calcul lungimi de ancoraj

Click here to load reader

Post on 08-Aug-2015

2.833 views

Category:

Documents

48 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Norma

TRANSCRIPT

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

4.

PREVEDERI

CONSTRUCTIVE

LA

ARMAREA

ELEMENTELOR DIN BETON CU PLASE SUDATE 4.1. Innadirea plaselor sudate Innadirea plaselor sudate apare intotdeauna cand dimensiunile zonelor de armare depasesc dimensiunile fizice ale armaturilor, in cazul de fata dimensiunile plaselor sudate. La plasele sudate innadirea se face prin petrecere. Lungimea zonei de innadire prin petrecere difera daca se face pe directia barelor de rezistenta sau a celor de repartitie. La placile armate pe doua directii innadirile sunt numai pentru bare de rezistenta. Este recomandabil ca innadirile prin suprapunere sa fie amplasate pe cat posibil in zonele in care efortul unitar in armatura a 0.5Ra, unde Ra este rezistenta de calcul a armaturii. a) Pentru zonele intinse ale elementelor solicitate la incovoiere sau compresiune excentrica, pentru cazul in care se respecta conditia a 0.5Ra, iar raportul dintre diametrele barelor plasei pe cele doua

directii este

d1 1.25 , innadirea pe directia barelor de rezistenta cu d2

diametrul d1 se va face cu respectarea conditiilor : ls 40d1 ls 25 cm le 1 ochi + 5 cm Atunci cand cel putin una din cele doua conditii privitoare la efortul si raportul dintre diametrele barelor nu este indeplinita,_____________________________________________________________________ 4-1

(4.1)

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

innadirile plaselor sudate din zonele intinse ale elementelor se vor face cu respectarea urmatoarelor conditii : ls 40d1 ls 25 cm le 2 ochiuri + 5 cm unde lungimile ls si le au semnificatiile din fig 4.1. (4.2)

s

Fig. 4.1 Innadirea plaselor sudate pe directia barelor de rezistenta La elementele armate cu mai multe plase sudate asezate pe un singur rand de armare, innadirile din zonele intinse se vor decala numai pe directia barelor de rezistenta sau pe ambele directii, in functie de modul de armare al elementului pe o directie sau pe doua directii- fig. 4.2. In cazul armarii cu plase sudate asezate pe mai multe randuri, innadirile din zonele intinse se vor decala dupa aceleasi reguli pentru fiecare rand in parte. Se admit pe acelasi rand si innadiri nedecalate cu conditia decalarii innadirilor intre plasele dispuse pe randuri diferite_____________________________________________________________________ 4-2

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

Fig. 4.2 Innadirile plaselor asezate pe un rand : a elemente armate pe o directie b - elemente armate pe doua directii . Pentru situatiile de innadire in zonele intinse se recomanda ca numarul innadirilor in aceeasi sectiune sa nu depaseasca 50% din aria totala de armatura din sectiunea considerata. Aceasta conditie este valabila pe directia barelor de rezistenta pentru placile armate pe o directie, respectiv pe ambele directii la placile armate pe doua directii.

_____________________________________________________________________ 4-3

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

b) Pentru innadirile din zonele comprimate ale elementelor solicitate la incovoiere sau compresiune, suprapunerea barelor de rezistenta cu diametrul d1 se va face pe o lungime: ls 30d1 ls 15 cm le 1 ochi + 5 cm pentru a 0.5Ra sau le 2 ochiuri + 5 cm pentru a >0.5Ra Pentru cazul armarii cu mai multe plase asezate pe un rand sau pe mai multe randuri se recomanda respectarea acelorasi reguli de la innadirea in zonele intinse. c) Pe directia barelor de repartitie ( cu diametrul d2 ) indiferent de natura efortului din bare ( intindere sau compresiune ) plasele sudate se for suprapune pe o lungime : le 5 cm cand d2 4 mm le 10 cm cand d2>4 mm. Normativul EC 2 [4] prevede urmatoarele reguli pentru imbinarile prin suprapunere pentru plase sudate fabricate din bare cu aderenta ridicata. Imbinari prin suprapunere pentru armatura de rezistenta. Imbinarile prin suprapunere pot fi facute fie prin plase interpatrunse fie prin plase suprapuse fig. 4.3. Acolo unde au loc incarcari ce produc oboseala se vor folosi plasele interpatrunse. Pentru plasele interpatrunse, imbinarile prin suprapunere pe directia barelor de rezistenta se vor face conform recomandarilor de la barele simple de armatura. Oricare efecte favorabile ale barelor transversale vor fi neglijate luand 3 = 1.0._____________________________________________________________________ 4-4

(4.3)

(4.4)

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

a) plasa intrepatrunsa (sectiune longitudinala)

b) plasa suprapusa (sectiune longitudinala)

Fig. 4.3 Innadirea plaselor pentru armatura de rezistenta Pentru plasele suprapuse, imbinarile prin suprapunere pe directia armaturii de rezistenta vor fi amplasate, in general, in zonele in care efortul unitar de calcul din armatura la starea limita ultima nu va depasi 80% din rezistenta de calcul a otelului. Acolo unde cerinta de mai sus nu este indeplinita, inaltimea utila a sectiunii va fi aplicata pentru plasa cea mai departata de fibra intinsa. Suplimentar, datorita discontinuitatii de la capetele imbinarilor prin suprapunere, cand se face o verificare la fisurare in apropierea capetelor imbinarilor, efortul unitar din armatura dat in tabele 3.3 si 3.4 vor fi marite cu 25%. Procentul admis al armaturii de rezistenta care poate fi imbinata prin suprapunere intr-o sectiune nu va depasi : - pentru plasele interpatrunse se aplica valorile prevazute in EC 2 [4] la calculul lungimii de suprapunere, lo - pentru plasele suprapuse, procentul admisibil al armaturii de rezistenta care poate fi imbinata prin suprapunere in orice sectiune depinde de raportul dintre aria totala a plasei si marimea ochiului ei ( As/s )prov : - 100% daca ( As/s )prov 1200 mm2/m - 60% daca ( As/s )prov > 1200 mm2/m_____________________________________________________________________ 4-5

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

unde s reprezinta distanta dintre barele transversale. Nodurile plaselor suprapuse vor fi decalate pe o distanta de cel putin 1.3l0 (l0 este lungimea de suprapunere calculata conform Anexei 6). O armatura transversala suplimentara nu este necesara in zona de imbinare prin suprapunere. Imbinari prin suprapunere pentru armatura de pe directie transversala Toate armaturile transversale vor fi imbinate prin suprapunere in aceeasi sectiune. Valorile minime ale lungimii de suprapunere l0 sunt date in tabelul 4.1 ; cel putin doua bare transversale vor fi dispuse pe lungimea de suprapunere ( pe un ochi ). Tabelul 4.1 Diametrul barelor (mm) 6 632 mm unde este in mm. In tabelul 4.2 sunt date in functie de clasa betonului valorile efortului unitar ultim de aderenta fbd [MPa] pentru conditii de aderenta bune si lungimile de ancorare lb de referinta pentru barele profilate tip S500 in functie diametrul . Tabel 4.2Clasa betonului (fck / fcu ) Bare cu aderenta mare cu 32 mm sau plase sudate cu bare profilate lb /

12/15 16/20 20/25 25/30 30/37 35/45 40/50 45/55 50/60 55/70 1.7 2.0 2.3 2.7 3.0 3.4 3.7 4.0 4.3 4.6

66

54

47

40

36

32

30

27

25

24

b ) Lungimea de ancorare de calcul, lbd, se calculeaza cu urmatoarea relatie : lbd = 1 2 3 4 5 lb lb,min unde : 1 coeficient care tine seama de forma barei 1 = 1 pentru bare drepte, atat pentru ancorare in zone intinse cat si in zone comprimate 2 coeficient care tine seama de stratul de acoperire cu beton_____________________________________________________________________ 4 - 11

(4.5b)

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

0,7 2 = 1- 0,15(cd ) / 1,0 pentru ancorare in zone intinse 2 = 1,0 pentru ancorare in zone comprimate unde : cd depinde de grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor si de distanta dintre acestea (Anexa 6) diametrul armaturilor de rezistenta. 3 coeficient care tine seama de efectul de confinare al armaturii transversale 3 = 1,0 atat pentru ancorare in zone intinse cat si in zone comprimate 4 coeficient care tine seama de influenta barelor sudate pe directie transversala pe lungimea de ancorare de calcul 4 = 0,7 atat pentru ancorare in zone intinse cat si in zone comprimate 5 coeficient care tine seama de efectul presiunii perpendiculare pe planul de fisurare pe lungimea de ancorare de calcul 0,7 5 = 1- 0,04 p 1,0 pentru ancorare in zone intinse unde p este presiunea transversala ( in MPa ) la starea limita ultima pe lungimea de ancorare lbd. lb,min valoarea minima a lungimii de ancorare egala cu: lb,min > max { 0.3 lb ; 10 ; 100 mm } pentru ancorare in zone intinse lb,min > max { 0.6 lb ; 10 ; 100 mm } pentru ancorare in zone comprimate unde lb valoarea lungimii de ancorare de referinta.

4.3. Distante minime si maxime intre barele plaselor sudate_____________________________________________________________________ 4 - 12

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

Distanta libera (lumina) minima intre barele plaselor sudate vor respecta urmatoarele conditii : - pentru barele de la partea inferioara fig. 4.9 a - pentru barele de la partea superioara fig. 4.9 b ( la elementele prefabricate se admit valori cu 0.5 cm mai mici decat cele de mai sus, acestea corelandu-se cu dimensiunile maxime ale agregatelor betoanelor utilizate ) - pentru plasele dispuse pe doua sau mai multe randuri fig. 4.9 c - pentru plasele de la partea inferioara dispuse pe mai mult de doua randuri fig. 4.9 d - pentru barele cu pozitie verticala in timpul betonarii fig. 4.9 e. Distanta maxima admisa intre barele plaselor sudate este de 350 mm.a

_____________________________________________________________________ 4 - 13

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________ e.

Fig. 4.9 Distante minime intre barele plaselor sudate

4.4. Procentul minim de armare Procentul minim de armare, pentru elementele incovoiate, se determina din conditia ca elementul sa aiba comportare de beton armat si nu de beton simplu, respectiv ca ruperea elementului prin curgerea armaturii sa nu se produca simultan cu aparitia primei fisuri. Valorile procentelor de armare sunt indicate in STAS 10107/0-90 [3] si in standardele privind planseele cu placi de beton armat.

4.5. Diametrul minim al barelor plaselor Diametrul minim recomandat depinde de tipul otelului uitlizat la fabricarea barelor ce servesc la realizarea plaselor sudate. Totusi din considerente legate de riscul de deformare la punerea in opera si de pericolul sporit de coroziune se indica pentru diametrul minim o valoare de 5 mm. La elementele prefabricate in spatii uzinate valoarea poate fi coborata la 4 mm. Pentru armaturi constructive se pot folosi si bare cu diametrul minim de 3,5 mm.

_____________________________________________________________________ 4 - 14

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

4.6. Indoirea plaselor sudate In unele cazuri, la armarea elementelor de tip cheson, a placilor de acoperis si a grinzilor apare ca necesara indoirea plaselor sudate. Instructiunile P59-86 [5] prevad ca indoirea sa se faca astfel incat nodurile sa se gaseasca pe partea interioara ( concava a indoiturii si in afara zonei curbe ). Distanta dintre sectiunea in care incepe indoitura si axul celui mai apropiat nod sudat va fi de cel putin 2.5d fig. 4.10 a. Pentru bare cu diametrul maxim 8 mm se poate admitefig. 4.10 b : - indoirea plasei cu nodurile la interior fara o limitare a distantei D dar cu o raza de curbura r 2d - indoirea plasei cu nodurile la exterior cu o distanta D 2d fig. 4.10 c ( d este diametrul barelor de rezistenta ).

a)

b)

c)

Fig. 4.10 Indoirea plaselor sudate_____________________________________________________________________ 4 - 15

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

4.7. Armarea zonelor cu goluri Golurile in placile de beton armat ale planseelor sunt necesare pentru trecerea conductelor de instalatii si respectiv ventilatie. Cand golurile sunt executate fara grinzi de bordare, barele plaselor sudate se vor intrerupe iar pe marginile golului, la partea inferioara si/sau superioara a placii ( in functie de pozitia barelor intrerupte ) se vor prevedea armaturi suplimentare din PC 52 sau PC 60. Aceste bare de bordare a golului vor avea capacitatea de preluare a eforturilor de intindere cel putin egala cu cea a barelor intrerupte pe care le inlocuiesc. Sectiunea necesara a acestor bare rezulta deci din conditia: Aas Aai RaiRas

(4.7)

unde: Aas aria armaturilor suplimentare Aai aria barelor intrerupte ale plaselor sudate Rai rezistenta de calcul a barelor plasei sudate Ras rezistenta de calcul a barelor suplimentare Relatia privind Aas trebuie aplicata pe ambele directii de dispunere a armaturilor. Barele suplimentare trebuie sa fie fixate pe plasa intr-unul din urmatoarele doua moduri : - prin sudura, in cel putin doua puncte de intersectie cu bare ale plasei sudate de fiecare parte a golului, precum si la intersectiile dintre ele fig. 4.11 a - prin legare cu sarma de barele plasei, precum si intre ele la colturile golului, cu respectarea lungimilor de ancorare din - fig. 4.11 b._____________________________________________________________________ 4 - 16

Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate _____________________________________________________________________

a)

b)

Fig. 4.11 Armarea zonelor cu goluri

_____________________________________________________________________ 4 - 17