UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE GEOGRAFIEGEOGRAFIA TURISMULUIBUNURI CU SEMNIFICATIE ETNOGRAFICACIOBANU ALEXANDRABOARU IRINAGRUPA 305

Etnografia este tiina care clasific popoarele lumii, studiaz compoziia, originea i rspndirea lor, urmrete evoluia culturii lor materiale i spirituale, moravurile i particularitile felului lor de via, legturile cultural-istorice reciproce.Patrimoniul etnografic se mparte pe tipuri de obiecte, n funcie de materialul din care sunt ele confecionate: piese de lemn, piese ceramice, piese din sticl, os, piatra, piese metalice, piese din lemn si metal, piese textile, dar i n funcie de utilitatea acestora: unelte de cmp, unelte folosite n gospodrie, mijloace de transport, piese folosite n cadrul unor obiceiuri i tradiii populare, piese de pstorit, mobilier, textile de interior, port popular etc.http://www.cmiabc.ro/imgs/sectii/etnografie/2.jpg

Dupa V. Butura (1977) si Dictionarul de arta popular(1996), principalele zone etnografice din Romania sunt: Moldova, Transilvania, Maramures, Oltenia, Muntenia, Banat, Crisana, Dobrogea, fiecare zona cu numeroase regiuni.

Actualul jude Maramure mpreun cu celelalte zone etnografice contureaz minunata ar a Romaniei. Aceste zone, distincte din punct de vedere geografic, istoric i etnografic, au avut de-a lungul istoriei o soart asemntoare.

Tara Maramuresului constituie una din putinele zone in care s-au pastrat aproape nealterate arta populara de o pregnanta originalitate : case, porti, unelte, tesaturi, ceramica, biserici, datini si folclor

In Maramures aproape fiecare sat, in intregul lui, este un muzeu viu. Un muzeu populat cu oameni, care vietuiesc cu dezinvoltura printre exponate. Fiecare localitate pare a fi un muzeu al satului, cu ulite nici macar pietruite, strajuite de-o parte si de alta de gospodarii si anexe construite eminamente din lemn veritabile monumente de arhitectura si arta populara

Monumentele de arhitectur, bisericile, troitele i porile maramureene

Din punct de vedere al planimetriei, la bisericile maramureene se constat unitatea de concepie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de ntreaga arhitectur medieval romneasc i caracteristic cultului ortodox. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramureene este supranlarea bolii naosului, ce se sprijin nu pe pereii cldirii, ci pe un sistem de grinzi i console.

ro.wikipedia.orgDin punct de vedere al valorii culturale, se distingtroiele de hotar. "Exist indicii c, nc de la nceputulsec. al XVII-lea, n mai multe comuniti maramureene existau troie de hotar, monumente complexe, sculptate n lemn. S-a pstrat doarTroia Rednicenilor(foto) din hotarul comunei Berbeti, datat nsec. al XVIII-leai care, prin elementele ce o compun i prin tratarea lor sculptural, se nscrie n stilul gotic" (M. Dncu, 1986).

Un element important al gospodriei maramureene l constituie porile, adesea cu o nfiare monumental. Poarta maramureean "clasic" i cea mai des ntlnit este alcatuit din trei stlpi de baz, confecionai din lemn de stejar, dispui paralel i n acelai plan. Poarta maramureean este, n afar de atributele deja descrise, i o marc de identitate cultural, zonal i local. Poarta rmne ca un simbol al Maramureului, rennoindu-se an de an pe aceeai structur, pe acelai model.

Intrnd ntr-o cas rneasc se observa abundena produselor textile de tot felul, colorate, mobilier modern n amestec cu piese tradiionale, vase emailate cu motive strident colorate. obiecte din ceramica impodobite cu stergarelada de zestredeasupra patului se afla un raft cu cergi, prosoape, fete de masa asezate in straturi si care infrumuseteaza interiorul camereirazboi de tesut

olul maramureseanLepedeu si fete de perneStergareCovor

Lada de zestrehttp://www.vacanteperoti.ro/Muzeul-Etnografic-Sighet.php

Obiecte de decor in Muzeul etnografic Sigetul Marmatiei

Relicva a industriei casnice textile, fusul nu a avut dect un rol secundar, multa vreme insignifiant, in acest proces fiind un simplu instrument de depozitare vremelnica a lnii toarse manual. Din punct de vedere social, furcile pe care se aseza lna netoarsa aveau o mai mare valoare, deoarece erau confectionate si gravate artistic, cu migala, de feciori, pentru mame, sotii sau dragute, prilej de mndrie la sezatoare.

Mesteri ce au preluat arta celui care a inventat-o -Stan Ion Patra-

Dli cu mnere octogonaleRindea ornat cu talp arcuit2 echere si compas pentru tamplarifierastrau

Muzeul Satului Maramuresean - un atelier de tamplarie.

1.2.3.4.5.6.7.

Industria casnic textil

Prelucrarea de canepa de catre Ples Ioana din Ieud. Toata povestea procesuluiilustrata mai joshttp://radulazar.blogspot.com/2010_09_01_archive.html

VartelnitaSuveiciRazboi de tesutRoata de torsHecel-torsul cnepii

http://radulazar.blogspot.com/2010_09_01_archive.html

Tesutul de cergi in Maramures. Grad Anuta din Salistea de Sus.

Atelier de fierarie - Ieud - jud. Maramures

Potcovit la Botiza

Cuptorul ceramic al lui Tanase Burnar din Sacel, descendent al celebrei familii de olari Cocean.

ceramic roie nesmluit (Scel)

ceramica smluit ornamentat cu cornul-Vama

Ceramica ornamentata prin zgrafitareCeramica decorat cu pensula

Iconografia maramurean are o ndelungat i bogat tradiie, fiind apreciate n mod deosebit icoanele pe lemn. Icoane in Muzeul Etnografic Sighetu Marmatiei

Costumul femeiesczadii vargate cu dungi orizontalePoaleleOpincinaframaZgrdanul

Costumelemoroencelor capt culoare i mulumit podoabelor tradiionale. Cocoanele i femeile tinere poart mndre n jurulgtului "zgrdane" fcute din mrgele mici, viu colorate, nirate pe a n diverse motive (n special motivul S, romburi, flori).

http://static.infoturism.ro/poze-vacanta/img_useri/t_88368.jpgFete din Salistea de Sus,Maramures, port traditional.

Costumul barbatescPieptarul este fastuos brodat, cu multe elemente ornamentale, tinte din metal, ciucuti din lana, confectionat din piele, cu blana pe dinauntru si se poarta nencheiat.Cmea este tesuta din panza alba de bumbac, cusuta simplu cu broderii la gat si la maneci, cu matase alba sau galbena. Manecile sunt largi, lungi sau trei sfert si se termina cu cipca cu coltisori la camasile de sarbatoare.Pantalonii numiti gatii se poarta vara, sunt largi si scurti pana deasupra gleznelor,sunt foarte comozi fiind tesuti din panza de bumbac alba. Straiapalariile din paie cu borurile mai largi si cu panaopinci din piele de vit sau de porc

Vltorile sunt instalatii traditionale care functioneaza pe principiul hidraulic, utilizate pentru spalarea si limpezirea textilelor de mari dimensiuni.

Mocanitahttp://www.de-weekend.com/2011/01/maramures-taram-de-basm.html

http://www.de-weekend.com/2011/01/maramures-taram-de-basm.html

http://www.de-weekend.com/2011/01/maramures-taram-de-basm.html

Maramureul, vatr de cultur i civilizaie care i-a dltuit in lemn istoria, este locul unde tradiiile, portul i arta popular se pstreaz ca nicieri altundeva in Romania. Maramureul este un imens muzeu in aer liber, iar viaa de zi cu zi a satului maramureean este o adevarat intoarcere in timp.Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa galerie de arta populara. In zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migala si fantezie;Arta i civilizaia popular maramureean reprezint una din componentele de baz ale culturii i civilizaiei naionale, capabil s oglindeasc intr-o modalitate specific realitatea lumii prin crearea de ansambluri, grupuri artistice, generate de un evantai larg de emoii i talente cu adanci rdcini in spaiul carpato-danubiano-pontic cu indelungate evoluii istorice i care au inceput s fie apreciate i mai bine cunoscute abia la inceputul secolului XIX.

Zona etnografica MoldovaMoldovenii reprezint un popor strvechi cu rdcini milenare n istoria spaiului carpato-nistreano-pontic. Ei au contribuit i continu s contribuie hotrator la cultura poporului roman.

Costumul traditional moldovenescCostumul traditional femeiescCostumul traditional barbatesc

Locuinta traditionala moldoveneasca

OlaritulOlritul pe teritoriul Moldovei a inclus i fabricarea olanelor, a crmizilor arse pentru construcia locuinelor. Vasele de ceramic ars sunt apreciate pan astzi ca documente arheologice n baza crora se fac concluzii despre cultura vechilor civilizaii.

Zona etnografica OlteniaIn Oltenia convietuiesc oameni pentru care traditia a insemnat ceva aproape sacru, cu reguli de bunacuviinta crestina, cu obiceiuri si randuieli bine conturate si respectate cu sfintenie.

Gospodaria taraneascaGospodaria taraneascaspecifica acestui tinut s-a individualizat de-a lungul timpului, in functie de conditiile istorice si social- economice.Planul caseieste format din tinda, la mijloc si doua, trei sau patru incaperi dispuse in linie cu tot atatea incaperi separate de pe prispa. Prispa se intinde acu pe doua sau trei laturi. Casa gorjeana impresioneaza si incita privirea atat prin proportia sa fie joasa sau inalta cat si prin decorul sau. Casa joasa este masiva fara sa fie greoaie iar la casa inalta are o silueta svelte datorita stalpilor.

Portul popular oltenesc

Portul femeiescPortul barbatesc

Ocupatii si mestesuguri

Dezvoltarea tesaturilor de interior este legata de inflorirea generala a artei populare din sec. al XIX- lea ca urmare a unor prefaceri structurale benefice survenite in conditia economica si sociala a taranimii.Scoarta olteneascase impune, in primul rand, prin motivul vegetal. De obicei, campul si chenarul scoartei oltenesti sunt acoperite cu buchete si ramuri cu frunze si flori (margarete, lalele) dispuse orizontal in randuri dese.

CeramicaCeramica din Olteniapoarta peste timp amprenta inconfundabila a culturilor si civilizatiilor arhaice din acest spatiu geografic.Confectionarea ceramicii este manuala dupa un proces tehnologic transmis de sute de ani. Centru de olari de la Hurezu a aparut odata cu ridicareaManastirii Horezude catre Constantin Brancoveanu pentru a satisface necesitatile noii ctitorii si ale curtilor boieresti din imprejurimi. Ceramica produsa aici s-a impus prin receptivitate fata de inovatiile tehnice si decorative ale epocii, adoptand smaltul si imbogatindu-si repertoriul decorativ si cromatic.

Arta lemnuluise constituie ca unul din acele domenii in care virtutile artistice ale mesterilor populari din Oltenia au fost plenar implinite, constituind in acelasi timp realizari de seama ale artei populare romanesti. Tehnicile folosite in prelucrarea si ornamentarea lemnului sunt: incizia, crestarea, cioplirea si sculptura. Elementele arhitecturale pe care sculptura populara le pune in evidenta sunt stalpii prispelor si foisoarelor, usile caselor, undrelele ce mascheaza incheietura barnelor la colturile constructiilor, ancadramentele ferestrelor.

Instrumente muzicalen patrimonialul Seciei de etnografie sunt tezaurizate i instrumente populare specifice Olteniei.Ne referim, n special la instrumente de suflat adic tipuri de fluiere cu forme i din zone diferite ale provinciei, cavale, fife, ocarine, cimpoaie.Viori, cobze, o iter etc. completeaz acest patrimoniu.

ZONA ETNOGRAFICAMUNTENIA

Costumul popular din zona Muntenia

MONUMENTE ETNOGRAFICEDIN MUNTENIA

PALATUL LUI UDRITE NSTUREL DE LA HERETI

OBIECTE DIN CERAMICA DIN MUNTENIA

OBIECTE DIN LEMN