COMPORTAMENTUL DE CUMPARARE SI CONSUMAL CONSUMATORILOR DE PRODUSEAGROALIMENTARE

Comportamentul de cumpararesi consum alimentar constituie totalitateaactelor decizionale realizate la nivelindividual sau de grup, in legatura cuprocurarea si consumul de produseagroalimentare, destinate a satisfacenecesitatile de hrana, prezente si viitoare,incluzand atat procesele decizionale carepreced cat si pe cele care determinacumpararea / consumul acestor categoriide produse.

In legatura cu produsele agricolesi alimentare, se distinge atat uncomportament de cumparare si consumspecific consumatorului final, cat si uncomportament de cumparare alintreprinderilor ce au ca obiect de activitateproductia si / sau comercializarea deproduse agroalimentare. In ultimul caz,comportamentul de cumparare constituieansamblul deciziilor pe care firma leadopta in legatura cu achizitionareaproduselor agricole si / sau alimentare,cuprinzand implicit procesul de evaluaresi alegere a furnizorilor si a marcilor. Incazul firmelor din industria alimentara,comportamentul de cumparare prezinta,in general, particularitati lecomportamentului de cumpararemanifestat la nivelul pietei afacerilor:cantitati cumparate mari, la luarea decizieide cumparare participa mai multepersoane, care sunt bine pregatite, iardecizia se bazeaza in general pe criteriiprestabilite.

In cazul pietei de consum,comportamentul consumatori lor deproduse agroalimentare prezinta o seriede particularitati, in comparatie cu altecategorii de bunuri.

Comportamentul de cumpararesi consum al produselor agroalimentare,mai poate fi definit (pornind de la analogiape care Philip Kotler a realizat-o intreconduita oamenilor cu privire laprocurarea si consumul / utilizarea debunuri si / sau servicii si componenteleunui sistem cibernetic) ca fiind ansamblulreacti i lor de raspuns ale individului(iesirile) fata de stimulii interni si externice reclama aportul de alimente sau oprireaingerarii alimentelor (intrarile). “Iesirile”(deciziile individului in legatura cu produsulachizitionat, unitatea comerciala, frecventacumpararii, necumpararea unui anumitprodus sau amanarea cumparari i,consumul si cantitatea consumata dinrespectivul produs) sunt rezultatul unorprocese complexe desfasurate la nivelulpsihicului uman - “cutia neagra”, si suntinfluentate atat de “intrari”, cat si de o seriede particularitati individuale, astfel caexista variatii mari ale comportamentuluiatat de la un individ la altul (chiar si insituatia in care sunt expusi acelorasistimuli), cat si pentru acelasi consumator,de la o perioada la alta. In consecinta,decizia de cumparare are atat o motivatieobiectiva (satisfacerea necesitatilor dehrana, sete), cat si motivatii de naturasubiectiva. Astfel, comportamentulalimentar reprezinta un ansamblu de actece au ca scop aportul de substantenutritive, dar nu izolate ci sub forma dealiment, care are o semnificatie mult maicomplexa, decat semnificatiasubstantelor nutritive pe care le contine.Aportul de substante nutritive are omotivatie strict obiectiva, insa, in alegereaalimentelor predomina influenta factorilorde natura subiectiva: dorinte, preferinte,opinii, aspiratii individuale, etc. In multesituatii consumatorul nu cunoaste nevoilesale fiziologice, precum nici continutul insubstante nutritive a diferitelor produsealimentare, dar este atras de dorinta siplacerea de a manca. Din acest punct devedere, caracteristici le senzoriale(olfactive, gustative, vizuale, tactile) aleproduselor agroalimentare sunt esentialein luarea deciziei de cumparare.

In afara factorilor ce tin de produs,respectiv compozitia produselor

agroalimentare, caracteristicile senzorialeale acestora, precum si calitatea,imaginea de marca (ca emblema acalitati i), etc., comportamentul decumparare si consum al produseloragroalimentare este influentat semnificativde:- caracteristici le sistemului de

distributie a produselor, precum sinotorietatea unitatii distribuitoare;

- totalitatea informatiilor si mesajelor,precum si particularitatile sistemuluide comunicare uti l izat de catreintreprinderi, in legatura cu prezentape piata a produselor agroalimentare;

- factori de natura economica: veniturileconsumatori lor, puterea decumparare a populatiei la nivelul uneianumite ari i teritoriale, pretulproduselor agroalimentare;

- factori de natura sociala: statutulsocial, famil ia, grupurile deapartenenta;

- factori de natura culturala: traditii,obiceiuri, valori, credinte, norme careguverneaza statutul oamenilor insocietate;

- factori de natura demografica: varsta,sexul, starea civila, numarul demembri ai unei gospodarii, mediul delocuit, nationalitatea, etnia.

Comportamentul de cumparare alproduselor agroalimentare, prezinta oserie de particularitati comparativ cucomportamentul de cumparare manifestatfata de alte categorii de produse deconsum, unele dintre aceste aspecteparticulare fi ind specifice tuturorcategoriilor de gospodarii, indiferent decaracteristicile social – demografice sieconomice. Pe de alta parte, in functie decaracteristicile mentionate, se remarca sielemente de diferentiere alecomportamentului de cumparare siconsum al produselor agroalimentare, pecategorii de gospodarii; caracteristici ca:varsta, sexul, mediul de locuit, religia,venitul, statutul social, starea civila,dimensiunea gospodariei din careapartine individul si, implicit, prezentacopii lor in gospodarie, grupul deapartenenta, reprezentand criteri iprincipale de segmentare a pieteiagroalimentare. O influenta majora asupracomportamentului de cumparare siconsum alimentar o are si stilul de viata,respectiv modul de trai al unei persoaneexprimat in activitatile, interesele, opiniilesale; stilul de viata fiind influentat, in fapt,de celelalte criteri i de segmentareprezentate anterior.

In general, alimentele cumparate de ogospodarie sunt achizitionate de o singurapersoana, f i ind consumate insa deintreaga gospodarie. Astfel, in multe cazuri,in afara persoanei care se ocupa deaprovizionarea gospodariei, ceilalt imembrii nu ajung in unitatile distribuitoarepentru a-si exprima gusturi le sipreferintele; criteriile de alegere ale celuicare cumpara, putand diferi de criteriileuti l izate in aprecierea produseloralimentare de catre cei care le consuma.Astfel, daca, in general, cei care realizeazacumpararile de produse agroalimentarevizeaza pretul, conditionarea produsului,usurinta prepararii; cei care consumaprodusele, pun accent, indeosebi, peproprietatile senzoriale, in dorinta de asavura alimentele; aspecte ca pretul sauusurinta in preparare a produselorneavand o relevanta ridicata in apreciereaproduselor.

In general, persoana care seocupa de aprovizionarea cu alimente agospodariei este femeia; insa, odata cucresterea nivelului de trai al populatiei, cuimplicarea tot mai mult a femeii in viataeconomica, cu scaderea natalitatii siimplicit reducerea timpului alocat cresteriicopii lor, se manifesta o tendinta deimplicare intr-o tot mai mare masura si acelorlati membrii ai familiei in realizarea

de cumparaturi, si chiar in preparareaalimentelor.De asemenea, cumpararile de produseagroalimentare sunt in mare masurarezultatul unor decizii luate spontan. Seapreciaza ca in proportie de 40%(sursa:”Agromarketing”, autori: VictorManole si Mirela Stoian, Editura ASE,Bucuresti, 2003) cumpararile de produseagroalimentare sunt rezultatul unui procesde reflectare, sunt programate anticipat,fiind facute, in general, de catre ambiimembri ai familiei. Restul cumparaturilorefectuate, in proportie de aproximativ 60%,sunt rezultatul unor “necesitati” spontane,determinate de senzati i le pe careproprietatile senzorile ale produseloragroalimentare le declanseaza la nivelindividual. De fapt, aceste cumparari suntrezultatul unor impulsuri, ceea ce sporesterolul pe care aspectul exterior, precum simirosul, gustul (indeosebi in cazul unorcumparari repetate) le au in decizia decumparare.

Dincolo de acest comportamentneprogramat, spontan, care tine in primulrand de individ si de necesitatile demoment ale acestuia, raspunzand intr-omica masura gusturilor, preferintelor siimplicit necesitati lor gospodariei,comportamentul de cumparareprogramat, raspunde in primul randnevoilor membrilor gospodariei.Neexcluzand, nici in acest caz, impactulpe care spontaneitatea il are in decizia decumparare, programarea vizeaza ingeneral, categoria sau tipul produsului ceurmeaza a fi achizitionat, in schimb,alegerea sortimentului, a marcii, este ingeneral rezultatul unei decizii de moment(a unei evaluari rapide si a alegerii dintremai multe alternative posibile) cupreponderenta in cazul produselor careau caracter de noutate, pentru respectivagospodarie, sau atunci cand nu se poatevorbi de fidelitate fata de o anumita marca/ sortiment. In cazul in care obiectulcumpararii il constituie un sortiment, o

marca, pentru care exista experienta inconsum si fata de care consumatorul estefidel, decizia de cumparare nu maiconstituie rezultatul unui proces deevaluare si alegere dintre mai multealternative, nu mai este un processpontan, consumatorul stiind exact ceanume urmeaza sa cumpere.Dincolo de aceste aspecte particulare alecomportamentului de cumparare aproduselor agroalimentare, care sunt ingeneral comune tuturor gospodariilor,exista si anumite diferentecomportamentale, determinate, ingeneral, de caracteristicile economice,sociale, culturale ale membrilorgospodariei.

Venitul menajelor este un element esentialce genereaza diferentieri alecomportamentului de cumparare siconsum alimentar. De fapt, influenta pecare venituri le o exercita asupracomportamentului de cumparare siconsum nu trebuie analizata separat ciprin raportare la preturile de pe piata dereferinta, si implicit prin prisma puterii decumparare a menajelor.

Aceste diferentieri se refera atat la naturaalimentelor cumparate cat si lamodalitatea efectiva de consum.Cresterea nivelului de trai al populatieigenereaza o deplasare a nevoii de amanca catre placerea de a manca, iaralimentatia devine din ce in ce mai mult,pentru gospodariile cu venituri ridicate, unspatiu al creativitatii in pregatirea meniului,al libertatii de alegere.

De fapt, un studiul realizat, in anul 2003,de catre CETELEM in colaborare cuResearch International, in opt tarieuropene (Italia, Franta, Germania, MareaBritanie, Spania, Portugalia, Belgia siRusia) a demonstrat ca, in general,consumul constituie o placere, 82 % dintreconsumatorii intervievati fiind de acord cuaceasta afirmatie (vezi tabelul nr. 1).

Tabel nr. 1. Ponderea celor care sunt de acord cu afirmatia potrivit careia

consumul constituie o placere, in cele opt tari europene analizate:

T a r a% in t o t a l p e r s o a n e

in v e s t ig a t e

Ita lia 7 8Franta 9 3G e r m a n ia 8 5M a r e a B r ita n ie 8 4S p a n ia 6 7Por tuga lia 8 2B e lg ia 9 5Rus ia 7 9M e d ia ce lo r o p t t a r i 8 2Sursa: CETELEM si Research International, 2003

pagi

na 1

6

Ü

Evolutia veniturilor totale ale populatiei si modificarea reala a acestora, in perioada 1995 - 2002

138334205559

425065

649362

871163

1313734

1912037

2288075

-7,99

-3,98

7,06

-18,84

-2,31

0

8,213,50

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

lei l

unar

/ pe

rsoa

na

-30

-20

-10

0

10

+ /

- %

fata

de

anul

ant

erio

r

Venituri totale (lei / persoana)Modificarea relativa reala a veniturilor populatiei, fata de anul anterior (+ / - % )

Figura nr. 1. Veniturile totale ale populatiei (lei lunar / persoana), precum simodificarea reala a acestora fata de anii anteriori, in Romania, in perioada

1995 – 2002

Nota: Datele prezentate in grafic constituie indicatori calculati pe baza datelor cuprinse inAnuarul Statistic al Romaniei, editiile: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001 si 2002 si respectiv2003. Venitul total mediu pe o persoana a fost determinat pe baza veniturilor totale, medii peo gopodarie si a numarului mediu de persoane pe o gospodarie, iar modificarea relativa realaa veniturilor s-a determinat pe baza veniturilor exprimate in preturi curente si a IPC mediuanual, comunicat de I. N. S.

Tabel nr. 2. Consumul mediu anual (disponibilul de consum) pe locuitor, la principalele produse alimentare si bauturi, inRomania, in perioada 1995 - 2002

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Cereale si produse din cereale (in echivalent boabe) - kg. 215,8 213,1 225,0 221,1 220,1 219,7 221,2 225,0Cartof i - kg. 71,0 73,4 81,7 84,1 86,1 86,5 88,0 90,1Legume si produse din legume (in echivalent legume), leguminoase boabe si pepeni - kg.

140,4 141,8 135,9 145,9 156,0 134,3 147,2 147,7

Fructe si produse din fructe - kg. 45,8 50,5 44,5 45,8 43,4 44,5 48,1 45,4Zahar si produse din zahar - kg. 23,5 24,8 19,9 20,5 20,9 23,0 24,0 23,5Grasimi vegetale (greutate bruta) - kg. 9,8 10,2 9,3 10,0 11,2 13,1 13,7 13,0Lapte si produse din lapte, in echivalent lapte (exclusiv untul)– l. 188,6 192,7 192,4 194,4 194,0 193,0 197,4 215,0Oua - buc. 197,0 199,0 186,0 201,0 206,0 208,0 227,0 238,0Peste si produse din peste - kg. 2,8 2,9 2,0 3,0 2,2 2,6 2,6 3,2Carne, produse din carne si organe comestibile - kg. 51,2 50,2 48,5 51,2 48,3 46,3 48,0 54,3Grasimi animale (greutate bruta) - kg. 4,4 4,1 3,7 3,4 3,3 3,4 3,4 4,0Bauturi nealcoolice - l. 32,8 27,1 32,1 30,9 35,8 51,3 109,0 101,1Bere - l. 39,2 35,8 34,0 44,2 49,6 55,0 54,4 56,0Vin si produse din vin - l. 25,3 26,0 32,2 30,0 22,7 23,2 25,5 27,0Bauturi alcoolice distilate - l. 4,0 4,0 3,8 2,3 2,1 1,8 4,1 4,8

Anul

Categoria de produse

Nota: Datele aferente perioadei 1995 – 2001 sunt calculate pe baza populatiei din statistica demografica curenta, iar datele aferente anului 2002, pebaza populatie de la 1 iulie 2002, rezultata din datele de la Recensamantul Populatiei si Locuintelor, din 18 martie 2003.Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2003

Gospodariile cu venituri modeste, seorienteaza, in general, catre produse cugrad scazut de prelucrare si implicit cuvaloare adaugata scazuta, urmand ca unnumar mare de operatiuni de prelucrarea produselor cumparate sa se desfasoarein propria bucatarie. In consumul deproduse agroalimentare o pondereinsemnata o detin alimentele cotidiene,in mare parte netransformate (lapte, oua,legume, etc.), iar alimentele transformate,si indeosebi cele festive, avand un pretmai ridicat, sunt achizitionate cu frecventaredusa. Gradul de diversif icare aalimentelor consumate este relativ redus,aceste gospodarii fiind orientate catreconsumul mancarurilor traditionale, usorde preparat in propria bucatarie.

In comparatie cu acestea, gospodariilecare inregistreaza un venit mediu pepersoana ridicat se orienteaza cupreponderenta catre produsele cu gradridicat de transformare, urmarindreducerea la maxim a timpului si efortuluialocat prepararii hranei, pe de o parte, sisatisfacerea celor mai neobisnuitegusturi, pe de alta parte. Alimenteleachizitionate sunt in cantitati mici si catmai diversificate, iar consumul constituiemai mult o placere decat o necesitate. Deasemenea, adesea, masa este servita inlocuri publice. In general, aceste categoriide gospodarii sunt formate din persoaneocupate, astfel incat, pe langaparticularitatile comportamentului deconsum prezentate, se remarca si omodificare a ritmului traditional al meselor,cu preponderenta in timpul saptamanii.Cina tinde sa devina masa principala azilei, mesele zilnice sunt inlocuite cuproduse de tip snack sau produse aleunitatilor fast-food.

In Romania, imbunatatirea sau reducereanivelului de trai al populatiei (vezi tabelulnr. 3) a fost insotita de modificari aleconsumului pentru anumite categorii deproduse (vezi graficul nr. 3). Exista, insa,si produse al caror consum nu a fost, celputin in perioada analizata, influentatsemnificativ de evolutia veniturilor totaleale populatiei.

Utilizand raportul de corelatie - R2 (tabelulnr. 5) se observa ca legatura cea maistransa intre evolutia cosumului inRomania si evolutia venituri lor seinregistreaza la urmatoarele categorii deproduse: cartofi, grasimi animale, fructesi cereale; produse pentru care, cu ajutorultestului de semnificatie Fisher, s-ademonstrat ca veniturile influenteazasemnificativ consumul, pentru oprobabilitate de garantare a rezultatelor de95%.

Astfel, pe baza valorilor R2 care atestainfluenta pe care variatia veniturilor o areasupra variatiei consumului de produsealimentare si bauturi, s-au calculat valorileF, unde:

11

:22

−−−

=fnR

fR

F ,

in care:f = numarul de variabile independente;

n = numarul de perechi de valoriinregistrate,valori ce urmeaza a se compara cuvaloarea teoretica F, citita din tabelelerepartitiei Fisher, pentru f si respectiv n-f-1grade de l ibertate, si un nivel desemnificatie a, ales.

Daca valorile calculate sunt mai mari decatvaloarea teoretica corespunzatoare,inseamna ca pentru probabilitatea P = (1- a)100, exista legatura semnificativa intrevariabilele corelate.

Astfel, doar in cazul celor patru categoriide produse (cartofi, grasimi animale, fructesi cereale) s-au inregistrat valoaricalculate F, superioare valorii teoreticecitita din tabelele repartitiei Fisher, pentru1 si respectiv 6 grade de libertate, si 5%nivel de semnificatie (vezi tabelul nr. 5).

Existenta unor legaturi relativ ridicate intreveniturile populatiei si consumul anumitorcategorii de produse nu inseamna,intotdeauna, ca la cresterea veniturilor seinregistreaza o crestere a consumului.Dupa cum am precizat anterior crestereaveniturilor poate determina o migratie acererii si implicit a consumului, de laprodusele cu grad mai scazut deprelucrare sau de la produsele mai ieftine,catre produsele al caror consum intra maimult in sfera satisfacerii placerii, respectivcatre produsele transformate, ce necesitaun efort minim pentru preparare, sau catreprodusele festive. Directia legaturii dintreconsum si venituri este evidentiata desemnul + / - al coeficientilor de elasticitate(vezi tabelul nr. 4).

Astfel, din categoria de produse al carorconsum este semnificativ influentat devenituri, doar in cazul fructelor (acesteafiind, in general, produse al caror consumconstituie in mare masura si o placere)se inregistreaza un coeficient mediu deelasticitate pozitiv, ceea ce atesta ca lacresterea veniturilor, se inregistreaza ocrestere a consumului de fructe. In cazulcelorlalte produse (cartofi, grasimianimale, cereale) cresterea veniturilor agenerat o scadere a consumului.

Desi, in unele cazuri, legatura dintrevenituri si consum nu este semnificativa,respectiv, nu putem extinde concluziileanalizei realizate, sunt relevante unelevalori inregistrate ale coeficientilor mediide elasticitate pe categorii de produse.Astfel, se observa ca la grupa zahar siproduse zaharoase, unde o mare pondereo detin produsele festive, transformate,cresterea veniturilor a determinat inperioada analizata cresterea consumului.Intre bauturile alcoolice, se remarcabauturi le alcoolice disti late al carorconsum a inregistrat o cresterespectaculoasa, precum si vinurile, caresunt influentate in sens direct de venituri;in schimb, berea este perceputa ca un“aliment inferior”.

Raspunzand aceleasi necesitati, bereaeste “abandonata” de consumatori odatacu cresterea veniturilor acestora, infavoarea celorlalte bauturi alcoolice.

Cultura, prin traditii, obiceiuri de consum,sistem de valori si norme, influenteazahotarator comportamentul de cumpararesi consum alimentar. Cultura unei natiunise refera la modele comportamentale, la

idei si activitati economice si sociale aleindivizilor, fiind stabila pe termen scurt simediu si modificandu-se lent pe termenlung. De la o generatie la alta modificarileculturale sunt aproape insesizabile.Obiceiurile de consum alimetar, suntinfluentate de normele culturale ale uneinatiuni, acestea fi ind transmise, peverticala de la o generatie la alta. Putemaprecia, asadar, ca obiceiurile de consumalimentar cunosc modificari foarte lentein timp. Dincolo de caracterul puternictradit ional al comportamentului decumparare si consum alimentar, influentaculturii in formarea acestuia are intensitatidiferite in functie de varsta si chiar mediulde locuit al indivizilor. Cultura are o influntamai mare in conturarea comportamentuluide cumparare si consum al persoanelorin varsta, precum si al celor care traiesc inmediul rural. Tinerii, in general, manifestao deschidere mare spre tot ceea ce estenou, implicit in domeniul produseloralimentare. Asistam, astfel, concomitentcu transmiterea obiceiurilor de consumde la o generatie la alta si la un fenomende imprumut pe orizontala, indeosebi laaceasta categorie de persoane tinere, pefondul renuntarii la o serie de traditii,obiceiuri de consum mostenite.

pagi

na 1

7

Tabel nr. 3. Modificarile intervenite in consumul mediu anual pe locuitor la principalele produse alimentare si bauturi, inRomania, in perioada 1995 – 2002 (anul anterior = 100%)

Tabel nr. 5. Intensitatea si semnificatia legaturii dintre consumul mediu anual pelocuitor la principalele produse alimentare si bauturi, in functie de veniturile realizate,in Romania, in perioada 1995 – 2002

Nota: Coeficientii de elasticitate s-au calculat pe baza veniturilor totale medii pe o persoana si a consumului de produse din respectiva categorie.Acestia atesta modificarea relativa a consumului intr-un anumit an, comparativ cu anul precedent, rezultat al modificarii cu 1% a veniturilor reale.Coeficientii medii s-au calculat ca medii aritmetice simple ai coeficientilor de elasticitate inregistrati in perioada considerata, si evidentiaza cu cat la% a crescut sau a scazut consumul la principalele produse alimentare si bauturi, in medie anual, ca rezultat al modificarii cu 1 % a veniturilor reale.

Tabel nr. 4. Elasticitatea consumului mediu anual pe locuitor la principalele produse alimentare si bauturi, in functie de evolutiareala a veniturilor totale ale populatiei, in Romania, in perioada 1995 – 2002

Rezultatul acestui fenomen, este, deexemplu, expansiunea pe care piatafast-food-urilor a inregistrat-o pe piataagroalimentara romaneasca. Specificeobiceiuri lor de consum alimentaramerican produsele oferite de unitatile tipfast-food, se adreseaza in general copiilorsi tinerilor, care locuiesc in mediul urban,si intr-o mai mica masura varstnicilor, saucelor care locuiesc in mediul rural.

Religia, ca element al culturi i uneisocietati, influenteaza comportamentul decumparare si consum alimentar,indeosebi prin interzicerea consumuluiunor alimente sau bauturi, fapt cegenereaza modificari structurale aleconsumului cotidian.De asemenea, prin traditiile de consumcu ocazia anumitor sarbatori religioase,religia influenteaza cantitativ si calitativconsumul alimentar in aceste perioadeale anului.

De exemplu, credinta islamica interziceconsumul de carne de porc, precum sibauturile alcoolice. Cu ocazia Pastelui lacrestini, creste consumul de carne de mielsi oua, iar cu ocazia Craciunului, o pondereinsemnata in alimentatia populatiei odetine carnea de porc. In tarile in carepopulatia este predominant crestinacreste consumul bauturilor alcoolice cuocazia sarbatorilor religioase. Sarbatorilereligioase atrag, in general, o crestere aconsumului de alimente festive (alimentecare servesc satisfacerii unor placeri,avand, in general, un continut mai ridicatde grasimi, zaharuri, alcool sau alteelemente al caror consum curent poatedauna organismului). Posturile determinamodificari semnificative de naturastructurala la nivelul anumitor segmentede consumatori (persoane varstnice, cupreponderenta femei), prin crestereaponderii produselor de origine vegetala inconsumul populatiei.

Varsta este un alt factor ce influenteazacomportamentul de cumparare si consum.Segmentul reprezentat de persoanele maiin varsta este mai orientat catre alimenteletraditionale, in schimb, segmentul celortineri este mai receptiv la nou. De exemplu,in Romania, produse precum hamburger,hot-dog, sau pizza se adreseaza in specialtinerilor. Tot mai multi tineri renunta latraditionalele mancaruri romanesti care seprepara, de obicei, in propria bucatarie, infavoarea consumului de alimente cupreparare rapida, sau gata preparate.Aceste modificari, care tind sa devina

obiceiuri de consum, se datoreaza inspecial faptului ca tinerii sunt cei maisusceptibil i la influentele culturaletransmise pe orizontala, ele fiind maipronuntate comparativ cu cele pe verticala(respectiv, transmiterea valorilor prinfi l iatie).In schimb, segmentul celorvarstnici, dincolo de orientarea catre ceeace este traditional, pun un mare accent pealimentele cu continut redus de substantea caror consum excesiv poate avea efectenegative asupra sanatatii (zahar, grasimi,sare, alcool).

Spre exemplu, o serie de studii realizatein mai multe tari ale Uniunii Europene auevidentiat anumite particularitati alecomportamentului de consum alimentaral persoanelor peste 64 ani, segment cetinde sa devina din ce in ce mai important,ca rezultat al scaderii natalitatii si cresteriiponderii celor varstnici in totalul populatiei.Rezultatele studiilor au scos in evidentaca persoanele peste 64 ani au o atitudinefavorabila fata de produsele cu potentialsanogenetic ridicat, datorita grijei pe careo manifesta pentru pastrarea starii desanatate. Acest segment se orienteazacatre produsele echilibrate din punct devedere nutritional, care sa nu fie potentialdaunatoare sanatati i si eventual saprezinte proprietati curative in anumiteafectiuni. (sursa: “Marketingagroalimentar” – autor Mihai Diaconescu,Editura Uranus, 2003). Influentele pe carevarsta le exercita asupracomportamentului de cumparare siconsum alimentar vor genera modificarimajore in t imp la nivelul pietelorproduselor agroalimentare. In conditiile incare se vor inregistra modificari alestructurii pe varste a populatiei, exigentele,preferintele, atitudinile diferite la nivelulsegmentelor de consumatori constituitedupa acest criteriu, se vor reflecta inmodificari ale structurii consumului deproduse agroalimentare, ale obiceiurilorde cumparare si consum ale populatieide la nivelul respectivelor piete. Inrealizarea de estimari ale mutatiilor ce sevor produce la nivelul pieteloragroalimentare, sunt deosebit deimportante reprezentarile grafice alepopulatiei pe varste. Astfel “Piramidavarstelor” ne poate oferi informatiipertinente despre modificarile structuraleale populatiei pe varste, si implicit aleobiceiurilor de consum alimentar alepopulatiei.

In Romania analiza in dinamica a“Piramidei varstelor”, reflecta tendinteleinregistrate in structura populatiei. In figuranr. 2 este prezentata, comparativ, structurapopulatiei pe sexe si varste, in anii 1992si 2002.Astfel, comparativ cu anul 1992,in 2002 se observa o strangulare a bazeipiramidei, ceea ce atesta o populatie de0-10 ani mult diminuata. Aceasta populatie

pagi

na 1

8Ü

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Cereale si produse din cereale -1,3 5,6 -1,7 -0,5 -0,2 0,7 1,7Cartof i 3,4 11,3 2,9 2,4 0,5 1,7 2,4Legume si produse din legume (in echivalent legume), leguminoase boabe si pepeni

1,0 -4,2 7,4 6,9 -13,9 9,6 0,3

Fructe si produse din fructe 10,3 -11,9 2,9 -5,2 2,5 8,1 -5,6Zahar si produse din zahar 5,5 -19,8 3,0 2,0 10,0 4,3 -2,1Grasimi vegetale (greutate bruta) 4,1 -8,8 7,5 12,0 17,0 4,6 -5,1Lapte si produse din lapte, in echivalent lapte (exclusiv untul)

2,2 -0,2 1,0 -0,2 -0,5 2,3 8,9

Oua 1,0 -6,5 8,1 2,5 1,0 9,1 4,8Peste si produse din peste 3,6 -31,0 50,0 -26,7 18,2 23,1Carne, produse din carne si organe comestibile -2,0 -3,4 5,6 -5,7 -4,1 3,7 13,1Grasimi animale -6,8 -9,8 -8,1 -2,9 3,0 17,6Bauturi nealcoolice -17,4 18,5 -3,7 15,9 43,3 112,5 -7,2Bere -8,7 -5,0 30,0 12,2 10,9 -1,1 2,9Vin si produse din vin 2,8 23,8 -6,8 -24,3 2,2 9,9 5,9Bauturi alcoolice distilate -5,0 -39,5 -8,7 -14,3 127,8 17,1

AnulCategoria de produse

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Cereale si produse din cereale -0,18 -0,30 0,44 0,06 -0,05 0,08 -0,74 -0,10Cartof i 0,48 -0,60 -0,74 -0,30 0,13 0,21 -1,03 -0,26Legume si produse din legume (in echivalent legume), leguminoase boabe si pepeni

0,14 0,22 -1,85 -0,87 -3,97 1,17 -0,15 -0,76

Fructe si produse din fructe 1,45 0,63 -0,73 0,66 0,72 0,99 2,43 0,88Zahar si produse din zahar 0,78 1,05 -0,76 -0,24 2,87 0,53 0,90 0,73Grasimi vegetale (greutate bruta) 0,58 0,47 -1,89 -1,50 4,84 0,56 2,21 0,75Lapte si produse din lapte, in echivalent lapte (exclusiv untul)

0,31 0,01 -0,26 0,03 -0,15 0,28 -3,86 -0,52

Oua 0,14 0,35 -2,03 -0,31 0,28 1,11 -2,10 -0,36Peste si produse din peste 0,51 1,65 -12,56 3,34 5,19 -9,98 -1,69Carne, produse din carne si organe comestibile

-0,28 0,18 -1,40 0,71 -1,18 0,45 -5,68 -1,03

Grasimi animale -0,97 0,52 2,04 0,37 0,87 -7,63 -0,69Bauturi nealcoolice -2,46 -0,98 0,94 -1,99 12,36 13,70 3,13 3,53Bere -1,23 0,27 -7,54 -1,53 3,11 -0,13 -1,27 -1,19Vin si produse din vin 0,39 -1,27 1,72 3,05 0,63 1,21 -2,54 0,45Bauturi alcoolice distilate 0,27 9,92 1,09 -4,08 15,56 -7,38 2,20

AnulCategoria de produse

Coeficientul de elasticitate

mediu anual

Categor ia de p roduseRaportul de

de te rm inatie R2

Raportul de core latie R

Valoarea calculata F

V aloarea teore t ica F

Cereale si produse din cereale 0,524 0,724 6,610Cartof i 0,751 0,867 18,080Legume si produse din legume (in echivalent legume), leguminoase boabe s i pepeni

0,105 0,323 0,700

Fruc te s i produse din fructe 0,584 0,764 8,430Zahar si produse din zahar 0,321 0,567 2,840Grasimi vegetale (greutate bruta) 0,208 0,456 1,580Lapte s i produse din lapte, in echivalent lapte (exc lus iv untul)

0,090 0,300 0,590

Oua 0,100 0,317 0,670Pes te s i produse din pes te 0,101 0,318 0,680Carne, produse din carne si organe comes tibile

0,098 0,313 0,650

Grasimi animale 0,663 0,814 11,790Bauturi nealcoolice 0,141 0,375 0,980Bere 0,445 0,667 4,800V in s i produse din v in 0,028 0,166 0,170Bauturi alcoolice dis tilate 0,369 0,608 3,510

5,32

Evolutia fluxurilor migratorii in Romania, pe medii, in perioada 1991 - 2002

114954

132360

84063

8132772710 72267

6849160620

5798647693

6983771928

96624

26571

40253 35153

4898360210

68584

81079 7861884606 8263179327

105789

74701

48910

3234412500

3683

-12588 -17998-24696

-34938

-9490

-26620

-60000

-40000

-20000

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

pers

oane

din rural in urbandin urban in ruralsoldul migratoriu rural - urban

Figura nr. 3. Evolutia fluxurilor migratorii interne, in Romania,

in perioada 1991 – 2002

Comportamentul alimentar alconsumatorilor inregistreaza variatiide la o tara la alta, sau in cadrul aceleasitari de la o regiune alta.

Caracteristici precum nationalitatea sauetnia au, in multe situati i , influentasemnificativa asupra comportamentelorindivizilor in legatura cu achizitionarea siconsumul de alimente. In lucrarea“Marketing agroalimentar”, autorul MihaiDiaconescu, face o scurta prezentare apreferintelor culinare, tradit i i lor siobiceiurilor alimentare, specifice diferitelorpopoare.

De exemplu, legat de modul in care esteperceput consumul de alimente, de catrefrancezi sau italieni acesta constituie oplacere, in schimb, germanii consideramancarea o necesitate. Pentru chineziconsumul de alimente este perceput caavand proprietati curative in functie degustul mancarii (dulce, sarat, picant, amarsau acru).

Nota: Datele privind fluxurile migratorii rural - urban si respectiv urban – rural, au ca sursaAnuarul Statistic al Romaniei, 2003. Soldul migratoriu rural – urban a fost calculat ca diferentaintre cele doua categorii de fluxuri; valoarea pozitiva atestand o migratie mai mare catremediul urban, iar valoarea negativa o migratie superioara catre mediul rural.

Figura nr. 2. Populatia Romaniei, pe varste si sexe (“Piramida varstelor”) in anii 1992 si 2002

Sursa: Recensamantul Populatiei si Locuintelor, editat de Institutul National de Statistica, 2003

va ajunge in urmatoarele doua decenii lavarsta procrearii. In conditiile unei tendinteclare de reducere a natalitatii, o populatiemult diminuata, va determina scaderea insi mai mare masura a numarului denascuti . Populatia cea mai numeroasa inanul 1992 (populatia de 10-25 ani) aajuns in 2002 la varsta de 20 – 35 ani, iarin urmatorii 10 ani, populatia cea mainumeroasa o va constitui populatiamatura de 30 – 45 ani, ceea ce genereazamodificari in structura consumuluipopulatiei. Daca in 2002, o mare parte aproduselor erau destinate celor tineri, inurmatorii 10 ani ponderea o vor detineprodusele destinate celor maturi. Lamomentul actual, piramida estestrangulata si in partea superioara (indreptul populatiei de 60 ani si peste) insaintr-o mai mica masura decat in anul 1992,atestand un efectiv al acestui segment mainumeros. O extrapolare a structurii pevarste a populatiei pentru o perioada simai mare (doua – trei decenii) evidentiazaca populatia cea mai numeroasa o vaconstitui populatia varstnica.Concluzionand, putem aprecia ca, inurmatoarele decenii, in Romania,obiceiuri le de consum alimentar sistructura consumului, vor cunoastemodificari semnificative, pe fondul cresteriiintr-un ritm accelerat a ponderii celor

varstnici, si scaderii ponderii copiilor si apopulatiei tinere. Daca la momentul actualo pondere insemnata a ofertei de produseagroalimentare se adreseaza persoanelortinere, in urmatoarea perioada firmele dindomeniul agroalimentar, trebuie sa-sireorienteze oferta pentru satisfacereagusturilor, preferintelor, exigentelor celorvarstnici, mult diferite de cele alesegmentului tanar.

In ceea ce priveste structura pe sexe apopulatiei, exista diferente care se referaatat la dimensiunea cantitativa cat sicalitativa a consumului alimentar. Ingeneral, femeile consuma o cantitate maimica de alimente, necesarul energetic fiinddirect proportional cu dimensiuneacorporala a fiecarui individ. De asemenea,se observa diferente structurale inalimentatia barbatilor si a femeilor; barbatiiorientandu-se cu preponderenta sprealimentele cu continut caloric ridicat.Aceste diferente sunt evidente indeosebiin cazul gospodariilor de celibatari, tot mainumeroase mai ales in tarile dezvoltate,si mai putin sesizabile in cazul familiilor,unde se observa o omogenizare acomportamentelor de cumparare siconsum alimentar.

In ceea ce priveste comportamentul deconsum, francezii prefera meselecomplete, de unde sa nu lipseasca nimic.Germanii prefera mancarurile cat maiusor de preparat, iar micul dejun esteconsistent. Acorda o deosebita importanta“naturalului si ecologicului”, preferandmancarurile fara aditivi.

Chinezii prefera mancarea in cantitati micisi cat mai variata.

Structura consumului alimentar, estediferita de la un popor la altul. Francezii seremarca prin branzeturile intr-un numarmare de sortimente, foarte apreciate si pepietele externe.

Italienii sunt mari consumatori de pastefainoase, pizza, dar si de peste, crustaceesau pui de balta. Americanii si engleziisunt mari consumatori de carne si legumepe care le asociaza cu sosuri preparate lanivel industrial. Copii consuma lapte sicereale in cantitati mari.

Pe medii (urban, rural) se inregistreaza diferente alecomportamentului de cumparare si consum in ceea ce privesteprodusele agroalimentare cumparate si/sau consumate, diferentece sunt generate indeosebi de ponderea mare a autoconsumuluiin mediul rural, de un nivel de trai, in general mai scazut, precumsi datorita unor factori de ordin cultural; populatia din mediul ruralfiind mult mai orientata spre traditie, inclusiv in domeniulobiceiurilor de consum alimentar. In dinamica, urmarireatendintelor inregistrate in migratia populatiei poate oferi informatiideosebit de utile pentru estimarea modificarilor ce vor interveni lanivelul comportamentului de consum alimentar, la nivelul pieteide referinta. De exemplu, in Romania, conform datelor prezentatein figura nr. 3, in perioada 1991-1996 s-a inregistrat un fluxmigratoriu intern rural – urban pozitiv, cee ce a deteminat crestereaefectivului populatiei in urban. Ulterior, perioada 1997 – 2002,numarul celor care au migrat dinspre mediul urban in rural a fostsuperior fluxului rural – urban, ducand la cresterea segmentuluide consumatori din mediul rural. Aceste mutatii au efecte asupracomportamentului consumatorilor de produse agroalimentare.Continuarea tendintei inregistrate si implicit cresterea populatieiin rural, va duce la cresterea ponderii autoconsumului in totalulconsumului alimentar al populatiei, cresterea ponderiicumpararilor de produse uzuale, dar dificil de obtinut in propriagospodarie, precum si manifestarea mai pregnanta a obiceiurilorspecifice celor din acest mediu: o importanta mai mare acordatatraditiei, normelor, obiceiurilor religioase.

Ca factor de influenta asupra comportamentului consumatoruluide produse agroalimentare, starea civila, in general, si prezentacopiilor in familie, in special, influenteaza cantitativ si calitativconsumul. Familiile, mai ales cele cu copii, au o alimentatie mairationala, mai diversificata. Se inregistreaza o mai mare stabilitatein orarul meselor, iar servirea mesei in locuri publice are o frecventamai scazuta. Alimentele de tip snack au, in general, o ponderemai redusa in alimentatie, urmarindu-se, indeosebi, pentrualimentatia copiilor, achizitionarea unor alimente cat maiechilibrate din punct de vedere nutritional.

1992

2002

pagi

na 1

9

Tabel nr. 6. Ponderea celor care sunt de acord cu fiecare dintre cele trei afirmatii,in totalul consumatorilor investigati, in cele opt tari europene analizate:

Tara

Consumul constituie o

modalitate de evidentiere a

statutului social

Consumul constituie o

modalitate de integrare in

societate

Consumul constituie o

modalitate de satisfacere a

aspiratiilor personale

Italia 30 40 55Franta 31 50 53Germania 37 39 63Marea Britanie 54 50 60Spania 54 45 52Portugalia 67 67 82Belgia 27 45 47Rusia 35 80 87Media celor opt tari 42 52 62

Sursa: CETELEM Si Research International, 2003La nivelul tarilor dezvoltate, s-au inregistrato serie de tendinte care si-au pusamprenta asupra comportamentuluiconsumatorului, in general, si alconsumatorului de produseagroalimentare, in special. In primul rand,cresterea nivelului de trai al populatiei agenerat deplasarea nevoii de a mancacatre placerea de a manca. Oamenii suntdispusi sa plateasca mai mult pentru a-sisatisface diversele gusturi, iar creativitateajoaca un rol important atat in alegereaalimentelor cat si in prepararea lor.Ultimele decenii sunt marcate descaderea natalitatii, cresterea speranteide viata rezultat al imbunatatirii calitatiivieti i , si implicit cresterea ponderiipersoanelor varstnice in total populatie.Imbatranirea populatiei genereaza mutatiide natura structurala la nivelul pietelor,acest segment de populatie avandanumite particularitati in ceea ce privesteexigentele, gusturile, preferintele. Rolulfemeii in societate s-a modificat, astfel,aceasta se implica tot mai mult in viataeconomica, si isi dedica tot mai putin timppentru activitatile casnice (crestereacopii lor, realizarea de cumparaturi,pregatirea alimentelor). Pe acest fond seinregistreaza o tot mai mare implicare acelorlalt i membrii ai gospodariei indesfasurarea activitatilor casnice. Tot maimulti barbati se ocupa de cumpararea siprepararea alimentelor.

Spre exemplu, studiile realizate in uneletari din Uniunea Europeana au identificato serie de modificari intervenite incomportamentul alimentar al indivizilor:

-consumatorii cauta comoditatea in ceea cepriveste cumpararea de alimente. Sunt preferatemarile magazine (supermarketuri sihipermarketuri), care au o oferta foarte diversapentru toate categoriile de produse alimentare.Se renunta tot mai mult (indeosebi in tarile situatein Nordul Europei) la aprovizionarea din

Printre obiceiurile de consum alimentarchinezesti, se remarca importantaacordata in pregatirea mancarii. Deosebitde diversificata, mancarea chinezeascaeste foarte condimentata, chineziipreferand mancarurile calde. Maghiariiprefera mancarea grasa si condimentata,utilizand indeosebi smantana si boia deardei.

Statutul social sau clasa sociala,influenteaza comportamentul decumparare si consum alimentar alindivizilor. Cercetarile au demonstrat caapartenenta la o anumita clasa socialainfluenteaza pe termen lungcomportamentul indivizilor in calitatea lorde consumatori, clasele sociale fiind, defapt, diviziuni dispuse ierarhic, care rezistamult in timp. Din acest punct de vedere,exista diferente legate atat de naturabunurilor cumparate (produse cu gradscazut de prelucrare, mai ieftine, sau dupacaz, produse mai scumpe, usor depreparat, alimente festive, cu grad ridicatde diversificare) cat si in ceea ce privestelocul de cumparare, sistemul dedistributie preferat. Indivizii care apartinclaselor sociale superioare servescfrecvent masa in locuri publice, chiar incluburi sau resturante care se adreseazaanumitor categorii sociale (diferentiateindeosebi pe baza veniturilor, a ocupatieisau a educatiei). Pentru aceasta categorie,a manca constituie in primul rand oplacere. La popul opus, clasele socialecu venituri scazute, cu nivel educationalrelativ redus, se orienteaza catreprodusele ieftine, mancarea fiind, ingeneral, preparata in bucataria proprie, iarconsumul de alimente constituindu-se, inmare parte, intr-o necesitate. Consumulalimentelor festive sau scumpe esteasociat cu anumite evenimente deosebite(sarbatori religioase, aniversari, vizite), siin mica masura cu dorintele de momentale membrilor gospodariei.

Grupurile de apartenenta si de referinta,influenteaza direct sau indirect

comportamentul de cumparare si consum.In ceea ce priveste comportamentulalimentar al indivizilor, in calitatea lor decumparatori si respectiv consumatori, oinfluenta mai puternica o exercita grupurileprimare, cu care individul intra in contactaproape permanent (prietenii, vecinii,colegii de serviciu). Intre aceste grupuriprimare, familia, care este cel dintai factorde integrare in societate, asiguraindividului “bagajul cultural”, format dintraditii, norme, valori, obiceiuri de consum.Comportamentul alimentar al copiilor(pana la varsta la care parasesc familia)este, in mare masura, o copie acomportamentului parintilor. De fapt,putem vorbi mai mult de influentareacomportamentului de consum si intr-omai mica masura de cel de cumparare, inconditiile in care copiii contribuie mai putinla luarea deciziei de cumparare, mai alesin cazul produselor alimentare uzuale(zilnice), destinate alimentatiei intregiigospodarii. Influenta familiei asupracomportamentului alimentar nu este insadoar intr-un singur sens: parinti - copii.Copiii pot participa la luarea deciziei decumparare prin manifestarea preferintelorsi gusturi lor in alegerea produselordestinate consumului lor, sau in alegereaproduselor care sunt achizitionate cufrecventa mai redusa, in general, cu ocaziaunor evenimente deosebite.In afaragrupurilor primare, individul apartine siunor grupuri secundare (profesionale,sindicale, religioase), cu care intra incontact cu o frecventa mai redusa si careisi exercita intr-o masura mai micainfluenta asupra comportamentuluialimentar al individului. Dintre grupurilementionate, cele religioase au influentacea mai mare, indeosebi legata deacceptarea / interzicerea consumuluianumitor alimente / bauturi. Pe langagrupurile carora le apartine, fiecare individisi identifica unul sau mai multe grupuricatre care aspira, din care ar dori sa facaparte. Influenta acestora asupra individuluieste indirecta si vizeaza, indeosebi,comportamentul de cumparare si consum

magazine specializate, datorita consumului detimp;-consumatorii cauta comoditatea in pregatireaalimentelor. Se prefera acele alimente cu gradridicat de prelucrare, usor de preparat intr-untimp cat mai scurt;-sunt preferate produsele echilibrate din punctde vedere nutritional, superioare din punct devedere calitativ, cu proprietati senzorialedeosebite;-creste ponderea produselor nutritionale(produse care au suferit modificari alecompozitiei chimice prin diminuari, imbogatiri,sau inlocuiri ale unuia sau mai multor elementeconstitutive) in consumul populatiei, rezultatulinteresului sporit pentru asigurarea unei staribune de sanatate;-sunt preferate produsele alimentare ce continingrediente cunoscute pe plan national sauregional, precum si alimentele traditionale;-se urmareste in special placerea de a mancacu preponderenta in week-end si in timpul liber.Sunt cautate acele produse care satisfac oricecapriciu in acest domeniu;-sunt preferate produsele in ambalaje mici,datorita dorintei de diversificare a alimentatiei,gusturilor si preferintelor variate ale membrilorgopodariei, pe de o parte, iar pe de alta partedatorita reducerii dimensiunii medii a menajelor;-ritmul traditional al meselor (trei mese pe zi,din care masa de pranz este cea mai importantasi asigura cam 40 –45% din necesarul energetical unei zile, iar cina reprezinta masa secundara)a cunoscut modificari majore. Nu se mairespecta orarul pentru servirea meselor. Unelepersoane mananca o data sau de doua ori pezi, iar altele de mai mult de trei ori. Datoritaorarului zilnic incarcat membrii gospodariei seintrunesc in general la cina, aceasta tinzandsa devina masa principala a zilei;-s-a inregistrat o crestere a preferintei pentruprodusele de tip snack sau pentru ofertamagazinelor de tip fast-food.

director executiv: dr.Eugenia Harja - tel.510056,fax 514806director executiv adj.: ec.Constantin Schrenck - tel.514624

-social: ec.Maria Mihaila - tel.512705Exploatare aplicatii informatice, analiza,sinteza si diseminare date statistice:

-informatica: ing.Aurel Turcu - tel.514806-analiza,studii: mat.Daniela Magirescu - tel.510059

Coordonare anchete, gestiune resurse umane si financiare: ec.Elena Rose-Marie Ababei - tel.510057

Publicatie coordonata de dr. Eugenia HarjalRedactia: mat.Daniela Magirescu ,ec. Lacramioara Ciomartan,ec. Anca Stangaciu ( telefon: 510059),lEditare PC: Lucia-Gabi BudaulGrafica si tehnoredactare: ing.Aurel Turcu(cu colaborarea serviciilor si colectivelor din cadrul INS DJS Bacau):

pagi

na 2

0

infoSTAT® ISSN 1454-2676 Copyright 1997-2004 DJS Bacau (Directia Judeteana de Statistica Bacau)(toate drepturile rezervate) - str.Vasile Alecsandri nr.56,Bacau telefon:(0234)-510056 fax:(0234)-514806 e-mail: tele@bacau.insse.ro

http://www.prefecturabacau.ro/portal/djs/

care este vizibil, prin aceasta individuldorind sa-si construiasca o imaginecompatibila cu a grupului spre care aspira.Grupurile la care individul aspira vorinfluenta locurile de unde se vor facecumparaturile, restaurantele alese pentrua servi masa, alimentele sau bauturileconsumate in locurile publice. Impactul pecare factorii de natura sociala (statutsocial, dorinta de integrare in societate,dorinta de apartenenta la anumite grupurisi de satisfacere a propriilor aspiratiipersonale) il au asupra comportamentuluide consum, in general, implicit asupracelui alimentar, sunt evidentiate prinrezultatele studiului realizat de catreCETELEM in colaborare cu ResearchInternational. Astfel, in anul 2003, 42%

dintre consumatorii investigati percepeauconsumul ca pe o modalitate deevidentiere a statutului social, 52%vedeau in consum un mod de integrarein societate si 62% dintre consumatoriconsiderau consumul ca pe o modalitatede satisfacere a aspiratiilor personale(vezi tabelul nr. 6).

Variatia factorilor prezentati anteriorgenereaza modificari la nivelcomportamental, atat in ceea ce privestecumpararile, cat si in ceea ce privesteconsumul de produse agroalimentare.Fiind un domeniu preponderentconservator, traditionalist, modificarileintervenite se produc lent, f i indobservabile pe perioade lungi de timp.

asist. univ. drd. Laura Timirasasist. univ. drd. Bogdan Nichifor

Universitatea Bacau