesaje de continuare); adic din cand in cand rspunde prin: Ihmm.. .ihmm.. .mmm"; (parc te miri); - Da..."; Aa"; Sigur"; - Interesant!"; - Continu, te rog..."; - Spune-mi mai mult..."; - Adevrat ?"; Ah !...Aaaa..."; - Mai spune...";Tonul vocii va fi cald, plin de inelegere empatic. Se vor folosi intrebri deschise care s stimuleze dezvluirea (exemplu: Ce fel de expresie ai vzut pe faa lui?")- Fr curiozitate, asistenta se va limita la temele comunicate de client.

Comunicarea non-verbal

- Se realizeaz printr-o serie de comportamente aparent disparate care - completeaza - - inlocuiesc - mesajului verbal transmis de client, -Ele sunt urmtoarele:- - contrazic. -

1.Elemente vocale: - zgomote, sunete (in afara vorbirii), sunete inalte, - reprezentate de: - tonul vocii, calitatea vocii, tria sau intensitatea ei, ritmul vorbirii, - sunete neverbale (ras, oftat, geamt, tuse nervoas), - sunete de ezitare (um"; uh"). - sunt elemente vitale pentru emoii i - reprezint surse de informaii pentru noi.

2.Elemente de aciune: micrile corpului (micrile automate, postura, expresia facial, gesturile, manierismele). Expresia facial i postura sunt semnificative in interpretarea dispoziiei vorbitorului.

3.Obiecte - imbrcmintea, mobilierul, obiecte personale. - folosite de vorbitor intenionat sau neintenionat, - comunic ceva despre personalitatea vorbitorului.4.Spaiul, distana dintre interlocutori - variaz i se clasific in: - intim (15-45 cm); - social (1,20-3,60 m); - personal (45 cm-1,20 rn); - public (peste 3,60 m). - concretizeaz nevoia de protecie a subiectului. - personal este folosit in relaii apropiate i reprezint distana de atingere.

Tot astfel, in aprecierile noastre inem cont de aranjarea locurilor atunci cand pacientul i aparintorii intr in incpere.

In practic se evalueaz tolerana spaial observand distana ce o menine pacientul fa de ali bolnavi. Mrirea spaiului fa de un bolnav anxios ii atenueaz anxietatea.

5.Atingerea: - este cel mai personal mesaj non-verbal, - un instrument puternic de comunicare i - are multe inelesuri; poate exprima incercarea de a cunoate alt persoan grij empatie. - este prima i cea mai fundamentala intenie de comunicare.

- Schizofrenii au team de apropiere, o reacie de panic la atingerea se folosete in mod judicios, pot interpreta atingerea ca o invazie in spaiul intim sau ca o invitaie la intimitate, Nedezvoltatii cognitiv pot cere s fie strani in brae, legnai, recreand simbioza copilriei.

6. Tcerea - constituie un mijloc puternic de comunicare. - poate avea mai multe semnificaii (Ex: pacientul se gandete, poate insemna - manie, rezisten, - o situaie stresant care il impiedic s gandeasc sau - non implicareUn bun asculttor folosete inelesul tcerii. Este foarte important s se evite umplerea prin cuvintel , a golului creat de tcere. Pacientul s fie lsat singur pentru c el nu vorbete. Tcerea fa de un pacient depresiv sau retras exprim suport psihologic, inelegere i acceptare. Dac limbajul non-verbal al asistentei comunic interes i implicare, pacientul va rspunde pan, la urm. Imprtirea tcerii cu pacientul este cea mai dificil sarcin pentru asistent, dar este esenial.

Comunicarea i procesul de nursing.

Problemele clientului pot include o mulime de modele greite de comunicare.

Asistenta - identific aceste probleme cat se poate de obiectiv i - folosind - ascultarea activ i - procesul de nursing pentru - a formula diagnostice de ingrijire - a identifica problemele clientului.

in timpul interviului, interaciunea dintre asistent i pacient are ca scop pentru -asistenta - colectarea datelor. - intelegerea tririlor i nevoilor pacientului. - creerea unei atmosfere neutre i protective.

- pacient-il ajuta - identificarea i ineleagerea comportamentele lui - in depasirea situatiei critice - in adaptarea la noua situatie

Aprecierea comunicrii cu pacientul- urmareste

I-Aprecierea congruenei dintre mesajele verbale i non-verbale ale pacientului - reprezinta Scopul urmrit de asistent in relaia terapeutic Pacientul poate s nu fie contient de acest lucru. ex- pacientul spune c se simte bine, dar ochii ii sunt in lacrimi, expresia facial trdeaz dezacordul intim cu ceea ce spune.

II- Spaiului i teritorialitii. - este o forma a limbajului non-verbal. - este factor de relaionare interpersonal. -cuprinde 1 Conceptul de distan ca variabil a comunicrii - a fost folosit in legtur cu intalnirile din locurile publice, viaa social i nevoile personale. - Intr-un mediu terapeutic, asistenta apreciaz nevoile de spaiu i teritorialitate ale pacienilor. 2, Spaiul personal se refer la spaiul preferat pentru interaciune, 3.Teritorialitatea implic un anumit spaiu, cum ar fi camera pacientului sau patul i spaiul din jurul lui.

Intruziunea sau violarea spaiului sau teritoriului cuiva poate distrage sau distorsiona comunicarea.

Diagnosticul nevoii de comunicare.

Asistenta - analizeaz datele obinute i - formuleaz diagnostice de nursing care pot s includ urmtoarele:

Comportamentul neadecvat al clientului se manifest prin: slaba stim de sine, conceptul despre sine srac, triri de devalorizare, inabilitatea de a-i exprima mania.

Modelul nesatisfctor de comunicare al clientului caracterizat prin: - Inabilitatea de a vorbi; - inelegerea limitat a limbajului; - Comunicare non-asertiv; - inelegere distorsionat a mesajului; - Inabilitatea de a trimite i primi mesaje; - Incongruena intre mesajele verbale i non-verbale. - Emoiil exagerate ale clientului, legate de slabele capaciti de comunicare i integrare interpersonal: - Anxietate cand trebuie s vorbeasc cu figuri de autoritate; - Retragere atunci cand este implicat intr-un grup de comunicare (prin tcere i neparticipare); - Vorbete continuu, monopolizeaz comunicarea, cand particip Ia o discuie cu ali indivizi Tehnici de comunicare terapeutic.

1.Ascultarea activ. 2.Reflectarea sentimentelor (oglindirea sau ecoul). 3.Reflectarea cu interpretare (empatia profund). 4.Clarificarea5.Umorul. 6.Catarsisul emoional. 7.Confruntarea 1.Ascultarea activ.

= ascultarea sau concentrarea ateniei - asupra tuturor mesajelor verbale i non-verbale transmise de pacienrt - pentru - aprecierea, obiectiva i neutra asupra comportament pacientului - emiterea de rspunsuri obiective adecvate (Stuart, Sundeen, 1991).

= a decodifica- atat coninutul mesajului exprimat, verbalizarea, opiniile, gandurile i impresiile - cat i partea emoional a mesajului care poate fi exprimat verbal nonverbal. De ex, un pacient poate vorbi relaxat, dar in acelai timp ii trdeaz anxietatea fumand igar de la igar, ii frmant mainile, abordeaz o postur tensionata- micri exagerate.reprezinta prima regul a unei relaiei terapeutice . este fundamentul pe care se construiesc alte abilitai terapeutice. - permite pacientului s vorbeasc mai mult, - determina asistenta-terapeut - - sa ascult i sa taca, - sa intervena numai atunci cand este neaprat necesar. - sa observe mesajele transmise de pacient prin toate canalele de comunicare- este o sarcin dificil care cere mult experien i rbdare, din partea asistentei-terapeut- e.un semn de respect pentru pacient i - e un stimulator puternic al dezvluirii (exprimarea tririlor).

Regulile ascultrii. - Asistenta-terapeut demonstreaz non-verbal interesul i atenia fa de ce spune pacientul, oferindu-i un cadru intim, un loc linitit, unde s se simt relaxat.- emise de -N. Stanton, 1997:- Accesibilitatea. - Trebuie sa transmiti pacientului ca tot timpul tau ii este destinat lui - Postura relaxat, la acelai nivel cu interlocutorul. asculi ceea ce i se . spune far s pari prbuit", garbovit. Indica o stare de tensiune nervozitatea - stat ca pe ace", pacienii vor crede vor intui c ai multe probleme de rezolvat i te gandeti numai la ele,: - o postura rigid cu braele i picioarele incruciate - bati cu picioarele in podea sau daca bai cu degetele in'mas, - Deschiderea fizic evidentiata prin - povestirea interlocutorului nu numai cu faa, ci cu tot corpul. - aezarea scaunelor in unghi inclinat, nu chiar fa in fa, - pentru a putea schimba direcia de contact vizual cu pacientul -este apreciat in mod special de pacienii foarte vulnerabili. - asezarea pe o canapea alturi de pacient , dar cu bun posibilitate de examinare i receptivitatela mesajele l faciale i corporale. - Corpul uor aplecat inainte. incurajeaz vorbitorul i este un semn al implicrii. Dac asistenta se inclin prea mult, poate prea ciudat pacienilor i ei vor simi ca le-a fost invadat spaiul personal. Dac se inclin spre spate, pare distant, in special la inceputul relaiei.

- Un bun contact al privirii. = inseamn s vezi toate mesajele expresiei faciale pe care le trimit pacienii.- S priveti in direcia pacientului, astfel incat privirea s se intalneasc adesea in mod rezonabil. Privirea fix este amenintoare pentru pacieni. Se pot simi dominai (unii se pot simi ameninai chiar, atunci cand se vd pe ei inii in oglind). A privi in jos sau intro parte prea des indic tensiune i plictiseal.

Expresia facial adecvat. = O expresie prietenoas, relaxat, include zambetul, de obicei demonstreaz interes. Dac pacientul devine agitat sau plange, zambetul este nepotrivit.

=trebuie s arate c eti receptiv la mesajele lui verbale, vocale i corporale

Aprobarea prin inclinarea capului. - este ca o rsplat, insemnand c ii acorzi atenie pacientului. - nu inseamn c eti de acord cu tot ce spune el, dar eti interesat. S fim ateni s rspundem diferit in acord cu ce spun pacienii.Dac asculi i le indici numai c ii urmreti, oamenii pot vorbi mai mult despre ei inii.

2. Reflectarea sentimentelor (oglindirea sau ecoul). -realizata de terapeut prin repetarea, pe acelai ton al voci a cuvintelor de la sfaritul unei fraze, exprimate de pacient -indic pacientului ca este ascultat i in acelai timp intrete, subliniaz i aduce in atenie ceva important.

3. Reflectarea cu interpretare (empatia profund). Realizata de terapeut prin reflectarea tririlor pacientului folosind tonul emoional adecvat mesajului primit i propriile cuvinte care s le descrie. Ofera pacientului sentimentul ca este pe deplin ineles i acceptat, fiind stimulat s se dezvluie. il ajut pe pacient s-i accepte i s-i insueasc aceste triri ca o parte din el insui. - ajut la construirea increderii in relaie cu pacientul astfel: - pacientul ii exprim cele mai dureroase i neplcute sentimente pe care poate le-a purtat mult timp in suflet, - asistenta-terapeut folosete parafrazare - reformpulare -atunci cand un sentiment a fost recunoscut, de pacient pentru a ajuta pacientul- s se concentreze asupra sentimentelor, - s-si corecteze lipsa de inelegere. Astfel pacientul inva noi abiliti interpersonale, inva s-i exploreze sentimentele i s le exprime adecvat.4.Clarificarea. Atunci cand pacientii sunt confuzi, ezitani, dezordonai, fragmentari este tulburat sau are triri profunde, vorbirea nu este totdeauna clar.Asistenta pune in cuvinte idei vagi ce apar in vorbirea pacientului. Nu ineleg ce vrei s spui?; Vrei s spui c...").

5.Umorul- este folosit in relaiile interumane in general, tempereaz agresiunea -este indicat in tehnicile de confruntare uneori. - invat de pacient ca si modalitate de exprimare ii determina \ posibiitatea invatarii exprimarii i altor afecte

6.Catarsisul emoional. Se petrece atunci cand pacientul este incurajat s vorbeasc despre lucrurile care il deranjeaz cel mai mult (temeri, sentimente i experiene). ii pui inrebarea: Ce ai pit?", i el incepe s plang zgomotos, s ipe i astfel se desctueaz de incrctura psihologic acumulat. Exprimarea tririlor poate fi foarte terapeutic prin ea insi, chiar dac pacientul nu ii schimb atitudinea pe moment.Rspunsul pacientului depinde de increderea pe care o are in noi. Trebuie ales momentul potrivit pentru ca pacientul s-i discute problema. Dac se foreaz nota, pacientul intr in panic, iar dac pacientul are dificulti in exprimarea tririlor, persoana de ajutor intervine, sugerandu-i cum s-ar simi ea in locul lui sau cum s-ar simi alii in aceast situaie (autodezvluirea se face numai in msura in care pacientul capt curaj i incredere s povesteasc despre viaa lui). Vorbind, pacienii se elibereaz de tensiunea psihic, iar emoiile acumulate se consum, sunt scoase afar.

. 7 Confruntarea.este incercarea asistentei de a aduce in contientul pacientului tririle, atitudinile, judecile i comportamentele sale. - este un moment al adevrului. - este o tehnica prin care subiectul este pus fa in fa cu sentimentele lui, ideile, aciunile lui, nu aa cum le vede el, ci aa cum se vd din afar.- il face pe pacient s fie mai apropiat de realitate. sa ii creeaz o imagine nou despre el insui. - implic un risc dac momentul ales nu este cel potrivit. deoarece in confruntare se nate o tensiune relaional care implic descrcarea maniei i agresiunii.Pacientul are nevoie de timp ca s digere" i s inghii" prerea altora despre el insui, cci este o diferen intre prerile lui despre el insui, in comparatie cu prea celorlali despre el. - este o aciune terapeutic i implic asertivitale din partea asistentei.

O confruntare eficient cuprinde urmatoarele:- comportarea care deranjeaz va fi pus in discuie cat mai repede posibil-- comportarea va fi descris in termeni cat mai specifici;- se va yorbi pe un ton normal, fr s-1 acuzm sau s-l judecam (asertiv);- vom avea in centrul ateniei comportarea pacientului i nu explicaiile asupra acestui fapt.- Confruntarea va avea loc intr-un loc unde pacientul se simte bine i in siguran.

O relaie de incredere intre asistent i pacient constituie baz pentru -folosirea confruntrii.

Tehnici de comunicare ne-terapeutic (bariere in comunicare).

In timpul comunicrii intre indivizi pot aprea bariere sau dificulti. Barierele comunicrii terapeutice inhib interaciunea asistent-pacient.

Motive care interfer comunicarea terapeutic (asistenta trebuie s fie contient de aceste motive)

-O culegere insuficient de date despre pacient in cadrul procesului de ingrijire.-Lipsa de respect fa de pacient, in cadrul relaiei terapeutice, inhib i blocheaz comunicarea, neducand la construirea unei relaii de incredere.-Lipsa abilitailor de comunicare din partea persoanei de ajutor. Ea nu reuete s formuleze mesajul pe care ar fi dorit s il transmit.-Lipsa de atenie in timpul ascultrii din partea persoanei de ajutor, care este orientat asupra altor sarcini pe care le are de indeplinit i nu este orientata ctre comunicarea terapeutica. De asemenea, pacientul poate nici nu aude mesajul transmis dintr-o serie de motive, cum ar fi stresul, anxietatea, teama, negarea realitii sau mania.-Mesaje ambivalene, care pun la indoiala interesul pe care ar trebui s-1 aib asculttorul pentru pacient.

-O atitudine incrcat de judecat, nu ne va ajuta niciodat s-1 cunoatem pe pacient aa cum este el de fapt, cci el se va apra prin retragere. O persoan sensibil - va reui s vibreze negativ la atitudinea noastr critic i - nu va relaiona cu ceilali, gandindu-se c toi oamenii ii judec pentru faptele, gandurile sau sentimentele lor.

-Lipsa de inelegere a limbii poate s duc la confuzii.Schimbarea subiectului folosind limbajul verbal sau neverbal, il face pe pacient s cread c nu spune nimic interesant. Conversaia alunec spre subiecte superficiale. De asemenea, pacientul poate percepe c asistenta il incearc" sau ii satisface curiozitatea morbid intrand abrupt in viaa lui intim.

-A da sfaturi pacientului (a-1 educa) sau spunandu-i ce are de fcut, cum s gandeasc, constituie o capcan periculoas" in care poate cdea o persoan neavizat. Sftuirea pacientului ii tirbete individualitatea i dreptul su de a decide asupra propriului comportament (De ce nu-i spui ce ai pe suflet?").

-A critica sau a deprecia o persoan care ii cere ajutor pentru sentimentele sale, spunandu-i c ceea ce simte nu este important sau de luat in seam de ctre ceilali. are ca rezultat scderea stimei de sine a pacientului i incapacitatea de a face fa la factorii de stres.

Pacientul nu mai are incredere in terapeut i in posibilitatea de a se trata (a acuza: este numai vina ta c s-a intamplat aa").-Asigurarea fals este o greeal des intalnit. Exemplu, spunandu-i pacientului c totul va fi bine" sau nu te ingrijora, doctorul te va face bine". il determina pe pacient sa nu aiba incredere in cei care il trateaza

.Trebuie s fie luai in consideraie mai muli factori, cum ar fi: - dorina persoanei de a-i menine rolul de bolnav, - o familie nesuportiv sau o boal incurabil (cancer, scleroz in plci). - Un astfel de sfat tinde s ofere o soluie simpl la ceea ce poate fi un mare semn de intrebare sau o problem nerezolvabil.

-A vorbi despre tine, despre viaa ta (incarci pacientul cu problemele tale).-A conduce discuia (Astzi imi vei vorbi despre...").

Mesaje non-verbale de blocaj in timpul ascultrii (analiza pre-verbal):

- postura czuta" cu umerii lsai;- fr contact al privirii (te uii pe geam, la ceas, in jos);- plictiseal, cscat, te scarpini la nas;- citit sau scris;- intorci spatele;- braele incruciate;stare de nervozitate exprimate: -bai cu degetele pe mas, - te joci cu pixul sau cu cheile, dai din picior tot timpul, - rozi tocul ochelarilor, creionului, unghiile);- tonul vocii plat, indiferent.

Calitile unei asistente de psihiatriei

se suprapun cu recomandrile lui Cari Rogers, autorul tehnicii de ascultare non-directive (1987). Pornind de la dictonul: Cunoate-te pe tine insui pentru a-i putea cunoate pe alii"(autocunoaterea),

- se recomand in special celor care lucreaz in domeniul sntii mintale i psihiatrie

= o bun cunoatere de sine. = contientizarea propriilor caliti i defecte i acceptarea lor care vor fi folosite in mod terapeutic - s aib experien de via, s fi cunoscut bucuria i tristeea, durerea, suferina, suprarea, furia Experiena de via ne intrete i ne ofer controlul i libertatea de a fi ceea ca suntem noi de fapt. cei care ofer ajutor cand au avut probleme au invat i au avut tria s nu se retrag din faa lor.

Calitile unei asistente de psihiatriei sunt

- Naturaleea sau autenticitatea. s fii sincer cu tine insui; -s rmai deschis la problemele altora; -s te ii de promisiuni; -s cunoti i s ai abiliti de comunicare; -s-i recunoti propriile defecte i cand nu-i poi ajuta pe alii; -s fii tu insui, persoan de incredere; - Cldura sufleteasc=. s-i exprimi interesul fa de pacient), = s fii amabil, plcut - Perspectiva necondiionat pozitiv = s-i poi trata pe alii ca egali i s le imprteti necazurile = -s crezi in valoarea i in potenialul pacientului;

- Tolerana - Respectul. - inelegerea empatic. = capacitatea de a inelege lumea altcuiva i de a-i comunica aceast inelegere = s inelegi cum se percepe celalalt