No. 9. Anul VI. Iassi, 1 Decemvrie 1872.

COMTORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a fie-Orel luni.Alamamentul pe un an pentru Ronagnia Merit 1 galben; pentru Austria 6 fl; pentru Germania 15 Franci; pentra

Svitera, Belgia si Italia 20 franci; pPntra Francia i Spania 25 frauci.Aloomamentele se fac numai pe un an intreg, in Iasi la Tipo-Litografia INationalI si la redactiune, in Bucuresti

la libraria Soccec et Comp.; in toate celelalte orase din Roingnia a biurourile postale.

SERMANUL DIONIS.

N OVELA.

§i tot astfel dad inchid un ochiu ved/maim mea mai micA cleat cu amendoi. pe as

Ave trei ochi a§ vede-o §i mai mare, §1 cu catmai multi ochi a§ ave cu atata lucrurile toatedimprejurul meu ar pare mai mari. Cu toate asteandscut cu mii de ochi in mijlocul unor aretAri co-losale, ele toate in raport cu mine, pastrandu-siproportiunea nu mi-ar pAre nici mai mari, nici maimici de cum imi par azi. SA ne'chipuim lumea re-dusl la dimensiunile unui glonte, §i toate celeadin ea scazute in analogie, locuitorii acestei lumi,presupuindu-i dotati cu organele noastre, ai pricepetoate celea absolut in felul si in proportiunile, incare le pricepem noi. SA ne-o inchipuim, caeterisparibus, inmiit de mare acela§ lucru. Cu pro-portiuni neschimbate o lume inmiit de mare §ialta inmiit de mica ar fi pentru noi tot atat demare. Si obiectele ce le ved privite c'un ochiu, suntmai mici ; cu amendoimai mari; cat de mari suntele absolut ? Cine §tie, daca nu trAim intr'o lu-me micoscropicA i numai fhptura ochilor no§tri4e face s'o vedem in marimea in care o vedem ?Cine §tie dad nu vede fie-care din oameni toatecelea intealt fel, §i nu aude fie-care sunet intealt-fel i numai limba, numirea intr'un fel a unuiobiect, ce unul ii vede asa, altul altfel, i uneqte inMelegere. Limba ? Nu. Poate fie-care vorbh

sun& Merit in urechile diferitilor oameni numaiindividul, acelas remäind, o aude intr'un fel.

intfun spatiu inchipuit ca fãrä. margini, nueste o bucata a lui, ori cat de mare i oricat de mica ar fi, numai o picatura in ra-port cu nemarginirea? Asemenea in eternitateafara margini nu este ori ce bucatA de timp ori catde mare sau ori cat de mica, numai o clip& suspen-data? $i eatA cum. Presupuind lumea redusa laun bob de rouA §i raporturile de timp, la o pica-tura de vreme, seculii din istoria acestei lumi mi-croscopice ar fi clipite, si in aceste clipite oameniiar lucra tot atäta §i ar cugeta tot atata ca in eviinostri evii lor pentru ei ar fi tot atat de lungi,ea pentru noi ai no§tri. In ce nefinire microspica s'arpierde milioanele de infusorii ale acelor cerce-Won, in ce infinire de timp clipa de bucurie§itoate acestea toate ar fi tot astfel ca §i azi.

In faptA lumea-i visul sufletului nostru.Nuesista nici timp, nici spatiu ele sunt numai insufletul nostru. Trecut §i viitor e in sufletul meu,ca pAdurea intr'un simbure de ghinda, §i infinitulasemene, ca reflectarea cerului instelat intr'unstrop de roul.IDaca am afla misterul prin care sa,ne punem in legatura cu aceste doue ordini delucruri, care sunt ascunse in noi, mister pe carel'au posedat poate magii 'egipteni §i asirieni, a-tuncea in adáncurile sutletului coborindu-ne, ampute aievea in trecut §i am pute locul lumeastelelor §i a soarelui. Neat ca tiinta neeroman-tiei §i acea a astrologiei s'au perdut cine §tiecate mistere ne-ar fi descoperit in aceasta privintA!Dad lumea este im vis de ce n'am puth sA

trai

330 SERMANUL DIONIS.

coordondm §irul fenomenelor sale cum voim noi ?Nu e adeverat ca esistä un trecut consecutivi-.

tatea e in cugetarea noastra causele fenomene-lor, consecutive pentru noi, aceleasi in totdeauna,esista si lucreaza simultan. Sa triesc in vremea liiiMircea cel mare sau a lui Alecsandru cel buneste oare absolut imposibil? Un punct matema-tic se pierde'n nemarginirea dispositiunil lui, o

clipa de timp in impartibilitatea sa infinitesimalacare uu inceteaza in veci In aceste atome' despatiu i timp, cat infinit 1 Dac'a§ pute i eu säme pierd in infinitatea sulletului meu, pan in aceaDisa a emanatiunii lui, care se numeste epoca luiAlecsandru cel bun de esemplu §i cu toate a-cestea. .

. . .

Cu drept cuvent cetitorul va fi clatit din capva fi intrebat prin mintea carui muritor tre-

ceau acestea idei ? Esistenta ideal& a acestor re-fiectiuni avea de isvor de emanatiune un cap cuplete de o selbatacita neregularitate, infundata in-teo caciula de miel. Era noapte i ploaea cadeanaarunta pe stradele nepavate, strimte i noroioase,ce tree prin noianul de case mici §i reu zidite,din care consista partea cea mare a capitalei Ro-maniei i prin baltile de noroiu, ce improscau pecutezatorul, ce se incredea perfidelor unde, treceauni§te ciubote mari, carora nu le-ar fi pasat nicide potop cu atat mai virtos ca aveau turetci,care ingropau in ele pantalonii individului continut,indata ce timpul devenea problematic, Umbra erou-lui nostru disparea prin §iroaele ploaei, care dederecapului seu aspectul unui berbece ploat, i te miraice mai resist& torentelor de ploae hainele luiude sau metafisica. De prin crisme i pravaliipetrundea prin ferestele cu multe geamuri, mari

nespalate, o lumina murdara, mai slabita Incaprin stropii de ploae ce inundase sticlele.Pe idpe colo trecea cate un romantios fluerand; cite unmitocan en capul lulea de vin i§i facea de vorbacu paretii l cu ventul ; cate-o femee cu fata in-fundata in capson i§i desfa§ura trecetoarele umbreprin spatiul neguros, asemenea zeilor intunecati dinepopeele nordice Dintr'o crisma deschisa s'auzeao vioara schingiuita. Metafisicul nostra se apropiasa se uite i razele petrunsere prin usa si-i lovirefata. Nu era un cap urit acela a lui Dionis. Fata

era de acea dulceata veneta alba ca i marmurain umbra, cam trasa fara a fi uscata, i ochii taiatiin forma migdalei erau de acea intensiva voluptate,pe care o are catifeaoa neagra. Ei inotau in or-bitele lorun zimbet fin 0 cu toate astea atat deinocent treca peste fata lui la spectacolul ce-1 pri-vea.Ce era adica : Un Met de tigan cu capuImic intr'o palarie a caror margini erau simbolulnimerit al nemarginirii, cu ciubote in care ar fiincaput intreg, i intr'un surtuc lung de-i ajungeala calcai 0 care faa indoeald nu era al lui, schin-juea c'un arcus ce remasese in cate-va fire deper si cu degetele uscate, misca niste coarde false,care tirliau nervos, cart imprejuru-i framanta pa-naentul un Ungur lung, cu picioarele goale bagatein papuci mad impluti cu paie. Od cat de nepla-cut sa fi fost spectaculul pentru 011101 estetic al ca-latorului meu, el ava o influinpi salutart asupraeroului nostru, care trezit din fantasiile sale me-tafisice, MO de sama ca ploaea-1 udase pana lapiele. El intra intr'o cafenea dealaturi, ca 0, seusuce. Ridicandu-si caciula cea mitoasa, vedem ofrunte atat de neteda, alba, corect boltita, carecoincide pe deplin cu fata intr'adever placuta atënërului meu. Peru' numai cam pre lung curgeain vite pant pe spate, dar uscaciunea neagraselbatecti a perului contiasta placut cu fata fina,dulce si copilareasci a baietanului. 4i puse in cuiupaltonul ud, i la aroma imbetatoare o unei cafeleturce§ti, ochii lui cei moi i straluciti se pierdureear in acea intensive, visktorie, care Al clite-odatitatat de bine baietior, pentru-ca seriositatea con-trasteaza totdeauna placut cu fata de copil. Intreacesti muri afumati, plini de mirosul tutunului,de trancanirea jucatorilor de domino si de ca-dentata Wale a unui orologiu de lemn, ardeau lampisomnoroase respandind dungi de galbena luminaprin aerul apasat. Dionis faces, c'un creion un calculmatematic pe masa veche de lemn lustruit i ade-sea suridea. Surisul sett era foarte inocent, dulcel'am pute numi, si totusi de o profunda melanco-lie. Melancolia in versta lui este semnul caracte-ristic al orfanilor ;el era orfan, o esistenpcum-stint multe Ia noifart de speranta si afara deaceea determinat prin nastere la nepositivism. Inintroducerea acestor siruri am surprins unele dincugettrile care-I preocupau in genere-0 c'un a-

si

si

. . . .

si

SERMANUL DIONIS. 331

semenea cap omul nu ajunge departe 0 mai cusem& cel seracsi Dionis era un Met sarac.Prin natura sa predispuse, el devenea si mai sarac.Era tenerpoate nici optsprezece anicu atatmai reu . . . ce viate.-1 asteapte pe el ? Un co-pist avisat a se cultiva pe apucate, singur. . . .

aceasta libertate de alegere in eldnentele de cul-ture il fame s& citeasc& numai ceea ce se potri-yea cu predispuuerea sa sulieteasce atat de vise-toare. Lucruri mistice, subtilitati metafisice ei a-trageau cugetarea ca un magnete minune oare,ca pentru el visul era o viata i viata un vis ?Era minune ä devenea superstitios ? Adesa i§iinchipuise el insusi, cat de tristi, cat de lungi, catde monotoni vor trece mil vietii lui o frunza peape. Lipsit de iubirecaci n'avea pe nimeni inlume, iubitor de singuratate, in neputinta guile-teasce de a-si crea o mart& mai fericita, el stiace in aceasta online a realitatii" cum o numea*el, nu-1 va intälni nici un zimbet i nici o lacrimaneiubit i neurit de cine-va, se va stinge ase-menea unei scantei, dupa care nu'ntreaba nimeneanimenea'n lume. Casa lui de pustule, un coltintunecos §i painjinit din archive unei cancelarii,

atmosfera Iene i fiegmateca a ,a,feneleiastaera toe& viata lui. Cine'ntreaba dace 0 el areinima, dace i lui i-ar place se amble frumos im-bracat, cum sunt intrebati atatia copiiclaca si elar dorisa iubeasca ? Se iubeascaideea aceastaei stringea adesea inima.Cum ar fi §tiut el saiubeasce! Cum ar fi purtat pe mad, cum s'ar fiinchinat unei copile, care i-ar fi dat lui inima eilAdesa §i-o inchipuea pe acea umbra argintie cufata alba 0 per de aurcaci toate idealele suntblonde-0 pare& simtea mitnutele-i calde i angustein manile lui, i parea-i topea ochii sarutandu-i,pare& i se topea sufietul, fiinta, viata, privind-o...vecinic privind-o.

Pe ici pe colo pe la mese se Wean grupe de jucatoride carti, oameni cu perul in disordine, tinend cartileinteo mana ce tremura, plesnind din degete cucealalte inainte de-a bate, mi§candu-0 buzele farea zice o vorba i tragend din and in cand Cu sor-bitud sgomotoase cate-o gura din cafeaoa i berea,ce li sta dinaintesemn de triumf! Dincolo unulscria eu crida pe postavul verde al bilierdului;

unul cu paleria nalt& pe ceafe i cu manile unitepe spate, c'o cigar& lunge in gure, a card inde_pendent& era marginita numai de buzele individu-lui, se uitadracu §tie, cu interes ori a§a numaila un portret a lui Diebicz-Zolalkanski aternat inafumatul par ete. Orologiul fidel interpret al be-tranului timp, sun& de 12 ori din limba sa demetal, spre a da lumei ce asculta, same, case scursese a 12-a oar& a noptii. Dionis se pornispre cas&Afara ploaea incetase i prin mrejele

valurile de nouri negri-vineti, lune trecea pandarece.--- In mijlocul unei gradini pustii, uncle

lobodele i buruienele crescuse marl in tufe negre-verzi, se inalta cu ochii de fereasta sparta a uueicase veche,a carei stresine de indu1it. era putreda

acoperita e'un muschiu, care stralucea ca brumein lumina cea rece a lunei. Niste trepte de lemnduceau in catul de sus al ei. Usa mace des-,chisa in balconul catului de sus se clatina scar-tiind in vent i numai intr' o titina, trepteleerau putrede i negre pe lei pe colo lipseacate una, asa incat trebueai sa treei doue de,odate si balconul de lemn se clatina sub pa§i.El trech prin hatisul gradinei i prin zaplazurilenaruite l ureit iute scarileUsile toate erau des,chise. E! intra intr'o camera nalta, spatioasegoala. Paretii erau negri de siroaele de ploae cecurgeau prin pod 0 cm mucegaiu verde se prinsesede var; cercevelele ferestrelor se curmau sub pre,siunea zidiurilor vechi i gratiile erau rupte, nu-mai radacinele lor ruginite se iveau in lemnul pu-tred. In colturile tavanului cu grinzi lungi i mo-horite painjenii isi esercitau acute, l pacinica lorindustrie; intr'un colt al casei la pament dormeauuna peste alta v'o cete-va sute de carti vechi,multe din ele grece§ti, pline de invetatura bizantina;in alt colt un pat, adeca cate-va scanduri pe doicapriori, acoperite c'un mindir de paie i c'o pla-poma rosie.Inaintea patului o masa murdara, alcarei lemn grunzuros de vechime era taiat cu li-tere latine i gotice; pe ea hartii, versuri, ziarerupte, brosuri efemere, din cate se'mpart gratis,in fine o neordine inteadever paganeasca. Luna iiversa lumina ei cea fantastica prin ferestelealbind podelele de pareau unse cu crida ; paretiiposomoriti aveau, pe unde ajungea lumina luuei,doue cuadrate marl argintoase, ca refieetare a

si

nu-1

mari,

pi

ei

ei

gi

si

332 SERMANUL moms.

ferestelor ; panzele de painjin straluceau vioiu inhula i deasupra cartilor dorminde in colt se iveao angereasca umbra de om. Era aninat intr'un cuiubustul in marime naturala a unui copil ca de vr'ooptsprezece ani cu per negru 0 lung, cu buzelesubtiri i roze, cu fata fina 0 alba ca taiata'n mar-mu& §1 cu ni0e ochi albastri mad sub mad spin-cene 0 gene lungi negre. Ochii cei albastrii al co-pilului erau a§a de strilluciti, de un colorit atatde limpede i senin, incat pareau ca privesc cuinocenta, cu dulceata lor mai femeeasca asupra spec-tatorului. Cu toate ca acel portret infati§a un chipimbracat barbate0e, 'Anse manile cele dulci, mici,albe ; trasurile fetei de o paloare delicata, umedastralucita, moale ; ochii de o adancime nespusa,fruntea uscata i femee0e-mica, pen! undoind, campre lungte-ar fi facut a crede ca e chipul uneifemei travestite. Visatorul Dionis se opri in dreptulacelui portret, care sub lumina plina a lunei pareaviu ochii lui erau plini de o superstitioasa ne-rozie, el §optl incet i cu glasul inecat de lacrimiBuna sara papa I" umbra parea ca-i suride din

cadrul ei de lemn el s'apropia i sarutil ma-nile portretului, apoi fata, gum, ochii cei de focvenet. Inecat de iubire pentru o fiinta ce nu maiesista, ar fi dorit ca etern sa tie asta noaptecu aerul recoare limpezit de lumina lunei, vecinicar fi dorit sa tie dulcea neinteleasa, dar atat defericita lui nebunie. Va sa zica asupra acestui chipii concentrase el amorul lui atata forum avea,pustiita, sermana lui viataun portret I ... Da, eratatal sea, cand fusese in versta lui de acum. Mumasa, o femee palida, nalta, blond& cu ochii negri,ei vorbise adesea de tatal self ; de acel copil cinestie cum ratacit in clasele poporului de jos. Mis-terios, Para sa spue cuiva secretul numelui lui, el§edea in casa preotului Wrap, a carui fiica eraMaria. Ei se iubire. In toata zioa el ei promitea,ca taina sufletului sëu i0 va ave sfir0tu1, ca, el ova lua de sotie, ca o soarta aurita o aqteapta. DarMtr'o zi el primi o scrisoare cu sigil negruo deschiseo cetlo rupse bucati i cu ea minteasa o copie de pe un testament pärea a fi dupacat se putea pricepe din bucatile rupte. El murlin spitalul de alienati palid, mut pana'n ulti-mul moment, preocupat pare ca de a ascunde unsecret mare.

Fructul amorului acestor oameni fu Dionis.Veduvita sa muma il crescn pe el cum puta din

lucrul manikin ei mani delicate de Doanmafataei palida ca ceara, ochii ei de-o intune.cata blan-depl aveau numai pentru el grija i intelegerepentru pentru portret..De copil anca, el ad-raira ochii eci frumo0 ai portretului, ce luceau cavii in orbitele lor. Ce frumos a fost paph!ziceael surizend, i muma-sa auzindu-1 ii 0ergea in-tr'ascuns lacrimele ei.

Ochii? nu-i a§a Dionisochii 1Da, mama!Ace0i ochi!. . . 0 daca i-ai fi vezut tu ace0i

ochi veodata in viata ta, ti s'ar fi parut ca-i re-vezi in fie-care veneta stea a climinetei, in fie-careunda albastrd, Fin fie-care geana de nori. Catera de frumo; acest copil i ce tener a mm-it! fru-mo0 au inmarmurit ocbii lui in negurile gandiriimele, precum ar remäne prin nouri, pe bolta in-tunecoasii, douenumai doue stele vinete. . . S'a-poi il lua in bratele ei, il desmerda, ii saruta.Afara de ochii negri, care erau ai ei, era el intreg,el copilul din portret. Ea il crescif reudar cumse putea altfel iubea ap, de mult! singuraei bucurie intr'o viata fara speranta, fat% viitorPara multumire, ea nu mai avea dared, nici bucuriidecat acele ale copilului ei. Sufletul ei intreg erao reflectare umbroasa i trista a sufletului seu decopil. Ce gandea copilul cu mintea lui naiva, ovorba, un vis, o preocupa zile intregizile intregiputea medita asupra unui cuvent e§it din nebuna-tica sa gura. Dara consumata de lipseea sestinse Mote() zi. In delirul ei, ea trase mann co-pilului ascunse in sin, langa inima, s'o incal-zeascaun simbol al vietei ei intregi I

DPatunce fisionomia, suri3u1 lui capatase aceaumbra dulce de tristeta; care il facea atat de in-teresant i iresistibil pentru bobocii pensionatelor,Dar lui insu0 nici nu-i trecea prin minte, ca peel Par fi putut iubi cinevape el nu-1 iubise ni-meni in lume afara de murna-sacum l'ar mai fiputut iubi pe el, atilt de singnr, atilt de sarac, a-tat de fara viitor I Nu-0 are fie-care om, gandeael, familia sa, amicii, rudele, oamenii sei, ca sa-iiubeascacui ce-i pasa de mine? Cum traesc voin

muri, de nimene plans, de nimene iubit.Luna s'ascunse inteun nor negru spintecat in

§'o

elpi

11

pi

SERMANUL DIONIS. 333

doue rAnduri de lungi fulgere ro0icaga se intu-necA-0 nu se mai v6zU nici umbra din parete aportretului, nici uMbra inalta a lui Dionis. El a-prinse lumina.

S privim acum i la sArAcia iluminata de ra-zele unei luminäri de ski, brigate in &Ill unui don-dir, ce tinea loc de sfe§nic. Ce viziune-0 aici,aici petrecea el vara i earnaEarna de gerul eelamarnic trasnea grinda in odae, cr4cau lemnelepietrele, vëntul lAtra prin gardurile i ramurileninsear fi vroit sA doarma, sä. visezedar gerulCi ingheta pleoapele painjinea ochii. Surtucullui de langa acestea era mai mult urzeala decatbAtatura, ros pe margini, fudul la coate, de rideapare cä i v6ntu1 in urma lui Oamenii cascauironic gura dad il vedeau. . asemene mo-mente in ilungile i triguroasele nopti de earnA,crede cineva, cumca el redus pima la culmea mi-seriei devenea trist? A§a era elementul seu. 0lume intreaga de inchipuiri umoristice ëi umpleaucreerii, care mai de care, mai bizarA 0 mai cu ne-putintiiE1 bAga cle samA, GA gandirile lui adesase transformau in *arj ritmice, in vorbe rimateatunci nu mai resista de-a le scric pe hartie . . .

mai ales garafa goala era in stare de a-1 umplède cugetari melancolice.

Ahl garafa pantecoasa dear de sfesnic mai e bungmucoasa luminare sferaind saul arde

aceaste seracie te inspiracantit bardeBath n'am mai vezut de-un secol, vin n'am mai bent de-o

Un regat pentr'o Mare, s' umplu norii de zepadeCa chimere I . . . Dar de uncle? Sallie de vent fereasta,In pod miaund motaniila curcani veneta-i creasta.

cu pasuri melancolici meditand umble 'n ogradit.

Uhl ce frig... imi yeti suflareasi ceciula cea de oaePe urechi am tras-o sdraven ear de coatenici ca-mi pas&Ca tiganul, care bage degetul prin rara casaDe nevodcu-a mele coate en cern vremea de se'nmoae.

Cum nu aunt un soarec Doamnemkar totusi are blankMi-as menca cartile melenici ce mi-ar pitsa de ger...Mi-ar Ore superbd, dulce o bucata din HomerTin palat borta 'a parete i nevastao icoanit.

Pe pireti cu colb, pe podul cu lungi pänze de painjenRoiese plqnitele roii, de ti-i drag se te-uiti la eletGreu de mindir de paie i apoi din biata-mi pieleNici ce au ce ert mai suge.Inteun roiu mai de un stenjen.

Au esit la promenaditce petrecere gentile,Plosnita ceea-i betrani, cuvios in mere pitsesteCela-i cavaler... e iute... oare stie fratuzeste?...Cea ce 'ncunjure multimea i-o romanticd copild.

Bruhl mi-i frigEate pe mine cum codeste-un negra pureeSe-mi moiu degetul in guream sit-1 prindba las sitracul IPripitsit la vr'o femee, stiu cit ar vede pe draculDare euce-mi pug, miebietul ens 1" la ce se-1 puree?

motanul toarce 'n sobdde blazat ce-iMdi motaneVine. 'n coa se stem de vorhe unice amic i ornicDe-ar fi'n lume-un stat de mite, zeul cit'n el te-as rine vornieCa se stii si tu odate, boieria ce-i, sermane I

Oare ce gändeste hittrul de sa ghem i toarce 'ntr'una?Ce idei se'nsirit duke in maleasca-i fantasie?Vr'o cucoanit cu-albit Mane, cu amoru-i II imbie,Rendez-vous i-a dat in sure, or in pod in givauna?

De-ar fi 'n lume numai inittetot poet as fi? Tot una:Mieunend in ode nalte, tragic miorlaindun Garrick,Zioa tologit in soare piindind cozile de soarecNoaptea 'n pod, cerdac si stresini hemizend duios la luau-

Filosof de-as fisimtirea-mi ar fi vecinic la amantIn prelegeri populare idealele le aper

junimei generoase, domnisoarelor ce scaperLi ark, ci lumen vis eun vis saltedde motan.

Sau ca pope colo'n templul, inchinat fiintei, careDupe, chip s'aseminare a creat matescul neam,

striga: o mealtime! motinime I Vail... HaramDe-al ten suflet moanime, nepostind postal cel mare.

Ahl Sunt pintre voi de-aceia, care nu cred tabla legii,Firea mai presus de fire, mintea niai presus de Ininte,Ce destinul motinimei il desfasuri 'nainteAhl atei, nu tern ei iadul s'a lui Duhurililiecii?

Anathema sitlSiti-1 scuipe on-care motan detreabitNu vedeti ce 'thelepciune e 'n fliptura voastre chiare?0 motani fire de sufletLa sgeriet el v'a dat ghiaraSi la tors v's, dat mustecevreti si-1 pipCii cu laba?

§i§i'n

§i

§i

§i

gi

ei-i

Cii'n

si

li-i

Al

I

834 SERMANUL DIONIS.

ca in clondir se stinge capetelul de luminMMosu le, mergi de te mild, nu vezi cli s'a 'ntunecat?Si visim favori i aur, tu 'n cotlon i eu in pat.De-as puta si dorm incaleaSomn, a gandului odini

0 acopere cu-a ta muti armonie,Vino somnori 110 moarte. Pentru mine e tot una.De-oiu petrece 'nca cu mate si cu pureci i cu lunaOri de nu-- cui ce-i aduce?Poesiesaricie

Dar iii asti sari Dionis era vesel far& sa stiede ce. La cdpitelul de luminare ce sta ingatul garafei cu ochiul ro i bolnav, el deschiseo carte veche legata cu piele i roasa de moliiun manuscript de zodii. El era un ateist super-stitios sunt multi de acestia. Initialeie acesteicarti cu buchi erau scrise ciudat cu cerneala ro-sie ca sangele, caractere slave de o evlavioaskgheboasi, fantasticA aretare. 0 astrologie mai multde origine bizantina, bazati pe sistemul geocen-trist, sistem care admite päna6ntul de centrul ar-chitecturei lumesti i pe om de creature, pentrua anti placere Dumnezeu ar fi racut lumea. Titlulera scris i latineste: architecture cosmice sive as-tronomie geocentricce compedium"invetAtura de-spre a lumei orandueala dumnezeeasca dupre cumtoate pentru pAmént a fi zidite se arata de Calainduratul Dumnezeu de pe grecie pe romanietalcuitA cu adaugire a inriurintei zodiilor asupravietei omenesti. Si cu o dedicatiune: celui intrufiinta sa nemarginit, intre fapturile manurilor saleminunat Dumnezeu spre vecinica lauda afierosita."Tab Idle erau pline de schemele unei sisteme lu-mesti imaginare, pe margini cu portretele lui Platon

Pitagora j cu sentinte grecesti. Doue triunghiuricrucise incunjurate de sentinta. Director cceli vigi-lat noctesque diesque, qui sistit fixas horas terri-gene." Constalatiuni zugravite cu ros, calcule ge-ometrice zidite dupa o inchipuitä i mistica sis-temi in urmA multe talcuiri de visuri, coor-donate alfabetic o carte care nu lase nimicde _ dorit pentru a aprinde niste creeri super-stitiosi , dispusi la o asemenea hrana. La sfir-situl cartii era zugravit Sf. Gheorghie in lupta cubalaurul drag, doamne simbol, ce infatisa ade-vërul nimicind nestiinta. Aurul de pe spata legi-turei de piele se stersese pa alocurea i licurea

pe la altele ca stropit cu peteala. Cu . coatele a-sezate pe masa i cu capul in mani, Dionis des-cifra textul obscur c'un interes deosebit, pana cecapetelelul de lumina incepd a agonize fumegand.Se stinse. El ii apropia scaunul cle fereastrd, pecare o deschise, si la lumina cea palida a lunei,el intorcea foae cu foae uitindu-se la constelati-unile ciudate. Pe o pagina gasi o multime de cer-curi ce se taeau, atat de multe, incat prima unghem de fire ros sau un painjinis zugravit cu sin-ge. Apoi ii ridici ochii, i privl visand in fatacea bland& a lunei ea trecea frumoask dart peun cer limpede, addnc, transparent, prin noud deun fluid de argint, prin stelele mari de aur t opit.Parea cit deasupra mai sunt o mie de cercuri,parea ca presupusa lor fiinta transpare prin al-bastra-i adancime. Cine stie gandi Dionis

dad in cartea aceasta nu e semnul ce-i in starede a te transpune in adandmile sufletesti, in lumicare se formeazA aievea asa cum le doresti, in spatiiiluminate de un albatru splendid, umed i curgëtor.

In fate locuintei lui Dionis se ridica o castalba si frumoasa. Dintr'o fereastra deschisa dincatul de sus, el auzi prin aerul noptii tremu-rand notele dulci ale unui clavir si un tënërtremurator glas de copila adiind o rugaciune wa-nk pare c,A, parfumata, fantastickEl ii inchiseochii ca si viseze in libertate. I se pard a-tund ca e inteun pustin uscat, lung, nisipos casecetA, deasupra cAruia licarea o luni fantas-tica i paid& ca fata unei virgine murinde.E meazd-noapte. Pustiul tace, aerul e mod sinumai suilarea lui e vie, numai ochiul lui e viu,pentru ca sit vada pe un nor ,.de argint, in naltulcerului un anger alb, ingenunchiat, cu manile u-nite, care cAnta o rugaciune divink adancl, tre-muratoare: rugaciunea unei vergine. Intredeschiseochii i vezd prin fereastra arcata i deschisk inmijlocul unui salon stralucit o juna fatA muiataintr'o haina alba, infiorand cu degetele ei subtiri,lungi i dulci clapele unui piano sonor si a-companiand sunetele ware a unor note dumne-zeesci cu glasul ei dulce c moale. Parea cageniul divinului brit, Shakspeare, respirase a-supra pamëntului un nou Anger lunatec, o nouaOfelia. Inchise ear ochii pand, ce recazut in pus-tiul cel lung, palatul alb se confundi cu nourul

Cit

ftint%-mi

0

i

i

SERMANUL DIONIS. 835

=2111.!4:111:111MCC

de argint i juna fata cu angerul in genunchi.Apoi stringend ochii silt si tare, a inecat visulfOu in intuneric n'a mai v6zut nimic ci au-zea desparend ca o suvenire intunecata ruga-ciunea unei vergine. Musica incetase demalt si el cu totul in prada impresiunii sale, ti-nea And ochii strius inchii. Cand se desteptadin reveria sa, fereastra de sus a palatului eradeschisa, in salon intuneric i sticlele ferestreistraluceau ca argintul in alba lumina a lunei. Ae-rul era bland si varatic ear razele lunei petrun-zéncl in camera lui Dionis isbeau fata sa paha, siimpleau sufletu-i plin de lacrimi c'o nespusa me-lancolie. Da" repeta el incet ideea lui fixasub fruntea noastra e lumea acel pustia intins

de ce numai spatiul, de ce nu thupul, trecutul.Privi din nou la painjinisul de linii rosii i li-niile inceparë a se misca. El puse degetul in cen-tral lor o voluptate sufleteasca ii cuprinsemai Arita i se Ora c'aude soptirea acelor mosnegibëtrani, care, pe cand era mic i povesteau intrap de earna, tinendu-1 pe genunchi, povesti fau-tastice despre zine irnbracate in aur i lumina,care duc limpede a lor viata in palate de cristalsi pare c'a fost eri, eri pare ca-si incalcea degetelein barba lor alba i asculta la graiul lor inteleptsi soptitor, la cumintia trecutului, la acele vesti dinbetrani. El mi se mai indoea... de o mama nevëzutael era tras in trecut. Vedea resarind domni inhaine de aur i samur asculta de pe tronurilelor, in invechitele castele, vedea divanul de oa-meni bëtrani, poporul entusiast i crestin, undoindca valurile marii in curtea Domniei dar toateerau And amestecate.

linilie semnului astrologic se miscau cumplit carrpi de jëratic. Tot mai mare si mai mare de-venea painjinul. Unde sa stain? auzi el un glasdin central de j6ratic al cartii Alecsandru cel

14%.4,44..Bunl putu sopti cu glasul apasat, caci bucuria,uimirea, ëi stringea sufletul incet, incet painjiniul cel ros se lärgi, se diafaniza si se pre-facii intr'un cer rumenit de apunerea soarelui. Elera lungit pe o campie cosita, fenul cladit mirosea,cerul de inserare era de asupra-i albastru, limpe-de, adanc, nouri de jëratic i aur umpleau cu osti-rile lor cerul, dealurile erau incarcate cu sarcinide purpurk paserile'n aer, oglinzile riurilor ru-

mene, tremuratorul glas al clopotului implea sarachemand *la vecernie si el? el ce imbräminteciudata 1 0 rasa de siac, un comanac negruin mama lui cartea astrologica. i ce cunoscute-ipareau toate. El nu mai era el. I se parea atatde firesc, ca s'a trezit in aceasta lume. $tia sigurcum ca venise in camp, ca sa citeasca, crcitindadormise Camera obscurk viata cea trecuta aunui om, ce se numea Dionis, ciudat el visaseAh I gandi el cartea mea mi-a facut sotia asta, inurma cetirei ei, am visat atatea lucruri extraordinare.Ce lume straina ce oameni straini, ce limba par-el era a noastra, dar totusi straink alta Ciu-dat! Calugarul Dan se visase mirean cu numeleDionis pare ca se facuse in alte vremi, intrealti oamenil Ciudat! ,,Ah mestere Ruben, zise elzimbind cartea ta inteadever minunata este! ...numai de n'ar ameti mintea, acuma simt eu calu-gärul, ca sufletul calatoreste din veac in veac, acelassuflet numai cä moartea-1 face sa uite ca a mai trait.

Bine zici mestere Ruben, a Egiptenii aveau pedeplin dreptate ea metempsicosa bor. Bine zici,mud in sufletul nostru este timpul i spatiul celnemärginit si nu ne lipseste decal varga magica,de a ne transpune in ori care punct al lor am vol.Traesc sub domnia lui Alexandru-Voda s'am fosttras de-o mana nevëzuta in vremi ascunse in vii-torul suefltului meu. Cati oameni sant intr'un singur om ? Tot atatia cate stele sant cuprinse intr'opicatura de muä sub cerul cel limpede al noptii.$i dac'ai marl acea picatura, sa te poti uita 111adancul ei, Ai reved6 toate raffle de stele ale ce-rului, fie careo lume, fie care cu teri i popoare,fie care cu istoria evilor ei said pe eaun uni-vers intr'o picatura trecèteare. Ce adanc e Evreulacesta" !gandi el in sine despre dascalul Ruben.

El se scula din earba cu cartea cea veche inmana. Departe muntii cu fruntea incununata deco drii, cu poalele pierdute in vai cu isvoare albe.Nouri mari rotunzi i plini pare-ca de vijelie, tre-ceau pe cerul adanc albastru ; prin ei muntii ri-dicau adancuri i coaste'n risipa, stanuri negretrunchete despicau pe ici pe colo negurile i unbrad se inalta singur i detunat pe-un vërf de muntein fata soarelui ce apunea. and soarele intrain nouri, ei parur6 rosii i vineti tiviti cu aurce lumina dinapoia bor. Ingropau in gramezi,

O.

...

gi

336 SERMANUL DIONIS

de arcuri inalte, de spelunci adanci suite una pestealta, lumina cerescului imperat, i numai din candin cand sfa§iindu-se se reversa prin negrele lorruine lacuri de purpurd. Apoi Meet se risipire increti vineti, soarele cadea la vale si pare-ck peTerful bradului singuratecoca o frunte in raze peumeri negri, apoi coborl pintre crengi de park uncuib de rubin intre ramuri, apoi, dupa trunchiulgros arm& dungi rumene pe stanurile muntilor §ifacea ca ei sa-si aprinda jeratecul de argint alfruntilor lor pane, ce se cufunda cu totul dupe,munte, care sta negru si nalt, zugravindu-si in ae-rul albastru marginile lui tivite cu ropta. Inse-reaza incet, stelele mari isvoresc pe albastrele la-nun ale cerului si tremura voluptos in aerul moale

clar al serei i armonia campeneasca ample saracu miile ei de glasuri, toate deosebite si toate con-tribuind la dulcea §i voluptoasa somnoro§ie a lunei.

Prin lumea rumen& de apunerea frumoasa trececalugarul nostru, neludnd parte la fdrmecata starea firei, plin Mica de impresiunile ciudatei sale in-tamplari. De departe se ved turnurile stralucitoareale bisericelor Ia§ilor, casele frumos väruite cu stre-sine vecbi, peste care versa o viorie lumina re-saritoarea lima. El ii grabi pa§ii, pana ce intrain targ. 0 ulita stiiinta, cu case vechi §1 hdrbuite,a caror caturi de sus erau mai largi de cat celede jos, a§a incat jumetatea catului de sus se re-zima pe stalpi de lemn i numai jumetate pe celde jos, cerdacuri inalte inaintite sub sandramalelungi, apäsate, pline de mu§chiu negru-verde; earin cerdacuri §eci betranii vorbind de ale lor ; fe-tele tinere ivesc fetele rumene ca merul prin o-bloanele deschise ale ferestrelor cu gratii, princare vezi oale cu flori galbene ca tie aur, Numaipe id pe colo luna revarsä cate-o dunga lung 0Augusta in umbra ulitei, pe ici pe ado trece cate-un om suerand incet, Meet ulitele adorm, obloa-nele se'nchid, luminarile se sting, paznicii de noaptetree, cu capetele infimdate in mantale abbe, si ca-lugarul nostru trece ea o umbra aspru-zugraviaprin lungile i intunecoasele ulite.

El se opri inaintea unei case, ce se ridica iso.lata in ajlocul unei ogrAzi pustii. Prin crapaturileobloanelor inchise se zarea lumina. Casa era c'unacoperement tuguit trau de peat& micaca ceea cu care se pietrue2,c fantanele i ori-ce

tencueala cazuse de pe ele, incat 'Area o bucatadin ruina unei cetatui. Obloanele erau mult mailargi decat ferestrele cele anguste si la un cerdactinut in aer de stalpi de zid in patru muchi, du-ceau dint'o lature niste scari nalte, care ajuneaula jumetatea intregei inalthui a casei. Nici incopaciu, nici un acaret pe langa casd; ogradacea mare cu iarba ei uscata se'ntindea galbue inin MA i numai o lantana ii misca gemend cum-'Ana ei in vent. El sul iute scarile i bath tarein usa tinzii. In Undä resunare pasi. Cine-i? in-treba nn glas adanc, dar lini§tit. Eu, Dan. Usase deschise i drept in fata lui Dan se ivi un omnalt, cu barba lunga si surd, cu fruntea mare, earpe cre§tet aye Un fes uric, asemenea iarmurcei in-

dove$i. El intinse calugarului mana duse'n odae.In dulapari vechi de lemn simplu erau carti vechilegate in piele, crane de oameni i paseri impa-iete pe politele din parete, un pat 0 o masa pliuecu pergamente i hartii; ear in atmosfera, grea demirosul substantelor inchise in fiole, faclia aruncao lumina turbure, ro§ie, galbena si somnoroasä.

Maistrul Ruben era un bet-an de o antica fru-museta. 0 fruute nalta, plesuva, incretita de gän-did, ochii sun boltii adanc in capul cel intelept

barba lungai care curgea de sub adancii umeriai obrazului pana pe pieptul intotdeauna camplecat, ei da aretarea unui intelept din vechime.Aretarea lui era linisita dar nu blanda; numaiin imprejurul gurei musculoase se vedea o dul-teata amanita, de indoeli. El este un evreu hive-tat, pribegit din Spania in Polonia, unde Anse ne-putend fi inve tutor public, pentru ca remäsesein legea lui, fusese chemat de Domnul Moldoveiea dascal de matematica i filosofie la Academiadin Socola. Calugarul Dan e unul din §colariiAcademiei, ear cu deosebire al maistrului Ruben,care-i impartase§te toate indoelele, dar i toatedoscoperirile lui tainuite. Inteleptul evreu se uitacu oare-care curiositate la fata visatoare a luiDan. Ei ?

Pe deplin asa cum mi-ai spus-o, dascalezise Dan azi stint incredintat, ca vremea ne-marginitä este *turd a nemuritorulni nostru su-fiet. Am trait in viitor. Iti spun acuma am doioameni cu totului deosebiti in mine unul, calu-garul Dan, care vorbe§te cu tine 0 trae§te in yre,

paietii

§i-1

§i

si

SERMANUL DIONIS. 337

mile domniei lui Alexandru Vodh, altul cu alt nu-tine, traind peste cinci sute de ani de acum inainte.

In sir respunde Ruben poti sh, te pai inviata tuturor insilor, care au pricinuit fiinta taa tuturor, a diror flinth vei pricinui-o tu. De a-ceea oamerili au o simtire intunecath pentru pas'trarea i marirea neamului Mr. Sant tot ei, ceicare renasc in stranepoti.... Si asta-i deosebireaintre D-zeu i om. Omul are'n el numai ir, fiintaaltor oameni viitori i trecuti, D-zeu le are deo-data toate neamurile ce or veni i ce au trecut ;omul cuprinde un loc in vreme. D-zeu e vremeainSài cu tot, ce se'nthmpla'n ea, dar vremea laun loc, asemenea unui isvor, a child ape se in-tore in el insusi, ori asemenea rotii, ce deodath,cuprinde toate spitele, ce se'ntorc vecinic. i su-fletul nostru are vecinicie'n sine dar numai bu-cath cu bucata. Inchipueste-ti eh pe o roath mis-cata'u loc s'ar lipi un fir de colb. Acest fir vatrece, prin toate locurile prin care trece roata in-invertindu-se, dar numai in sir, pe chnd roatachiar in aceeasi cliph e in toate locurile cuprinsede ea,

Sunt incredintat daschle, in privinta vremei,dar nemarginitea spatiul ?

Tot ca vremea, bucatii cu bucath poti fi inori ce Mc dorit, pe care n'o poti parasi neimplu-

eh in puterea unei legi : Nu este spatiudesert. Dar este ura mijloc pentru a scapa de a-ceastA greutate... o greutate impush de trecetorulcorp omenesc. Ai vezut, ch in om e un sir ne-nesfirsit de oameni. Din acest sir lash pe unulsa-ti tie locul, pe chth vreme vei lipsi din el. Seintelege, ch acesta nu va pute fi intreg, caei in-treg flind, ti-ar nega esistenta ta. In faptA Anseomul cel vecinic, din care resar tot sirul de oa-meni trecetori, il are fie care laugh sine, in ori cemoment ii vezi, de si nu-1 poti prinde cu mina

este umbra ta. Pe o vreme ye puteti schimbafirile tu poti sit dal umbrei tale toath firea tatrecetoare de azi, ea-ti (hi tie firea ei cea veci-nick i ca umbra inzestratii cu vecinicie, capetichiar o bucath din atotputernicia mi Dumnezeu,vointele ti se realizeazi dupii gandirea ta se'n-telege implinind formulele, cad forumlele sunt veci-nice, ca cuvintele lui Dumnezeu, pe care el le-a

rostit la facerea lumei, formule, pe care le aiMate scrise in cartea ce ti-am impruumtat-o.

Mestere Ruben, care dud voiu ajunge sh pri-cep adancimea ta ?

Adhncimea mea tu o ai in tine, numai Michnedescoperith. Crezi, &al pricepe ceea ce zic, dachn'ai fi de firea mea ? Crezi ch te-as fi ales de dis-cipul al meu, de nu te stiam vrednic i adanc ?Tu esti ca o vicar:A, in care sunt inchise toate can-thrile, numai ele trebuesc trezite de-o Juana' rah-eastrh, i aim ce te va trezi inhuntrulsine en.

Dach in aceasta sail a incerca sh me ducintr'un spatiu zidit cu totul duph voea inea ...?

Vei pute-o chci il al in tine, in sufletulten nemuritori nesfirsit in adhncirea lui. Pe fila aseptea a cartii stau toate formulele ce-ti trebuescpentru asta. Si tot la a septea fila vei afla cetrebue sh fad mai departe. Se'ntelege cit atuncitrebue sh ne despartim pentru totdeauna ; cad inspatii dorite, zioa va fi secol i chnd te vei in-toarce nu vei mai ghsi pe Ruben, ci un alt om,analog en mine, pe care Anse usor II vei gasinumai poate el nu te va cunoaste, poate va fi

pierdut tainele invethturei lui i va fi om ca totioamenii.

Invetaturi nu-ti mai dau, caci e de prisos ;candumbra ta ca umbra And va incepe a vorbi, ea vafi atotstiutoare va spune, ce trebue sit faci ;

cand te vei muta tu in firea ei, atunci vei fi tuatotstiutor si in ori ce cas nu mai ai nevoie demine. Dar vei fi bhgat de sama o imprejurare:cartea mea cetind-o in sir remane neMteleash...dar oH de unde-i incepe, resfoind tot la a septeafilk o limpezime dumnezeeasch e in fie-care sir.Aceasta e o tainh, pe care nici eu n'o pricep,se zice, cit unui om incredintat despre fibita luiDumnezeu nici nu-i poate veni in minte cugetulascuns in aceasta ciudath numerritoare. In zadarti-i intreba si umbra ... ea nu stie nimic despreaceasth taint. Se zice : eh Diavolului inainte deWere i-ar fi plesnit in minte aceasta obscurh ideesi de atuncea a chzut. De tiar veni in minte sastii, se risipesc toate d'imprejuru-ti, timp i spatiufug din sufletul tett i remiti asemenea unei crengiuscate, din care vremea asemene a fugit. Ne-stiind eu singur aceastA taink caci ci in am spus,

44

IA1 tii,

ten,

...

li

33' SERMANUI

nici nu sant in stare sh-mi treach prin minte, nici7111 te pot sfatui in aceasta privire.

Ruben ii netezi incet barba i o adanca intris-tare era scrish pe fata lui betränaDan ei sarutii mana. Nu erau sit se desparta pen-tnt totdeauna ? Ruben rupse cu degetele mucul cii-zut al luminarei si se ve.zil in lumina vie, ca ochii luierau plini de lacrimi. Amendoi se scular 0 Dans'aruncA la graul lui plang6nd ca Ufl fiu, ee n'aresa mai vada pe tan]. seu.

Dar indata ce esi Dan, indata ce coborise sca-rile cu cartea subsuori i ridicand cu maim, lungapoalh a rasei de siac.. . casa se prefacü inteopesterh cu paretii negri ca cerneala, luminerea deeeara, intr'un carbune plutitor in aer, chrtile in

besici maxi de stecla la gurh legate cu pergament,in mijlocul carora tremurau intr'un fluid lumindssi vionin draci mici spanzurati de coarne, care zu-pdeau din picioruse. Ruben insusi se sbirci, barba-ideveul latoasa furculite ca doue barbi de tap,ochii ei luceau ca jeratic, nasul i se strimba si seusca, ea un ciotur de copac i scarpinandu-se incapul laps i cornut i icepit a ride hid si strim-

bandu-se hihi ! zise anch un suflet nimicit cutotul !Dracii se strimbau rizind in besicele lor

0 se dAdeau peste cap, ear Satana ii intinse pi-cioarele lui de cal, resufland din greu.

Mult a trebuit pan Pam prins in lat pe acestcalugar evlavios, dar in sfirsit. . . hihi...totusi ... are sa,-1 nimiceasca bëtranul meu dusman.I-am spus, ch nu-i poate veni in minte gindireathinuita de numeratoarea cartii?.. . trebul sa-i vie

trebui sh-i vie .. . Mie de ce mi-a venit ? Pen-tru c'a trebuit sa-mi vie !

Dan trecea iute printeo parte de oras, in carecuea boerimea. Curtile albe ca argintul, cu cer-

dacuri i schri a caror scanduri curate 0 ceruitesclipeau in lunh, pierdute in mijlocul unor pomete,pe marginea ulitei de asupra zaplazurilor aternaucate-o jumetate din ramurile arborilor gradinelor...siruri de nuci cit frunze late, guthi i ciresi... peiii pe eolo se zarea prim verdele intuneric al gra-dinelor, chte o zt:re galbemi pniii obloanele inchise

. . El mergea ma pede . . . numai din chnd in childtrecea pe linga el cate-un tene'r cavaler cu eh-

caciula turchneasca, infasurat in mantaoa, a careipoala din &mit se ridica de abia, pe care-si lasa

mana . pe alte locuri vedea pe cavaleri sarindgardurile i petrunzend pnin gradine panh pe subv'o fereasta, care se deschidea apoi iii fata lunei,lhsand sh se iveasca veo umbra alba, care-si plecacapul teller peste cercevele la umbra de sub fe-reasta. In alt loc unul achtat de gratii facea studiifloristice unindu-si buzele cu ale celei fiinte, care-siscosese capul prin gratii. Numai pe 1C1 pe coloauzea chnii uthind la luna, paznicii de noapte,care strigau, ori grupe de cavaleri, care veneaude la vr'o petrecere nocturnii. Ei rupeau frunzedin crengile aternate si le aruncau in urma calu-garultri sphn i palid. . . Stele phzeau taria, lunatreed, ca un scut de argint prin intunericul nouri-lot 11 aer era aur i 'n gradine miros s'o umbriadanc-viorie, rupth de dungi de lumina alba, caretrecea prim mreje de kmze, ca prin strecuritoiide lumina.El ajunse a cash. El sedea intr'o chiliuth din. ca-

sele unui boeriu mare. Incet treca prin cerdaculcel lung, deasupra chruia stresinele esite erau sus-pendate de stalpi trecfi ca o umbra si childintra in chilia lui, resuflh lung. Nu era sa intro-prinda un lucru estraordinar?Intunericul ingreuiatcu miros de resina a chiliei lui era pampanumai de punctul ros al unei candele, care ardeape o policioara inchrcata cu busuioc uscat i florlde sub icoana imbracatit cu argint a Mantuitorului.Un greer rignsit canta in sobh. El vprinse o lamphneagra, impluta cu untdelemn; lumina ei fumegapalpaind. Incet, incet ochiul luminei se rosi... else asezii, la masa. . . deschise cartea cea veche CU

buchile neclare i cu inteles intunecat. Tacerea eatat de mare incat pare ca nude gandirea, mi-rosul, cresterea chiar a unei garofe rosii si fru-moase, ce crestea intr'o oalii intre perdelele fe-restei lui. Privea in paretele afumat la =bra saproprie, mare 0 fantastica. Lampa falfhia lunga,ea si cand ar fi vrut s'ajungh tavanul, ear umbra

ca o mreaja neagrh cu nasul lungit, cu ca-ciula lasata pe ochi, parea ca incepuse o vorhireintima cu el. Pare& c'o antreaba cagetand... phreacit ea-i r6spunde in cugetiri desirate... nn dialog

cu toate astea dach voea sh cuprindh realitatealui, nu era cleat un dialog al cugetarilor lui pro-prii, el cu sine insui. Ciudat Aceasta desphrtire

individualitatii lui se fhca isvorul unei cugetari

DIONIS.

1110111110112112=Me===

i inteleapta.

totusi

.

albi...

lui .

0

I

a

si'n

SERMANUL DI011IS. 38o

ciudate. El that, aspru 0 lung umbra sa. .. ea su-perata de aceasta cautatura, prinse ineet, incet cou-ture pe parete i deveni clara, ca un vechiu por-tret zugravit in oloiu. El clipl cu ochiiea rede-venise umbra simple..

E un moment mare, sa m euget mai anteigandi eldorit-am de catid sunt ceva pentru mine?numai pentru mine ?. . Nu. Din rugaciunde meleam lasat-o vreodata pe ea ? din gaudirea mealipsit ea? Maria ? 0 nulDe cate ori am dorit vectputere estraordinara, numai pentru ea am dorit.Oh! s'o due Mr' un pustin, unde sa nu fieitimeninimeni decat eu 0 ea cobor steleleeerului in intinderea áIbA1 ca sa semene cu ostiride flori de aur i de argint; sa sadesc dumbrivide dafin cu intunecoase carari, cu lacuri albastre

limpezi ea lacrima ; ea sit alerge prin cararile.11inaite, prefacendu-se a fugl de amorul meu i eu'o urmaresc... Nut fa'ra ea ar fi raiul pustiu.Si 'eine era ea, Maria ?Era fiica spatarului Tudor Mestpaoan, un anger

blond ca o lacrima de aur, mladioasä ca un crinde cear,a, cu ochi Albastri i cuviosi precum albas-tm i cuvios e adancul cerului i divina sa eter-nitate. Ades ea privise din cartea de inchinacitmela fata adancita 0 panda a cMugarui; o vezuse elades regrind o floare in fereastä si in noptieu lurtti el ii lepäda rasa 0-0 punea mantie deeavaler, in care veghea sub sticlitoarele-i feresteliana ce se desthideau, paua ce se ivea fetisoaraei palida. ne veghiere 0 de amor, liana ce razeleoehilor ei, alunecau adene in echii bii cei negri.Cate-va vorbe, o Wingete de mini i disparea earin parfumatul ei etac, implend noptile cu duleineuitate visuri. Acuma se gandi asemene la ea.

Lamp sa falfaea mai fantastic, literele betraneale cartii capatau inttles 0 se introduceau in vi-suri 0'n cugete, ce-i impleau capul fare, de vointa,umbra lui inceph ear a priude ontureluunei icoanein oloiu cu fruntea nalta, palida, plesuva, cu buzevinete, cu perul de cateva fire sure, cu privireafixa i profunda, pe care 41-0 tintl lung morit cartiideschise inaintea lui Dan. Umbra lui ei soptea in.ganduri lungi tocmai ceea ce voea el sa i se res-pundit.

Tu stiicugetit umbra 0 el ei auzea cugetarilestii bine ca sufletul teu din inceputul lumei

pana acuma a facut lunga calatorie pnin mil decorpuri, din care azi n'a mai remas dPeat praf. Elsingur n'o stie, pentruca de elite ori s'a intrupatdin non, de atatea o-ri a bent din apa fara gust

nitatoare a Letei; i nimeni nu l'a insotit in ui-tita lui calatorie deal eu umbra corpurilor, incare a trait el, umbra ta cu fie care ducere lamoment, cu fie care nqtere am stat langa ;

am stat la leaganul, voin sta la mormentul ten.Sufletul tett, fara ca azi sa 0-o aduca aminte a fostodata in pieptul lui Zoroastru. care facea, ca stelelese, se mute din loc cu adancul grain 0 socotealacontinata a cifrelor lui. Acea carte a lui Zoroas-tru, care cuprinde toate tainele stiintei lui, stitdeschisa inaintea ta. Veacuri au stat s'o deslege0 Watt putut pe deplin, numai eu pot s'o desleg,pentruca vorbeam din parete ea Zoroastru, CUMvorbesc astazi cu tine.

Dan veza clar despartirea fiintei lui intr'o parteeterna si una trecetoare. Cartea lui Zoroastru eraproprietatea lui dreapta. El intoarse septe foiumbra prinse conturele untd bas-relief, mai in-toarse dud §epte i umbra se desprinse incet, eadintr'un cadru, sari jos de pe parete si sta dia-fana i zimbitoare rostiud limpede i respectuos :Dina sara !Lampa cii fiacara ei ro0e sta intreDan 0 umbra inchegata.

Si" urmam zise umbra torcend mai departefirul gandirii sale, gandiri, pe care Dan le auzea,ca i dud ar fi fost propriile lui cngetari, A-propriindu-ti prin vraja flinta mea i dandu-mimie pe a ta, eu voiu deveni om de rand, uitandcu desaversire trecutul meu; ear tu vei devenl camine, etern, atotstiutor 1 cu ajutorul cartii atot-puternie. Tu me lai pe mine in imprejurarile tale,en umbra intrupata a iubitei tale cii amicii téi ;nie condamni sa-mi uit visionara mea fiinta: eartu intreprinzi o calatorie cu iubita ta cu tot, inod ce spatiu al lumei ti-ar place ... in luna depilda. Acolo vei tral un secul i i se va pare ozi. Bapoti sa iei i pamentul cu tine, lira ea ,51te supere. 11 prefaci intr'un margaritar cu touta

anini de salba iubitei tale; 0 crede-me ca tiemii de mfi de ori mai mici, numai proportiiletre ei sa remae aceleasi, oamenii s'or erode apde mari ca azi. Timpul lor? 0 ora din vinta tsva fi un veac`pentru ei. Clipele vor fi decenii i 'a

sa

din-

...

ei

si

ei

ele

al

si-I

840 sEnmAna, DIONIS.

aceste clipe se vor face resboae, se vor incoronaregi, se vor sting e si se vor naste popoare, insfirsit toate prostiile de azi se vor intampla s'a-tunci, se'ntelege ca'n diminuare analoga, a(Asolut

ansë acelas lucru.Bine, zise Dan apucand mana cea rece

diafana a umbrei te indemn ans6 a scrie me-moriul vietei tale, ca sa-1 gäsesc, dud voiu re-veni pe pament i sA-1 recetesc. Ta al o judecatitrece i ye-i sti sa-mi descrii toga natura visio-nara i inselatoare a lucrurior lumesti; de la floa-rea ce cif naiyitate minte prin haina ei stralucita,ca e ferice in launtrul gingaselor sale organe, IA-EA la omul, ce acopere cu vorbe mad, cu o ipo-crisie veciuica, care tine cat istoria omenirei, acelsimbure negru i rëu, care-i radecina adevörata avietei si a faptelor sale egoismul seu. Vei vedecum ne se minte in scoala, in biserica, in sfat, cai ntram intr'o lume de dreptate, de iubire, de sfin-tenie, pentru a vede cAnd murim, c'a fost o lumede nedreptate, de tut. Ah! cine ar mai vresa traeasca, child i s'ar spune de mic and in locde povesti, adeverata stare de lucruri, in care vaint a?

Chemarea unui filosof? zise umbra surizéndcu amaraciune foarte bine! Ceea ce zici tu, imihotareste soarta. Imi voiu apriude lampa s'oiu(luta oanieni. Memoriile vietei mele le vei gasiin saltarul acestei mese, and te vei intoarce. Eusingur voiu fi mort i ingropat cand vei reveni tu,caci oarele vietei tale vor fi sir de ani intregi pen-tru pament. Intoarce and septe foi si tine-me de"liana! Ce simti ?

Shut bratele mele perind in aer i cu toateastea capatand puteri uriase; simt, cum deslipin-du-se atomele greoae ale creerilor mei, miuteamea devine clad, ca o bucata de soare.

Eu, zise umbra incet simt intunecandu-seperind constiinta eternitatii mele; simt, ingre-

uindu-se ca sub plumb cugetarile mele ... Maiintoarce septe foi i metarmofoga reciprod va fidesitvirsita.

Dan intoarse foile, soptI si umbra deveni om.Omul semena cu el si se uita sparios i uitit laDan, fixandu-1 ca pe o umbra, cii buzele tremu-ande i cu pasi sovaitori. Dan era o umbra lu-inineasa. El ridica bratul lung i puternic in a-

er. Dormi zise poruncitor. Orologiul sbarnal r-gusit o oara umbra intrupata in om caza camoarta pe pat. Ear Dan ii lua lunga sa mantade-a mere, stinse lampa, pe verful degetelor treatpnin tinda i cand esi afara inchise usa dupa sine siincepà a merge incet, incet in lumina lunei pestradele largi ale orasulni, cu ferestrele i portileinchise, cu ziduri albe i galbinite de luna, cu per-delele lasate, cu cate un pazitor de noapte, cumusteti infundate in gulerul i gluga mantaleic'o prajina subsuori; in fine o Iinite somnoroasa,un aer cald de vara, luna stralucita, stele de aurce-0 inchideau Ileoapele spre a le deschide ear,un cer albastru ,si fad nori, case inalte a carorstresini de olane se uitau in luna eata tabloul!Pasurile Jul de umbra nu se auzeau pe stradase infittosa infundat in manta, cu palaria pesteochi, i mergea astfel pe luminatele strade, faraca luna sa-i fact vr'o umbd pe ziduri, caci pe-alui o lasase acasa, astfel incat el insusi nu-si pa-rea a fi decat o umbra nepriceputa, ce fugea pemurii caselor insirate in rand. Casa din capetululitei era galbena, cu feresti poleite de lima cu per-dele albe. El batA incet fereastra.

Tu esti? Respunse o Yoce draga molaticaEu... deschide fereastra ... nu e nimeni p6

strade, nu te poate Yea nimeni, i apoi chiar dete-ar vede .

Fereastra se deschise 'ncet, pardeaua se deteintr'o parte si didtre cretii ei apari frumos si pa-lid capul blond al unui Anger. Luna-i cadea dreptin fata, incat ochii ei albastrii straluceau mai tare,

clipeau ea loviti de o razii de soare. Sub albahaina de noapte de la gat in jos se tradau boulreii sinilor i manutele i bratele ei albe, i goalepan in umeri se 'ntinsere spre densul ett le inun-da cu sarutari. Un moment si el sari prim ferea-stra, ëi cuprinse gatul ei gol, apoi 6i Ina fata inmani i o sarutit cu data ardoare, o strinse cuatata foc, Meat 6i 'Area c'a sa-i bee viata toatadin gura ei.

(Va urma.)

M. Eminescu.

I

si

i

.

si

gi

--

ti

FLORITA DIN CODRU. 341

FLORITA DIN COMPOVESTE.

A fost, ce a fost; daca n'ar fi forst, nici nus'ar povesti

In mijlocul codrilor, Ring drumul cel ma-re, Mug drumul cel de tart, pe uncle umblit§i trece imphatul cu voinicii sei, era odi-nioart o crismii la crisma acea era o cris-maritt ; crismiirita avea o fatt, §i pre fatt ochema Florita. Fata asta nu era Anse' fiicacrismAritei, §i cri§mtrita nu era mama fetei:fata era fat& &rt. pArinti, §i crismArita mai-d, de suflet a fetei Cine s fi fostpAriintii fetei, chiar nici cei mai betrtni

mai eu sfat oameni nu pot s'o spina:asta nime n'a putut s'o inteleagt . . . . In-

tr'o bunt dimineatl 'cri§marul s'a dus duptlemne la pitdure, . . §i . eaca ce sLt vezi ?

pe o poeana limpede §i plint de flori a aflato fetitt, ce se juca cu ni§te pui de cAprioart.Cum, and §i de unde s fi ajuns copilita

asta priu codru, aceea miute pam6nteasci

nu poate s'o priceapt. Doar a crescutea §i florile din Nionènt ; doar a cAzut ca §istelele din cer, sau s'a preftcut cumva,

pe nepricepute, din vèzduhul curat. Destul

cmn c'atitta era de frumoast fetita asta, in-

cAt de-ar fi foit BA fie din om, ar fi trebuitsit fie cel putin fatt de imp6rat. Cine

§tie ? oare in impërat ce domne§te in as-cuns prin adancul codrilor.

Cri§marul ltsat de lemue, a luat fata

in brate, a dus-o acast, si de aici inainte alost fata de suflet a lui §i a crismtritei.

Asa a crescut apoi fata la crisma. In toad,zioa se fAcea mai mare, si cu at se faceamai mare, cu atAta mai frumoast la fatt,mai plAcutt ia filpturt §i mai dulce §i mai

inteleaptii, la vorbt. Pentru aceea oamenii onumeau Floare, Floarei cea frumoast dela crisma din codru.

Nu numai Fiorito, ci si maict-sa, cri§mt-rita, era Ans6 frumoast. CrismArita nu eraAns6 a§a frumoast ea §i Florita, §i Floritaaltfel cart, nu ca si crisp:Arita. Cris,mt-

rita era frumoast ca §i pant de ptun ;Florita era frumoast ca §i o floare, ce cre-§te ascuns in umbra tufelor. Cri§mArita era

frumoast, incitt nime nu se putea rabda ca sitnu vorbeascA cu ea, si Mule nu cuteza ca stpriveaset la ea ; Florita era frumoast, incal'lime nu se putea rtbda ca sit nu priveasct laea si nime nu cuteza ca Sit vorbeaset cuea. CrismArita attta era de frumoast, inettdact-i vedeai fata oglinzitt, in fata vinului,

ti se pArea, cumct vinul e mai tare §i maiinfocat; Florita attta era de kumoast, incttdact-i .vedeai fata oglinzitt in fata vinului, tise 'Area, mune& vinul e mai dulce §i mai

moale.

A fost niers dart vestea in lume §i 'n tart,cunict la cri§ma din codru se bea vinul cel

mai bun, crismArita din codru e cea mai fru-moast crismaritt din tart, §i camel Floarearodrilor e cea mai frumoast fat& din lume.Cati drumeti treceau prin tart, toti se opreaula cri§ma din codru : gustau un strop de Tin,vorbeau o vorbt cu crismArita §i aruncau oprivire la Florita, §i apoi, trieaupe lume, vinul cel bun, vorba cea dulce

fats, cea frumoast nu le esea din minte.Inteo zi de dimineatl trece vestea din gu-

:

.

cat

si

s'a

1)

342 FLORITA DIN CODRU.

ra 'n gura pang ce ajunge la crisma din co-dru, cumca peste ziug, are se, tread impera-tul, pe aici pe langa crisma, cu voinici, cu

curte si cu mare lucru si treaba, . .. precumtree adeca impel-4H. Crismarita .. .. Acu-

ma stim noi, cum sunt muerile 1 dit 'ndreapta, de, 'n stanga, sparge, sterge, curt-leste !" s'a chitit, s'a pieptanat ... cumfac adeca muerile, canal nu e caltotdeauna.Din zori de zi pane, in pranzul cel mare nus'a mai miscat de la cautatoare : tot s'a sucitsi desucit, pane, cand nici ea singura nu stiace are se, mai face,. Cand se sin* galcum se cade, ea se puse inaintea cautatoarei,privi indelungat §i cu drag la fate, sa, §i a-poi grid:

Frumoasa sunt, oglinda ?"Frumoasa zeu, respunse cautatoarea, pe

de o suta §i pe de o mie de ori e Anse maifrumoase, Florita, pentru ca ea are fata ca

zorile diminetei, ochi ca §i campul cerului §itrup ca raza soarelui."

Crismerita nu mai asculte, nici o vorba, ciesl. afara, isbl usa, intra 'n crisma si se pusecu vorba aspre, §i neimpacata la Florita : canu e buna, ca e proasta, ca e lene§a ca

e toate, numai asa nu, precum ar trebui safie. Dupe, ce i s'a facut apoi destul de vorbe,

a dat porunca aspra ca Florita de aici ina-inte in toga ziva se, se scoale des :de dimi-neata, sa mature casa, crisma, curtea ; sa,

spele toate vasele, sa taie lemne, A fadfoc, sa fearbit mancare, ... si eara§i sit ma-ture, sa spele, se, tae lemne, sa face, foe §i

mancare pane, ce s'a face noapte; eara da-cit s'a facut noapte, sa, se sue in podul casei,Ali coboare un sac de grem necernut, si s'a-leagl gunoiul din el ca numai sementele cu-

rate sa remana ; numai dupa ce a sfirsit toateaceste lucruri ei era ertat ca sa se culce §isa doarma pe trei sanduri de goron.

Imperatul veni, guste, o picatura de vin,gra' o vorba cu crismarita cea frumoasit,

mearse mai departe in cale.Florita .. . sermana de Florita! ea trei

luni, trei septemani si trei zile trase'n juguleel aspru, fart se graeasca o vorba, arilse, plang o lacrima, fare, sa'neete a-si dinta,

clintecele vesele ... §i. pe cat muncea maimult, pe atata ti se parea mai rumene, la fata,mai vie la privire, si mai harnica §i mai

sprintent si mai dragostoasa.Peste trei luni, trei septemani §i trei zile

earasi sosl vestea, cumce, imperatul era sa

treact cu voinicii pe Mug& crisme, ... Cris-smarita se gati anca mai cu tortoiu cleat incel de'ntei rand, si and se simtl gatita ea-rasi intreba de cautatoare :

Frumoasa sunt, oglinda?"Frumoasa zeu ! respunse dutatoarea,

dar pe de o suta §i pe de o mie de ori emai frumoasa Florita, pentru ca ea are fataca merul, ochi ca §i caprioara §i. trup ca §icrinisorii."

Ce vorbe a zis, ce vorbe n'a zis crisma,-

rita catra Florita, aceea nici n'o mai spun: §tieacuma fie care, cumci zeu! muerile n'aleg lavorbe, cand le-a trecut de glumii.... Vai §iamar d'acela, care'n lume n'a avut parte debine, care n'are maid, n'are thick n'are frati,n'are surori, ci sta asa singur ca §i frunzaacatata d'un painjen..... Bag sama asa e data,ca unul se, string §i altul se, fang.

Crismarita, in supararea ei cea mare, po-runcl ca Florica de aici inainte sa nu mai east

la fata soarelui, ci de aici inainte, tot in piy-

=1.31121,=.3

FORITA DIN contr. 343

bita cea mare din fundul gradinei sti mun-teasel. Lasa apoi ea sit fad, un resboiu, cumnici inainte de-aceea nici dup'aceea fost al-tul : numai suveica 1) era atata de mare, in

citt voinic trebuea sa, fie acela, care sa ti-oridice de la pamOnt. Cum au trebuit apoisa fie celelalte ! Pe acest resboiu a trebuit a-poi sa tese Florita, pe toatit zioa noue cotiin lung, o pang, in care urzeala era din fireincat nu le vedeai cu ochii, ear nAsadeala dinfunii, pre care nici cele mai selbatice flare nule-ar fi putut rumpe, §i apoi sit tese, lucidMei nilsadeala sa nu se vada prin urzealk niciin urzeala sit nu se fad, crimpita. 2) Dad,Florita 0-a facut lucrul, ea are sa capete obucittica de pane, faun jumgtate din parme,jum6tate din cenusa,§i un ulcior de apa do-cita la soare.

Imphatul a venit, §i-a gustat picittura devin, §i-a grgit vorba catrit crismarita cea &u-nmask si 0-a facut calea mai departe.

Florita noue luni, noue Optgmani i nouezile a muncit sermana de Florita in intune-ric, ascunsii, sub pii,mnt, i chinuita, i flit-

manzita, i batjocorita, ca vai i amar de ea! ..Peste noue hmi, noue Optëmani i noue

zile, acuma de-a treia oard, earasi sosi vestea,eumeit impèratul va sa tread, pe Ring cri§ma,cum inainte de asta n'a trecut and, adecit cmmare - lucru i treabk l cu multaEra ca astit data, nu numai coVitele, ci 0 co-zile §i coamele cailor s& fie aurite . §i fel

1)

2)

Suveica" se numeste instrumentul cu ajutorul cA-ruia nd.sdclectla," adeca firul tesut, se trage prinurzectid," &WA firele lungi, in care Be tese.Crimpite este termenul pentru incurcarea firelor.Acea femee tese bine: care nu roade," adecA rumpesi leagi nod" in pAnzA; care ,,bate des", meat fi-rele crucise nu se deosebesc, ci sunt dese unul lAngiahul.

de fel de lucruri, de care inainte de asta nicinu s'a vorbit . . . Era adeca sit fie lucru mare§i imphatesc ! . . . Se zicea cum c'acumavine 0 feciorul impëratului, un voinic, . . . voi-

nic, ca i un fecior de impërat.Crismarita . . . trei zile si trei nopti ea n'a

stat in loc . In zorile de-atreia ziul crisrnaera mai curata cleat gheocelul, i cri§marita

mai chilita 0 mai hoscocorata cleat cea fostea insa§i cand.-va. i apoi a§a cum era, sepuse, acuma de-atreia oark inaintea chutatoarei.

,Frumoasi sunt, oglindi?"Frumoasa zeulgral cautittoarea,dar pe

de-o suta i de-o mie de ofi e mai frumoasaFlorita, pentru ca ea are fata ca i fagurele

topit, ochi ca §i nevasta unui imphat §i trapca i rousoara de pe fiori."

Crismarita nu mai zise nici o vorbit, i§i

inghiti mania, 0, plina de ganduri amare side necaz neste'mpërat, se a§Aza pe prispa de-naintea easei pentru ca s'a§tepte i sa vazasosirea imphatului.

Eaca intr'un tarziu, cam pe cand sta soa-rele la pranzul cel mit, se ve"zu din indepar-tare, ca vine, ca s'apropie, e'acus s'ajungacevaca i un nor stralucit.

Venea impOratul cu voinicii i cu feciorulseu, venea ans6, incat copitele cailor nici nufaceau colb i pulbere, ci numai a§a. . . din

stralucitul aurului celui mult simteai, cumca

acu§ va sa fie aici . . . Cand crismitritaoamenii, ce stau de vorba inaintea casei, ye-zure, cumca de aici inainte nu e gluma i ris,ci chiar va sa fie ceva, ei cm totii se scular6in picioare 0 facureadeck cum fac oa-menii de treabk cand are sa fie lucru en cruste§i mare . . . Poti §ti acuma ce e aceea, cand

vine chiar impCratul cm oamenii si cu feciorul

n'a

c socotealit....

c

ci

844 FLORITA DIN CODRU..

ski! Crism Arita i§i tocmi cAtrinta, se scu-

tura de colb si se supse la buze ; oamenii iiluare phlAriile din cap si se netezire la per . .

Earl Florita toca din resboiu.Abea fusere gAtiti,pAnA ce sosi si imp&

ratul si navAli cu ceata cea strAlucitA asupracri§mei.Imperatul, feciorul cel de imperat sivoinicii cei mandrl se coborire toti cu totii depe cai, zisere bung zioa", §i. beure yin de

cela bun . . . . Dup5., ce si-au beut yinul §isi-au zis vorbele, incAlecare apoi si se du-sere AncA mai ritpede, dealt cum au fost ye-nit De Florita Dime n'a intrebat,

nime nu s'a ingrijit . Numai feciorului de

mperat i se pArea cumca. nu_ e, precum ar

trebui sit fie : cumcA yinul nu e ea lauda,

alma crismarita na e ca vestea . Ce sA

faci Anse ?.. i el isi dete pinteni la cal sise rApezl mai departe cu ceata cea

DupA ce imperatul, voinicii si feciorul de

impel-at s'au fost depArtat, crismArita cheml la,

sine pe baba Boa*, o Yrajitoare vestitA, careera atAta de betrAnA, incht tinea minte, dudcodrii erau ca earba, muntii ca musunoiulvitile ca si creteturile la ea pe fatA . atAt

de betrAnA era Boanta, §i de and trilesteu'a fAcut alta decht vritji, §i alte lucruri as-cunse §i nepricepute . . . Acuma era vorbaca sa faca ce ya face cu sermana de Florita.

DupA multC yorba, §i indelungatit sfiltuire

crismarita se intelese eu Boanta, ca asta sitlege pe Florita la ochi, s'o duel in codru,

scoatit ochii §i s'o lase acolo ca s'o mg-nAnce fiarele §i alte grozavenii de acelea dinpAdure §i de prin guduroaele intunecoase.

Mult sfat nu s'a fAcut dupa. aceea. Boa*merse in pivnita, leg pe Florita la ochi,

§i fAca precum i fost zis.

CAnd ele ajunse in aditncul codrului, pe

mule fiinta omeneascA n'a calcat de cAnd e

lumea, Boan.ta scoase cutitul cel mare, des-legas, legAtoarea cea neagrA de pe ochii Flo-ritei §i fiica ca sA-§i facA treaba . Abia privi

Anse la Florita in fatA §i in ochi, ea sciipit

cutitul din mitnit, §i stete uimitA §i increme-

nitlcum stA omul cAnd mare lucru i se punein cale... Multi ani a trait §i multil. lumeAmblat baba Boanta : pe Florita n'a vezut-oAnse decAt odatA . De frumoasA, ce-o Yedea

pArea cumcA nici n'o yea, ci numai §i-o gAn-

de§te . Florita. . . sta §i ea uimitA de ce

yea : ea,sermana ! nu §tiea, ce are sit ise facA, ce are se pateascit.

Cum Fiorito, §i Boa* stAteau asa uimite,deodatti, ca din puscA, sari. o caprioarA din-

tr'un tufar, §i cum sari, cum trecii pe Mug&Florita, cum privl la ea, a§a privl incAt ochiiamendoi si eel de-a dreapta, si cel de-a stinga,

ei:sgrire din cap, §i cAzure la Florita in poale.Baba Boanta multitml lui Dumnezeu, cum-

cA nu e silitil.. ca sit facit un pecat mare, luitochii cei de cAprioarA §i-i duse, ca sit spuie

crismAriteilcumcA i-a scos de la Florita din cap.

Florita remase singurA i pArtIsitA. . . Ce se

faci ? peril, incotro o dusere ochii §1 no-rocul.

Multe zile i multe nopti a pribegit Florica,a§a singurA, prin codru, fArA s'audI graiu pii-mentesc, fart 41 yadtt fiintA omeneascA. Nu-mai din dud in cAnd i se ivea cate o fiarit

selbatecA in cale ; si asta remAnea Anse pri-yind din depArtare, ei urma o bucAticA, de cale,

§i apoi se ascundea in tufele dese. Floritamergea cruitiind mai departe . . Unde,nici easingura nu ttiea... Mergea, . . mergea.. .

Inteatitte §'atAtea zile, tocmai in reyArsatul

strIlucitA....

§i

sa-i

sea

ii

FORITA DDT CODRU. 345

zorilor, pe and se desvelea zioa din noapte,Tëzit cum& vede ceva,a§a. ea §'o casa,za-rindu-se printre frunzele eopacilor.L-Nainteacasei lucra un om ghebos ceva , nu §tiu ce

aplecat la pamènt, dar lucra, incat nici cutrasnetul n'ai fi putut sa-1 treze§ti de la In-ern ... Dar cum luera ? nu ea alta lumeToate le facea intoarse §i sncite, ea §i omuladeca, care nu-§i pricepe lucrul, de care s'a

prins. El lucra la un pain ... Mai inainte ilcinpell §i numai dupa aceea il oparl cu aptfearta mai inainte il direse §i nuinai dupaaceea ii ciupell §i .

Cand Florita vëzii, cat de necioplit mi semi§ca ghebosul, ea nu se pun, rabda canu mearga sa-1 invete §i sa-i ajute

Bun lucru, badita !" gräl Morita, blandca §i totdeauna.

Ghebosul privi indarapt, cand auzi, a§a eaprin vis, vorba cea dulce a Floritei, §i andprivi §i v6za ce vede . poate acuma fie-care

sui. §tie, ce trebue sa, fie atunci, and un ghe-bos prive§te in fala, Floritei!Ghebosul sap&§i cutitul, §i puiul §i toate le scapa din mana,§i sta inaintea Floritei, incat i se parea

c'acuma nici nu e ghebos mai milt . .. Darmild Florita nu sta la flori §i frunze ! Ghebo-sul era tocmai atat de hid, cat §1 Florita defrumoasa : cu gura ca grapa, cu ochii ca ceapa,

cii nasul carlig, cu pe'rul para.Ce ai de gaud cu puiul? " intreba Flo-

ritadupa ce-i mai trecii ameteala.Am sa-1 frig pentru tovara§i" respunse

ghebosul Cain cu jumelate de gura, Ca omul,din care scoti vorba cu frica.

Ce tovaras,i?il intreba Florica.Ghebosul privi lung la Florica, ca un om

cr ar vrea sa zica ceva §i nu tie cum s'o

swap, mai nimerit. Vezi casa asta ?zise eIde la o vreme, mai cu inima. Asta e casacelor doisprezece hoti de codrn. Ei s'audus Ia holit, §i eu am remas ca sa le fac de -mancat."

A§a e, doisprezece hoti, hoti de codru§i grozavi, cu capitanul lor eel infricosat aulocuit in astii casa . . i tie tint& hunea,cum ca hotii de codru se spala in toata di-mine* cu sange de copil nebotezat, §i sangede fete mari, earl in fata de cm nu pot sapriveasca, pentru cii simtesc junghi in spete,§i'n cap §i pe de toate laturile . Nu e mi-nune dar, dad, Elorita a c'am tresarit, and aauzit vorbe atat de mad. Hei! dar Floritanu s'a infrico§at ze'u ! nu s'a infrico§at, cien vorba vesela §i ris pe buze, a zis atiltghebos :

Un puiu pentru doisprezOce hop? Nici

pe-o masea n'are sa le ajunza."Vezi bine, ea doara nu am eu atata pri-

cepere, respunse ghebosul facendu-se §i elintelept. Eri le-am fript un juncan, §i ei m'anblitut pentru c'a fost prea rank: astazi §tiuca, nu m'or bate."

Ear azi te-or bate, pentruci le-ai friptprea putin ... Aide ca sa te invet en ce,cum §i cat sit facizise Florita, sarind sprin-

tea., cum era ea, peste pragul casei.Acuma taiè patru pui §i fearse, taiè doi

purcei §i-i fripse, fad o zamuta Mina §icalda, areta ghebosului, emu are sa, Leade aici inainte, eaca a§a dragul men, §i a§a

.. §i invata, adeca precum in vat,a o

maid. buil §i ingrijitoare.Ca nu cumva sa, se intample ceva cu hotii,

ghebosul spuse Floritei, cumca, spuie lui

pe dud are sa fie gata ea mandirile, sa fuga45

sit

i

sa-i

...

346 FLORITA DIN CODRU.

it,cat o duc picioarele ca sa nu cazii in ma-x.& hoti1or,caci el numai atunci va cantadin finera§ul cel mic, care chiama pre hoti lapranz.

Florita gat1 mancarea puse vasele pc ma-sa, mai curati mai netezi, fach casa, incatumnai de-un drag sa sezi in ea ; apoi se pusela vorba en ghebosul, §i vorbire . vorbirg

pa cc uitare de hoti, de fluerita, de toate.In adancul codruhti hotii incepure sit fla-

manzeasca, sa se supere, si care de care maien greu gaud la inima, sa porneasca catra

casa . . . Hei ! ghebosule, ghebosule mare

necaz ti-ai facut!nCe se simte aici ?" intreba Florita shntind

ceva, ca §i cand ar fi sange, san aa ceva. .Vai ! sermanul de mine! striga ghebosul

inspaimantat,vin hotii! Fugi ! Ba liii fugl,

cad n'ai vreme de fuga, . . Ascunde-te sub pat.

Florita,de fricui cc sit fad. ?se ascunsesub pat. Eara cei doisprezece hoti de codru,veneau tot unul dupa altul, §i Mica din de-partare s'auzea, cum ziceau cii au sa-1 uci-da, sa-1 turteasca, sa-1 taie bucatek preghebosul . Cum nu ? cand ei rabdau lafoame... . ei... hoti ca densii!

Ghebosul le esi in cale ca sa-i roage deertare 'si sa le spuna, cumca le-a facut man-cari bune.

Sa taci de loc grill capitanul Nu-mi

prie§te mancarea pitnit ce nu me spal cu san-g& teu."dupa aceea intra in casa pentru

ca s'aduca cutitul cel mare ; earl ceilaIi prin-sere, pe ghebos s1-1 facure nod.

Cand capitanul intra pe prag, el remasestand uimit in loc : i se parea ca asta casa

neteda §i curata nu e a lui. Mai oameni !gral eatra cei de afara, veniti incoace!"

Ce-e ?" iutrebare cei deafara.Veniti, cand zic !"Cand hotii pasire pe prag, ei privire Ana

mai uimiti cleat capitanul la casa icr.privind le trech de manie, §i earasi le ventfoamea : se arzare unul dupa altul la masa.

Ghebosul ca si omul care era s'o pateasca,se 'licit sprinten, fugl Ia vatra §i tetra en man-carile in casa.

Cand eiipitanul simtl mirosul aburilor dinzama, Mai! grill catre ghebos, pentrucimi-ai curatit casa, te lasam Oita dupa, pranz,"dupa aceea lua lingura gusta din zama i oputt/ prin

Ce mancare e asta ?" intreaba dupa aceea.Zama, cu cinste sa fie zis, zama calduta,

respunse ghebosul.Buna mancare!gral capitannl . . Lutt dupi

aceea lingura, dete la fiecare hot cate trei lin-guri, §i ce remase isi tinit lui.

Hotii ii mancare particica, §i dupa aceeaprivirC, lingendu-se pe buze, la particica

pitanului.

Ghebosul iiitnit cu carnea cea de puiu.Ce-e aceasta? intrebtt capitanul.Puiu, puin fript." respunse ghebosul.Capitanul ii taie o bucatica, gusta i apoi

gral catre ghebos :Ma'i! asta s'o fi adus tu mai nainte!

Pentruca ne-ai facut atat de butte mancari,

noi eu totii te iertitim!"dupa aceea lua. en-titul, taie la fiecare hot cite o bucaticace remase ii init lui.

Hotii isi mancare bucatelele, dupa aceea in-cepure sa priveasca la bucatile capltanului lin-gendu-se pe degete Earl capitanul de la ovreme, incepit sit resufle cu greu k4i se ma-

nance cu tireita, numai de ici de colea cite

-

.. A4.a

gura.

§1,

dr

FLORITA DIN CODRU. SO

o bucatica, ca §i un fir, ca §1 omul adeca,

care ar =Inca §i nu poate de satul, ce e satul.Frate capitane -- gral unul dintre hotii

cei flaminzi,tu te-ai saturat da-ne noue, ce aremas!"

Ce ? ei zise capitanul, san n'ati. avut §1

voi : asta o tin pentru mine pentru ca s'o=inane pe sara."

sii, nu fie superare, gal ghebosul, maistint anca §i alte mancari."

Auziti voi ? zise capitanul, celelalte sunt

ale voastre."

Ba nu grail-6 hotii, noi vrem sa mancamdin asta cad asta e buni! . ..

Vorba din vorbA : hotii incepure a se certa... Unii ea asta, altii a ceea ; treaba sta reu§i daca ghebosul n'ar fi. intrat cu purceii ceifripti in casa, zeu nu cred a mi s'ar fi in-tAmplat un lucru uesfir§it. and Anse ini-rosul fripturei le intra in nas, indata se stem-perare.

Ce e aceea? intreaba capitanul.Puree], purce1a§ fript!" respunse ghebosul.

Capitanul gust& . . . A§a ceva pan acuma niciin vis n'a gustat.

Mai prostule! grin catre ghebos, acumatrebue sA-1 aduei tu pc acesta?SA mi-1 puimie pe sara"§i dete puii la cei1a1ti hoti.

Sa ne dai purcel j graire hotii, ai zis cace vine e al nostru."

Ce ? sau n'ati zis voi ea puii si vi-i

dan ? zise capitanul maniindu-se urit.

0 vorba nu zic mai mult ! .. Hm ! aceea nu

e gluma, and caPitanul zice a§a vorbe catratovara§ii sei flamanzi ... Poate acuma fiecaresa §tie ce e aceea, cAnd unsprezece hoti se

bat cu capitanul ler. .. Sermana de Florita I

dad. ar fi §tiut ea mina asta are sa fie dinmancarile cele bune . .. Sburau Doamne sa-biile, cutitele §i fel de fel lucruri, §i se bateauhotii precum se bat nourii in capete §i se

prapadese... A§a lucru n'a fost anca de cande lumea!--

Si Florita ? . . Bun e sufletul bun! Doamnebun e ! . . bun ca §i darul §i mana lui Dum-nezeu ! Mud hotii se bateau, sfarmau §i pra-padeau mai a perire, Florita nu se mai putàrAbda, ci es,1 de sub pat, §i se puse tocmaiin mijlocul Mr, §i eum s'a pus, a stat acolo

intre ei, intre hotii cei infrico§ati, batau§i §1

hoti de codru.Ce-a fost dupa aceea, cum s'a facut, cum

s'a sfir§it ; aceea e acuma treaba Mr.. . . . Oare

Doamne . . and vede cine-va pe Florita, s'armai pute bate §i supera, i-ar mai pute ven1gaud reu §i neimpecat ? . . notii stetere totiincremeniti §i amutire, §i amutire, §i scApare

sabiile, cutitele §i fel de fel de luerurt ce a-veau in mama : li se 'Area camel a venit pe-deapsa lui Dumnezeu asupra capetelor Mr, casit-i traga la socoteala pentru pecatele lor, cele

multe in reutatea Mr cea mare §i infrieo§ata§i hoteasel . . . Earl Florita le gill in gra-ul ei cel bland : Nu ve superati bAdi§ori-lor; el, daca doriti, eara§i ve fac manearileAncä mai bune §i mai caldute decat cum aufost cele de astazi."

Hotilor li se parea ca cerul s'a daramatasupra lor §i muntii §i codrii, cand auzir4vorba Floritei

De aid inainte Florita remase la casa ho-tilor ; ei ingrij1, ei multi, le Lica mancari bun;

ei tina la pove§ti frumease §i la vorbe blande ;

eara hotii nu se mai mi§care de-acasa. Le

parea ca deaici inainte nici n'an ce si

848 FLORITA DIN CODRIT.

cerce in lume . . . Asa mearse asta pana ce iise sfir§ise mandrile : ajtmsere cit abea maiaveau bucate pentru trei zile i trei nopti.Apoi uici unul nu voea ca sa se urneascade acasa pentru ea sa di§tige; fie care voeasa taie lemne, sa faea foe, s5i spele, sa ma-ture, sa varueasca, sa ingrijcasea gradina ceacu ion, sa fad, adeca dup5 placul i dorinta

Intr.() zi Florita merse in gradina cea cuflori ea sa vada cum 0. ce, i afla ca tinpore selbatec a facut mare sgudulire pintre

straturi i afland, taro §i mult s'a intris-

tat. Hopi cum auzire, toti en totii &Virela pustile cele ruginite, i mersere i gonire

u se oprire pana ce impuFare, pe

porcul cel selbatec. Cand dpitanul, care

era cel mai sprinten diutre toti, venea cu elin spate, asa para de falos, aa privea demaudru, incat erai sa crezi e'a stat de vorbacu Sf. Petru . .. De aici inainte fie care hotvoea sa fie cel mai harnic, mai de treab5.mai voinic.Ghebosul, cel mai intelept dintreden§ii èi imparti in doue : sese ini trebueausa mearga in toata zioa la ciif;tig, ears altipse aveau sa reintina acas5, pentru ca sa lucredupa porunca ghebosului i doriata Floritei.

Cei mai isteti dintre hoti se dusere in ce-tatea imperatului i cumperare en multi banifel de fel de lucruri frumoase, si le adusere,ca sa le pun& la capateiul Floritei a,a. canime sa nu stie eine le-a pus . . . i apoi lise nebuneau mintile, c5nd vedeau, cumea Flo-ritei èi sare inima de bucurie, eland dimineata

afla carp& cele frumoase la c5p5teiul patului

A5a curgea traiul hotilor decand ei au datde Florita, i asa traiul Fbi ioi, decand ca ;

dat de hoti. Iti ride inima, cand ii aduciminte !

Hei ! dar lumea e rea! Bag salmi Mei Bum-nezeu nu vrea, ca in lame sa fie nmnai bine !..

Crismarita dupa multa vreme, earasi priviin cautatoare, earzisi intreba, cautatoarea ear4ëi respmise si earasi facil vorbut cu babaBoalita . . . Ce-ti c muierea vicleana! nici infundul lumei nu-ti lasa pace si traiu bun .. -

Baba Boanta ii filch trebile cum si ce

cu Plorita i uncle se afla ea, porta apoi incale catra codrul eel vestit . . . Cand ea eras'ajunga la casa hotilor, aBa cii. vede niste oa-mcni vorbind: crau cei sese hoti cc stau eaghebosul la sfat. Ea lua septe frunze verzi depe creanga unui stejar, gral asupra lor cite-va cuvinte, ce sunau a vraja, suit apoi dctrei ori asupra lor Baba n'a suflat bine, pitace *um& se vestejire., i hotii adormire totisepte unul dupa

Acuma baba Boanta infra la Morita in cask,spuse cumca-i aduce sauatate i VOC bung,'

de la maica sa cea buna ; ei dete apoi uninel de aur, frumos si rotund.

Floritadar de uncle sa poata gandi renpnin capul ei!ea trase inelul pe degetul ceimijlociu, §1 nici nu-1 trase cum se trage, pankce i caza la pament.

Dupa-ce Boanta i.i facit treaba, ea ii Julcarja de dupa cuptoriu, si se sterse din cale.Nu-i venea la socoteala ca sa stea iucit multfiindcit stiea, cumca multa vreme n'are ait

tread, pan'a-ce hotii se vor trezI din somn.*i hotii, ca din codru, zeu! nici pentru o Boanti

nu sunt lucru de glumii.Cand hotii intrare in casa, i cand ccilalti

sosire : stie acuma fie care ce e aceea, can&doivrezece hoti de codru piing din ruptul su-

nu-1

ii

si

gi

a-

altul.

FLORITA DIN CODRU. 349

fletului, incAt pietrele se miscA . . numai Flo-

rita nu se misca, cad ea era moartA, moarta...ca si moarta. In durerca lor cea mare n'avurein cotro : hottirire cumca s imbrace frumospe Morita, s5,-i fad, un morment, i . . vai

§'amar cAnd vine prina inteatAta!Cmn steteauei Anse, asa 15ngA mort, vezure ceva, ce Anal

n'au vezut: inelul Boantei . . , Cat ce trasere'inelul de pc deget, Florita isi deschise ochii,si se fAca mai vie kelt ce a fost cAnd-va.

In bucuria br cea mare, hotii mersere incealaltA zi in satul hnperatulth, si cumpOrare

toate inebele i tot aurul ce se ar15. in terg,

§i-1 detere Floritei, pentru ca sit nu mai pri-meascti de la apoi grijeau Doamne !

cum pot numai hotii sit grijeascii, pe Flo-rita, and se tem cii o vor perde.

Peste septe luni, septe septi1mani i septecrkmArita ear5§i privl in cAutatoare, ea-

rfisi auzl vorbele suprlitoare, earAsi chema, lasine pe baba Boa*, si ear10 trimise pri-

mejdia asupra Floritei.

Boanta fIca ca si in celalalt ritnd, i dupA

ee adormire hotii, earAsi intra la Florita,zise sinetate si voie bunA si ëî dete o ro-chie de matasA, graind Eaca, ti-a tramis-o

maica-ta cea bunk ca sa te impodobesti cu ea

Morita de bucurie cA a primit veste de-a

cask imbraca rochia ca sii vadA cmn ëi §ede.Nici nu trebue sA spun cumc5, astA data Flo-rita citza mai moartA, Manta fugl mai iute,durerea hotilor fu mai mare si invierea maiputernica si mai imbucurAtoaredectit inaintede asta cu ante sept6mlini.

Acuma hotii cumperare toate mAtasurile sifrunmsetele, cc se aflau la negutitorii cei man§i imp6rAtesti ; ear ingrijirea lor se fAct pe

de §epte on cate de septe mai mare, cleatce a fost cAndva.

Peste noue luui, neue septemAni §i nonezile crismArita, acuma de a treia oath', adeeeide a doua oarei de a treia oarti, earA§i se

fill citei cAutitoare cu frumuseta sa.Esti frumoask ëi respunse cintitoarea,

dar Florita e mai frumoasii, de o suti §i omie de ori mai frumoas5, dealt ce-a fost eainsasi cand-va,§i trAeste ca §i o impërt-teasa".

Dupit aceste vorbe cri§mArita n'a mai che-mat pe Boa* la sine, ci legat catrinta,si ea insasi s'a dus la coliba babei.

Ce-au vorbit,ce n'au vorbit,ce sfaturiau facut : aceea nu se poate spune.... BunegAnduri cu de a bun5, sama nu le-a trecutprin minte Vai i amar de acela ce dAde re'u cu muerile !

13oanta se sufleca, acuma chiar de a treiaoara, i acea nu e glumit, dud o vrijitoareca i Boanta se sufleck cum inainte de astanu s'a suflecat Arica .... De asta datA nici nuporni pe picioare, ci in nnaza-zi de noapte,

cilarind pe o prajinii strimbl Mare pri-mejdie trebue sit fi fost in gindul ei cii s'aopintit atit de butbeste !

De cAnd Florita murise in doue randuri, ho-

tii im mai dormeau nici ziva, nici noaptea, cistall Ia pazA, cum stai and de mare necas §iprimejdie te temi. Pentru ca nu cmnva s5,-icuprinzA somnul, unul dintre ei totdeauna tre-

buea sit se culce pe un pat de spini, ear5,

subt pat era jaratic viu i infocat... Bean-ta veza dark c5, acuma cu una cu donen'are s'o ispriveasca; ea fAca dar lucruri,vrajitorii si fel de fel de taine, incAt min-

tea curatit nici nu le poate gin& ... Pen-

altii.§i

zile,

§i-a

èt ...

450 FLORITA OIN CODRU.

tm ca sit adoarmA pe hoti, ea acuma nu IA-ca vraja cea mai mica, cu 'franzele de stejar,ci vraja cea mare §i ne mai pomenitA, incrtt

ti se ridicA peril in virful capului, cAnd gtin-des,ti la ea. Lutt un ac subtirel §i mic, dar mic§1 subtirel, incat nici cu virful limbei nu pu-teai sA-1 simte§ti, dar And sA-1 vezi cu

ochii, impunse doisprezece stejari cu acest ac,grAl o multime de zicrtli incracite, se'ntoarse

de trei ori peste cap,§i hotii, toti doispre-zece, impreunI cu ghebosul,chiar §i acelade pe spini §i jaratit, dormiee ca morti.

CAnd Boanta int)* acuma de a treia oarAin casA la Florita, ea nu zise numai sana-tate §i voie bunA", "ci alte vorbe care de caremai frumoase §i mai dulci, cum vorbesc a-

deed, babele and voiesc srt-ti strice firea. .

Ear& Floritei i sArea inima de bucurie, crtndauzea atAta veste bung §i frumoasA de la ai sei."

SA te impodobesc, ca pe-o imp6rAteasA,

mi-a poroncit maica-ta cea bunlgrai Boan-ta intr'un trtrziu.SA-ti pepten eu pèrul §isa, . .

De unde ar putè Florita sti nu fad, pre-cum a dorit maicA-sa cea dulce ? . Ea las&

ca Boanta sg, o pieptene,§i Boanta o plep-tAnit,atAta de frumos o pieptAnft, atrtt defrumos ëi implett Orul, inat i se incuicau

ochii, child priva la ea, §i nu tiA pe muleo vede mai frumoasrt . .. Dar Boanta nici nufuse gata cu pieptenatul, pAnA ce Florica §icliza moartrt, mai moartg, decrtt ce a fost cAnd-

va in viata ei . Boa* i-a fost impletiafirul mortii in p6r.

Dupi ce Boanta i§i flea pècatul, ea se sulpc prajina cea strimbA, §i se depArti mai ra,-pede decAt vëntoasele.

Cand hotii aflarë cumcl ear4i nu e bine,

ei deter6 a fugl care incotro, a se opintl dinruptul sufletului ca doarA cum-va sit iuvie peFlorita in de a treia oarA. ii trrtsese inelelede pe degete, èî desbracarè rochia, ëi luarebanii de pe piept : dar Florica remase moar-tA,si hotii, cei doisprezece Iioi grozavi dinfundul codrului, incet, incet, unul duprt altul,incepur6 sA plAng1,nu cum plAng copii, ci

cum plAnge omul, cAnd vede crt acuma toates'au sfir§it, cA de aici inainte mi mai are ce safacrt.

Citnd Florita fuse cu totul desbracatA, ho-tii incetar6 a plAnge, §i remaser6 cu totii in-cremeniti ; li se oprl suflarea, §i-i parasi su-fletul.

despletim !" grAl ghebosul.

SA fereascA Dumneze ! respunse capitanul

a§a de frumos numai ea tie impletl, cu de-getele ei cele mAnuntele."

Da, da!zisere ceilalti hoti.Dacit a ve-nit acuma /Ant inteatrita, sA fie macar §i

moartA precum a fost mai frumoasA'n viatA.De aici inainte hotii milli& vorbA, nu frtcu-; nici n'aveau ce &Ili mai zicrt: imbrrt-

care' pe Florita in cele mai frumoase giul-giuri, èi puse fiecare cAte un crini§or pc frunte,

aleas6r6 cel mai frumos copac din codru, fa-cure un co§tiug, cum ei ii tiau a face maifrumos, a§ezar6 pe Florita in co§tiug§i-i a-prinserë la cap o luming, de cearA, curatA, to-pita tocmai din fagurele, in care a fost sitfie mAna albinelor . . . Duprt ce le gasire aste,cautarii cea mai inaltA poianA din codru §iuncle erau cele mai multe flori, flcur6 un mor-mënt de trei ori mai adAnc decAt cc era delat §i de trei ori mai lat dedit, era de lung .§i apoi . srtruttl fiecare pe Florica in mijlo-

cul o luarë,§i o dusert4

S'o.

r6

fruntii,-0

FLORITA DIN CODRU. 351

Ho ! stati ! grM ghebosul, cand vezit cahop voesc sit arunce pliant asupra Floritei.Pament pe trupul ei 7 Nu ve temp de ma-ma lui Dumnezeu

Hopi top, untd dupit altul, lasa pitmen-

tul din mitnit; ii venea it intre in piiment deru§inea pecatului, ce erau sa facti.

Cand erau sa iorneasca cittra casit, nici u-nul nu putea sit facit inceputul : erau legatide pament, §i simteau cit acasa nu au ce sit

mai caute . . . Se a§ezare dar jur imprejur

pe Mug mormentul Floritei, §i privire .

privire, Oita ee privind murire top doi-

sprezece, unul dupli altul. Doisprezece hopau murit, §i ghebosul impreunit en den§iiSermanii de ei! mai c'au fost oameni de treaba, . Bag sama asa a fost sa fie .

Muhl, foarte multit vreme a stat Morita a-§ezatit in moment ; pe Mug moment, pesteplimentul ce sta in jurul goapei au fost cres-cut tot flori din flori, care de care mai fru-moase si ne mai pomenite si florile nu cresc ca§i buretii peste noapte . . Dupii mult1 vreme

daritfeciorul imperatului a venit cu multioameni §i cu mare treabA, ca sg. veneze princodru Din data mire, cum& fac canii

mare lama §i multa latrittura. Feciortil im-

peratului trimise pre cAtiva argati dintre ceimai tan là inimi ca sit vazit ce e, cum §ipentru-ce.

Argatii venire. §i spusere, cit s'an adtmatcAnii intr'o poean5 inalta §i luminoasa ,

suindu-se pe un damb cu lion, toti en totii,

cu mic cu mare, au inceputmi sit latre, cisit urle, cum urla cimneic, cand vede bufnitastrigand pe hornul casei, ori and arde casastitpitnului seu,sit urle, adecit a primejdie.

Feciorul eel de imperatfecior de irnperatadeca, care nu se multemeste cui una cu doneporuncl argatilor ca a§tepte§i se duseca sa vaza el en ochii §i cu urechile lui detreaba

Cand simpre canii apropierea stapanulniei incetare a da semn de primejdie

§i detere a-§i mi§ca cozile.Hei! dar din loenu se mi§care pana-ce nu pii§i feciorul cel deimperat in florile cele frumoase Fecior deimperat, de fecior de imperat . doisprezece

oameni impietriti nu sunt gluma : zett §i chiar

un fecior de impi,-q-at trebue sa tresarit, dudei vede printre flori §i apoi and privi inmoment ? . . . Feciorului de imperat i Oatcumcit chiar §i al lui sufiet a impietrit, andvezit pe floarea codrilor ... El a vezut munefete de impend : Floiita e Anse Florita. . Candvezit dar cit Florita c moarta, el se in-

dupg aceea se supera, §i mai la urmitatata de gTozav se super& incat ei venea easit ia himea in ghiare, §i a§a sit dee cu eade pament, inciit toga sit se sfarme, ca fliCi

sementa sit nu remani de ea !Ei ! dar feciorii cei de imperat sunt scurti

la vorba. Dacii n'am vezut-o vie, s'o ved eelputin moarta, i§i zise el, §i apoi merse laargati, le poronci ca se porneasca catra casa.Numai doi oameni credincio§i -plait la sine, §i

dud se facit noapte, cu ace§ti doi impreunascoasere pe Florita din morment, §i o duserein ascuns la curtea imperatului Dupa-ce

Florita fuse bine pug, ca nime sa nu afle deea, feciorul imperatului poruncl argatilor casa taca despre ce au facut §i vezut, §1 n'att

mai vezut, §i-§i facit treaba mai departe.Eralese cele mai frumoase douesprezece case, ce

se aflau in curtea imperatului, a§eza pe Floa-

?

§i,

sa-1

canilor.

tried.,

.

lor,

..

352 FLORITA DiN CODRII.

rea codrilor in cea mai frumoasa dintre ele,

porund ca douesprezece fete, cele mai sprin-tene, sii. grijeascA pe Florita zi §i noapte, sao a§eze inteun leagrin de aur §i sg, o legeneca §i cAnd ar fi vie. Fata Floritei §i acuma

era rumenA ; crini§orii de pe fruntea ei nici

acuma n'au ve§tezit, §i p6rul ei §i acuma totatilt de frumos era piept6nat §i impletit : fe-

ciorul cel de impèrat dete porund asprA, canime sit nu atingA fata, crini§orii §i p6rul . . .

De aici inainte fel-frumosul imie'rAtesc de di-mineatl ona sara §i de sara pAnit dimineatamr se mi§câ de la leaglnul Floritei: priveaprivea in fata cea frumoasil, pinl-ce ador-

mea privind §i cu ochii deschi§i.Cele douesprezece fete, ce aveau sA gri-

jeascA pe Florita, nu mai incetau a-§i spargecapul asupra poruucei aspre ce li s'a dat.

Oare pentru-ce sl nu atingem crini§orii §i

pentru-ce 85, nu-i despletim p6rul ? §i daca am

face, ce s'ar face ? cum ar fi ?" se intrebau

ele in gAndul lor.A§a e muierea! n'are o-dihra, pInA-ce nu aflA, ce ar don niL tie.

§titi voi ce ? grid cea mai §ireatA, dintre

ele. Feciorul imperatului doarme : aide s'atin-gem §i se despletim; pAnl dud el se treze§te,noi earA§i facem, precum a fost."

La astfel de lucruri multl vorbl nu facmuierile-: ele incepurè sl despleteascl pe Flo-rita, §i cum o despletirtl, ëî scoaser6 firul

mortii din ; earl Florita, Floarea codrilor,se facii mai vie, mai frumoash" §i mai sprin-tena &cat ce a fost cAnd-va in viata ei.CAnd fetele v6zur6 mortii riztind, ele insprti-

mAntate, §i invrAjbite fugir6 care incontro,

din larma ce flcur6 se trezi §i feciorul cel deimpe'rat.Acuma poate fie care sit tie, ce eaceea dud feciorul eel 1e imp6rat vede pe

Floarea codrilor chiar vie, prive§te in ochii

ei cei WA' nzi si aude vorba ei cea dulce.In-fricosat i grozav i ne mai pornenit de fru-mos lucru trebue sa fie a§a ceva.

Feciorul impèratului nici trei vorbe n'a gruit,

pAnA-ce a §i niers vestea in curte, cumcit

eaca a§a §i a§a" ca s'a intamplat adecilce s'a intAmplat, cu minune §i cu tainit ne-

priceputii, §i cAnd a venit imp6ratul cel b6-

trAn ca sit vadl ce e, cum §i pentru-ce, el

atilt de tare s'a sp6riat, incat i inegriee perii

capului §i injunl cu §eptezeci §i §epte de ani !Durd-ce oamenii se desmetire" Florita stete

de vorbA cu ei, §i le spus'e cum §i ce, de

unde §i OA uncle, eaca incoace §i incolo,

aded toatit intAmplarea §i patimelecel bètrAn asculta, precum asculti la

copila§i, dud incep ca sA vorbeascl, asculta

aded, inclt i sta resuflarea in Mc, §i precumasculta, el tare §i foarte rnult se sup6ra,auzea cAte toate despre suferintele sermanei

de Florite ; earl dud asta inceta cu vorba,

el grill earl ea cu vorba lui cea blAndA §i

impe'rAteascA:

Rtul meu,draga mea ! bunul Dunmezeua voit ca sA, vii tu la casa mea, sa-mi fii mienorA §i nevastit feciorului meu."

Florita nu zisè nimic, ci privl numai a§acu coada ochiului la cel voinic frumos feciorde impi1rat : . . . earl feciorului i se ficur6vorbele nod §i crimpita tocmai pe v'6rful limbei.

PAnA-ce zici una, doue, trei" vestea desprecununia feciorului de imp6rat ajunse Oda incele patru colturi ale lumei. PAO, §i orbii§i §chiopii pornire" in cale ca sIt vinit, sit vat);

§i sA nu mai uite dt vor trill. Cri§mArita

cea frumoasl, nici ea nu putea sit remAnA a-casA, : se gAtl dar cum numai ea §tiea, §i clad

per

ei.Im-perdu!

dna

MAMA JJN CODST. Fonts. 353

fuse gatitl, ear5§i intreb 5. de eitutittoare, acuma

de-a §eptea oarkde-a §eptea oark asta nue glum6.!

Frumoasä zeu! respunse ciintitoarea,darFlor4a e mireasa de iniperat!

Cand cri§mIrita auzl =este vorbe, ea pia-runel ea sl lase tot vinul sit eurgd, si spargltoate vasele, §i porni citrä fiica sa cea dragl§i ginere-seu eel imperAtese.

Se fiieft apoi o nunti, o cununie §i un os-el dead care mai vestit §i mai minunatde clind e lumea n'a fost: chiar §i copii ceide tigan mlneau en linguri de aur, earä dupace-au mitneat §i le duceau en sine-acasl, ea

a le aiM §i si minte.

Pupa nunta imperatul poruncl ea a sefad. o casti. cu paretii de oglindii, s5. -se a-

dune cele mai frumoase neveste din tarA, §i

inchidt pe cri§marita cea vieleani cu ele,pentru-ca vazg. §i vezend si se surpe ingrandul seu, cumea nu-i ea cea mai frumoasAin

Ear& Florita §i feciorul eel de imperat traire

kriciçi §i farl superare, cum taese oameniibuni la suflet §i intelegi la minte, incitt vesteadespre ei ajunse chiar §i panä la noi . . .

1. Slavici.

Aid povestea zic: Feciorul imptratu-Ins a poruncit ca a lege pe criqmiriti de cea maiselbaticit eapi din tarii i si incunjure Ora de qepteeri cu zic: Impêratul cel bëtan rugs peThamnezeu, ca atunci and criqmarita va trece pepoartii, si crape p'amhtn1 qi ea si se cutrupeasci."

eariqi a1ii zic: Florita s'a rugat de impèratulea sa nu punt% pedeapsa, asprii pe capnl maicei salezelei btme, ci precum am zis mai sus.Aceste deo-sebiri aunt caracteristice, pentra aceea le amintesc.Ele ar impedeca cursul povestei pentro aceea le pun

nota.

P 0E511.

N 0 C T U.

De malt frumosul soare treciat'a dupa, munte,Cum trece 'n umbra genei un ochiu schanteietor;Acum pante noaptea, purtand pe a sa frunteLuceferi, luna, stele ... ici, colo cate-un nor.

Pe rand a noptii oare strabat neagra Were,Si yin, si tree pe tiring ca visuri ominesti,Purtand tesute mantii de umbre i mistereMiscand abia cand sufe i, sburand cand vesel esti!

In camp, in zarea sura, pe naalul mid ape,Un pale de case albe in umbra se zaresc,Ca stafii, ce la lunä esit-au de prin groape...E satul care doanne, soptesc.

Zefirii se alunga prin earba recoroasafiorile in grupe ici, colo "qi spun povesti;

Ascunsa 'n sinul vaei, i muta, si sfioasa,Singuratatea-ascultä misterele campesti

Cum orbul rataceste in a vederei noapte,Astfel, ca 'inpins in spacin de venturi neamici,Se tot rostogoleste, prin noptile-i en soapte,PamCntul, orb gigante, -en oameni, orbi

Pe-o cale Ara capet, urmat de-o veche jale,Se duce ea si Cain de cuget prigonit,

ochi, stelele fixe, si luna-i sta in ale. ...

Pamentule, GlobCain, ce ai pacatuit?..

Vezduhul mut in juru-i se 'ntinde, se latesteNemarginit ea dnunul vietei de tyoi,

ast pustiu eteric vederea 'n sbor zarestePtintre oaze d'aur, oaze de noroiu.

vermii care micca p'acest mic pat de tinb.Se cred giganti nebunill cat ansC s'amagese.De-i mare ceva, este dorinta ce s'aninaDe golul lor din suflet, painjen sufletese!

46

ting.

sft

tarrt.*)

ci

in

§i

22.

verierli.Dnii

undele-1

Si

pitieit

Si'n

SIM "'MIL

Paingen monstru, a cirui gigantice picioareAting lumi ideale, pasind din nor in nor,Dar care tese-n suflet tot panze peritoareCare se sparg de musca ce le petrece'n sbor.

Pe cand omul s'agitl ea un nemernic venueWaspira nemurirea pe-al scurtei vieti plain,Eternitatea rece §1 mueeda de vreme,10 ride de minuta cat dura al sett train.

vrend sa maimuteasei 0 el eternitatea,Istoria creazi, hartie, resistAndMai tare decat peatra ce apitri cetateaDar elite pergamente nu s'au vend amend!

infirsit ce este istoria-i mire*?Un §ir de nume goale, de aprigi sfa§ieriSi care spunend multe, nimica nu ne'nvata,De vreme ce azi facem ce s'a filcut si ed.

Dar pentru ce gändirea-mi s'a riticit din cale?Ce limpede e cerul cu ale lui schantei,Cum luna-1 poleeste cu argintul razei saleCe 'impede porneste §i bland din sinul ei

REMINISCENTA.

Adinc visänd, eu stau pe mal,Pe malul 'nalt si verde,Dar ochiul meu plutind pe valTot luna din cer vede.

De tine-acum sunt departatPrin noue mad de ura,Dar dace. 'n sufletul meu cat,VW tot a ta figurit I

S'a fost un timp child tu i euUn dor aveam pe lume ;and luminai la glasul meu

eu la al teu mime;

Cand sufletu-ti senin credeaCa'n Dumnezen in mine;

Cana Dtannezen inima meaN'avea dead pe tine.

Acum te 'ntreb, unde mai suntSimtirile aceste ?...Iubitu-ne-am p'acest pament?Sau e vre o peveste ?

A fost, a lost..." incep tu§indPovestile betrrine;A lost, a fost I.. zic, povestindEd dor, poveste mane

EN RAZE DE AUR....

In raze de-aur ce curg din soareSe scalda vesel negral plment;Ici misci-un flutur, colo o floaroDincolo unda fugind de vent.

Colo pe creanga imnuguritiDoue mici paseri inveselesc,

cu iubirea lor nesfigita,cu eintarea, plaiul lumese.

Eu de pe cubic, intind privirea,Lung intre ceruri si 'ntre piment,Sufletu-mi soarbe nemarginirea:Sufletu-i lacom, pämentul atrimtL.

Nemarginirea eati tu in cale?Dar atunci doru-ti e iraplinit:Singuritatea inimei taleWu e pustiul nemfirginit ?

GHITARA.(Victor Hugo.)

Un vis si facem de voe§ti;Sli 'neMechm doi annasari;Vial en te iau, tu me rave§ti,Paserea ant& in stejari.

Oi

!

§i

Si

$i

Si

pagsn. 365

St Wan §i prada ta stint en.A inserat, cat'a porni;Amorul fi-va calul ten

veselia-al meu va fi.

mergend noi in desilitari,Coamele lor vom desmerda

dimerlii de serutariPe la popas noi le vom da.

Yin; n'auzi cum bat din piciorAi no§tri cai inchipuiti,11 men trezind visuri §i dor,di ten cei nori inauriti?...

Dar un bagaj e necesar;Noi vom lua pe-ai no§tri cai

fericiri, §i chin amar,tot ce am, §i tot ce al.

Vino! de mult ziva s'a dus;Vrabia, cum mai ride eaAuzind lantul ce mi-ai pus,Ce mi-ai pus pe inima mea.

dad munti, §i daca vãiVezendu-ne nu vor §opti:Hai, se. iubim, cum iubesc ei!"Vina a Inca nici cum n'a fi.

Vin ! dulce lii, uimit sant euO verzii ulmi inrourati

fluturi mil la glasul teuTe vor urma din somn sculati.

Buhna cam trist se va uita,Ochiu-i rotund pisma§ holbänd.Ear nimfele vor hohotaUlciorul lor incet plecand.

*'or zice : am inchipchiat,Cad Hero §i Leandru sunt;Ulcioarele ni s'au versatLa vorbele lor asculLind.

Spre resiirit haidem haidemlPe irunti tot zori ne vor budSi vom tral ca 'ntr'un Eden,De vreme ce ne vom iubi.

SA venturam piiment i cerPe-ai nostri caiAcu 'n azur acu 'n misterCAnd prin lumini, §i ciind priu

Vom poposi Ia ate-un han,pe hangiu 1 vom plati

Cu al teu suris, cel mai scump boa,Si en_ i en, cu o buni zi

Ta Doanna-i fi, eu Print voiosAll I vino, yin iubita mea.Vom povesti basmul frumos

stelelor §i cui vom vrea!

T. ferbönesett.

Alesandru Chrisoverghi.

Literatura moderna romani s'ar pute mi-

$rl in trei perioade. Anteia s'ar compunedin autorii ce au scris cam pana la anul 1830

ar cnprinde tmele incereari literare in lim-ba romana, dupa secule de decadere ; a douaar merge papa la anul 1848, timp in care se'fac cunoseuti publicului Eliad, Alexandreseu,

Negruzzi, Alexandri, Donici, Bolintineanu §i

antori plini de entusiasm i de nierite,a treia timpul modern, incepe cu o confusiuneEira margini in idei §i in limba. Spiritul re-formator introducendu-se intre Romani, cu oviolenta §i pripa fara esemplu, tineri e§iti deprin scolile apusului respandesc nenumerate mici

scrieri, fara idei originale, inteo limba putininteleasa de pop or ci en toate aceste plin4 depretenOune §i de afectare. In loc de a se lir-

inchntAtori,

flori.

alcii;

Si

Si

$i01

0!

Si

Si

ALEXANDRU CHEISOVERGHL

ma esemplul autorilor ce precedau generatiu-nea noastra §i de a desv611 limba in modnatural mai departe, schimbarea radicala cares'a operat in modul §i forma guvernarei tereise ia drept norma §i in literatura §i se na-ste astfel un mare contrast intre scrierile mo-derne si cele nemijlocit anterioare. Chiar uniidin cei mai vechi sunt rapiti de curentul gene-ral §i in indoeala dad, ceea ce lucrase mai

inainte fusese bine, parasesc forma cea veche,isi stria ei in§ii frumoasa lor limba, pentrua urma exemplul unor oameni fad chemare.Triste exemple de contrazicere cn ei in§ii §iprin urmare de decadere ne-au dat Eliad siBotintineanu in cei de pe unna ani ai vieteibor. Alexandri MIA a stat neclintit. Pe den-sul, curentul nu l'a impins pe o cale atat degresitii si cu toate cL remane ani intregi in

isolare, el i§i pastreaza deplin originalitatea.Astazi cati-va juni autori se incearca, sub au-spiciile- lui, de a revoca la calea adevCratit

a disvolta literatura nationala in mod sim-plu si firesc.

Aceasta impartire a literaturei noastre seva adopta poate de acei care mai tarziu sevor ocupa cu istoria ei, caci deosebirea seri-erei intre autorii acestor perioade resare laAnteia vedere in modul eel mai surprinator.Limba §1 ideile lui Vacareseu §i Conachi suntaltele decat ale liii Alexandri si Bolintineann,§i en toate aceste e usor de vëzut cura ace-§ti din urma sunt urma§ii directi ai celor deAntei. Cercul ideilor, orizonul intreg al gAndi-

rii s'a Iuiit, limba a trebuit prin urmarelargeasca marginile, sa se inavuteascadar tea-te in mod firesc, fag saltcaci axiomul fi-losofic a lui Aristotele ea natura nu face sal-taxi, este adevCrat §i pentru literatura. Din

contra intre acestia §i num6rul mare a a§a nu-mitilor poeti si prosatori moderni, mai topjurnali§ti politici §i literari totodata, este odeosebire fari margini.

0 legatura natural aici tin se vede ; ccidin urmit nu an nimic national, de§i tocmai

cu aceasta se lauda; ei sunt dintr'o §coala

strainit §i condemnabila.

Este de mirat ca publicul remane astAzi a-§a de indiferent pentru lucrarile literare-Nu numai miscarea politicit, gat de ma-

re din causa nesfirsitelor noastre framantarilupte, precum au crezut unii, este causa -ace-stei indiferente a publicului, ci mai cu sandproducerKe rele care i se infitoseaza. Pentru

rede§tepta in public gustul literar, trebue sitreaca o vreme, vremea in care acesti pseu-do-literati sit fie uitati. Aceasta nu ar fi lunga,dad, din toate unghiurile nu ar resitri pe fie-care minuta altii, ce urmeaza un exemplaatat de usor de imitat.

Foaea noastra de la inceput a dat minain articule separate despre meritul unora sanaltora din oarnenii nostri de litere. Din cei

mai vechi s'a adus aminte publicului de An-ton Pan §i de Asachi, apoi de Donici §iConst. Negruzzi. Din antori moderni s'au men-

tionat meritele unor tineri care s'ar fi deose-bit prin talentul br, daca moartea nu i-ar ficules la inceputul carierei. Acestia sunt : Si-

hleanu, Capsa, Schelitti, Neculeanu. Despre

Eliad §i Bolintineann, foaea noastra ii pro-pune a publica studii serioase, dad toatescrierile lor vor fi apCrut §i astfel activitatealor literara va pate fi cunoscuta de aproapein toata intinderea ei, §i se va putC judeca CTI

maturitate i nepartinire.Urmand acestei dari de sang, se e ide St

si

a

AuaANDRu 6HRISOVERGHI.

vorbim §i de Alexandru Chrisoverghi, poet

mult cetit odinooard, dar mai de tot necuno-scut de genoratiunea noastra. El a compus unsir de poosii originale ; a tradus cate-va al-tele franccze §i germane si in prosa a tradusdrama lui Alexandru Dumas tad" Antony".

Aceasta din lima traducere s'a tiparit in1837anul mortii lui Chrisoverghiin Bu-cure§ti la tipografia lui Eliad. Caci acest bar-bat de merit, intretinea o corespondenta re-gulath cu scriitorii din Moldova si cu ajuto-rul seu din tam rem:Incased, contracumpaneaprigonirilo la care se espuneau autorii Moldo-veni. Poesiile ans6 au fost tiparite cu sease anidupa moartea poetului in Ia§i, cu ingrijireafratelui seu Manolachi Chrisoverghi, fiind car-tea precedata de o prefata scrisa de D. Mi-hail Cogalniceanu. Din aceasta aflam viata luiChrisoverghi. El se nasca la 1811, fh luatde muma-sa in Besarabia la isbucnirea revo-lutiunei grecesti, i priml la Chisinau cele An-ti inv6taturi de la un dascal numit Constan-tin. Reviind in Moldova la 1824, el deveniscolarul lui Moutonsingurul pensionat apu-san ce era in Iasisi avit apoi de invqatorpe Franguli, cel mai vestit profosor grec depe acele timpuri. In pensionatul lui Moutonse familiariza en literatura franceza si gor-mand, in lectiunile lui Franguli cunosca pe ye-chii poeti i istorici elini. La infiintarea ar-matei nationale el deveni militar, apoi proce-suti de familie 61 silir6 sd-si paraseasca Ca-

riera inceputa ; o pasiune violenta desvolta inel darul poesiei ; insfir§it la inceputul anului1837 o boala de care patimea de mult si ca-re devenise mai grava prin suferintele sale

morale, '61 culese la virsta abia de 26 de ani.Cea anthi si mai cunoscuta poesie a lui e-

ste Oda la Ruinele Cetatii Neasatu% pe ca-re o cOmpuse la 1834. Prin Inqi se respart-dise vuetul ca locnitorii orastdui Neat*, in-tre care se deosebea mai cu semi until Beli-Bon, daramau piotrele cetatii lui Stefan, pen-tru a zidl case §i hanuri in orarl. Chriso-

verghi indignat de aceasta profanare a singn-relor rem4ite a unui trecut glorios, scrise as-ceasta oda. §i o coti amici/or soi. De indatSversurile sale trecurè din rnard in wink 30tipdrir6 in foi sburatoare, i Aare' in tot pn-blicul un resunet asa de mare, incat Domni-torul dada ordin de a se opri imediat van-dalismul nemtenilor. Pootul incepe grin a a-rëta respectul seu catra niste "sfinte resipatil`vorbe§te apoi de faptele viteze ce s'au Scutin zidurile cetatii i sfir§e§te prin a blastamape acei care pentru interesul lor darma acestmonument glories. In sine ideea ar fi fost pa-

ans6 forma poesiei e asa de neingrijita,incat mai fiecare vers schioapita si te siIestea te oprl. Mai nimerita, in form:1 este aIt1Oda catra Domnul Moldovei Michail SturzaV. V." compusa cu ocasiunea alegerei sale deDomncel antei Donn Roman ales, dupti

un seco i jumetate de domnii impuse ferei.

Oda incepe prin laudele alesului qi se a-dreseaza apoi la tarA in chipul urmitor:

§i tu patrie iubita, salta! veacul ti-a venitSpre slava cea stramoseasca ear te vezi c al VisitEaräsi din sinu-ti pe scaun Domn stapan alezatVrednic fiu si bun parinte, cm fapte bane barbat.Paseste-acum cad slava, pamte fara sfaAi de sef un bun pariate si de razim, sprijineali,Iaimile i simtirea a Moldovenior toti:Cu-asa cap, cn awl brave a te 'aalta lane poti.Earfi voi, norod a lumei, priviti cum ne-am inaltat§i ca pe-al nostru tron este tin Roman adevdrat:Respectati pe un neam care din somnnl sett se trewite

i pe care un DJ13111 vrednic spre slavii-I povituestel

Dap aceaSti oda se sfir§este cu clte-v*

elicit,

3$7

1338

2.

ALEXANDRU CHRISOVERGL CRISMARITA.

versuri adresate arcului de triumf ce se inal-;ase pentru intrarea Domnului in Ia§i.

Mari, de aceste ode, cuIegerea cuprinde

cite-va poesii in care poetul se plange de su-ferintele ce-i d amorul, o fabulä, §i un §irde fragmente scrise in versuri, cuprinz6nd i-dei filosofice. Aceste se sfir§esc prin patruversuri scrim in 8 Martie 1837, in zioa

cate-va ceasuri inainte de a zice remasbun lumei :

Gata a lass Tiara, piing suspin nemangaiat,A tristelor mele zile nfidejdea s'a 'mprastiat.C'e privire tinjitoare mi-e drag a me mai uitaLa fericirile lumei ce nu k-am putut gusts.

Traducerile sale poetice sunt urmatoareleLampa *) din André Chénier ; Dimi-

neaca din Victor Hugo ; Mina ; re'ne'rul lape'rZu din Schiller **) ; Lacul din Lamartine**1

§i ate-va altele.Traducerea dramei Antonyse deosebe§te prin o 11mM netedit §i curatPi.

Din aceste putine produceri se compune ze-strea literal-a a lin Chrisoverghi. Ansë dadi,tinem Emma de epoca in care a scris, de sbu-ciuniArile dat fiirii curmare nesfir§ite

procesuri de familie pe care trebuea sa le m-ute, cu toatal desplaterea ce-i aduceau ; de su-ferintele sale morale §i fisice §i de scurta saviata, Chrisoverghi doblinde§te o insemnItate

mult mai mare. Cu d6nsul se inchee intéiulperiod literar, §i de sigur el ar fi luat parte

Lampa a mai fost tradusii romaneste tie G. Grandeasi S. Vargolici. Traducerea din urma s'a publicat inCony. Lit. vol. VI.Aceasta poesie s'a tradus :Inca de N. Schelitti s'tL Negrnzzi; ambele aceste traduceri au fost publi-cate in voL anterioare a Cony. Lit.

541 Lacul, aceasta frumoasa inspiratiune a lui Lamartine,avut multi traducCtori romani, cel antai a fost Chri-

soverghi. Apoi a venit Eliad; in urmii Gr. GrandeaN. Schelitti. Pe ling& acestea am afiat si de alte tra-thiceri care pe cat stim nu an lost publicate.

activg, la intemeerea §i mai solidI a literatu-rei nationale, impreung cu barbatii de meritcare se ivise acum, caci el avea o inteligentaun talent poetic §i un suflet plin de entusi-asmiinsë a murit cu mult prea tënër; cutoate aceste merite are Alexandru Chrisover-ghi indestule pentru a nu fi lasat nittirei degeneratiunile ce i-au urmat.

Jacob Negruzzi.

CRISNARITA.

(Traducere dupla. Virgil).

Crismarita Siriack ce greceasca mitra pune,Seek se'ndoae stie, stie din crotali sa sune,In crisma cea afumata, hojma band, ea dantuesteCu sunitoarele bete peste coate se loveste.

Ce-ti e bun sa cati departe, ostenealle, praf, caldura?Cand cole, pe pat, poti bine sa te-asterni pe ben-

tura,Rata cupe increstate, teasuri si rose frumoase,Lira, flaut i o boltA de frunzisuri recoroase..Aici fluerul suspina, sub a boltei resunare,Repetind pe modul rustic a pastorului cantare ;Gres nu di vinul veodata, vezi cum limpede sbuc-

nesteDin borta ce in butoiul catranit sa sfredeleste;Auzi cum murmura dulce valul din riul curat,Vezi de toporasi corone cu safran s'au inodatVezi a crinilor albeata : culesi langa-o apa vieDin .Achelois anume de curënd ei au sosit,In panere ce din trestii, cu arta s'au impletit.

Pe teasurile verzie cascavalii se sbicesc,Prunele ce se coc toamna, galben ca ceara lucesc,Castanele sunt sub mana, rumenele merisoare,Murele pline de sange.... pe mladioase picioare,Strugurii, pana, la gura spre pamënt stau atarnati,Jos s'ascund i castravetii d'alor curpeni spitnzurati.

Pe Ceres, tu afli aice, bogatii. §i 'mpodobita,Pe Bachus, copilul Amor, si en coasa-i de eicbith

:

Negro,

*)

**)

mor-

tii,

I

ce i-an

aai

CRI§MARITA.. TRADUCERI DIN ANACREON'.

Drept sta zeul pus afara camp ca se pazeasci ;Dar nime nu se'nspaimenta chiar d'aproape sa-I

priveasci.tu a Cibelei preot, asinul teu asudat

Nu mai poate...la repos trebui dara asezat,Ca sa prinzi la putere, cad tu i cu a tei fratiDe puterea lui cea mare pururea ye bucurati.

Bata oara and pe campuri grierul te asurzesteand sub umezala petrei sopada s'adaposteste.De cum-va esti om cu minte, vino'ndata ici pe malBea din cupa cea de vat* sau din vasul de cristal,Intinde cole la 'umbra trupul tèu cel obosit,

capul cu o corona de rose impodobit,Vino de culege colea, mii de serutari usoarePe gurita unei dalbe, unei blande fetisoare.

Pear& omul ce gandeste, cu sprincenile 'ncretite 1Pentru cenusiie noastre oare's florile menite ?Sau pentru mormentul nostru in cununi le-am im-

pletit?Ada yin ce va fi mane e degeaba de gandit.Moartea de urechi ne trage, i ne repeta mereteTraiti. frati, i traiti bine, caci eata sosesc

V. Pogor.

Din odele lui Anacreon.

LIREI SALE.

De Atrizi vroesc a zice,canta pe Cadmus vren,

Dar strunele lirei meteDe dragoste zic mereu.

Mai ed le-am schimbat pe toateSi chiar lira am schimbat,

sa cant a lui ErculeFapte mad am incercat.

Lira mea tot de iubireZicea. Eroi 1 ramas bun,Caci strunele lirei meleNtimai dragoste resun.

orox CURL Eb row.

Tu anti resboaele Tebei,Altii de Troeni ne spun,Eu cant luptele iubite,Ce pe mine me supun.

Nu-s invins eu de pedestniCorabii ori calareti,M'a invins o caste noui:Doi ochi en a lor sAgeti.

ODA CATRL AMOR.

Eu vroesc, vroescAmor sa iubesc mi-a spua.Dar eu avend proasta fireVoei lui nu m'am supus.

EI atunce cu manieArcu 'n mina a luat,Si-a sa tolba aurie,Si la lupta m'a chemat.

Pe umeri i euCa Achil o zeaSi un scut si o sageata,

astfel cu-Amor luptain.

El svarlea, eu fugeam bine.Cand sageti n'a mai avut,EI cu furie pe sineIn sageti s'a prefacut.

Ele 'n peptu-mi se'mplantara.In zadar am scutul men.Cum te aped din afara,Cand lupta-i in sinul ten?

CATRA EL Inql.

Femeile imi zic ,mie :,Anacreon esti betran,

i etr

indat&

luitiu

0

fii

A.

TPADUCERI DIN ANACREON.

la oglinda §i prive§te,Peri pe cap nu-ti mai reman,Goal:Ali este titva ta."Eu nu §tiu de mai am perul,San dad. de tot s'au dus,Dar aetiu cä trebui betranulSA petreaca cu cat esteMai aproape groapa sa.

IN CONTRA BANILOR.

Eu e fail. de iubire,Dar e reu i and iube§ti,Lns reui nault mai mare'Mud iubind iubit nu e§ti.

In amor mintea-i nimickNeamu'n son& nu-i begat,Virtutea-i despretuitA,

banu-i cautat!

Blestemat sA fie omulCe-a habit banul anteiEl ee irate te lipse§te,El §i de parintii tei.

El aduce-omor i luptePeste neamul omenescDar mai trist e c prin trAasulSe perd cei care inbesc.

,ODA LA YIN.

Cand beau vin, grijile toateCate una atipesc.La dureri, suspinuri, grije,Pot atunci sa mai gandesc?

Chiar de nu vreu moartea vine,De ce'n vista sA oftez ?

Mai bine golesc Ia cupe,O. in me desfatez.

CAnd golim paharul plin,Atipe§te on ce chin.

. S. G. Vcirgolici

=VIM 33113LICGRAPICA EXTERNI.

.Deutschland und Frankreich von LudwigBrunier, Bremen 1873. Autorul i§i propune,in aceasta comparatie intre Germania §i Fran-tia, sa demonstre ca natiunea trances& s'a

distins §i se distinge in lume prin unnAtoa-rele insu§iri nationale: cruzime, talk eldärni-tie, minciunA, plecarea la pradi §i jaf, in-

tolerantA, %comic, slug/fie, ne§tiint& §i preamare inchipuire de sineo listA de insn§iridin cele mai respectabile. Din contra natiu-nea, germani este dupa numitul autor nu nu-mai in privirea rolului exterior pe care in fi-ne l'a capatat dupA cum 61 merita de milt,dar §i in privirea perfectiunei naturei §i adispositiunilor sale, de sigur natiunea cea tin-tëi de pe pAm6nt. AceastA carte este intere-santA pentru a se yule cum spiritul cel rece,nepArtinitor §i cunosator de sine al Germa-

nilor a inceput a se falsificao falsificare cese observi foarte clar in apretuirea produce-rilor literare. PAnA mai d.AunAzi rideau de

Francezii cei infumurati care ziceau despred6n§ii cA aunt la grande nation qui marche

la tête de la civilisation de tout le monde"§i eati acuma seriosii Nemti apucati de ace-ea§i nebunie la folio des grandeurs" form&

caracteristicA de nebunie a secolului al XIX-le.

Hermann et Dorothée, poem de Goethe,traduit en vers par .Edouard Delinge. Bruxel-les, Lebegue et Co., 1872. Aceast& nola

Eland

itift

A

=VISTA. BIBLIOGRAGICA. EXTERNA. 361

traducere a celebrei poeme a lui Goethe estedin cele mai nimerite. Traducerile in prosi aacestei incAntaltoare poeme nu pot nici odatalmultAmi, lipsindu-le farmecul principal a nit-mului sau a rimei. Ea este tradusa, in ver-seri rimate, spiritul §i natura limbei francesenepermitënd o reproducere a hexametrelor.EatA inceputul poemei :

Non vraiment, jusqu'ici, la place ni les ruesSi desertes jamais ne me sont spparnes.La vine est-elle vide on morte tout-i-fait?De tons nos citadins, c'eat a peine en cffetMéme dans ce guarder, all en reste cinquante,Bien qu'au milieu du jour la fonle y soit frequente.La curiosité, que ne pent-elle pas ?Void qu'en ce moment chacun presse le pasPour guetter ces proscrita qne plus rien ne protege.Mei jusqu'a la route oft passe le cortegeII faut marcher nne heure; on y court cependant,A travers la poussiere et par un del ardent.Je me garderai, moi, de bonger de ma placePour voir ces pm:tyres gens clue de leur glte on chasse.Avec le peu gull a same gar le butinCe peuple a da quitter Pantre rive du Rhin,Si belle, et none snrvient en ce dona coin de terre,La fertile vallée, heurense et solitaireDont il suit en fuyant, les sinuosites.

Sussische Revue, Monatsschrift fiir die

Kunde Russlands, herausgegeben von Karl Blitt-

ger, St. Petersburg.Aceastit revisti are descop a respAndi in o limba mai cunoscutA

orin articule originale, relatiuni §i traduceri,impArtA§iri autentice asupra stiirei politice, so-

ciale, economice §i intelectuale din thatl in-linderea imperiului rusesc." Intro colaboratoriila aceastA revistA se insamni Besobra-

zow, membru al Academiei de §tiinti din St.Petersburg, A. E. Horn redactor §ef a Jur-nalului de St. Petersburg, Baronul de Osten-Sacken Jost secretar a societAtei geografice,

P. de Semenow, director a comitetului cen-tral de Statistick de .77torner, membru al con-siliului ministeriului de finante i Wild, mem-bra al academiei de ctiinti.

Pe lAngii, articulele cele mai mari, revistava contine o multime de not* precum §itici literare §i bibliografice asupra productiu-nilor literaturei ruse§ti. Atragem luarea aminteasupra acestei reviste foarte importantA §i pen-

tru noi clirora nu ne-ar stric s cunoa§tem

mai bine Russia §i modal cum merge ea pecalea progresului. Pretul revistei este de 6taleri 20 de gro§i. Numerile de la 1 Augustplat la 1 Ianuar costal 3 taleri. Abonamentela toate

Les races romanes, par II. Kern, traduit dunéerlandais par Alphonse Willems, Alliance typo-graphique 1872. Aceasta scriere a apArut maiAnte in Nederlandsche Spectator" de untie afost reprodusi in traducere trances& in hdepen-dance" din 10 si 11 Noemvrie a. c. i acuma ino brosurA separata. Autorul pi-ofesor de limba san-scrita la Universitatea de Leyda canti sl demon-stre prin o adancit analisa a raselor romane deastAzi ea nu exista o asa numitA rasA latinA,"cA in grupele popoarelor romanice de astazi nutrebue s vedem numai o combinatiune mitestritA.gra altA legatura decal comma impiirtiilire dinlimba i civi1isaia romana. Afar& de _Romani, suntdin contra toate popoarele romanice de astAzi in-rudite prin sangele lor si an en toatele o inrudiremai mult sau mai putin pronuntata cu grupa po-poarelor germane.

Maximilian Perty. Die mystisehen Erseheinungender menschliehen Natir ed. a V-a 2 vol. in 8-aLeipzig. Winter. Pr. 4 Talon 20 grosi. Au-torul cunoscut de mult timp prin scrierile saleasupra aratarilor mistice in viata omeneascA,a tratat en desvoltari none in west op despreo multime de fenomene din cele mai adAncineintelese a naturei omenesti; astfel despre visi-uni, halueinaii, somnul treaz, demonomania,magie i vrAjitorie, arAtare de spirite, profetie,extash, religioas i ate alto fenomene de na-tura acestora. Pretatindene autorul a cAutato tultrundere si explieare rational& a bor.

Louis Labarre. Le livre d'or dti Bagne 1 vol in47

D-nii

cri-

librAriile.

gi

qt

362 REVISTA BIBLIOGRAFICA EXTERNA.

in 8-a Bruxelles Mnquardt 1872. Aceasta cartei§i propune a deserie in versuri tipurile fami-liei lei Napoleon III nu mai putin a amicilor,credinciosilor si instrumentelor sale. Cele mai'unite din acesto poesii" sunt serise in o lim-ba i un ton care nu permit a le elasa intreproductinnile literare. Cartea este ans6 intere-Banta ea prodactiune a timpulni si a epocei incare se afla, acama Frantia.

Ludovig Aigner. A. magyar n4dalrol (despre can-tecul poporan unguresc) 1 vol in 8-a Pesta1872. Aceasta scriere in limba ungara estede mare interes pentru noi §i ar fi de dorit sa,se gaseasca tin tradnato-: al ei. Ea contine unstadia asupra poesiei poporane unguresti, enmulte observatii interesante asupra poesiei po-porane in genere I en multe caracterisari cese potrivese §i la poesia poporana serba §iromana. Intro altele triteaza despre eintecelehaidueesti, care aunt atat de numeroase si inliteratura noastra poporana. Szeg6ny legeny"a ungurului nu se deosebeste mult de haiducul ro-man si de Kleftul gree, preen m samana toti acea-tia cu Outlaw din timpnl navalirei Normanilo; inAnglia. In genere ar fi de dorit sit se traducain Romaneste si cantecele poporane a vecinilornostri, Serbi, Unguri etc., pentru ea pe de oparte sit invetam a-i cunoaste, pe de alta sitvedem analogiile sau diferintele de poesia noa-stra poporana ceea ce este identie en cerce-tarea diferentelor si anaiogiilor intro spiriteleacestor popoare. Coleetinnea de cratteee popo-rane unguresti este foarte bogata. SocietateaRisfaludy aduna trei volamuri in anii 1846--1849, si aeuma a mai publicat Auer,. done. Pelanga aceasta mai sant culegerile episeopuluiunitar Kriza, apoi a lui lulin Pop, a istorieu-lui Thaly s. a.

Angelo de Guhernatis. Zoological Mythology, orthe Legends of the animals (mitologie zoolo-gica sau legendele animalelor) 2 vol in 8° Lon-dra 1872. Pr. 10 Taleri. Autorul este ita-lien, profesor de istorie s,i limbistica in Flo-rents, redactor a ziarului literar Oilutifie la Re-vista Europea. Autorul face in aceasta scriereun stadia comparat asupra mitelogiei i legen-delor despre animate. E probabil di din eaTow pute deduoe multo lnmini asupra mitho-

logiei animalelor asa cum esista la poportil no-stril Cartea este numai anuutata; in cur6ndva eai de sub tipar.

Octave _Masson. L'ecole de Froebel. Ilistoire d'unJardin d'enfants, simple récit pour servir deguide aux mères de famille et aux institutricesdes coles gardiennes et des antics d'asyle. Ac-compagnd de 18 planehes grav6es. I. vol. in 8°Bruxelles. F. Classen 1872. Institatiunea grd-dinelor de copii este una din temele principalede care se ocupa pedagogia moderna. Serie-rea 0-mai Masson ne arata ea aceasta instituti-une a inceput a prinde radlieini si in Belgia.Ea este de natura a destepta eel mai viu into-tea pentru aceste minunate institutiuni, si poateva gitsi un cetitor interesat si intre Romani.

BIBLIOGRAFIE. ROMANA.

Griyorie IL Graudea. Fnlga Roman original.Turnul Severin. Tipogr. Machta §i Samitca. 1872pr. 1 leu

Octaviu Bari( profesor. Gramatica .limbei Ma-ghiare p. clasele gimnasiale inferioare Cluj 1872pr. 76 cr.

Ispirescu. Basine sau Istorii populare. Bucuresti1872 pr. 1 leu n.

Angel Dirnitrescu. Elemente de Geografie. Bucu-re§ti 1872 in 8°.

Brialmont. Fortificatia improvizata, traducere dinfrantuzeste de Sergie Voinescu, major din Stat-major. Bucure§ti 1872 Tipogr. Curtii in 160, cuplanuri.

Meditalii asupra Crugului lumei si al PascaleiBucuresti 1872 pr. 1 len 20 bank

a Copdcineanu. Comentariele lui C. L Caesarde Bello Galico. Traducere. Bucure§ti 1872.

Stefan G. Chime& Istoria Sacra a Testamentu-lui vechiu i nou, pentra clasele primare. Galati1872 pr. 1 1. not].

I. Stroescu. Notiuni practice asupra ingrijirei,dresarei i curarei cailor. Bucure§ti. Libraria Socecet Comp. 1872 pr. 5 L

M. Rosenthal. _Dr. Tuberculosa (oftiga). Trata-mental i evitarea sa. Bucuresti 1872.

L. C. Raymond. Elemente de Gramatica Fran-

n.

rt.

DIBLIOGRAFIE ROMANI. ERA1A. GORESPONDENTA. 263

ceza, Partea I, a II sub nresit Pret. opului intregsfant. Craiova 1872.

Andrei Baron de $aguna. Manual de studiu pas-toral pentru scoalele clericale. Sibiu 1872 pr. 50cr. Tipografia Arhidiocesianii.

P. Constandincscu. ,ezittoare agricoliti la tara.Bucuresti 1872.

D. Ananescu. Curs elemental. de Istoria Na-turalii tom. II Zoologia. Partea I Anatomia i Phy-siologia cu figuri in text si note esplicative p. cla-sele superioare de Licee i Seminare. Bucuresti1872 pr. 4 I. 50 b.

Mihail Cogdlniceanu. Cronieele RomAniei, vol. IIBucuresti 1872.

D. Barb Constantinescu. Confesiunea ortodocsia eredintei bisericei catolice i apostolice a rasa-

Brosura 1872 Bucuresti.

B. T. Hasdeu. Istoria Critica a Romauiei, fasci-culul II, 10 male in 4° Bueuresti. Pret 5 L n.p. district 6 L n.

A. P. Hasdeu. Domuia Arnitutului, nave% isto-rica, editat4 de I. Vulcan ea portretul si bi-ografia autorului 1 vol. g° mie Bueuresti Pre-tul 2 lei noi.

Anuaral legislativ a ziarnlui Dreptul, 1 vol. Bu-curesi. Pr. 3 1. n.

A Dumas fils. BarbatulFemee, traducere de C.Dimitriade 1 vol. in 8° Bncuresti, G. Ioanid.Pret. 2 1. n.

Noua colecOune de basme sau is torii populare, ed.ant6i. 1 vol. Baeuresti Tipografia T. MihailescuPrep. 1 I. n.

Metod de 011endorf aplicat la limba Eliza 1 vol.Galati.

Laboulage. Povesti Albastre, traducere de Gr. M.Alexandresen. 1 vol. Bueuresti.

Victor Bussu. Suspinele Silvelor poesii i prositi1 vol. in 8° Clusiu. Pr. 50 craitari v. a.

A. Gorjan. Traian, Sehite istoriee, eronologie, bio-grafie si fapte ilustre ale acestui imperator1 vol. in 8° Bucuresti loanid; Galati Nebuneli.Pretul 3 1. n.

C. S. Stoieescu. EpitomeiHistoriae Sacrae adnotatiromaneste 1 vol. Bueuresti.

Maciescu. Manual de istorie universali anticken geografia respectiva, ed. a II-a 1 vol. Bu-curesti.

Elemente de geografia fisica si politica, ed. aIII-a 1 vol. Bucuresti.

A. Macedonski. Prima-verba 1 vol. Bueuresti.

Situaliunea judqului Covurluiu 1 brosura,

Arnold. Prima conversatiune Germano-Franceso-Romanit 1 vol. Bueuresti. Pr. 1 1. 25 b.

Teodor .Roqu. Economia p. scoalele poporale 1 vol.in 8° Gerla 1870. Pr. 35 eraitari v. a.

Veniam. Pop. Istoria Transilvaniei si a terilor dinjur pentru clasele gimnasiale superioare 1 vol.in 8° Blasin 1872. Pr. 50 ereitari v. a.

G. L. .Frollo. Vocabolario italiano-romaneseo, frau-cese-romanesco e romaneseo-italiano-francesecon tre trattati gramaticali e con l'aggiunta deiprincipali nomi propri, Parte prima, Vocabola-rio italiano-romanesco. 1 vol. in 80 mare 672pag. Braila

Gheorghe Barif. Dietionar Ungurese-Romanese for-mat. 8° mare, 41 coale se afla depus spre v6n-zare Ia librariele din Brasov, Sibiu, Cluj, Lugos,Temisoara, Arad, M. Siget eu pretul do 570 cr. legat cu piele si 3 fi. 20 cr. v. a. le-gat usor. Brasov. 1869.

ORE SPONDENTA.

D-lui Teodor V iena. Ye mnitamim. Anse mai antei bine-voiti a ne trimite originalul german cu munele, sau eel pu-tin initialele autorului.

D-lui A. P. A. in Gr. Respins. Abonament gratis un sepoate da. Manuscriptul se inapoeste. Bed.

ERAT A.In No. 8 al Convoltirilor, la pag. 304, in Legenda: Du-

hul eel reu, coloana a doua, la IV, srt se ceteasch astfel!zioa cu mrindre zori,

E ades plini de nori.

Redactor, Incob Negruzzi. Tipo-Litografia Nationall.

Galati.

II.

9

ritultd.

M.