comentariu o noapte de decemvrie

Upload: manuela-ifrim

Post on 04-Jun-2018

238 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/13/2019 COMENTARIU O Noapte de Decemvrie

    1/3

    COMENTARIU - Noaptea de decemvrie

    Alexandru Macedonski (1854-1920) a fost poet si prozator, dar si teoretician al curentului simbolist, prin articolele

    publicate in revista Literatorul (pe care a condus-o mai bine de un sfert de secol); in painile acesteia si-au publicat

    creatiile poetii afiliati noului curent literar, lirica romaneasca fiind astfel interata celei europene!

    "criitor de tranzitie! in opera caruia se imbina elementele romantice cu acelea simboliste! #acedons$i a fost intaiul

    reprezentant de seama al lirismului citadin! p%e&24pm14dr' olumele sale de versuriPrima verba" (18%2),Poezii" (1882),Flori sacre" (1912),Poema rondelurilor" (192%) se caracterizeaza printr-o permanenta oscilatie

    intre elevatie si damnare, intre ideal si real, constituie un amestec intre amaraciunea neara si iubirea frenetica a vietii!

    *iclul +optilor macedons$iene (cu punctul de pornire in poemele similar intitulate ale poetului francez .lfred de#usset), oscileaza intre imainile rotesti din Noaptea de noiembrie" si frenezia contopirii cu natura din Noaptea

    de mai".

    Tema poemului Noaptea de decemvrie" o constituie conditia nefericita a poetului (eniului), intr-o lume plina de

    adversitati poezia simbolizeaza drama gemului, intr-o evocare de mari incandescente, reprezentativa pentru

    intreaga conceptie a poetului si, poate, si mai mult, pentru drama propriei sale existente, fascinata de vis, himera si

    ideal, irealizabil ca orice absolut" (.drian #arino)!

    !ene"a poemului#

    .paruta in 1912 si inclusa in volumul Flori sacre",Noaptea de decemvrie" are la baza un poem in proza intitu-lat Meka si Meka" si publicat in ziarul +/omanul, in 1890! deea centrala a acestuia era statornicia credintei intr-un

    ideal, aceasta desprinzandu-se dintr-o istorioara orientalaui .li-ben-#oamet-ben-3assan ii moare tatal! in ultimele lui clipe, acesta isi sfatuieste fiul ca niciodata in viata sa

    nu se abata de la drumul cel drept!

    evenind emir al adadului, .ii are tot ceea ce isi doreste (boatie, tinerete, lorie), dar este mereu cemat de

    fascinatia #e$ai - cetatea sfanta a musulmanilor!

    .tras irezistibil de acest ideal, .ii porneste spre #e$a, insotit de un numeros convoi si preatit sa traverseze desertul,

    merand pe drumul cel drept!6data cu tanarul emir, purcede spre aceeasi tinta si 7ocitan-ben-7elivan (un drumet pocit) decis sa auna la #e$a pe

    cai ocolite!

    7e masura ce timpul trece, traversarea pustiului se vadeste a fi tot mai rea pentru tanarul emir oamenii si animalele

    mor, iar intinsul desert se umple de lesuri!

    /amas sinur, sub cerul de foc, .ii are, pentru o clipa, iluzia ca vede alba cetate; cu ultimele puteri aleara spre ea, dar

    totul se vadeste a fi un!mira al desertului!

    nainte de a muri, .ii mai are insa si o alta viziune pe cea a lui 7ocitan care intra biruitor pe poarta #e$ai!

    .ceasta naratiune va deveni partea a i-a a poemuluiNoaptea de decemvrie".

    $tructura% continut#

    7oemul intitulat Noaptea de decemvrie" este alcatuit din 2&% de versuri dispuse in doua parti si un episod de leatura,

    dupa cum urmeaza

    7artea (versurile 1-28) ustifica titlul poemului si prezinta eniul in ipostaza sa umana (de poet)!

    ecorul descris este cel al camerei poetului, spatiu in care, intr-o noapte eroasa de iarna, acesta viseaza la ura sobei!

    olita de obiecte !ustie si alba e camera moarta...", odaia devine cadrul propice inspiratiei si transpunerii in ideal;

    focul (care se transforma in scrum) suereaza damnarea poetului trasnit" de soarta" asemenea inerului cazut in

    lumea profana!

    mainea simbolica a acestei lumi se inceaa incepand cu strofa a i-a, cand imensa campiepustie sialba" fuzioneaza cu alba odaie, antrenand friul cosmic! .cest cadru e'terior dusmanos (cu viscol albastru si lupi care

    urla) simbolizeaza lumea contemporana in interiorul careia oroliosul #acedons$i s-a simtit mereu nedreptatit

    !ustie si alba e camera moarta... #i focul sub vatra se stinge scrumit... !oetul, alaturi, trasnit sta de soarta, $u nici

    o schinteie in ochiu-adormit... %ar geniu-i mare e-aproape un mit...

    #i nici o schinteie in ochiu-adormit.

    !ustie si alba e-ntinsa campie... #ub viscolu-albastru ea geme cumplit... #albatica fiara -rastristea-l sfasie -#i luna-l

    priveste cu ochi otelit... &-n negura noptii un alb monolit...

    #i luna-l priveste cu ochi otelit"n cele doua strofe, epitetele ornante ..!ustie si alba e camera moarta,"!ustie si alba e-ntinsa campie", viscolu-albastru"personificarile (camera a murit, campia eme, luna are ochi

    otelit" creaza impresia unui spatiu sublunar incremenit in noapte si in moarte!

    "i in strofele urmatoare, metafora lumii ostile se contureaza puternic; la aceasta contribuie mai multe miloace

  • 8/13/2019 COMENTARIU O Noapte de Decemvrie

    2/3

    artistice epitetul ornant lupi groaznici", radatia ascendenta cum latra, cum urla, cum urca..." imainile auditive

    terifiante 'n tremol sinistru", %ar crivatul tipa",pana la uniformizarea tabloului in versul 'n haos urgia se face

    cu-ncetul".

    "imtindu-se nefericit (si ciar damnat) in aceasta lume, poetul tinde spre o alta, ideala, care ar putea reprezenta

    .bsolutul!"olutia o constituie o propensie in inalt, prin inorarea materiei opace Faptura de huma de mult a pierit" si a reali-

    tatii $hiar alba odaie in noapte-a murit"( doar fruntea poetului + tot mandra ramane in luna", facilitandtransformarea lui intr-o proiectie ideala!

    *ele doua parti mari ale poemului Noaptea de decemvrie" ilustreaza oscilatia dintre real si ideal (pe care o intalnim

    in intreaa opera a lui #acedons$i)!

    :pisodul de leatura (versurile 29-&9) prezinta momentul in care flacara din soba izbucneste navalnic, transformandu-

    1 pe poet in ipostaza sa ideala cea a emirului din adad!

    7artea a doua a poemului (versurile 40-2&%) evoca, intr-o mare incandescenta de imaini si culori, fascinanta aventuraa emirului din adad!

    .cesta reprezinta eniul, fiinta sinulara si indraostita de o idee, ucis fiind, in final, ciar de propria sa aspiratie, asa

    cum sta scris in destinul cautatorilor de ideal!

    raind intr-un spatiu oriental feeric )agdadul* $er galben si roz ce palpita + ai de-aripi, de vise, si rai de

    gradini" si inconurat de boatii uriase, tanarul emir este stapanit de dorinta de a vedea #e$a - cetatea sfanta a

    musulmanilor! "i cum cemarea idealului este mai puternica decat propria-i fiinta, el se preateste de plecare, urmand

    sa strabata desertul pe drumul cel drept (conform preceptelor testamentare ale tatalui sau)!

    a iesirea din adad, lana fantana copilariei, emirul aseste un drumet slut si pocit, care-i marturiseste ca pleaca totla #e$a; drumul celui din urma merand insa pe cai ocolite, cei doi se despart!

    *alatoria prin pustiul incins releva reutati nebanuite, demonstrand ca emirul

  • 8/13/2019 COMENTARIU O Noapte de Decemvrie

    3/3

    :mirul poate fi comparat cu printul din evant (din balada Mistretul cu colti de argint" de "t! .! oinas); amandoi

    au un ideal neobisnuit, amandoi traiesc o drama in cautarea absolutului, amandoi mor ucisi ciar de idealul pe care l-au

    dorit cu atata ardoare!

    #e$a simbolizeaza ciar idealul omului superior! $etatea prea sfanta" inconurata de ziduri albe, constituie, in ter-

    menii lui #ircea :liade, un +*entru al lumii si un spatiu sacru, simbol deopotriva cosmoloic si paradisiac!=ascinanta prin frumusete, #e$a mai poate reprezenta taramul pur al deii (in sensul dat de filosoful 7laton), adica

    .bsolutul! .ici, eniul isi poate realiza menirea (de a atine .bsolutul) si de aici deriva puternica ei atractie ca ocemare a oriinilor!

    n termenii lui *! oica, #e$a este o +ar fi sa fie, posibilitate care nu va fi atinsa, pentru ca realizarea ei ar contrazice

    destinul indraostitului de ideal; episodul in care cetatea se dovedeste a fi un mira se inscrie in acelasi destin, conform

    caruia, pe masura ce cautatorul se apropie, idealul se indeparteaza!

    .une eniul, in viata lui pamanteana, la deea pura sau doar o zareste inainte sa moara>

    in aceasta dramatica ecuatie e'istentiala ar putea rezulta faptul ca destinul eniului (osciland intre inaltare sisuferinta, intre elevatie si damnare) este uvernat de fascinatia visului, imerei si idealului eniul aune la absolut

    abia in ..Meka cereasca", adica in eternitate !

    rumul prin desert este calea rea spre ideal, sfarsita in moarte!