bilantul contabil (1) (1)

8/18/2019 Bilantul contabil (1) (1)

1/58

CUPRINS

Introducere

Capitolul I. Noţiuni generale privind caracteristica şi conţinutul bilanţului contabil1.1. Prevederi generale privind esenţa bilanţului

1.2. Structura bilanţului

1.3 Tipurile de modificări în bilanţ sub influenţa operaţiunilor economice

Capitolul II. Modul de întocmire şi prezentare a bilanţului contabil

2.1. Inventarierea patrimoniului şi reflectarea rezultatelor ei în contabilitate la sfârşitul perioadei

de gestiune2.2. Modul şi rânduiala închiderii conturilor contabile ce nuşi găsesc reflectarea în bilanţ

2.3. !ntocmirea şi prezentarea bilanţului

Capitolul III. Analiza lichidităţii bilanţului contabil

3.1. Importanţa analizei lichidităţii bilanţului

3.2. "naliza lichidităţii în cadrul analizei e#pres

3.3 "naliza factorială a lichidităţii bilanţului

3.4 "naliza lichidităţii sub aspect dinamic

Încheiere

Bibliografie

ne!e

3


2/58

Introducere

Pe parcursul anului $%&' dezvoltarea economiei a fost influenţată de recolta înaltă din anul

precedent şi curent( creşterea cererii pentru producţia moldovenească în ţările )* şi

restricţionarea e#portului pe piaţa +ederaţiei ,use- Practic( toate tipurile de activită i economiceț

au înregistrat cre tereș - Inflaţia a fost moderată( indicatorii monetari şi bugetari au crescut-

Salariul mediul lunar şi valoarea medie a pensiei lunare sa ma.orat( iar numărul şomerilor sa

diminuat-

/onform datelor 0iroului 1aţional de Statistică produsul intern brut în semestrul I $%&' a

însumat '2(2 mild- lei( ma.orânduse faţă de perioada respectivă a anului $%&3 cu 3(45 6în

preţuri comparabile7- /ea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PI0 a avut valoarea

adăugată brută creată în sectorul de servicii 8 cu $(9 puncte procentuale 6p-p-7( inclusiv: comerţul

interior 8 %(9 p-p-( transporturi şi comunicaţii %(; p-p-( construcţii 8 %(' p-p-( fiind urmată de

industrie 8 %(< p-p- i agricultură 8 %(; p-p-ș

=a & ianuarie $%&' au intrat în vigoare noile Standarde 1a ionale de /ontabilitate 6înț

continuare > S-1-/-7 i alte acte normative contabile- !n acest conte#t misiunea contabilită iiș ț

capătă o importan ă deosebită( presupunând fundamentarea deciziilor pe baza a unui sistem deț

informa ii reale i pertinente-ț ș

"ctualmente managementul contabil este întro dilemă: ce politici contabile să aplice( de

e#emplu( în cazul crean elor compromise( metoda directă sau metoda provizioanelor? în cazulț

deciderii vânzării unui activ imobilizat săl trateze prin prisma S-1-/-( sau să aplice I-+-,-S- etc-

"ceste alternative( în limita permisă de reglementări( conduc la influen a directă aț

posturilor din Situa iile financiare ceea ce( la rândul lor( vor conduce i la modificareaț ș

indicatorilor financiari care caracterizează performan ele i pozi ia financiară a entită ii-ț ș ț ț

Prevederile noilor reglementări contabile( inclusiv S-1-/- @Prezentarea Situa iilor ț

financiareA B&-$-C stabilesc formularele i modul de întocmire a situa iilor financiare aleș ț

entită ilor cu scop general-ț

Actualitatea temei. !n zilele noastre( o mai bună cunoaştere a situaţiei patrimoniului este

strict necesară pentru a participa cu succes la viaţa economică şi chiar socială a unei entităţi-

+iecare entitate îşi desfăşoară activitatea fiind influen ată de factori e#terni 6economici(ț

sociali( politici( tehnologici( economici7 asupra cărora nu poate avea nici o influenţă directă- !n

schimb ea poate ac iona şi influenţă asupra elementelor discreţionare ale mediului 6clien i(ț ț

furnizori( competitori( etc-7( amortizândule întro anumita măsură efectele-

4


3/58

Pentru a putea supravie ui( întreprinderea are nevoie de informa ii( fără de care procesulț ț

decizional prin care se conduce întreprinderea nu ar avea loc-

/ontabilitatea are o contribuţie ma.oră în economie( deoarece prin întregul său conţinut

îmbină armonios teoria abstractă cu realitatea fenomenelor studiate- Prin mecanismul sistemului

de conturi( contabilitatea furnizează un sistem de informaţii corelat şi verificat( nelăsând loc

subiectivismului şi provocând rigurozitatea şi e#actitatea în reflectarea fenomenelor economice

financiare-

Pentru realizarea funcţiilor de informare( decizie şi control( este necesar ca în urma

lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile în documente de sinteză

e#presiv şi relevante accesibile nu numai specialiştilor( ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii

patrimoniale: proprietarilor şi anga.aţilor întreprinderii( investitorilor şi creditorilor( acţionarilor autorităţilor fiscale şi altor autorităţi de stat-

*senţa sau sinteza tiin ei contabilită ii este bilanţul- "cesta esteș ț ț documentul oficial de

sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale( contribuind la darea unei imagini fidele( clare şi

complete a patrimoniului( a situaţiei financiare şi asupra rezultatelor obţinute de unitatea

patrimonială( care presupune:

respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului?

respectarea principiilor: prudenţei( permanenţei metodelor( continuitatea activităţii ect-?

posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate( puse de

acord cu inventarul-

Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală( bilanţul

propriuzis este un tablou care cuprinde în formă sintetică şi în e#presie valorică mi.loacele

economice patrimoniale( sursele de constituire a acestora( precum şi rezultatul agentului

economic la un moment dat-0ilanţul este documentul contabil de sinteză( prin care se prezintă activul şi pasivul unităţii

patrimoniale la închiderea perioadei de gestiune( precum şi în celelalte situaţii prevăzute de

=egea /ontabilităţii B&-&C-

Scopul tezei constă în studiul aprofundat al metodelor şi tehnicilor de întocmire a bilanţului

în contabilitatea autohtonă în baza materialelor I-M- @DanucoA S-,-=- precum şi analiza

licgidităţii acestuia-

/u scopul realizării reuşite a lucrării date autorul şia propus îndeplinirea următoarelor sarcini:

5


4/58

• sistematizarea( aprofundarea( lărgirea cunoştinţelor atât practice cât şi teoretice aferente modului

de întocmire şi prezentare a bilanţului?

• e#aminarea momentelor critice la întocmirea şi prezentarea bilanţului?

• efectuarea lucrului analitic în baza cunoştinţelor acumulate?

• analiza întregului proces de întocmire a bilanţului?

• analiza indicatorilor de lichiditate?

• realizarea concluziilor în baza lucrului efectuat şi propunerea unor recomandări în vederea

perfecţionării cadrului contabil al I-M- @DanucoA S-,-=--

=ucrarea elaborată va avea ca obiect de cercetare !ntreprinderea Mi#tă @DanucoA

Societatea cu ,ăspundere =imitată 6în continuare I-M- @DanucoA S-,-=-7( pe baza materialelor

practice a cărora se va efectua studiul „Bilanţul şi analiza lichidităţii acestuia” -

/onform Certificatului de Înregistrare cu seria şi nr- ME %&%9%$9 entitatea @DanucoA

S-,-=- a fost înregistrată la /amera !nregistrării de Stat a ,epublicii Moldova la $& iulie &44$(

cu numărul de identificare de stat &%%39%$%%&;'9 6ane#a &7-

/onform Certificatului de Înregistrare a subiectului impunerii la TF"( întreprinderii i sa

atribuit codul TF" ;$%%99% la data de %&-%2-&44


5/58

" comerţul cu ridicata al cărnii şi produselor din carne( etc-

!n continuare vom efectua caracteristica indicatorilor economicofinanciari de bază ai

activităţii entităţii în baza raportului financiar pentru anul $%&3 6ane#a '7-

#abelul 1.

nali$a indicatorilor de ba$% ai acti&it%'ii I.(. )*anuco+ S.R.,. -n 212"213

/ 0enuirea indicatorilor U..Perioada

anului212

Perioadaanului213

batereaabolut%

5"6

" & $ ' 3 ;& Mi.loace fi#e lei &42&334$ &4';;%'4 $;


6/58

Profitul net de asemenea se ma.orează faţă de anul precedent cu '&;&


7/58

Capitolul I. Noţiuni generale privind caracteristica şi conţinutul

bilanţului contabil

1.1. Pre&ederi generale pri&ind een'a bilan'ului

Pentru îndeplinirea funcţiilor contabilităţii: de informare( decizie şi control( este

indispensabil ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se generalizeze periodic

informaţiile determinate de conturi şi calculele contabile( în documentele de sinteză e#presivă şi

relevante( practicabile nu numai specialiştilor( ci şi altor grupe de interes cum ar: investitori(

administratori( banci( creditor( fiscalitate şi alte organisme sociale şi economice- "ceste

documente cu rol de a rezuma totalitatea informaţiei( constituie obiectul de bază al contabilitaţii

financiare( fiindcă reprezintă o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale( rezultatelor şi

situaţiei financiare a entităţii în anasamblu-

0ilanţul este documentul oficial de generalizare al tuturor unităţilor patrimoniale( el

contribuind la e#punerea unei imagini fidele( clare şi completă a patrimoniului( a situaţiei

financiare şi asupra rezultatelor obţinute de entitate( care presupune:

aprecierea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului?

aprecierea principiilor: prudenţei( permanenţei metodelor( continuitatea activităţii bilanţului de

deschidere cu cel de închidere( a noncompensării?

posturile trecute în bilanţ( trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate( puse de

acord cu inventarul-

Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională esenţială( bilanţul

propriuzis este un tablou ce cuprinde în formă conchisă şi în e#presie valorică mi.loacele

economice patrimoniale( sursele de constituire a acestora( precum şi rezultatul unui entităţii la unmoment dat-

0ilanţul se formează la anumite termene care( de regulă( coincid cu sfârşitul perioadei de

gestiune-

+urnizând numai informaţii generale( sintetice( rezultate din centralizarea şi sintetizarea

datelor contabilităţii curente( bilanţul este completat de o serie de ane#e( prin care se aplică şi se

detaliază anumite laturi ale activitatii economice şi financiare ale entităţii respective-

9


8/58

Eupă conţinutul economic( patrimoniul poate fi definit ca totalitatea a valorilor corporale şi

necorporale concretizate sub formă de bunuri materiale( nemateriale sau financiare( de mi.loace

circulante( de trezorerie şi creanţe( numite active care aparţin întreprinderii-

Ein punct de vedere a caracterului .uridic( patrimoniul este definit ca totalitatea drepturilor

şi obligaţiunilor în e#presie bănească( numite pasive( aparţinând unei persoane fizice sau .uridice- Trebuie de menţionat că între conţinutul economic şi cel .uridic este o egalitate

matematică care se concretizează în bilanţ( de asemenea( sub forma unei egalităţi între activul şi

pasivul bilanţului-

Situaţiile financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori

care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a entităţii şi rezultatele activităţii

economice a acesteia obţinute în cursul perioadei de gestiune respective- Situaţiile se întocmesc

prin calcularea( gruparea şi prelucrarea specială a datelor contabilităţii curente şi constituie etapafinală a acesteia- G astfel de informaţie( este necesară tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare(

adică tuturor persoanelor .uridice şi fizice cointeresate în obţinerea informaţiei veridice privind

entitatea( în vederea luării unor decizii economice referitoare la ea-

Importanţa bilanţului derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte:

1) uncţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor(

izvorăşte din necesitatea de grupare a datele dispersate ale contabilităţii curente( după norme bine

stabilite( întrun număr restrâns de indicatori( care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra

situaţiei economicofinanciare a entităţii-

!) uncţia de analiz" a mersului acti#it"ţii economico$financiare se manifestă prin aceea

că( pe baza bilanţului se analizează periodic( gradul realizării indicatorilor proiectaţi şi a

rezultatelor( se identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii economice şi

financiare a entităţii-

%) uncţia pre#izional" constă în posibilitatea oferită de bilanţ de orientare a viitoarei

activităţi a entităţii- !n acest scop( întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioadele

următoare se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din perioada considerată

baza de raportare-

Ein multitudinea de calităţi şi funcţii proprii bilanţului( cel mai important este procedeul

folosit în e#plicarea şi definirea mecanismului partidei duble- Eubla prezentare a patrimoniului

realizează la un moment dat în e#presie valorică( echilibrul dintre mi.loacele economice şi

sursele lor de finanţare( precum şi rezultatele obţinute ca urmare a investirii( consumării şi

reproducţiei capitalului-

10


9/58

Gbiectivul bilanţului este de a furniza informaţii despre poziţia financiară( performanţele şi

modificările poziţiei financiare a entităţii( care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea

deciziilor economice-

Prin urmare( obiectivul întocmirii situaţiilor financiare îl constituie satisfacerea

necesităţilor tuturor utilizatorilor cu informaţiile necesare privind entitatea( prezentate întroformă cât mai accesibilă şi înţeleasă-

!n funcţie de gradul şi caracterul interesului financiar( utilizatorii situaţiilor financiare se

divizează în două grupuri:

e#terni 6investitori( creditori( furnizori( cumpărători( organe fiscale şi administrative( organizaţii

obşteşti( instituţii ştiinţifice( burse de valori şi de mărfuri( consultanţi etc-7 care se află în afara

entităţii şi au nevoie de informaţii pentru luarea deciziilor investiţionale şi altor decizii

economice? interni 6fondatori( proprietari( personal( administraţia7 care administrează entitatea la toate

nivelurile şi utilizează informaţia contabilă la planificare( control şi evaluarea unor operaţiuni

economice distincte şi activităţii acesteia în ansamblu-

Tot odată( utilizatorii interni au acces la informaţii financiare şi nefinanciare suplimentare

care a.ută la planificarea( luarea deciziilor( e#ercitarea controlului asupra activităţii entităţii-

)nele categorii de utilizatori e#terni 6organe de drept( fiscale( de control şi supreme(

auditori( alţi utilizatori7 conform legislaţiei în vigoare şi actelor de constituire de asemenea au

dreptul la obţinerea nu numai a informaţiei raportate( ci şi a altei informaţii contabile necesare

pentru e#ercitarea atribuţiilor-

1.2. Structura bilan'ului

!n practică se cunosc două scheme de bilanţ( prima sub formă de tablou cu două părţi:

partea stângă( "/TIF)=( şi partea dreaptă( P"SIF)=( numită şi schema orizontală de bilanţ( şi

a doua( sub forma listei verticale sau schema bilanţului vertical- 0ilanţul sub formă de tablou cu

două părţi pune în evidenţă egalitatea între resurse şi utilizări( iar modelul de bilanţ sub forma

listei verticale ordonează structurile patrimoniale în active( datorii( capitaluri( rezerve şi alte

componente ale situaţiei nete( finalitatea fiind prezentarea situaţiei nete a patrimoniului-

0ilanţul unităţilor patrimoniale care desfăşoară activitate economică cuprinde toate

elementele de activ si pasiv grupate după destinaţie şi respectiv provenienţa lor-

/onform S-1-/- @Prezentarea situaţiilor financiareA B&-$( art- $&C bilanţul prezintă poziţiafinanciară a entităţii şi include informaţii aferente soldurilor e#istente la data raportării(

11


10/58

cuprinzând trei elemente principale legate nemi.locit de evaluarea situaţiei patrimoniale şi

financiare a entităţii( şi anume:

&7 "ctive 8 resurse economice identificabile şi controlabile de către entitate ce provin din fapte

economice trecute din a căror utilizare se aşteaptă obţinerea unor beneficii economice?

$7 /apital propriu 8 mărimea rămasă în activele entităţii după scăderea datoriilor?37 Eatorii 8 obligaţii actuale ale entităţii provenite din fapte economice trecute a căror stingere

contribuie la o reducere a resurselor( purtătoare de beneficii economice-

*lementele bilanţului( atât cele de activ( cât şi cele de pasiv( se grupează după anumite

criterii( formând o structură bine determinată a bilanţului-

"stfel( elementele de activ se grupează în funcţie de termenul de utilizare a acestora în

active pe termen lung şi active curente- !n pasiv elementele sânt grupate în dependenţă de gradul

de e#igibilitate în următoarele capitole: capital propriu( datorii pe termen lung şi datorii petermen scurt- Eupă cum sa menţionat în temele precedente pasivul reprezintă sursele de

finanţare a întreprinderii şi poate fi privit ca datoriile întreprinderii faţă de fondatori( instituţii

financiare( furnizori( salariaţi( buget etc- Hradul de e#igibilitate a unei datorii e#primă termenul

de scadenţă( adică termenul de achitare a acestei datorii- Ee e#emplu: capitalul propriu are cel

mai mic grad de e#igibilitate( deoarece aporturile fondatorilor se repartizează între acestea doar

la lichidarea întreprinderii- Pe de altă parte( datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii

au un grad de e#igibilitate înalt( deoarece salariile se achită( de regulă( lunar-

Ee menţionat( că activele se grupează în sensul creşterii termenului de utilizare( iar

pasivele 8 în sensul descreşterii gradului de e#igibilitate-

Ein cele menţionate mai sus rezultă că bilanţul constă din cinci capitole: două de activ 8

active pe termen lung şi active curente? şi trei de pasiv 8 capital propriu( datorii pe termen lung şi

datorii pe termen scurt-

!n continuare vom descifra fiecare post de activ şi pasiv ale formei bilanţului ce a intrat in

vigoare de la %&-%&-$%&'( obligatoriu de la %&-%&-$%&;( formă prezentată în S-1-/- @ Prezentareasituaţiilor financiareA B&-$C

"stfel( activul bilanţului conţine următoarele grupe importante de elemente şi anume

acti&e iobili$ate şi acti&e circulante( care la rândul lor se descifrează în bilanţ sub

următoarele rânduri:

,ândul %&% @Imobilizări necorporaleA reflectă valoarea contabilă a imobilizărilor necorporale

în utilizare şi în curs de e#ecuţie determinate în conformitate cu S-1-/- @Imobilizări necorporale

şi corporaleA-

12


11/58

,ândul %$% @Imobilizări corporale în curs de e#ecuţieA prezintă costurile aferente imobilizărilor

corporale aflate în perioada de creare şisau de pregătire spre utilizare până în momentul dării în

e#ploatare( care se determină în conformitate cu S-1-/- @Imobilizări necorporale şi corporaleA-

,ândurile %3% @TerenuriA reflectă valoarea contabilă a terenurilor date în e#ploatare-

,ândul %'% @Mi.loace fi#eA reflectă valoarea contabilă a terenurilor( mi.loacelor fi#e proprii şi

primite în leasing financiar şisau în gestiune economică aflate în e#ploatare-

!n rândul %;% @,esurse mineraleA se reflectă valoarea contabilă a resurselor minerale aflate în

e#tracţie( care se determină în conformitate cu S-1-/- @Imobilizări necorporale şi corporaleA-

,ândul %9% @"ctive biologice imobilizateA se reflectă valoarea contabilă a animalelor de muncăşi productive 6taurii( caii de tracţiune( vacile( ovinele( porcinele( caprinele etc-7( plantaţiilor

perene 6livezile( viile( pepinierele viticole şi pomicole etc-7( care se determină în conformitate cu

S-1-/- @Particularităţile contabilităţii în agriculturăA-

!n rândurile %2% @Investiţii financiare pe termen lung în părţi neafiliateA şi %


12/58

Total active imobilizate se indică în rândul &3% reflectând valoarea totală a activelor

imobilizate( determinată în urma calculului: rd-%&% J rd-%$% J rd-%3% J rd-%'% J rd-%;% J rd-%9%

J rd-%2% J rd-%


13/58

6timbrelor ta#ei de stat( mărcilor poştale( biletelor de călătorie plătite( biletelor de tratament şi

odihnă etc-7-

,ândurile $2% @Investiţii financiare curente în părţi neafiliateA şi $


14/58

,ândul 39% @Profit net 6pierdere netă7 al perioadei de gestiuneA reflectă suma profitului net

6pierderii nete7 al perioadei de gestiune 6între paranteze7( determinat în situaţia de profit şi

pierdere-

,ândul 32% @Profit utilizat al perioadei de gestiuneA înscrie suma profitului utilizat al perioadei

de gestiune pentru plata dividendelor( între paranteze( constituirea rezervelor şi în alte scopuri

conform deciziei organului de conducere împuternicit al entităţii-

!n rândul 3


15/58

/apitolul @0atorii curenteA este format din următoarea consecutivitate de elemente:

,ândul ';% @/redite bancare pe termen scurtA indică suma creditelor bancare primite( inclusiv

dobânzile aferente( cu termenul de rambursare nu mai mare de &$ luni din data raportării-

,ândul '9% @!mprumuturi pe termen scurtA reflectă suma împrumuturilor primite( inclusiv

dobânzile aferente( cu termenul de rambursare nu mai mare de &$ luni din data raportării-

!n rândul '2% @Eatorii comercialeA se prezintă informaţie cu privire la suma datoriilor entităţii

faţă de furnizori privind bunurile procurate şi serviciile primite care urmează a fi achitate sau

trecute în cont în termen de &$ luni din data raportării-

,ândul '


16/58

un termen nu mai mare de &$ luni din data raportării( care se determină în conformitate cu S1/

@/apital propriu şi datoriiA-

,ândul ;9% @Provizioane curenteA prezintă suma provizioanelor constituite( care urmează a fi

utilizate întrun termen de &$ luni din data raportării( care se determină în conformitate cu S-1-/-

@/apital propriu şi datoriiA-

,ândul ;2% @"lte datorii curenteA reflectă suma datoriilor preliminate( datoriilor faţă de

companiile de asigurare privind asigurarea bunurilor şi persoanelor( datoriilor privind bunurile

primite în gestiune economică( datoriilor privind sancţiunile comerciale şi altor datorii curente-

Totalul datoriilor curente se indică în rândul ;


17/58

1.3. #ipurile de odific%ri -n bilan' ub influen'aopera'iunilor econoice.

!n procesul activităţii economice are loc un flu# permanent de mi.loace ce determinăanumite modificări în structura şi volumul activului şi pasivului bilanţului-

Eupă modul cum influenţează activul şi pasivul bilanţului operaţiile economice se clasifică

în patru tipuri:

Primul tip de modiicări se produce în cazul când valoarea unui activ creşte( iar valoarea altui

activ scade- Spre e#emplu: în contul curent al I-M- @DanucoA S-,-=- la data de $&-&%-$%&' a fost

livrată suma datoriei ;239('9 lei( de la @0ac/reţuA S-,-= 6ane#a ;7- !n acest caz are locma.orarea posturii de activ @/onturi curente în monedă naţionalăA şi micşorarea posturii de activ

@/reanţe comercialeA respectiv cu ;239('9 lei- Eacă să notăm valoarea activului cu @"A(

valoarea pasivului cu @PA şi valoarea modificării cu @aA( atunci( pornind de la egalitatea

bilanţieră " L P( operaţiunea economică indicată mai sus poate fi reprezentată în felul următor:

A + a – a = P

Astfel situaţia dată arătă în următrul fel! 23782427"00 + 5736"46 –

5736"46 = 23782427"00

"cest lucru ne vorbeşte că( nu au avut loc modificări în totalul activului şi pasivului( ci

doar modificări ce ţin de structura activului-

Al doilea tip de modiicări are loc atunci când valoarea unui pasiv scade( iar a altuia

creşte- Spre e#emplu: în baza Dotărârii "dunării Henerale a +ondatorilor entităţii @DanucoA

S-,-=-( sa luat decizia ca din contul profitului net obţinut în anii precedenţi( să se constituie

rezerve prevăzute de legislaţie în sumă de 9;22%(%% lei 6ane#a 97- "ceastă operaţie este analogică

primului tip de modificări( numai că ea afectează doar pasivul bilanţului- Eacă vom nota

valoarea modificării cu @pA şi vom păstra notările anterioare( atunci egalitatea bilanţieră va fi:

7 P p 8p

Situaţia în cauză ar arăta în felul următor: $32


18/58

!el de"al treilea tip de modiicări are loc atunci când se ma.orează atât posturile de activ

cât şi cele de pasiv- Spre e#emplu: la I-M- @DanucoA S-,-=- sa procurat combustibil în sumă

de3%3


19/58

!n următorul capitol în baza materialelor I-M- @DanucoA S-,-=-( autorul va dezvălui

informaţii referitoare la modul de întocmire a bilanţului-

Capitolul II. Modul de întocmire şi prezentare a bilanţului contabil

2.1. In&entarierea patrioniului 9i reflectarea re$ultatelor ei -n contabilitate la

f:r9itul perioadei de getiune

Pentru întocmirea situaţiilor financiare la entităţi se desfăşoară o activitate amplă de

pregătire- Scopul acestea constă în verificarea oportunităţii( plenitudinii şi obiectivităţii datelor

care vor fi incluse în rapoartele financiare- !n baza acestor date utilizatorii rapoartelor financiare

vor estima rezultatele activităţii entităţii pentru perioada de gestiune curentă şi precedentă( le vor

compara cu rezultatele activităţii altor unităţi( fapt ce le va oferi posibilitatea de a adopta decizii

rezonabile-

Procesul de prelucrare a datelor contabile în vederea întocmirii situaţiilor financiare

cuprinde( în general( următoarele etape:

1. "naliza operaţiunilor economice şi verificarea 6în baza documentelor primare7 a corectitudinii şi

obiectivităţii înregistrării acestora în conturile contabilităţii analitice-

2. Ferificarea corespunderii datelor contabilităţii analitice cu rula.ele şi soldurile conturilor

contabilităţii sintetice-

3. Inventarierea generală a patrimoniului şi reflectarea rezultatelor acesteia în contabilitate-

4. !nchiderea la finele anului de gestiune a conturilor de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor şi

determinarea rezultatelor financiare-

;. !nchiderea registrelor contabile pentru ultima lună a perioadei de gestiune( completarea /ărţiimari şi întocmirea 0alanţei de verificare-

21


20/58

Totodată la întocmirea bilanţului trebuie de ţinut cont de următoarele precizări:

0ilanţul se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul +inanţelor al ,epublicii

Moldova-

!n bilanţ se compară rezultatele anului de gestiune precedent şi curent-

Posturile bilanţiere sunt grupate după destinaţie-

1u se admit compensări reciproce între posturile de activ şi pasiv-

Posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă datelor înregistrate în contabilitate şi puse de

acord cu situaţia reală de la inventar-

*valuarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu prevederile

S-1-/-

=ucrările de completare a bilanţului reprezintă prin conţinutul lor( în cea mai mare parte

operaţiuni de prelucrare şi transpunere a datelor în 0ilanţul precedent şi balanţa de verificare a

conturilor sintetice-

Prin structura lor( operaţiunile de prelucrare a datelor privind e#erciţiul curent constau din

selectarea( gruparea şi însumarea soldurilor din 0alanţa de verificare a conturilor sintetice-

Printre cerinţele de bază faţă de informaţia contabilă sânt realitatea şi e#actitatea ei- "cest

lucru se realizează cu a.utorul inventarierii-

In&entarierea reprezintă procedeul de control şi autentificare documentară a e#istenţei

elementelor contabile care aparţin şisau se află în gestiunea temporară a entităţii-Inventarierea îndeplineşte în general următoarele sarcini B&-3( pct-


21/58

Modul de e#ecutarea inventarierii şi de reflectare a rezultatelor acesteia în contabilitate se

reglementează conform ,egii contabilit%'ii nr- &&3OFI din $2-%'-$%%2B&-&C şi Regulaentului

cu pri&ire la in&entariere nr- $2 din $


22/58

Eacă pe parcursul inventarierii prin sonda. se depistează nereguli semnificative( atunci se

efectuează inventarierea totală-

,esponsabilitatea pentru efectuarea corectă şi oportună a inventarierii o poartă

conducătorul entităţii( el fiind obligat să asigure B&-3( pct-&%C:

o constituirea comisiei de inventariere sau comisiei centrale( după caz?o stabilirea subdiviziunilor şi termenele de efectuare a inventarierii?o organizarea depozitării bunurilor grupate pe sorto şi tipodimensiuni( codificarea acestora şi

întocmirea etichetelor de raft?o e#istenţa numerelor de inventar pentru obiectele de imobilizări corporale aflate în e#ploatare?o disponibilitatea cu personalul necesar pentru manipularea bunurilor care sînt supuse inventarierii

6pentru cântărire( măsurare etc-7-o participarea la identificarea bunurilor supuse inventarierii a unor specialişti în domeniu din

cadrul entităţii sau din e#terior la solicitarea comisiei de inventariere pentru aprecierea

denumirii( calităţii( cantităţii( sortului etc- cu întocmirea listelor de inventariere 6procesului

verbal7 a bunurilor verificate?o dotarea comisiei de inventariere cu un număr suficient de aparate şi instrumente adecvate pentru

măsurare( cântărire etc-( cu mi.loace de identificare 6cataloage( mostre etc-7( precum şi cu

formulare şi rechizite necesare?o dotarea comisiei de inventariere cu mi.loace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor supuse

inventarierii-

/ontabilulşef împreună cu conducătorii subdiviziunilor şi serviciilor sânt obligaţi să

verifice respectarea regulilor de efectuare a inventarierii-

Inventarierea se efectuează în trei etape:

• pregătirea pentru efectuarea inventarierii

• efectuarea propriuzisă a inventarierii

• reflectarea rezultatelor inventarierii

,a etapa de preg%tire se creează comisia de inventariere( în componenţa căreia se includ

reprezentanţi din administraţie( lucrători ai serviciului contabil şi alţi specialişti- Membriicomisiei de inventariere nu pot fi gestionarii a căror valori materiale sânt supuse inventarierii şi

contabilii care efectuează evidenţa contabilă a sectorului supus inventarierii( cu e#cepţia

entităţilor mici- /omponenţa comisiei de inventariere se aprobă prin ordinul conducătorului

entităţii în care se mai stabilesc termenele de efectuare a inventarierii( subdiviziunile 6depozitele(

secţiile de producţie( sectoarele7 şi valorile supuse inventarierii- =a entităţile mari şi mi.locii

comisia de inventariere trebuie să fie compusă minimum din cinci persoane( iar la cele mici 8 din

trei persoane- "poi comisia cere de la gestionar o declaraţie scrisă prin care el confirmă faptul

dacă are sau nu în gestiune bunuri care nu aparţin entităţii( dacă are documente de primire

24


23/58

predare a bunurilor care nu au fost predate în contabilitate( precum şi numărul şi data ultimului

document de intrare şi de ieşire a bunurilor- Tot la această etapă se sigilează încăperile unde se

află bunurile supuse inventarierii( se sistează operaţiile de intrareieşire a bunurilor din gestiune(

se verifică starea de funcţionare a aparatelor de măsurare a greutăţii( iar serviciul contabil

efectuează reflectarea în conturile contabile şi în evidenţa analitică a tuturor operaţiunilor economice efectuate până la inventariere( verificarea corectitudinii şi e#actităţii înregistrărilor

prin confruntarea informaţiilor din contabilitate cu cele din evidenţa operativă şi prin întocmirea

balanţelor de verificare sintetice şi analitice şi să ridice de la gestiuni toate evidenţele operative şi

să le vizeze cu menţiunea @până la inventariereA acestea servind drept temei pentru determinarea

stocurilor la începutul inventarierii-

=fectuarea propriu"$i% a in&entarierii presupune stabilirea stocurilor faptice prin

numărare( cântărire sau calcule tehnice- Inventarierea se efectuează pe fiecare loc de depozitareşi pe fiecare gestionar cu condiţia prezenţe gestionarului şi a tuturor membrilor comisiei de

inventariere- !n caz contrar rezultatele inventarierii se declară nevalabile- 0unurile supuse

inventarierii se înscriu în listele de inventariere cu indicarea denumirii( codului( unităţii de

măsură( indicilor calitativi( cantităţii( lor şi preţului la care se ţine evidenţa lor- =istele de

inventariere se întocmesc pe locuri de depozitare( pe categorii de bunuri şi pe gestionari- Ee

asemenea se întocmesc liste de inventariere separate pentru bunurile aflate în custodie 6bunuri

care nu aparţin întreprinderii dar se află la păstrare7 sau arendate- !n listele de inventariere nu se

admit ştersături( spaţiile libere se barează-

0unurile aflate în ambala.e se despachetează şi se verifică prin sonda.- Eacă despachetarea

lor duce la deteriorarea lor( atunci acestea nu se despachetează- 0unurile de volum mare 6ciment(

beton( producţia agricolă7( inventarierea cărora necesită cheltuieli mari se inventariază prin

efectuarea de calcule tehnice şi matematice- 0unurile intrate pe parcursul efectuării inventarierii

se recepţionează de către gestionar în prezenţa membrilor comisiei de inventariere( iar pe

documentele de intrare se face menţiunea @primite în timpul inventarieriiA- *liberarea bunurilor

pe parcursul inventarierii se interzice- !n cazuri e#cepţionale( la depozitele

mari( inventarierea cărora necesită o perioadă mai îndelungată de timp se permite eliberarea

bunurilor numai cu acordul în scris a conducătorului şi a contabiluluişef- *liberarea acestora se

efectuează de către gestionar( în prezenţa membrilor comisiei de inventariere( iar pe documentele

de ieşire se face menţiunea @eliberate în timpul inventarieriiA-

*lementele patrimoniale pentru care nu este posibilă verificarea fizică se verifică pe baza

datelor contabilităţii- "cest procedeu se aplică în cazul bunurilor entităţii( dar care se află în afara

acesteia 6mi.loacele fi#e transmise în arendă( materiale transmise la păstrare sau prelucrare

etc-7- Inventarierea creanţelor şi datoriilor se efectuează în baza e#traselor de cont confirmate de

25


24/58

debitori şi creditori- Pentru aceste elemente patrimoniale este important de verificat momentul

apariţiei şi termenele de încasare şi de plată-

=istele de inventariere se semnează de către membrii comisiei şi gestionari( iar pe ultima

filă gestionarul face menţiunea prin care confirmă că bunurile au fost verificate în prezenţa sa( că

nu are pretenţii faţă de membrii comisiei de inventariere şi că bunurile incluse în listele deinventariere se află la el în gestiune-

=a ultima etapă( ce presupune deterinarea re$ultatelor in&entarierii 9i contabilitatea

acetora> listele de inventariere se transmit în contabilitate( unde contabilul responsabil de

sectorul respectiv de evidenţă înscrie în liste datele din conturile contabile privind elementele

care au fost supuse inventarierii- *lementele pentru care sau stabilit abateri dintre datele faptice

şi datele evidenţei contabile se înscriu în balanţele de verificare a rezultatelor inventarierii-

Pentru divergenţele stabilite comisia de inventariere cere de la persoanele responsabile e#plicaţiiîn scris( iar în baza acestora se ia hotărârea privind modul lor de compensare- !n cazul stocurilor

de mărfuri şi materiale pot să aibă loc divergenţe din cauza că diferite poziţii de stocuri se

aseamănă după aspectul e#terior( proprietăţi etc- "stfel( lipsurile unui fel de stoc pot fi

compensate cu plusurile altui fel de stoc- "ceastă compensare se efectuează numai cu acordul

conducătorului întreprinderii-

,ezultatele inventarierii se e#aminează la şedinţa comisiei de inventariere şi se perfectează

cu un protocol semnat de către conducătorul întreprinderii( care ia decizia privind regularizarea

divergenţelor depistate-

,ezultatele inventarierii se reflectă în contabilitate în luna când aceasta a luat sfârşit- !n

conformitate cu art- '$ al =egii contabilităţii B&-&C şi a ,egulamentului privind inventarierea B&-3C

diferenţele( depistate în timpul inventarierii se reglementează şi se înregistrează în evidenţa

contabilă în felul următor:

• plusurile de bunuri şi mi.loace băneşti( precum şi diferenţele valorice favorabile( obţinute

în urma compensării lipsurilor cu plusuri( se înregistrează ca ma.orare a veniturilor?

• lipsurile de bunuri şi mi.loace băneşti se trec la cheltuielile perioadei de gestiune?

• lipsurile de bunuri( care depăşesc normele perisabilităţii naturale stabilite( precum şi

pre.udiciile cauzate de deteriorarea bunurilor( se atribuie persoanelor vinovate( fiind evaluate la

preţurile de piaţa la data depistării lipsurilor?

• în cazul când nu sânt identificate persoanele vinovate( pre.udiciile cauzate de deteriorarea

bunurilor sau lipsurile de bunuri( care depăşesc normele perisabilităţii naturale stabilite( se trec la

cheltuielile perioadei de gestiune-

26


25/58

=a data de 3&-&$-$%&' în baza ordinului emis din $4-&$-$%&' 6ane#a 47( a fost formată

comisia de inventariere( care sa deplasat la depozit pentru efectuarea inventarierii- Inventarierea

sa desfăşurat cu prezenţa persoanei responsabile( cu care întreprinderea are încheeat contract de

răspundere materială 6ane#a &%7- !n baza datelor de la inventariere a fost întocmită lista de

inventariere nr- 9 din 3&-&$-$%&' 6ane#a &&7- !n contabilitate au fost întocmite următoareleformule contabile:

& =a suma lipsurilor depistate în limitele normelor de perisabilitate 6ane#a &&7:

&e'it contul (1 *Alte c+eltuieli operaţionale, su'contul (1( *-ipsuri şi pierderi din

deteriorarea #alorilor, %%/02 lei3

Credit contul !1( *4"rfuri, su'contul !1(1 *4"rfuri la depozit, %%/02 lei.

2 =a suma suprusurilor depistate 6ane#a &&7:

&e'it contul !1( *4"rfuri, su'contul !1(1 *4"rfuri la depozit, 20!1 lei3

Credit contul 21! *Alte #enituri operaţionale, 20!1 lei.

2.2. (odul 9i r:nduiala -nchiderii conturilor contabile ce nu"9i g%ec

reflectarea -n bilan'

!nchiderea conturilor clasei a FIa şi clasei a FIIa( este un proces care este efectuat numai

la finele anului( adică numai la întocmirea bilanţului( şi se efectuează prin trecerea sumelor

acumulate din conturile claselor respective în contul %51 *Rezultat financiar total,- )tilizareaacestui cont apare numai la sfârşitul anului pentru determinarea rezultatelor financiare din

activitatea desfăşurată de către I-M- @DanucoA S-,-=-( inclusiv şi situaţiile e#cepţionale-

=a sfârşitul anului $%&3 conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii operaţionale( a

cheltuielilor activităţii neoperaţionale şi cheltuielilor 6economiilor7 privind impozitul pe venit( au

fost închise prin trecerea rula.elor debitoare ale acestora la rezultatul financiar şi au fost

întocmite următoarele formule contabile 6ane#a &$7:

&e'it contul %51 *Rezultat financiar total, 8 la suma totală a cheltuielilor calculate peanul $%&3 8 66%12%%0(6 lei

Credit contul (11 *Costul #7nz"rilor,0 su'contul (111 *Costul produselor finite #7ndute,

6!52(/01/ lei

Credit contul (1! *C+eltuieli comerciale,0 su'contul (1!1 *C+eltuieli pri#ind operaţiile

de mar8eting, $ %%!60%% lei

Credit contul (1! *C+eltuieli comerciale,0 su'contul (1! *C+eltuieli pri#ind reclama,

1(6260!! lei

27


26/58

Credit contul (1! *C+eltuieli comerciale,0 su'contul (1!( *C+eltuieli pri#ind returnarea

şi reducerea preţurilor la m"rfurile #7ndute, %(%0(( lei

Credit contul (1! *C+eltuieli comerciale,0 su'contul (1!6 *Alte c+eltuieli comerciale,

15((%(1012 lei

Credit contul (1% *C+eltuieli generale şi administrati#e,0 su'contul (1%1 *C+eltuieli pri#ind uzura0 repararea şi întreţinerea mi9loacelor fixe cu destinaţie general", !2665(0/ lei

Credit contul (1% *C+eltuieli generale şi administrati#e,0 su'contul (1%! *C+eltuieli

pri#ind amortizarea acti#elor nemateriale pe termen lung, 20% lei

Credit contul (1% *C+eltuieli generale şi administrati#e,0 su'contul (1%% *C+eltuieli de

întreţinere a personalului administrati# şi de conducere, 11/!(220( lei

Credit contul (1% *C+eltuieli generale şi administrati#e,0 su'contul (1% *:mpozite0 taxe

şi pl"ţi0 cu excepţia impozitului pe #enit, !/%10%! leiCredit contul (1% *C+eltuieli generale şi administrati#e,0 su'contul (1%5 *C+eltuieli în

scopuri de 'inefacere şi sponsorizare, !///0// lei

Credit contul (1% *C+eltuieli generale şi administrati#e,0 su'contul (1%( *C+eltuieli de

reprezentare, !!/(06 lei

Credit contul (1% *C+eltuieli generale şi administrati#e,0 su'contul (1%6 *C+eltuieli de

deplasare, %21!0/ lei

Credit contul (1% *C+eltuieli generale şi administrati#e,0 su'contul (1% *Alte c+eltuieli

generale şi administrati#e, 1/(1/0%5 lei

Credit contul (1 *Alte c+eltuieli operaţionale,0 su'contul (11 *C+eltuieli pri#ind

realizarea altor acti#e curente, 1/2%(0// lei

Credit contul (1 *Alte c+eltuieli operaţionale,0 su'contul (1! *C+eltuieli pri#ind

arenda curent", %5%2%0/ lei

Credit contul (1 *Alte c+eltuieli operaţionale,0 su'contul (1% *C+eltuieli pri#ind

amenzile0 penalit"ţile0 desp"gu'irile, 501! lei

Credit contul (1 *Alte c+eltuieli operaţionale,0 su'contul (15 *C+eltuieli pri#ind

do'7nzile pentru credite şi împrumuturi, !2%2056 lei

Credit contul (1 *Alte c+eltuieli operaţionale,0 su'contul (1( *-ipsuri şi pierderi din

deterioararea #alorilor, 5!(%505% lei

Credit contul (!! *C+eltuieli ale acti#it"ţii de in#estiţii,0 su'contul (!1! *C+eltuieli

pri#ind ieşirea acti#elor materiale pe termen lung, %%50( lei

Credit contul (!! *C+eltuieli ale acti#it"ţii financiare,0 su'contul (!!% *C+eltuieli

pri#ind diferenţele de curs #alutar, 1(!!052 lei

Credit contul (%1 *C+eltuieli ;economii) pri#ind impozitul pe #enit, 6!50// lei

28


27/58

"celaşi proces de evidenţă sa efectuat la sfârşitul anului $%&3 şi pentru închiderea

conturilor de venituri din activitatea operaţională( a veniturilor din activitatea financiară şi

investiţională şi a veniturilor e#cepţionale( întocminduse următoarele formule contabile 6ane#a

&$7:

&e'it contul 211 *


28/58

antreprenoriatA şi a determina venitul impozabil( care este egal cu venitul contabil al perioadei de

gestiune corectat cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare( conform legislaţiei fiscale

6ane#a &E şi $E7 6ane#a &37-

#abelul 2

)Calculul diferen'ei teporare legate de ipo$itarea i


29/58

0ebit contul #$% „&ezultat inanciar total” 8 %122/026 lei

Credit contul '#% „!heltuieli (economii) privind impozitul pe venit” 8 %122/026 lei

6ane#ele &$( &'7-

Eupă ce au fost reflectate în contul 3;& @,ezultat financiar totalA suma cheltuielilor

6economiilor7 privind impozitul pe venit( se determină soldul final al acestui cont sau care esterezultatul financiar net 6pierderea neta7 pentru întreprindere( iar rezultatul este trecut în contul

%%% *=rofit net ;pierdere) al perioadei de gestiune,( întocminduse următoarea formulă

contabilă:

Eeoarece pentru perioada anului $%&3 suma veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor

entitatea @DanucoA S-,-=- înregistrează în contabilitate profit :

Indicatori Eebit /reditSold

Eebit /reditFenituri 6total cumulativ de laînceputul anului7

4'3%%'44(3&

/heltuieli 6total cumulativ dela începutul anului7

43''4&2'(9<2;&3$'(93

&e'it contul %51 *Rezultat financiar total, (51%!02% lei ;anexa 1!).

Credit contul %%% >=rofitul net ;pierdere) al perioadei de gestiune, $ la suma diferenţei

#eniturilor ce dep"şesc c+eltuielile firmei (51%!02% lei.

/ontul 3;& @,ezultat financiar totalA se închide şi nu este reflectat în Rapoarte financiare0

iar suma profitului este reflectată în postul &;% cu acelaşi nume din Raportul pri#ind rezultatele

financiare( care este raportat şi în 0ilanţul contabil pe anul $%&3 pe postul bilanţier ;4% @Profit

net 6pierderea7 al perioadei de gestiuneA-

2.3. Întocirea 9i pre$entarea bilan'uluiModul de întocmire a posturilor bilanţiere îndeplinesc funcţia de generalizare a datelor

furnizate de contabilitate şi de grupare întrun mod sistematic şi unitar-

!n bilanţ se preiau datele individuale din fiecare cont folosit în evidenţa contabilă la I-M-

@DanucoA S-,-=-- "ceste date sunt grupate şi sistematizate în funcţie de natura lor( cu corelaţiile

dintre ele( în aşa fel încât se obţin date sintetice cu o mare densitate informaţională care

centralizează şi generalizează întreaga masă a informaţiilor economicofinanciare care au intrat

în sistema contabilităţii-

31


30/58

/omponenţa posturilor bilanţiere de activ cuprinde toate activele sau alte surse ce provin

din evenimente trecute şi menite de a genera @avanta.e economiceA viitoare( adică capacitatea

potenţială a activului( sub o formă fizică( dar şi ca activ necorporal-

=ucrările de completare a posturilor bilanţiere reprezintă finalul lucrărilor premergătoare(

încheiate cu completarea /ărţii mari pentru fiecare cont sintetic-Mărimea fiecărui element patrimonial se determină prin relaţia:

Soldul fiec"rui element patrimonial la sf7rşitul perioadei de gestiune este egal cu soldul

elementului patrimonial la începutul perioadei de gestiune adunat cu creşterea elementului

patrimonial în timpul perioadei de gestiune şi de sc"zut micşorarea elementului patrimonial în

timpul perioadei de gestiune-

/onform S-1-/- bilanţul 6ane#a '( pag-$7 cuprinde trei compartimente care pot evalua

situaţia patrimoniului I-M- @DanucoA S-,-=-( incluzând:

1. cti&eD

2. Capital propriuD

3. 0atorii.

"ceste trei compartimente ale bilanţului contabil prezintă ecuaţia generală :

!n cazul general sub forma unei diferenţe:

"ctiv 6rândul '2%7 8 datorii 6rândul 22% J rândul 42%7 L capital propriu

6rândul 9;%7-

$32


31/58

nerepartizat 6pierdere neacoperită7 al anilor precedenţiA( 333 @Profit net 6pierdere7 al perioadei de

gestiune şi 3'& @Eiferenţe din reevaluarea activelor pe termen lungA este admisă compensarea

reciprocă între elementele patrimoniale-

'- Toate posturile bilanţiere trebuie să corespundă datelor prezente în contabilitate( cu /artea mare

care au fost puse de acord cu situaţia reală de la inventar-"ctivul bilanţului contabil cuprinde două capitole: Capitolul 1 @"ctive pe termen lungA şi

Capitolul 2 @"ctive curenteA

*valuarea şi calcularea uzurii activelor nemateriale este reglementată de prevederile

S-1-/- @Imobilizări corporale şi necorporaleA- Erept surse de informare servesc Cartea mare

6ane#a &;7 şi ?alanţa de #erificare-

Indicatorul postului %3% @Faloarea de bilanţ a activelor nematerialeA este determinată de

diferenţa dintre indicatorii rândurilor %&% @"ctive nematerialeA şi %$% @"mortizarea activelor nematerialeA( la I-M- @DanucoA S-,-=- acest indicator este calculat în mărime de ;224 lei 69;94 8

24%7 6ane#a '7-

"ctivele materiale reprezintă bunuri materiale cu durata de e#ploatarea îndelungată în

activitatea entităţii( imobilizări corporale care se prezintă sub diferite forme: clădiri( mi.loace de

transport( utila.e şi instalaţii( terenuri( animale la îngrăşat( plantaţii etc-( tot aici sunt incluse

activele materiale în curs de e#ecuţie şi resursele naturale- =a I-M- @DanucoA S-,-=- în

componenţa activelor materiale pe termen lung cuprinse în posturile bilanţiere de activ e#istente

la 3& decembrie $%&3 6ane#a '7:

• Indicatorul %'% @"ctive materiale în curs de e#ecuţieA( la valoarea de

3394&3 lei?

• Indicatorul %;% @TerenuriA( la valoarea de


32/58

epuizarea activelor materiale pe termen lungA se indică cu semnul @minusA şi este calculat la

valoarea de 334


33/58

@MărfuriA( postul bilanţier $'%( reflectă valoarea produselor( în baza genurilor de activitate

la S,= Q,omatimA mărfuri nu e#istă-

Postul $3% @ProduseA reprezintă la 3& decembrie $%&3 valoarea de bilanţ a stocurilor de

produse a I-M- @DanucoA S-,-=- şi care sunt destinate vânzării-

Faloarea postului bilanţier $3% @ProduseA calculată la 3& decembrie $%&3 este de $24&;2;lei 6ane#a '7-

Tot la această perioadă este calculată suma totală stocurilor de mărfuri şi materiale(

conform datelor cuprinse în /artea mare şi balanţa de conturi( postul $;% este egal cu $


34/58

Modul de evidenţă a mi.loacelor băneşti este determinat de documentele normative

aprobate de Huvernul ,epublicii Moldova şi /onsiliul de "dministrare al 0ăncii 1aţionale a

Moldovei-

!n postul bilanţier '%% @/asaA se găseşte numeralul din casieria firmei aflat la finele

perioadei de gestiune( în sumă de &'&9%2$2< lei 6ane#a '7-!n postul bilanţier '&% @/onturi curente în valută naţionalăA se găseşte soldul de mi.loace

băneşti la finele perioadei de gestiune( în sumă de 324%29 lei 6ane#a '7-

Suma totală de mi.loace băneşti este prezentată în postul ''% @Total subcapitolul $-'-A şi

este de 3243;' lei 6$2< J 324%297 6ane#a '7-

*ste necesar de menţionat că în totalul de active curente se cuprind şi cheltuieli anticipate

curente şi alte active pe termen scurt prezentate în subcapitolul $-;- Q"lte active pe termen

scurtA- =a I-M- @DanucoA S-,-= în baza datelor furnizate de contabilitate se găsesc cheltuielianticipate curente în sumă de $%;%< lei 6ane#a ;7-

Totalul de active curente e#istente la sfârşitul perioadei de gestiune sunt înregistrate pe

postul '9% @Total capitolul $A şi este determinat prin sumarea a poturilor $;% J 3;% J 34% J ''%

J ';%-

=a I-M- @DanucoA S-,-= valoarea activelor curente la sfârşitul perioadei de gestiune

alcătuieşte '3$&;44 lei 6$


35/58

/apitalul propriu este mărimea patrimonială ce aparţine proprietarilor întreprinderii-

*cuaţia care ne prezintă calculul capitalului propriu este determinată de relaţia dinte:

Capital tatutar r:ndul A;6 7 cti& r:ndul 4?6 8 E0atorii pe teren lung r:ndul

??6 0atorii pe teren curt r:ndul @?6F.

$32


36/58

6pierdere netă7 şi este egal cu indicatorul &$% al @,aportului privind flu#ul capitalului propriuA

care poartă aceeaşi denumire( la valoarea de 2;&3$' lei profit 6ane#a '7-

Indicatorul postului 9&% @Total subcapitolul 3-3A este înregistrat în bilanţul contabil şi se

determină după formula dintre indicatorii bilanţieri: R ;2% R ;


37/58

!n componenţa subcapitolului ;-3- QEatorii pe termen scurt calculateA se cuprind posturi

bilanţiere care se reflectă separat conform datelor din contabilitate la finele perioadei de gestiune

6ane#a ;7:

• Eatorii faţă de personal privind retribuirea muncii incluse în postul bilanţier cu acelaşi nume


38/58

decizii pentru strategii curente şi de perspectivă- ,eflectarea detaliată a indicatorilor privind

activitatea desfăşurată şi situaţia economico 8 financiară se face în ane#ele la bilanţ care cuprind

mai multe formulareA 6/ontabilitate financiară( p-;'


39/58

Pe poziţia a şasea se indică suma cheltuielilor la remunerarea personalului firmei pe

perioada anului $%%2 de &'4&32; lei-

Pe poziţiile şapte( opt( nouă( zece( unsprezece nu e#istă date referitore la aceste poziţii-

Pe poziţia a doisprezece se prezintă informaţii referitoare la e#istenţa mi.loacelor băneşti

legate din casierie şi conturile de deservire la băncile comerciale ale firmei- Mi.loace băneştilegate la sfârşitul perioadei de gestiune la S,= Q,omatimA nu sunt-

!n 1 capitol Q*#istenţa şi mişcarea activelor pe termen lungA este dezvăluită informaţia pe

trei subcapitole şi anume:

&-&- "ctive nemateriale?

&-$- "ctive materiale?

&-3- "ctive financiare şi alte active-

Pe fiecare din aceste subcapitole se prezintă informaţii referitoare la structura activelor petermen lung( mişcarea acestora în cursul anului de gestiune-

Eatele se dezvăluie schematic întrun tabel( unde se reflectă informaţii asupra valorii de

bilanţ a activelor la începutul perioadei de gestiune( a sumei uzurii calculate( valoarea activelor

înregistrate ca ga. şi a celor e#istente la sfârşitul perioadei de gestiune-

!n subcapitolul &-&- Q"ctive nematerialeA avem următoarele date:

!n coloana Q"ctive e#istente la finele perioadei precedenteA se reflectată valoare iniţială a grupei

respective( care trebuie să corespundă cu datele din 0ilanţul contabil pe anul precedent $%%9- =a

întreprinderea S-,-=- @,omatimA în componenţa activelor nemateriale indicatorul %&%( în

valoarea de ';'3& intră active aflate în folosinţă din care:

licenţe( indicatorul %$;( la suma de 39%%% lei-

Programe informatice( indicatorul %$9( la suma de 4'3& lei-

şi suma amortizării acestora( indicatorul %'%( la valoarea de ;


40/58

/oloana QIeşiteA reflecta informaţia despre activele pe termen lung ieşite în perioada anului de

gestiune( care pot fi vândute contra plată( predate cu titlu gratuit( lichidate- !n componenţa

activelor nemateriale ieşite intră:

licenţe( la suma de &


41/58

In coloana QIntrateA sunt reflectate activele pe termen lung la valoarea de intrare procurate(

intrate cu titlu gratuit( sau trecute din categoria celor curente-

=a S,= Q,omatimA a fost înregistrată valoarea activelor materiale la valoarea de intrare în

sumă de 3';%&99 lei( inclusiv:

active materiale în curs de e#ecuţie &


42/58

alte mi9loace fixe rândul &$2 8 la suma de 3


43/58

creanţe ale personalului în sumă de 3$&&% lei( inclusiv: privind recuperarea daunei materiale 8

$992$ şi alte creanţe 8 ;'3< lei? alte creanţe 8 la suma de &


44/58

• /oloana QEiminuăriA reflectă suma diminuării acestor datorii( astfel avem diminuări în

componenţa:

datoriilor de arendă pe termen lung( rândul ;


45/58

• "lte datorii pe termen scurt( rândul


46/58

• Subcapitolul &-3-( contul 2&& Q/ostul vânzărilorA redă informaţii referitoare la costul de vânzare

a mărfurilor vândute şi la costul serviciilor prestate- Pentru perioada de gestiune sunt reflectate

vânzări de mărfuri la costul de


47/58

!n capitolul ; GCheltuieli econoii6 priind ipo$itul pe &enit+ este reflectată

informaţia în baza contului 23& Q/heltuieli 6economii7 priind impozitul pe venitA -

Pentru perioada de gestiune sunt reflectate cheltuieli curente 6economii7 privind impozitul

pe venit în sumă de


48/58

• 1ota e#plicativă-

,apoartele financiare semestriale includ:

• 0ilanţul contabil condensat?

• ,aportul de profit şi pierdere condensat?

• ,aportul privind flu#ul mi.loacelor băneşti condensat?

• ,aportul privind flu#ul capitalului propriu condensat?

• 1otele e#plicative selectate-

"nual cât şi trimestrial se prezintă informaţii referitoare la totalul de cheltuieli şi

consumuri pe întreprindere( raportul statistic nr- ;/ Q/onsumurile şi cheltuielile întreprinderiiA-

=a întocmirea rapoartelor financiare anuale este necesar după întocmirea operaţiunilor

nominalizate în =ucrările premergătoare întocmirii bilanţul contabil de reflectat în contabilitate

utilizarea profitului sau înregistrarea pierderilor şi de întocmit formulele contabile aferente

reformării bilanţul contabil-

Profitul înregistrat este utilizat numai în baza deciziei adunării generale ale asociaţilor

6acţionarilor7 referitor la plata dividendelor( acoperirea pierderilor de bilanţ( ma.orarea

capitalului social al întreprinderii( constituirea rezervelor şi alte scopuri-

Eecizia privind utilizarea profitului poate fi: până la aprobarea rapoartelor anuale şi după

aprobarea acestora-

Eacă decizia privind utilizarea profitului a fost luată până la aprobarea rapoartelor( atunci

se vor întocmi următoarele formule contabile:

0ebit contul ##, -.ividende plătite în avans”/ subcontul ##,% -.ividende plătite în

avans în cursul anului de gestiune” sau subcontul ##,0 -Proit utilizat la inele anului de

gestiune” ?

Credit contul #0% -&ezerve stabilite de legislaţie” la suma profitului trecut în contul

rezervelor prevăzute de legislaţie?

Credit contul #00 -&ezerve stabilite de statut” 8 la suma profitului trecut în contul

rezervelor prevăzute de statutul întreprinderii?

Credit contul #0# -Alte rezerve” 8 la suma profitului trecut în contul altor rezerve create

şi utilizate de întreprindere?

Credit contul $#' -.atorii aţă de ondatori şi alţi participanţi” 8 plata dividendelor

plătite fondatorilor şi alţi participanţi-

Eacă decizia privind utilizarea profitului a fost luată după aprobarea rapoartelor anuale( în

debitul contului 33' QEividende plătite în avansA se vor reflecta numai suma dividendelor plătite

50


49/58

în avans( iar utilizarea profitului anului de gestiune se reflectă în debitul contului 33$ QProfit

nerepartizat 6pierdere neacoperită7 al anilor precedenţiA în anul următor-

=a sfârşitul perioadei de gestiune S,= Q,omatimA înregistrează profit în sumă de

'292$34 lei 6ane#a &&7-

0ebit contul #$% -&ezultat inanciar total” '292$34 leiCredit contul ### -Proit net (pierdere) al perioadei de gestiune” '292$34 lei

,eformarea bilanţul contabil sa efectuat la 3& decembrie $%%2( care constă din decontarea

profitului 6pierderii7 anului curent prin următoarea formulă contabilă:

0ebit contul ### -Proit net (pierdere) al perioadei de gestiune” D

Credit contul ##0 -Proit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi” la

suma profitului pe anul $%%2 de '292$34 lei-

/odul +iscal al ,epublicii Moldova articolul 3$ aliniatul & prevede situaţia: dacă agentuleconomic pentru perioada de gestiune a înregistrat pierderi din activitatea de întreprinzător în

anul de gestiune aceste pierderi vor fi raportate eşalonat pe următorii trei ani-

Eupă efectuarea acestor înregistrări în bilanţul contabil rândul ;2% contul %%1

>Corectarea rezultatelor perioadelor precedente,( rândul ;4% contul %%% >=rofit net ;pierdere)

al perioadei de gestiune, şi rândul 9%% contul %% >&i#idende pl"tite în a#ans, se închid şi la

începutul perioadei de gestiune următoare nu au sold-

Eupă reformarea bilanţul contabil la întreprindere se deschide bilanţul contabil pentru anul

$%%


50/58

mai importante condiţii de e#istenţă a entităţii pe piaţă 8 posibilitatea de aşi onora obligaţiile de

plată la termenele scadente-

Ein punct de vedere naţional 6punct de vedere al conţinutului economic7 problematica

lichidităţii( solvabilităţii si capacităţii de plata este suficient de comple#ă( fiind tratată în mod

diferit în lucrări ştiinţifice de specialitate şi metodici 6sisteme7 practice- 1oţiunile menţionatesunt foarte apropiate şi( de aceea( deseori se confundă în cadrul analizei ,apoartelor financiare-

/lasificarea activelor în funcţie de capacitatea acestora de a se transforma în mi.loacele băneşti şi

gruparea surselor de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele de scadenţă

permite calcularea coeficienţilor de lichiditate-

Ein definiţia bilanţului poate fi dedusă formula de bază a acestui indice:

!n funcţie de componentul numărătorului şi numitorului formulei de bază( pot fi constituite

numeroase variante de indicatori ai lichidităţii- !n continuare vom e#amina trei din cele maifrecvent folosite sisteme 6metodici7- *ste de menţionat faptul ca fiecare din aceste sisteme are o

anumită sfera de aplicare( avanta.e şi dezavanta.e-

Primul sistem 6metoda7 de aplicare a lichidităţii bilanţului este multilateral e#aminat în

literatura de specialitate şi se foloseşte pe larg în cadrul analizei e#prese a situaţiei financiare a

entităţii-

Particularitatea metodei constă în faptul ca calcularea coeficienţilor se efectuează sub

aspect static şi e#clusiv în baza datelor Situaţiei financiare- /onform acestui sistem se calculează

şi se interpretează 3 coeficienţi de lichiditate- /aracteristica fiecărui coeficient include

următoarele aspect:

Eenumire 6variante de denumiri7?

+ormula 6modul7 decala.ului?

Semnificaţie 6sensul economic7?

Parametrii de apreciere 6intervalul optim( recomandat( cerut( nivelul teoretic suficient( de

siguranţa7?

/auze şi consecinţe ale neîncadrării în intervalul optim?

Situaţii de apreciere-

*ste de menţionat ca în literatura de specialitate şi activitatea practică e#istă confuzii

numeroase şi semnificative în privinţa denumirilor coeficienţilor de lichiditate- "dică se

utilizează diferite denumiri pentru e#aminarea coeficienţilor identici şi invers( denumiri similar

pentru identificarea diferiţilor coeficienţi- Ein punct de vedere practic( mult mai important este

sensul economic( modul de calculare si apreciere a coeficienţilor- Ein aceste considerente( este

rezonabil ca materialele analitice sa conţină formula de calcul a coeficienţilor aplicaţii-

52


51/58

3.2. nali$a lichidit%'ii -n cadrul anali$ei e!pre

"naliza lichidităţii unei companii reprezintă o modalitate de a testa capacitatea acesteia de

a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt- "ceasta implica activele lichide ale afacerii care

reprezintă acele active care pot fi convertite rapid in numerar( in ipoteza in care acestea formează

o asigurare faţă de risc-

/lasarea activelor în funcţie de capacitatea acestora de a se transforma în numerar şi

gruparea surselor de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele scadente

permite calcularea coeficienţilor de lichiditate-

=ichiditatea bilanţului poate fi definită ca o formă specifică a echilibrului financiar( care

e#primă:

• sub aspect static 8 o stare de proporţionalitate între mi.loacele de plată disponibile la un moment

dat şi obligaţiile de plată la aceeaşi dată?• sub aspect dinamic 8 o stare de concordanţă între flu#urile monetare pozitive( adică încasări( şi

cele negative 8 plăţi-

Ein definiţia lichidităţii bilanţului poate fi dedusă formula de bază a cestui indice:

=ichiditatea L Mi.loacele de plată disponibile Gbligaţiile de plată pe termen scurt

!n funcţie de componenţa numărătorului şi numitorului formulei de bază( pot fi constituite

numeroase variante de indicatori ai lichidităţii- !n continuare vom e#amina trei dintre cele maifrecvent folosite sisteme- *ste de menţionat faptul că fiecare din aceste are o anumită sferă de

aplicare( avanta.e şi dezavanta.e-

Prima metodă de apreciere a lichidităţii bilanţului este multilateral e#aminată în literatura

de specialitate şi se foloseşte pe larg în cadrul analizei e#prese a situaţiei financiare a entităţii-

Particularitatea metodei constă în faptul că calcularea coeficienţilor se efectuează sub

aspect static şi e#clusiv în baza datelor Situaţiilor financiare- /onform acestui sistem se

calculează şi se interpretează trei coeficienţi de lichiditate- /aracteristica fiecărui coeficientinclude următoarele aspecte:

• denumirea?• formula de calcul?• sensul economic?• parametri de apreciere şi anume intervalul optim( recomandat( cerut( nivelul teoretic suficient( de

siguranţă?• cauze şi consecinţe ale neîncadrării în intervalul optim?• situaţii de aplicare-

*ste de menţionat că în literatura de specialitate şi activitatea practică e#istă confuzii

numeroase şi semnificative în privinţa de numirilor coeficienţilor de lichiditate- "dică se

53


52/58

utilizează diferite denumiri pentru e#primarea coeficienţilor identici şi invers( denumiri similare

pentru identificarea diferiţilor coeficienţi- Ein punct de vedere practic( mult mai important este

sensul economic( modul de calculare şi apreciere a coeficienţilor- Ein punct de vedere practic(

mult mai important este sensul economic( modul de calculare şi apreciere a coeficienţilor- Ein

aceste considerente( este rezonabil ca materialele analitice să conţină formula de calcul acoeficienţilor aplicaţi-

#abelul 3.1

Nr.Crt.

0enuireacoeficientului

(odul de calculSura de

infora'iiinter&alopti

1 2 3 4 ;

&

,ichiditatea curent%(generală( de gradul III(coeficientul de acoperire(

coeficientul total6general7 de achitare

"ctive curente

Eatorii pe termen scurt

rd-'9% f-&

rd-42% f-&

$$(;&$(;

$

$,ichiditateainterediar%( restrânsă(de gradul II( Ktestul acidK

1umerar JJ Investiţii pe termen scurt J J /reanţe pe termen scurt

Eatorii pe termen scurt

rd- ''% JJrd- 34%J

J rd-3;% f-&rd-42% f-&

%(2 %(< &

3,ichiditatea abolut%(urgentă( rapidă( imediată(de gradul I

1umerar Eatorii pe termen scurt

rd-''% f-&rd-42% f-&

%($ %($;%(%; %(&

,ichiditatea curent% au globala current ratio6 ,ata curenta este un indicator des

utilizat in testarea lichidităţii unei companii( care reflecta raportul dintre activele circulante

disponibile 6concretizate in stocuri( creanţe( investiţii pe termen scurt( disponibilităţi băneşti7 si

datoriile curente-

Teoretic( cu cât este mai mare valoarea acestui raport( cu atât mai prote.ată este poziţia

creditorilor companiei- G valoare ridicată a acestui indicator ar oferi o mult mai mare protecţie

împotriva pierderilor potenţiale( ce sar datora falimentului afacerii- )n e#cedent semnificativ al

activelor curente faţa de datoriilor curente ar putea fi considerat un mi.loc de protecţie( în

condiţiile în care stocurile ar trebui lichidate rapid( iar la colectarea creanţelor sar înregistra

pierderi sau probleme de recuperare-

Privita dintrun alt unghi( o rata de lichiditate e#cesiv de mare ar putea să semnaleze un

management defectuos- "ceasta rata ridicată ar putea indica nivele e#cesive ale numerarului(

stocuri supradimensionate devenite inutile( comparative cu nevoile curente( şi un management

slab al creditului comercial acordat- !n acelaşi timp( entitatea sar putea sa nu profite din plin de

capacitatea sa de îndatorare comercială pe termen scurt-

54


53/58

Practica sugerează ca un nivel de $:& este potrivită pentru ma.oritatea afacerilor( deoarece

aceasta proporţie ar asigura acoperirea tuturor datoriilor curente prin activele circulante de cel

puţin o dată- Problema legată de acest concept este aceea ca rata curenta măsoară practic

condiţiile statice ale activităţii si evaluează capacitatea companiei de acoperire a datoriilor

curente ca si când ar fi în pragul lichidării- "ceasta rată nu reflecta dinamica implicată de principiul continuităţii activităţii( care ar trebui sa fie o prioritate a managementului- /u toate

acestea e#ista ramuri pentru care o valoare mai mica decât & a acestui indicator este considerată

acceptabilă-

,ichiditatea rapida au tetul acid Huic ratio6 )n test şi mai restrâns al lichidităţii( cu

toate ca este tot de natura statica ( este lichiditatea intermediara sau redusa( care se calculează

utilizând doar o parte a activelor circulante numerar( echivalente de numerar si creanţe 8 care

sunt raportate la nivelul datoriilor curente- *ste evident faptul ca mi.loacele băneşti( precum sicreanţele sunt mai uşor disponibile pentru stingerea datoriilor decât o unitatea de stocuri de orice

tip-

/onceptul cheie in acest caz este testarea gradului de colectare a datoriilor curente in cazul

unei crize ma.ore( presupunând ca stocurile deţinute de compania creditata nu au nici o valoare-

/a indicii drastice ale capacităţii de plata in fata unei crize de proporţii( atât lichiditatea curenta(

cat si lichiditatea redusa-

Faloarea acestei rate se considera normala( potrivit uzanţelor internaţionale( dacă este de

%(< si &-

,ichiditatea iediata cah ratio6 reflectă posibilitatea achitării datoriilor pe termen

scurt pe seama numerarului aflat in casierie( a disponibilităţilor bancare şi a plasamentelor de

scurtă durată-

"cest indicator este unul dintre cele mai stricte si conservatoare din cele trei rapoarte de

lichiditate pe termen scurt- =ichiditatea rapida are in vedere doar acele active care pot fi

convertite cel mai uşor în lichidităţi( e#cluzând stocurile şi creanţele-

+oarte puţine companii vor avea destui bani si echivalente de numerar pentru a acoperi

integral datoriile curente( care nu este neapărat un lucru rău( astfel încât nu este indicată

concentrarea pe acest raport ca fiind de &:&-

"cest indicator este rar utilizat in raportarea financiara sau de către analişti în analiza

fundamentală a unei societăţi- 1u este realist pentru o companie să menţină premeditat un nivel

ridicat de active în numerar pentru acoperirea datoriilor curente- Motivul fiind că( aceasta este

văzută ca o utilizare slabă a activelor( în sensul că nu este relevant ca o companie sa deţină sume

mări de bani în bilanţ în timp ce acestea ar putea fi returnate acţionarilor sau să fie utilizaţi în altă

55


54/58

parte pentru a genera profituri mai mari- Eeşi oferă o perspectivă interesantă de lichiditate(

utilitatea acestui indicator este limitată-

Se consideră că nivelul acestei rate este normal între %($ si %(3- "cest indicator poate fi

manipulat destul de uşor- Trebuie corelat cu celelalte rate de lichiditate-

!n continuare pe baza materialelor entităţii I-M- @DanucoA S-,-=- vom e#amina nivelul şievoluţia coeficienţilor lichidităţii sub aspect static prin aplicarea analizei e#prese- !n baza datelor

bilanţului vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute-

#abelul 3.2

nr. 0enuire coeficientCalculul coeficientului

la -nceputul anului la f:r9itul anului

& $ 3 '

& =ichiditatea curentă

$=ichiditateaintermediară

3 =ichiditatea absolută

Ein calculele efectuate în tabelul 3-$( putem deduce că la I-M- @DanucoA S-,-=- pe

parcursul anului de gestiune se observă o uşoară creştere a coeficienţilor lichidităţii- !n particular(

lichiditatea curentă 6active circulante datorii curente7 care la începutul anului curent nu se

încadra în intervalul optim 6$$(;7 spre finele anului de gestiune a crescut până la $(%2- "cest

fapt se e#plică prin aceea că ritmul de creştere a datoriilor curente nul depăşeşte pe cel al

activelor circulante( constituind astfel( un factor pozitiv pentru entitatea în cauză-

Totodată( din cauza creşterii numerarului şi creanţelor curente în condiţiile scăderiidatoriilor curente( lichiditatea intermediară 6numerar J investiţii financiare curente J creanţe

comerciale şi calculate datorii curente7 a crescut cu %(%3 puncte- Eacă la începutul anului de

gestiune acest coeficient nu se încadra în intervalul optim 6%(2 8 %(


55/58

3.3. nali$a factorial% a lichidit%'ii bilan'ului

3.4 nali$a lichidit%'ii ub apect dinaic

Încheiere

Trecerea la economia de piaţă în ,epublica Moldova formulează cerinţele ma.ore faţă de

activitatea tuturor unităţilor- *le sunt determinate de faptul( că atât întreprinderile comerciale( cât

şi cele de producţie( trebuie să obţină în mod independent resursele financiare în limitele

necesare nu numai pentru e#istenţa( ci şi pentru o dezvoltare de perspectivă-

/ontabilitatea financiară la S-,-=- Q,omatimA gestionează informaţiile necesare la

întocmirea ,apoartelor +inanciare şi are ca bază înregistrarea e#istenţei şi modificărilor în

conturile contabilităţii-

=a @,omatimA S-,-=- sunt utilizate documente primare( registre contabile( rapoarte

financiare întocmite după formulare unice( aprobate de Ministerul +inanţelor al ,- Moldova(

caracteristice tuturor unităţilor economice( precum şi documente de utilizare internă specifice

numai pentru această întreprindere-

"ctualmente întreprinderea tinde de aşi computeriza tot lucrul analitic al contabilităţii( în

prezent utilizânduse pe larg maşinogramele-

*videnţa consumurilor( cheltuielilor şi a veniturilor se ţine pe posturi aparte ale bilanţului

contabil şi se reflectă la finele perioadei de gestiune în @,aportul privind rezultatele financiareA

pe tipuri de activităţi- Fenitul impozabil al perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor

permanente şi temporare( precum şi calcularea impozitului pe venit spre achitare se reflectă în

@Eeclaraţia cu privire la impozitul pe venitA( care se întocmeşte şi se prezintă în baza legislaţiei

în vigoare-

!n baza analizei structurii activelor la valoarea reală şi netă( structurii surselor de finanţare

a acestora şi calculul indicatorilor de lichiditate putem concluziona că situaţia economico 8

financiară la firmă este bună-

/ota preponderentă în structura activelor o deţin activele pe termen scurt( întreprindereaeste înzestrată cu utila. tehnic pentru comercializarea mărfurilor şi prestarea serviciilor- "ctive

57


56/58

nete deţin o cotă de $3(;< 5( iar mărimea patrimoniului firmei este în mare măsură finanţat pe

seamă surselor împrumutate-

Se apreciază pozitiv faptul că mărimea capitalului propriu sa mărit cu '$&2&9< lei( acest

lucru ne vorbeşte de o bună gestionare în cadrul întreprinderii-

/alculul indicatorilor de lichiditate reflectă situaţia că nici unul din indicatori nucorespunde intervalelor optime( ceea ce se apreciază negativ în cadrul întreprinderii- 1ivelul

insuficient al coeficienţilor de lichiditate poate cauza un şir de consecinţe negative- !n consecinţă

se vor impune măsuri de creştere a lichidităţilor prin valorificarea mai rapidă a stocurilor şi prin

micşorarea duratei de încasare a creanţelor-

Pentru o întreprindere comercială în capacitatea de plată sunt cointeresaţi furnizorii şi

clienţii firmei( cât şi lucrătorii ei- +irma trebuie să se orienteze către o anumită specializare a

resurselor( după importanţa utilizării lor( ea trebuie săşi menţină la un nivel optim capacitatea sade aşi onora obligaţiunile de plată la termen şi în volumul necesar( pentru a putea favoriza o

activitate normală-

*#aminând modul de întocmire al bilanţului contabil la S,= Q,omatimA putem evidenţia

unele nea.unsuri şi anume:

&- la S-,-=- Q,omatimA nu este petrecută inventarierea generală a patrimoniului( care se efectuează

nu mai devreme de & octombrie a anului de gestiune- =ipsa acestei operaţiuni nu permite

contabilului de a face comparaţii dintre datele conturilor contabilităţii şi datele de la inventariere(

care ar permite corectarea plusurilor sau minusurilor de inventar-

$- la S-,-=- Q,omatimA nu este efectuată reevaluarea activelor pe termen lung- !ntreprinderea

deţine mi.loace fi#e care se poat reevalua la un preţ mai mare decât valoarea de bilanţ-

3- în evidenţa contabilă sunt contabilizate împrumuturi pe termen scurt în sumă de $&%4Împrumuturi pe termen

lung,( întocminduse formula contabilă:

0ebit contul ,%# -1mprumuturi pe termen lung” subcontul ,%#% - 1mprumuturi pe

termen lung din părţi nelegate” ?

Credit contul $%# -1mprumuturi pe termen scurt” subcontul $%#% -împrumuturi pe

termen scurt de la părţi nelegate” 8 la sumă împrumuturilor pe termen scurt care vor fi trecute

ca împrumuturi pe termen lung-

'- în contabilitate nu este întocmit .urnalul 8 order al contului 23& Q/heltuieli 6economii7 privind

impozitul pe venitA-

!n general( calculele şi rezultatele prezentate( reflectă o situaţie favorabilă în ceea ce

priveşte activitatea de desfacere a întreprinderii( însă sunt necesare luarea unor decizii în scopul

sporirii rezultatelor obţinute-

58


57/58

Bibliografie

I. cte legilati&e 9i norati&e.

&-&- =egea contabilităţii nr- &&3 8 OFI din $2 aprilie $%%2 Monitorul Gficial al ,epubliciiMoldova nr-4%43344 din $4-%9-$%%2-

&-$- /odul +iscal al ,epublicii Moldova nr- &&93OIII din $' aprilie Monitorul Gficial al

,epublicii Moldova nr-9$;$$ din & bro9uri

$-&- 0azele contabilităţii /- Gprea( I- Făduva 8 0ucureşti( *ditura Eidactică şi Pedagogică(

&44;-

$-$- /ontabilitatea aplicată /- Mazarachi( M- 1icolai( 0ucureşti( *ditura 1aţională &449-

$-3- /ontabilitatea operaţiilor în comerţ T- Tuhari 8 /hişinău $%%$( "S*M-

$-'- /ontabilitatea generală 0- /olasse *ditura Moldova &442-

$-;- /ontabilitatea generală- /oncepte şi aplicaţii din doctrina +ranceză - Eonoaica-

$-9- /ontabilitate financiară /olectiv de autori: coordonator 8 "- 1ederiţă- 8 /hişinău( "/"P

$%%3( 9'%p-

$-2- /ontabilitatea pe înţelesul tuturor I- +erezan 8 Halaţi( *ditura Porto +ranco( &443-

$-


58/58

$-&%- 1oul sistem contabil al agenţilor economici din ,epublica Moldova Fol- I şi II /olectiv

de autori( /hişinău( "/"P( &44< 8 '3$p-

$-&&- 1oua contabilitate a agenţilor economici Erăgan /-M- 0ucureşti: @/ont/onsultA şi

@DerculesTouristA( &44'- 8 33& p-

$-&$- @Principiile de bază ale contabilităţii în asociaţiile de economii şi împrumut alecetăţenilorA( M- "rnoult( "- Munteanu( *ditura "rc( /hişinău $%%$-

III. rticole din re&ite 9i $iare

3-&- "- 1ederiţă( 1- Viriulnicov( F- Paladi( =- Havriliuc ,ecomandări practice privind

întocmirea notei e#plicative la raportul financiar anual- /ontabilitate şi audit( &444( nr- '(

p- '& 8 2'

3-$- "- WXYXZ[\]( ^- Tocto_] (̀ 0- Z( - aa- Yj k[`]`coj oX ] &444

_Y: _]XZq[X [ `]_X ]qX- /ontabilitate şi audit $%%%( nr- &( p- $$ 8 ;$

şi nr- $( p- 3; 8 9$

3-3- - WXYXZ[\]- ] ZXkZ[Z] _]XZq[j ]]`q [ Z]qYX[ Z[ ]

$%%3 _Y- /ontabilitate şi audit $%%'( nr- 3( p- &< $$

bilantul contabil (1) (1)

Documents