mijloace de lungimi fara repere 1

12
 CUPRINS Argument 1. Masuri 1.1 Fara repere 1.2 Cu repere 2. Aparate

Upload: gabriel-savin

Post on 16-Oct-2015

399 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

CUPRINSArgument1. Masuri1.1 Fara repere1.2 Cu repere2. Aparate

Argument In opinia mea miloace pentru masurarea si controlul dimensiunilor liniare este un domeniu important din domeniu mecanic.Mijloace pentru masurarea si controlul dimensiunilor liniare se foloseste la controlul suprafetelor pieselor in lucru pentru aflarea dimensiunilor piesei daca corespund cu masurile din domeniu de executie a pieselor.Mi-am ales aceasta tema pentru proect deoarece mi sa parut interesant si am vrut sa aflu mai multe despre aceasta tema.

Mijloace de lungimi fara repere1.Sticla plan paralela

Sticla plan-paralela este o masura terminal cu valoare unica,din sticla ,cu suprafete plane si paralele.Are forma de cilindru circular drept si se utilizeaza pentru : operatii de reglare si verificare masuri directe

2. Cale plan-paralele Calele plan paralele sunt masuri terminale a caror marime este determinata de distanta dintre doua suprafete de masurare plane si paralele.

Se utilizeaza pentru :

reproducerea, pastrarea si transmiterea unitatii de lungime; gradarea,etalonarea si verificarea mijloacelor de masurare , de verificare si de lucru; reglarea la zero a comparatoarelor; verificarea si reglarea masinilor-unelte,dispozitivelor,sculelor; masurari de precizie inalta.

Calele au forma de paralelipiped dreptunghic,sunt executate din otel aliat cu o rugozitate Ra=0,012 , se livreaza in truse si se prelucreaza in 4 clase de precizie : 0;1 ;2 si 3 , dintre care 0 este cea mai precisa. In truse,calele se pastreaza unse . Inainte de intrebuintare , calele se spala cu benzina si se sgterg usor cu carpa moale.

Calele sunt caracterizate de : lungimea nominal Ln distant dintre cele doua suprafete de masurare (plane si paralele) care se inscrie pe : una din suprafetele de masurare , daca Ln < 5,5 mm. una din suprafetele laterale , daca : Ln> 5,5 mm . lungimea mediana Lm lungimea perpendicularei coborate din central geometric al suprafetei de masurare a calei pe suprafata perfect plana (suprafata de referinta ) a unei placi .

Utilizarea calelor se bazeaza pe proprietatea lor de a adera una pe alta , pe suprafetele de masurare , printr-o usoara apasare si o miscare tangential de deplasare , formandu-se un bloc de cale , care poate avea orice dimensiune .Dimensiunea blocului de cale este egala cu suma lungimilor calelor componente.

3. Calibre

a. Calibrele de intersitii (sonde sau spioni) au forma de lame cu fetele plan-paralele rotunjite la capete , cu lungimea de 100 mm . Dimensiunea caracteristica este grosimea , care poate avea valori intre 0,03 si 1 mm.Se excuta in doua clase de precizie (1 si 2) si se livreaaza in truse de cateva bucati, prinse intr-o teaca de protectie. Pentru formarea unui bloc , lamele alese se execut si se suprapun formand dimensiunea ceruta. Se utilizeaza pentru masurarea sau verificarea distantelor mici dintre doua suprafete plane si paralele (ex: verificarea jocului dintre doua piese) .

b. Calibrele netede nu masoara valorile efective ale dimensiunilor si nici abaterile effective ale acestora , ci stabilesc daca ele se gasesc intre limitele prescrise. Suprafetele lor de masurare sunt tratate termic , calite , pentru a li se mari rezistenta la uzura si lepuite, din care cauza sunt numite caliber netede.

Calibrele netede se utilizeaza pentru verificarea : dimensiunii efective formei efective a suprafetelor pozitie efective a suprafetelor.

Clasificarea calibrelor netede : dupa piesa pe care o controleaza -calibre pentru arbori (calibre potcoava si calibre inel)-calibre pentru alezaje (calibre tampon)

dupa diametrul limita care verifica piese -calibre partea trece T utilizate pentru diametrul maxim al arborilor si cel minim al alezajelor-calibre partea nu trece NT , care au o lungime mai redusa decat partea trece, utilizate pentru diametrul minim al arborilor sic el maxim al alezajelor.

dupa destinatie-calibre de lucru- utilizate de muncitori de la masinile unelte-calibrele de control-utilizate de personalul de control ethnic-calibre de receptive-utilizate de beneficiary-contra caliber-utilizate pentru verificarea calibrelor.

4. Sabloanele Sabloanele sunt masuri terminale executate de table cu diferite profile in functie de piesele care se controleaza .

a.Sabloane pentru verificarea razelor se livreaza in truse si se utilizeaza la o gama variata de valori ale razelor.b.Sabloanele de filet se livreaza in truse (lere de filet) si se utilizeaza la determinarea pasului filetului.Masurarea se face prin metoda fantei de lumina .

Masuri de lungime cu repereSunt masuri ale caror marimi sunt reprezentate prin distant dintre doua repere.Reperele sunt in linii trasate perpendicular pe axa masurii . Masurile sunt :

cu valori unice , cand au numai doua repere , cum este prototipul national al metrului. Cu valori multiple , cand au mai multe repere : rigla gradate , ruleta , metrul flexibil.

1. Rigla gradateSe utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul prelucrarii [ieselor sau la verificarea finala a acestora , precum si la operatii de trasare . Are valoarea diviziunii de 1 mm.

Clasificarea riglelor : Dupa constructie : -rigide -flexibile Dupa lungime : -normale (L=50-5000 mm); -scurte ( L=200-400 mm)

a) . Rigla rigida se pastreaza in cutii de lemn , se manevreaza ingriit pentru a nu primi lovituri care sa deformeaza muchiile si fetele si se unge cu unsoare pentru a nu fi supusa oxidarii.La masurarea directa a unei lungimi , muchia de masurare trebuie asezata paralel cu lungimea de masurare si citirea trebuie facuta din directia perpendicular pe fata gradate,pentru reducerea la minimum a erorii de masurare.

b) . Rigla flexibila se intrbuinteaza pentru masuri curente , in atelier mai putin precise. Este executata din banda de otel laminat. Pe fata gradate sunt trasate doua scari cu reperele corespunzatoare pe aceiasi dreapta . Limita de masurare este de 100 -2000 mm, iar valoarea diviziunii de 1 mm.

2. RuletaRuleta este alcatuita dintr-o banda de otel fixate intr-o cutie de protectie. Banada este fixata la un capat de un ax , iar la celalalt capat are un inel de intindere .Banda se infasoare pe un ax prin invartirea manivelei . Limita de masurare este de 5-50 mm

3.Metrul flexibilSe executa din benzi de otel subtiri si se pastreaza intr-o cutie.Limita de masurare este de : 1-2 m , pentru metrul din atelier 5-50 m , pentru metrul intrebuintat pe santiere.

Ruleta se clasifica in:-rulete obisnuite, utilizate pentru masuri curente in industrieCele folosite la masuri topografice miniere se numesc rulete miniere-rulete cu lest, utilizate pentru masuri in plan vertical, la masurarea stocurilor rezervoarelor;-rulete din fibra de sticla, utilizate in masuri curente si in masuri sub tensiune electrica-rulete de buzunarRulete obisnuite pot ficonfectionate din metal, tesatura textile sau material plastic cvu sau fara insertii metalice.Ruletele metalice spre deosebire de celalte rulete obtinte utilizate in centimentri sau milimetri.Ruletele metalice cu lest au la inceputul benzii de masurare un lest (greutate), ce inlocuieste inelul de intindere. Reperl initial se gaseste pe partea inferioara a greutii.Panglicile de masurare se clasifica in: -panglici tipografice metalice- utilizate in masuri topografice obisnuite -panglici din tesatura textile sau metaliceplastice- pentru croitorie si cismarie; - benzile de hartie utilizate in masurari informative in indstria textile. Banda de masurare a panglicilor topografice este divizata pe ambele fete in decimetri obisnuiti prin perforare.Panglicile de croitorie si cismarie sunt compuse din banda de masurare cu lungimea de 1 500 mm si prevazuta la capetele cu intarituri metalice. Gradarea panglicilor de croitorie se executa pe ambele parti, in centimetri.Panglicile de cismarie sunt gradate pe o fata in centimetrii, iar pe cealalta in puncte cizmarestisi au lungimea de 600 mm.Verificarea justitiei scarilor gradate ale ruletelor si panglicilor metalice cu lngimea 5 mentri se efectueaza din 5 in 5 metri, fie cu ajutorul unei baze de verificare, fie cu ajutorul unei panglici etalon intinsa pe o suprafata plana.La verificarea cu ajutorul bazei de verificat, pentru calculul erorii de justitie se tine seama de temperature medie a benzii de masurare, luata in 3 puncte, cu 3 termometre de corp asezate simetric pe banda de masurare a ruletei.Eroarea de justete la temperature t, la care se exacuta la verificarea este diferenta masurata dintre lumgimea benzii s masurarea supuse verificarii si a benzi de verificare, la care se aplica corectile din certificatul bazei de verificare.In cazul in care baza de verificare este din lemn, eroarea de justete a scarii gradate a benzii de masurare la +20 grade C va fi dat de eroarea masurata la temperature t minus corectia de temperature.Verificarea justetei scraii gradate a rletelor si panglicilor de masurare prin comparatie cu o panglica etalon se face asezand benzile de masrare ale acestora una lanaga cealalta.Verificarea justetei scarii gradate de la reperul 0 la lestului, la reperul 300 mm al ruletei cu lest, se efectueaza cu n subler de trasaj, c precizia de citire de 0,02 mm, asezata pe o placa de verificat (placa plana).Justetea scarii gradate a benzii ruletei cu lest este 300 mm se verifica cu ajutorul bazei de verificare sa al panglicii etalon.Verificarea justetei scarii gradate a ruletelor metalice de buzunar si a panglicilor pentru croitorie si cismarie se face prin comparative cu rigla rigida de masuerat etalon .In acelasi mod se verifica ruletele panglicilor din fibra de sticla precum si bezile de hartie .Firele geotezice se folosesc la masurarea benzilor geotezice. Ele sunt confectionate din aliaj invar, cu coeficientul de dilatare liniara practice nul. Firele se pastreaza in truse , fiecare continand cate 3 fire cu lungimea de 8 metri, 12 metri, si 24 metri si o pangilca gradate de 4 metri.Un fir geodesic are la capete 2 riglete, cre prezinta o tesatura cu scara gradate de 8 cm.Firele geodezice se etaloneaza de catre INSTITUTUL DE METROLOGIE prin comparatie din panglici de invar de 50 m.Mirele sunt masuri cu repere care se utilizeaza la determinarea indirect a distantelor, a diferentelor de nivel in nivelmente, materializarea punctelor topografice in masuri goniometrice. EtcMirele se clasifica in: -mire topografice (obisnuite si forestiere)-mire de nivelmente -mire de nivelmente cu bada de invarMirele topographic sunt alcatuite fi doua jumatati pliante, confectionate din lemn de molid, care trebuie sa fie perfect in prelungire si cap la cap, in pozitie de utilizare.Mirele topografice sunt gradate pe o singra parte in cm. Mirele de nivelmente sunt formate dintr-o singura bucata, au lungimea de 3 metri si sunt gradate pe ambele fete.Mirele de nivelmente au fixate pe una din laturile o nivela sferica cu bula de aer.Mirele de nivelmente c banda de invar spre deosebire de cele obisnuite, au o banda de invar care este fixate in corp,intr-o scobitura .Pe banda de invar sunt gradate 2 scari, deplasate una de alta cu 2,5mm.Verificarea exactitatii scarii garadate a mirelor se face cu ajutorul unei rigle etalon abaterile determinandu-se cu o lupa de masuarare sau microscop Brinell.Conditiile principale ale unei corecte utilizari a masurilor cu repere sunt urmatoarele:-sa fie verificate si corespnzatoare din punct de vedre metrologic-sa aibe reperele si indicatiile vizibile-sa nu fie murdare sau corodate-sa fie aplicate corect pe piese de masurat.

MASURI DE LUNGIME TERMINALE Masurile d lungime treminale sunt masuri de lungime a caror valoare reprezinta distant dintre suprafetele terminale perpendicular pe axa masurii.Masurile de lungime terminale sunt calele plan paralele.Calele plan paralele sunt folosite pentru conservare si transmiterea a lungimii, pentru verificarea si reglarea instrumentelor de masura.Calele au forma paralelipipedica 2 dinre fetele opuse paralele fiind suprafetele de masurat .Calele au dimensiuni nominale pana la 10 mm. au sectiunea de 30x9 mm, iar cele cu dimensiunea mai mare de 10mm au sectiune de 35x9 mm.In fnctie de destinatie, calele plan paralele se clasifica in:-cale plan paralele de lcru -cale plan paralele etalonCalele plan paralele de lucru se calasifica ,conform STAS 2517-66 in fnctie de caliattea suprafetelor si abaterilor tolerate. Calele paln paralele etalon se clasifica in functie de eroarea limita calitatea suprafetelor, si a baterilor tolerate.Operatiile principale de verificare sunt:-verificarea aspectului exterior-verificarea calitatii aderarii-verificarea abaterii lungimii mediane-verificarea abaterii de la plan paralelism Verificare se executa in incaperii fara trepidatii, agenti corozivi,surse de camp magnetic, suspensii de particule de orice natura in atmosfera ambianta si temperatura mediului de 20 C.Verifiacrea calitatii aderararii se face cu ajutorul unei placi de sticla optic-plana a carei abatere de la planitate trebuie sa fie 0,1 m.Verificare abterii de la lungimea mediana a calelor de clasa 4 si 5 se face prin intermediul unui optimetru.Pentru verificarea calelor plan paralele etalon se aleg astfel: