INTRODUCERE

Echinococoza chistic face parte din bolile parazitare cele mai neglijate.Dezvoltarea de noi medicamente si modaliti de tratament sunt relativ lente si sunt privite cu puin atenie. Modalittile de management ale bolii au evoluat n timp ns fr o evaluare adecvat a eficacitii, a eficienei, a ratei reaciilor adverse, a recurenei si a costurilor.

Dac ficatul este cel mai frecvent sediu al localizrii bolii, celelalte organe intraabdominale sunt afectate n procente mult mai mici, dei teoretic chistul se poate localiza n absolut orice esut. Este deci o asociere interesant care prezint particulariti de diagnostic, de luarea unei decizii terapeutice si de tratament efectiv.

Exist numeroase studii in literatura de specialitate despre localizarea hepatic ns cu mult mai rar se ntlnesc lucrri i prezentri de caz despre aa-numitele localizri necomune: splina, rinichi, retroperitoneu, pancreas, glande suprarenale, structurile peritoneale. Cu att mai mult sunt valabile aceste afirmaii n cazul pacienilor pediatrici.

Evoluia metodelor imagistice a permis o mai bun nelegere si a acestei boli aprnd clasificri ce coreleaz aspectul ecografic de exemplu cu tipul evolutiv al chistului si cu viabilitatea acestuia ns aceste progrese sunt limitate de necunoaterea n totalitate a evoluiei naturale a chistului hidatic.

Tratamentul chirurgical reprezint nc principalul mijloc terapeutic n ultimii 20 de ani nregistrndu-se n clinicile de chirurgie pediatric din Romnia o conduit cvasicomun. Cu toate acestea dei pe ansamblu evoluia bolii este favorabil se nregistreaza nc o rat crescut de morbiditate. O evoluie este reprezentat de introducerea tehnicilor miniminvazive care dei la nceput tind s le nlocuiasc pe cele clasice.

Dei n ceea ce privete tratamentul medical doar n 1984 -1986 Organizaia Mondial a Sntaii a realizat primele studii comparative ntre efectele albendazolului si mebendazolului, totui pe msur ce s-au dezvoltat si tehnicile imagistice s-a reuit o mai buna nelegere a rolului acestor substane care au nceput sa fie folosite din ce in ce mai mult att ca unic tratament ct si ca tratament adjuvant.

CAPITOLUL I

ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOREste format din caile respiratorii si plamni. Caile respiratorii sunt mpartite topografic n doua grupe:- caile respiratorii superioare reprezentate de cavitatea nazala, faringe, lannge si trahee;- caile respiratorii inferioare reprezentate de ramificatiile bronsice.

CAVITATEA NAZALEste divizata n doua parti printr-un perete median, dispus antero-posterior, numit sept nazal. Acesta are o parte anterioara, cartilaginoasa si o parte posterioara, osoasa.

Anterior, se patrunde n cavitatea nazala prin doua orificii numite narine, care se continua cu vestibulul nazal (o zona dilatata al carei tegument contine fire de par). Posterior de vestibul este cavitatea nazala propriu-zisa (fosele nazale captusita cu mucoasa nazala. Mucoasa are doua regiuni:- regiunea olfactiva asezata superior. Aici se gaseste segmentul periferic al analizatorului olfactiv;

- regiunea respiratorie ocupa restul cavitatii, este foarte bine vascularizata, are un epiteliu ciliat si contine glande mucoase.Pe peretele lateral al foselor nazale se gasesc trei lame osoase asezate cu axul lung antero-posterior, numite cornete nazale (cornetul superior, mijlociu si inferior). Aceste lame sunt concave inferior si limiteaza n concavitate trei spatii numite meaturi r.azale: superior, mijlociu si inferior.Cavitatea nazala se deschide posterior n nazofaringe prin doua orificii numite coarne.Sinusurile paranazale sunt cavitati n oasele din vecinatatea cavitatii nazale. Sunt captusite cu o mucoasa de tip respirator si comunica cu cavitatea nazala.Sinusul maxilar este cel mai mare. Se gaseste n grosimea osului maxilar. Se deschide n meatul nazal mijlociu.Sinusul frontal se gaseste n grosimea osului frontal. Se deschide n meatul nazal mijlociu.Sinusul etmoidal din grosimea corpului osului etmoid este format din mai multe cavitati numite celule etmoidale. Acestea se deschid n meaturile superior si mijlociu.Sinusul sfenoidal se gaseste n corpul osului sfenoid, inferior de saua turceasca. Se deschide pe peretele superior al cavitatii nazale.FARINGELELa nivelul bucofaringelui se intersecteaza calea digestiva si cea respiratorie.LARINGELEEste un organ cavitar cu schelet cartilaginos. Laringele are trei cartilaje pereche numite aritenoide, corniculate si cuneiforme. Are si trei cartilaje nepereche numite tiroid, cricoid si epiglota.

Cartilajul tiroid (marul lui Adam). Este cel mai voluminos. Are forma unei carti deschise posterior si cuprinde ntre lamele sale (corespunzatoare copertilor cartii) cavitatea laringiana. Se articuleaza inferior cu cartilajul cricoid. Acesta seamana cu un inel cu pecetea dispusa posterior (pecetea se numeste lama cricoidului). Epiglota este un cartilaj ovalar. Este asezata antero-superior de tiroid. Acopera cavitatea laringelui n timpul deglutitiei.Cartilajele aritenoide se articuleaza cu partea superioara a lamei cricoidului. Au forma de piramida triunghiulara pe care se prind corzile vocale. Capatul anterior al corzilor vocale se insera n unghiul posterior dintre lamele tiroidului. Spatiul dintre corzile vocale se numeste glota.Cartilajele corniculate si cuneiforme, de dimensiuni mici, se gasesc la vrful aritenoidelor.Muschii laringelui:-muschiul cricotiroidian cu originea pe cricoid si insertia n partea posterioara a tiroidului. Este inervat de nervul laringeu superior.Actiune: prin balansarea antero-posterioara a tiroidului si cricoidului, tensioneaza sau relaxeaza corzile vocale.- muschiul vocal, cu originea pe tiroid si aritenoid si insertia pe corzile vocale.Produce vibratii ale corzilor vocale.- muschi dilatatori ai glotei;- muschi constrictori ai glotei.Configuratie interna. La interior, cavitatea laringelui este captusita de mucoasa. Corzile vocale ridica pe peretii laterali cele doua perechi de plici vocale (o pereche false si o pereche adevarate). Astfel, cavitatea laringelui este mpartita n trei etaje: vestibulul (superior), ventriculul (ntre plici) si cavitatea infraglotica (inferior).Inervatia senzitiva si motorie a laringelui provine din nervul vag prin nervii laringieni superiori si inferiori: vascularizatia laringelui se face prin ramuri laringiene din arterele si venele tiroidiene superioare si inferioare.Limfa laringelui dreneaza n ganglionii limfatici cervicali profunzi din jurul venei jugulare interne.TRAHEEAEste un organ tubular. ncepe la nivelul vertebrei C6 si se termina n torace, la nivelul vertebrei T4, unde se bifurca n cele doua bronhii principale. Are o lungime de aproximativ 10-12 cm si un diametru de aproximativ 1,5 cm. Topografic, are o parte cervicala si una toracica.Configuratie si structura. Traheea are un schelet fibrocartilaginos, finul formata din suprapunerea unor cartilaje cu aspect inelar, incomplete poslenor Cartilajele sunt unite ntre ele prin ligamente inelare si sunt complclulc poslnmi de o membrana fibroasa (este posibila, astfel, trecerea bolului alimentar prin i'soliigul asezat posterior).La interior, traheea contine o mucoasa cu glande seromucoasc si cpileliu cilindric ciliat.

BRONHIILEInferior, traheea se mparte'n bronhia principala dreapta si cea stnga. AcCdten sunt extrapulmonare. Ele intra n plamni la nivelul hilului pulmonar si apoi le ramifica n bronhii lobare si segmentare formnd asa-numitul arbore bronsic.Bronhiile principale pastreaza caracterele traheei, dar pe masura ramificarii lor inelele cartilaginoase se raresc, devin incomplete, pentru a disparea n bronhiile mici, numite bronhiole, n schimb, n bronhiole sunt bine reprezentate fibrele musculare netede dispuse circular.

PLMNIISunt organele centrale ale aparatului respirator. La nivelul lor se fac schimburile de gaze. Plamnii au o forma aproximativ tronconica si prezinta o baza, un vrf, o fata sternocostala, o fata diafragmatica si o fata mediastinala. (fetele sunt numite astfel dupa principalele lor raporturi). Plamnii prezinta, de asemenea, o margine anterioara si o margine inferioara. Suprafetele plamnilor sunt brazdate de santuri adnci numite fisuri. Plamnul drept prezinta fisura oblica si fisura orizontala care l mpart n trei lobi (superior, mijlociu si inferior). Plamnul stng are o singura fisura, care l mparte ntr-un lob superior si unul inferior, n centrul fetelor mediastinale ale ambilor plamni se gaseste o depresiune numita hilul pulmonar. Pe aici intra si ies din plamn elementele pediculului pulmonar (doua vene pulmonare, o bronhie principala, o artera pulmonara, vase limfatice si nervi). Lobii pulmonari sunt mpartiti pe criterii vasculare si de ramificatie bronsica n segmente pulmonare. Exista 10 segmente pentru fiecare plamn. Un segment pulmonar este un teritoriu limitat cu autonomie morfofunctionala si care are bronhie, iiitcra si vena proprii.In interiorul segmentelor, bronhiile segmentare se mai ramifica de aproximativ 10 15 ori. Ultima ramificatie nu mai are schelet cartilaginos si se numeste bronhiola. Aceasta asigura ventilatia unui teritoriu numit lobul pulmonar, n lobul bronhiolele se mai ramifica de cteva ori pna la nivelul de canale alveolare n care se deschid sacii alveolari.Alveolele pulmonare au aspectul unor saci umpluti cu aer, ai caror pereti sunt formati dintr-un cpiteliu alveolar si o retea de fibre conjunctive numita stroma. Aceasta formeaza septuri despartitoare interlveolare. Celulele epiteliului alveolar secreta o substanta tcnsioactiva numita surfactant, datorita careia alveolele se mentin deschise, n stroma se gaseste o importanta retea de capilare.Vascularizatia plamnului este dubla: nutritiva si functionala.Vascularizatia functionala se face astfel: din ventriculul drept pleaca trunchiul pulmonar care se mparte n arterele pulmonare drpapta si stnga. Acestea patrund n plamni si se ramifica segmentar si subsegmentar, ultimele ramuri terminn-du-se ntr-o retea de capilare n jurul alveolelor. Din aceasta retea se formeaza vene, care preiau sngele oxigenat, conflueaza n ramuri din ce n ce mai mari si, n final, parasesc plamnul prin doua vene pulmonare. Cele patru vene pulmonare (doua drepte si doua stngi) se varsa n atriul stng, nchiznd astfel-"mica circulatie" pulmonara.

Vascularizatia nutritiva se face prin arterele bronsice (doua stngi si una dreapta), care pleaca din aorta toracica. Acestea transporta snge oxigenat pentru nutritia elementelor componente din structura plamnului (vase, bronhii, ganglioni limfatici, pleura viscerala), n peretii acestor elemente componente arterele formeaza o retea de capilare din care se formeaza venele bronsice. Inervatia plamnilor este simpatica si parasimpatica.Inervatia simpatica are originea n coarnele laterale ale maduvei toracice ntre T2-T5.Inervatia parasimpatica se face prin nervul vag.Efectele stimularii parasimpaticului sunt: vasodilatatie a plexurilor vasculare din peretii bronhiilor, hipersecretie glandulara a glandelor bronsice si contractia musculaturii bronsice (toate aceste efecte duc la micsorarea lumenului bronsic).Simpaticul are efecte inverse.

CAVITATEA TORACICReprezinta segmentul superior al trunchiului si este delimitata astfel:-fata anterioara, formata de stern si articulatiile sterno-costale;-fataposterioara, formata de coloana vertebrala, coaste si articulatiile costo-vertebrale;- fetele laterale, formate de catre arcurile costale si spatiile intercostale ocupatede muschii intercostali;- apertura toracica superioara sau orificiul superior prin care toracelecomunica cu gtul este limitata de coloana vertebrala, arcul primei coaste si margineasuperioara a sternului;- apertura toracica inferioara sau orificiul inferior este limitata anterior de arcurile costale drept si stng (rebordurile costale) formate prin reunirea cartilajelor coastelor 10,9, 8. Orificiul este limitat posterior de coasta 12 si coloana vertebrala.Arcurile costale formeaza unghiul infrasternal deschis inferior.Apertura toracica inferioara este nchisa de diafragma, care supiinl Ionicele de abdomen.

Diafragma este un muchi lat, dispus "n bolta" la limita dintre tonice si abdomen. Prezinta un tendon central latit, numit centru tendinos. Se inscrie pe coloana vertebrala, ultimele coaste si stern. Este strabatuta de esofag, aorta, cunalul toracic si nervii vagi. Insertia diafragmei n partea anterioara este situata mai sus dect insertia n partea posterioara, astfel ca toracele este mai adnc posterior, n plan frontal, diafragma este convexa superior, n fiecare hcmitoracc putnd fi descrisa o hemidiafragma dreapta si una stnga (cea dreapta situata putin mai sus din cauza raportului cu ficatul).

PLEURAEste o membrana care acopera plamnii si fata interna a fiecarui hemi-torace.Este o structura unitara, dar topografic poate fi mpartita n doua foite n continuare una cu alta. Acestea sunt pleura viscerala, care acopera plamnii si pleura parietala care captuseste cutia toracica, mediastinul si diafragma. Pleura parietala, cnd trece de pe un perete toracic pe altul (de exemplu de pe coaste pe diafragm sau de pe diafragm pe mediastin), formeaza funduri de sac numite sinusuri sau recesuri pleurale (de exemplu sinusul costodiafragmatic sau sinusul costo-mediastinal). La vrful plamnului, pleura parietala formeaza asa-zisa cupola pleurala acoperita de membrana pleurala care nchide superior toracele. Dispozitia pleurei1. peretele toracic; 2. traheea; 3. pleura viictrala; 4. pleura parietala; 5. diafragma.Cele doua foite pleurale sunt solidarizate cu plamnii si fata interna a toracelui prin intermediul unui strat subtire de tesut conjunctiv, ntre pleura viscerala si cea parietala se formeaza cavitatea pleurala, care contine o lama fina de lichid, n cavitatea pleurala presiunea este negativa. Datorita acestei situatii plamnul urmeaza miscarile toracelui n timpul respiratiei. Cele doua cavitati pleurale - dreapta si stnga - nu comunica una cu alta.Vascularizatiapleurei provine din arterele bronsice, din artera toracica interna si arterele intercostale.Limfaticele pleurei: limfa pleurala dreneaza n ganglionii intercostali si n ganglionii limfatici mediastinali. Limfaticele din pleura diafragmatica pot traversa diafragma pentru a se anastomoza cu vase limfatice ale ficatului.Inervatia pleurei provine din nervii intercostali si din nervul vag. Pleura parietala este foarte bine inervata senzitiv.

:MEDIASTINULEste spatiul cuprins ntre cei doi plamni. Poate fi mpartit astfel:1. Mediastinul superior, cuprins ntre apertura toracica superioara si un plan inferior, care trece ntre T4 si T5. Este limitat anterior de manubriul stemal si posterior de coloana vertebrala. Contine arcul aortic si ramurile sale, venele mari (cava superioara si venele brahiocefalice), traheea, esofagul, nervii vagi, frenici si canalul toracic.2. Mediastinul anterior, reprezentat de spatiul dintre stern si pericard. Contine tesut conjunctiv, ganglioni limfatici si ligamentele sterno-pericardice.3. Mediastinul mijlociu, cuprins anterior si posterior ntre doua planuri frontale, tangente la pericard. Limitat inferior de diafragma. Contine inima cu vasele mari de la baza sa, bifurcatia traheei, bronhiile mari si nervii frenici.4. Mediastinul posterior limitat anterior de pericard, posterior de coloana vertebrala si inferior de diafragma. Contine aorta descendenta si esofagul, canalul toracic si nervii vagi.

PROIECIILE PLEURO-PULMONAREProiectia recesului costo-mediastinal drept este reprezentata de o linie, care porneste de la articulatia sterao-claviculara dreapta si apoi uneste urmatoarele puncte: articulatia 2 sterno-costala stnga, articulatia 4 sterno-costala stnga si articulatia 7 condro-costala dreapta. Mai jos aceasta linie se continua cu linia de proiectie a recesului costo-diafragmatic drept. Aceasta intersecteaza coasta a 8-a pe linia medio-claviculara, coasta a 10-a pe linia axilara medie si coasta a 12-a pe linia medio-scapulara.Proiectia recesului costo-mediastinal stng este reprezentata de o linie, care ncepe la articulatia sterno-claviculara stnga si uneste punctele: articulatia 2 sterno-costala stnga, articulatia 4 sterno-costala stnga (cele doua recesuri drcpl si stng se apropie, dar nu se suprapun), spatiul 6 intercostal stng la 2 cm hilciul de stem, coasta a 8-a pe linia medio-claviculara. Marginile plamnilor nu au o pozitie fixa, ele fiind mobile cu icspiiii|i,i Astfel, marginea inferioara nu ocupa n ntregime recesul costo-dialhiKiiiuiii Diferenta de spatiu este de 3 cm n inspir si de 9 cm n expir.FIZIOLOGIA RESPIRAIEIRespiratia este o functie vitala a organismelor vii, reprezentnd ansamblul fenomenelor fizice si chimice prin care se asigura schimburile gazoase ntre organism si mediul nconjurator. Cele mai importante fenomene chimice ale acestui proces sunt absorbtia de oxigen si eliminarea de dioxid de carbon, care la nivel tisular poarta denumirea de respiratie interna, iar la nivelul plamnilor de respiratie externa.Studiul respiratiei cuprinde analiza fenomenelor de: mecanica respiratorie; respiratie alveolara; transport al O2 si al CO2 prin snge; reglare a respiratiei.mecanica respiratieiOrganul respiratiei este plamnul; patrunderea si iesirea aerului din plamni, adica inspiratia si respectiv expiratia, fie n conditii de repaus, fie n conditii de efort, modifica diametrele cutiei toracice (diametrul antero-posterior, diametrul transversal si cel longitudinal), modificnd n acelasi timp capacitatea plamnului. Aderenta plamnului la cutia toracica se datoreste presiunii negative, (fata de presiunea atmosferica) care exista n cavitatea pleurala (vidul intrapleural) si care n inspiratie este mai mare dect n expiratie. Cavitatile pleurale stnga si dreapta nu comunica si sunt cavitati virtuale n tot cursul vietii, delimitate de foitele viscerala si parietala ale pleurei, ntre care exista o pelicula fina de lichid pleural ce mentine presiunea intrapleurala negativa. Prin patrunderea aerului se produce pneumotorax, iar prin acumulare de lichid-hidrotorax.Miscarile respiratorii ale unui individ adult au n mod normal o frecventa de 16-18 excursii duble (inspiratie si expiratie) pe minut. La copil n repaus frecventa .espiratiei este crescuta (aproximativ 30 respiratii).Inscrierea grafica a miscarilor respiratorii se numeste pneumograma.lnspiratia (cu o durata de aproximativ l s) este un proces activ, cu participarea niisdnlor inspiratorii (intercostali externi), avnd ca urmare marirea tuturor componentelor cutiei toracice: diametrele artero-posterior si transversal se maresc iar diametrul longitudinal se mareste. Muschiului diafragma, acesta fiind considerat principalul muschi inspirator deoarece la o coborre de l cm capacitatea toracica creste cu aproximativ 270 cm'.In cursul inspiratiei fortate, pe lnga muschii inspiratorii mai participa si nuschii inspiratori accesori. In inspiratie are loc cresterea volumului pulmonar, .realizndu-se n alveole o scadere a presiunii ce determina patrunderea aerului Dana la nivel alveolar. Diferenta de presiune dintre presiunea atmosferica si presiunea intraalveolara este de 2-3 mm Hg.Cutia toracica nu se destinde uniform, ca urmare nici expansiunea plamnilor iu va fi uniforma. Exista: o zona neexpansibila n jurul hilului, o zona cu expansiune subpleurala si o zona intermediara perihilara cu expansiuni reduse.Expiratia, cu o durata de aproximativ 2 s, urmeaza dupa inspiratie, fara cauza, si care n repaus este un proces pasiv. Cnd contractia muschilor inspiratori inceteaza, cutia toracica tinde sa revina, datorita elasticitatii ei inerente, la pozitia nitiala; plamnii, elastici, se retracta spre hil si diafragma relaxata este atrasa n sus de presiunea intratoracica negativa si favorizata de contractia musculaturii abdominale. Revenirea cutiei toracice la forma initiala face ca volumul alveolelor sa se reduca si presiunea n alveole sa creasca devenind superioara presiunii atmosferice cu 2-4 mm Hg. Diferenta ntre presiunea atmosferica si cea intra-pulmonara alveolara face ca aerul din interiorul plamnului sa fie expulzat.In expiratia fortata, n efortul fizic, expiratia devine activa prin interventia muschilor expiratorii.

Conductele aeriene. Aerul atmosferic ajunge la alveole prin inspiratie, Conductele aeriene cuprind nasul, faringele, laringele, traheea, bronhiile nari care se divid succesiv de 20-25 ori, formnd n cele din urma bronhiolele cu 0 - l - l ,5 cm).Caile respiratorii superioare au rolul de ncalzire a aerului atmosferic cnd nspiratia se face la o temperatura scazuta, sau de racire a lui cnd temperatura mediului :ste ridicata. De asemenea, mucoasa umectata cu secretie satureaza n vapori aerul nspirat, iar prin perisori, situati la suprafata, retine microparticulele pulverulente.Inelele cartilaginoase incomplete, de la nivelul bronhiolelor principale ce confera structurilor rigiditate, sunt nlocuite la nivelul bronhiolelor terminale si respiratorii de un strat muscular neted care intervine activ n modificarea lumenului bronhiolelor si, prin acesta, n reglarea circulatiei aerului n caile pulmonare. Parasimpaticul (vagul) o contracta, prin acetilcolina, simpaticul o relaxeaza prin noradrenalina.La sfrsitul expiratiei, cnd presiunea transpulmonara are valori scazute, un mare numar de bronhiole sunt colabate; n timpul inspiratiei care urmeaza, aceste bronhiole se deschid si - pe masura ce presiunea creste - sunt deschise tot mai multe alveole.Epiteliul alveolar este acoperit de un strat discontinuu tensioactiv de lipo-proteine secretat de celulele alveolare, numit surfactantul pulmonar, care asigura stabilitatea formei alveolelor si mpiedica filtrarea lichidelor din interstitiu si capilare spre alveole.Surfactantul este compus dintr-un complex de lipide si proteine sintcti/nle n reticulul endoplasmatic si transportate prin complexul Golgi la crepusculii lamcliiri.Surfactantul ncepe sa se sintetizeze numai dupa nastere, sinteza fiind stimulata de glucocorticoizi si tiroxina.VOLUME, CAPACITI SI DEBITE PULMONAREIn timpul unei respiratii normale sau fortate sunt introduse sau expulzate din plamni cantitati de aer caracteristice care au putut fi masurate prin spirometrie

Reprezentarea grafica a volumelor si capacitatilor pulmonare.Voi. Cu. = volumul curent: Crf. = Capacitatea pulmonara functiona/a; Vre, = volumul expirator de rezerva: Vr. = volum rezidual; Vri. = Volum inspirator de rezerva: ev. - capacitatea vitala: cpt. = capacitate pulmonara totala.Volumul curent (VC) reprezinta volumul de aer inspirat n repaus si are o valoare de aproximativ 500 ml, din care 150 ml ramn n caile respiratorii (deci n spatiul mort anatomic) si nu participa la schimburile respiratorii alveolare, iar 350 ml ajung la nivel alveolar pentru a participa la schimburile respiratorii.Volumul inspirator de rezerva (V1R) (aprox. 3 000 ml) cuprinde volumul ce aer ce poate fi introdus n plamni dupa o inspiratie normala, printr-o inspiratie fortata.Volumul inspirator de rezerva + volumul curent alcatuiesc capacitatea inspiratorie.Volumul expirator de rezerva (VER) (l 100 ml) reprezinta volumul de aer eliminat din plamn dupa o expiratie normala printr-o expiratie fortata.VC, VIR, VER alcatuiesc capacitatea vitala (4 800 ml) si reprezinta cantitatea maxima de aer care poate patrunde n plamn dupa o inspiratie fortata care urmeaza dupa o expiratie fortata. Capacitatea vitala are valori mai mari la barbati fata de femei, existnd mari variatii individuale, n functie de naltime, greutate, forta muschilor respiratori, distensibilitatea pulmonara.Volumul rezidual este volumul de aproximativ l 200 ml aer ce ramn n plamn dupa expiratia fortata.Suma dintre VER si VR reprezinta capacitatea reziduala functionala (CRF) cu o valoare de aproximativ 2 300 ml.Capacitatea pulmonara totala nsumeaza capacitatea vitala si volumul de aer rezidual.Debitele ventilatorii sunt volumele de aer care ventileaza plamnul n unitatea de timp (l min) n diferite conditii: bazele (debit ventilator de repaus), de efort fizic (debit ventilator de efort) sau de respiratie maxima.Debitul ventilator de repaus (8 1/min) este cantitatea de aer ce trece prin plamni ntr-un minut, n regim de repaus.Debitul ventilator de efort este cantitatea de aer ce ventileaza plamnul n conditii de efort fizic.Debitul (volumul) expirator maxim pe secunda (VEMS) reprezinta cantitatea de aer ce poate fi eliminata din plamni n prima secunda a unei expiratii fortate, facuta cu maximum de viteza, care a fost precedata de o inspiratie fortata. Determinarile se fac spirografic. n mod normal VEMS reprezinta nu mai putin de 70% din C.V.COMPOZIIA AERULUI ATMOSFERIC EXPIRAT SI ALVEOLARAerul atmosferic inspirat are o compozitie procentuala constanta, att la nivelul marii ct si la altitudine, n diferitele regiuni geografice. Aerul atmosferic contine O2 - 20,93%, CO2 - 0,003%, N2 - 79,3%, vapori de apa - 0,5%, componente ce determina o presiune atmosferica de 760 mm Hg.VENTILAIA ALVEOLARASchimbul de gaze ntre aerul alveolar si sngele venos se face prin membrana alveolo-capilara, n functie de presiunea partiala a gazelor respiratorii de o parte si de alta a membranei, transferul efectundu-se prin procesul de difuziune, ce respecta anumiti parametri caracteristici acestui proces.Membrana alveolo-capilara (0,2-10 mm), cu o suprafata de 70 m2, este formata din componenta alveolara, interstitiu si capilarul pulmonar.Transferul se face continuu datorita aportului nentrerupt, la nivelul suprafetei de schimb, a aerului cu concentratie crescuta n O2 si a sngelui capilar pulmonar cu exces de CO,. Deci, presiunea partiala la nivel alveolar a O2 se mentine n limite constante de 100 mm Hg, iar n sngele venos este de 37 mm Hg. Presiunea partiala a CO2 n alveola este de 40 mm Hg, iar n sngele venos este de 46 mm Hg.Schimburile gazoase ntre alveole si snge, prin care se fixeaza O2 si se elimina CO2, se petrec rapid (0,75 s), timp n care se echilibreaza presiunea.ntr-un efort fizic, timpul n care sngele trece prin capilarele alveolare sciulc de la 0,75 s la 0,34 s, fiind totusi suficient pentru oxigenare, deoarece debilul cardiac creste si capilarele alveolare se dilata.Transferul prin membrana alveolo-capilara a gazelor inerte deplinii- do solubilitatea lor si de debitul sanguin. Capacitatea de difuziune a acestor ga/o este de 100-1000 de ori mai mare dect capcitatea lor de transport circulator.REGLAREA RESPIRAIEIAdaptarea ventilatiei pulmonare la necesitatile n O, ale organismului se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale prin care se modifica permanent frecventa si amplitudinea miscarilor respiratorii, n functie de diferitele conditii.REGLAREA NERVOASA A RESPIRAIEIReglarea nervoasa are 2 componente: reglarea automata si reglarea comportamentala si voluntara.Reglarea nervoasa automata se realizeaza cu participarea centrilor respiratori intrinseci bulbopontini din formatia reticulara a trunchiului cerebral.Clasic s-au descris n bulb un centru inspirator si unul expirator, ntre care exista conexiuni anatomice si functionale datorita carora se realizeaza alternanta dintre inspiratie si expiratie.Cercetarile recente au precizat ca n substanta reticulara a trunchiului cerebral exista populatii neuronale interconectate functional care sunt mpartite n neuroni (dorsali) si expiratori (ventrali). Ritmul bazai al respiratiei este generat de grupul neuronilor dorsali, prin generarea unor potentiale de actiune cu durata de cteva secunde ce produc contractia muschilor inspiratori.Acesti neuroni continua sa descarce ritmic si dupa sectionarea supra- sau subiacenta bulbara.Centrul inspirator este activ timp de 2 s, dupa care intra ntr-un repaus de 3 s, dupa care ciclul se repeta.Neuronii ventrali sunt inactivi n timpul respiratiei normale.Centrul pneumotaxic din 1/3 superioara a puntii detine un rol secundar, de limitare a duratei inspirului si chiar de ntrerupere a inspirului prin descarcarea de impulsuri inhibitorii.Limitarea inspiratiei este realizata si de impulsuri care vin de la nivelul plamnilor destinsi maximal prin activarea receptorilor de ntindere care determina pe cale vagala oprirea inspiratiei si declansarea expirului (reflexul Hering-Brever).Centrul apneustic din protuberanta prelungeste inspiratia.Reglarea voluntara a respiratiei. Centrii bulbopontini respiratori sunt mereu sub influenta impulsurilor de la nivelele superioare (hipotalamus, sistem limbic, emisfer cerebral), ct si sub influenta impulsurilor de la receptorii periferici, n cazul hipotalamusului, legaturile dintre acesta si centrii respiratori stau la baza integrarii si participarii functiei inspiratorii la procesele de termoreglare. (la animalele cu blana, lipsite de glande sudoripare, suprancalzirea determina polipneea termica).Respiratia este sub contorl central, de aceea, n mod voluntar, ea poate fi oprita (apnee), poate fi amplificata sau accelerata (tahipnee, polipnee) sau ncetinita (bradipnee).Tot scoarta cerebrala controleaza activitatea n care este implicat ritmul respirator (vorbitul, cntarul vocal si instrumental).Reglarea umorala a respiratiei. Principalii factori de reglare umorala a respiratiei sunt reprezentati de concentratia dioxidului de carbon, oxigenului si ionilor de hidrogen din sngele arterial. Acestia actioneaza direct asupra ariilor chemosensibile ale centrilor respiratori si indirect prin intermediul zonelor chemo-sensibile periferice.Cresterea CO, n snge are un efect stimulant asupra respiratiei, crescnd frecventa si amplitudinea respiratiilor. O crestere de numai 0,2% a concentratiei CO2 din aerul alveolar determina dublarea frecventei si cresterea amplitudinii respiratiilor. Ionii H+ actioneaza direct central pe neuronii respiratori, iar CO2 prin patrunderea n lichidul cefalorahidian ca CO3H, care disociaza rapid n H+ si CO3H~.Stimulatorii finali ai ariei chemoreceptoare sunt ionii H* si nu COrChemoreceptpriiperiferici sunt prezenti n peretii arterelor mari, n corpusculul carotidian si arcul aortic, fiind implicati att n reglarea cardio-vasculara ct si n cea respiratorie. Pentru'reglarea respiratiei, impulsurile aferente ajung pe calea nervilor glosofaringieni si vag la nucleul tractului solitar si centrii inspiratori bulbari.Chemoreceptorii periferici sunt stimulati de scaderea concentratiei oxigenului n sngele arterial. Ritmul descarcarilor din aceste zone creste cnd PaO2 scade ntre 60-30 mm Hg.Chemoreceptorii centrali sunt insensibili la variatiile concentratiei 02 arterial.n conditii normale, reglarea respiratiei prin scaderea concentratiei O2 este de mai mica importanta n comparatie cu reglarea centrala prin cresterea concentratiei CO2 si ionilor H+, dar ponderea creste n stari patologice de cauza inspiratorie (pneumonie, emfizem) datorita alterarii schimburilor gazoase la nivel alveolo-capilar.n afara acestor zone chemosensibile exista tesuturi bogate n receptori sensibili la diferiti stimuli, a caror excitare determina reflexe respiratorii si care se gasesc la nivelul cailor respiratorii, iar reflexele sunt mai ales reflexe de aparare (apnee reflexa, stranutul, tusea).CAPITOLUL II

CHISTUL HIDATIC (ECHINOCOCOZA)Dezvoltarea chistului hidatic in viscere induce mai multe tipuri de actiuni patogene: mecanice (compresive), iritatiinflamatorii (formarea membranei perichistice), toxice (reactii alergice) si infectioase (suprainfectia bacteriana a chistului hidatic) Cauze si epidemiologie

Echinococoza este o parazitoza ce afecteaza atat omul cat si unele animale si are ca agent etiologic Echinococcus granulosus (cand afectiunea este sub forma de chist unilocular) sau Echinococcus multilocularis (in tipul alveolar de boala). Echinococoza este recunoscuta ca fiind o problema importanta de sanatate in tarile din jumatatea sudica a Americii Latine, in zona Mediteraneeana, in Orientul Mijlociu, Asia Centrala si Africa.

Parazitul adult, Taenia echinococcus, se afla in intestinul cainelui. Este capabil sa produca 600-800 de oua.

Aceste oua sunt eliminate, si, daca intra accidental in contact cu organismul uman pot declansa boala. Ele sunt partial digerate si astfel elibereaza embrionii (acest proces are loc in intestinul subtire). Embrionii sunt capabili sa penetreze peretele intestinal si sa ajunga in torentul sngvin. Sunt vehiculati circulator si ajung la nivel hepatic, unde se opresc mecanic datorita dimensiunilor mai mari decat diametrul capilarelor hepatice (nu pot inainta). In ficat, embrionii vor forma chisturi. In cazul in care embrionii reusesc sa treaca de bariera capilara hepatica, ajung in plaman, iar din plaman intra in circulatia sistemica si pot infecta practic orice viscer (creier, rinichi, splina) chiar si muschii scheletici si oasele (desi mai rar).

Localizarea hepatica este cea mai frecventa (peste 60% din cazuri). Un chist hidatic poate ramane asimptomatic 10-20 de ani, datorita ritmului de dezvoltare foarte lent. Cand incepe sa aiba expresie clinica, este datorita fenomenelor de compresie pe structurile din jur. Exista si cazuri in care localizarea superficiala a permis palparea la examenul fizic. Exista o serie de factori de risc pentru dezvoltarea bolii hidatice: contactul cu animalele care sunt gazdele intermediare: porci, oi, bovine, caini, lupi, coioti. Profesiile expuse sunt: macelari, pastori, fermieri, crescatori de animale.

Simptome

Datorita localizarii extrem de variate, simptomele sunt si ele foarte diverse si pot fi incadrate in:- simptome generale - datorate existentei unei infectii parazitare in corp: prurit tegumentar generalizat, urticarie, febra;- simptome ce corespund localizarii exacte a chistului. Localizare hepatica: durere abdominala in cadranul superior drept fenomene dispeptice de tip biliar: greata, varsaturi cu caracter bilios - colici biliare - mai rar, icter.

Localizare pulmonara:- vomica (prin deschiderea chistului in bronhii)- iritatie frenica- tuse- hemoptizie- dureri toracice (sau dureri iradiate in umar).Manifestari cliniceAcestea sunt deosebite, in functie de de faza evolutiva necomplicata sau complicata a bolii. In faza necomplicata, cand chistul hidatic este intact:

- simptomele pot sa fie absente, iar descoperirea bolii se face ocazional, cu prilejul unei examinari radiologice toracice de rutina.

- alteori apar cateva simptome cum ar fi: tusea seaca, iritativa, productiva, sau insotita de mici hemoptizii, dispneea, subfebrilitarea. Hemoptizia, ca si subfebrilitatea pot atrage atentia asupra iminentei ruptrurii chistului.

- rar pot fi prezente simptome si semne generale: urticaria, pruritul

- examenul obirectiv al toracelui: matitate sau submatitate la percutie, diminuarea murmurului vezicular si prezenta de raluri bronsice la auscultatie.

Cand chistul hidatic s-a rupt si s-a infectat simptomatologia devine polimorfa:

- expectorarea unei mari cantitati de lichid cu gust salciu, limpede, sau fragmente de membrana hidatica (vomica hidatica)

- daca evacuarea este brutala, se poate instala insuficienta respiratorie acuta prin inundarea arborelui traheo-bronsic si socul anafilactic

- daca chistul se rupe in cavitatea pleurala, simptomele pot fi mai putin dramatice: tuse seaca, dispnee la efort, febra. Se instaleaza pneumotoraxul, care este de o gravitate extrema daca este cu supapa, sau piopneumotoraxul, in care semnele clinice ale supuratiei sunt pe primul plan.

Investigatii

Examenul fizic: semnele decelate la examinarea pacientului sunt in general, cele ale unei infectii parazitare: pacient febril, eventuala urticarie difuza si eritem tegumentar. Daca localizarea sau dimensiunile chistului o permit, acesta se poate palpa ca o masa tumorala. Tot prin palpare se poate constata si instalarea hepatosplenomegaliei. Pacientul mai poate prezenta, in special in stadiul tumoral (simptomatic) al bolii: dureri abdominale si sensibilitate la palpare.Investigatiile paraclinice includ:- radiografie toracica, CT toracic- radiografie si CT abdomino-pelvin- colecistocolangiografie (pentru vizualizarea raporturilor chistului cu caile biliare)- ecografie abdominala- scintigrama hepatica- hemoleucograma (pentru investigarea raspunsului imun al organismului)- determinarea enzimelor hepatice.Examenul radiologic toracic este cea mai importanta examinare. Aspectul clasic al chistului necomplicat, ce apare in peste 70% din cazuri, este opacitatea rotunda sau ovalara, net delimitata, cu contur subtire, cu structura omogena si intensitate subcostala, vizualizata pe radiografia de fata si profil.

In restul cazurilor imaginea este mai rau delimitata, poate avea forme variabile, conturul imaginii poaste fi gros si neregulat, cu structura neomogena, punand probleme de diagnostic diferential.

Examenul radioscopic poate releva variatii in diametrul chistului, in functie de fazele respiratiei.In chistul complicat, imaginile radiologice sunt polimorfe: aspectul de de semiluna la polul superior al opacitatii (semnaleaza iminenta rupturii), aspectul de membrana ondulanta, aspectul de abces pulmonar, sau mai rar aspectul pseudotumoral (prin incarcerarea membranei hidatice cu evacuarea in intregime a membranei).

Cand ruptura se produce in cavitatea pleurala, se pot observa imaginile caracteristice pentru pneumotorax sau hidropneumotorax.

Examenul computer-tomograf (sau examenul RMN) stabileste cu precizie structura lichidiana a opacitatii radiologice si absenta adenopatiilor mediastinale. Poate evidentia mai bine membrana retentionata.

Echografia toracica este utila pentru evidentierea chistelor cu topografie pulmonara periferica sau pleurala, ca si a celor de dom hepatic.

Bronhoscopia este rar utilizata in diagnosticul chistului hidatic. Este utila in formele pseudotumorale.Investigatiile de laborator : eozinofilia sanguine si IDR Cassoni (pot fi in limite normale, iar valorile crescute nu sunt specifice hidatidozei pulmonare).

Alte determinari imunologice: hemaglutinarea indirecta, testele de imunofluorescenta si mai ales testului ELISA, care pare a avea cea mai mare specificitate si sensibilitate.

Tratament

Data fiind evolutia chistului hidatic spre complicatii grave, cu potential letal, tratamentul se impune. Acesta este complex, medico-chirurgical. Tratamentul chirurgical trebuie sa fie conduita de electie.

Tratamentul medical este indicat :

- in chistul hidatic de dimensiuni reduse (sub 3 cm) si cu pereti subtiri

-in cazurile in care tratamentul chirurgical este contraindicat (tare asociate grave, varsta inaintata)

- asociat tratamentului chirurgical (postoperator)

Se utilizeaza paraziticide din clasa benzimidazolilor, de tipul Mebendazole sau Albendazole, ultimul fiind mai bine tolerat si cu efecte secundare reduse. Autorii chinezi raporteaza rezultate bune cu Praziquantel.

Tratamentul chirurgical are 2 scopuri :

- evacuarea hidatidei si

- tratarea cavitatii restante intrapulmonare

Evacuarea hidatidei se poate face prin extirparea intacta a chistului, sau prin punctia sa (inactivarea parazitului cu alcool absolut sau solutie salina hipertona si aspirarea lichidului) si extragerea membranei hidatice.

Rezolvarea cavitatii restante se poate face si ea in mai multe maniere, in functie de dimensiunea chistului si topografia sa. Exista procedee chirurgicale ce desfiinteaza cavitatea prin capitonaj, sau care o lasa deschisa dupa sutura fistulelor bronsice. Alte procedee recomanda drenajul separat al cavitatii perichistice si al celei pleurale.

Interventiile de exereza pulmonara de tipul lobectomiei se efectueaza doar in anumite cazuri :

- chiste gigante ce videaza un lob

- chiste multiple- echinococoza alveolara

- chistele cu supuratii ireversibile parenchimatoase.

Evolutie, complicatii si prognostic

Chistul hidatic evolueaz asimptomatic ani de zile. Manifestrile clinice apar cnd dimensiunile chistului hidatic devin apreciabile sau se datoresc complicaiilor produse prin mecanismele menionate.Chistul hidatic hepatic reprezint localizarea cea mai frecvent a mbolnvirii, evolund asimptomatic zece pn la cincisprezece ani.

In formele simple, necomplicate, se instaleaz ulterior semne pseudotumorale, chistul hepatic putnd evolua ca o tumor hepatic, o tumor de vecintate (gastric, pancreatic) sau ca o simpl hepatomegalie (n chisturile cu localizare hepatic central).Boala debuteaz cu dureri hepatice, dispepsie.Formele complicate determin:- compresia cilor biliare i a sistemului venos port sau cav, manifest prin tabloul clinic de hipertensiune portal, hemoragii digestive i circulaie colateral.- fisurarea sau ruptura spontan sau traumatic a chistului hidatic hepatic antreneaz dou tipuri de consecine: imediate (reacii alergice, care pot varia de la urticarie la oc anafilactic) i tardive (echinococoz secundar).Echinococoz secundar poate fi: local (producndu-se deschiderea chistului n cile biliare, ceea ce declaneaz angiocolit i icter mecanic), locoregional (fisurarea n cavitatea peritoneal, pelvian, cu apariia peritonitei) general (fisurarea ntr-un vas sangvin cu diseminare hematogen a elementelor chistului, ceea ce conduce la alterarea strii generale i caexie semnificativ). infectarea chistului hepatic rupt sau fisurat conduce la apariia unui abces hepatic.Chistul hidatic pulmonar este n general primar i rar secundar unui chist hidatic rupt n vena cav. Evolueaz ani de zile, asimptomatic. Semnele funcionale apar la o treime din bolnavi i constau n: tuse, dispnee, hemoptizii, dureri toracice In evoluie, se instaleaz acelai tip de complicaii ca i n chistul hidatic hepatic:- compresia unei bronhii,- fisurarea sau ruptura ntr-o bronhie, nsoit de eliminarea ntr-un efort de tuse a unui lichid limpede, cu gust srat, n care exist vezicule i fragmente de membrane chistice (vomica). Aceasta poate fi discret, iar fenomenele alergice minime sau total absente.- infecia chistului hidatic fisurat sau rupt conduce la apariia unui abces pulmonar.

DiagnosticExamenul radiologie.Aspectele radiologice, ecografice, tomodensiometrice, asociate cu urografii, colangiografii, aduc informaii preioase pentru diagnosticul prezumtiv de hidatidoz.Este interzis puncionarea formaiunii suspecte, datorit riscului de producere a hidatidozei secundare (prin scoleci care pot disemina cu ocazia punciei) Examenul parazitologic se poate efectua doar dup excizia chirurgical a chistului hidatic sau dup deschiderea i eliminarea sa spontan n cile bronice, biliare, urinare. Diagnosticul parazitologic se poate realiza prin examen macroscopic i microscopic.Examenul macroscopic este relevant n cazul chistului hidatic excizat chirurgical (chistul este uor de recunoscut datorit cuticulei albe) i a eliminrii spontane a elementelor hidatidei prin vomic.Examenul macroscopic efectuat cu ochiul liber sau lupa evideniaz: lichid hidatic limpede, vezicule sau fragmente de cuticul cu aspect caracteristic (netede, de culoare alb opac asemntoare albuului de ou, uneori fragmente rsucite n spiral) Examenul micorscopic const n efectuarea de preparate native. n lichidul extras din chistul hidatic excizat, sput, vomic, sediment urinar, bil, materii fecale, pot fi observai scoleci liberi sau grupai n vezicule proligene Examenul serologic asigur diagnosticul n 90% din localizrile hepatice i n 70 - 80% din localizrile pulmonare In practica curent se folosesc reacii serologice cu antigen solubil i antigen figurat .Antigenul hidatic solubil se obine din lichid hidatic uman sau animal i conine 10 fraciuni antigenice, fraciunea 5 fiind specific. Izolarea, purificarea i standardizarea fraciunii antigenice 5, permite utilizarea sa n reacii sensibile, specifice i automatizate.Reaciile cu antigen solubil pot fi: Reacii de aglutinare: reacie de aglutinare pasiv (Latex-aglutinare), reacie de hemaglutinare pasiv. Reacia de fixare de complement. Reacii de precipitare: imunelectroforeza (prezena complexului antigen-anticorp se traduce prin apariia de 1-5 arcuri, prezena arcului 5 fiind specific hidatidozei), imunodifuzia dubl, contraimunelectroforeza.

. Reacii de tip ELISA.Antigenul figurat constituit din seciuni congelate cu scoleci este utilizat n metoda imunofluorescenei indirecte Efectuarea reaciilor serologice este necesar i post terapeutic, pentru depistarea hidatidozei secundare. Testarea nivelului de anticorpi trebuie realizat la interval de 2 luni, timp de 1 - 2 ani. n mod normal, dup intervenia chirurgical scade progresiv nivelul anticorpilor, negativarea reaciilor serologice producndu-se ntr-un interval de I an.Meninerea nivelului anticorpilor la acelai nivel, semnaleaz existena unei hidatidoze secundare, implicnd efectuarea de explorri adiionale, pentru depistarea sa .

Intradermoreacia Casoni reprezint o metod de diagnostic biologic, oferind rezultate pozitive n 75% din cazurile de chist hidatic.Recent, au fost introduse tehnici sensibile i complexe, cum ar fi: dozarea imunoglobulinelor E totale i specifice, detectarea complexelor imune circulante.Diagnosticul pozitiv

Se bazeaza pe elementele amintite mai sus, cu sublinierea ca astazi examenul computer-tomograf a simplificat mult precizarea diagnosticului pozitiv, deoarece precizeaza si continutul lichidian al opacitatii.Diagnosticul diferential

Trebuie facut cu multiple afectiuni toracice: 1. Cu TBC pulmonar: tuberculom, caverna plina; aici folositor este computer-tomograful si antecedentele, imaginile nodulare din jur, uneori calcifieri pulmonare la tuberculom, BK .

2. Tumorile bronhopulmonare maligne, primitive sau metastatice - ajuta: examenul bronhoscopic, starea generala, CT.3. Tumorile bronhopulmonare benigne: hamarto-mul are calcifieri intratumorale leiomiomul, heman-giomul - ex. CT este edificator;4. Malformatii congenitale bronhopulmonare:- Chistul aerian infectat si umplut cu lichid.- Chisturile bronhogenetice.- Sechestratia pulmonara - ex. CT este important, poate decela prezenta arterei anormale direct din aorta, semn patognomonic al sechestratiei pulmonare.5. Anevrismul de aorta - formatia la examenul radioscopic este pulsatila.6. Anevrismele arterio-venoase intrapulmonare.7. Tumorile pulmonare "fantoma".8. Pleureziile inchistate mai ales cele intrascizu-rale.9. Unele tumori parietale (ex. CT este concludent).10. Chisturile hidatice de dom hepatic toracic lezate (ecografia abdominala indicata in toate chisturile hidatice pulmonare bazale).11. Cu unele tumori mediastinale: timom, lipom, chist pleuropericardic 12. Cu diafragmul en brioche.13. Cu sarcomul pulmonar - ex. CT este edificator.C. Diagnosticul pozitiin chistul hidatic complicat1. Stadiul de prerupturaElementele cu ajutorul carora se precizeaza diagnosticul:a. Anamneza: spute hemoptoice, tuse, hemoptizii.b. Examenul radiologic

A. este caracteristic: imaginea de semiluna la polul superior al opacitatii; examenul CT, continutul lichidian al opacitatilor.B. 2. in chistul hidatic evacuatC. a. Anamneza: vomica cu caracteristicile ei pe care le-am mentionat mai sus.D. b. Examenul radiologie tipic, pe care de asemenea l-am mentionat la examenele paraclinice.E. Diagnosticul diferential in chistul hidatic complicat trebuie facut cu urmatoarele afectiuni:1. Malformatii congenitale bronhopulmonare- chistul aerian gigant;- chisturile bronhogenice evacuate.2. TBC cavitar balonizata - ex. BK, antecedentele. 3. Pleurezia inchistata si evacuata prin bronhie. 4. Abcesul pulmonar - ex. radiologie arata leziunile de pneumonie pericavitara.5. . Cu cancerul bronhopulmonar abcedat dar anamneza, ex. bronhoscopic si CT sunt edificatoare.6. Cu herniile hiatale: ex. baritat este edificator.7. Cu herniile diafragmatice congenitale - deseori examenul baritat digestiv Trendelenburg.

Profilaxie

Profilaxia hidatidozei trebuie efectuat la cele trei nivele ale lanului epidemiologie: la nivelul gazdei intermediare (ovine i alte ierbivore), la nivelul gazdei definitive (cine) i la nivelul omului.

Profilaxia la nivelul gazdelor intermediare (ovine) impune evitarea contactului acestora cu cinii, ceea ce este dificil de realizat.Profilaxia parazitrii cinilor se realizeaz prin: vermifugarca cinilor cu Biltricide; evitarea contaminrii lor prin ingerare de viscere crude posibil contaminate cu hidatide.Profilaxia uman impune msuri de profilaxie individual i colectiv. Profilaxia individual urmrete evitarea contactului prea strns cu cinii, respectarea normelor de igien individual i alimentar. Profilaxia colectiv necesit intensificarea eforturilor pentru o educaie sanitar corespunztoare n colectiviti. Profilaxia hidatidozei constituie una dintre problemele sanitare majore, fiind dificil realizarea sa practic

CAPITOLUL III

ROLUL NURSEI IN EVALUAREA FUNCTIILOR VITALE

Masurarea si notarea T.A.

Scopul: - evaluarea T.A. sistolice (maxime) si a T.A. diastolice (minime)

Materiale necesare:

- tensiometru

stetoscop

tampoane de vata si alcool

creion rosu si foaie de temperatura

Pregatirea pacientului:

asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute

Efectuarea tehnicii:

nursa se spala pe maini cu apa si sapun

dezinfecteaza cu alcool tegumentul pacentului, sprijinit si in extensie

fixeaza membrana stetoscopului pe artera humurala sub marginea inferioara a mansetei

se introduc olivele stetoscopului in urechi se

pompeaza aer din maneta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc, pana la disparitia zgomotelor pulsatile

se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei pana se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea T.A. maxime ) a carei valoare se retine

se continua decomprimarea si se retine valoarea ultimului zgomot arterial (care reprezinta T.A. minima)

se scoate manseta

se dezinfecteaza pompa stescopuluiNotarea:

se noteaza valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie (sau 10) unitate coloana de mercur

se unesc apoi liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat

in alte documente se noteaza cifric de exemplu:

T.A. max = 185 mm Hg

T.A. min = 90 mm HgDe retinut:

in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de la bratul pacientului

la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la ambele brateMASURAREA SI NOTAREA PULSULUI

Scop: - evaluarea functiei cardio-vasculare

Locuri de masurare: orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: radiala, cubitala,femurala, humerala,carotida temporala,pedioasa,poplitee;

Materiale necesare - ceas cu secundar

creion rosu

Pregatirea pacientului asigurarea repausului fizic si psihic timp de 10-15 minute

Efectuarea tehnicii spalarea pe maini

- reperarea unei artere fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei

exercitarea unei presiuni asupra pertelui arterial cu varful degetelor si numararea pulsatiilor timp de un minut

Notarea consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii

se mai noteaza si astfel: P(A.V.)=80/min. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

Scop evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza.

Locuri de masurare axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin

Materiale necesare

termometru maximal

culoare albastra

tampoane si solutie dezinfectanta

lubrefiant

ceas

Pregatirea pacientului pregatire fizica si psihica

Efectuarea tehnicii

nursa se spala pe maini cu apa si sapun

se scoate termometrul din solutia dezinfectanta se clateste si se sterge cu o compresa

a) masurarea in axila

se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand

se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele

se apropie bratul de trunchi, se flecteaza antebratul pe torace

termometrul se mentine timp de 10 minute b) masurarea in cavitatea bucala

se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare

pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

se mentine termometrul timp de 5 minute

c) masurarea rectala

se lubrefiaza termometrul

se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie, asiguradu-i intimitatea

se introduce rezervorul cu mercur in rect prin miscari de rotatie si inaintare

termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

se mentine temometrul timp de 3 minute

se scoate termometrul, se sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

Reorganizarea locului de munca

se spala termometrul, se usuca si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (cloramina 1%)

Notarea temperaturii

temperatura se noteaza printr-un punct pe verticala, socotind ca fiecare linie orizontala a foii de temperatura reprezinta daua diviziuni de grad

se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice

in alte documente se noteaza cifric: exemplu T=37.7 grade Celsius

MASURAREA DIUREZEI

Defintie

Diureza reprezinta fenomenul de formare si eliminare a urinei timp de 24 h.

Obiective:

cunoasterea volumului diurezei

efectuarea unor determinari calitative

Masurarea diurezei

Colectarea urinei pe 24 h:

se face in recipiente gradate, spalate, clatite si acoperite

colectarea incepe dimineata la o anumita ora si se termina in ziua urmatoare la aceeasi ora

se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii urinei corecte si asupra procedeului

pacientul urineaza dimineata la ora fixa

prima emisie se arunca

De retinut:

golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare

recipientul cu urina este etichetat cu numele pacientului, numarul de salon, sectia

se tine la rece si ferit de lumina

dupa golirea recipientului acesta se spala si se dezinfecteaza

pentru determinarea tolerantei la glucide se vor masura 100 ml din cantitatea totala pe 24 h

Notarea diurezei: se noteaza zilnic in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective

spatiul dintre doua linii orizontale ale foii de temperatura corespunde la 100 ml de urina

MASURAREA GREUTETII CORPORALE

Scop:

aprecierea starii de nutritie a pacientului

stabilirea necesitatilor calorice

Materiale necesare:

cantar antropometric

Pregatirea pacientului:

se anunta sa nu manance

pacientul isi goleste vezica urinara

Executie:

se verifica functionalitatea balantei

se imobilizeaza acul balantei

se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului

se solicita pacientului sa se aseze pe cantar

se citesc valorile obtinute

se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se conduce la salon

se noteaza greutatea in foaia de temperatura

De stiut: cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA ACTELOR

DE INVESTIGATIE

SI EXPLORARI FUNCTIONALE

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

ANALIZA EXECUTIE

-sange

-pentru determinarea VSH-ului- se recolteaza 1.6 ml sange intr-o eprubeta cu 0.4 gr citrat de sodiu 3.8 %

-pentru determinarea hemoglobinei hmatocritului, leucocitelor -se recolteaza 2 ml de sange pe cristale de EDTA 1% - 0.5 ml solutie uscata prin evaporare

-urina

-pentru examenul sumar de urina - prima urina se arunca, dar se noteaza ora emisiei, se recolteaza o a doua urina dupa o prealabila toaleta

-pentru urocultura -se recolteaza urina de dimineata astfel prima cantitate de urina emisa

(aproximativ 50 ml) se elimina in bazinet apoi fara sa se intrerupa jetul urinar se recolteaza 5-10 ml urina intr-o eprubeta sterila, jetul ramas se elimina in bazinet

-sputa

pentru recoltarea sputei -i se ofera pacientului paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele

-i se va oferi vasul de recoltare o sputei

-solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse

PROCESUL DE NURSING (DE INGRIJIRE)

1.1. Definitie

Procesul de nursing este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate. El este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate.

1.2. Etapele procesului de nursing

Procesul de nursing comporta cinci etape

I. Culegerea de date

Este un proces continuu, deoarece pe tot parcursul muncii sale, nursa nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind fiecare pacient.

II. Analiza si interpretarea datelor

Presupune un examen al datelor si clasificarea lor ce vor conduce nursa la stabilirea diagnosticului de ingrijire, format din trei parti principale:

a) problema de dependenta a bolnavului

b) cauza problemei de dependenta

c) semne si simptome

III. Planificarea ingrijirilor (planul de interventii cuprinde doua componente)

a) obiectivele de ingrijire

b) interventiile

Aceasta etapa presupune stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate. Se tine cont si de prescriptiile medicale

IV. Realizarea interventiilor

Constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul asteptat.

In aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati: bolnavul, nursa, echipa de ingrijire, familia (apartinatorii)

V. Evaluarea

Consta in aprecierea progresului bolnavului in raport cu interventiile nursei si ea reprezinta o conditie absoluta a calitatii ingrijirilor.

CAPITOLUL IV

CAZURI CLINICE

CAZUL I1. CULEGEREA DATELOR

1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE FIXE : Nume si prenume : SOLOMON IZABELAReligie : ortodoxaSex : femininNationalitate : romana Stare civila : casatoritaVarsta : 65 ani DATE VARIABILE : Domiciliul : Constanta Conditii de viata si munca : pacienta locuieste cu sotul intr-o casa cu 3 camere salubre ; Gesturi personale: - mancaruri grase, produse lactate, fructe ; - serveste mese cu orar regulat; - bea o ceasca de cafea pe zi; Mod de petrecere a timpului liber: - vizioneaza emisiuni T.V ; - face plimbari scurte prin parc ;

1.2. STAREA DE SANATATE ANTERIOARA1.2.a. Date antropometrice : Greutate - 70 kg Inaltime - 1.62 m Grup sanguin - A II1.2.b. Limite senzoriale: Alergii: neaga Acuitate vizuala: hipermetropie Somn : ore insuficiente de somn, somn agitat, treziri frecvente Mobilitate : pacienta prezinta dificultate in a se mobiliza, oboseste repede Alimentatie : - este consumatoare de produse lactate, carne, mancaruri grase, fructe, legume;

- inapetenta Eliminari : pacienta prezinta o diureza in cantitate de 1500 ml/24h, cu 6-8 mictiuni/zi;1.2.c. Antecedente heredo-colaterale - fara importanta

1.2.d. Antecedente personale fiziologice - menarha: 14 ani - nasteri: 2 - avorturi: 1 - menopauza: 49 ani

1.2.e. Antecedente personale patologice - hipertensiva de 3 ani ;1.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.3.a. Motivele internarii: - dispnee ; - frison ; - tuse cu expectoratie ; - temperatura 39o C ; 1.3.b. Istoricul bolii: pacienta cunoscuta hipertensiva si coronariana sub tratamentul sus mentionat, prezinta de 24 ore : dispnee, tuse, frison , junghi toracic, ameteli, tulburari de echilibru . In urma cu 3 zile : frison, catar nazal, fara tratament antibiotic. 1.3.c. Diagnostic la internare : - chist hidatic pulmonar1.3.d. Data internarii : 4.01.20141.3.e. Examenul pe aparate: Aparatul respirator: - torace normal, conformat cifotic, R=20 resp/min - suflu tubar - raluri crepitante Aparatul cardio-vascular : - loja precordiala normal conformata TA=140/80mm Hg ; AV=72 puls/min Aparatul digestiv: - abdomen suplu - ficat, cai biliare, splina nepalpabil Aparatul uro-genital: - rinichi -nepalpabili Sistemul ganglionar: - usor palpabil, mobili, usor durerosi la palpare Tesut conjunctiv adipos: - in exces Tegumente si mucoase: - palide, cu cicatrice palma dreapta - nu consuma alcool;

2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOI LOR FUNDAMENTALENEVOIA Manifestare de independentaManifestare de dependenta Sursa de dificultate

1. A respira si a avea o buna circulatieAV = 72 resp/min TA = 140/80mm Hg - tahipnee- tuse persistenta- scaderea capacitatii de expansiune pulmonara; - prezenta secretiilor;

2. A bea si a manca -- inapetenta;- hidratare insuficienta; - slabiciune, oboseala; - proces infectios; - lipsa de cunoastere a nevoilor alimentare/ hidratare a organismului;

3. A se misca si a avea o buna postura -- dificultate de a se deplasa- durere; - oboseala;

4. A dormi si a se odihni -- ore insuficiente de somn; - treziri frecvente; - dispnee, tuse; - durere, anxietate; - mediu spitalicesc;

5. A se imbraca, dezbraca - - dificultate de a se imbraca, dezbraca; - diminuarea mobilitatii fizice; - slabiciune, oboseala;

6. A mentine temperatura corpului in limite normale - - febra moderata T= 39 oC ;- transpiratie abundenta ;- proces infectios;

7. A fi curat, ingrijit - tegumente si mucoase normal colorate; - dentitie completa; - gingii umede, roz; - -

8. A evita pericolele-- teama; - neliniste; - preocupare; - risc de complicatii; - neadaptarea la rolul de bolnav; - spitalizarea ;

09. A comunica -- dificultate de a-si exprima sentimentele, emotiile, opiniile; - absenta unor persoane apropiate;- anxietate;

10. A actiona conform propriilor convingeri - convingeri personale fata de realitate (foloseste obiecte religioase)- incapacitate savarsirii practicilor religioase - spitalizarea;

11. A fi preocupat in vederea realizarii - apreciere obiectiva a capacitatii, a trasaturilor dominante prin comparatie cu altii; - incapacitatea de a se ocupa de familia sa;- spitalizarea;

12. A se recrea --neparticiparea la activitati preferate;

- spitalizarea

13. A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea-- cerere de informatii despre boala, tratament, masurile de prevenire- lipsa de informatii;

2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA dispnee ; obstructia cailor respiratorii ; alimentatie inadecvata prin deficit ; posibila deshidratare ; imobilitate; insomnie; neindemanare in a se imbraca, dezbraca; hipertermie; anxietate; posibilitatea atingerii integritatii fizice; comunicare ineficienta la nivel afectiv; dificultate de a participa la activitati religioase; dificultate de a efectua activitati recreative; cunostinte insuficiente despre boala.2.3. DIAGNOSTIC DE NURSING dispnee datorita scaderii capacitatii de expansiune pulmonara manifestata prin tahipnee; obstructia cailor respiratorii datorita prezentei secretiilor bronsice manifestata prin tuse persistenta; alimentatie inadecvata prin deficit datorita slabiciunii, oboselii, manifestata prin inapetenta; posibila deshidratare datorita procesului infectios manifestata prin hidratare insuficienta; imobilitate datorita durerii, oboselii, slabiciunii, manifestata prin dificultate de a se deplasa; insomnie datorita dispneei, tusei, durerii, manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente; neindemanare de a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii fizice, slabiciunii, oboselii manifestata prin dificultate de a se imbraca, dezbraca; hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin febra moderata; diaforeza datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratie abundenta; anxietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste, preocupare; posibilitatea atingerii integritatii fizice datorita neadaptarii la rolul de bolnav, spitalizarii, manifestata prin risc de complicatii; comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita absentei persoanelor apropiate, anxietatii, manifestata prin dificultate de a-si exprima sentimentele, emotiile, opiniile; dificultate in a-si asuma roluri sociale datorita spitalizarii manifestata prin incapacitatea de a se ocupa de familia sa; dificultate de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii manifestate prin neparticiparea la activitati preferate; cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii manifestata prin cerere de informatii despre boala, tratament, masuri de prevenire; 3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR 3.1.OBIECTIVE : pacienta sa nu mai prezinte dispnee in decurs de 2 zile ; pacienta sa-si elibereze caile respiratorii de secretii, sa expectoreze secretiile in termen de 3 zile; pacienta sa ia 3 mese echilibrate in termen de 3 zile si sa-si creasca hidratarea la 1.5 l lichid /zi; pacienta sa prezinte un somn cantitativ si calitativ in fiecare noapte; pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale 36,4 oC-axilar, in termen de 3 zile; pacienta sa-si diminueze starea de anxietate; 3.2.INTERVENTII ZILNICE asigurarea conditiilor de mediu si igiena prin crearea unui climat optim de odihna (aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat, corp); monitorizarea functiilor vitale : respiratie, puls, TA, temperatura si notarea lor in F.O; invatam pacienta sa faca exercitii de respiratie, sa tuseasca, sa scuipe in scuipatoare, sa nu devina sursa de infectie ; asigurarea alimentatiei conform recomandarilor medicului; recoltarea produselor biologice si patologice pentru examene de laborator; administrarea tratamentului prescris de medic conform F.O; supravegherea efectului tratamentului si a manifestarilor neplacute ce pot aparea; educatie pentru sanatate, respectarea regulilor de igiena zilnica; 3.3. EXTERNAREA PACIENTEI

DATA EXTERNARII : 12.01.2014STAREA LA EXTERNARE - ameliorat BILANTUL AUTONOMIEI

Pacienta in varsta de 65 ani, pensionara, cu domiciliul in mediu urban, se interneaza in data de 4.01.2014, in sectia Medicina Interna a Spitalului Judetean de Urgenta Constanta pentru urmatoarele manifestari: dispnee febra 39 oC frison tuse persistenta slabiciune oboseala tulburari de echilibru stare generala alterata

In urma evaluarii clinice si paraclinice, fixarii problemelor de dependenta, aplicarii obiectivelor de ingrijire si a masurilor necesare realizarii acestora, pacienta se externeaza in data de 12.01.2014 cu ameliorarea starii fizice si psihice, functii vitale si vegetative in limite normale, fara alte acuze, cu urmatoarele recomandari :

-repaus fizic si psihic

-evitarea conditiilor meteo nefavorabile (frig, umezeala, schimbari bruste de temperatura);

-continuarea tratamentului recomandat;

-control medical peste 30 zile.CAZUL II1. CULEGEREA DATELOR1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE FIXE : Nume si prenume : Baciu DumitraReligie : ortodoxaSex : femininNationalitate : romana Stare civila : casatoritaVarsta : 35 ani DATE VARIABILE : Domiciliul : Jud. Constanta, loc. Oituz Conditii de viata si munca : pacienta locuieste cu sotul si un copil intr-o casa cu 4 camere salubre ; Gesturi personale: - mancaruri dietetice, fructe ; - serveste mese cu orar regulat; ; Mod de petrecere a timpului liber: - internet ; - face plimbari cu copilul ;

1.2. STAREA DE SANATATE ANTERIOARA1.2.a. Date antropometrice : Greutate - 61 kg Inaltime - 1.65 m Grup sanguin AB IV1.2.b. Limite senzoriale: Alergii: neaga Acuitate vizuala: normala Somn : doarme aproximativ 8-9 ore pe noapte Mobilitate : pacienta prezinta dificultate in a se mobiliza, oboseste repede Alimentatie : - este consumatoare de produse lactate, carne, mancaruri grase, fructe, legume;

- inapetenta Eliminari : pacienta prezinta o diureza in cantitate de 1500 ml/24h, cu 6-8 mictiuni/zi;1.2.c. Antecedente heredo-colaterale - fara importanta

1.2.d. Antecedente personale fiziologice - menarha: 12 ani - nasteri: 2 - avorturi: 1 - menopauza: neinstaurata

1.2.e. Antecedente personale patologice - varicel, rujeol1.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.3.a. Motivele internarii: durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta 1.3.b. Istoricul bolii: Pacienta, n urm cu 2 zile s-a prezintat la UPU al SJU NT cu urmtoarele simptome: durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta. Dup o examinare primar se constat o deformarea toracelui. Pacienta este trimisa pe secia chirurgie pentru mai multe investigaii. n urma investigaiilor pacineta este diagnosticata cu chist hidatic pulonar.1.3.c. Diagnostic la internare : Chist hidatic pulmonar1.3.d. Data internarii : 14.02.20141.3.e. Examenul pe aparate: Aparatul respirator: - torace normal, conformat cifotic, R=22 resp/min - suflu tubar - raluri crepitante Aparatul cardio-vascular : - loja precordiala normal conformata TA=140/70mm Hg ; AV=80 puls/min Aparatul digestiv: - abdomen suplu - ficat, cai biliare, splina nepalpabil Aparatul uro-genital: - rinichi -nepalpabili Sistemul ganglionar: - usor palpabil, mobili, usor durerosi la palpare Tesut conjunctiv adipos: - normal Tegumente si mucoase: - palide, fara cicatrice - nu consuma alcool;2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOI LOR FUNDAMENTALENEVOIA Manifestare de independentaManifestare de dependenta Sursa de dificultate

1. A respira si a avea o buna circulatieAV = 80 resp/min TA = 140/70mm Hg - dispnee- tuse persistentaPrezentei chistului

2. A bea si a manca -- inapetenta;- hidratare insuficienta; - slabiciune, oboseala; - proces infectios; - lipsa de cunoastere a nevoilor alimentare/ hidratare a organismului;

3. A se misca si a avea o buna postura -- dificultate de a se deplasa- durere; - oboseala;

4. A dormi si a se odihniInsomnie- ore insuficiente de somn; - treziri frecvente; - mediu spitalicesc; Stare de disconfort, facies crispat, somn intrerupt, agitatie

5. A se imbraca, dezbraca - - dificultate de a se imbraca, dezbraca; - diminuarea mobilitatii fizice; - slabiciune, oboseala;

6. A mentine temperatura corpului in limite normale - Hipertermie- proces infectios; Disconfort, diaforez, tegumente umede, roea

7. A fi curat, ingrijit - tegumente si mucoase normal colorate; - dentitie completa; - gingii umede, roz; - -

8. A evita pericolele-- teama; - neliniste; - preocupare; - risc de complicatii; - neadaptarea la rolul de bolnav; - spitalizarea ;

09. A comunica - Comunicare ineficient la nivel afectiv- dificultate de a-si exprima sentimentele, emotiile, opiniile; Mediul spitalicesc, stare general alterat

Anxietate, inhibare n sine, stare depresiv, nelinite

10. A actiona conform propriilor convingeri - convingeri personale fata de realitate (foloseste obiecte religioase)- incapacitate savarsirii practicilor religioase - spitalizarea;

11. A fi preocupat in vederea realizarii - apreciere obiectiva a capacitatii, a trasaturilor dominante prin comparatie cu altii; - incapacitatea de a se ocupa de familia sa;- spitalizarea;

12. A se recrea --neparticiparea la activitati preferate; - spitalizarea

13. A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea-- cerere de informatii despre boala, tratament, masurile de prevenire- lipsa de informatii;

2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA dispnee ; obstructia cailor respiratorii ; alimentatie inadecvata prin deficit ; posibila deshidratare ; imobilitate; insomnie; neindemanare in a se imbraca, dezbraca; hipertermie; anxietate; posibilitatea atingerii integritatii fizice; comunicare ineficienta la nivel afectiv; dificultate de a participa la activitati religioase; dificultate de a efectua activitati recreative; cunostinte insuficiente despre boala.2.3. DIAGNOSTIC DE NURSING dispnee datorita scaderii capacitatii de expansiune pulmonara manifestata prin tahipnee; obstructia cailor respiratorii datorita prezentei secretiilor bronsice manifestata prin tuse persistenta; alimentatie inadecvata prin deficit datorita slabiciunii, oboselii, manifestata prin inapetenta; posibila deshidratare datorita procesului infectios manifestata prin hidratare insuficienta; imobilitate datorita durerii, oboselii, slabiciunii, manifestata prin dificultate de a se deplasa; insomnie datorita dispneei, tusei, durerii, manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente; neindemanare de a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii fizice, slabiciunii, oboselii manifestata prin dificultate de a se imbraca, dezbraca; hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin febra moderata; diaforeza datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratie abundenta; anxietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste, preocupare; posibilitatea atingerii integritatii fizice datorita neadaptarii la rolul de bolnav, spitalizarii, manifestata prin risc de complicatii; comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita absentei persoanelor apropiate, anxietatii, manifestata prin dificultate de a-si exprima sentimentele, emotiile, opiniile; dificultate in a-si asuma roluri sociale datorita spitalizarii manifestata prin incapacitatea de a se ocupa de familia sa; dificultate de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii manifestate prin neparticiparea la activitati preferate; cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii manifestata prin cerere de informatii despre boala, tratament, masuri de prevenire; 3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR 3.1.OBIECTIVE : pacienta sa nu mai prezinte dispnee in decurs de 2 zile ; pacienta sa-si elibereze caile respiratorii de secretii, sa expectoreze secretiile in termen de 3 zile; pacienta sa ia 3 mese echilibrate in termen de 3 zile si sa-si creasca hidratarea la 1.5 l lichid /zi; pacienta sa prezinte un somn cantitativ si calitativ in fiecare noapte; pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale 36,4 oC-axilar, in termen de 3 zile; pacienta sa-si diminueze starea de anxietate; 3.2.INTERVENTII ZILNICE asigurarea conditiilor de mediu si igiena prin crearea unui climat optim de odihna (aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat, corp); monitorizarea functiilor vitale : respiratie, puls, TA, temperatura si notarea lor in F.O; invatam pacienta sa faca exercitii de respiratie, sa tuseasca, sa scuipe in scuipatoare, sa nu devina sursa de infectie ; asigurarea alimentatiei conform recomandarilor medicului; recoltarea produselor biologice si patologice pentru examene de laborator; administrarea tratamentului prescris de medic conform F.O; supravegherea efectului tratamentului si a manifestarilor neplacute ce pot aparea; educatie pentru sanatate, respectarea regulilor de igiena zilnica; 3.3. EXTERNAREA PACIENTEI

DATA EXTERNARII : 22.02.2014STAREA LA EXTERNARE - ameliorat BILANTUL AUTONOMIEI

: Pacientul, 39 ani, internata la secia chirurgie al SJU NConstanta pe data de 14.02.2014 i externat pe data de 25.02.2014, s-a prezentat n secie cu urmtoarele simptome: durere toracica, febra, dispnee, cianoza, tuse, hemoptizie, inapetenta, diagnosticata cu chist hidatic pulmonar. Pe perioada spitalizrii pacienta beneficiaz de un mediu de siguran i securitate. Urmeaz un tratament medicamentos i se externeaz cu stare general bun.CAZUL III1. CULEGEREA DATELOR

1.1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE FIXE : Nume si prenume : Sandu IonelReligie : ortodoxaSex : masculinNationalitate : romana Stare civila : necasatoritVarsta : 35 ani DATE VARIABILE : Domiciliul : Constanta Conditii de viata si munca : pacientul locuieste singu intr-un apartament de 2 camere Gesturi personale: - mancaruri grase, produse fast-food - serveste mese cu orar neregulat; - bea 2-3 cesti de cafea pezi, consuma bauturi carbogazoase Mod de petrecere a timpului liber: - vizioneaza emisiuni T.V ; - practica fotbalul cu prietenii ;

1.2. STAREA DE SANATATE ANTERIOARA1.2.a. Date antropometrice : Greutate - 80 kg Inaltime - 1.74 m Grup sanguin - A II1.2.b. Limite senzoriale: Alergii: neaga Acuitate vizuala: miopie moderata (-0,75) Somn : ore insuficiente de somn, somn agitat, treziri frecvente Mobilitate : pacientul prezinta dificultate in a se mobiliza, oboseste repede Alimentatie : - este consumator de produse fast-food

- inapetenta Eliminari : pacientul prezinta o diureza in cantitate de 1200 ml/24h, cu 4mictiuni/zi;1.2.c. Antecedente heredo-colaterale - tatal cancer hepatic

-mama infarct miocardic acut

1.2.d. Antecedente personale fiziologice

Nu are1.2.e. Antecedente personale patologice - apendictomie la 13 ani

- ulcer gastric in tratament cu Omeran1.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA 1.3.a. Motivele internarii: - dispnee ; - frison ; - tuse cu expectoratie ; - temperatura 39o C ; 1.3.b. Istoricul bolii: se prezinta in serviciul primiri urgente cu : dispnee, tuse, frison , junghi toracic, ameteli, tulburari de echilibru . In urma cu 2 zile : frison, catar nazal, fara tratament antibiotic. 1.3.c. Diagnostic la internare : Chist hidatic pulmonar1.3.d. Data internarii : 4.10.20131.3.e. Examenul pe aparate: Aparatul respirator: - torace normal, conformat cifotic, R=22 resp/min - suflu tubar - raluri crepitante Aparatul cardio-vascular : - loja precordiala normal conformata TA=130/70mm Hg ; AV=90 puls/min Aparatul digestiv: - abdomen suplu - ficat, cai biliare, splina nepalpabil Aparatul uro-genital: - rinichi -nepalpabili Sistemul ganglionar: - usor palpabil, mobili, usor durerosi la palpare Tesut conjunctiv adipos: - normal Tegumente si mucoase: - palide, cu cicatrice apendictomie;

2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOI LOR FUNDAMENTALENEVOIA Manifestare de independentaManifestare de dependenta Sursa de dificultate

1. A respira si a avea o buna circulatieAV = 22 resp/min TA = 130/70mm Hg - tahipnee- tuse persistenta- scaderea capacitatii de expansiune pulmonara; - prezenta secretiilor;

2. A bea si a manca -- inapetenta;

- slabiciune, oboseala; - proces infectios;

3. A se misca si a avea o buna postura -- dificultate de a se deplasa- durere; - oboseala; - ameteala

4. A dormi si a se odihni -- ore insuficiente de somn; - treziri frecvente; - dispnee, tuse; - durere, anxietate; - mediu spitalicesc;

5. A se imbraca, dezbraca -se imbraca si se dezbraca singur, fara ajutor- - diminuarea mobilitatii fizice; - slabiciune, oboseala;

6. A mentine temperatura corpului in limite normale - - febra moderata T= 39 oC ;- transpiratie abundenta ;- proces infectios;

7. A fi curat, ingrijit - tegumente si mucoase normal colorate; - dentitie completa; - gingii umede, roz; - -

8. A evita pericolele-- teama; - neliniste; - preocupare; - risc de complicatii; - neadaptarea la rolul de bolnav; - spitalizarea ;

09. A comunica - persoana comunicativa, deschisa

10. A actiona conform propriilor convingeri - convingeri personale fata de realitate, este ateu

11. A fi preocupat in vederea realizarii - apreciere obiectiva a capacitatii, a trasaturilor dominante prin comparatie cu altii; - spitalizarea;

12. A se recrea --neparticiparea la activitati preferate; - spitalizarea

13. A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea-- cerere de informatii despre boala, tratament, masurile de prevenire- lipsa de informatii;

2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA dispnee ; obstructia cailor respiratorii ; alimentatie inadecvata prin deficit ; posibila deshidratare ; imobilitate; insomnie; neindemanare in a se imbraca, dezbraca; hipertermie; anxietate; posibilitatea atingerii integritatii fizice; comunicare ineficienta la nivel afectiv; dificultate de a participa la activitati religioase; dificultate de a efectua activitati recreative; cunostinte insuficiente despre boala.2.3. DIAGNOSTIC DE NURSING dispnee datorita scaderii capacitatii de expansiune pulmonara manifestata prin tahipnee; obstructia cailor respiratorii datorita prezentei secretiilor bronsice manifestata prin tuse persistenta; alimentatie inadecvata prin deficit datorita slabiciunii, oboselii, manifestata prin inapetenta; posibila deshidratare datorita procesului infectios manifestata prin hidratare insuficienta; imobilitate datorita durerii, oboselii, slabiciunii, manifestata prin dificultate de a se deplasa; insomnie datorita dispneei, tusei, durerii, manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente; neindemanare de a se imbraca si dezbraca datorita diminuarii mobilitatii fizice, slabiciunii, oboselii manifestata prin dificultate de a se imbraca, dezbraca; hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin febra moderata; diaforeza datorita procesului infectios, manifestata prin transpiratie abundenta; anxietate datorita necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama, neliniste, preocupare; posibilitatea atingerii integritatii fizice datorita neadaptarii la rolul de bolnav, spitalizarii, manifestata prin risc de complicatii; comunicare ineficienta la nivel afectiv datorita absentei persoanelor apropiate, anxietatii, manifestata prin dificultate de a-si exprima sentimentele, emotiile, opiniile; dificultate in a-si asuma roluri sociale datorita spitalizarii manifestata prin incapacitatea de a se ocupa de familia sa; dificultate de a efectua activitati recreative datorita spitalizarii manifestate prin neparticiparea la activitati preferate; cunostinte insuficiente despre boala datorita lipsei de informatii manifestata prin cerere de informatii despre boala, tratament, masuri de prevenire; 3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR 3.1.OBIECTIVE : pacientul sa nu mai prezinte dispnee in decurs de 2 zile ; pacientul sa-si elibereze caile respiratorii de secretii, sa expectoreze secretiile in termen de 3 zile; pacientul sa ia 3 mese echilibrate in termen de 3 zile si sa-si creasca hidratarea la 1.5 l lichid /zi, sa renunte la alimentele gen fast-food si bauturi carbogazoase; pacientul sa prezinte un somn cantitativ si calitativ in fiecare noapte; pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite normale 36,4 oC-axilar, in termen de 3 zile; pacientul sa-si diminueze starea de anxietate; 3.2.INTERVENTII ZILNICE asigurarea conditiilor de mediu si igiena prin crearea unui climat optim de odihna (aerisirea salonului, schimbarea lenjeriei de pat, corp); monitorizarea functiilor vitale : respiratie, puls, TA, temperatura si notarea lor in F.O; invatam pacienta sa faca exercitii de respiratie, sa tuseasca, sa scuipe in scuipatoare, sa nu devina sursa de infectie ; asigurarea alimentatiei conform recomandarilor medicului; recoltarea produselor biologice si patologice pentru examene de laborator; administrarea tratamentului prescris de medic conform F.O; supravegherea efectului tratamentului si a manifestarilor neplacute ce pot aparea; educatie pentru sanatate, respectarea regulilor de igiena zilnica; 3.3. EXTERNAREA PACIENTULUI

DATA EXTERNARII : 12.10.2014STAREA LA EXTERNARE - ameliorat BILANTUL AUTONOMIEI

Pacienta in varsta de 35 ani, arhitect, cu domiciliul in mediu urban, se interneaza in data de 4.10.2010, in sectia Medicina Interna a Spitalului Judetean de Urgenta Constanta pentru urmatoarele manifestari: dispnee febra 39 oC frison tuse persistenta slabiciune oboseala tulburari de echilibru stare generala alterata

In urma evaluarii clinice si paraclinice, fixarii problemelor de dependenta, aplicarii obiectivelor de ingrijire si a masurilor necesare realizarii acestora, pacienta se externeaza in data de 12.10.2010 cu ameliorarea starii fizice si psihice, functii vitale si vegetative in limite normale, fara alte acuze, cu urmatoarele recomandari :

-repaus fizic si psihic

-evitarea conditiilor meteo nefavorabile (frig, umezeala, schimbari bruste de temperatura);

-continuarea tratamentului recomandat;

-control medical peste 30 zile.CONCLUZIIChistul hidatic pulmonar evolueaza mult timp asimptomatic si de aceea diagnosticul precoce este important, pentru a preveni aparitia complicatiilor.

Tratamentul chirurgical are indicatie absoluta, tehnica operatorie alegadu-se in functie de particularitatile fiecarui caz in parte. Chistectomia urmata de inchiderea cavitatii restante este metoda de ales, ori de cate ori este posibil, tehnicile de exereza pulmonara fiind rezervate cazurilor complicate.

Tratamentul medical antiparazitar este indicat postoperator pentru a preveni recurentele.

BIBLIOGRAFIE1. Angelescu, N. - Tratat de Patologie Chirurgicala, Ed. Medicala, Bucuresti, 2003.2. Burgos R, Varela A, Castedo E, Roda J, Montero CG, SerranoS, Tellez g. - Pulmonary hydatidosis: surgical treatment and follow-up of 240 cases. Eur J Cardiothorac Surg. 1999;16:628-343. Dakak M., Genc O., Gurkok S., Gozubuyuk A., Balkanli K.: Surgical treatment for pulmonary hydatidosis (a review 422 cases. J R Coll Surg Edinb. 2002 Oct;474. Horvat T., Cordos I., Nistor C. et al: Consideratii generale asupra chistelor hidatice cu localizare toracica. Jurnalul de chirurgie toracica-1997,2.5. Mitrofan C., Aldea A.,Grigorescu C., Jitaru I., Moldoveanu C.,Iosep G., Bolog S. Experienta noastra in tratamentul chirurgical al chistului hidatic pulmonar, Jurnalul de Chirurgie, Iasi, 2005, Vol. 1, Nr. 26. Popescu, I., sub red., Tratat de Chirurgie, Ed. Academiei Romane, 2008, Volumul IV - Chirurgie Toracica7. Ramos G, Orduna A, Garcia-Yuste M. Hydatid cyst of the lung: diagnosis and treatment. World J Surg. 2001;25:46-578. Shanker PS. Parasitic pulmonary disease. In: Chest Medicine, 4th ed. Oxford and 1BH publishing Company. 1994