2

Indicatorii gestiunii financiare rezultaţi din bilanţul funcţional

Aceşti indicatori sunt:

(i) fondul de rulment;

(ii) necesarul de fond de rulment;

(iii) trezoreria activă şi trezoreria pasivă. Scopul calculării lor este de a caracteriza echilibrul financiar al firmei:

– post factum aceşti indicatori arată structura surselor de finanţare folosite pentru desfăşurarea activităţii;

– ante factum (predictiv) aceşti indicatori arată în ce măsură firma are nevoie să apeleze la creditele bancare (credite de trezorerie).

2.1 Fondul de rulment Se calculează pe baza bilanţului funcţional; se mai numeşte fond de rulment

net global (FRNG). Arată în ce măsură resursele financiare permanente (RP) acoperă finanţarea

activelor fixe (AF); ceea ce rămâne peste această acoperire poate fi folosit pentru finanţarea activelor circulante.

FR = RP – AF (1)

FR > 0 ⇒ excedent de resurse financiare permanente, utilizabil pentru finanţarea

activelor circulante; FR < 0 ⇒ insuficienţă de fond de rulment;

activele fixe (durabile) sunt finanţate din resurse nepermanente; se încalcă regula de aur a finanţelor:

„Nevoile pe termen lung să fie finanţate din resurse pe termen lung; nevoile pe termen scurt să fie finanţate din resurse pe termen scurt”;

finanţarea activelor fixe este mai ieftină, dar poate apare lipsa de lichiditate, insolvabilitate şi încetarea de plăţi, adică riscul de faliment.

Insuficienţa de fond de rulment poate fi:

a) pasageră: consecutivă unei ample mobilizări de resurse cu scopul de a atinge un obiectiv ce va permite obţinerea de rezultate mai bune într-un viitor apropiat, va mări capacitatea de autofinanţare şi va crea resurse suplimentare pentru creşterea celor proprii şi implicit a celor permanente;

Gestiunea financiară a întreprinderii

b) structurată: o erodare de durată (câţiva ani) a capitalului propriu (acoperirea unor pierderi).

2.2 Necesarul de fond de rulment Se calculează pe baza bilanţului funcţional; de aceea apare format din două

componente: – necesarul de fond de rulment din exploatare (NFRE) legat strict de

activităţile de exploatare; – necesarul de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE).

NFR = NFRE + NFRAE (2)

a) NFRE = ACE – DCE (3)

ACE = active circulante din exploatare (stocuri, creanţe, clienţi etc.) DCE = datorii circulante de exploatare (datorii, furnizori etc.) NFRE > 0 ⇒ nevoia de finanţare în exploatare este mai mare decât sursele de

finanţare din exploatare; este o situaţie normală; lipsa de surse de finanţare pentru exploatare se completează din

fondul de rulment; idem din credite de trezorerie (credite bancare pe termen scurt);

NFRE < 0 ⇒ nevoia de finanţare în exploatare este mai mică decât sursele de

finanţare din exploatare; este o situaţie normală, dar de excepţie, mai rar întâlnită; pentru o marjă de 5-8% din ACE situaţia este acceptată că nu

prezintă risc major; în caz contrar,dimensiunea datoriilor de exploatare (creditul

comercial) nu are acoperire materială suficientă şi există riscul de incapacitate de plată;

societatea în cauză are o poziţie pregnant debitoare faţă de clienţii sau furnizorii săi;

dacă şi FR > 0, societatea are un excedent major de surse de finanţare nefolosite; soluţia naturală este să se găsească plasamente adecvate, să se regândească dimensiunea firmei, obiectul ei de activitate (reprofilare), să se revadă politica de produs şi de piaţă.

b) NFRAE = ACAE – DCAE (4)

ACAE = active circulante în afara exploatării (valori mobiliare de plasament, stocuri de mărfuri etc.);

DCAE = datorii circulante în afara exploatării (datorii faţă de stat, asigurările sociale, acţionari etc.).

Indicatorii gestiunii financiare rezultaţi din bilanţul funcţional

Studiul NFR trebuie făcut pe cele două componente pentru a putea caracteriza raportul între activitatea de bază (exploatarea – identificată prin obiectul de activitate a societăţii) şi alte activităţi (activitatea financiară, activitatea excepţională etc.); un raport normal arată o pondere de minim 95% a activităţii de bază; în acest caz echilibrul financiar poate fi apreciat ca solid, fundamental, de tendinţă; în caz contrar poate fi apreciat ca precar, conjunctural.

2.3 Trezoreria Se calculează pe baza bilanţului funcţional. Arată existenţa sau nu a lichidităţilor la nivelul societăţii comerciale: T = FR – NFR (5)

sau

T = TA – TP (6) TA = trezorerie activă; TP = trezorerie pasivă.

Din această dublă definiţie rezultă relaţia de echilibru financiar. FR + TP = NFR + TA (7)

pe seama căreia se poate determina (prospectiv) nevoia de credite bancare pe termen scurt:

TP = NFR + TA – FR (8) adică sursele de finanţare externe şi pe termen scurt pentru a realiza echilibrul financiar pe perioada respectivă.

T > 0 ⇒ FR > NFR există surse cu caracter permanent peste nevoia de finanţare pe

termen scurt, adică există lichidităţi disponibile în casă, cont la bancă etc.

T < 0 ⇒ FR < NFR

există o insuficienţă a resurselor de finanţare cumulat pentru nevoile pe termen lung plus cele pe termen scurt; este necesar să se apeleze credite bancare pentru completarea capacităţii de finanţare.

Gestiunea financiară a întreprinderii

2.4 Tipuri de echilibru financiar Sunt definite prin raportul de ordine între FR şi NFR şi prin poziţia

trezoreriei (pozitivă sau negativă) (fig. 3).

Indicatori absoluţi de gestiune financiară

Specificitate Caracteristici de risc ale structurii financiare

I. FR > NFR > 0 T > 0

tipică pentru SI rară la SD

sănătoasă (dacă este structurală); plasamentul T pe termen lung (inves-tiţii) poate periclita echilibrul financiar; plasamentul T pe termen scurt poate perpetua situaţia bună.

II. NFR > FR > 0 T < 0 normală pentru SI

nesănătoasă (dacă este structurală); trebuie căutate soluţii pentru creşterea FR: – aport de capital de la acţionari; – creşterea cotei de profit pentru

capitalizare; – creşterea rentabilităţii; – îndatorarea pe termen lung; – vânzarea de imobilizări etc.

trebuie căutate soluţii pentru reducerea NFR: – recucerea stocurilor; – recuperarea creanţelor de la clienţi etc.

III. FR < 0 NFR > 0 T < 0

rară

apare în cazul efectuării unei ample mobilizări de resurse pentru atingerea unui obiectiv strategic revigorant; riscantă (dacă este pasageră); foarte riscantă (dacă este structurală).

IV. FR > 0 NFR < 0 T > 0

tipică pentru SD rarisimă pentru SI

riscantă dacă raportul NFRE/NFRAE este sub 1/19 (95% contra 5%)

V. FR < NFR < 0 T > 0

normală pentru SD atipică pentru SI

riscantă pentru SI prin: lipsa de resurse permanente şi dependenţa de creditul comercial acordat de furnizori sau de clienţi.

VI. NFR < FR < 0 T < 0

tipică pentru SD atipică pentru SI

riscantă şi foarte riscantă pentru Si prin: lipsa de resurse permanente, dependen-tă de creditul comercial şi dependenţa de creditul bancar.

Figura 3 Tipuri de echilibru financiar

Notă: SI = societate comercială industrială

SD = societate comercială de distribuţie

Indicatorii gestiunii financiare rezultaţi din bilanţul funcţional

APLICAŢII LA CAPITOLUL 2

1. Din punct de vedere al patrimoniului unei firme, fondul de rulment este:

a) o sursă; b) un mijloc; c) o sursă numai când este negativ; d) sursă sau mijloc, după cum este negativ sau pozitiv; e) un mijloc numai când este pozitiv.

2. Fondul de rulment are ca principală destinaţie: a) finanţarea activului fix; b) finanţarea activului circulant; c) finanţarea disponibilului din casă şi din contul de la bancă; d) acoperirea diferenţei dintre creditul bancar şi cel comercial; e) rambursarea creditelor bancare.

3. Calculul fondului de rulment (FR) se face după relaţia: a) FR = AC – DC; b) FR = TA – TP; c) FR = Kpr – AC; d) FR = RP – AF; e) FR = RP – AC.

unde: AC = activ circulant; DC = datorii circulante; TA = trezorerie activă; TP = trezorerie pasivă; Kpr = capital propriu; RP = resurse permanente; AF = activ fix.

4. Insuficienţa de fond de rulment apare atunci când: a) valoarea activului fix este mai mare decât a surselor permanente; b) valoarea activului fix este mai mare decât a surselor proprii; c) scade disponibilul în casă şi/sau în contul de la bancă; d) sunt necesare credite de trezorerie pentru a finanţa activul circulant; e) creditul comercial acordat de firmă este mai mare decât cel primit de firmă.

5. Din punct de vedere al patrimoniului firmei, necesarul de fond de rulment este: a) o sursă; b) un mijloc; c) o sursă când este pozitiv; d) un mijloc când este negativ; e) o sursă sau un mijloc după cum este pozitiv sau negativ.

Gestiunea financiară a întreprinderii

6. Necesarul de fond de rulment arată: a) nevoia de credite pe termen lung; b) nevoia unui credit obligatar din cauza lipsei de ofertă de credit bancar pe

termen lung; c) nevoia de credite bancare de trezorerie; d) nevoia de stocuri materiale pentru exploatare; e) lipsa de lichiditate.

7. Suma (valoarea) reprezentând necesarul de fond de rulment poate fi: a) strict pozitivă; b) pozitivă sau zero; c) pozitivă, negativă sau zero; d) strict negativă; e) negativă sau zero; f) numai zero.

8. Necesarul de fond de rulment pozitiv face ca finanţarea activului circulant să se facă din: A) capitalul fix; B) fondul de rulment; C) creditul comercial; D) amortizare; E) creditul bancar de trezorerie; F) împrumut obligatar.

Răspuns: a) B; b) A, C; c) D, F; d) B, E; e) C.

9. Calculul trezoreriei se face după relaţia: A) T = AC – DC; B) T = TA – TP; C) T = TP – Casa; D) T = RP – AF; E) T = RF – NFR; F) T = RPr – DF; G) T = TP – DC; H) T = AC – TA.

unde: AC = activ circulant; DC = datorii circulante; TA = trezorerie activă; TP = trezorerie pasivă; Casa = soldul contului „Casa”; RP = resurse permanente; AF = activ fix; FR = fond de rulment; Rpr = resurse proprii; DF = datorii financiare; NFR = necesar de fond de rulment.

Răspuns: a) A, D; b) B, E; c) C, G; d) A, H; e) D, F.

10. Dacă T = FR – NFR > 0, cu T = trezorerie, FR = fond de rulment şi

NFR = necesar de fond de rulment, atunci firma are: a) surplus de datorii; b) plasamente în exces; c) disponibilităţi băneşti; d) exces de credite; e) vărsăminte în exces la trezoreria bugetului.

Indicatorii gestiunii financiare rezultaţi din bilanţul funcţional

11. Când fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment sunt amândouă negative, atunci trezoreria poate fi: a) pozitivă, negativă sau zero; b) negativă sau pozitivă; c) situaţia nu este posibilă; d) numai negativă; e) negativă sau zero; f) numai pozitivă.

12. O societate industrială prezintă fond de rulment pozitiv şi necesar de fond de rulment negativ, cu trezorerie negativă. Din punct de vedere al riscului pe care îl incumbă pentru societate, putem spune: a) situaţia este cel puţin riscantă; b) situaţia are risc moderat; c) situaţia nu este posibilă; d) situaţia nu prezintă risc; e) situaţia este obişnuită.

13. Analiza contului de rezultate permite determinarea: A) soldurilor intermediare de gestiune; B) fondului de rulment şi necesarului de fond de rulment; C) capacităţii de autofinanţare; D) necesarului de credite; E) resurselor proprii şi permanente.

Răspuns: a) toate; b) A, C; c) B; d) D, E; e) B, C, D, E.

14. Potrivit bilanţului la 30.VI. firma SC dispune de resurse proprii de 1103,9 mil. lei şi are angajate credite bancare de 391,4 mil. lei, din care 161,0 mil. cu scadenţa peste un an. Activul de bilanţ este de 1695,9 mil. lei, activul circulant 391,4 mil. lei şi trezoreria activă de 34,6 mil. lei. Care este fondul de rulment al firmei (mil. lei)?

Răspuns: a) nu se poate calcula; b) -431,0; c) 22,4; d) -200,6; e) 252,8.

15. Potrivit bilanţului la 31.III firma SC sispune de resurse proprii de 1609,2 mil.

lei, nu are datorii financiare şi a angajat credite bancare de 497,4 mil. lei. Activul din bilanţ este de 2398,2 mil. lei, activul fix 1321,4 mil. lei şi trezoreria activă 88,2 mil. lei. Care este necesarul de fond de rulment al firmei (mil. lei)?

Răspuns: a) 785,2; b) 988,5; c) 287,8; d) 1111,9; e) nu se poate calcula.

Gestiunea financiară a întreprinderii

16. Întreprinderea SC îşi elaborează bilanţul funcţional pentru trimestrul II, din care rezultă următoarea situaţie (mil. lei): fond de rulment 721,8; necesar de fond de rulment 655,4; Casa 4,8; cont la bancă 82,1. Managerul financiar formulează, pe baza acestei situaţii, politica de credite bancare de trezorerie. Va recomanda sau nu apelul la astfel de credite?

Răspuns:

a) da, un volum de 10,5 mil. datorat decalajului în minus al surselor faţă de utilizări;

b) nu, deoarece fondul de rulment este mai mare decât necesarul de fond de rulment;

c) da, un volum de 86,9 mil. pentru a acoperi trezoreria activă;

d) nu, deoarece există disponibilităţi în casă şi la bancă;

e) nu se poate lua o decizie, deoarece nu se cunoaşte situaţia financiară pe componentele „în exploatare” şi „în afara exploatării”.