ingrijirea pacientilor cu chist hidatic hepatic

CUPRINSCUPRINS

MOTIVATIE / 4MOTIVATIE / 4

INTRODUCERE /5INTRODUCERE /5

CAPITOLUL ICAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI /6

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

CHISTUL HIDATIC HEPATIC /12

CAPITOLUL IIICAPITOLUL III

PROCESUL DE NURSING /20

CAPITOLUL IVCAPITOLUL IV

PLAN DE INGRIJIRE /24

CONCLUZII /91CONCLUZII /91

BIBLIOGRAFIE /92BIBLIOGRAFIE /92

MotivatieMotivatie

Scopul acestei lucrari este pe de o parte de a evalua performanţele şi limitele diagnosticului ecografic şi computertomografic iar pe de alta parte de a pleda cu argumente solide pentru superioritatea tratamentului laparoscopic şi miniinvaziv al chistului hidatic hepatic.

4

INTRODUCEREINTRODUCERE

Hidatidoza umană este o parazitoză produsă de dezvoltarea tumorală chistică în organism a larvei de taenia echinococus granulosus. Boala este cunoscută încă din antichitate, fiind menţionată pentru prima oară în jurul anului 1550 î.e.n. de către egipteni, întrun document numit papirusul Ebers. În antichitatea greacă Hipocrate (460377 î.e.n.) face prima descriere amănunţită a chistului hidatic, acestuia aparţinandui afirmaţia: ,,dacă chisturile cu apă care însoţesc boala se rup în abdomen, bolnavul moare”. În aceeaşi perioadă romanii, prin Galen din Pergam şi Areteus, contribuie şi ei la descrierea chistului hidatic.

În 1670 Francesco Redi intuieşte originea animală a bolii, iar Eduard Tyson (16501708) este primul care bănuieşte etiologia parazitară. Relaţia om-animal a bolii a fost sugerată în 1871 de către Pallas, iar un an mai târziu Goetze descoperă originea parazitară a bolii, evidenţiind microscopic protoscolecşii din interiorul chistelor.În 1786 Batsch descoperă agentul etiologic al boliitenia adultă, dândui numele de granulosus. În 1805 Rudolphi încadrează parazitul în genul Echinococus. O jumatate de secol mai târziu, în 1853, von Siebolt obţine pe cale experimentală forma adultă a parazitului în intestinul unui câine care a ingerat chisturi hidatice, elucidând o parte din ciclul biologic al parazitului, pe care îl numeşte Taenia echinococus. Chirurgia românească a fost confruntată precoce cu patologia hidatica datorita poziţiei geografice şi a statutului socioeconomic şi a avut o contribuţie importantă la progresul tratamentului chistului hidatic. Primii care au semnalat cazuri de hidatidoză umană în România au fost: Severeanu,Toma Ionescu şi Leonte. Statistici importante, din care se poate deduce diversitatea tehnicilor chirurgicale adoptate, au prezentat Iacobovici ( 325 de chisturi hidatice , dintre care 48% cu localizare hepatică ), Alexandru Pop, Nana, Mureşanu şi alţii. În 1957 are loc la Constanţa primul simpozion românesc de chist hidatic hepatic organizat de Dr. D. Teodorescu. De atunci, sau organizat un număr mare de asemenea simpozioane, congresele naţionale de chirurgie având permanent secţiuni de chist hidatic.

5

CAPITOLUL ICAPITOLUL I

Anatomia si fiziologia ficatului

Ficatul este cea mai mare glanda din corpul uman. El este anexat tractusului digestiv, provenind dintr-un mugur al mucoasei duodenale, numit diverticul hepatocistic.( Fig.1)

Fig.1 Ficatul

Aşezare : Este situat în cavitatea abdominală – etajul supramezocolic în partea superioară dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stâng se întinde până în epigastru. Locul ocupat de ficat se numeşte loja hepatică.

Configuraţia externă : Are forma unui semiovoid, aşezat transversal în abdomen, cu lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero-posterior de 18 cm, înălţimea de 8 cm şi greutatea de aproximativ 1400 g. are culoare roşie-cărămizie, datorită cantităţii mari de sânge pe care o conţine.

6

Ficatul prezintă trei feţe :

1. Faţa superioară (diafragmatica) este convexă în sus şi vine în raport cu diafragmul şi cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune anetero-superioară. Pe ea se observă lobul drept şi lobul stâng, delimitaţi de ligamentul falciform. Lobul drept prezintă impresiunea arcului costal, iar cel stâng întipăritura cardiacă.( Fig.2)

Fig.2

2. Faţa inferioară (viscerala) este concavă şi vine în raport cu : stomacul, duodenul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept şi glanda suprarenala dreaptă.( Fig.3) Pe această faţa se află trei şanţuri :

o şantul antero-posterior (sagital) drept. Adăposteşte în porţiunea anterioară vezicula biliară, iar în cea posterioară vena cavă inferioară.

o şantul antero-posterior (sagital) stâng. Adăposteşte în porţiunea anterioară ligamentul rotund, iar în cea posterioară ligamentul Arantius.

o şantul transvers. Se întinde între cele două şanţuri sagitale.

Conţine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera hepatică,vena portă, ductul hepatic, limfaticele şi nervii.

Aceste şanturi delimitează patru lobi : drept, stâng, caudat şi al lui Spiegel.

7

Fig.3

3. Faţa posterioară o continuă pe cea superioară şi vine în raport cu peretele posterior al cavităţii abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11.

Mijloace de fixare : Sunt reprezentate de ligamente, vena cavă inferioară şi pediculul hepatic.

Structura : Ficatul este învelit pe peritoneul visceral (tunica seroasă), care se continuă cu peritoneul parietal, din care se formează ligamentele : coronar, triunghiular stâng, triunghiular drept şi falciform, acesta din urma conţinând în marginea sa liberă ligamentul rotund. Sub această tunică se află o membrană fibroasă (capsula Glisson) şi apoi parenchimul hepatic.

Capsula Glisson pătrunde în ficat prin hil, urmărind traiectul vaselor sanguine şi formează pereţi lamelari conjunctivi care, împreună cu reţeaua vasculară împart parenchimul hepatic în lobuli.

Lobulul hepatic reprezintă unitatea anatomică şi funcţională a ficatului. Are forma unei piramide aşezate cu baza spre suprafaţa ficatului şi vârful spre interior. In secţiunea transversală are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. În structura lui distingem: capilare sanguine, celule hepatice, canalicule biliare şi filete nervoase vegetative. În centru are o venă centroloculară, iar la periferie prin alăturarea a minim trei lobuli hepatici se formează spaţiile portale (Kiernan). Aceste spaţii conţin: ţesut conjunctiv, o ramură a venei porte, o ramură a arterei hepatice, unul sau două canale biliare, limfatice şi filete

8

nervoase. Sângele circulă de la spaţiul port spre vena centrlobulară, iar bila din centrul lobului spre spaţiul port.Celulele hepatice sunt aşezate în cordoane Remark, dispuse radiar în ochiurile reţelei capilare intralobulare. Între celulele hepatice şi peretele capilarelor se află spaţiul de trecere Disse. Între celulele endoteliului vascular se situează celulele Kupffer, fagocite ce participă la degradarea hemoglobinei. Între cordoane se formează, prin simpla lor alăturare, spaţii înguste numite canalicule biliare, care nu au pereţi proprii.

Spre periferia lobului, canaliculele biliare îşi constituie un perete propriu, numit colangiola. Colangiolele din lobulii învecinaţi se unesc între ele şi formează la nivelul spaţiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare. Canalele biliare periboluare se unesc între ele şi dau naştere la două canale hepatice – drept şi stâng – corespunzatoare celor doi lobi ai ficatului, care parăsind ficatul, la nivelul hilului, se unesc şi formează canalul hepatic comun. După un traiect de 3-4 cm, canalul hepatic comun se uneşte cu canalul cistic şi alcătuiesc împreună canalul coledoc, care se deschide în duoden, împreună cu canalul Wirsung, la nivelul carunculei mari.Canaliculele biliare şi canalele biliare perilobulare formează căile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun şi canalul coledoc alcătuiesc căile biliare extrahepatice.

Acinul hepatic reprezintă subunitatea morfofuncţională a lobului hepatic. Este constituit din totalitatea celulelor irigate de acelaşi vas şi care îşi varsă bila în acelaşi canalicul biliar.

Vascularizaţia ficatului este realizată de :

1. Artera hepatică ( Fig.4) ia naştere din trunchiul celiac. La început continuă direcţia acestuia şi când întalneşte vena portă se divide în două ramuri terminale: hepatică proprie şi artera gastroduodenală.

Artera hepatică proprie se divide la nivelul hilului hepatic în ramura dreaptă şi stangă. Dă o serie de colaterale : artera pilorică, artera cistica, ramuri terminale.

Artera gastroduodenală se bifurcă în artera gastroepiploică dreaptă şi arterele pancreaticoduodenale anterioară şi posterioară.

9

Fig.4

2. Vena portă ( Fig.5)este trunchiul venos colector al sangelui din tractul digestiv subdiafragmatic, pe care-l aduce la ficat. Ia naştere din vena mezenterică inferioară care drenează colonul stang. Acesta se varsă în vena splenică, care se uneşte in continuare cu vena mezenterica superioarş (care dreneazş intestinal subţire, pancreasul şi colonul drept) şi care este continuată cu direcţia spre ficat de vena portă.

Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L2, înapoia pancreasului, mai primeşte : vena gastrica stangă, vena pilorică şi vena pancreaticoduodenalş superioară dreaptă.

Vena porta urca spre hilul ficatului unde se termina bifurcându-se în două ramuri :

Dreaptă, scurtă care primeşte cele două vene cistice şi stangă, lungă care e în legatură cu cele două vene obliterate, canalul lui Arantius şi vena ombilicală a ligamentului rotund.

Vena portă are o lungime de 8-10 cm şi un calibru de 15 mm.

10

Venele suprahepatice : (4 grupe) principale şi accesorii ajung la faţa posterioară a ficatului, pe marginea venei cave.

Fig.5

Limfaticele ficatului sunt: superficiale si profunde.

Inervaţia ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le primeşte de la plexul celiac şi filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin micul epiplon.

Funcţiile ficatului

Funcţiile ficatului sunt importante şi variate : ia parte la digestia intestinală, depozitează în el o parte din substanţele care depăşesc nevoile imediate ale organismului, degradează şi sintetizează diferite substanţe, ia parte la menţinerea compoziţiei plasmei, menţine echilibrul glucidic, transformă grăsimile în forme care se oxidează mai uşor, sintetizează fermenţii necesari funcţiilor proprii sau ale altor organe, regleză metabolismul apei şi controleză debitul sanguin, opreşte pătrunderea toxinelor în organism, are rol în formarea globulelor roşii, intervine în termoreglare, secretă şi excretă bila.

11

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

Chistul hidatic hepatic

Definitie: Chistul hidatic este o tumora chistica datorita dezvoltarii in ficat a embrionului hexacant al parazitului Taenia Echinococcus. Omul constituie gazda intermediara in ciclul evolutiv al parazitului. In starea adulta el traieste in intestinul cainelui. Dezvoltarea sa in ficatul omului poate duce la complicatii grave. El nu se vindeca, in general, decat prin tratament chirurgical.

Etiologie: Parazitul este un cestod mic lung de 3 – 6 mm. Gazdele definitive ale teniei sunt: cainele, pisica, lupul si vulpea. Gazdele elimina odata cu fecalele, si embrioforii, care, prin lipsa de igiena alimentara, pot ajunge in intestinul omului. Embrioforii traverseaza peretele intestinal si, pe calea venei porte, ajung in ficat; cei mai multi raman in ficat, restul il traverseaza si pot ajunge in alte organe: plamani, creier, rinichi, splina. Embrionii ramasi in ficat se transforma in vezicule, formand vezicula hidatica sau chistul hidatic.

Anatomie patologica

Chistul este constituit de o membrana structurat in doua planuri: externa sau adventricea care este fibroasa, si interna, sau membrana prolifera, membrana germinativa, care este moale, elestica si fertila.

In cavitatea chistului se gaseste un lichid limpede ca apa de stanca, daca chistul este tanar. Mai tarziu, in lichid se gaseste nisipul hidatic, vezicule fiice, care pot elibera scolecsi care plutesc in interiorul chistului. In caz de infectare a chistului sau de fisurare in caile biliare, lichidul devine purulent sau verzui.

Chistul este de cele mai multe ori unic. In 1/3 din cazuri exista multiple chisturi in ficat, ceea ce ridica unele probleme particulare de atitudine terapeutica.

Aspectul chistului este variabil. Sunt chisturi univeziculare, chsituri pauciveziculare (in care cateva vezicule fiice plutesc in chistul hidatic ) si chisturi multiveziculare, in care lichidul hidatic este aproape absent, cavitatea fiind plina de vezicule hidatice. Exsta si chisturi cu vezicule exogene care, daca nu sunt recunoscute la operatie, pot sa constituie cauze de recidive. In unele cazuri peretele chistului este calcificat partial sau pe toata circumferinta. El apare atunci bine vzibil la examenul radiologic.

Volumul chistului este foarte variabil. Continutul lichidian poate ajunge la cativa litri.

12

Periferia chistului intra in contact intim cu parenchimul hepatic, care este comprimat pe masura ce chistul se dezvolta. Odata cu tesutul hepatic sunt comprimate canalele biliare si ramnificatiile portale de vecinatate.

Refularea parenchimului ficatului determina o turtire a canalelor biliare, apoi necroza lor cu deschidere in chist. Bila distruge mai mult sau mai putin scolescsii, dar ea contribuie la infectarea chistului care va insamanta apoi calea biliara.

Compresiunea vaselor este urmata de trombozarea acestora si de leziuni ischemice ce pot evolua catre fibroza sau supuratie.

Sediul chistului este mai frecvent in lobul drept, insa are o tendinta de a se exterioriza catre una din fetele ficatului.

Simptomatologie:

Simptomele apar tarziu, chistul dezvoltandu-se lent, in luni de zile, ajungand la dimensiunile unei cirese.

Debutul trece neobservat. Urmeaza o faza de latenta, lunga, de ani de zile in timpul careia apar cel mult semnele unui simdrom dispeptic hepatocelular. In faza de latenta pot aparea si fenomene alergice: prurit, rar subicter, anemie usoara cu eozinofilie.

Perioada de stare ( perioada tumorala ) este aceea in care apar primele semne clinice s radiologice. In cativa ani ( 2 – 4 ) chistul atinge marimea unei portocale sau chiar devine voluminos si va determina modificari decelabile in volumul si forma ficatului. Semnele clinice, ca si cele radilogic evor depinde de localizarea si marimea chistului:

Localizarea superioara este cea mai frecventa si se situeaza de regula in lobul drept al ficatului. Cand volumul este mare, chistul va fi in contact cu diafragmul si vor fi prezentate semnele de iritatie diafragmatica: tuse uscata, sughit, dispnee, dureri in umarul drept.

Ficatul va fi marit de volum, va provoca deformarea hemitoracelui drept si va impinge in sus hemidiafragmul drept.

Localizarea anteroinferioara, va realiza, cand chistul este mare, o bombare a regiunii hepatice, cu impingerea coastelor inainte. In aceasta

13

localizare, bolnavul acuza dureri in epigastru sau in hipocondrul drept, ca o apasare sau cu aspectul unor colici biliare.

Localizarea inferioara este cel mai greu de diagnosticat, manifestarile fiind determinate de compresiuni asupra organelor vecine si imbracand caracterele suferintelor acestor organe.

Investigatii

Examenul radiologic aduce date pretioase pentru determinarea diagnostcului. In unele cazuri, radiografia simpla permite sa se vada callcifierea peretului chistic sau imagini hidroaerice. Cand chistul este localizat superior se poate observa o umbra emisferica ce bombeaza pe suprafata ficatului, insotita de modifcari in miscrarile diafragmului.

Scintigrafia este de asemenea un examen de valoare: ea poate preciza localizarea chistului, marimea si forma lui.

Investigatiile biologice pentru diagnostic sunt: cutireactia, reactia de fixare a complementului si hemoleucograma.

Cutireactia Casoni este pozitiva in 90 % din cazuri. Se face cu ajutorul reactivului Casoni, preparat din lichid de chisturi hidatice filtrat. Se injecteaza intradermic 0,1 – 0,3 ml din reactiv si se citeste reactia dupa 30 min, 1 ora si 24 ore. Reactia pozitiva consta in aparatia la locul inocularii a unei papule albicioase, inconjurata de un eritem intens si insotita eozinofilie. Reactia este negativa daca a murit parazitul sau daca chistul a abcedat.

Reactia de fixare a complementului Weinberg – Parvu este mai putin sensibila decat cutireactia. Leucograma arata eozinofilie in general moderata in medie 8 – 9%.

In chistul hidatic ( chiar si numai banuit ) este contraindicata punctia hepatica exploratoare. Daca totusi accidental s-a punctionat un chist hidatic, acul nu se mai scoate si bolnavul este supus imediat unei interventii chirurgicale.

Laparoscopia si laparotomia exploratoare pot preciza de multe ori prezenta chistului.

Evolutia chisturilor hidatice

14

Vindecarea spontana este exceptionala si se face prin moartea parazitului si calcificarea chistului. De cele mai multe ori insa, chistul neoperat ajunge la complicatii. Alterarea treptata a starii generale poate duce la casexie si moarte. Compresiunile pe organele vecine pot da icter, ascita, edeme ale membrelor inferioare.

Complicatii

1. Supuratia. Infectia chistului este intotdeauna de origine biliara, cu colibacili si anaerobi. Tabloul clinic evolutiv poate fi supraacut ( septicemie ), acut, subacut sau cronic. Febra, icterul, frisoanele, sunt caracteristicile infectei chistului. Supuratia poate fi urmata de deschiderea chistului in stomac, duoden sau bronhii.

2. Ruptura. Chisturile aseptice se pot si ele rupe ( sau deschide ) in:

a) Cavitatea peritoneala. Diseminarea in cavitatea peritoneal se poate face lent, asimptomatic.Bolnavii se prezinta la consultatii pentru tumori abdominale. De cele mai multe ori ruperea in cavitatea peritoneal a unui chsit hidatic este urmata de dureri violente, semne de peritonita si soc anafilactic. Colapsul vascular sau edemul glotic poate provoca moartea bolnavului.

b) Ruptura in pleura libera – este de asemena dramatica. Se soldeaza de cele mai multe ori cu formarea unui coletorax hidatic care se suprainfecteaza.

c) Ruptura in bronhii. Ea se traduce prin vomica hidatica, uneori de aspect biliar. Ma frecvent chisturile se deschid in bronhia lobului mijlociu. Dupa deschidere urmeaza infectarea cavitatii chistice, iar lobul mijlociu pulmonar se ratatineaza prin fenomen de pneumonie interstintiala.

d) Diskineziile biliare apar in cursul cresterii chistului hidatic destul de frecvent ( 15,5 % ). Albuminele si polizaharidele din lichidul hidatic ar juca rolul de alergen cu actiune iritativa asupra cailor biliare externe. Diskinezia favorizeaza staza biliara, infectia si litiaza biliara.

e) Ruptura in caile biliare. Ca frecvenata se situeaza pe ocul al doilea dupa ruptura in peritoneul liber. Prezinta un interes chirurgical deosebit. Icterul si angiocolita sunt caracteristice pentru migrarea chistului in caile biliare. Mai frecvent se deschid in caile biliare chisturile fetei convexe, chisturile cu localizare juxtahilara, unele chisturi centrale infectate si chsiturile lobului lui Spiegel.

15

Prezenta veziculelor hidatice in calea biliara principala grabeste instalarea icterului, dilatatia hepatocoledocului si instalarea, in timp, papilootite scleroase. Aceste leziuni anatomo– patologice conditioneaza tactici si tehnici chirurgicale diferite.

Diagnostic

Diagnostic pozitiv. Se precizeaza cu ajutorul examenului clinic, mai ales in localizarile greu accesibile. Prezenta unui caine in casa este un element care poate intari banuiala. Examenul radiologic, scintigrafia ( la nevoie laparoscopia si laparotomia ) pot aduce precizari. Probele biologice, mai ales cutireactia Casoni, sunt elemente de baza pentru diagnostic.

Diagnostic diferential. In diagnosticul diferential trebuie sa vaem in vedere abcesul de ficat, tumorile maligne si benigne, tumorile colice ( in localizarile pe fata inferioara ) pseudochisturile pancreatice, tumorile renale.

Chisturile hidatice supurate deschise in caile biliare pot duce la confuzii cu angiocolitele prin litiaza biliara. Cele perforate in peritoneul liber aduc in disctutie diagnosticul diferential al peritonitelor localizate sau difuze de etiologie foarte variata.

Prognostic

Prognsticul depinde de numarul de localizari si mai ales de complicatii. Chistul hidatic netratat constituie, de obicei, un pericol pentru viitor.

Tratament

Pentru a stabili indicatia operatorie si prognosticul, nu este suficient a pune diagnosticul de chist hidatic. Trebuie tinut cont de: unicitatea sau multiplicitatea localizarii parazitare, implantarea superficiala ( corticala ) sau profunda ( centrala ) a tumorii si represcursiunile asupra ramnificatiilor vasculare si biliare. Trebuie sa fie informati asupra peretului chistului (subtire si suplu), gros si rigid, uneori calcificat.

Canalele biliare sunt interesate de timpuriu. Ele pot fi impinse sau fisurate de formatiunea chistica, comprimate, cu ectazii sectoriale. Gradul acestor leziuni va fi determinat prin studiul radiologic, cu substanta de contrast, atat al cailor biliare extrahepatice, cat si al cavtatii chistice.

16

Splenoportografia si opacifierea venelor suprahepatice prin cateterism retrograd pot arata modificari profunde ale circulatiei intrahepatice. Vizualizarea preoperatorie a leziunilor, harta colangiografica si portografica stabilesc cu certitudine topografia vasculo-bliara a chistului, in scopul alegerii tipului cel mai adecvat de interventie.

Tratamentul urmareste:

Indepartarea continutului parazitar avand grija de a steriliza elementele hidatice si a impiedica diseminarea.

Desfiintarea cavitatii restante, a carei prezenta conditioneaza o serie de complicatii (infectia, deperditia biliara importanta, fistula biliara).

Golirea chistului se face prin punctie ( dupa laparotomie ) cu ajutorul unui trocar aspirator.

Schimbarile de pozitie ale segmentului endocavitar al trocarului duc la fragmentarea membranei proligere si a veziculelor fiice.

Sterilizarea continutului se face prn introducerea de formol 2% lasat sa actioneze timp de 10 minute, dupa care este reaspirat.

Curatirea endochistului: cu un tampon montat si aspiratorul ce curata peretii cavitatii restante, indepartandu-se resturile de membrana proligera si eventualele vezicule restante.

Tratamentul cavitatii restante:

1. Marsupializarea. Ea realizeaza o comunicare intre cavitatea chistica si exterior.In timp, se asteapta obliterarea spontana;

2. Inchiderea fara drenaj . In cavitatea chistica se aduna secretii serohematice, care uneori se resorb. Alteori aceste secretii se infecteaza, ceea ce conditioneaza reinterventia de drenaj. Plicatura membranei, in scopul in scopul tunelizarii cavitatii si drenaj ( Guedj ) previne complicatiiile supurative, dar nu suprima fistula biliara.

3. Metoda cavitatii deschise ( Mabit-Lagrot ). Dupa golirea continutului si curatirea cavitatii restante, portiunea exterioara a perichistului se rezeca. In felul acesta cavitatea restanta, in unele cazuri, apare aplatizata.

Hemostaza se face prin sutura perichistului restant la perichimul hepatic. Aceasta cavitate se poate lasa libera in cavitatea peritoneala, pe care o drenam cu un tub de cauciuc; se pot sutura fistulele biliare, se poate practica o

17

epiploonoplastie sau tunelizarea cavitatii in scopul de a dirija in afara deperditiile bilio-hemoragice.

4. Inchiderea cavitatii asociata cu papilo-sincterotomie oddiana. Ea trebuie rezervata cazurilor in care intre cavitatea chistica si caile biliare intrahepatice exista comunicari largi, care pot favoriza drenajul secretiilor bilio-hemoragice prin calea biliara principala in duoden (Goinard).

5. Drenajul intern al cavitatii. Anastomozele perichisto-digestive. Anastomoza cavitatii cu o ansa jejunala exculsa si montata in „Y” a fost efectuata in Algeria de catre Pegullo si Pellisier in 1960. Acest drenaj intestinal este urmat de stergerea cavitatii reziduale.

Aceasta metoda nu este aplicabila decat chisturilor care evolueaza pe fata inferioara a ficatului; frecventa acestor chisturi este , insa, destul de mare.

Evolutia postoperatorie este in general, simpla.

Este de mentionat aparitia unei stari febrile intre a 4-a si a 8-a zi postoperator. Ea marcheaza infectia cavitatii restante care contine sange si bila, in majoritatea cazurilor. Prezenta bilei a putut fi pusa in evidenta prin punctia cavitatii restante, individualizarea fistulelor biliare prin colangiografie peroperatorie. Refluxul continutului digestiv este bine vizibil pe cliseele radiologice.Dupa cateva zile, pe masura stabilirii tranzitului prin anastomoza, febra cedeaza.

In cazul cavitatilor restante mari sau la cavitatilor infectate prin fistulele biliare largi, drenajul transomfalic al cavitatii ofera posibilitatea colabarii peretilor prin aspiratie continua. Se realizeaza astfel o chistostomie transomfalica temporara, care permite un drenaj dirijat extraperitoneal al cavitatii, iar indepartareaa sondei nu este urmata de instalarea unei fistule.Disparitia totala a cavitati se efectueaza lent: in medie, in doua sau trei luni. Bolnavii isi pot relua insa in acest rastimp activitatea normala.

Sunt containdicate pentru astfel de inteventii urmatoarele forme: chisturile cu evolutie pe fata posterioara sau superioara a ficatului, chisturile calcificate, chisturile multiloculare, formele tirolobavareze; chisturile inferioare ale ficatului, prin situatia lor superficiala, se preteaza la chistectomie.

Metode radicale:

18

1. Perichistectomia (Jovanovitch si Bourgeon). Nu este o operatie usoara si nu intotdeauna perichistectomia poate fi efectuata integral. Operatia consta in extrparea perichistului, alcatuit din lame de tesut conjunctiv strans aderent de parenchimul hepatic; ligatura pediculilor vasculari si biliari se face din aproape in aproape, pe masura progresiunii in profunzime a disectiei perichistului. Dupa indepartarea perichistului, se controleaza hemostaza si se desfiinteaza cavitatea restanta prin apropierea peretilor hepatici, cu catgut.

2. Perichisto-rezectie (Bourgeon). Aceasta interventie consta in asocierea perichistectomiei cu rezectia unui lambou de parenchim hepatic, care lasat pe loc s-ar putea necroza, in urma cudurii sau torsionarii pediculului vascular.

3. Rezectia hepatica ( Bourgeon-Guntz). Operatie de indicatie mai rara, rezectia de ficat poate sa intereseze un segment, un lob, ficatul drept sau ficatul stang, in raport cu localizarea si indinderea procesului patologic.

Trebuie avut in vedere ca dezvoltarea chistului in diferite zone si profunzimi ale parenchimului hepatic antreneaza o serie de modificari topografice vasculo-biliare, uneori importante si care impun o atitudine terapeutica chirurgicala diferita sau diferentiala fiecraui caz in parte.

19

CAPITOLUL IIICAPITOLUL III

PROCESUL DE NURSING

- Prezentare generală -

Procesul sau demersul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea de îngrijiri individualizate. Este centrat pe reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau potenţială de sănătate.

Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape, logic ordonate, care au ca scop obţinerea unei bune stări de sănătate a pacientului.

După Genevieve Dechanoz, procesul de îngrijire reprezintă aplicarea modului ştiinţific de rezolvare a problemelor, a analizei situaţiei, a îngrijirilor pentru a răspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renunţa la administrarea îngrijirilor stereotipe şi de rutină, bazate pe necesităţi presupuse, în favoarea unor îngrijiri individuale, adaptate fiecărui pacient.

Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson în procesul de îngrijire uşurează identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural şi spiritual şi găsirea surselor de dificultate care împiedică satisfacerea nevoilor. De asemenea permite stabilirea intervenţiilor capabile să reducă influenţa acelor surse de dificultate, în scopul de a ajuta persoana să-şi recapete autonomia pe cât posibil.

Etapele procesului de nursing:

1. Culegerea de date 2. Analiza şi interpretarea datelor 3. Planificarea îngrijirilor4. Realizarea intervenţiilor5. Evaluarea

20

1. Culegerea de date

Ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul în globalitatea sa

Ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinţei, obiceiurile sale de viaţă şi stările de satisfacere a nevoilor fundamentale

Este faza iniţială, debutul procesului de nursing de la care începe derularea acestui proces

Culegerea informaţiilor este un proces continuu, în sensul că pe tot parcursul muncii sale asistenta nu încetează de a observa, de a întreba, de a nota date despre fiecare pacient.

Tipuri de informaţii culese:

date obiective (observate de asistentă despre pacient) date subiective date conţinând informaţii trecute şi actuale date legate de viaţa pacientului, obiceiurile sale, anturajul său cu mediul

înconjurător.

2. Analiza şi interpretarea datelor

Datele culese trebuie analizate şi interpretate

Analiza datelor se face prin:

examinarea datelor clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonomă

a nevoilor) date de dependenţă stabilirea problemelor de îngrijire recunoaşterea problemelor prioritare

Interpretarea datelor înseamnă a da un sens, a explica originea sau cauza problemelor de dependenţă, adică a defini sursele de dificultate.

21

Analiza şi interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea diagnosticului de îngrijire.

Dificultăţile în clasificarea datelor după priorităţi provin din: numărul mare de date culese, varietatea surselor de informaţie, caracterul schimbărilor unui mare număr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent şi grav al situaţiei.

Diagnosticul de îngrijire - definirea lui a început prin anii 1854-1855 de către Florence Neithingel

Diagnosticul de îngrijire este o formă simplă şi precisă care descrie răspunsul sau reacţia persoanei sau grupului la o problemă de sănătate, el constituie o judecată practică bazată pe colectarea şi analiza datelor şi serveşte de pivot la planificarea îngrijirilor

Diagnosticul de îngrijire este un enunţ concis actual sau parţial al manifestărilor de dependenţă ale persoanei, grupate sau nu şi legate de o sursă de dificultate.

3. Planificarea îngrijirilor

Reprezintă stabilirea unui plan de intervenţie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare şi a precauţiilor care trebuie luate.

Planul de intervenţie sau de afecţiune are loc după formularea diagnosticului de îngrijire, trebuie să influenţeze pozitiv starea fizică şi psihică, să reducă problemele de dependenţă si să ţină cont de prescripţiile medicale.

Prezintă două componente:

Obiective de îngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim să-l obţinem în urma intervenţiilor sau descrierea unui comportament pe care îl aşteptăm de la pacient.

Intervenţiile sunt a doua componentă, alegerea intervenţiei permite determinarea modului de a acţiona pentru a corecta problema de dependenţă a pacientului; ele trebuie să fie măsurabile, evaluabile.

22

4. Realizarea şi aplicarea intervenţiilor

Constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a intervenţiilor planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat.

5. Evaluarea îngrijirilor

Constă într-o apreciere asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei.

Evaluarea este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor, ea trebuie să se facă cu regularitate pe tot parcursul procesului de îngrijire.

Avantajele procesului de îngrijire:

Demersul se sprijină pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci constituie un instrument de individualizare, de personalizare a îngrijirilor.

O altă calitate a demersului constă în faptul că informarea constituie o sursă foarte utilă pentru controlul calităţii de îngrijire.

Pune la dispoziţia întregii echipe de îngrijire detaliile planificării îngrijirilor făcând posibilă raţionalizarea îngrijirilor, coordonarea şi stabilirea priorităţiilor.

23

CAPITOLUL IVCAPITOLUL IV

PLAN DE INGRIJIRE

-Cazul 1Cazul 1-

Culegere de date

Nume: Bedelici

Prenume: Ion.

Sex: M

Varsta: 31 ani

Stare civila: casatorit

Religie: ortodoxa

Ocupatie: profesor

Grup sanguin: AII, Rh (+)

Domiciliul: Calafat, str. Teilor, bl.B2, ap.12, sc1, Jud. Dolj

Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de

tutun, mese copioase

Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la bloc, intr-un

apartament modest, impreuna cu sotia sa, avand 1 copil.

Antecedente personale:- in anul 1993 apendicectomie.

24

- in anul 1998 episod icteric

Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II

Istoricul bolii: pacientul in varsta de 31 de ani, se interneaza in sectia Chirurgie

a Spitalului Calafat in data de 25-02, ora 08:00, prezentand urmatoarele

simptome: icter sclero-tegumentar, stare generala grava, subfebrilitate, frisoane,

astenie, durere abdominala in partea dreapta, oboseala, lipsa poftei de mancare.

Analize de laborator

Hematologice:

hemoglobina 13,6 g/dl hematocrit 41,5 % leucocite 13200 / mm³

trombocite 725000/ mm³

fibrinogen 373mg %

Biochimice:

creatina 0,82mg/dl

uree 23,7 mg /dl

ALT 186,02 U/L

AST 68,01U/L

Bilirubina totala 1,49 mg /dl

Bilirubina directa 0,67mg /dl

Fosfataza alcalina 203,975 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :

25

Examen local:

- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata,

consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda,

elastica, dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.

- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.

Explorari imagistice:

- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );

- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;

- CBIH dilatate cu material hidatic

- CBP- 30 mm cu material hidatic

- RX toracic - normal

In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste

diagnosticul de chist hidatic hepatic.

Diagnostic nursing

1. Dificultate in a respira din cauza durerilor manifestata prin paloare,

transpiratii si agitatie.

2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita pregatirii preoperatorii.

3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin

oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.

26

4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie

fizica si psihica, agitatie.

5. Imposibilitate in a se misca si a –si mentine o buna postura, din cauza durerii

manifestata prin tulburari de mers , vertij.

6. Dificultate in a se ingriji si a-si mentine corpul curat, manifestata prin

neputinta in a-si acorda deprinderile de ngrijire zilnica.

7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale. Lipsa de cunostinte (informatii

in legatura cu procedura preoperatorie, chirurgicala si urmarile postperatorii.

8. Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor, evolutiei

bolii manifestata prin adinamie, anxietate.

9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de

necunoscut.

Ziua I Nevoia afectata Diagnostic

nursingObiective Interventii

autonome si delegate

Evaluare

1. Nevoia de a respira

Dificultate in a respira din cauza durerilor manifestata prin paloare, transpiratii si agitatie.

Pacientul sa aiba o buna respiratie.

1.Invat pacientul tehnici corecte de a respira.

2.Indemn pacientul sa faca gimnastica respiratorie.

3.Aerisesc zilnic salonul si umidific aerul.

Pacientul prezinta in continuare dificultate in a respira.

27

4.Ii masur functiile vitale.

5.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 500 ml, Ca 1 fiola in perfurzie.i.v.

2.Nevoia de a bea si a manca

Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita pregatirii preoperatorii.

Pacientul sa fie echilibrat emotional si sa respecte regimul indicat preoperator.

1.Monitorizez greutatea

2.Educ pacientul despre necesitatea acestui regim preoperator si despre complicatiile ce pot surveni in caza de nerespectare.

3.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 5% 500 ml, vitamina B12 1 fiola in perfuzie i.v.

Obectiv partial realizat. Pacientul prezinta dificultati in a se adapta la regimul preoperator.

3.Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de

Pacientul sa fie capabil de a se imbraca si dezbraca singur.

1.Informez pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii.

Pacientul prezinta in continuare dificultatein a se imbraca si dezbraca.

28

sine.2.Sugerez apartinatorilor sa procure haine comode.

3.Ajut pacientul sa se dezbrace si sa se imbrace.

4.Nevoia de a dormi si de a se odihni

Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica si psihica, agitatie

Pacientul sa aiba un somn odihnitor si linistit pe timpul noptii.

1.Asigur conditii optime pentru odihna.

2.Aplic interventii autonome si delegate a.i. sa nu tulbur linistea

nocturna.

3.Invat pacientul tehnici de relaxare.

4.Ofer pacientului o carte spre lectura cu subiect pozitiv, placut.

5.Reamintesc pacientului despre efectul benefic al somnului.

6.Administrez tratamentul prescris de medic: diazepam 1 fiola i.m.seara, algocalmin 1

Obiectiv nearealizat. Pacientul prezinta insomnii, doarme 3-4 H/noapte

29

fiola seara.

5.Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura

Imposibilitate in a se misca si a –si mentine o buna postura, din cauza durerii manifestata prin tulburari de mers vertij.

Pacientul sa nu prezinte durere.

1.Pregatesc un program de exercitii pasive sau active.

2.Explic pacientului importanta miscarii.

3.Incurajez pacientul sa indeplineasca activitati fizice singur.

4.Schimb pozitia pacientului in pat la fiecare 2-3 h pentru a preveni aparitia escarelor.

5.Administrez medicatia prescrisa de medic: algocalmin 1 fiola i.m./zi, Piafen 1 fiola i.m./zi.

Obiectiv partial realizat. Pacientul are dureri de intensitate mai mica.

6. Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele

Dificultate in a se ingriji si a-si mentine corpul curat, manifestata prin neputinta in a-si acorda deprinderile de ngrijire zilnica.

Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre.

1.Efectuez toaleta pe regiuni a pacientului.

2.Informez pacientul cu privire la inportanta mentinerii

Pacientul prezinta difcultati in a se ingriji.

30

tegumentelor curate.

3.Schimb lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie.

7.Nevoia de a invata despre boala.

Anxietate din cauza interventiei chirurgicale. Lipsa de cunostinte (informatii in legatura cu procedura preoperatorie, chirurgicala si urmarile postperatorii.

Pacientul sa-si exprime sentimentele de frica fata de interventia chirurgicala. Pacientul sa inteleaga:

- procedura preoperatorie;- procedura interventiei chirurgicale;-urmarile postoperatorii.

1.Identific motivul precis al fricii: anestezia,durerea, frica de moarte.

2.Manifest intelegere fata de temerile pacientului.

3.Clarific cu pacientul conceptiile eronate.

4.Informez si explic diferitele proceduri:

- preoperatorii (asepsia, medicatia, restrictia de alimente,mijloace de diagnostic, sondaj vezical, spalaturi,etc.).

- chirurgicale

- postoperatorii ( sala de trezire, ingrijiri intensive, cotrolul durerii,

Obiectivul a fost partial atins. Pacientul a inteles explicatiile primite si este putin mai linistit, insa anxietatea si frica de interventia chirurgicala persista.

31

repaosul la pat, pozitiile,etc.

8.Nevoia de a se recrea

Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor, evolutiei bolii manifestata prin adinamie, anxietate.

Pacientul sa poata indeplini activitati recreative.

1.Pun in vedere capacitatile, talentele si realizarile anterioare ale pacientului.

2.Castig increderea pacientului si il ajut sa depaseasca momentele grele.

3.Asigur un climat corespunzator.

4.Ofer pacientului carti cu subiect interesant si placut.

5.Am in vedere ca activitatile pe care le executa sa-i creeze o stare de buna dispozitie.

Obiectiv partial realizat. Pacientul nu se poate recrea in totalitate.

9.Nevoia de a evita pericolele

Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de necunoscut.

Pacientul sa fe capabil sa evite pericolele.

1.Asigur conditi de mediu adecvat pantru a evita pericolele prin accidentare.

2.Informez si stabilesc impreuna cu

Obiectiv partial realizat. Pacientul intelege pericolele pe care le poate intampina si coopereaza in vederea evitarii

32

pacientul planul de recuperare a starii de sanatate.

3.Favorizez adaptarea pacentului la noul mediu.

4.Informez pacientul ca poate folosi mijloacele de sustinere si il supraveghez.

5.Indepartez orice obiect care ar putea fi un obstacol in deplasarea pacientului.

6.Incurajez pacientul in efectuarea miscarilor si explic importanta sa.

acestora.

33

Ziua II

Nevoia afectata

Diagnostic nursing

Obiective Interventii autonome si delegate

Evaluare


Dificultate de a respira datorita efectului secundar al anasteziei, manifestat prin agitatie, transpiratii si paloare.

Promovarea unei respiratii eficiente postoperatorii astfel incat pacientul sa respire normal in urmatoarele 48 de ore.

1.Observ felul, frecventa si amplitidinea miscarilor respiratorii.

2.Apreciez tegumentele pentru hipoxie.

3.Inspectez cavitatea bucala a bolnavului pentru depistarea secretiilor si mucozitatilor postanestezice.

4.Aspir mucozitatile cu aspiratorul.

5.Introduc prin sonda nazala 5l oxigen/min barbotat si supraveghez bolnavul.

6.Monitorizez respiratia si o notez in foaia de temperatura.

7.Incurajez pacientul sa respire adanc.

Pacientul

prezinta in

continuare

dificultate

in a respira.

34


Potential de deshidratare si alterarea nutritiei datorita anesteziei si interventiei operatorii.

Pacientul sa inteleaga necesitatea regimului indicat si sa coopereze.

1.Administrez fluidele parenteral, dupa prescriptie, pentru un aport adecvat de lichide si electoliti.

2.Explic bolnavului necesitatea unui aport adecvat de lichide si electroliti parenteral.

3.Observ si supraveghez sonda urinara.

4.Montorizez si supraveghez perfuziile prescripse de medic:

-ser glucozat 5%

-ser fiziologic 500 ml

Pacientul

a inteles

si respecta

regimul

indicat.


Dificultate in a se imbrac si dezbraca din cauza interventiei chirurgicale, manifestata prin durere, oboseala, stare depresiva, diminuarea imaginii de sine.

Pacientul sa fie capabil de a imbraca si dezbraca.

1.Informez pacientul privind importanta vestimentatiei in indentificarea personalitatii.

2.Sugerez apartinatorilor sa procure haine comode.

3.Ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace.

Pacientul

prezinta

in continuare

dificultate in

a se

imbrac si

a se

dezbraca.


Dificultate in a dormi si a se odihni datorita durerii si constrangerilor

Pacinetul sa aiba un somn linistitor 7-8 ore in timpul noptii postoperator.

1.Apreciez factorii care provoaca insomnie.

2.Asigur bolnavul ca

Bolnavul a

dormit 6 ore

pe noapte,

35

fizice.situatia este sub control si ca este supravegheat in permanenta.

3.Indepartez orice sursa de zgomot si lumina care poate deranja.

4.Sugerez ca vizitele sa se efectueze in afara orelor de somn.

5.Administrez somniferul prescris: Diazepam 1 fiola i.m.

somnul fiind

intrerupt de

durere.


Imposibilitate de a se misca si a a-si mentine o buna postura din cauza durerilor si a suturilor.

Pacientul sa nu mai prezinte dureri si sa aiba o pozitie optima in urmatoarele ore.

1.Observ manifestarile non-verbale:facies, pozitie, grimase.

2.Monitorizez functiile vitale.

3.Apreciez pozitia bolnavului.

4.Asez bolnavul in decubit dorsal cu genunghi usor flexati pentru relaxarea musculaturii abdominale in scolul atenuarii durerii locale.

5.Ajut pacientul sa se intoarca la fiecare 2

Obiectiv

partial

realizat.

Pacientul are

o

pozitie

confortabila

petru o

perioada scurta

de timp

36

ore.

6.In timpul mobilizarii incurajez pacientul sa-si sustina plaga operatorie si protejez sonda urinara si perfuzia sa nu se disloce.

7.Administrez medicatia:Algolcamin 1 fiola i.m./zi, Piafen 1 fiola i.m/zi.

dupa

care

trebuie intors si

sprijinit din nou.


Risc mare de afectare a integritatii pielii legat de secretii si excretii datorita drenarii plagii.

Asigurarea integritatii plagii postoperator.

1.Observ tegumentele din jurul plagii pentru iritatie, eritem, edem.

2. Informez pacientul cu privire la importanta mantinerii tegumentelor curate.


4.Schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie.

Pielea la locul

plagii este

intacta, fara

escoriatii,

iritatii sau

edem.

Bolnavul nu

prezinta

complicatii

de

interventie

37

chirurgicala.

7. Nevoia de a invata despre boala

Anxietate din cauza interventiei chirurgicale, lipsa de cunostinte (informatii) in legatura cu procedurile postoperatorii.

Pacientul sa-si exprime sentimentul de neliniste si sa nteleag procedurile medicale ce urmeaza a i se aplica.

1.Identific motivul precis al fricii.



4.Informez si explic diferitele proceduri postoperatorii.

Obiectiv partial

realizat.

Pacientul

a inteles

explicatiile

primite si este

putin mai linistit,

insa anxietatea si

frica persista.


Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor manifestat prin adinamie si anxietate.



2.Castig increderea pacientului si il ajut sa

Obiectiv partial

realizat.

Pacientul se poate recrea

38

depaseasca momentele grele.


4.Ofer pacientului carti, reviste cu subiect interesant si placut.

5.Am in vedere ca activitatile pe care le executa sa creeze o stare de buna dispozitie.

pana la aparitia durerilor.


Dificultate in a evita pericolele manifestata prin nepuntinta, adinamie, teama de necunoscut.

Pacientul sa fie capabil sa evite pericolele.

1.Asigur conditii de mediu adecvat, pentru a evita pericolele prin accidentare.

2.Informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate.

3.Favorizez adaptarea pacientului la noul mediu.

4.Identific si reduc factorii stresanti de mediu.

Obiectiv partial

realizat.

Pacientul

manifesta

incredere in

personalul

medical.

Ziua III

Nevoia afectata

Diagnostic nursing


Evaluare

1. Nevoia de a Respiratie Pacientul sa 1.Pregatesc psihic In urma

39

respira ingreunata din cauza suturii chirurgicale si a durerilor manifestata prin transpiratie si paloare.

respire normal. pacientul in vederea oricarei tehnici la care va fi supus.

2.Apreciez severitatea, localizarea, durata durerii.

3.Monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de observatie.

4.Aplic punga cu gheata pe hipocondrul drept.

5.Administrez medicatia prescrisa de medic:Algocalmin 1 fiola i.m., Mialgin 1 fiola i.m., Scobutil 1 fiola i.m.

interventiilor acordate pacientul respira la parametrii normali..


Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ datorita interventiei chirurgicale.

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic.

1.Fac bilantul lichididelor ingerate si eliminate.

2.Apreciez pentru scaderea in greutate secundara aportului in calorii.

3.Monitorizez greutatea si o trec in foaia de temperatura.

Pacientul se poate alimenta singur.

40

4.Administrez suplimente de vitamina B1 1 fiola /zi i.m., B6 1 fiola/zi i.m.la indicatia medicului.

5.Recomand ingestia de lichide: ceaiuri, sucuri de fructe, supe de zarzavat proaspete si pisate.

6.Informez pacientul sa respecte regimul alimentar.


Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza suturii chirurgicale.





Pacientul se poate imbraca si dezbraca singur.


Epuizare datorita stresului si a durerii.


1. Apreciez semnele oboselii si factorii care afecteza somnul.

2.Asigur un

Obiectiv realizat. Pacientul doarme 7-8 ore pe noapte.

41

mediu linistit, semiobscuritate, temperatura optima.

3.Administrez la indicatia medicului diazepam 1 fiola i.m.

4.Educ pacientul in legatura cu necesitatea unui somn linistit.


Restrictia miscarilor datorita durerii si constrangerilor fizice.

Promovarea unei pozitii optime si confortabile.

1.Apreciez manifestarile de dependenta si sursele de dificultate – durerea si constrangerile fizice.

2.Asigur pacientului o pozitie care sa favorizeze drenajul si secretiile (decubit dorsal cu genunchii usor flectati pentru relaxarea musculaturii abdominale).

3.Administrez antialgicul prescris: Mialgn 1 fiola i.m.

Obiectiv realizat.Pacientul are o pozitie confortabila si a inteles restrictia miscarilor.

42

4.Recomand mobilizare pasiva cat mai precoce pentru prevenirea complicatiilor.


Risc mare de afectare a integritatii tegumentelor datorita subicterului si secretiilor drenale.

Pacientul sa nu prezinte leziuni de gradaj sau semne de iritatie datorita secretiilor drenate in 12 ore.

1.Apreciez icterul si senzatia de prurit data de acesta.

2.Apreciez aspectul, culoarea, cantitatea secretiilor drenate prin tubul de dren.

3.Efectuez pansamentul local de 2 ori pe zi respectand toate regulile de asepsie si antisepsie.

4.Administrez antibioticul prescris Penicilina G 2 mil/zi perfuzabil.

5.Monitorizez eficacitatea tratamentului.

6.Educ pacentul in legatura cu necesitatea pastrarii pansamentului curat si intact.

Obiectiv realizat. Icterul nu mai este prezent. Pacientul nu preznta semne de grataj. Tegumentele din jurul plagii sunt intacte si fara iritatii.

43


Insuficienta cunoastere despre perioada postoperatorie si evolutia clinica a bolii datorita lipsei de informare.

Bolnavul sa inteleaga informatiile oferite.

1. Apreciez nivelul de cunostinte existent.

2.Educ pacientul sa stie:

-necasitatea respectarii regimului prescris de medic;

-necesitatea respectarii dozei, orarului si modului de admnistrare a tratamentului;

-necasitatea unui somn odihnitor.

Pacientul a inteles informatiile oferite si coopereaza.


Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor, evolutiei bolii, manifestat prin somnolenta si stare nervoasa.


1.Castig increderea pacientului si il ajut sa depaseasca momentele grele.



4.Ofer pacientului carti cu subiect interesant si placut.

Obiectiv realizat. Pacientul se poate recrea datorita ajutorului oferit de personalul spitalului.

44

5.Am in vedere ca activitatile pe care le executa sa-i creeze o stare de buna dispozitie.









6.Informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate

Obiectiv realizat. Pacientul poate evita pericolele singur.

45

- CAZ 2CAZ 2-

Culegere de date

Nume: Deliu

Prenume: Carmen.

Sex: F

Varsta: 47 ani

Stare civila: casatorita

Religie: ortodoxa

Ocupatie: casnica

Grup sanguin: B III, Rh (+)

Conditii de locuit: mediul rural

Obisnuinte de viata: pacienta e cunoscuta ca fiind o consumatoare de cofeina si

mese copioase

46

Conduita de viata: pacienta declara ca locuieste la curte, intr-o casa modesta,

impreuna cu sotul sau, avand 2 copii.

Antecedente personale:- in anul 1980 apendicectomie.

- in anul 2000 episod icteric.


Istoricul bolii: pacienta in varsta de 47 de ani, se interneaza in sectia

Chirurgicala a Spitalului Calafat in data de 25-03, ora 08:00, prezentand

urmatoarele simptome: icter sclero-tegumentar, stare generala grava,

subfebrilitate, frisoane, astenie, durere abdominala in partea dreapta, oboseala,

lipsa poftei de mancare.


Hematologice:

hemoglobina 16,3 g %

hematocrit 45,7 %

leucocite 11500 / mm³

trombocite 525000/ mm³

fibrinogen 425mg %

Biochimice:

creatina 0,96 %

uree 27,3mg /dl

ALT 156,02 U/L

AST 86,01 U/L

47

Bilirubina totala 1,09 mg /dl

Bilirubina directa 0,76 mg /dl

Fosfataza alcalina 302,97 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :Examen local:






- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );


- CHH rupt in seg.IV ( 100 x 70 mm )

- CBIH dilatate cu material hidatic

- CBP- 30 mm cu material hidatic

- RX toracic - normal


diagnosticul de chist hidatic hepatic.

Diagnostic nursing

1. Dificultate in a respira din cauza durerii.

48

2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anxietatii si a fricii de

interventia chirurgicala.



4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie

fizica si psihica, agitatie

5. Postura neadecvata datorita durerii.

6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului

7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.


necunoscut.

Ziua I

Nevoia afectata Diagnostic nursing


Evaluare


Dificultate in a respira din cauza constructiei si a durerii.

Pacienta sa respire liber.

1.Umezesc aerul din incapere.

2. Asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore.

3. Asigur o pozitie antalgica


Pacienta prezinta

in continuare dificultate in a

respira.

49


6.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 500 ml,algocalmin 1 fiola i.m., scobutil 1 fiola i.m.


Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anxietatii si a fricii de interventia chirurgicala.

Pacientul sa fie echilibrat nutritional si hidroelectolitic.

1.Explorez preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise.

2.Servesc pacienta cu alimente la o temperatura moderata.

3.Asigur regim hidric in 12 ore constand din: ceai, limonada, suc de fructe.


Obectiv partial realizat. Pacienta prezinta dificultati in a

se adapta

la regimul preoperator.

50

5.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 5% 500 ml, vitamina B12 1 fiola in perfuzie i.v.


Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.




3.Ajut pacienta sa se dezbrace si sa se imbrace.

Pacientul prezinta

in continuare dificultate in a

se imbraca si dezbraca.


Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica si psihica, agitatie


1.Invat pacienta tehnici de relaxare.

2.Asigur conditii optime pentru odihna.


nocturna.

4.Ofer pacientei o carte spre

Obiectiv nearealizat. Pacientul prezinta insomnii, doarme

3-4 H/noapte

51

lectura cu subiect pozitiv, placut.

5.Reamintesc pacientei despre efectul benefic al somnului.

6.Administrez tratamentul prescris de medic: diazepam 1 fiola i.m.seara, algocalmin 1 fiola seara.


Postura neadecvata datorita durerii.

Asigurarea unei pozitii optime in timpul durerii.

1.Explic pacientei importanta adaptarii unei pozitii adecvate.


3.Incurajez pacienta sa indeplineasca activitati fizice singur.

4.Explic pacientei importanta miscarii.

5.Schimb pozitia pacientei in pat la fiecare 2-3 h pentru a preveni aparitia escarelor.


52



Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.


1.Inspectez mucoasele si tegumentele


3.Informez pacientul cu privire la inportanta mentinerii tegumentelor curate.


5.Previn caldura excesiva prin mentinerea unei temperaturi in camera racoroasa, cu umiditate potrivita, folosind paturi usoare si evitand imbracamintea groasa.


53


Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.

Oferirea informatiilor necesare despre afectiune si tratament..

1.Explic bolnavei fiziopatologia bolii, folosind un limbaj accesibil nivelului de pregatire intelectuala.

2. Explic necesitatea interventiei chirurgicale.

3.Clarific cu pacienta conceptiile eronate.



- chirurgicale

- postoperatorii ( sala de trezire, ingrijiri intensive, cotrolul durerii, repaosul la pat, pozitiile,etc.

Obiectivul a fost partial atins. Pacienta a inteles explicatiile primite si este putin mai linistit, insa anxietatea si frica de interventia chirurgicala persista.


Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta,


1.Asigur conditi de mediu adecvat pantru a evita pericolele prin

Obiectiv partial realizat. Pacientul intelege

54

adinamie, teama de necunoscut.

accidentare.

2.Favorizez adaptarea pacentei la noul mediu.

3.Informez si stabilesc impreuna cu pacienta planul de recuperare a starii de sanatate.

4.Informez pacienta ca poate folosi mijloacele de sustinere si il supraveghez.

5.Indepartez orice obiect care ar putea fi un obstacol in deplasarea pacientei.

6.Incurajez pacientei in efectuarea miscarilor si explic importanta sa.

pericolele pe care le poate intampina si coopereaza in vederea evitarii acestora.

Ziua II

Nevoia afectata Diagnostic nursing


Evaluare


Dificultate in a respira datorita anesteziei generale si a constrangerilor

Promovarea unei respiratii adecvate postoperator.

1.Apreciez respiratia: tipul, amplitudinea miscarilor respiratorii, spectul tegumentelor.

Pacienta respira

cu greutate

55

fizice.2.Inspectez cavitatea bucala a bolnavei pentru depistarea secretiilor si mucozitatilor postanestezice.

3.Administrez pacientei O2 ( 6l/min). 4.Monitorizez respiratia si o notez in foaia de temperatura.

5.Educ pacienta sa respire adanc si rar sustinand-si plaga operatorie.

datorita plagii.


Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anesteziei si interventiei chirurgicale

Pacienta sa inteleaga necesitatea regimului indicat si sa coopereze.




-ser glucozat 10% 1500 ml;

-ser fiziologic 9% 500 ml;

4.Apreciez semnele si simptomele de deshidratare.

Pacienta

are gura

uscata si

senzatia de

sete.

56

5. Apreciez senzatia de greata , voma si asigur interventiile necesare.


Dificultate in a se imbraca si dezbraca datorita lezarii fizice (plagii) si slabiciunii.

Pacienta sa cunoasca importanta satisfacerii de a se imbraca si dezbraca.


2.Explic legaturile dintre tinuta vestimentara,imagine si stima de sine.


Pacientul

prezinta in

continuare

dificultate in

a se imbraca

si a se dezbraca.


Dificultate in a dormi si a se odihni datorita stress-ului si a durerii.

Pacienta sa aiba un somn odihnitor postoperator.

1.Apreciez semnele oboselii si factorii care afecteaza somnul.

2.Asigur bolnava ca situatia este sub control si ca este supravegheat in permanenta.

3.Asigur un mediu linistitor, semiobscuritate, temperatura optima.

4.Educ pacienta in legatura cu necesitatea unui somn linistitor.

Bolnava a

dormit 6 ore

pe noapte,

somnul fiind

intrerupt de

durere.

57

6.Administrez la indicatia medicului: Diazepam 1 fiola i.m.


Durere datorita traumatismului chirurgical si a reducerii anestezicului.

Promovarea confotului fizic postoperator.

1.Apreciez localizarea, iradierea, intensitatea, manifestarile nonverbale ale durerii. 2.Monitorizez functiile vitale.



5.Ajut pacienta sa gaseasca o pozitie confortabila.

6.Administrez antialgicul prescris: milgn 1 f i.m. ora 17.

Obiectiv

petru o partial

realizat.

Pacientul are

o pozitie

confortabila perioada

scurta de timp

dupa care trebuie

intors si sprijinit

din nou.


Risc mare de afectare a integritatii tegumentelor datorita subicterului si a secretiilor drenate.

Pacienta sa nu prezinte leziuni de gradaj sau semne de iritatie datorta secretiilor drenate.

1.Apreciez icterul si senzatia de puruit data de acesta.

2. Apreciez aspectul, culoarea, cantitatea secretiilor drenate prin tubul de dren.

Pielea la locul

plagii este

intacta, fara

escoriatii,

58

3.Efectuez pansamentul local, de 2 ori pe zi, respectand toate regulile de aspepsie si antisepsie.

4.Schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie.

iritatii

sau edem.

Bolnava nu

prezinta

complicatii de

interventie

chirurgicala.


Anxietate datorita necunoasterii despre boala si interventiile postoperatorii.

Pacienta sa cunoasca interventiile postoperatorii care i se aplica.


2.Identific manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate, interactiunile lor cu alte nevoi.


4.Clarific cu pacientul conceptiile

Obiectiv

partial

realizat

.Pacienta

a inteles

explicatiile

primite si

este putin

mai linistita,

59

eronate. insa anxietatea

si frica persista.


Neputinta in a evita prevenirea infectiilor sau a accidentelor.

Pacienta sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente si infectii.


2.Iau masuri sporite de evitare a transmiterii infectiilor.


4.Aleg procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie.


Obiectiv partial

realizat.Pacienta

este ferita

de infectii,

insa pericolul

accidentarii

presista.

60

- CAZ 3CAZ 3 -

Culegere de date

Nume: Ticu.

Prenume: Constantin.

Sex: M

Varsta: 67 ani

Stare civila: casatorit

Religie: ortodoxa

Ocupatie: agricultor

Grup sanguin: AB 4, Rh (+)

61

Conditii de locuit: mediul rural

Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun,

alcool si mese copioase

Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la casa, impreuna cu sotia sa,

avand 3 copii.

Antecedente personale:- in anul 1972 tuberculoza pulmonara.

- in anul 1983 apendicectomie.

- in anul 1998 episod icteric


Istoricul bolii

Pacientul in varsta de 67 de ani, se interneaza in sectia Chirurgicala a

Spitalului Calafat in data de 27-03, ora 08:00, prezentand urmatoarele

simptome: icter sclero-tegumentar, semne ale consumului cronic de alcool,

hepatomegalie la 3 cm sub rebordul costal de consistenta ferma si cu margine

neregulata, splenomegalie gradul II, stare generala grava, febra, frisoane,

astenie, oboseala.


Hematologice:

hemoglobina 15,8 g /dl hematocrit 42,5% leucocite 11500 / mm³ trombocite 625000/ mm³

62

fibrinogen 398mg %

Biochimice:

creatina 0,79mg/dl uree 25,6mg/dl ALT 168,23 U/L AST 96 U/L Bilirubina totala 1,40 mg/dl Bilirubina directa 0,82mg/dl Fosfataza alcalina 275 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :

Examen local:






- ficat cu structura grandulara marit de volum ce contine multiple formatiuni

transonice ( lichidiene) in ambii lobi hepatici, cu intarire posterioara de ecou si

dimensiuni cuprinse intre 0,5 si 5 cm unele dintre elecu microcalcificari in

interior;


63

- RX toracic – normal

- splenomegalie gradul II


diagnosticul de boala polichistica hepatica. Tratamentul este chirurgical.

Diagnostic nursing

1. Respiratie greoaie datorita durerii ca urmare a procesului inflamator biliar.

2. Greata datorita modificarilor integritatii cailor biliare. Imposibilitate de a

manca datorita pregatirii preoperatorii.



4. Insomnii datorita durerii, oboselii si anxietatii

5. Postura neadecvata datorita durerii.

6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.

7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.

8. Subfebrilitate datorita procesului inflamator.


necunoscut.

Ziua I

Nevoia afectata Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

64

nursing autonome si delegate


Respiratie greoaie datorita durerii ca urmare a procesului inflamator biliar.

Pacientul sa respire usor.

1. apreciez localizarea, severitatea, durata durerii.

2. Asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore.

3. Asigur o pozitie antalgica.



6.Umezesc aerul din incapere.

7.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 500 ml,algocalmin 1 fiola i.m., scobutil 1 fiola i.m.

Pacientul prezinta in continuare dificultate in a respira.


Greata datorita modificarilor integritatii cailor biliare. Imposibilitate de a manca datorita pregatirii preoperatorii

Pacientul sa fieinteleaga necesitatea si benignitatea pregatirilor preoperatorii, iar senzatia de greata sa dispara.

1.Observ inapetenta si incurajez pacinetul sa-si exprime senzatia de gust amar si disconfortul abdominal.

2.Calculez

Obectiv partial realizat. Pacientul prezinta dificultati in a se adapta la regimul preoperator, iar senzatia de greata persista.

65

bilantul ingesta-excreta.

3.Explorez preferintele pacientului asupra alimentelor permise si interzise.

4.Servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata.

5.Asigur regim hidric in 12 ore constand din: ceai, limonada, suc de fructe.


5.Administrez medicatia prescrisa de medic: glucoza 5% 500 ml, vitamina B12 1 fiola in perfuzie i.v., metroclopramis 1 f i.m.

66


Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.





Pacientul prezinta in continuare dificultate in a se imbraca si dezbraca.


Insomnii datorita durerii, oboselii si anxietatii.

Promovarea unui somn linistitor preoperator.

1.Apreciez factorii care afecteaza somnul.

2.Invat pacientul tehnici de relaxare.

3.Asigur linistea si obscuritatea in salon.


nocturna.

5.Linistesc psihic si fizic bolnavul explicandu-i ca perioada de odihna ajuta la promovarea starii

Obiectiv nearealizat. Pacientul prezinta insomnii, doarme 3-4 H/noapte

67

de bine si cresterea nivelului energic, important pentru calmarea durerii.

7.Administrez tratamentul prescris de medic: diazepam 1 fiola i.m.seara, algocalmin 1 fiola seara.


Postura neadecvata datorita durerii.

Asigurarea unei pozitii optime in timpul durerii.


2.Incurajez pacientul sa indeplineasca activitati fizice singur.

3.Explic pacientului importanta adaptarii unei pozitii adecvate.

4.Explic pacientului importanta miscarii.

5.Schimb pozitia pacientului in pat la fiecare 2-3 h pentru a preveni aparitia escarelor.


68



Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.


1.Informez pacientul cu privire la inportanta mentinerii tegumentelor curate.

2.Inspectez mucoasele si tegumentele



5.Previn caldura excesiva prin mentinerea unei temperaturi in camera racoroasa, cu umiditate potrivita, folosind paturi usoare si evitand imbracamintea groasa.


69


Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.

Oferirea informatiilor necesare despre afectiune si tratament.

1. Explic necesitatea interventiei chirurgicale 2.Explic bolnavului fiziopatologia bolii, folosind un limbaj accesibil nivelului de pregatire intelectuala.




- chirurgicale

- postoperatorii ( sala de trezire, ingrijiri intensive, cotrolul durerii, repaosul la pat, pozitiile,etc.

Obiectivul a fost partial atins. Pacientul a inteles explicatiile primite si este putin mai linistit, insa anxietatea si frica de interventia chirurgicala persista.

8.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in

Subfebrilitate datorita procesului inflamator.

Pacientul sa aiba temperatura corpului in

1.Masor si notez in F.O. temperatura corpului.

Obiectiv partial realizat. Pacientul prezinta o

70

limite normale limite normale.2.Administrez antibioticul prescris: penicilina G 2 mil/zi.

3.Mentin in salon o temperatura adecvata.

4.Educ pacientul ca temperatura va scadea prin eliminarea cauzei care o provoaca.

temperatura variabila: 37,3◦ C- 37,5◦C








5.Incurajez pacientul in efectuarea

Obiectiv partial realizat. Pacientul intelege pericolele pe care le poate intampina si coopereaza in vederea evitarii acestora.

71

miscarilor si explic importanta lor.

ZIUA II

Nevoia afectata Diagnostic nursing Obiective Interventii autonome si delegate

Evaluare


Dificultate de a respira datorita efectului secundar al anasteziei..

Promovarea unei respiratii eficiente postoperatorii.

1.Observ felul, frecventa si amplitidinea miscarilor respiratorii.

2.Inspectez cavitatea bucala a bolnavului pentru depistarea secretiilor si mucozitatilor postanestezice.

3.Apreciez tegumentele pentru hipoxie.

4.Aspir mucozitatile cu aspiratorul.

5.Introduc prin sonda nazala 5l oxigen/min barbotat si supraveghez bolnavul.

6.Monitorizez respiratia si o notez in foaia de temperatura.

Pacientul

prezinta in

continuare

dificultate

in a respira.

72

7.Incurajez pacientul sa respire adanc.


Alterarea nutritiei mai putin decat nevoile organismului datorita anesteziei si a interventiei operatorii.

Pacientul sa inteleaga necesitatea regimului indicat si sa coopereze.


2.Urmaresc si notez in foia de observatie temperatura, cantitatea si aspectul.

3.Explic bolnavului necesitatea unui aport adecvat de lichide si electroliti parenteral.



-ser glucozat 5%

-ser fiziologic 500 ml

Pacientul a

inteles si

respecta

regimul

indicat.


Dificultate in a se imbrac si dezbraca din cauza interventiei

Pacientul sa fie capabil de a imbraca si dezbraca.


Pacientul

prezinta in

73

chirurgicale, manifestata prin durere, oboseala, stare depresiva, diminuarea imaginii de sine.



continuare

dificultate in a

se imbrac si

a se dezbraca.


Dificultate in a dormi si a se odihni datorita durerii si constrangerilor fizice.

Pacientul sa aiba un somn linistitor 7-8 ore in timpul noptii postoperator.

1.Apreciez factorii care provoaca insomnia.

2.Asigur bolnavul ca situatia este sub control si ca este supravegheat in permanenta.

3.Indepartez orice sursa de zgomot si lumina care poate deranja.

4.Asigur liniste in salon

5.Sugerez ca vizitele sa se efectueze in afara orelor de somn.

6.Administrez somniferul prescris: Diazepam 1 fiola i.m. la ora 20.

7.Incurajez bolnavul sa se odihneasca pentru a promova o stare de

Bolnavul a

dormit 6 ore

pe noapte,

somnul fiind

intrerupt de

durere.

74

bine si a creste nivelul energetic.


Durere datorita modificarii integritatii cailor biliare.

Pacientul sa nu mai prezinte dureri si sa aiba o pozitie optima in urmatoarele ore.


2.Observ manifestarile non-verbale:facies, pozitie, grimase.

3.Monitorizez functiile vitale.

4.Asez bolnavul in decubit dorsal cu genunghi usor flexati pentru relaxarea musculaturii abdominale in scolul atenuarii durerii locale.


6.Administrez medicatia:Algolcamin 1 fiola i.m./zi, Piafen 1 fiola i.m/zi.

7.Rog bolnavul sa-mi descrie caracteristica, localizarea si

Obiectiv

partial realizat.

Pacientul are o pozitie confortabila petru o perioada scurta de timp dupa care trebuie intors si sprijinit din nou.

75

intensitatea durerii.


Risc mare de traumatism si complicatii legat de factorii interni datorita interventiei chirurgicale.

Asigurarea integritatii plagii postoperator si observarea semnelor complicatiilor potentiale.

1.Observ tegumentele din jurul plagii pentru iritatie, eritem, edem.

2.Apreciez pentru:durere abdominala, absenta zgomotelor scaunului, drenarea bilei la tubul de dren, greata, voma, pancreatita.

3.Monitorizez, descriu si inregistrez temperatura, pulsul ,TA.

4.Folosesc instrumental si comprese sterile pentru a preveni infectarea plagii.

5.Educ pacientul in legatura cu necesitatea pastrarii curate si intacte a tegumentelor si mucoaselor.

Pielea la locul

plagii este

intacta, fara

escoriatii,

iritatii sau

edem.Bolnavul

nu prezinta

complicatii de

interventie

chirurgicala.


Insuficienta cunoastere despre evolutia postoperatorie datorita lipsei de informare.

Pacientul sa inteleaga si sa respecte informatiile oferite legate de afectiunea sa.

1.Apreciez nivelul cunostintelor actuale.

2.Manifest intelegere fata de temerile

.

Pacientul Obiectiv

partial realizat a

76

pacientului.

3.Incurajez bolnavul sa ncerce masuri si alternative de calmare a durerii.



inteles

explicatiile

primite si

este putin mai

linistit, insa

anxietatea si

frica persista.

8.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Hipertermie datorita procesului inflamator si infectios.

Prevenirea infectiei postoperatorii si mentinerea temperaturii in limite normale.

1.Observ si notez in F.O. temperatura corpului din 6 in 6 ore.

2.Observ semnele si simptomele care atesta prezenta procesului infectios si inflamator:febra,alterarea starii generale, durere.

3.Administrez medicatia prescrisa: Penicilina 2mil/zi, Acid salicilic 1 tb/zi.

4.Educ pacientul in legatura cu factorii care scad temperatura.

Febra se

reduce

mentinandu-se

intre 37, 6 C

dimineata si

37,2 C ora 14.

Bolnavul

prezinta in

continuare o

stare generala

proasta.


Anxietate datorita durerii si evolutiei

Pacientul sa fie capabil sa

1.Apreciez nivelul anxietatii.

Obiectiv

77

postoperatorii. evite pericolele, manifestand incredere in echipa care il ingrijeste.



4.Informez si stabilesc impreuna cu pacientul planul de recuperare a starii de sanatate.


partial realizat.

Pacientul

manifesta

incredere in

personalul medical.

Ziua III

Nevoia afectata

Diagnostic nursing


Evaluare


Pacientul respira cu greutate datorita suturii chirurgicale.

Pacientul sa prezinte o buna respiratie.

1.Monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de observatie 2.Apreciez severitatea, localizarea, durata durerii.

In

urma interventiilor acordate pacientul

respira

78



la

parametrii normali.


Alimentatie si hidratare insuficiente legate de interventia chirurgicala.

Pacientul sa ingere o cantitate sufcienta de alimente si lichide.

1.Apreciez inapetenta si intoleranta lipidelor in dieta.




5.Educ bolnavul sa-si acorde ingrijiri orale inainte si dupa

Pacientul este echilibrata electrolitic.

79

mese.




1.Ajut pacientul sa se dezbrace si sa se imbrace



Pacientul se poate imbraca si dezbraca singur.


Dificultate de a dormi datorita constrangerilor fizice si a durerii.


1.Asigur lenjerie de pat curata si uscata.

2.Asigur conditii optime pentru a putea dormi.

3. Schimb lejeria de pat si pansamentul.

4.Administrez la indicatia medicului diazepam 1 fiola i.m, algocalmin 1 f seara.

5.Reamintesc pacientei despre efectul benefic al somnului asupra starii de sanatate si covalescenta.

Obiectiv realizat. Pacientul doarme 7-8 ore pe noapte.

80

6.Permit vizitele numai in afara orelor de somn.


Limitarea miscarilor datorita durerii si constrangerilor fizice.

Pacientul sa poata avea o pozitie adecvata si sa poata efectua exercitii active postoperatorii cu anumite restrictii.

1.Observ pozitia pacientei in pat si gradul de mobilizare acesteia.


3.Incurajez mobilizarea precoce si progresiva postoperator.

4.In timpul mobilizarii bolnavului si eforturilor de tuse, stranut, sughit, recomand bolnavului sa-si mentina plaga operatorie cu mana.


6.Ajut bolnavul sa se ridice in semisezand si

Obiectiv realizat. Pacientul are o pozitie confortabila si a inteles restrictia miscarilor.

81

sezand, apoi sa stea in ortostatism la marginea patului.


Risc mare de afectare a integritatii pielii datorita tubului de dren si a plagii operatorii.

Pacientul sa prezinte tegumente intacte postoperator si sa nu aiba semne de iritatie datorita secretiilor drenate in 12 ore.

1.Apreciez pentru prezenta eritemului si iritatiei tegumentelor din jurul plagii.

2.Apreciez pentru prezenta durerii, icterului.


4.Administrez antibioticul prescris Penicilina G 2 mil/zi perfuzabil. Algocalmin 2 f/zi (1-0-1) i.m.


6.Mobilizez pasiv pacientul pentru prevenirea complicatiilor postoperatorii.

Obiectiv realizat. Tegumentele din jurul plagii sunt intacte si fara iritatii.Pacientul nu preznta semne de grataj.

7.Nevoia de a Insuficienta Bolnavul sa 1. Apreciez Pacientul a

82

invata despre boala.

cunoastere despre perioada postoperatorie si evolutia clinica a bolii datorita lipsei de informare.

inteleaga informatiile oferite si sa acumuleze cunostinte noi despre perioada postoperatorie.

nivelul de cunostinte existent.





inteles informatiile oferite si coopereaza.

8. Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale

Subfebrilitate datorita procesului inflamator.

Pacientul sa aiba temperatura corpului in limite normale.

1.Observ semnele si simptomele cate atesta prezenta procesului infalamator.

2.Educ pacientul in legatura cu factorii care scad temperatura.

3.Administrez medicatia prescrisa: penicilina 2 mil/zi,acid salicic 1 tb/zi.

4.Petrec cu bolnavul mai mult timp, il incurajez sa-si exprime

Temperatura pacientului se mentine in limite normale.

83

sentimentele si-i raspund la intrebari.

5.Observ si notez in F.O. temperatura corpului din 6 in 6 ore.



Pacientul sa fie capabil sa evite pericolele.

1.Incurajez pacientul in efectuarea miscarilor si explic importanta sa 2.Asigur conditi de mediu adecvat pantru a evita pericolele prin accidentare.




Obiectiv realizat. Pacientul poate evita pericolele singur.

84

Ziua III

Nevoia afectata

Diagnostic nursing


Evaluare


Pacienta respira cu greutate datorita constrangerii fizice.

Pacienta sa prezinte o buna respiratie.

1.Apreciez severitatea, localizarea, durata durerii.

2.Monitorizez functiile vitale si le trec in foaia de observatie.



In urma interventiilor

acordate pacientul

respira la parametrii

normali.


Alimentatie si hidratare insuficiente legate de interventia chirurgicala.

Pacienta sa ingere o cantitate sufcienta de alimente si lichide.

1.Apreciez pentru prezenta:greturilor,varsaturilor, senzatii de plenitudine abdominale.

2.Apreciez pentru scaderea in greutate secundara aportului in calorii.



Pacienta este

echilibrata

electrolitic.

85


6.Educ bolnava sa-si acorde ingrijiri orale inainte si dupa mese.



Pacienta sa fie capabil de a se imbraca si dezbraca singur.

1..Informez pacienta privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii.


3.Ajut pacientul sa se dezbrace si sa se imbrace

Pacienta se poate

imbraca si

dezbraca singur.


Dificultate de a dormi datorita constrangerilor fizice si a durerii.

Pacienta sa aiba un somn odihnitor si linistit pe timpul noptii.

1. Asigur conditii optime pentru odihna.

2. Schimb lejeria de pat si pansamentul.

3.Administrez la indicatia medicului diazepam 1 fiola i.m, algocalmin 1 f seara.

4.Reamintesc pacientei despre efectul benefic al somnului asupra starii de sanatate si covalescenta.

Obiectiv realizat.

Pacienta doarme

7-8 ore pe noapte.

86


Dificultatea mentinerii unei pozitii adecvate datorita interventiei chirurgicale si a starii de covalescenta.

Pacienta sa poata avea o pozitie adecvata si sa poata efectua exercitii active postoperatorii cu anumite restrictii.

1.Observ pozitia pacientei in pat si gradul de mobilizare acesteia.



4.Ajut bolnava sa se ridice in semisezand si sezand, apoi sa stea in ortostatism la marginea patului.

Obiectiv realizat.

Pacienta are o

pozitie confortabila

si a inteles restrictia miscarilor.


Probabilitatea de atingere a integritatii fizice datorita problemelor postoperatorii.

Pacienta sa prezinte tegumente intacte postoperator si sa nu aiba semne de iritatie datorita secretiilor drenate in 12 ore.

1.Apreciez pentru prezenta durerii, icterului.

2.Apreciez pentru prezenta eritemului si iritatiei tegumentelor din jurul plagii.


4.Administrez antibioticul prescris Penicilina G 2 mil/zi perfuzabil. Algocalmin 2 f/zi (1-0-1) i.m.

Obiectiv realizat.

Icterul nu mai este

prezent. Tegumentele

din jurul plagii sunt

intacte si fara iritatii.

Pacienta nu preznta

semne de grataj.

87


6.Mobilizez pasiv pacienta pentru prevenirea complicatiilor postoperatorii.


Insuficienta cunoastere despre perioada postoperatorie si evolutia clinica a bolii datorita lipsei de informare.

Bolnava sa inteleaga informatiile oferite si sa acumuleze cunostinte noi despre perioada postoperatorie.

1. Apreciez nivelul de cunostinte existent.





Pacienta a inteles

informatiile oferite

si coopereaza.



Pacienta sa fe capabil sa evite pericolele.




4.Indepartez orice obiect care ar putea fi

Obiectiv realizat.

Pacienta poate evita

pericolele singur.

88

un obstacol in deplasarea pacientului.


\

89

Rolul asistentei medicale în îngrijirile acordate bolnavilorRolul asistentei medicale în îngrijirile acordate bolnavilor

Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor infirmiere în toate serviciile de sănătate.

Trebuie menţionat că rolul asistentei medicale se schimbă de la un deceniu la altul. Nu numai rolul ei se schimbă, dar şi situaţiile în care se găseşte.

Rolul asistentei medicale constă în a "ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi câştige sănătatea (sau să o asiste în ultimele sale clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singură dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare".

Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii, a îngriji astfel bolnavul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. Va ajuta bolnavul să respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.

Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipseşte pentru a fi complet întreg sau independent din cauza slăbiciunii fizice, a lipsei de voinţă sau de cunoştinţă. Cu cât ne gândim mai mult, cu atât rolul asistentei medicale este mai complex.

Asistentele medicale trebuie să înţeleagă foarte bine ceea ce vrea pacientul şi care sunt nevoile sale pentru a se menţine în viaţă şi pentru a-şi câştiga existenţa. Ea va fi pentru un timp: "conştiinţa celui lipsit de cunoştinţă, dorinţa de a trăi pentru cel ce a gândit la suicid, membru pentru cel căruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoţie pentru copil, cunoştinţe şi încredere pentru mama tânără, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima".

Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind în locul unde este nevoie de ea, poate dărui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zâmbet, o vorbă bună, o ascultare sunt mult mai benefice decât un tratament complex.

În unităţile sanitare, în general se tratează suferinţa fizică, nepunându-se mare preţ pe cea sufletească. Oamenii sunt nişte fiinţe minunate, de aceea trebuie trataţi ca atare. Ei merită toată atenţia noastră şi tot efortul nostru, trebuie îndreptat spre a-i aduce la starea de bine.

90

Viaţa oricărui cetăţean poate fi ameninţată la un moment dat, de o suferinţă apărută brusc, care-l aduce într-o situaţie critică acută ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu promptitudine şi deosebită competenţă.

Asistenta medico-chirurgicală solicită zi şi noapte corpul sanitar. Eficienţa asistenţei de urgenţă impune o muncă dusă în echipă, pentru a fi eficientă, cere din partea fiecăruia multă dăruire, dar în acelaşi timp multă responsabilitate. Spiritul acestei responsabilităţi cere la rândul ei conştiinţă şi competenţă profesională, care să asigure pentru bolnavul de urgenţă, a cărui viaţă este ameninţată a se sfârşi uneori în câteva zile, dar şi în câteva ore sau minute chiar, aplicarea imediată a tuturor măsurilor terapeutice care să înlăture cauzele care se opun supravieţuirii.

Competenţa corpului sanitar, pusă în valoare de o bună organizare şi dotare a asistenţei de urgenţă, impune, din partea medicilor şi a cadrelor medicale, o continuă pregătire şi perfecţionare.

91

CONCLUZIICONCLUZII

Diagnosticul precoce al chistului hidatic hepatic, realizat prin metodele imagistice moderne favorizează reuşita intervenţiilor miniinvazive laparoscopice.

Chistul hidatic hepatic, boală parazitară cu o distribuţie geografică ubicuitară şi încă departe de a fi eradicat în ţara noastră, a necesitat o metodă de tratament simplă, cu rezultate satisfăcătoare atât pentru medic şi pacient cât si din punct de vedere economic.

Incidenţa maximă a bolii hidatice este situată in decada a cincea de viaţă ( 26,86% din cazuri ), în evidentă schimbare faţă de perioada 19952000, când incidenţa maximă era între 20 şi 30 de ani.Ecografia este frecvent metoda de examinare de primă intenţie a bolnavilor cu ea dirijând eventualele investigaţii ulterioare. Ecografia este o metodă de diagnostic rapidă, inofensivă, oferind imagini de înaltă rezoluţie chiar şi despre chisturile de mici dimensiuni ( 23 cm

Se poate spune că ecografia este o prelungire a examenului clinic, fiind o metodă exactă de diagnostic ,,în timp real”. Tratamentul de bază în chistul hidatic hepatic a rămas cel chirurgical, deşi în ultimii ani, ca urmare a perfecţionării metodelor de imagistică intervenţională, a luat amploare tehnica de puncţie, aspiraţie, instilaţie şi reaspiraţie ( PAIR).

Considerăm că toate chisturile hidatice hepatice, indiferent de formă şi dimensiuni trebuie să fie abordate laparoscopic, doar imaginea laparoscopică putând decide în ce fel va continua operaţia.

92

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Aşchie Ion,, Tratamentul chirurgical al bolii hidatice hepatice, Editura Medicală, Bucureşti, 2000

Bardac OD Clasic si modern in chistul hidatic hepatic, Ed. “Mira Design”, Sibiu, 2002

D.Bratu, A.D.Sabău, D.Sabău Tratamentul laparoscopic al chistului hidatic hepaticprezentare de caz,,Acta Medica Transilvanica”, Anul X2005 Nr. 2pag 57.

D.Bratu, A.Sabău, D.Sabău, A.Dumitra, D.Belean, A.Coman- ,,Chirurgia laparoscopică versus chirurgia clasică în tratamentul chistului hidatic hepatic”Sibiul Medical vol 18, Nr.1, ianuariemartie 2007, pag. 70.

D.Bratu, A.Sabău, D.Sabău, A.Dumitra, A.Coman, C.Lupuţiu:,,Limitele laparoscopiei în tratamentul chistului hidatic hepatic”Prezentare de caz, Sibiul Medical, vol.18, Nr.1, Ianuariemartie 2007

Irinel Popescu ( sub redacţia ),,Chirurgia ficatului” vol.I, Editura Universitară ,,Carol Davila” Bucureşti2004

93

ingrijirea pacientilor cu chist hidatic hepatic

Documents