Mecanismele de aprare

Mecanismele de aprareCurs 3DEFINIIITermenul apare la Freud (1894) in studiile cu privire la psihonevrozele de aparare (o serie de tulburari in care conflictul psihic este determinant, etiologia fiind socotita psihogena);De foarte multe ori conceptul de aparareeste apropiat de cel de interdictie pentru evitarea dezechilibrului si neplacerii.Exista 3 motive pentru care se apara Eul: frica de SupraEu, frica de real si teama ca intensitatea pulsiunii sa nu devina excesiva.

DEFINIIILaplancheMecanismele de aparare sunt diferite tipuri de operatii, in care se poate concretiza apararea, menite sa reduca sau sa suprime orice schimbare susceptibila de a pune in pericol integritatea si constanta individului. Astfel, apararea ia, adesea, o infatisare compulsionala si opereaza, chiar si partial, in mod inconstient.

DEFINIIIIn DSM IV, se considera ca mecanismele de aparare sunt cele care ne protejeaza de anxietate, perceperea unor pericole sau de factorii de stres. Se subliniaza faptul ca aceste procese sunt inconstiente si ca individul devine constient de prezenta lor doar mult timp dupa ce acestea s-au activat.

DEFINIIIPentru Anna Freud: Eul este in conflict cu pulsiuni ale Sinelui care incearca sa intre pe teritoriul sau pentru a avea acces la constient si pentru a fi satisfacute, dar si cu afectele asociate pulsiunilor. (ex: pulsiuni/dorinte sexuale insotite de afecte precum: dragoste, gelozie, durere, umilinta sau pulsiuni agresive, insotite de ura, furie, manie etc.)Prin intermediul mecanismelor defensive, Eul se apara de angoasaCLASIFICRILa nceputul lucrarii sale Eul si mecanismele de aparare (1936/1993), A.Freud ofera o lista, devenita clasica, n care sunt incluse zece mecanisme:1)refularea2)regresia3)formatiunea reactionala4)izolarea5)anularea retroactiva

CLASIFICRI6) proiectia7)introiectia8)ntoarcerea catre propria persoana9)transformarea n contrariu10)sublimarea.

CLASIFICRIO alta lista, cunoscuta printre specialisti ca lista lui Valenstein cuprinde un numar de 43 de mecanisme de aparare. (cf. Serban Ionescu & colab., Mecanismele de aparare. Teorie si aspecte clinice).Precizari:- 9 dintre mecanismele citate apar si in lista initiala a Annei Freud

20 de mecanisme de aparare sunt specifice listei lui Valenstein:13 sunt exprimate prin substantive:Blocajul, complezenta (complianta), conduita contrafobica, controlul, controlul prin gandire, desexualizarea, depersonalizarea, detasarea, evitarea, limitarea functiilor eului, reliefarea afectelor, ritualizarea, sexualizarea.

CLASIFICRI- alte 7 mecanisme sunt exprimate prin verbe:A face pe bufonul, a lua in deradere, a manca si a bea, a recurge la gandirea magica, a te crampona de obiect, a te orienta spre estetic, a te imbolnavi, a fluiera pe intuneric.

CLASIFICRIPreferm descrierea mec de aprare dup Nancy Mc Williams, psihiatria dinamic propunnd i o clasificare a tulburrilor psihice pornind de la mecanismele de aprare.Ceea ce numim aprri la aduli, ncep ca moduri globale, inevitabile, adaptative, de a cunoate lumea.Freud le-a denumit astfel deoarece le-a vzut opernd n funcia lor DEFENSIV.CLARIFICRIFenomenele la care ne referim astfel au multe funcii beningne (fr semnificaie patologic).Ele ncep ca adaptri sntoase, creative i contnu s lucreze adaptativ de-a lungul vieii.(ex. Negarea modul timpuriu prin care copilul poate prelucra experienele neplcute refuzul de a accepta c acestea se ntmpl)CLARIFICRIPsihanalitii pleac de la premisa c avem cu toii aprri preferate care s-au integrat n stilurile noastre individuale de coping. Acesta e rezultatul aciunii a cel puin 4 factori- temperamentul- natura presiunilor la care a fost supus n copilria mic- aprrile nvate de la prini/figuri semnificative- consecinele experimentale (ntrirea) ale folosirii anumitor aprri.APRRI PRIMITIVESinonimii aprri primare, imature, de ordin inferior implic graniele dintre self i lumea externRETRAGEREA EXTREMNEGAREACONTROLUL OMNIPOTENTIDEALIZAREA EXTREM i DEVALORIZAREAPROIECIA; INTROIECIACLIVAJULSOMATIZAREAACTING-OUT-ulINSTINCTUALIZAREADISOCIEREA EXTREM

APRRI MATURESinonim cu aprri superioare implic graniele interne (de ex. Supraeu sine, ori acelea dintre observarea i trirea unor pri ale eului)REFULAREAINTELECTUALIZAREARAIONALIZAREA i MORALIZAREACOMPARTIMENTALIZAREAANULAREA RETROACTIVNTOARCEREA CTRE PROPRIA PERSOANDEPLASAREAFORMAIUNEA REACIONALTRANSFORMAREA N CONTRARIUIDENTIFICAREASUBLIMAREAUMORUL

APRRI PRIMITIVE1. Retragerea extremUn copil suprastimulat sau suprat, adoarme. A te retrage ntr-o stare de contien diferit e un rspuns protector automat.Similar adultul se retrage din situaii sociale/interpersonale stressante pentru a-i crea o lume proprie, intern, mai mult fantasmat dect real.Un astfel de retragere este i cel rezultat din consumul de substane care altereaz starea de contien.DSM prefer termenul de fantezie autist pentru a descrie acest tip de mecanism de retragere din contactul interpersonal.APRRI PRIMITIVE- poi fi constituional astfel sau ca rezultat al- intruziunii emoionale/efectelor negative - din partea celor ce acord ngrijire copilului mic.-neglijrii/izolrii las copilul mic dependent doar de ceea ce el poate genera interior pentru stimulare.APRRI PRIMITIVEAvantaj dei implic o evadare psihologic din realitate, necesit foarte puin distorsiune a acesteia.Pot fi extrem de sensibili n a simi afectele altora, chiar dac au o gam restrns de moduri de a exterioriza sentimentele proprii.Dezavantaj - nltur persoana de la participarea activ n rezolvarea problemelor interpersonale. Greu de relaionat cu ei.Tip Schizoid (persoanele cu tulb de P schizoid se aseamn cu cele cu tulb schizotipal excepie fcnd faptul c tulb schizotipal include cteva simptome sugestive pt o form atenuat de schizofrenie)APRRI PRIMITIVENEGAREAModul timpuriu prin care copiii pot prelucra experienele emoionale neplcute O, nu, aceasta nu s-a ntmplat! (dac nu cred, nu se ntmpl)n crize sau urgene, capacitatea de a nega emoional faptul c viaa este n pericol, pote fi salvatoare conduce la aciuni eficiente, chiar fapte eroice.

APRRI PRIMITIVEn exces utilizat, poate contribui la rezultatul opusNu m duc sa-mi fac analizele pentru ca s nu descopr c am ceva gravCopilul meu nu poate avea autism, fiecare are ritmul propriu de dezvoltare...Nu am nici o problem cu alcoolul, doar m relaxez..

APRRI PRIMITIVEAvantajeO component a negrii o gsim n cele mai multe aprri mature cum ar fi credina consolatoare c persoana care te-a respins, de fapt te dorea cu adevrat, dar nu era pregtit pentru un angajament..etc

APRRI PRIMITIVEDezavantajCel mai clar exemplu de psihopatologie definit prin utilizarea negrii este MANIA (hipomania)n stri maniacale, oamenii i neag chiar limitele propriului organism nevoia de somn, exigenele financiare, slbiciunile fizice..etcn multe cazuri, substratul este depresiv. Cnd persoana cade epuizat de manifestrile maniacale, de multe ori acest substrat devine vizibil.APRRI PRIMITIVE3. Controlul omnipotentPn la aprox. 18 luni bebeluul triete un soi de nedifereniere eu lume (egocentrism primar/Piaget, narcisism primar Freud).Sentimentul de a avea putere, de a influena mprejurrile (mi e frig, ngrijitorul m nvelete, dar eu am trirea preverbal de a fi influenat acest fapt, de a fi obinut n mod magic cldura)Normal la vrsta mic, este nlocuit apoi de omnipotena secundar (unul sau mai muli ngrijitori sunt percepui ca omnipoteni), apoi de nelegerea faptului c puterea oricui este limitat.APRRI PRIMITIVEParadoxal, pentru a ajunge la acest mod de nelegere (matur) trebuie s fi avut n copilrie experiena contrar, a siguranei, a controlului omnipotent.Avantaj contribuie la meninerea stimei de sineDezavantaj dac personalitatea cuiva este organizat n jurul cutrii/savurrii sentimentului c i exercit efectiv puterea, lsnd orice considerente morale n plan secund PERSONALITATEA ANTISOCIAL.A ntinde cuse celorlali, a manipula o preocupare central i o plcere ( n fapt, un mod de a evita anxietatea i a-i menine stima de sine).

APRRI PRIMITIVE4. Idealizarea extrem i devalorizareaO cale prin care copiii i aplaneaz fricile este credina c o autoritate puternic, binevoitoare deine controlul.Convingerea copiilor c mama/tatl sunt capabili de aciuni supraomeneti este binecuvntarea i blestemul parentalitii.Mama, vreau n parc, f s nu mai plou!APRRI PRIMITIVECu toii idealizm, de altfel idealizarea este o component a iubirii.n procesul de individuare, undeva, prin adolescen i deznvestim pe cei altdat adulai.A fi pus pe un piedestal este, n orice tip de relaie precursorul izbirii de pmnt!APRRI PRIMITIVEUnii oameni i petrec viaa alergnd de la o relaie intim la alta, n cicluri recurente de idealizare deziluzionare, schimbnd partenerul cu un altul de fiecare dat cnd anteriorul se dovedete doar o fiin uman.Oamenii care par motivai de o cutare a perfeciunii prin contopire cu obiecte idealizate i de tendinele de a -i pune eul n contrast cu alternative devalorizate, au personaliti narcisice.APRRI PRIMITIVE5. Proiecia i introieciaVorbeam mai devreme despre nediferenierea eu lume din primul an de via. Dac ceva m doare nu tiu dect c doare, nu am deocamdat contiina lui m doare. Proiecia este acel fenomen prin care ceea ce este nuntru este greit neles ca venind din afar eu m dispreuiesc devine tu m dispreuieti!Introiecia este procesul prin care ceea ce este afar e greit neles ca venind dinuntru.APRRI PRIMITIVEProiecia n formele sale mature i benigne este ceea ce ne ajut s fim empatici cum nu ne putem transpune cu adevrat n pielea altcuiva trebuie s proiectm ceva din experienele noastre spre a le nelege pe ale celorlali.n formele sale maligne, proiecia aduce prejudicii interpersonale nespuse.O persoan care folosete proiecia ca modul su predilect de funcionare, contestnd n acelai timp ceea ce este proiectat, poate fi considerat ca avnd un caracter paranoid.APRRI PRIMITIVEIntroiecia ceva din afar neles ca venit dinuntrun forme benigne este o identificare cu cei semnificativi pt noi. nglobm de mici tot soiul de comportamente, afecte, atitudini, gesturi ale acestora.n forme problematice introiecia poate fi distructiv.De ex unele feluri de funcionare depresiv pe cei semnificativi nou i introiectm (i nghiim, cumva), devin parte a identitii noastre. Absena acelor persoane din viaa noastr va face s ne simim diminuai, ca i cum o parte din noi ar fi ncetat s mai existe.APRRI PRIMITIVECopiii din familii disfuncionale prefer s cread c ceva este n neregul cu ei (pstrnd sperana c dac se schimb, pot schimba situaia), dect s nglobeze faptul terifiant c sunt dependeni de ngrijitori abuzatori sau indifereni aprare moral.Este mai bine s fii pctos ntr-o lume condus de Dumnezeu dect s trieti ntr-o lume condus de Diavol (Fairbarn, cf. Nancy Mc Williams)Patologice sunt identificarile isterice, cele melancolice si cele delirante. isterice: modelul de identificare cu dorinta celuilalt. Ex. cazul Dora care se identifica cu verisoara in contextul durerilor de stomac; simptomul realizeaza inconstient capacitatea de a se proiecta intr-o situatie identica;melancolice: obiectul pierdut este introectat in Eu astfel incit subiectul nu mai este el isusi, ci celalalt cel absent; aceasta identificare narcisica duce la o confuzie de identitate intre subiect si obiect, care face imposibil travaliul de doliu si separarea si il face pe melancolic incapabil sa iubeasca. In mod normal, in decursul doliului, identificarea asigura permanenta obiectului interiorizat si atenueaza suferinta.

APRRI PRIMITIVEUn alt fel de introiecie este i n cunoscuta reacie de tip identificare cu agresorul, care n esen nseamn- eu nu sunt o victim, nu sunt neajutorat, sunt fptaul puternic!APRRI PRIMITIVE6. Clivajul euluiClivaj = scindare, separare, divizare (a Eului sau a obiectului) sub influenta unei angoase; rezulta doua parti ce coexista dar nu se cunosc intre ele.n ontogenez, proces firesc copilul i organizeaz percepiile atribuind valene bune i rele lucrurilor din mediul lor.La aduli dualismul bine/ru, Dumnezeu/Diavol,

APRRI PRIMITIVEAcest mecanism apare de la inceputul vietii psihice si are rol organizator pot fi discriminate si organizate emotiile, gindurile, se elimina confuzia; apare demarcatia dintre un aparat psihic diferentiat si primele relatii obiectuale marcate de ambivalenta. Si facerea lumii incepe cu separarea primordiala a pamintului de ape.Freud si Breuer o descriu in legatura cu isteria si hipnoza, dar si cu dedublarile de personalitate; aici intervine ideea ca ar fi un act de vointa din partea bolnavului. Bleuler vorbeste de disocierea proprie schizofrenilor.

APRRI PRIMITIVEIntr-adevar, clivajul atinge apogeul in psihoze (desi Freud considera ca si subiectul psihotic tine cont de realitate macar partial sinele este implicat in delir, iar Eul mentine contactul cu realitatea, pdv discutabil..).Si in starea confuzionala subiectul pierde capacitatea de a diferentia obiectele bune de cele rele, pulsiunile libidinale de cele agresive;

In tulburarile de comportament cel in cauza izoleaza un anumit curent al vietii psihice si libidinale si se refugiaza in simptom.

APRRI PRIMITIVE7. SomatizareaEste vorba despre strile emoionale exprimate fizic.Cnd copilul nu este ajutat, ba chiar i este respins tentativa de a-i exprima emoiile prin cuvinte, el va tinde s le exprime altfel prin corpul su, prin boal (sau prin comportamente).(pag.135)ALEXITIMIA! Ataamentul nesigur sau traumele suferite n copilrie sunt asociate cu somatizarea.Tulburarea somatoform are comorbiditi (cf DSM) cu majoritatea tulb de personalitate, deci somatizarea apare n patologiile caracteriale ca simptom comun..

APRRI PRIMITIVE8. Acting out (Punerea defensiv n act)

(cf. Laplanche si Pontalis) = transpunere in act - termen folosit in psihanaliza pentru a desmena actiuni care prezinta cel mai adesea un caracter impusiv relativ discontinuu fata de sistemele de motivatie obisnuite ale subiectului, relativ distinct in cadrul activitatilor sale si luand deseori o forma auto- sau heteroagresiva.APRRI PRIMITIVEExemple de activism ca modalitati defensive: activitatea febrila a viitoarei mamici;angajarea in actiuni politice indiferent de pericole;individul care se dedica muncii ca sa se protejeze de climatul familial nesatisfacator;incrincenarea terapeutica in fata prognosticului letal (fantasme de putere absoluta);cresterea libidoului cu putin timp dupa perioada de doliu; conceperea unui copil la scurta vreme dupa decesul cuiva drag (Abraham, idee reluata de Freud in Doliu si melancolie);

APRRI PRIMITIVEEste vorba despre transpunerea n aciune a ceva ce nu poate fi exprimat prin cuvinte.La nceput, termenul a fost folosit pentru a descrie comportamentele pacienilor n afara cabinetului persoana fie nu era contient de ele, fie prea anxioas pentru a le exprima n faa analistului.Mai apoi, tremenul a fost folosit spre a descrie un comportament dirijat de nevoi incontiente de a stpni anxietatea asociat cu dorine interzise, cu fantasme deranjante i cu amintiri traumatice.APRRI PRIMITIVETrecerea la act se refer aadar la orice comportament presupus a fi o expresie a atitudinilor transfereniale pe care pacientul nu se simte nc destul de sigur emoional spre a le traduce n tratament prin cuvinte.n patologie, punerea n act spre a face fa dilemelor psihologice caracterizeaz personalitile impulsive.Transpunerea n act a dependenei psihologice (devenit astfel dependen de substan) o vom ntlni n adicii.APRRI PRIMITIVE9. Instinctualizarea (sexualizarea)Iniial, Freud a considerat c energia sexual vital (libido) st la baza tuturor activitilor omeneti. Deci, el privea comportamentele sexuale ca avnd o motivaie primar, iar nu una secundar, defensiv.Experiena clinic ulterioar a artat ct de des activitatea i fantasmele sexuale sunt folosite n scop defensiv pentru a stpni anxietatea, pentru a redobndi stima de sine, pentru a compensa ruinea, pentru a te distrage de la un sentiment de vid interior, de ex.

APRRI PRIMITIVE10. Disocierea extremDisocierea este o reacie normal la traum. Oamenii de orice vrst care trec prin calamiti, tragedii personale etc pot disocia. Aceia care n copilria mic au fost supui unor abuzuri repetate pot ajunge s disocieze ca reacie obinuit la stress.Adultul astfel construit poate suferi de tulburare disociativ cronic, etichetat anterior ca personalitate multipl i curent tulburare de identitate disociativ.

APRRI PRIMITIVEAvantajele discoierii sunt evidente blocm astfel teroarea, durerea, oroarea, convingerea morii iminente.Putem nelege cu toii ce nseman a prefera mai curnd s fii afar dect nuntru, n faa unei realiti terifiante.Marele inconvenient al acestei aprri este tendina ei de a opera automat, chiar i atunci cnd nu mai exist un pericol major. Individul poate deveni amnezic sau un altul, cu totul schimbat, spre deruta celorlali. Exist deci un pre interpersonal pltit de cei ce utilizeaz n exces aceast aprare.