SCOLI SI FONDATORI IN MEDICINA ROMANEASCA -istoria profesiei asistentelor medicale din tara noastra, a etapelor de dezvoltare spre sfirsitul sec. xix-xx, nu poate fi inteleasa pe deplin fara cunoasterea unor personalitati ale medicinei romanesti care au pus bazele invatamintului medical -de numele si activitatea lor este legata si dezvoltarea invatamintului pentru personalul mediu sanitar, inii fiind direct implicati in conceperea programelor si conducerea acestor scoli -Victor Babes 1854-1926o Considerat corinfeu al microbiologiei si morfopatologiei mondiale

o A publicat peste 1300 de lucrari o A publicat primul tratat de bacteriologie din lume

42

o Stabileste principiul antibiozei si antibiogramei, seroterapia in 1889 - metoda romaneasca de tratament antirabic o A militat pentru formarea agentilor sanitari o In 1895 - prepararea serului antidifteric -Ion Cantacuzino 1863-1934 o Se numara printre intemeietorii scolii romanesti de microbiologie si medicina experimentala o Intre problemele stiintifice carora si-a inchinat viata se numara - holera, scarlatina, tuberculoza si lepra, imunitatea la vertebrate si nevertebrate

o In 1904 pune bazele unui laborator unde se fabrica serul antistreptococic o In 1905 se prepara serul antidizinteric o Intre 1910-1913 se prepara vaccinul contra febrei tifoide si holerei asiatice o In 1916 se prepara vaccinul antidifteric o In 1920 se prepara serul antimeningococic si antigangrenos o Prin Legea din 4 aprilie 1921 micul laborator ajunge Institutul Cantacuzino, baza de invatamint, de specializari unde se prepara sute de varietati de seruri si vaccinuri o Organizeaza societati si sanatorii pentru combaterea tuberculozei, campanii antiholerice si antitifice -Mihai Ciuca 1871-1956o Intre 1907-1914 aprofundeaza imunologia scarlatinei si studiul holerei

43

o In 1922 este profesor de igiena la Facultatea de Medicina din Iasi unde prin masuri organizatorice , contrbuie la formarea de cadre pentru nevoile clinice si de laborator o Intemeiaza scolala de medicina preventiva-Gheorghe Marinescu 1863 1938o Creatorul scolii romanesti de neurologie, prin studierea celulei nervoase

o A studiat fiziopatologia epilepsiei, isteriei, tabesului si paraliziei generale o Este primul care foloseste pelicula cinematografica pentru inregistarea unor experimente de specialitate o A militat pentru imbunatatirea sanatatii publice o A acordat pretuire personalului de ingrijire o In 1950 are loc inaugurarea Institutului de Virusologie care ii poarta numele, al doilea din lume dupa cel de la Moscova -Endocrinologiao Stiinta a secretiilor interne o Abia in 1901 incepe sa se dezvolte -C. I. Parhono Neuropsihiatru

44

o In 1909 sub forma unui tratat Secretiile interne , acesta lucrare marcheaza actul de nastere al endocrinologiei ca stiinta o In 1910 publica o lucrare cu opinii originale privind raporturile intre endocrinologie si psihiatrie o In 1934 ia nastere prima catedra de endocrinologie din lume, avindu-l ca profesor pe C.I.Parhon la Bucuresti o In 1946 se infiinteaza Institutul de Endocrinologie care-i poarta numele devenind o puternica scoala -Nicolae Paulescuo In 1897 isi ia doctoratul in medicina la Universitate din Paris cu teza despre structura functionala a splinei

o Peste 2 ani devine doctor in fiziologie o In 1901 doctor in chimie o Titular al catedrei de fiziologie normala si patologica o Se inscrie printre deschizatorii de drumiri in endocrinilogia romaneasca o Este descoperitorul pancreinei, al insulinei o Ultimele sale cercetari se refera la localizarea instinctelor pe scoarta lobilor frontali ai creierului -Scoala romaneasca de chirurgie o In 1854 dr. N Turnescu este numit in postul de chirurg la Spitalul Coltea o Rolul si prestigiul chirurgiei incep sa se afirme prin folosirea metodelor noi de investigatie si laborator

45

o Cele trei descoperiri epocale ale sec. XIX -lea - hemostaza, anestezia si asepsia - permit efectuarea unor operatii tot mai complexe si eficiente o In 1859 se organizeaza 2 mari spitale Coltea si Brincovenesc cu cite 2 sectii distincte una medicala si alta chirurgo-medicala o In 1869 se infiinteaza Facultatea de Medicina o Prof. N. Turnescu este socotit unul din intemeietorii chirurgiei stiitifice din tara noastra prin adoptarea metodelot antiseptice , aplicarea narcozei, a noilor precedee de anestezie locala, la scurt timp de la descoperirea lor -Dr. Constantin Dumitrescu Severineanu 1840-1930 o Al doilea intemeiator al chirurgiei stiintifice o A generalizat aplicarii antisepsiei o A introducerea marii chirurgii prin aplicarea primelor laparatomii, ovarorectomii, splenectomii o A condus catedra de clinica chirurgicala o S-a preocupat de organizarea invatamintului pentru surori o La 24 aprilie 1879 ia fiinta prima scoala de surori de caritate din Bucuresti cunoscuta sub numele de Institutul Surorilor de Caritate Regina Elizabeta -Gheorghe Asachi 1855-1899 o Alt reprezentant al chirurgiei romanesti o Este profesor si director al primului Institut de chirurgie din tara o Introduce folosirea manusilor de ata si de cauciuc, si a mastii o Impima reguli severe de antisepsie -Prof. Thoma Ionescuo Unul din cele mai stralucite personalitati ale chirurgiei romanesti o Studiaza medicina si dreptul la Paris o Ia concursul pentru postul de prorector al Facultatii de Medicina din Paris o Metodele sale operatorii au fost insotite de perfectionarea tehnicii prin inovarea unor instrumente folosite si azi in chirurgia mare abdominala o A fost primul care a precizat situatia topografica exacta a stomacului si duodenului -Scoala romaneasca de pediatrie si reprezentantii sai o Printre primele institutii sociale sub forma de azile scolicare au fost infiintate in tara noastra sunt cunoscute azilul Domnita Balasa pentru baieti si cel de la biserica Tuturor Sfintiilor pentru fete, care erau intretinute din cutia milei o La Iasi in cadrul complexului Institutului Gregorian se organizeaza in 1852 si un azil pentru copii abandonati o Dr. Carol Davila in 1861 a deschis azilul de fete Elena Doamna si pentru baieti pe strada Coltea o In 1897 Maria Cutzarida Cratunescu, prima femeie medic din tara noastrapune bazele Societatii Materna la Bucuresti, destinata ocrotirii copiilor saraci o Din initiativa Ecaterinei Cantacuzino ia fiinta Leaganul Sfinta Ecaterina , in acelasi an, iar in 1921 a functionat si prima clinica de puericultura din Bucuresti o Pina la instruirea unei asistente pediatrice de specialitate, au existat numeroase preocupari avind drept scop protectia gravidelor si a copiilor o1870 Societatea Nadejdea in judetul Tulceao1894 Societatea de ajutor a comunitatii izraelineo1907 Societatea lauzelor din judetul Tulcea

46

o Tot in aceea perioda s-a dezvoltat invatamintul in legatura cu asistenta de urgenta, educatie sanitara in scoli, chiar invatatorii fiind instruiti si in legatura cu administrarea medicamentelor dupa indicatia medicului o Prima clinica pentru bolile de copii fiinteaza la Bucuresti din anul 1864 o In 1901 se fiinteaza la Cluj Facultatea de Pediatrie, iar dupa unire prof. Dr. Titu Gane ocupa prima catedra de pediatrie in cadrul aceleiasi institutii o Clinica infantila cuprindea : ambulator, bucatarie dietetica, laborator biochimic si bacteriologic, un serviciu social si curs de infirmiere precum si o sectie speciala pentru practica surorilor de ocrotire o Tot aici au fost pregatite si moasele in privinta fiziopatologiei nou-nascutului o In perioada interbelica se pun bazele unui invatamint pediatric si al unor masuri legislative si organizatorice, care au ca prim obiectiv ocrotirea mamei si copilului -Medicina internao Constituie punctul de plecare al multor alte discipline ca neurologia, psihiatria, ftiziologia, endocrinilogia, bolile contagioase o Este legata de cadrul organizatoric al invatamintului medical concepit de Carol Davila o 1859 primul serviciu de medicina interna la Spitalul Coltea o Prof. Al. Marcovici instituie pentru prima data Termometrizarea ca mijloc de investigare Metoda examinarii sistemice a bolnavului Aplicarea tratamentului individualizat, prin examinarea atenta a simptomelor bolii si stabilirea diagnosticului individual Prof. Nanu Muscel 1862-1938 care amplifica activitatea de laborator, insistind ca medicul trebuie sa fie intii clinician si apoi om de laborator -Educatia pentru sanatate, traditii si preocupari o Raspindirea unor cunostiinte si practici in legatura cu prevenirea imbolnavirilor si ingrijirea sanatatii se regaseste sub forma de descintece, sfaturi si indemnuri o Secolul XVIII denumit secolul luminilor avea sa aduca in prim plan cotributia multor slujitori a lui Esculap la actul de educatie si culturalizare a poporului roman -Pavel Vasicio Editeaza prima publicatie periodica Igiena si scala -Constantin Varnavo Publica in 1844 - propovaduitorul sanatatii si al economiei -Conceptii si orientari ale educatiei sanitare contemporane o Prin atragerea populatiei pentru apararea si pastrarea propiei sale sanatati cum defineste OMS acest domeniu de activitate, educatia sanitara este u domeniu cu raspunderi tot mai largi o Din 1978 OMS a elaborat o declaratie prin care se stabilesc cele 8 elemente esentiale O educatie privind problemele de sanatate, metodele de prevenire Promovarea conditiilor de alimentatie si nutritie Aprovizionarea cu apa potabila Ocrotirea mamei si copilului, inclusiv planificarea familiala Vaccinarea impotriva bolilor infecto - contagioase Prevenirea si controlul epidemiilor locale Tratamentul bolilor curente

47

Asigurarea cu elementele esentiale-Medicina sociala. Traditii si perspectiveo Descoperirea factorilor fizici, chimici si biologici din mediul de munca si de viata, ca origine a bolilor , a dus la dezvoltarea igienei, microbiologiei si epidemiologiei o Starea de sanatate a individului a fost legata tot mai mult de ideea bunastarii colective, a progresului social - economic al intregii colectivitati o In 1912 - prima catedra de igiena sociala la Berlin -Medicina omului sanatoso Ca disciplina medicala aparte o P. Delore isi motiveaza atitudinea si conceptiile in confruntare cu medicina curativa, care are in centrul preocuparilor boala si bolnavul si insista pe necesitatea studierii omului in toata complexitatea sa o Medicina omului sanatos cuprinde importante domenii, care se refera indeosebi la cresterea si formarea nolor generatii prin insusirea deprinderilor alimentare, ale muncii, erosului, intemeierii si bunei functionari a familiei, ale pregatirii si vietuirii la virsta a treia o Herodot preciza ca toate bolile care le vin oamenilor din hrana cu care se nutresc o OMS sustine ca o buna sanatate nu depinde numai de spitale, medici si medicamente, ci inainte de toate , de calitatea vietii -Medicina comunitarao In 1977 si-a definit domeniul de activitate, cind la Alma Ata, statele membre ale OMS si-au propus ca obiectiv Sanatate pentru toti in anul 2000, pentru ca toti locuitorii lumii sa ajunga la un nivel de sanatate care sa le permita o viata productiva din punct de vedere social si economic o Medicina sociala se refera la o cuprindere mai larga din punct de vedere geografic, social si cultural, punind in prim plan nevoile comunitatii o Sanatatea publica in care rolul de actiune si decizie revine exclusiv profesionistilor sistemului sanitar, este un termen general, care cuprinde organismele oficiale abilitate in a organiza , supraveghea si controla starea de sanatate a populatiei si a mediului inconjurator pe un anumit teritoriu o Medicina comunitara reprezinta o reala participare la apararea si ameliorarea sanatatii, pe baza cunoasterii nevoilor, prioritatiilor, a aplicarii, gestionarii si evaluarii activitatiilor o Conceptul legat de ideea Sanatate pentru toti asistentele medicale (nursele) sunt in cautarea propiei lor identitati, a modalitatilor de implicare in realizarea celor 38 de obiective ale Biroului Regional al OMS, referitoare la cele 4 domenii Programarea unor moduri de viata sanatoasa Reducerea factorilor de risc pentru sanatate din mediul inconjurator Reorientarea sistemelor de ingrijire practicate de asistentele medicale Mobilizarea mijloacelor politice, tehnice, a insrtumentelor de gestionare, a resurselor umane, a cercetarii

48

Etape i personaliti n dezvoltarea nursingului Dup milenii de existen uman medicina modern i consider punctul de cotitur n cunoaterea asepsiei i antisepsiei a lui Joseph Lister(1827-1912). Asepsia - a sepsis - fr microbi Antisepsia - mpotriva microbilor Descoperirea microbilor de ctre Louise Pasteur(1822-1912), a fost momentul ce a determinat noi orientri i concepii n formarea cadrelor sanitare, n organizarea asistenei medicale i implicit, n actul de ngrijire a omului suferind. Este perioada n care se plaseaza naterea nursingului modern legat de numele lui Florence Nightingale(1820-1910), cea care a fundamentat convingerea c, fr armata personalului sanitar de ngrijire a bolnavului, fiind format i organizat lupta pentru sntate pe timp de pace sau rzboi, poate fi ctigat. De la Florence Nightingale asistm la tendine i eforturi de profesionalizare, de gsire a unui loc stabil n iererhia slujitorilor sntii, de definire a rolului care s fie acordat cu titluri i cadru juridic respectiv. Statutul socio-profesional al asistentei medicale se bazeaz tot mai mult pe existena unei structuri bine definite, cu un loc bine stabilit n statutele de funciuni care eman dintr-o pregtire bazat pe programe corespunztoare orientate de principii deontologice clar definite. Exist o fundaie care i poart numele, o insign i o statue n centrul Londrei. S-a nscul la Florena, numele fiindui dat dup numele acestei localiti, la data de 18 Mai 1820. Era frumoas, cultivat, deteapt, construit i bogat i nu a cedat tentaiilor i succeselor vieii moderne. La 30 de ani i afirm convingerea c sensul vieii ei era s fac ceva folositor pentru oamenii care au nevoie de ajutor. Acest altruism neneles i neacceptat de societatea i familia din care fcea parte i care socotea o aberaie sau dram faptul c o fat ca ea s munceasc a trebuit aprat. n cltoriile sale, Florence Nightingale va culege informaii despre problemele sntii publice i a celor din spitale. n 1851 ea va studia, timp de 3 luni, la coala de la Kaiserwerth a pstorului Cliedern. Anul 1853 o gsete pe tnara Florence lucrnd ntr-un comitet ce conducea instituia pentru ngrijirea femeilor nobile n perioada mbolnvirii. n cele din urm, ea va fi numit efa acestei organizaii. Pe msur ce cunotinele sale despre reforma nursingului i a spitalelor sporeau, Florence a fost cunoscut ca o autoritate n materie. Cnd a izbucnit Rzboiul Crimeei, n 1854, corespondenii de pe front descriau maniera n care erau ngrijii soldaii rnii i bolnavi de ctre armata britanic. Florence Nightingale venind n ntmpinarea guvernului britanic va propune prietenului ei, Sir Sidney Harbert, care ndeplinea funcia de secretar de rzboi, s fie trimis n Crimeea cu un grup de nurseri. Dnd dovad de reale caliti organizatorice i profesionale, ea se va distinge prin organizarea n prima linie a frontului, a unui spital de campanie modern. 49

Alintat femeia cu lampa, Florence Nightingale a devenit o figur legendar printresoldai.n 1856 se rentoarce n Anglia cu sntatea serios afectat. n urmtorii 40 de ani i va conduce afacerile din apartamentul su izolat. i va petrece restul vieii scriind despre spitale, salubritate, statistici de sntate i n special despre nursing i educaie n nursing. n 1860 ea reuete s inaugureze prima coal laic de nursing n cadrul spitalului Sfntul Tomas din Londra. n acelai an, la Boston, Maria Zakrzewski i Elisabeth Blackwell vor nfiina prima coal de asistente medicale. Principiile de baz pe care Florence Nightingale i-a creat coala au fost urmtoarele: 1. Nursele trebuie s fie educate n spitale clinice, organizate n acest scop i o asociate cu coli medicale. 2. Nursele vor fi selecionate cu atenie i vor locui n cmine special amenajate pentru a le forma caracterul i a le impune o disciplin. 3. Intendenta ef a colii va avea cuvnt hotrtor asupra programei, asupra modului de administrare i asupra celorlalte probleme ale colii. 4. Programa colar va cuprinde att material teoretic ct i practic. 5. Frecvena studenilor la cursuri va fi obligatorie existnd o epiden n acest sens. 6. Cunotinele dobndite de studeni vor fi apreciate prin teste scrise i examene orale. Respectnd trediiile colii engleze tinerii absolveni erau trimii n toate colurile Imperiului Britanic pentru a implementa ngrijirile de sntate aa cum au fost nvai. Modelul colii Saint Thomas va constitui un nivel de nvmnt i funcii pentru multe coli din Anglia. Florence Nightingale este incontestabil fondatoarea nursingului modern. Ea reuete s conving opinia public c ngrijirile de sntate reprezint o art ce trebuie ridicat la rangul de profesie disciplinar. Ea apreciaz c e mai util ca nursele s-i petreac timpul ngrijind pacienii fr s fac curenie ndeletnicire rezervat personalului ndemnat pe aceast activitate. Profesia de nurser va fi aleas de persoane inteligente, ce vor cuta s-i mbogeasc cunotinele, pe care le vor folosi pentru ameliorarea condiiilor pacienilor pe care i au n ngrijire. Pentru ca aceast profesie s fie respectat ea consider c liderii de nursing trebuie s aib un statut social. Contrar la ceea ce se observ astzi, Florence gndea c aceast profesie e rezervat exclusiv femeilor dar pe de alt parte remarc faptul c nursingul, pentru a putea fi practicat cu tiin i contiin, nu e obligatoriu s fie legat de domeniul religios. Pentru a reui n aprarea profesiei a intuit munca n echip i combaterea individualismului. Spre sfritul vieii sale, susinnd att eforturile naintailor ct i pe cele a succesorilor ei, ea va contribui la infiinarea Consiliului Naional al Nurselor(ICN) n 1890. Florence Nightingale moare n somn la vrsta de 90 de ani, ziua de 12 Mai, data natrii sale, a fost consacrat drept Ziua Internaional a Nursingului, fiind srbtorit de ctre nurse n toat lumea.

50

Dezvoltnd principiile unui nvmnt corespunztor n acordarea ngrijirilor medicale adaptate, Florence e fondatoarea unei reforme a cror beneficiari suntem noi. Esenialul mesajului su e urmtorul: prioritatea ngrijirilor acordate de nurs e ajutorul pe care aceasta l garanteaz unei persoane vazut n toat complexitatea sa pentru ai menine i recupera sntatea atunci cnd aceasta nu poate s o fac singur. Inspirndu-se din jurmntul lui Hipocrate, Florence Nightingale i caracterizeaz concepia profesional prin textul proproului jurmnt pe care l propune tuturor asistentelor medicale ca s l cunoasc i s l rosteasc la nceputul carierei lor:

M angajez, solemn, n faa lui Dumnezeu i n prezena acestei adunri s duc o viaa integr i s-mi ndeplinesc cu credin ndatoririle profesiei mele. Nu voi lua i nu voi administra nici un remediu periculos. Voi face totul pentru creterea nivelului profesiunii mele i voi pstra cu o total discreie lucrurile private care mi vor fi ncredinate. Voi ajuta din toate puterile mele i n mod cinstit medicul n munca sa i m voi dedica bunstrii celor ce sunt lsai n grija mea.

Virginia Henderson S-a nscut la 30 Noiembrie 1897 la Kansass City, n Virginia, USA. A stusiat nursingul fiind eleva unei asistente medicale care se pregtise la rndul ei cu Goodrich, o renumit profesionist american. S-a impus printr-o activitate de nalt competen dar mai ales prin scriierile sale care stabilesc cu claritate concepiile privind activitatea asistentei medicale n ngrijirile specifice acordate bolnavului i familiei sale. n 1948 a nceput s scrie principiile fundamentale ale ngrijirii bolnavului