chist ul
TRANSCRIPT
-
7/29/2019 Chist Ul
1/25
INTRODUCERE
Motto:
,, Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca, desi aproape toti se nasc cu ea,,
HIPOCRATE
ARGUMENT:
Proiect de absolvire intitulat: INGRIJIREA PACIENTEI OPERATE CU CHIST OVARIAN ,
face parte din modulul obstretica-ginecologie aprofundat in anul III de studiu.
Am ales acesata lucrare deoarece ovarului polichistic este una din cele mai frecvente
dezechilibre hormonale,afectand intre 5 si 10% din femeile de varsta reproductiva.
Diagnosticul precoce si tratarea sindromului ovarul polichistic poate reduce riscul aparitiei
complicatilor,precum diabetul si cardiopatiile.
Ingrijirea bolnavei,cunoasterea nevoilor si stabilirea unor diagnostice de ingrijire
corepunztoare cu obiective si intervenii precise,este o munc de mare rspundere care reclam
cunotine profesionale temeinice si caliti morale deosebite.Bolnava cnd se interneaz n spital
i ncredineaz sntatea chiari viaa n minile celora care l ngrijesc.
Ca urmare primul contact este hotrtor pentru cstigarea ncrederii lui,factor indispensabil pentru
asigurarea unei colaborri sincere ntre bolnava i personalul de ngrijire,n vederea recstigri
snti celui internat.Internarea n spital reprezint penrtu majoritatea bolnavelor o grea
ncercare,ei sunt obsedai de ngradirile regimului spitalicesc,de frica de investigaii si de
ntervena chirurgicala.Asistenta trebuie s cstige ncerdere i coopererea bolnavei la procedeele
de ngrijire i tratament.Procedeele de investigaie i de tratament,pe catre le aplica,privesc
totdeauna interesele bolnavei i urmaresc scopul de a alina i vindeca suferinelr
bolnavei.Asistena medical trebiue s cunoasc tehnica ngrijirii bolnavei,metodele de
investigaie,pregtirea bolnavelor pentru examinrile complementare,pregtirea bolnavelor
preoperator,dar trebuie s cunoasc i evoluia bolilor,toate complicaiile posibile n cursul
evolutiei lor,precum i msurile de urgen care trebiue luate pn la sosirea medicului.
Ovarului polichistic este una dintre afectiunile endocrine cele mai frecvente,prevalenta sa
estimata intre 1,5 si 20% (in mediew 6%) din populatia feminina fiind in continua crestere in
ultimele decenii.Ovarul polichistic are debut peripubetar,caracterizandu-se in principal prin
anvulatie cronica si hiperandrogenism,exprimate clinic prin fenomene de androgenizare,derglari
ale ciclui menstrual si infertilitate.La aceste elemente se asociaza obezitate in apriximativ 50%
dintre cazuri.
Fenomenele de hiperandrogenism din sindromul ovarului polichistic, manifestate prin
fenomene de masculinizare a organismului feminin justifica si denumirea de ,,sindrom al ovarului
polichistic virilizant,, ,termenul de ,,virilism,, fiind de altfel utilizat de unii dintre primii cercetori
care au semnalat si descris inca din 1925 acesta patologie,Prof.C.I.(B.Ionescu,C.Dumitrache-
1984).
-
7/29/2019 Chist Ul
2/25
ISTORIC:
Papirusul ginecologic Kahun(datat circa 1800BCE) este cel mai vechi text medical de acest
fel,care continea informatii despre plangerile femeilor bolileaginecologice,fertilitatea,sarcina,metode contraceptive.Textul este impartit in 34 de sectiuni,fiecare
sectiune tratnd cte po problema specifica si continand diagnostice si tratamente,insa pronosticul
nu era sugerat.Tratamente erau nechirurgicale,care cuprindeau medicamente.
In Grecia antica este celebru Soranus din Efes,care practica la Alexandria si Roma.A scris un
tratat de ginecologie,Gynaikeia.
Istoria medicinei se ocupa atat de evolutia medicinei tiinei.,cat si de contributiile diverselor
personalitati in acest domeniu.
Medicina nu a aparut ca tiin aa cum cunoatem astazi.De la ara vracilor si .amanilor care
predindeau ca alunga duhurile rele, la medicina sacerdo.ilor care practicau in umbra templelor,pana
la medicina moderna este o cale lunga.Daca medicul medieval si renascentist era un erudit,bun
cunoscator atat al textelor clasice,cat si al astrologiei si alchimiei,medicul modern trebuie sa fie atat
savant,cat si cetatean,care sa aplice tiina actuala in scopul modificarii pozitive a conditiilor de
mediu natural i social.
Boala a peexistat aparitiei omului pe Pamant:La animale cu mbolnaviri de diferite tipuri,se
nregistreaza comportamente care pot fi ncadrtate printe activitatiile tmduitoare.
Asfel,mamiferele obisnuiesc sa isi ling rnile(prin care se realizeaza o dezinfectie datorita
antibioticelor din saliv),si expun la soare ptile suferinde,n caz de indigestie chiar si carnivorele
consuma iarba.Deci actiunea de vindecare a existat inaite de aparitia omului.Exista o filogeneza a
activitii vindectoare.Se remarca nsa o deosebire esentiala intre actiunile intre actiunile
vindecatoare din lumea biologica si cele din medicina umana.
Cele din prima categorie sunt instinctive,fiziologice in timp ce actiunile medicinei umane se
bazeaza pe constiinta,gandire,strategie.Medicina umana a aparut si evoluat din necesitatea pastrarii
formei de munca,necesitatea ingrijirii nou-nascutului si a gravidei,necesitatea combaterii durerii.
Exista 3 principale izvoare principale pentru studiul medicinei preistorice:
paleopatologia:(patologia veche) studiaza urme ale proceselor de vindecare si procese
patologice conservate pe scheletele vechi,preistorice,studiate cu mijloace moderne de
investigare.Principala sursa de informatie privind aceasta perioada o constituie analiza
oaselor fosile.Paleopatologia ne arata bolile de care a suferit omul primitiv dintre cele mai
multe exista si astazi
S-au evidentiat leziuni de tip reumatismal,de tip osteomielitic,leziuni osoase
tuberculoase,leutice,leziuni de tumori oasoase(osteosarcoame),tuberculoza,sifilis,fracturi,dar si
primele forme de interventii chirurgicale cum ar fi trepanarea si amputarea
arhelogia medico-istorica.cerceteaza obiecte ce au legatura cu igiena practica
medicala,instrumentarul medical,obiectele magice.
-
7/29/2019 Chist Ul
3/25
Etnoiatria:studiaza conceptele si practicile medicale ale unor populatii aflate in prezent pe
treptele inferioare ale dezvoltarii sociale(triburi din Amazonia,Australia,Polinezia)
-
7/29/2019 Chist Ul
4/25
CAPITOLUL 1
1.1.PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A OVARELOR
1.1.1 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA A APARATULUI AFECTAT
Aparatul genital feminin este format dintr-o glanda mixta ,,ovarul,, din cai genitale si organe
genitale externe.
Ovarul este situat in cavitatea pelviana,este un organ pereche,cu functie
mixta,exocrina,producand ovulele,si endocrina,secretand hormoni:estrogeni si progesteronul.Are
forma unui ovoid turtit,cantarind 6-8 gr,cu diametrul mare de 3-5 cm.cu diametrul longitudinal
de 3 cm,latimea de 2 cm si grisimea de 1 cm.Suprafata este neteda pana la pubertate,iar dupa
aceea usor neregulate.
Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o ramura a arterei
uteriene si din care se desprind 10-12 arteriole care patrund in ovar la nivelul hilului.Prezinta
doua fete,doua margini si doua extremitati.Fata laterala se afla pe pertele lateral al cavitatii
pelviene,ocupand o fosa ovariana;fata mediala este acoperita de pavilionul trompei.Pe
extremitatile superioara si inferioara se prind o serie de ligamente,prin care ovarul este legat de
organele vecine.
Structura.
Ovarul este acoperit la suprafata de un epiteliu simplu,su care se gaseste un invelis conjunctiv---
albugirea ovarului.In interior,se afla parenchimul glandular,cu doua zone:medulara si corticala.
Zona medularacintine vase sangvine si limfatice,cat si fibre nervoase vegetative.In zona corticala
se afla foliculii ovarieni in diferite faze de evolutie.Se descriu foliculi primordiali,foliculi
primari,foliculi secundari(cavitari),evolutivi si folicul matur,care este cel mai voluminos.Acesta
contine in interior ovocitul.Dupa eliminarea ovocitului,foliculul ovarian matur se trasforma
incorp galben,care are rol secretor,secretand progesteronul.Corpul galben devine in final corp alb
care are tesut cicatricial.
Functii ovariene
Ovarul,gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna ovulul si de a secretahormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc oragnismul feminin pentru
graviditate.
Ovogeneza- consta intr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa
fuliculara(primondiala)panala stadiul de ovul matur.celula germinativa premondiala are un numar
complet (diploid) de cromozomi(44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand ovogoni,
iar prin diviziunea mitotica a accestora rezulta ovocitele de ordinul I.
Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eleiminta cu
secretiile uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a 24 zi a cicluluiincepe sa degenereze, se cicatrizeaaza.Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben persista , are
o activitate endocrina intensa in primul trimestru a sarcinii.
-
7/29/2019 Chist Ul
5/25
Secretia de hormoni ovarieni
Consta din estrogeni si progesteroni. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celulele foliculare in
timpul maturari foliculului,de celulele corpului galben in timpul sarcinii de placenta, iar in
cantitati mai mici de catre corpii corticosuprarenale si testicul.Estrogenii actioneaza in primul
rand asupra organele genitare feminine, stimuland proliferarea mucoasei si a musculaturiuterine.
Progesteronul este secretat de catre celele corpui galben, de corticosuprarenale si in timpu
sarcinii de catre placenta. Actiuniile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine.
Secretia hormaonala ovariana este controlata d e catre hormonii gonadotropi hipofizali.
Vascularizatia ovarului
Este asigurata de artera ovariana . ramanura a aortei abdominale.si de o ramaura ovariana din
artera uterina. Venele sunt reprezentate de vena ovariana dreapta care se varsa in vena cava
inferioara, si de vena ovariana stanga care se dechide in vena renala stanga. O parte din
sangele venos al ovarului ajunge in vena uterina.
INCOMPLET
MAI AI DE ADAUGAT ANATOMIA INTREGULUI APARAT GENITAL, NU E SUFICIENT
SA DESCRII DOAR OVARUL PRECUM SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL
FEMININ
-
7/29/2019 Chist Ul
6/25
1.2 PREZENTAREA TEORETICA A BOLII
1. Definitie
Chistul ovarian este o formatiune tumorala cu continut lichid , de obicei beningna care se
intalneste de obicei la femeiile in perioada fertila.
Chistul ovarian este asemanator unui sac rotund cu perteti subtiri, plin cu lichid limpede
care se dezvolta in ovar ca parte a procesului normal de producere de ovule. La suprafata
ovarului, chistul ovarian seamana cu o umflatura. Un chist ovarian normal poate creste pana la
3.8cm (1,5in) in momentul in care se pregateste sa elibere un ovul in abdomen (proces numit
ovulatie).
Cand un chist ovarian nu elibereaza ovule,continua sa creasca,devenind mai mare decat
normalul(chist ovarian functional).Un chist ovarian functional se poate forma si dupa ce ovulula
fost eliberat.In acest caz,chistul ovarianse inchide singur si se umple cu lichid.Acesta se numesteun chist luteal.Chisturile ovariene functionale sunt cele mai obisnuite mariri de volum ale
ovar5elor la femeiin perioada fertila.
Ca majoritatea tipurilor de chisturi ovariene,chisturile functionale nu produc de obicei
simptome si sunt observate la examinarile pelvine pentru prima data.Un chist ovarian marit se
poate rasuci,se poate rupe sau poate sangera si sa devina foarte dureros.Daca a fost diagnosticat
un chist ovarian functional,acesta nu este un motiv de ingrijorare intrucat el nu conduce la
cancer.Majoritatea chisturilor functionale dispar singure in cateva luni si sunt inofensive
2.Etiolopatogenie
Chistul ovarian este asemanator unui sac rotund cu peretii subtiri,plin cu lichid limpede,care se
dezvolta in ovar ca parte a procesului normal de reproducere de ovule.Un chist ovarian normal
poate creste pana la 3,8 cdm in momentul ovulatiei
-
7/29/2019 Chist Ul
7/25
Cand un chist ovarian nu elibereazaovule,continua sa creasca,devenind mai mare decat
normal(chist ovarian functional).Un chist ovarian functional se poate forma si dupa ce ovulul a
fost eliberat.In acest caz,chistul ovarian se inchide singur si se umple cu lichid.Acesta se numeste
un chist luteal.Chisturile ovariene functionale sunt cele mai obisnuite mariri ale ovarelor la femei
in perioada fertila.Ca majoritatea tipurilor de chisturi ovariene,chisturile functionale nu produc de
obicei simptome si sunt observate la examinarile pelvine pentru prima data.Un chist ovarian
poate rasuci,se poate rupe sau poate sangera si sa devina foarte dureros.
Un chist ovarian functional apare in urma uneia sau mai multor modificari minore in modul de
producere si de eliberare al ovulului.In timpul ciclului menstrual normal,pot aparea unul sau doua
tipuri de chisturi functionale:
Chist folicular sau simplu cand sacul ovulului(foliculul) mic nu elibereaza ovulul si se
mareste umplandu-se cu lichid in interiorul ovarului sau la suprafata sa.
Chistul luteal sau corpul luteal apare cand resturile ovulului folicular nu se dizolva sicontinua sa se umple de lichid. Acesta este cel mai frecvent tip de chist ovarian.
Dezvoltarea chisturilor luteale este de asemenea frecventa in timpul tratamentului cu clomiphene
citrate(Clomid sau Serophene)pentru infertilitate. Aceste chisturi dispar dupa ce tratamentul a
fost terminat.Nu apare in timpul sarcinii si nu pun in pericol sarcina
Factori de risc
Uneori un chist ovarian functional in ultima perioada a ciclului menstrual,cans foliculul
ovarian se umple de lichid.
Factori care cresc riscul de aparitie a chistului ovarian functional sunt:
Istoric de chist ovarian functional;
Administrarea in mod curent de clomiphene citrate,cum sunt Clomidul si
Serophenul,pentru a produce ovulatia;
Folosirea de implanturi de Ievonorgestrel(sistem Norplast) ca anticonceptionale.Daca
se folosesc aceste implanturi se recomanda prezentarea la medic si scoaterea
implantului;
Sterilizarea tubara(legarea trompelor) poate creste riscul de chist ovarian functional
Se recomanda prezentarea urgenta la medic in urmatoarele situatii:
Durere pelvina severa aparuta brusc insotita de greata si varsaturi
Sangerare vaginala abundenta
Lipotimie brusca sau slabiciune
Ameteala brusca insotita de disconfort abdominal care dureaza mai mult de 2 ore
-
7/29/2019 Chist Ul
8/25
CLASIFICARE:
1. Chist dermoid
2. Chist endometriozic
3. Chistadenom
4. follicular
+ descriere pt fiecare
3. SIMPTOMATOLOGIE = dg clinic
Chisturile ovariene functionale sunt de obicei inofensive,nu produc simptome si dispar fara
tratament.Chisturile ovariene sunt descoperite de obicei in timpul examinari pelvine de riutina.Cu
cat chistul ovarian este mai mare cu atat este mai probabil ca el sa produca simptome.Cand apar
simptomele ascesta se manifesta astfel:mictiuni frecvente,daca chistul marit apasa pe vezica
urinara,dureri abdominale,modificari ale ciclului menstrual,cresteri in greutate.Se recomanda
consultul medicului in cazul in care apare:durere,soc,sau simptome provocate de hemoragie:durere
pelvina severa,aparuta brusc, greata si varsaturi ,lipotimie,ameteala,slabiciune aparuta
brusc,sangerari vaginale sau simptome datorate socului produs de hemoragia excesiva.
Cand apar simptomele acestea se manifasta astfel:
Mictiuni(urinari) frecvente,daca chistul marit apasa pe vezica urinara
Dureri abdominale
Cresteri in greutate
Modificari ale ciclului menstrual
Majoritatea chisturilor ovariene functionale sunt asimptomatice si dispar fara tratament in
una sau doua luni dupa unul sau doua cicluri menstruale periodice.Unele se maresc in
diametru pana la10.2 cm(4in)inaite sa se micsoreze si sa se rupa.Ruptura unui chist
functional cauzeaza disconfort si durere temporara.
Mecanisme fiziopatologic:
Majoritatea chisturilor ovariene functionale sunt asimptomatice si dispar fara tratament inuna sau doua luni sau dupa unul sau doua cicluri menstruale periodice(normale).Unele chisturi se
maresc in diametru pana la 10.2 cm(4in)inaite sa se micsoreze si sa se rupa.Ruptura unui chist
functional cauzeaza disconfort si durere temporara.
Chistul ovarian nu cauzeaza cancer ovarian.In orice caz trebiue excluse alte cauze de chist
ovarian sau mariri de volum al ovarului inaite de a se pune diagnosticul de chist ovarian
functional.Acest lucru poate insemna reexaminari la fiecare 6-8 saptamani,ecografie pelvina sau o
procedura pentru o examinare mai indeaproape a chistului si a ovarului.
Chisturi ovariene postmenopauza.Dupa menopauza creste riscul de aparitie a canceruluiovarian.Din acest motiv toate cresterile ovariene post menopauza trebuiesc examinate pentru a
evidentia semne de cancer.Uneori se recomanda extirparea ovarelor cand apare un chist pe ovar
-
7/29/2019 Chist Ul
9/25
post menopauza.In unele cazuri,unele chisturile ovariene post menopauza,numite chisturi
uniloculare,care au pereti subtiri si un singur compartiment,foarte rar pot degenera in cancer.
DIAGNOSTIC PARACLINIC?
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL?
4.Tratament
Majoritatea chisturilorovariene functionale sunt inofensive,asimptomatice si dispar fara
tratament.Cand tratamentul este necesat aceasta se realizeaza astfel:
tratarea simptomelor-durere sau presiune pelvina
prevenirea aparitiei altor chisturi prin prevenirea ovulatiei.
Tratament de intretinere
Chistul ovarian functional care dureaza de-a lungul a 2-3 cicluri menstruale,are un aspect anormal
la ecografie, sau cauzeaza simptome necesita tratament medical sau chirurgical.
Se recomanda tratament cu anticonceptionale timp de cateva luni pentru a se observa daca
simptomele se amelioreaza sau dispar.
Daca simptomele severe persista in ciuda tratamentului anticonceptional se pot folosi agonisti ai
elibararii de gonadotropine(GnRH-agonisti)pentru a se scadea producerea de hormonicare
stimuleaza secretia de ovule(deci nu este vorba despre un chist functional).Acestia scad si
productia de estrogeni si progesteroni pana la nivel de menopauza.Tratamentul cu agonisti de
GnRH are efecte secundare semnificative si de aceea se adminustreaza doar cateva luni.Extirparea
chirurgicala a chistului(chistectomie)printr-o laparscopie se foloseste daca un chist ovarian
functional dureros nu dispare cu tratament medicamentos.Daca la ecografie chistul are un aspect
anormal sau daca exista si alti factori de risc pentru cancerul ovarian,se recomanda interventia
chirurgicala printr-o laparitomie.
Medicatia penteru controlul durerii consta in:
Acetaminofen cum sun Tylenol sau Panadol
Antiiflamatoare nesteroidiene:Iburofen,Naproxen,Ketoprofen,Aspirina.
Tratament chirurgical.
Tratamentul chirurgical este folosit pentru a confirma diagnosticul de chist ovarian sau de a evalua
maririle de volum ale ovarului cand exista risc de cancer ovarian.Chirurgia nu previne regresia
chisturilor ovariene decat daca se extirpa ovarele.Tratamentul chirirgical este necesar in
urmatoarele situatii:un ovar sau un chist s-a torsionat sau s-a rupt,dureri severe si
sqangerari,dimensiune mai mare de 7.6cm(3in) sau comprima alte organe abdominale,nu a disparut
dupa 2-3 luni de expectativa,mai ales daca au existat 1-3 menstre in aceasta perioada,cand sesuspecteaza cancer ovarian bazandu-se pe existenta factorilor de risc si a ecografiei ce depisteaza
un chist anormal.Laparoscopia se foloseste pentru confirmarea diagnosticului de chist ovarian la o
femeie de varsta tanara.Chisturile ovariene persistente,mari sau dureroase care nu prezinta semne
-
7/29/2019 Chist Ul
10/25
de cancer ovarian,pot fi extirpate prin laparoscopie,lasand ovarul intact.Laparotomia se foloseste
cand chistul ovarian este mai mare,cand se suspecteaza cancer ovarian,sau atunci cand apar
problemele la nivelul organelor pelvine sau abdominale.Daca se depisteaza cancer,o incizie mai
mare permite chirurugilor o examinare a intregii suprafete si o extirpare in siguranta a tumorii.
Chisturile ovariene dureroase dispar la menopauza(foarte rar un chist functional persista la
menopauza).Combaterea simptomelor cu medicatie pana la menopauza este o optiune.
Tintele tratamentului chirurgical sunt:
Confirmarea diagnosticului de chist ovarian;
Excluderea diagnosticului de cancer ovarian;
Extirparea chisturilor care provocau durere;
Scaderea presiuni pe care o produc chisturile mai mari de 7-6cm pe vezica urinara sau
organele pelvine.
Tratamentul chirurgical pentru chistele sau maririle de volum ovariene, se
realizeaza cu incizie mica (laparoscopie) sau cu o incizie mai mare (laparotomie).
+ descrierea tehnicilor chirurgicale
5.Profilaxia
Chistul ovarian functional nu poate fi prevenit daca exista ovulatie.Tot ceea ce scade
frecventa ovulatiei,scade riscul de producere a chistului ovarian.
Anticonceptionalele,sarcina,alaptare la san in primele 6 luni previn ovulatia.Ovulatia
inceteaza complet la menopauza.
Femeile care folosesc anticonceptionale cu doze mari de hormoni au un risc mai scazut de
a dezvolta chist ovarian,anticonceptinalele cu doze mai mici de hormoni,au o preventie scazut
EVOLUTIE. COMPLICATII
-
7/29/2019 Chist Ul
11/25
CAPITOLUL 2
SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI DIN MOMENTUL INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE
PARTICIPAREA LA EXAMENE DE LABORATOR SI PARACLINICE,URMARIREA
FUNCTIILOR VITALE,ALIMENTATIE SI TRATAMENT
2.1..INTERNAREA SI PRIMIREA BOLNAVEI IN SPITAL
Internarea in spital constituie un evinement important in viata bolnavei,ea se desparte de
mediul sau obisnuit;este in stare de infirmitate sau semiinfirmitate;este nevoita sa recurga la
ajutorul oamenilor straini.Aceasta situatie,impreuna cu boala sa,i creeaza anumite stari emotive de
catre personalul care primeste bolnava in spital trebuie sa tina seama,amenajandu-l cat de mult.
Bolnavele internatesunt inscrise in biroul serviciului de primire,in registrul de internarii;tot aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate .Bolnava adusa la spital va
fi dezbracata si examinata in cabinetul de consultatie al serviciului de primire. Acesta trebuie sa fi
inzestrat in asa fel incat sa poata asigura bolnavei stabilirea diagnosticului de probabilitate precum
si luarea primelor masuri in cazul in care se impune un tratament de urgent.
Bolnavele vor fi examinate de medical de garda. In acest scop,acesta va culegele datele
anamnestice de la bolnave sau de la insotitor.Stabilirea diagnosticului prezumtiv inca de la primire
este necesara si din punct de vedere al dirijarii bolnavului in sectii.
Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazionarii pe perioada cat bolnavul vafi internat.Dupa stabilirea diagnosticului,inaite de a-o duce in sectie bolnava va fi imbaiata si daca
este cazul,deparazita.Dupa terminarea baii bolnava va fi bine uscata si trecuta in camera de
imbracare.Apoi bolnava va fi dirijata la sectia indicate de serviciul de primire.
2.2.ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE
Scopul spitalizarii bolnavelor in majoritatea cazurilor este vindecarea.Pentru a realize acest
lucru trebuie create conditii prielnice,necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a
organismului si scoaterea lui de sub eventulalele influente nocive ale mediului inconjurator.
Anturajul therapeutic de protective are scopul de a izola bolnava de conditiile negative ale
mediuli inconjurator care ar putea traumatize,suprasolicita sau epuiza scoarta cerebral si de a forma
un anturaj placut cu actiune favorabila asupra sistemului nervos central si deci asupra
-
7/29/2019 Chist Ul
12/25
organismului.Crearea conditiilor terapeutice de protective se incepe cu amplasarea si construirea in
zonele oraselor ferrite de zgomot si aerul vicinat al cartierelor central,in mijlocul unor zone verzi
de protective,bine intretinute.
Saloanele,coridoarele si incaperile anexe trebuie astfel mobilate si amenajate incat sa apropie
cat mai mult de anturajul obisnuit al bolnavelor. Se vor inlatura toti excitantii
auditivi,vizuali,olfactivi sau gustative cu efecte negative asupra sistemului nervos.Se vor inlatura
complet din spital dezinfectantele cu miros patrunzator si se vor inlocui cu cele fara miros.
Realizarea unui regim therapeutic de protective depinde in foarte mare masura de asistenta
medicala. Ea este factorul principal care creaza atmosfera de caldura si repartizat imediat. Ea va fi
condusa in salon,unde I se va arata patul.Cu aceasta ocazie,asistenta i va prezenta si colegele de
camera,creand de la inceput o astmosfera calda.
Dup ace I s-a repartiza patul,bolnava va fi initiate asupra regulamentului de ordine interioara al
spitalului.I se va arata: locul si modul de functioanare a aparatelor semnalizatoare,obligatiile lui in
timul spitalizarii,drepturile lui,precum si raporturile pe care trebiue sa le aiba cu personalul sectiei.
Multe bolnave suporta ce greu chiar sio faptul ca sunt internate in spital.Conditiile de mediu de
aici le creaza o oarecare tensiune nervoasa.Culoarea alba,monotona a spitalelor,creaza o atmosfera
de raceala.Saloanele trebuie astfel mobilate si amenajate,ca sa se apropie cat mai mult de anturajul
obisnuit al bolnavilor.Saloanele sa fie incalzite moderat adica 18-19C. Saloanele sa foie cat mai
mici,2-4 paturi,iar paturile sa fie cat mai distantate pentru ca bolnavii sa nu se deranjeze
reciproc.Ferestrele sa fie prevazute cu perdele usor de spalat.
Mobilerul sa fie cat mai simplu,care nu tine praful sis a fie usor de curatat.Mesele si noptierele
sa fie acoperite cu servetele lucrate cu mana.
2.3.ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE ALE PACIENTILOR
2.3.1.PREGATIREA PATULUI SI ACCESORIILE SALE
Asigurarea odihnei este una din principalele metode de ingrijire al bolnavelor.Repaosul
creaza conditii favorabile organismului pentru a-si concentra eforturile la procesul de vindecare.
Pacientele isi petrec majoritatea timpului de boala si covalescenta in pat si de aceea
acesta va trebui sa satisfaca toate cerintele,atat pentru odihna bolnavelor,cat si pentru manevrarea
lor de catre personalul de ingrijire
Patul trebuie sa fie comod,de dimensiuni potrivite-2 cm lungime,80-90 latime, 60 cm
inaltime pana la saltea.sunt mai multe tipuri de paturi,cel mai utilizat fiind patul universal.
Accesoriile patului sunt:saltele confectionate din burette,aparatoare de saltea,paerna in
numar de 2,patura din lana moale si lenjeria de pat,care se compune dintr-un cearsaf,doua fete de
parne si un cearsaf plic, o musama si o aleza sau traversa.
Atat patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de perfecta curatenie.Este de dorit
ca dupa plecarea bolnavelor sa fie dezinfectate.
-
7/29/2019 Chist Ul
13/25
2.3.2.SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT
Schimbarea lenjerie de pat are ca scop asigurarea conditiilor igenice si de
confort.Schimbarea lenjeriei de pat se face dimineata,inaite de curatenie,dupa masurarea functiilor
vitale si toaleta pacientei sau ori de cate ori este nevoie.Poate fi executata de 1 sau 2 persoane.
Musamaua,aleza si cearsaful se vor inchide bine pentru a nu produce escare.In conditiile
unei bolnave imobilizata la pat,bolnava va fi mentinuta acoperita in tot timpul manevrei.
Procedeul de schimbare a lenjeriei il putem efectua tinand seama de starea generala a
pacientelor si de posibilitatile de a se misca.Cand pacientele se vor intoarce in decubit
lateral,scimbarea lenjeriei se va face in lungimea patului si inaltimea patului cu bolnava in pozitie
sezand.Scimbarea lenjeriei se face cu blandete evitand-se manevrele care o pot obosi pe bolnava.
Msuamaua se foloseste sub bolnava cu incontinent urinara,scurgeri vaginale,precum si in
cursul efectuari clismelor sau sondajelor vezicale,sau a captarii eliminarilor pentru a protejacearsaful si salteaua.Ele se asaza transversal sub bolnave.Aleza sau traversa se aseaza direct peste
musama.Aleza trebiue sa depaseasca in inlatime musamaua cu cate 10 cm .Scimbarea alezei fiind o
manopera relative usoara,menajeaza bolnava de suferinte.
Materiale necesare:cearsaf de pat,cearsaf plic,fate de parne,patura,aleza,musama,sac de rufe
murdare.
2.3.3.ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE,CORPORALE SI VESTIMENTARE A
PACIENTEI
Toaleta pacientelor are ca scop asigurarea conditiilor igienice si de confort
Igiena corporala a bolnavei incepe inca din ziua internarii,cand este imbaiata si la nevoie
deparazitata.
Neglijarea igienei corporale scade capacitatea functional a pielii si reduce posibilitatiile de
aparere si regenerare ale organismului.Bolnavele internate in spital sunt imbaiate de obicei de 2 ori
saptamanal.Baia generala se efectueaza dimineata sau seara,cat mai departe de orele sau
digestive.In plus se efectueaza obligatoriu toaleta zilnica.Bolnava va fi intretinuta uscat.Suprafetele
expuse formarii escarelor vor fi spalate zilnic cu apa si sapun,cu foarte mare blandete si apoi
frectionarea cu o solutie slaba de alcool pentru activarea circulatiei locale.Igiena corporala abolnavei ramane in continuare in atentia asistentei,constituind unul din factorii esentiali a
vindecarii.
Baia generala va fo efectuata in mod obligatoriu si inaitea interventiilot chirurgicale ca si
inaitea externarii bolnavei.Aceasta nu ve depasi 15 minute,se vor indeplini urmatoarele conditii:
Ferestrele si usile incaperii vor fi inchise
Temperature incaperii de cc 18-29 C
Materialele necesare sa fie asezate in ordine la indemana
Lenjeria curata se aseaza pe un radiator pentru a fi calda
-
7/29/2019 Chist Ul
14/25
Se recomanda ca toaleta sa se faca inaite de masa si nu dup ace bolnava a mancat
2.3.4.EFECTUAREA TOALETEI GENERALE SI PE REGIUNI A PACIENTEI IMOBILIZATA
Obiectivele baii partiale sunt:indepartatea de pe suprafata pielii a stratului cornos,descuamat si
impregnate cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare,a resturilor de dejectii si al altor substantestraine care adera la piele
Inaitea de a incepe baia pe regiuni,asistenta va colecta date cu privire la starea
pacientei(puls,TA,respiratie), ce mobilizari I se permit in ziua respectiva,daca se poate spala
singura,pe care parte a corpului si isi permite sa faca aceasta.
Se izoleaza patul de restul bolnavelor cu ajutorul paravanului,se toarna apa calda de 37 C
Bolnava este dezbracata complet dar ramane acoperita cu un cearsaf.
Se va respecta orinea de spalare a suprafetelor corporale:fata,urechile,gatul,membrele
superioare,fata anterioara a toracelui,abdomenul,suprafata posterioara a toracelui,regiunea
lombara,membrele inferioare,organelle genitalesi la urma regiunea anala.
Pentru spalarea organelor genital bolnava va si asezata in pozitie ginecologica,pe un basinet
izolat de saltea cu o musama si o aleza.
Indepartarea resturilor de sapun din aceste regiuni sensibile este deosebit de importanta
Se indeparteaza bazinetul,se usca cu atentie regiuneacu cel de al 3-lea prosop si se pudreaza la
nivelul pliurilor cu talc,ca va absorbi umezeala neindepartata.
Bolnavele se imbraca cu lenjerie curate si se reface patul.
2.3.6.SCHIBAREA POZITIEI SI IMOBILIZAREA PACIENTEI
Schimbarea pozitiei bolnavelor se poate efectua:
Activ bolnavele isi schimba singure pozitia
Pasiv cu ajutorul unei altei persoane
Pacientele vor fi incurajate sa se miste in pat,sa se intoarca singure de pe o parte pe alta,sa-si miste
picioarele,mainile,sa se ridice in pozitie semisezand pentru a pregatii sculatul din pat precoce
In afara complicatiilor,toate operatele se vor ridica din pat in seara zilei sau a doua zi
dimineata.Aceasta manevra simpla este benefica si datorita faptului ca favorizeaza amplitudinea
respiratori,ventilatia pulmonara,tusea expectoratia,accelereaza reluarea tranzitului intestinal si
influenteaza in mod pasiv psihicul bolnavelor.
Rdicarea se face treptat,intai la marginea patului,isi balanseaza gambele,face un pic de gimnastica
respiratory si sprijinita,fara sa exagereze de prima data,face cativa pasi.Se va tine cont si de ceea
ce spune pacienta daca vrea sa mai mearga sau sa se opreasca.Starea generala nu este o piedica,nici
starea de slabiciune,nici dezihidratarea,nici obezitatea,ci dimpotriva la persoanele ci antecedente de
flebita,plimbarea va avea loc cat mai repede posibil.Natura sau complexitatea operatiei nu
-
7/29/2019 Chist Ul
15/25
impiedica ridicarea din pat precoce,care nu va fi amanita din cauza drenurilor,sondelor sau
perfuziilor.
2.3.7.CAPTAREA ELIMINARILOR
Captarea urinei:
Urina este o solutie apoasa prin care sun eliminate substante inutile si toxice rezultate din
metabolism.Colectarea urinei se face in vase special numite urinare,pentru femei mai scurte si
latite.Se mai poate folosi si plosca.In cazul in care esre necesara captarea urinei pe 24 ore,pentru
unele analize de laborator,se face in recipient cilindrice gradate de 2-4 L.Dupa utilizare,urinarele se
golesc imediat,se spala cu apa calda in jet,cu sapun si se dezinfecteaza.
Captarea fecalelor:
Materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestive si eliminate din organism
printr-un act reflex numit defecatie,prin anus.Captarea se face folosind urmatoarele material
necesare:-paravan,plosca sau basinet,hartie igienica,material pentru spalarea
mainilor,musama,aleza,urinar.
Captarea varasaturilor:prin varsatura se intelege evacuarea continutului stomacal prin caile
digestive pe gura.Materialele necesare sunt:musama,aleza,prosop,tavita renala curate,uscata,solutie
aromata in pahar.In timpul varsaturilor bolnavele se aseaza in pozitie sezand,iar daca starea lor nu
permite,vor ramane culcate si numai capul le va fi intors intr-o parte,asezandu-le sub cap un
prosop.Se protejeaza lenjeria de pat si corp cu musama si o aleza,iar in fata bolnavei se aseaza un
prosop.Se ofera bolnavelor tavita renala sause tine si cu mana dreapta se sustine frunteabolnavelor.In cursul varsaturilor survenite dupa interventii chirurgicale,plaga operatorie vba fi
protejata prin compresie usoara cu palma,prevenind astfel durerile si desfacerea eventual a suturilor
proaspete.Cand bolnava s-a linistit se indeparteaza tavita renala,I se ofera un paharul cu solutie
aromata pentru a-si clati gura,pe care o va arunca intr-o tevita renala.Tavita cu varsaturi se
indeparteaza imediat din salon si se pastreaza pana la vizita medicului,intr-un dulap special. Apoi,
se goleste.se spala,se dezinfecteaza si se sterilizeaza prin fierbere.
2.4.SUPRAVECHEREA FINCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE
Urmarirea functiilor vitale si vegetative ale organismului este obligatoriu in cursul oricarei
boli,caci modoficarea lor reflecta in mare masurastarea generala a bolnavelor, precum si evolutia
si gravitatea boli de care sufera.
Totalitatea observatiilor asupra functiilor vitale si vegetative se consemneaza in foaia de
temperature a bolnavelor.Reprezentarea grafica a unora dintre aceste date si oranduirea cronologica
a altora fac posibil,ca dintr-o singura privire,medical sa se orieteze asupra starii bolnavelor si
evolutia bolii.
Pulsul-reprezinta expasiunea ritmica a arterelor,care se comprima pe un plan osos si este
sincronat cu sistole ventriculara.Ia nastere din conflict dintre sangele existent in sistemul arterial
sic el impins in timpul sistolei.Acest conflict se exterioreazaprin destinderea ritmica a arterei.
P ulsul poate fi luat pe oricare artera accesibila palpatiei,care poate fi comprimata pe un plan
osos:radial,temporal,superficiala,carotida,humerala,femurala,pedioasa.In practica curenta,pulsu se
-
7/29/2019 Chist Ul
16/25
ia la nivelul arterei radiale.La luarea pulsului,bolnavului trebuie sa fie in repaus fizic si pshic cel
putin 5-10 minute inaite de numaratoare,intru-cat un effort sau o emotie oarecare ar putea modifica
valorile reale.Palparea pulsului se face cu varful degetelor index,mediu si inelar de la mana
drepta.Dupa ce s-a reperat santul lui se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu
cele trei degete palpatoare,pana la preceperea zvancniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se
realizeaza cu ajutorul policelui,cu care se imbratiseaza antebratul la nivelul respective.
Pulsul se va masura,la bolnavele spitalizate,in mod regulat de doua ori pe zi,iar frecventa lui
va fi notate pe foia de temperature.La luarea pulsului se va tine seama de:
frecventa,ritmicitate,volum,tensiune si celeritate.Frecventa pulsului la adult sanatos este de 70-80
pe minut. Inregistrarea frecventei pulsului se face pe foia de temperature a bolnavelor.Pe ordonata
sistemului de cordonate se va nota frecventa pulsului(echivalenta cu numarul batailor pe minut),iar
pe obscisa,in timpul cand s-a luat pulsul.Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu.
Tensiunea arterial-reprezinta presiunea execitata de sangele circulant asupra peretilor
arteriali.Factori care determina TA:debitul cardiac,forta de contractie a inimii,elasticitate si calibru
vaselor vascozitatea sangelui.Tensiunea arterial scade in mod progresiv de la centru la periferie.Se
masoara zilnic de doua ori:dimineata si seara sau la cererea medicului ori de cate ori este nevoie.Se
masoara cu tensiometru,dupa metoda Riva-Rocci,prin palpare.Aparatul este format dintr-o manseta
pneumatic in comunicare cu o para de cauciuc.Lumenul mansetei este in legatura cu un mono-
metru cu mercur gradat,pana la 300mm,Aparatul este prevazut cu o supapa reglabila de la o para de
cauciuc prin care continutul de aer al mansetei pneumatic poate fi evacuate.
Pentru determinarea tensiunii arteriale,bolnava poate fi asezata in pozitia culcata sau sezand
intr-un fotoliu,rezemandu-si bratele.Monometrul se plaseaza pe noptiera sau pe masuta,langabolnava,la inaltimea inimii si a bratului pe care se va fixa manseta monometrului.Se fixeaza bratul
langa monometru in extensie si se aplica manseta.Cu ajutorul perei de cauciuc se introduce aer in
manseta pneumatic,iar cu cealalta mana examinatorul palpeaza pulsul radial al bolnavei de la
acelasi membru.Prin introducerea aerului in manseta,acesta se umfla si comprima in mod circular
bratul,din ce in ce mai mult,pan ace inchide complet lumenul arterei,cand dispare pulsul.Din acest
moment, cu ajutorul venitului,se va face decomprimarea aerului de manseta.In momentul in care
trece prima unda pulsabila,se noteaza valoarea tensionala de pe monometrul cu mercur,acesta
echivalandcu tensiunea maximal.
Valorile obtinute prin metode ascultatorie la adultul sanatos,in stare de repaus fizic si psihic,sevariaza intre 115-140 mm Hg pentru tensiunea maxima si intre 75-90mm Hg pentru tensiunea
minima.Valorile tensiuni arteriale pot fi inregistrate mai bine intr-o coloana verticala ,
rosie,divizand linia de baza a foii de temperature pentru valoarea de 100scotind 10 mmHg la
fiecare diviziune in sus si jos.Extremitatea superioara a coloanei reprezinta tensiunea maxima,iar
cea inferioara,tensiunea minima.
Respiratia-reprezinta nevoia finite umane de a capta oxigenul din mediul
inconjurator,necesarul proceselor de oxidare din organism si de a elimina bioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare.Respiratia in stare normal se face linistit,fara nici un effort.Se masoara
in repaus, in decubit dorsal ori cu fata dorsal a maini asezata pe cutia toracica a pacientei,ori numai
urmarind miscarile cutiei toracice sau abdomenul,fara stirea pacientei,timp de un minut.Miscarile
cutiei toracice sunt simetrice,ritmice si abia vizibile.Frecventa normal este de 16-20 pe minut,dar
-
7/29/2019 Chist Ul
17/25
poate prezenta usoare variatii dupa sex si varsta,Se noteaza in foaia de temperature cu culoare
verde sau albastru,un patratel insemand o respiratie/minut.La barbate,frecventa respiratie este de 16
pe minut,iar la femei de 18-20.Daca frecventa respiratiei se accelereaza,vorbim de tahipnee,iar in
cazul contrar de bradipnee
Temperatura-mentinerea temperaturii corpului in limite normale este o necessitate a
organismului de a conserva o temperature la un grad aproximativ constant pentru a-si mentine o
stare de bine.Temperatura corpului se mentine constanta intre 36-37C datorita procesului de
termoreglare/
In conditii patologice,temperature organismului poate sa scade sub 36C, cand vorbim de
hipotermie,sau sa creasca peste 37 C, cabd vorbim de hipertermie.Masurarea temperaturii se face
cu termometru.Termometrele in uz sunt tinute in solutii dezinfectante-bromocet sau cloromina2%.
Se masoara dimineata si seara si la cererea medicului ori de cate ori este nevoie.Se
masoara cu termometrul maximal(dezinfectat dupa fiecare folosire) masurat in regiuneaaxilara,inghinala sau rectal.De obicei se masoara axilar:se sterge bine axial cu un prosop;se ridica
bratul,se aseaza rezervorul termometrului in varful axilei,apoi se apropie bratul bolnavei de
triunchi,iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui.Termometrul se
mentine timp de 10 minute, dupa citirea temperaturii,termometrul se introduce inapoi in Solutia
dezinfectanta.Se noteaza in foaia de temperature cu culoare albastra,cu patratel insemnand:0,2C.
Diureza-resturile alimentare supuse de procesul de digestive eliminate din organism prin
actul defecatiei.Omul sanatos are zilnic un singur scaun.Emisiunea se face usor,fara eforturi.
Scaunul normal este de culoare bruna,cu miros characteristic de putrefactive,fara gaze.
Datele in legatura cu tranzitul intenstinal se vor strange in mod systematic,tinand seama de
frecventa,orarul emisiunilor,cantitatea,forma,consistent,culoarea,mirosul si se noteaza in foaia de
temperature.
2.5.ALIMENTATIA BOLNAVEI
Una din cele mai importante problem ale ingrijirii bolnavei este alimentatia.
In ziua operatiei,pacienta va bea apa cu lingurita,rehidratarea fiind completata cu
perfuzii.Dupa 24 de ore-ceai,citronade si supa de zarzavat(numai zeama),iar a doua zi-ceai,citronada indulcita,lapte cu ceai si de asemenea,zeama de la supa de zarzavat;a treia zi-
iaurt,fidea,taitei cu lapte,piure de cartofi,biscuit.Dupa reluarea tranzitului:carne de pui,peste al si se
revine,treptat la alimentatia obisnuita.
Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide,luand in consideratie si pierderile prin
transpiratie si varsaturi.Supravegherea bilantului de lichide are o importanta deosebita la varstnici
care se dezhidrateaza foarte repede.
Daca permite starea bolnavei hidratarea va fi pe cale orala prin :ceaiuri,sucuri natural pline
de vitamine necesare cresterii aportului crescut de calorii necesare organismului.Daca nu permitestarea bolnavei hidratarea pe cale bucala,atunci va fi rehidratat parenteral:cu substante izotone9ser
fiziologic sau Glucoza5%0
-
7/29/2019 Chist Ul
18/25
2.6.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SI HIDRATAREA ORGANISMULUI
Tratamentul medicamentos ramane cel mai important mijloc therapeutic.Administrarea
medicamentelor pune pe umerii asistentei medicale o foarte mare responsabilitate.Greselile
provenind din nerespectarea dozelor,a cailor de adminstrare,adminstrarea unor medicamente
alterate sau schimbarile de medicamente pot da nastere la accidente grave,chiar fatale.
Administrarea medicamentelor se face dupa indicatia medicului.De la caz la caz,medicii
hotarasc calea de administrare a medicamentelor in raport cu: scopul urmarit,capacitatea de
absorbtie a caii respective,toleranta sa individuala.De exemplu solutiile izotone,ca
glucoza,Metronidazol,Ringerul se administreaza parenteral.Pentru scaderea febrei se administreaza
Algocalmin diluat ce ser fiziologic intravenous.Se mai administreaza intravenous antialgice ca
Algocalmin;anticoagulante ca Inohep.La executia injectiei asistenta isi spala mainile.Alege locul
punctiei,si dezinfecteaza locul punctiei.Dupa introducerea acului in vena se controleaza daca acul
s-a patruns in lumenul vasului.Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului.Injectia se
face lent.Cand injectarea s-a terminat se retrage brusc acul si se aplica tamponul la locul punctiei
un tampon imbibat cu alcool.In timpul spitalizarii reechilibrarea hidroelectrolitica este foarte
important si este dirijat de medic.Asistenta administreaza solutiile de presciptiile acestuia ca
Glucoza 1000 ml/zi,Ringer 500ml/zi.Administrarea intravenoasa a lichidelor se face in decubit
dorsal una din vene bine vizibile si proeminente.Se pot utilize venele de pe plica cotului;cefalica
sau basilica,venele maleolare,membru in care se face perfuzie se adduce in abductie,fiind sprijint
de o perna mai dura,acoperita cu o musama si un prosop steril.Se dezinfecteaza tegumentele.Daca
inroducerea canulei va necesita descoperirea chirurgicala a venei,atunci locul injectiei va fi izloat
prin campuri aterile ca si in cazul oricarei interventii chirurgicale.
Viteza de scurgere nu poate trece 60 de picaturi pe minut,in afara de cazul solicitarii
speciale a medicului,cand se pune problema unei perfuzii rapide prin injectii masive de lichid
pentru refacerea rapida a masei circulante si ridicarea tensiuni arteriale.
2.7.RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGIC E
Examenele de laborator exprima prin metode obiective modificarile survenite in
morfologia si boichimia organismului,din acest motive le constituie un ajutor pretios pentru
stabilirea diagnosticului,instituirea tratamentului si urmarirea evolutiei bolii.
Indicatia pentru recoltarea probelor este data de medic,insa asistenta trebiue sa cunoasca
esenta analizelor ce se cer si modul de recoltare a acestora.
Bolnavele li se fac urmatoarele examinari de laborator:
a)hemoleucograma-se face prin inteparea pulpei degetului
interpretarea rezultatelor:-eritrocite 4,5-5,5 mil/mm3-barbati
4,2-4,8 mil/mm3-femei
-reticulocite 10-15%
-hemoglobina 15+-2g/100ml-barbati
-
7/29/2019 Chist Ul
19/25
13+-2g/100ml-femei
-leucocite4200-8000/mm3
b)hematocrit-recoltarea sangelui pentru determinarea hematocritului(VET)se face prin punctie
venoasa.Se recolteaza 2 ml de sange pe cristale de EDTA (acid etilen diaminotetracetic 1%0 -0,5ml solutie,uscata prin evaporare.
Intrepretarea rezultatelor:
c) VSH-recoltarea VSH-lui se face numai ce seringa si acul uscate si numai cu seriga de 2ml.
Pentru examenul in picatura groasa sangele se recolteaza sub forma de picatura groasa.
Se recolteaza pe fiecare extremitate a lamei cate 2-3 picaturi cat mai apropiate intre ele
Cu coltul unei lame slefuite se amesteca picaturile formand o pata circular cu diametrul deaproximativ 1 cm
Se continuam amestecarea picaturilor pana se formeaza un mic cheag-semnul unei
defibrinari complete
Interpretarea rezultatelor: 1-10 mm/1 h,7-15 mm/2-13mm/1 h,12-17mm/2 h
d)glicemia: se efectueaza prin punctie venoasa,dimineata;bolnavul fiind ,,a jeune,,
Se recolteaza 2 ml sange/florura Na 4 mg.Interpretarea rezultatelor:70-115mg/dl
e)ionograma sanguine- se recolteaza 5- 10 ml sange simplu,prin punctie venoasa,dimineata.
Interpretarea rezultatelor: Na+=137-152mEq/1
K+=3,8 -5,4 mEq/1
Cl -=94 -111 mEq/1
Ca+=7,5-5,5 mEq/1
f)rezerva alcalina-se recolteaza 5-10 ml sange,prin punctie venoasa in sticlute heparinate
Interpretarea rezultatelor: 58-65vol%
h)grup sanguin- pentru determinarea grupei sanguine se foloseste sange venos(din vena), fie
sange capilar(din pulpa degetului)
1 Recolterea sangelui venos: - se recolteaza 3 -4 ml sange din vena,intr-o sticluta uscata si in
prealabil,sterilizata prin caldura uscata
2 Recoltarea sangelui din pulpa degetului este o metoda expeditiva,utilizata mai ales cand se fac
determinari cu scop informative,in serie,in colectivitati.
2.8.PREGATIREA PACIENTELOR SI EFECTUAREA TEHNICILOR SPECIALE
INVESTIGATII
-
7/29/2019 Chist Ul
20/25
Examinarea de catre medical specialist se face pentru mai multe afectiuni ce produc aceste
simptome inclisiv chistul ovarian.Evaluarea cuprinde un examen pelvin anamneza despre
istoricul simptomelor si ciclurilor menstruale,istoric familial si o ecografie transvaginala.Daca se
descopera un chist ovarian la o examinare de rutina,o ecografie transvaginala ajuta pentru
diagnosticarea tipului de chist.Daca in urma ecografie se vizualizeaza un chis ovarian functional
care nu cauzeaza dureri severe,se recomanda expectative.Se examineaza chistul dupa 6 -8
saptamani pentru eventuale mariri de volum.Majoritatea chisturilor dispar dupa 1-2 luni sau dupa 1
2 menstre.
Masurarea CA 125 (Cancer antigen 125).Nivelul proteinei CA 125 are valori ridicate la
femeile cu cancer ovarian.Daca este indentificat un chist ovarian partial solid,iar daca pacienta
prezinta riscuri de cancer ovarian,medical poate recomanda masurarea nivelului de CA 125 din
sange pentru a stabili daca chistul este malign.Valorile ridicate ale protein CA 125 din sange poate
indica si alte afectiuni necanceroase precum endometrioza,fibromul uterin si boala inflamatoarie
pelvina.
Ecografia: - pregatirea bolnavei pentru examinari ecografice este minimala.In ecografia
abdominal imaginea poate deranjata prin interpunerea gazelor din tubul digestive.Din acest motiv,
este bine daca, in preajma examinarii,bolnava primeste o medicatie absorbanta a gazelor, sau I se
administreaza un purgative.Cel putin 12 ore inaite de examinare, bolnava sa ramana nemancata.
Asistenta trebuie sa arate bolnavei ca examinarea este lipsita de orice pericol si nu este
insotita de nici un inconvenient, pentru al priva de obsesii inutile.Majoritatea examinarilor se fac
in decubit dorsal.Pe pielea bolnavei se aplica un gel hidrofil sau ulei de parafina.
In unele cazuri, ecografia se sincronizeaza cu inregistrarea electro- cardiogramei, cu
fonocardiograma si curba pulsului carotidian.In acest caz, sarcinile asistentei se extend si in
aceasta directive.
Electrocardiograma : - asistenta va pregati bolnava din punct de vedere psihic,cautand
sa-I imprastie orice neliniste,frica sau tensiune nervoasa in preajma examenului.Temperatura
camerei sa fie optima 20 21 C.Bolnava va fi culcata comod.Se fixeaza pe bolnava conductele
electrice, fiecare avand la extremitate cate o banana.Astfel, conducta rosie serveste pentru bratul
drept, cea galbena pentru bratul stang, cea verde pentru gamba stanga,cea albastra pentru gamba
dreapta.Dupa incheierea inregistrarii,asistenta noteaza pe electrocardiograma numele bolnavei ,
numarul si data inregistrarii.
2.9.PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIRI POSTOPERATORII
INGRIJIREA PREOPERATORIE
Pregatirea pacientei inaitea interventiei chirurgicale este un element major de prevenire a
infectiilor postoperatorii.De ea cdepinde reusita operatiei si evolutia postoperatorie.
Aaistenta medicala are obligatia,ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea
de anexitate in care se gaseste pacienta inaite de operatie:sa o ajute pe bolnava sa-si exprimegandurile,grijile,teama ,sa-I insufle incredere in echipa operatorie,sa-I explice ce se va intampla ce
ea in timpul transportului si in sala de preanestezie;cum va fi asezata pe masa de operatie;cand va
parasi patul;cand va primi vizite,sa o asigure ca va fi insotita si ajutata.
-
7/29/2019 Chist Ul
21/25
Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie sa fie dissimulate fata de
pacienta.
Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate,profesinalism ,siguranta si
promptitudine la solicitarile tuturor pacientelor,incat acestea sa capete incredere in serviciul in care
a fost internata.
Toatele datele privind stare generala a pacientei si evolutia boli a acesteia se noteaza in
F.O. si planul de ingrijire.Se urmareste si se masoara functiile vitale si vegetative.Se mai fac
examene de rutina,examene complete si examene special.
In seara zilei precedente se face baia generala,la dus.Se face clisma evacuatoare.Pacienta
va avea o alimentative lejera:supa de legume,bauturi dulci sau alkaline.In ziua inerventiei pacienta
nu mai bea.Se mai face, eventual ,o clisma cu patru ore inaitea interventiei.Se indeparteaza
bijuteriile.Se pregateste documentele:F.O.,analize,radiografii,care vor insoti pacienta.
Transportul pacientei in sala de operatie se face numai insotit de asistenta medicala,care
are obligatia sa predea pacienta asistentei de anestezie,impreuna cu toata documentatia si alte
observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala.
INGRIJIREA POSTOPERATORIE
In momentul trezirii si pana la acesta,asistenta medicala va supraveghea permanent
operata pentru a impiedica eventuale incidente si urmarile lor:
Imediat dupa trezire,asistenta va mentine pacienta in decubit dorsal in primele
ore,decubit lateral dreapta sau stanga,apoi semisezand(in special peste 50 ani).Se mentine gura
umeda permanent.Toaleta zilnica este completata cu pieptanatul,neuitand toaleta cavitatii bucale de
3 4 ori in 24 ore.Primele zile postoperatorii sunt cele mai dificile pentru pacienta datorita faptului
ca, in aceste zile,ingrijirile sunt foarte numeroase.de exemplu durerea.
La originea durerilor postoperatorii sunt mai multi factori,care vor fi precizati inaite de
a se prescrie analgezicele de rutina.De mentionat ca nu se vor administra calmante fara prescriptive
medicala si fara a se cunoaste exact caracterul durerii.Dupa interventii chirurgicale asupra
organelor interne,durerile pot fi superficial,dureri profunde,sau de origine visceral.
In cazul luptei impotriva insomniei asistenta medicala are la indemana mijloace
proprii,cum ar fi:ceaiuri calmate,asigurarea unui climat de liniste,.Anexitatea preoperatorie, in fata
necunoscutului,reprezentat de actul chirurgical continua si postoperator.Aici intervine rolul moral
al asistentei medicale, care va trebui sa faca operata sa aiba incredere in echipa de chirurgic,in
echipa de asistente medicale,sa o faca sa inteleaga evolutia postoperatorie si faptul ca vindecarea
va fi fara complicatii sau sechele.Pe langa aceste ingrijiri se supravegheste si evolutia plagii.
2.10.EXTERNAREA
Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medical primar sef cde sectie.In legatura cu
aceasta,asistenta are o serie de sarcini.Asistenta medicala va duce toata documentatia referitor la
bolnava,pe care o va pune la dispozitia medicului de salon,in vederea formarii epicrizei.
-
7/29/2019 Chist Ul
22/25
Asistenta va fixa impreuna cu bolnava ora plecarii,pentru a-i putea asigura alimentatia
pana in ultimul moment.Va verfica mai departe hainele cu care a sosit bolnava sunt
corespunzatoare anotimpului.Daca acesta nu este corespunzatoare,se va lua legatura cu familia
bolnavei,cerand sa fie aduse haine potrivite.Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primate
de la medic si cuprinse in biletul de iesire.Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod
corespunzator tehnicile necesare pentru continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista
ca la data indicate sa se prezinte neaparat la control.
Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte,unde il va ajuta sa-si primeasca
hainele,care daca era cazul,au fost dezinfectate si spalate.Ea va prelua apoi de la bolnava efectele
spitalului.
Inaite de a-si lua ramas bun,asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa
pentru tratamentul post-spitalicesc.
2.11.EDUCATIA PENTRU SANATATE.PROFILAXIE
Chistul ovarian functional nu poate fi prevenit daca exista ovulatie.Tot ceea ce scade frecventa
ovulatiei,scade riscul de producer a chistului ovarian.Anticonceptionalele,sarcina ,alaptarea la san
in primele 6 luni previn ovulatia.Ovulatia inceteaza complet la menopauza.Femeile care folosesc
anticonceptionale cu doze mari de hormoni au un risc mai scazut de a dezvolta chist
ovarian,anticonceptionalele cu doze mici de hormone ,au o preventie scazuta.
Rolul asistentei medicale este de a ajuta individual sa invete caile de promovare a
sanatatii si vindecarii.Este de preferat ca si apartinatorii sa fie informati in legatura cu noul mod de
viata a bolnavei,astfel ei pot contribui la respectarea de catre bolnava a acestor indicatii.
Educatia pentru sanatate este indispensabila activitatii asistentei medicale si u trebuie
efectuata la intamplare.
Ea face oriunde se crede ca este necesar pentru a intampina aparitia bolii
LA CAPITOLUL II NU AM CE SA CORECTEZ
AI COPIAT CU PUNCT SI VIRGULA(CEEA CE ESTE INADMISIBIL PUTEAI MACAR SA
SCHIMBI CATE CEVA) DINTR-O LUCRARE DE-A MEA
ASA CA EU NU MA CORECTEZ PE MINE!
-
7/29/2019 Chist Ul
23/25
CAPITOLUL III
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE
Cazul Nr .1
NUMELE SI PRENUMELE: A.K.
DATA NASTERII: 28.09.1970
LOCALITATEA: RURAL
JUDET: MURES
DATA INERNARII: 16.03.2011
GREUTATE: 68KG
INALTIME: 1,70M
RELIGIA: ORTODOXA
OCUPATIA: CASNICA
STARE CIVILA: CASATORITA
DIAGNOSTIC MEDICAL: TU.ANEXIALA DREAPTA.AMENOREE
SECUNDARA.
ANTECENDETE PERSONALE: apendicectomie la varsta de 14 ani ,bilile
infectocontagioase ale copilariei ,PM:12 ani,UMN: 24.12.2009,S: 1; N: 1 ;Ab: 1,
-
7/29/2019 Chist Ul
24/25
ANTECENDETE COLATERALE:NEAGA
Motivele internarii:durere in fosa iliaca drapta , lipotimie, tulburari de ciclu menstrual(amenoree)
Istoricul bolii:pacienta in varsta de 21 ani relateaza ca boala actual a debutat in urma cu 2 luni cu
dureri in fosa iliaca drapta, care s-au intensificat in ultimele zile, fiind insotite de greturi ,varsaturi , lipotimie ,Test de sarcina negative.
Problemele pacientei:
Durere abdominal
Anxietate
Lipsa de cunostinte
Dificultate de a se misca
Amenoree
Insomnie
Incetinirea tranzitului intestinal
Alterarea starii generale
Alterarea imagini de sine
-
7/29/2019 Chist Ul
25/25