Sursele de date statistice se pot clasifica în: surse primare şi surse secundare de date.

Datele primare sunt obţinute prin observări totale sau parţiale

Indiferent de amploarea observării (totale sau parţiale) culegerea datelor se poate face prin:

1.Observări curente(înregistrare permanentă, de ex. evenimentele demografice: natalitate, mortalitateetc.)

2.Observări periodice(datele se înregistrează la intervale de timp precizate)

3.Observări directe(datele sunt înregistrate de către operator sau cercetător direct de la unităţile statistice)

4.Observări indirecte(datele se înregistrează din diverse surse care au consemnat anterior fenomenul studiat, de ex. documentele contabile)

Etapele cercetării statistice sunt:OBSERVAREASTATISTICĂ-etapă în care se obţin date de la unităţile colectivităţii studiate, pentru toate caracteristicile urmărite;PRELUCRAREASTATISTICĂ-etapă în care datele obţinute sunt agregate/ sistematizate şi sunt calculaţi indicatorii statistici adecvaţi tipului de date şi tipului de analiză solicitat;ANALIZAŞIINTERPRETAREAREZULTATELOR- etapă în care sunt verificate ipotezele de lucru, sunt formulate concluziile şi fundamentate procesele decizionale.

Observarea statisticăreprezintă acţiunea de obţinere, de la unităţile statistice, a valorilor referitoare la caracteristicile/variabilele urmărite, după criterii riguros stabilite.

Observareatrebuie să îndeplinească anumite condiţii: de cantitate(volum) şi calitatesatisfacerea condiţiei de cantitatepresupune obţinerea, în timpul stabilit, a tuturor datelor necesare pentru efectuarea studiului statistic;

satisfacerea condiţiei de calitatepresupune asigurarea conţinutului veridic al datelor culese, în vederea obţinerii unor rezultate cât mai exacte, afectate de erori cât mai mici.

Planul observării statistice cuprinde: 1.scopul observării2.delimitarea colectivităţii şi unităţii de observare 3.stabilirea caracteristicilor ce vor fi înregistrate 4.alegerea formularelor de înregistrare 5.delimitarea timpului şi locului observării 6.stabilirea măsurilor organizatorice.

1.Scopul observăriise formulează în momentul declanşării procesului cercetării şi depinde de scopul general al investigaţiei statistice.

2.Delimitarea colectivităţii şi unităţilor de observare–depinde de modul de utilizare a metodelor de observare.-constă în localizarea în timp, spaţiu şi dpvd organizatoric a colectivităţii studiate-alegerea unităţii de observareîn conformitate cu scopul urmărit şi modul de organizare a colectivităţii.3.Stabilirea caracteristicilorce urmează a fi înregistrate formează programul observării şi reprezintă partea cea mai importantă a planului observării.

4.Formularele de înregistrare reprezintă suportul material pe care se vor înregistra datele culese. Pot fi de două tipuri: fişă sau listă.Fişa este un formular individual, completat de către o singură unitate de observare.Listaeste un formular colectiv, completat cu date pentru mai multe unităţi de observare.5.Timpul observăriiindică două aspecte: timpul la care se referă datele(poate fi un singur moment, numit „moment critic” sau un interval de timp, în funcţie de tipul fenomenului analizat (static sau dinamic))timpul când se efectuează înregistrarea datelor(este, de regulă, un interval, cu o dată limită precisă)

6.Măsurile organizatoricecuprind toate elementele care asigură buna organizare şi desfăşurare a observării statistice.

Sondajulsauselecţiastatisticăesteometodădeobservarestatisticăparţialăfrecventutilizată.Avantajealeutilizăriisondajuluistatistic:Costurimaterialeşiumanereduse

Programulcercetăriiesteamplu

sondajulstatisticdevineabsolutnecesarcândprincerc

etareastatisticăsedistrugunităţilestatisticesupuseanalizei,cadepildăîncontrolulstatisticalcalităţiiproducţieisondajulstatisticpoatefiutilizatpentruverificareaprogramuluiuneiobservăritotaleşipentruverificareaşitestareauneiipotezestatistice.

Folosireaselecţieialeatoare(eşantionareaprobabilistă),încarefiecareunitatestatisticădincolectivitateageneralăareşansacalculabilăşidiferitădezerosăfieselecţionatăîneşantion,permitecalculareamărimiieroriişistabilireaprealabilăaacesteimărimi.Sondajele pot fi repetatesau nerepetate, după cum există posibilitatea revenirii unei aceleaşi unităţi în cadrul aceluiaşi eşantion.

1. Procedeul „urnei cu bile”

Dacă selecţia se face cu revenire eşantionul se numeşte eşantion aleator repetat. La fiecare extragere, probabilitatea ca o unitate să fie extrasă este 1/N, iar după ultima extragere, în baza de seleţie rămân N unităţi statistice. Numărul eşantioanelor distincte, de volum n, ce pot fi extrase în sondajul cu revenire este Dacă selecţia se face fără revenire eşantionul se numeşte eşantion aleator nerepetat.

După extragerea primei unităţi în baza de selecţie rămân (N-1) unităţi, după a doua extragere (N-2) unităţi, astfel încât după ultima extragere, în urnă rămân N-n unităţi statistice. Numărul eşantioanelor distincte, de volum n, ce pot fi extrase în sondajul aleator simplu fără revenire este n N nN