memoriu tehnic - anpm

„MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATARE AGRICOLA IN SATELE GALATENI SI BISCOVENI, COMUNA GALATENI, JUDETUL TELEORMAN"

1

BENEFICIAR: COMUNA GALATENI JUD. TELEORMAN

MEMORIU TEHNIC

Investitia:

“MODERNIZARE DRUMURI DE EXPLOATARE AGRICOLA IN SATELE

GALATENI SI BISCOVENI, COMUNA GALATENI, JUDETUL

TELEORMAN"

CAP. I.) – DATE GENERALE Elaborare studiu de fezabilitate, pentru investitia : "Modernizare drumuri de exploatare agricola in satele Gălăteni si Biscoveni, comuna Gălăteni, judeţul Teleorman"


2

Aceasta investitie e impartita in trei obiecte principale, astfel : A). -Obiectul nr. 1– "Modernizare DE 338, DE 328, DE 326, DE 316, DE 144" B). -Obiectul nr. 2 – Amenajarea drumurilor laterale C). -Obiectul nr. 3 – Lucrari de amenajare a teritoriului si protectia mediului.

1.2.) – PROIECTANTUL LUCRARILOR S.C. ANDERSSENS.C. ANDERSSENS.C. ANDERSSENS.C. ANDERSSEN S.R.L.S.R.L.S.R.L.S.R.L.

Adresa: Str.Eternitate nr.76,Centru Axa,et.2,mun.Iasi, jud.Iasi, 1.3.) – BENEFICIARUL LUCRARILOR/TITULARUL PROIECTULUI COMUNA GALATENI, JUDETUL TELEORMAN 1.4.) – AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI SI ADRESA

Judetul Teleorman este situat in partea de Sud a Romaniei. Comuna Gălăteni este situata in partea de Nord-Est a judetului Teleorman, la 40 km

departare de municipiul resedinta de judet Alexandria. Drumurile urmeaza a fi modernizate, sunt amplasate in extravilanul satelor Bâscoveni şi Gălăteni, judeţul Teleorman.

Comuna Gălăteni are in componenta patru sate: Gălăteni, Bascoveni, Sfântul

Gheorghe si Grădişteanca. Avand un statut administrativ de comuna, localitatea are ca vecini in partea de nord comuna Talpa si comuna Cosmeşti, in partea de sud comuna Frăsinet şi Băbăiţa, judetul Teleorman.


3

Intreaga asezare a comunei Gălăteni se incadreaza in Campia Romana, avand coordonatele geografice de 44°13′38″N 25°21′31″E secunde longitudine estica. Suprafata totala a comunei este de 6800 ha, dupa cum urmeaza: 512 ha intravilan si 6288 ha extravilan.

Activitati economice principale: Comuna Gălăteni prezintă un număr mare de disfuncționalități, înscriindu-se între

localitățile județului cu un nivel redus al calității vieții. Principala disfuncționalitate privețte infrastructura. Domeniile principale de activitate specifice comunei Gălăteni sunt comertul, creşterea animalelor si agricultura de subzistenta. O pondere mare in economia comunei o reprezinta apicultura si silvicultura. In comuna sunt societati comerciale care au ca obiect de activitate: cultivarea terenului, cresterea animalelor.

Institutii publice La nivelul comunei Gălăteni, exista un numar de doua scoli, doua gradinite, o biserica ortodoxa, o biblioteca comunala, un dispensar uman, o unitate de politie.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gălăteni se ridică la 2967 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3243 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89.05%). Pentru 4.95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocți (95.01%). Pentru 4.95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Infrastructura localitatii Accesul se realizeaza in special pe drumul national DJ 506, care face legatura intre

comuna Bujoru si comuna Tătărăştii de Sus. In momentul de fata, accesibilitatea la exploatatiile agricole este scazuta, majoritatea drumurilor de acces fiind in panta, pe alocuri cu grad ridicat de inclinatie, si aflandu-se intr-o stare avansata de degradare. Gradul de suportabilitate al drumurilor satesti si comunale pentru utilajele agricole este scazut, producatorii agricoli din zona utilizand frecvent DJ 506 sau DJ 601C, drumurile satesti si comunale pentru a ajunge la cai de acces mai usor practicabile datorita inclinatiei mai reduse. SITUATIA EXISTENTA

Tronsoanele din drumul existent, supus modernizarii, se incadreaza in categoria drumurilor publice, si sunt caracterizate de urmatorii parametri tehnici, astfel: OBIECT 1- drum exploatare agricola, incadrat in urmatoarele categorii si clase de rezistenta: -Clasa tehnica = V. (conf. OMT45/1998) -Clasa de importanta = a-3-a (conf P100/92) -Categoria de importanta “C” - de importanta normala.(conf. HG766/97) -Categoria functionala – drumuri de interes agricol din categoria a-II-a

DE LOCALIZARE km Lung proiectata

Lat. ampriza

1 DE53 din DJ671B pina la DE124 0+000 - 0+105 105 m 6.58-15.00 m


4

2 DE124 din DE53 pina la DE69 0+105 - 0+535 430 m 5.00-9.50 m 3 DE69 din DE124 pina la DE124 0+535 - 1+220 685 m 4.72-7.10 m 4 DE124 din DE69 pina la DE357 1+220 - 1+365 145 m 4.70-8.90 m 5 DE357 din DE124 pina la DE3 1+365 - 2+235 870 m 5.77-13.26 m 6 DE3 din DE357 pina la DS 281 2+235 - 5+265 3030 m 4.10-11.06 m TOTAL=5265

Pe lungimea drumurilor supuse supuse modernizarii se intilnesc urmatoarele

elemente tehnice/obiective, astfel: -Lungimea totala a traseului, Ltotal = 4810 m. -Latimea amprizei, BBC= intre 5,00 si 7,00 m. -Santuri din pamint existente = 50 ml. -Drumuri laterale = 11 buc. -Podete transversale existente = 1 buc.

Prin documentatia tehnica, ce urmeaza a fi realizata, Comuna Gălăteni urmareste sa imbunatateasca starea tehnica a acestor drumuri DE 338, DE 328, DE 326, DE 316, DE 144 si sa limiteze efectele care ar conduce la avansarea degradarii structurii tronsonului de drum si la cresterea degradarii conditiilor de mediu din zona. F

INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUII

Comuna GALATENI, este entitatea responsabila cu implementarea proiectului:

"Modernizare drumuri de exploatare agricola in satele Gălăteni si Biscoveni, comuna Gălăteni, judeţul Teleorman"

COMUNA GĂLĂTENI, judeţului TELEORMAN Cod postal: 147150 Telefon: 0247-434034, Fax:0247-434034 Primar: CERNEA GEORGE Viceprimar: SORICA POLIN Secretar: MICU IONELA LILIANA 1.5.) – VALOAREA ESTIMATA A LUCRARILOR

DEVIZ GENERALDEVIZ GENERALDEVIZ GENERALDEVIZ GENERAL privind cheltuielile necesare realizarii investitiei:

in mii lei /EURO la cursul lei / Euro din data de 12.10.2015

1 EURO= 4.4130 lei

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de

cheltuieli

Valoare ( fara TVA) TVA Valoare (inclusiv

TVA)

Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

Capitolul 1

Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului


5

1.1 Obţinerea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 1.2 Amenajarea terenului 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

1.3

Amenajări pt.protecţia mediului si aducerea la starea initiala 22.890 5.187 5.494 28.384 6.432

Total cap.1 22.890 5.187 5.494 28.384 6.432

Capitolul 2

Cheltuieli pt. asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1

Cheltuieli pt. asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Total cap.2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Capitolul 3

Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1 Studii de teren 8.384 1.900 0.000 8.384 1.900

3.2 Obtinere de avize, acorduri si autorizatii 6.250 1.416 0.000 6.250 1.416

3.3 Proiectare şi inginerie 125.000 28.325 30.000 155.000 35.123

3.4

Organizarea procedurilor de achiziţie publică 10.000 2.266 2.400 12.400 2.810

3.5 Consultanta 125.000 28.325 30.000 155.000 35.123 3.6 Asistenţă tehnică 50.000 11.330 12.000 62.000 14.049

Total cap.3 324.634 73.563 74.400 399.034 90.422

Capitolul 4

Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1 Constructii şi instalaţii 4,019.342 910.796 964.642 4,983.984 1,129.387 4.2 Montaj utilaj tehnologic 0.00 0.000 0.000 0.000 0.000

4.3

Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 0.00 0.000 0.000 0.000 0.000

4.4 Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 0.00 0.000 0.000 0.000 0.000

4.5 Dotări 0.00 0.000 0.000 0.000 0.000 4.6 Active necorporale 0.00 0.000 0.000 0.000 0.000

Total cap. 4 4,019.342 910.796 964.642 4,983.984 1,129.387

Capitolul 5

Alte cheltuieli:

5.1 Organizare de şantier 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000


6

5.1.1. Lucrări de construcţii si instalatiile aferente organizarii de santier. 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 0.00 0.000 0.000 0.000 0.000

5.2 Comisioane,cote, taxe, costul creditului 24.300 5.506 0.000 24.300 5.506

5.2.1.Comisioane, taxe şi cote legale 0.00 0.000 0.000 0.000 0.000

a.Controlul calitatii Constructiilor 0.6% ( ISC) 24.300 5.506 0.000 24.300 5.506

b.Cota Casa Sociala a costructorilor 0.5% 0.00 0.000 0.000 0.000 0.000

5.2.2.Costul creditului 0.00 0.000 0.000 0.000 0.000

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0,5% 21.834 4.948 5.240 27.074 6.135

Total cap.5 46.134 10.454 5.240 51.374 11.642

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

6.2 Probe tehnologice si teste 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Total cap. 6 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Total general 4,413.000 1,000.000 1,049.776 5,462.776 1,237.883

din care C+M 4,042.232 915.983 970.136 5,012.368 1,135.819

TOTAL GENERAL 4,413.000 1,000.000 1,049.776 5,462.776 1,237.883

din care C+M 4,042.232 915.983 970.136 5,012.368 1,135.819

1.6.) – PERIOADA DE EXECUTIE PROPUSA 1.6.1) - PROGRAMUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR

Durata de executie a lucrarilor, pentru modernizarea drumului , se propune a fi de 9 luni, in intervalul: luna nr. 1 ÷ luna nr. 9, din Graficul de executie al investitiei. 1.6.2)-GRAFIC DE LUCRU- Obiectul nr. 1– ,,Modernizare DE 338, DE 328, DE 326, DE 316,

DE 144 ",se va desfasura pe durata a 8 luni si se prezinta astfel:

Nr.

crt.

Activitatea

prevazuta

Durata

(LUNA

)

LUNA in care este prevazuta activitatea

LUNA

1

LUNA

2

LUNA

3

LUNA

4

LUNA

5

LUNA

6

LUNA

7

LUNA

8


7

01 Terasamente

4 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

02 Strat de forma din balast, h=10 cm 2 IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

03 Strat de fundatie inferior. din balast,h = 25 cm 3 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

04 Strat fundatie-superior. din piatra sparta. h = 15 cm 3 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

05 Amorsari cu emulsie cationica 2 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

06 Strat de legatura. din BAD PC 20. h = 6 cm

2 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

07 Amorsari cu emulsie cationica


08 Strat de uzură. BAPC 16. h = 4 cm 2 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

09 Santuri pamant 2 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

10 Rigole protejate cu beton 4 IIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

11 Podeţe transversale noi. Ǿ1000mm 5 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIII

12 Semnalizari in timpul executiei

7 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

13 Semnalizari si marcaje dupa terminarea executiei

1 IIIIIIIIIIII

14 Acostamente din balast 2 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

15 Platforme incrucisare 3 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

1.6.3)-GRAFIC DE LUCRU - Obiect nr. 2 - Amenajarea drumurilor laterale, se va desfasura pe durata a 8 luni si se prezinta astfel:

Nr.

crt.

Activitatea

prevazuta

Durata

(LUNA)

LUNA in care este prevazuta

activitatea

LUNA

1

LUNA

2

LUNA

3

LUNA

4

LUNA

5

LUNA

6

LUNA

7

LUNA

8

01 Terasamente /Reprofilare


02 Strat de forma din balast, h = 10 cm

1 IIIIIIIIIIII

02 Strat de fundatie inferior. din balast, h = 20/30 cm 2 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

03 Strat fundatie-superior. din piatra sparta. h =15 cm 2 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

04 Amorsari cu emulsie cationica 1 IIIIIIIIIIII

05 Strat de legatura. din BAD PC 20. h = 6 cm 1 IIIIIIIIIIII

06 Amorsari cu emulsie cationica

1 IIIIIIIIIIII

07 Strat de uzură. BAPC 16. h = 4 cm

1 IIIIIIIIIIII

08 Podeţe transversale noi. Ǿ800mm 3 IIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

09 Acostamente din balast 1 IIIIIIIIIIII

10 Santuri din pamant 1 IIIIIIIIIIII

1.6.4)-GRAFIC DE LUCRU -Obiect nr. 3- Amenajarea teritoriului si Protectia mediului, se va desfasura pe durata a 1 luna si se prezinta astfel:

Nr.

crt.

Activitatea

prevazuta

Durata

(Luni)

Luna in care este prevazuta activitatea

Luna 9

01 Terasamente 1 IIIIIIIIIII

02 Semanare gazon 1 IIIIIIIIIII

03 Plantari de arbori 1 IIIIIIIIIII

04 Plantari arbusti 1 IIIIIIIIIII

1.6.5-GRAFICUL GENERAL -REALIZARE INVESTITIE, se va desfasura pe durata

a 9 luni si se prezinta astfel:


8

Nr.

crt

Activitatea

prevazuta

Durata

(Luni)

Luna

1

Luna

2

Luna

3

Luna

4

Luna

5

Luna

6

Luna

7

Luna

8

Luna

9

01 OBIECT NR. 1 8 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII -

02 OBIECT NR. 2 8 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII -

03 OBIECT NR. 3 1 - - - - - - - - IIIIIIIIIIII

- GRAFIC TOATA INVESTITIA 9 IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIII

CAP. II.) $ DATE SPECIFICE PROIECTULUI II.1.) – OPORTUNITATEA INVESTITIEI

II.1.1) – SCOPUL SI IMPORTANTA OBIECTIVULUI DE INVESTITII Categoria şi clasa de importanţă a lucrării Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin H.G. Nr.766/1997 şi Metodologia de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor, elaborată in aprilie 1996 de INCERC BUCUREŞTI, încadrează construcţiile după importanţa lor in două categorii

• de importanţă globală, denumite "categorii de importanţă" care privesc întreaga construcţie; • de importanţă specifică, denumite "clase de importanţă ", care privesc fie întreaga construcţie fie părţi ale acesteia, dar numai sub anumite aspecte.

Stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei efectuată conform prevederilor H.G.R. nr. 766/1997, este NORMALĂ (C). Din punct de vedere tehnic clasificarea se face in functie de intensitatea traficului, numarul de vehicule care trec in unitatea de timp printr-o sectiune de drum. Intensitatea se calculeaza pentru o perspectivade 15 ani si se exprima prin intensitatea medie zilnica anuala( MZA) In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare in functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Conform Ordinului M.T. nr.46/1998 privind ,,Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor”, si Norma tehnica din 27/01/1998 privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, drumurile propuse pentru modernizare au caracter de strazi in localitati rurale si se incadreaza in clasa tehnica V Categoria functionala - a) drumuri de interes local Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află şi pot fi clasificate ca : - drumuri comunale , care asigură legăturile : - între reşedinţa de comună şi satele componente sau cu alte sate - între oraş şi satele care ii aparţin , precum şi cu alte sate ; - între sate ; - drumuri vicinale - drumuri ce deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora ; - străzi - drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire : stradă, bulevard, cale, chei, splai, şosea, alee, fundătura, uliţă. - b) drumuri de exploatare : forestiere, petroliere, miniere, agricole, precum si alte drumuri, care sint legate direct de reteaua drumurilor publice Conform ordin :nr.212/145 din 15 mai 2002


9

Drumurile de exploatare agricola din prezenta documentatie se incadreaza in categ a-II-a.

Profilul transversal tip, aplicat la drumurile agricole conf STAS 863/85 si STAS 2900/85, OMT50, este urmatorul :

Durata normala de functionare a lucrarilor- Conform Hotaririi de Guvern nr.2139/30.11.2014 privind ,, Aprobarea clasificatiei si a duratelor normale de functionare a mijloacelor fixe'' durata normala de functionare a lucrarilor de infrastructura la drumuri 9publice, industriale si agricole) cu imbracaminte din beton asfaltic pe fundatie supla este de 20&30 ani.


10

II.1.2) – UTILITATEA PUBLICA SI/SAU MODUL DE INCADRARE IN PLANURILE DE URBANISM SI AMENAJAREA TERITOIULUI

În conformitate cu Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, drumurile sunt publice (drumuri publice: obiective de utilitate publică destinate circulaţiei rutiere, în scopul satisfacerii cerinţelor de transport unitar ale economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a tarii. Acestea sunt proprietate publică), iar din punct de vedere funcţional asigură circulaţia auto şi pietonală a locuitorilor din comuna Gălăteni, spre terenurile agricole aflate in proprietate, dar si ruta alternativa la DJ601C si DJ506. Conf ORDIN 212/2002 Drumurile de explatatie agricola apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla si pot fi clasificate ca:

Obiect 1

-Suprafata ocupata de lucrare-partea carosabila (4810 x 4.0m) Sc1 = 19240 mp -Suprafata ocupata de lucrare-ampriza drumului (4810 x 7,5m) SA1 = 36075 mp

Obiect 2

-Suprafata ocupata de lucrare-partea carosabila (11dr x10m x4m) Sc2 = 440 mp -Suprafata ocupata de lucrare-ampriza drumului (11dr x25m x7,5m) SA2 = 2062,5 mp

Drumul agricol supus modernizarii inclusiv drumurile laterale se desfasoara, pe teritoriul administrativ al comunei Gălăteni. Terenul, pe care urmează a se realiza invesţia, are o suprafaţă de 38137,5 mp (36075+2062.5), aparţine Comunei Gălăteni, facand parte din suprafaţa arondată domeniilor publice – existente conform prevederilor H.G. nr. 973 / 2002, privind atestarea domeniului public al jud. Teleorman, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din jud. Teleorman.

Terenul respectiv este încadrat la categoria de folosinţă căi de comunicaţie rutieră — drum exploatare agricola, conform Planului Urbanistic General al comunei Gălăteni.

Aceasta suprafata de teren indeplineste urmatoarele conditii:

-este libera de orice sarcina; -nu face obiectul unor litigii in curs de solutionare la instantele judecatoresti,

cu privire la situatia juridica; -nu face obiectul revendicarilor potrivit unor legi speciale in materie sau

dreptului comun. Regimul economic al drumului: terenul nu este grevat de sarcini fiscale, nu este revendicat sau sechestrat, folosinţa actuală şi destinaţia fiind de cale de comunicare rutiera-drumuri comunale.


11

Regimul tehnic: conform P.U.G.- ului, drumul este situat în extravilan, iar conform Regulamentului de urbanism General, se pot autoriza lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere. Lucrările propuse a se executa vor pastra vechiul amplasament al drumului propus pentru modernizare şi constau în realizarea unui drum modernizat, cu o îmbrăcăminte din beton asfaltic.

Prin proiectare, parametrii geometrici ai tronsonului de drum, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical, vor respecta prevederile din ORDIN nr. 45/27.01.1998, pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor.

În plus, prin prevederile din Caietul de sarcini si Tema de proiectare, se impune a se respecta următoarele condiţii specifice, astfel: - Axul drumului va fi păstrat cât mai aproape de cel existent, realizându-se corecţia acestuia numai acolo unde este strict necesară şi numai în conformitate cu prevederile din normele şi STAS-urile de specialitate. - În conformitate cu prevederile din STAS 863/85 şi a normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, aprobate cu ordinul MT. Nr. 45/1998, se va căuta ca traseul proiectat să urmăreasca traseul existent, pentru a se evita ocuparea de terenuri noi. - Îmbunătăţirile ce vor fi aduse, prin proiectare, caracteristicilor geometrice în plan şi pe verticală, vor consta in: -amenajarea curbelor în spaţiu; -asigurarea unor condiţii mai bune de vizibilitate; -realizarea unei semnalizări rutiere mai performante. - Profilul transversal va fi de tip panta unica la drumurile agricole cu parte carosabila de 4m si la drumurile laterale - Profilul longitudinal se va realiza cât mai aproape de cel existent, cu adăugarea grosimii straturilor componente, realizându-se corecţia acestuia numai în zonele unde se impune a se diminua declivităţile mari existente.

Traseul sectoarelor de drum supuse modernizarii, sunt cuprinse in continutul : - Planului de Urbanism General (PUG), al com. Gălăteni;

- Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Teleorman (PATJ) si a

- Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN).

Datorită faptului că lucrările de reabilitare se vor executa in limita amprizei actuale a drumurilor comunale, utilităţile din zonă nu vor suporta modificări de natura mutărilor sau protejărilor.Proiectul nu cuprinde reţele noi de utilităţi.

II.2.) - DESCRIEREA PROIECTULUI II.2.-A)-DESCRIEREA CARACT. FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT SI A NECESITATILOR DE FOLOSINTA IN TIMPUL FAZELOR DE CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE

II.2.1.) $OBIECT NR. 1$ A)-SITUATIA EXISTENTA

Tronsoanele de drum existente, supuse modernizarii, se incadreaza in categoria drumurilor publice, si sunt caracterizate de urmatorii parametri tehnici, astfel:

Din punct de vedere al importanţei globale lucrările proiectate se încadrează în categoria C = construcţii de importanţă normală si clasa tehnica V.


12

OBIECT 1 Pe lungimea sectoarelor de drum supuse supuse modernizarii se intalnesc inainte de

modernizare urmatoarele elemnte tehnice, astfel: -Lungimea totala a traseului, Ltotal = 4810 m. -Latimea amprizei, BBC= intre 5,00 si 7,00 m. -Santuri din pamint existente = 50 ml. -Drumuri laterale = 11 buc. -Podete transversale existente = 1 buc.

B)-SITUATIA PROIECTATA, se prezinta astfel: DE LOCALIZARE km Lung

proiectata Lat. ampriza

1 DE53 din DJ671B pina la DE124 0+000 - 0+105 105 m 6.58-15.00 m 2 DE124 din DE53 pina la DE69 0+105 - 0+535 430 m 5.00-9.50 m 3 DE69 din DE124 pina la DE124 0+535 - 1+220 685 m 4.72-7.10 m 4 DE124 din DE69 pina la DE357 1+220 - 1+365 145 m 4.70-8.90 m 5 DE357 din DE124 pina la DE3 1+365 - 2+235 870 m 5.77-13.26 m 6 DE3 din DE357 pina la DS 281 2+235 - 5+265 3030 m 4.10-11.06 m TOTAL=5265

Profil tip 1 (Bc=4,00m) -Imbracaminte, din asfalt, in doua straturi. -Clasa tehnica = V. -Constructia se incadreaza in categoria “C” - de importanta normala.

-Lungimea totala a traseului, Ltotal = 4810 m. -Latimea platformei, BP = 5,00 m (una banda de circulatie si doua acostamente). -Numarul de benzi circulabile, NBC = 1 buc. -Latimea benzii de circulatie, BBC= 4,00 m. -Latimea acostamentelor, BAC = 0,50 m -Viteza de proiectare, V = 40 km/ora. -Razele minime ale curbelor in plan, Rmin.pl. = 60 m. (exceptional 55m) -Razele minime ale racordărilor verticale convexe, Rmin.r.v.c. = 1.000m. -Razele minime ale racordărilor concave, Rmin.r.c. = 1.000 m. -Declivitati longitudinale maxime, Dlong.max. = 7 % (exceptionale = 8%) -Distanta de vizibilitate, Dviz. = 70 m -Pasul de proiectare, Lp=50 m -Suprafata ocupata de lucrare-partea carosabila (5265 x 4.0m) Sc1 = 19,240 mp -Suprafata ocupata de lucrare-ampriza drumului (5265 x 7,5m) SA1 = 36,075 mp

Stratificatia pentru structura rutiera cu care se va realiza modernizarea Obiectului nr.1, se propune a fi urmatoarea: -strat de uzura, din beton asfaltic de tip BAPC16, h = 4 cm; (conform AND 605/2013) -strat de legătură, din beton asfaltic de tip BADPC 20, h = 6 cm; (conform AND 605/2013); -strat de fundatie superior, din piatră spartă, h = 15 cm; (conform STAS 6400/1984) -strat de fundatie inferior, din balast h=25 cm (conform STAS 6400/1984). -strat de forma din balast, cu h=10 cm. - inlocuire pamant vegetal cu pamant bun de fundatie pe adincimea de h=30 cm. II.2.1.1)-STABILIREA SOLUTIEI TEHNICE A)-CRITERII PENTRU ALEGEREA SOLUTIEI TEHNICE.

Stabilirea tipului de structura rutiera pentru modernizarea drumurilor de expl. agricola, se incadreaza in strategia de investitie si de intretinere a drumurilor comunale si


13

agricole respective din cadrul retelei de drumuri nationale. Analiza structurii rutiere la solicitarile sarcinilor din trafic implica cunoasterea urmatoarelor date tehnice : a)- Tipul structurii rutiere. b)- Alcatuirea structurii rutiere:

b.1)- grosimile straturilor rutiere, si b.2) -materiale din alcatuirea straturilor rutiere.

c)- Tipul climateric al zonei in care este situat drumul. d)- Regimul hidrologic al complexului rutier. e)- Traficul de calcul. f)- Tipul pamantului de fundare.

O importanta deosebita in alegerea tipului de structura rutiera, o prezinta materialele de constructie rutiera preponderente in regiune si anume: -agregate naturale de cariera, cu pondere importanta in structurile rutier suple, si -agregatele naturale de balastiera, cu pondere importanta in structurile rutier semirigide.

La alcatuirea structurii rutiere, si anume variatia, pe grosimea acesteia, a tipurilor de straturi rutiere si a grosimilor acestora, se va tine cont de urmatoarele conditii, astfel: -grosimile minime constructive ale diferitelor straturi rutiere, grosimi impuse de normative; -grosimile maxime ale diferitelor straturi rutiere, grosimi impuse de tehnologia de executie, si -necesitatea reducerii numarului de straturi, respectiv de interferente, in scopul micsorarii riscului existentei unor defectiuni privind aderenta intre straturi.

De asemenea tipul climatic al zonei in care este situat drumul, regimul hidrologic al complexului rutier si tipul pamintului de fundare, sunt elemente care concura la stabilirea valorilor parametrilor de calcul ai pamintului de fundare.

Pentru cazul particular al acestui tronson de drum, dimensionarea structurii rutiere se impune a se realiza in conformitate cu prevederile din Normativ PD.177/2001-Dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide-metoda analitica. B)-STRUCTURA RUTIERA

Pentru o dimensionare cit mai corecta a stratificatiei structurii rutiere proiectate, s-au efectuat studii de teren in vederea obtinerii urmatoarelor date: - Modul de alcatuire a straturilor rutiere existente si grosimile acestora. - Starea de degradare a stratului de imbracaminte existent. - Caracteristicile geotehnice ale pamantului de fundare. - Regimul hidrologic al complexului rutier (tipul profilului transversal, modul de asigurare a scurgerii apelor de suprafata, existenta si starea dispozitivelor de drenare, nivelul apelor freatice). Alcatuirea structurii rutiere si caracteristicile geotehnice ale pamantului de fundare se stabilesc pe baza de sondaje efectuate conform normativului AND 550. Deoarece lungimile tronsoanelor de drum sunt mici, se considera ca lungimea acestora se incadreaza intr-o zona caracterizata prin acelasi tip climateric si acelas tip de trafic de calcul. Avind in vedere aceste conditii se considera ca structura rutiera a tronsoanelor de drum supuse modernizarii, vor avea aceeasi stratificatie pe toata lungimea si se vor incadra in acelas tip climatic...II. Tipul de sistem rutier se stabileste in functie de materialele preponderente in regiune si anume: - agregate naturale de cariera, care au pondere importanta in sistemele rutiere suple, si - agregate naturale de balastiera, care au pondere importanta in sistemele rutiere semirigide.


14

Alcatuirea structurii rutiere si anume variatia pe grosimea acesteia, a tipurilor de straturi rutiere si a grosimii acestora, se stabileste, luand in considerare urmatoarele: - grosimile minime constructive ale diferitelor straturi rutiere conform STAS 6400; - grosimile maxime ale diferitelor straturi rutiere, tinand cont de anumite constrangeri specifice tehnologiilor de executie din tara noastra; - necesitatea reducerii numarului de straturi, respectiv de interfete, in scopul micsorarii riscului existentei unor defectiuni privind aderenta intre straturi; - alcatuirea stratului de forma, astfel incat grosimea acestuia sa poata fi luata in calcul in dimensionarea structurii rutiere la actiunea fenomenului de inghet dezghet. In cazul modernizarii unui drum existent, atunci cand traseul drumului modernizat coincide cu cel al drumului existent, este important sa se stie in ce masura pietruirea existenta poate fi luata in calcul in alcatuirea complexului rutier. Modul de utilizare a acesteia se stabileste in functie de latimea si grosimea materialelor din alcatuire si de calitatea acestora, conform prevederilor STAS 6400, in modul urmator: a.1)- Daca pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului , iar grosimea ei este mai mica de 10 cm, aceasta nu se ia in considerare la dimensionarea structurii rutiere. Ea se scarifica si se reprofileaza, pe toata latimea drumului. b.1)- Daca pietruirea are o latime egala cu cea a patului drumului, iar grosimea ei este de min. 10 cm, ea poate alcatui stratul de forma sau stratul inferior de fundatie, care va fi luat in considerare in dimensionarea structurii rutiere. c.1)- Daca pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului, dar grosimea ei este mai mare de 10 cm , aceasta se scarifica, se reprofileaza si se compacteaza. Grosimea stratului rezultat este luata in considerare la dimensionare. Pietruirea poate constitui substrat de fundatie sau strat de fundatie daca indeplineste conditiile tehnice precizate in STAS 8840 (pamant stabilizat mecanic cu adaos de material granular). Din studiile efectuate la teren rezulta ca descrierea situatiei existente, privind partea carosabila, a fiecarui tronson de drum ce urmeaza a fi modernizat, se prezinta astfel:

Avand in vedere constatarile din teren, rezulta ca nu se poate utiliza, pentru noua structura rutiera, urmand ca : -pe sectoarele de drum supuse modernizarii avand o balastare usoara , stratul de balast existent nu se poate lua in calculul structurii rutiere, ca “strat din balast”, deoarece, grosimea stratului rezultat dupa reprofilare, este sub 10 cm, iar prin scarificare se produce si amestecarea balastului, cu pamantul din patul drumului, datorita neuniformitatii profilului transversal. Pe acest sector de drum se va proceda la scarificare si reprofilare partii carosabile, formind astfel un strat de forma (strat de pamint stabilizat mecanic, cu material granular – existent in cale), strat ce se poate considera, ca atare, in calculul structurii rutiere noi. Rezulta ca pe 100 % din lungimea drumurilor supuse modernizarii, structura rutiera proiectata va fi alcatuita considerand patul drumului din pamant.

Se considera ca lungimea traseului de drum supus modernizarii se incadreaza intr-o zona caracterizata prin acelasi tip climateric si acelas tip de trafic de calcul. Avind in vedere aceste conditii se considera ca structura rutiera de drum ce urmeaza a fi modernizat, va avea aceeasi stratificatie pe toata lungimea si se va incadra in acelas tip climatic – tip climatic I

Tipul de sistem rutier se stabileste in functie de materialele preponderente in regiune si anume: - agregate naturale de cariera, care au pondere importanta in sistemele rutiere suple, si


15

- agregate naturale de balastiera, care au pondere importanta in sistemele rutiere semirigide. II.2.1.2)-DESCRIEREA PE FAZE TEHNOLOGICE Structura rutiera propusa prezinta urmatoarea stratificatie, astfel: -strat de uzura, din beton asfaltic de tip BAPC16, h = 4 cm; (conform AND 605/2013) -strat de legătură, din beton asfaltic de tip BADPC 20, h = 6 cm; (conform AND 605/2013); -strat de fundatie superior, din piatră spartă, h = 15 cm; (conform STAS 6400/1984) -strat de fundatie inferior, din balast h=25 cm (conform STAS 6400/1984). -strat de forma din balast, cu h=10 cm. - inlocuire pamant vegetal cu pamant bun de fundatie pe adincimea de h=30 cm. Elementele structurale ale acestor tronsoane de drum, sunt împărţite astfel: Infrastructura ,Suprastructura, alte lucrari si siguranta circulatiei. II.2.1.2.1)- INFRASTRUCTURA

Operaţiunile necesare pentru realizarea infrastructurii drumului, cuprind următoarele categorii de lucrări, astfel:

A)-LUCRĂRI DE TERASAMENTE. Terasamentele, sunt lucrări care se execută în vederea amenajării elementelor

geometrice ale platformei drumului, în plan şi în profil longitudinal, corespunzător cu prevederile din Ordinul nr. 45 / 1998. Pentru asigurarea cotelor şi dimensiunilor din proiect, terasamentele se vor realiza cu pământ, în completare, care se va preleva din groapa de împrumut. Pământul din groapile de împrumut va fi, din punct de vedere al caracteristicilor, corespunzător ca pământ de umplutură pentru realizarea patului drumului şi a acostamentelor. Săpăturile, din groapa de împrumut, se vor realiza mecanizat cu descărcarea direct în mijlocul auto de transport. Împrăştierea şi compactarea pământului de umplutură, se va realiza cu mijloace mecanice, prin aşternerea în straturi succesive, cu grosimea maximă de 20 cm. În timpul compactării, pământul se va uda cu autocisterna, până la atingerea umidităţii optime de compactare. Pământul rezultat ca neconform, din platforma drumului, va fi stocat în depozitele de pământ. Prin alegerea locaţiilor pentru gropile de împrumut şi pentru depozitele de pământ, se asigura o distanţă optimă de transport, de max. 5,00 km. După finalizarea lucrărilor de umpluturi şi evacuare pământ, se va trece la faza de execuţie a lucrărilor necesare aducerii terenului afectat de lucrările de execuţie, la valoarea avută iniţial. Lucrările de amenajare a terenului se vor executa pe suprafeţele unde au fost gropile de împrumut şi depozitele de pământ, şi cuprind următoarele categorii de lucrări, astfel: - lucrări de terasamente, care constau în execuţia, mecanică şi manuală, de săpături şi umpluturi, în vederea realizării taluzelor la gropile de împrumut; - lucrări de nivelare a taluzelor şi suprafeţelor plane, executate mecanizat şi manual; - lucrări de completări cu pământ vegetal, executate mecanizat şi manual; - lucrări de însămânţare cu iarbă (gazon), executate manual, în vederea realizării înierbării terenului amenajat; - lucrari de plantatii arbori si arbusti.

Nota: Se inlocuieste pamantul vegetal pe o adincime de h=30cm, cu pamant bun de fundatie pe toata lungimea drumurilor modernizate pe o grosime de h=30cm. B)-STRAT DE FUNDATIE-INFERIOR.

Materialul folosit este balastul in grosime de 25 cm , corespunzator cerintelor din SR EN 12620:2013– Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conform STAS 6400-84 şi Normativ CD 148. Balastul va respecta condiţiile de calitate prevăzute de SR EN 13043, SR EN 13242;


16

Operatiunile necesare pentru realizarea stratului de fundatie - inferior, vor cuprinde executia a urmatoarelor categorii de lucrari, astfel: - lucrari de curatire mecanica de noroi a suprafetei stratului de forma; - lucrari pentru inlaturarea manuala, in afara zonei drumului, a noroiului prin stringerea in gramezi, transport direct si aplanarea lui, sau incarcarea intr-un mijloc de transport auto; - asternerea mecanica a stratului de balast, cu h = 25 cm, pentru stratul de fundatie - inferior; - udarea cu autocisterna, in timpul asternerii, pentru realizarea umiditatii optime de compactare; - compactarea mecanica, a stratului de balast, la grosime de 25 cm. C)-STRAT DE FUNDATIE SUPERIOR. Este prevazut a se realiza din piatra sparta, conform STAS 179-95, conform SR EN 13043, SR EN 13242 si STAS 6400 – 84; este alcatuit dintr-un sort monogranular de piatra sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split sau criblura raspandit uniform sort 0 – 63 mm, executat cu impanare si innoroire, in grosime de 15 cm. Operatiunile necesare pentru realizarea stratului de fundatie - superior, vor cuprinde executia a urmatoarelor categorii de lucrari, astfel: - lucrari de curatire mecanica de noroi a suprafetei stratului de fundatie din balast; - lucrari pentru inlaturarea manuala, in afara zonei drumului, a noroiului prin stringerea in gramezi, transport direct si aplanarea lui, sau incarcarea intr-un mijloc de transport auto; - asternerea mecanica a stratului de piatra sparta, in grosime de 15 cm, pentru realizarea stratului de fundatie din piatra sparta; - udarea cu autocisterna, in timpul asternerii, pentru realizarea umiditatii optime de compactare; - compactarea mecanica, a stratului de piatra sparta, la grosime de 15 cm.

Materialul folosit este: - piatra sparta de cariera, sort 40-63 mm; - piatra sparta 8-16, 16-25, 25-40 mm (pentru impanare), si - savura sort 0 – 8 mm, corespunzator cerintelor din STAS 667 – Agregate naturale si piatra

prelucrata pentru lucrari de drumuri

D)-LUCRARI PRIVIND COLECTAREA, TRANSPORTUL SI EVACUAREA APELOR DIN ZONA DRUMULUI.

Colectarea si evacuarea apelor provenite din precipitatii se face prin santuri de pamant si protejate cu beton, iar descarcarea acestora, prin podete transversale; calculele hidrologice pentru verificarea sectiunilor santurilor si podetelor se vor face conform STAS 10796/1/1997 si STAS 10796/2/1979. Avand in vedere configuratia terenului, a sectoarelor dintre marginea partii carosabile ce sunt umplute cu pamant peste cota de scurgere a apelor spre santuri, a


17

fagaselor care retin apa in corpul drumului, este necesara o colectare a lor dupa executarea partii carosabile si a acostamentelor, astfel incat sa se evite stagnarea apei langa platforma drumului si sa duca la o evacuare a apelor cat mai rapida, astfel incat sa nu existe posibilitatea pierderii capacitatii portante a structurii rutiere. Dirijarea, colectarea şi evacuarea apelor se va face gravitaţional - prin sistemul centralizat de pante atât longitudinale cât şi transversale ale căii spre rigolele sau santurile proiectate. Apele colectate vor fi evacuate în afara zonei drumului prin podeţe de descărcare proiectate sau existente (conform planselor din proiect). Asigurarea colectarii apelor pluviale a fost realizata avand in vedere criterii de pante longitudinale si de tipul de relief traversat . Peste declivitati de 6.0%, se vor realiza ruperi de panta. Treapta se realizeaza doar prin modificarea cotei inferioare a fundului santului sau a rigolei. Liniaritatea banchetei si acostamentului se pastreaza. Difereanta de cota se adopta in functie de declivitate, urmarind pastrarea unei valori de pana la 6% a fundului santului/rigolei si declivitatea drumului pentru acostament si bancheta. Nu se admit ruperi de panta realizate din toata sectiunea santului sau rigolei. Descarcarea apelor colectate se realizeaza cu ajutorul podetelor transversale cu diametrul de 1000 mm. Continuitatea santurilor in dreptul drumurilor laterale este asigurata de podete laterale cu diametrul de 800 mm. Apele meteorice ce cad pe suprafata drumului, sunt conduse spre santuri, si de aici catre podetele existente si proiectate, de unde sunt preluate de vaile naturale din vecinatate. Au fost prevazute santuri de beton si de pamant conform profilelor tip anexate. Cota fundului de sant va fi cu minim 5 cm sub cota stratului drenant din balast din fundatia drumului, acolo unde situatia din teren permite.

In aceasta categorie de lucrari, pentru aceasta investitie, sunt cuprinse numai lucrari privind realizarea de santuri si rigole protejate. Pe lungimea tronsoanelor de drum supuse modernizarii, se impune a se realiza: E.1).-Rigole protejate. E.2) - Santuri pamant

D.1)-Rigole protejate. Pe DE 338, DE 328, DE 326, DE 316, DE 144 se impune a se realiza rigole protejate, in lungime totala de LTSP = 567,36 ml.

Pentru sectoarele unde panta fundului țanțurilor nu permite utilizarea țanțurilor de pământ pentru captarea apelor pluviale se utilizează rigole protejate cu adâncimea de 0,50 m ce are panta de 2:3 spre acostament ți 1:1 spre exterior.

Dalele de beton monolite se realizează din beton C30/37 conform clasei de expunere XF4+XM2, în grosime de 10 cm pe o fundație de nisip pilonat de 5 cm, cu rosturi transversale la fiecare 2m.

NR. DE Pozitie km Lung

(m) Pozitie

fata de ax Tip

1 0+534.98 - 0+619.85 169.74 stg.-dr. Rigola protejata 2 2+818.08 - 2+910 183.84 stg.-dr. Rigola protejata 3 0+081.15 - 0+188.04 213.78 stg.-dr. Rigola protejata TOTAL rigola

protejata 567.36m


18

Pozarea rigolelor protejate, in lungul traseului s-a realizat in conformitate cu prevederile din Normele si Normativele tehnice in vigoare, precum si prevederilor din Tema de proiectare. Lucrarile de sapaturi la santurile protejate, se vor realiza manual sau mecanic, sau mixt, in functie de conditiile tehnologice adoptate. Pamintul rezultat din sapatura, o parte se va folosi la completarea acostamentelor, iar partea in exces se va evacua in afara drumului, la o distanta de minim 10 m, dupa care va fi incarcat in auto si transportat pe distanta de max. 5,00 km, la depozitul de pamint cel mai apropiat. Forma săpăturii la rigolele protejate, în profil transversal, va fi un triunghi şi va avea următoarele dimensiuni, astfel: B = 1,12 m; H = 0,50 m.

D.2)-Santuri din pamant. Pe lungimea supusa modernizarii, se impune a se realiza si santuri din pamint cu lungimea totala LTSP = 9052,64 m

NR. DrExpl Pozitie km Lung (m) Pozitie

fata de ax Tip

1 0+000 - 0+534.98 1069.96 stg.-dr Sant pamant 2 0+619.85 - 2+818.08 4396.46 stg.-dr Sant pamant 3 0+000 - 0+081.15 162.3 stg.-dr. Sant pamant 4 0+188.04 - 1+900 3423.92 stg.-dr Sant pamant TOTAL sant pamant 9052.64 m

Pozarea santurilor din pamint, in lungul traseului sectorului de drum supus

modernizarii, s-a realizat in conformitate cu prevederile din Normele si Normativele tehnice in vigoare, precum si prevederilor din Tema de proiectare. Lucrarile de sapaturi la santuri se vor realiza manual sau mecanic, sau mixt, in functie de conditiile tehnologice adoptate. Pamintul rezultat din sapatura, o parte se va folosi la completarea acostamentelor, iar partea in exces se va evacua in afara drumului, la o distanta de minim 10 m, dupa care va fi incarcat in auto si transportat, pe distanta de max. 5,00 km, la depozitul de pamint cel mai apropiat. Forma săpăturii la şanţurile din pământ, în profil transversal, va fi un trapez şi va avea următoarele dimensiuni, astfel: B = 1,40/1.55 m; H = 0,45/0.55 m si b = 0,30 m. E).-LUCRARI LA PODETE. In aceasta categorie de lucrari, pentru aceasta investitie, sunt cuprinse lucrari privind reabilitarea podetelor existente si executia de podete noi, acolo unde se impune. Podeţele sunt prevăzute pentru asigurarea descărcării apelor colectate de şanţuri. Fiecare podet va fi echipat in amonte cu, camera de cadere pentru disiparea energiei cinetice (linistirea apei). Aval de podet se vor realiza aripi din beton armat pentru racordarea cu terasamentul drumului. Timpanele podetelor se vor realiza se vor realiza conform planselor de detaliu. O deosebita atentie se va acorda sectoarelor cu declivitate mare, astfel incat coronamentul superior al timpanului va urmari declivitatea drumului. Diferenta de cota la capetele timpanelor va fi aceeasi. Podeţele sunt proiectate şi dimensionate în conformitate cu „Normativul privind adaptarea la teren a proiectelor tip de podeţe pentru drumuri, indicativ P 19 – 2003” şi cu „Normativ privind proiectarea hidraulică a podurilor şi podeţelor, indicativ PD 95 – 2002”. Calculele hidrologice pentru verificarea secţiunilor podeţelor sunt conform STAS 10796/1/1997 şi STAS 10796/2/1979. Conform Normativului Departamental privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor PD-95-2002, stabilirea cotelor de amplasare a platformelor drumurilor se face la


19

nivelul apei cu asigurarea de 5% peste care se prevede o inaltime suplimentara de siguranta (garda) de 30-50 cm. Conditii de exploatare: Pe toata durata exploatarii podetele tubulare vor fi decolmatate si curatate, asigurand astfel functionarea lor normala.

E.1)-PODETE TRANSVERSALE. Pe lungimea tronsoanelor de drum supuse moderniz., se impune a se realiza lucrari la urmatoarele tipuri de podete transversale, astfel: F.1.1).-Podeţe transversale existente, si F.1.2).-Podeţe transversale noi.

E.1.1)-Podete transversale existente. Nu este cazul, toate podetele transv existente sunt degradate, siubdimensionate, nu se pot pastra in exploatare.

E.1.2)-Podete transversale noi Din analiza facuta la teren rezulta urmatoarele situatii, astfel:

NR POZITIA KM. PODET SITUATIA EXISTENTA IN TEREN

SOLUTIA PROPUSA PRIN PROIECTARE

1 0+347.61

Lipsa dispoz de scurgere ape

Podet NOU, L=6.00 m. tuburi prefabricate premo ø 1000 mm, prevazute cu timpane, camera de cadere amonte, aripi in aval si

radier beton intre aripi 2 0+623.47












radier beton intre aripi

Lucrari de realizare a 5 buc. podete tubulare transversale noi ø 1000 mm.

- executia de sapaturi in vederea descoperirii elementelor podetului existent; - executia de demolari, ale elementelor podetului existent; - transportul, cu roaba, a pământului rezultat din sapatura, si a moluzului rezultat din demolari, pe distanţa de minim 10 m, in afara zonei de lucru, incarcarea in auto si transportul la depozitul de pamint; - execuţia săpăturilor pentru realizarea gropii de fundare pentru toate elementele podeţului - transportul, cu roaba, a pământului rezultat din săpătură, pe distanţa de minim 10 m, in afara zonei de lucru, incarcarea in auto si transportul la depozitul de pamint; - execuţia stratului din pietris indesat, sub radierul general al tuburilor prefabricate; - execuţia betonării la fundaţiile timpanelor şi aripilor, cu beton de clasa C.25/30; - executia cofrajului pentru turnarea radierului general; - turnarea betonului C.30/37, in radierul general al tuburilor prefabricate; - manipularea cu macaraua, pentru pozarea tuburilor prefabricate, pe poziţia definitivă de montaj; - matarea rostului dintre tuburi, cu mortar de ciment; - execuţia de cofraje pentru elevaţia la timpane şi aripi; - execuţia betonării la elevaţia timpanelor şi aripilor, cu beton de clasa C.30/37; - executia stratului hidroizolant peste tuburile prefabricate; - execuţia betonării la radierul dintre aripi, cu beton de clasa C.30/37;


20

- execuţia de tencuieli la timpane şi aripi, cu mortar de ciment, pentru finisarea suprafeţelor; - execuţia de zugrăveli la timpane şi aripi, cu lapte de var; - execuţia umpluturii din pietris indesat compactat, în jurul tuburilor.

Pe capetele fiecarui podet transversal tubular nou, se vor amenaja: - timpane; - camere de cădere; - camere de preluare şi dirijare, sau - aripi,

In funcţie de condiţiile impuse de relief, pentru a se asigura: - preluarea şi dirijarea apelor în afara platformei drumului, şi - racordarea capetelor podeţelor cu terasamentele.

Lungimea podetelor transversale tubulare noi, va fi de 6,0m (alcătuite din tuburi prefabricate) pentru tonsoanele supuse modernizarii. Tuburile prefabricate din beton armat, vor avea diametrul interior de 1000 mm, diametrul exterior de 1.200 mm, lungimea tubului prefabricat de 5,00 m + 1,00 m, sistem de îmbinare tip nut şi feder, şi se vor executa din beton armat, în poligoane de prefabricate agrementate tehnic. Betonul folosit, la realizarea elementelor podetelor transversale tubulare noi, va fi de clasa C.25/30 si C. 30/37, preparat în staţii centralizate, cu sort 0 – 16 mm şi ciment Portland, şi se va turna la faţa locului, în cofraje din scânduri din răşinoase. Transportul betonului, de la staţie la locul de punere în operă, se va realiza cu autobetoniera. Mortarul va fi preparat în staţii mobile, amplasate în zona punctului de lucru, cu sort 0 – 3 mm şi ciment Portland. Materialele folosite, la realizarea podeţelor transversale noi, sânt următoarele: - pietris indesat, sort 0 – 31 mm; - tuburile prefabricate din beton armat, ø 1000 mm, L=6,00 m; l=1,00 m; - betonul de clasa C. 20/25 si C. 30/37; - mortar de ciment, marca M 50-T; - lapte de var, - scânduri din rasinoase.

II.2.1.2.2)- SUPRASTRUCTURA Standardele care reglementeaza executarea suprastructurii, calitatea si receptia

sunt cele in vigoare (STAS-6400/84; SR179/95; SR662/2002; SR 667/2001; SR-174/2002-1si2; STAS 175/87; STAS 1589/89; STAS 2900/89; STAS863/85; SR EN 933-2/98 Ord. Guvern nr. 43/28.08.1997 si 45/27.01.1998) la care se adauga si SR EN 13108, SR EN 13043 si Indicativ AND 605/2013.

DE LOCALIZARE km Lung L pc Acostam

1 Tronson 1 din DJ601C prin extravilanul satelor Bâscoveni şi Gălăteni pina

la intravilanul comunei Galateni 0+000-2+910 2910 4,00 m 2x0.50

2 Tronson 2 tronson 1 km 1+713.90 pana la intravilanul comunei Galateni 0+000 - 0+900 1900 4,00 m 2x0.50

A)-ELEMENTELE TEHNICE. Obiectul nr. I al acestei investitii, este caracterizat prin proiectare, de urmatorii parametri tehnici, astfel: Profil tip 1 (Bc=4,00m) -Imbracaminte, din asfalt, in doua straturi. -Clasa tehnica = V. -Constructia se incadreaza in categoria “C” - de importanta normala.

-Lungimea totala a traseului, Ltotal = 4810 m.


21

-Latimea platformei, BP = 5,00 m (una banda de circulatie si doua acostamente). -Numarul de benzi circulabile, NBC = 1 buc. -Latimea benzii de circulatie, BBC= 4,00 m. -Latimea acostamentelor, BAC = 0,50 m. -Viteza de proiectare, V = 40 km/ora. -Razele minime ale curbelor in plan, Rmin.pl. = 60 m. (exceptional 55m) -Razele minime ale racordărilor verticale convexe, Rmin.r.v.c. = 1.000m. -Razele minime ale racordărilor concave, Rmin.r.c. = 1.000 m. -Declivitati longitudinale maxime, Dlong.max. = 7 % (exceptionale = 8%) -Distanta de vizibilitate, Dviz. = 70 m -Pasul de proiectare, Lp=50 m -Suprafata ocupata de lucrare-partea carosabila (4810 x 4.0m) Sc1 = 19,240 mp -Suprafata ocupata de lucrare-ampriza drumului (4810 x 7,5m) SA1 = 36,075 mp

B)-DESCRIEREA LUCRARILOR. Pentru tronsoanele de drum supuse modernizarii s-au prevazut executarea a doua

straturi bituminoase si anume: B.1)-STRAT DE LEGATURA.

conf :AND605/2013

Este prevăzut a se realiza din BADPC 20 (beton asfaltic deschis din pietris concasat cu granula maxima de 20 mm), executat la cald, cu aşternere mecanică, în grosime de 6 cm dupa compactare. Nu se admit abateri in minus. Latimea stratului de binder se calculeaza in functie de latimea stratului de uzura. Aşternerea stratului de legătură se va realiza numai după curăţirea corespunzătoare a stratului suport, respectiv stratul din piatra sparta, si după efectuarea lucrărilor de amorsare a suprafeţei de contact. Pentru realizarea stratului de legătură, se impune a se executa următoarele categorii de lucrări, pe faze, astfel: - curăţirea mecanică a stratului suport, în vederea aplicării îmbrăcăminţilor bituminoase; - amorsarea suprafeţelor stratului suport, cu emulsie bituminoasă cationică,în vederea aplicării îmbrăcăminţilor bituminoase; - aşternerea mecanică, executată la cald, a stratului din BADPC 20; - compactarea stratului de beton asfaltic, la grosimea de 6 cm. Materialul folosit, este beton asfaltic deschis, preparat cu pietriş sortat şi bitum, de tip BAD PC 20, corespunzător cerinţelor din AND605– Mixturi asfaltice executate la cald condiłii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in opera, si SR EN 13108 - 1/2008.

B.2)-STRAT DE UZURA. Este prevazut a se realiza din beton asfaltic (beton asfaltic din pietris concasat cu

granula maxima de 16 mm/beton asfaltic bogat in criblura cu granula maxima 16 mm), executat la cald, cu aşternere mecanică, în grosime de 4 cm. Aşternerea stratului de uzură


22

se va realiza numai după curăţirea corespunzătoare a stratului de legătură şi realizarea amorsarii suprafeţei de contact.

conf :AND605/2013

Pentru realizarea stratului de uzura, se impune a se executa următoarele lucrări, astfel: - curăţirea mecanică a stratului de legătura, în vederea aplicării îmbrăcăminţilor bituminoase; - amorsarea suprafeţelor stratului suport, cu emulsie bituminoasă cationică, în vederea aplicării îmbrăcăminţilor bituminoase; - aşternerea mecanică, executată la cald, a stratului din BAPC.16; - compactarea stratului de beton asfaltic, la grosimea de 4 cm. Materialul folosit, este beton asfaltic deschis, preparat cu pietriş sortat şi bitum, de tip BAPC.16, (BAR la pante longitudinale peste 7%), corespunzător cerinţelor din AND605– Mixturi asfaltice executate la cald condiłii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in opera, si SR EN 13108-1:2006/C91:2014. La executia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice specifice, care să confere rezistenta si durabilitatea necesare imbrăcămintei, precum si o suprafată de rulare cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranta circulatiei si protectia mediului inconjurător, conform reglementărilor legale in vigoare. II.2.1.2.3)- ALTE LUCRARI PROPUSE

În urma investigaţiilor făcute în zona tronsoanelor de strazi supuse reabilitarii,

rezultă ca necesară şi execuţia următoarelor categorii de lucrări, astfel:

A)-ACOSTAMENTE. Sunt prezentate ca elemente auxiliare ale partii carosabile. Panta transversala a acostamentelor este 4.0% spre santurile pereate/rigole carosabile sau spre taluz, in functie de profilul transversal tip, aplicat. Structura acostamentelor, se va realiza astfel: - latimea acostamentelor va fi bac=0.50m, grosimea hac =10 cm, cu lungimea totala LTac = 4810m x 2 buc= 9620 ml Asternerea si compactarea balastului la acostamente, implica executia urmatoarelor categorii de lucrari: - curatirea stratului suport; - asternerea mecanica a balastului;


23

- udarea cu autocisterna, in timpul asternerii, pentru realizarea umiditatii optime de compactare; - compactarea mecanica a balastului.

Nota: Pe lungimea santurilor protejate acostamentul se realizeaza din beton de ciment clasa C30/37, conform clasei de expunere XF4+XM2, cu grosimea de 10cm. B)-PLATFORME DE INCRUCISARE. Datorita faptului ca drumurile DE 338, DE 328, DE 326, DE 316, DE 144 supuse modernizarii s-au proiectat cu o singura banda de circulatie, se impune a se amenaja conform STAS 2900-89 un numar de 12 bucati platforme de incrucisare. Aceste platforme s-au amplasat la pozitiile :

NR Tronson Pozitie Km Platforme de incrucisare

Lung Pozitia fata de ax

1

Tronson 1

Km 0+380 - km. 0+420 40 Stanga

2 Km 0+873 - km. 0+913 40 Stanga

3 Km 1+268 - km. 1+308 40 Stanga

4 Km 1+663 - km. 1+703 40 Dreapta

5 Km 2+090 - km. 2+130 40 Stanga

6 Km 2+473 - km. 2+513 40 Dreapta

7 Km 2+753 - km. 2+793 40 Dreapta

8

Tronson 2

Km 0+282 - km. 0+322 40 Dreapta

9 Km 0+680 - km. 0+720 40 Dreapta

10 Km 0+980 - km. 1+020 40 Dreapta

11 Km 1+280 - km. 1+320 40 Stanga

12 Km 1+680 - km. 1+720 40 Stanga

Platformele de intalnire vor avea forma in plan a unui trapez, cu urmatoarele

elemente: - baza mare (latura situata catre axul drumului), B = 40,00 m; - baza mica (latura situata catre acostament), b = 20,00 m, si - inaltimea (perpendiculara pe axul drumului), h = 2,00 m. Dimensionarea acestor platforme s-a facut in concordanta cu normele de

specialitate. Prin proiectare se impune ca platformele de incrucisare, sa fie prevazute cu o structura rutiera identica, ca stratificatie, cu cea a tronsonului de drum pe care il deserveste. II.2.1.2.4)-SIGURANTA CIRCULATIEI

In vederea asigurarii sigurantei in circulatiei, documentatia tehnica va contine un volum dedicat lucrarilor de semnalizare rutiera si marcaje. Acesta va cuprinde liste cu cantitati de indicatoare rutiere si de lucrari de marcaje, necesare, pe tipuri si dimensiuni, forme si simboluri, in conformitate cu prevederile din Codul Rutier si a standardelor de specialitate in vigoare, referitoare la semnalizarea rutiera (STAS 1484 / 1, 2 si 3 – 1986, cu completari ulterioare).

Siguranta circulatiei cuprinde urmatoarele tipuri de lucrari, astfel: A)-INDICATOARE DE CIRCULATIE. In proiect s-a avut in vedere refacerea semnalizarii rutiere verticale cu indicatoare

rutiere cu folie reflectorizanta printr-un numar de 28 buc. Pe parcursul executiei drumurile vor fi semnalizate conform „Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a


24

circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

La intersectiile drumului modernizat cu drumurile laterale amenajate se vor monta indicatoare cu semnul de STOP pe drumurile laterale. Curbele se vor presemnaliza prin indicatoare de avertizare ,,curba la dreapta sau la stanga'', dupa caz.

Se vor prevedea urmatoarele tipuri de indicatoare, astfel: a) -avertizare a pericolului; b) -de reglementare (de prioritate, de interzicere si/sau restrictie, de obligatie); c) -indicatoare de orientare si informare, si d) -indicatoare cu semne aditionale.

Indicatoare de avertizare a pericolului: Acest tip de indicatoare se prezinta in urmatoarele forme: - Triunghi echilateral cu chenar rosu avand simbolul desenat cu negru pe fond alb; Indicatoare de reglemetare: Indicatoare de prioritate avand urmatoarele forme: - Triunghi echilateral alb cu chenar rosu - pentru cedarea trecerii;

Indicatoare de semnalizare a lucrarilor: Conform OUG 195/2002 Aceste indicatoare se realizeaza similar cu indicatoarele pentru semnalizarea curenta pe perioada de executie a lucrarilor cu diferenta ca se executa pe fond galben , pe baza propunerilor constructorului avizate de beneficiar.

B)-SEMNALIZAREA ORIZONTALA. Dupa realizarea stratului de uzura se vor realiza marcaje longitudinale si

transversale. Marcajele se vor realiza cu avizul comisiei locale si aprobarea de catre politia circulatie

Va cuprinde urmatoarele tipuri de lucrari pentru, astfel: a) -marcaje longitudinale pentru: separarea sensurilor de circulatie, delimitarea

benzilor de circulatie si delimitarea partii carosabile; b) -marcaje transversale de oprime, de cedare a trecerii, de trecere a pietonilor si de

traversare pentru bicicleta; c) -marcaje diverse: de ghidare, pentru spatii interzise, pentru interzicerea stationarii,

pentru locurile de parcare pe partea carosabila, si de semnalizare a curbelor deosebit de periculoase, situate dupa aliniamente lungi, si

d) -marcaje prin sageti si inscriptii privind destinatia benzilor directionale de urmat spre o anumita localitate, privind limitari de viteza. Marcaje longitudinale Conform OUG 195/2002. Se va marca cu vopsea axul drumului printr-o linie discontinua pentru delimitarea celor 2 benzi de circulatie .

II.2.2.) $ OBIECT NR. 2$ AMENAJARE DRUMURI LATERALE A)-SITUATIA EXISTENTA

Intersecţiile cu celelalte drumuri publice se vor realiza în conformitate cu prevederile capitolului 4 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 44/1998, fiind semnalizate conform STAS1848/1/2011. Intersectiile se vor amenaja asigurand capacitatea de circulatie, siguranta rutiera si pietonala, si vizibilitatea aferenta traficului recenzat. Racordarea se va realiza progresiv, incepand cu aceeasi structura rutiera ca si cea proiectata pe strada curenta .


25

Pe traseul supus modernizarii, se regasesc un numar de 11 buc. drumuri laterale. Aceste drumuri laterale sunt amplasate dupa cum urmeaza:

STR. Nr. Drum Lateral

STANGA DRUMULUI

POZITIE Km.

DREAPTA DRUMULUI

POZITIE Km

LUNGIME TRONSON

AMENAJAT [m]

Bp/Bc , TRONSON

AMENAJAT

PROPUNERI PENTRU AMENAJARE DRUMURI

LATERALE

1 2 3 4 5 6 7

DL 1 0+423.48 25.00m 5,00/4,00 Primii 10m proiectati: Structura rutiera a trons. amenajate din dr. later., va avea urmatoarea stratificatie, astfel: a)- strat de forma din balast, cu h = 10 cm; b)- strat de fundatie-inferior, din balast, cu h = 25 cm; c)- strat de fundatie-superior, din piatra sparta, cu h = 15 cm; d)- strat de legatura, din beton asfaltic deschis BAD PC. 20, in grosime de 6 cm, e)- strat de uzura, din beton asfaltic BAPC.16, cu h = 4 cm.,si Urmatorii 15m proiectati: Structura rutiera a trons. amenajate din dr. later., va avea urmatoarea stratif., astfel: a)- strat de forma din balast, cu h = 10 cm; b)- strat de fundatie-inferior, din balast, cu h = 30 cm; c)- strat de fundatie-superior, din piatra sparta, cu h = 15 cm;

DL 2 0+894.71 25.00m 5,00/4,00

DL 3 1+090.83 25.00m 5,00/4,00

DL 4 1+288.41 25.00m 5,00/4,00

DL 5 1+713.90 25.00m 5,00/4,00

DL 6 2+109.80 25.00m 5,00/4,00

DL 7 2+418.23 25.00m 5,00/4,00

DL 8 2+656.65 25.00m 5,00/4,00

DL 9 2+899.66 25.00m 5,00/4,00

DL10 1+260.00 25.00m 5,00/4,00

DL11 1+260.00 25.00m 5,00/4,00

Nota : Pe toata lungimea drumurilor laterale, pamantul vegetal se decapeaza pe 30 cm si se inlocuieste cu pamant bun de fundare !

TOTAL 11

DRUMURI LATERALE

275 m

Intersecţiile proiectate sunt intersectii amenajate la acelasi nivel, acestea necesitând următoarele intervenţii pentru sporirea siguranţei circulaţiei rutiere: - semnalizarea şi marcarea rutieră a intersecţiilor;

Prin proiectare se propune realizarea amenajării fiecarui drum lateral, pe cite un tronson cu lungimea de 25 m, lungime masurata de la marginea exterioara a benzilor de circulatie de la drumul principal.

Parametrii ce caracterizeaza prin proiectare tronsoanele amenajate din drumurile laterale, sunt:

- Lungimea amenajată a unui tronson din drumul lateral cu mixtura asfaltica, La = 10,00 m. - Lungimea amenajată a unui tronson din drumul lateral cu piatra sparta, La = 15,00 m. - Lăţimea platformei la tronsoanele amenajate, la drumurile laterale, BP = 5,00 m, - Lăţimea partii carosabile la tronsoanele amenajate, la drumurile laterale, BC = 4,00 m. - Numar benzi de circulatie – 1 buc. - Viteza de proiectare = 25 km/ora. -Suprafata ocupata de lucrare-partea carosabila (11dr x10m x4m) Sc2 = 440 mp


26

-Suprafata ocupata de lucrare-ampriza drumului (11dr x25m x7,5m) SA2 = 2062,5 mp

Toate aceste elemente sunt stabilite in concordanta cu prevederile din Ordinul Ministrului Transporturilor, nr. 45 din 27 ianuarie 1998.

Defecte intalnite pe traseele drumurilor laterale: - degradări-gropi, cedări locale ale platformei drumurilor laterale; - scurgerea apelor, provenite din precipitaţii, nu este asigurată datorită neprofilării

corespunzătoare a platformei drumului, acostamentelor, şanţurilor de scurgere şi colmatării podeţelor;

- în unele zone băltesc apele pluviale datorită tasarilor aparute in platforma drumului; - şanţurile existente din pamint, sunt colmatate şi pe alocuri distruse, iar pe anumite

porţiuni lipsesc; - santurile protejate existente; - lipsesc podeţele de la drumurile laterale, - drumurile laterale nu sunt amenajate corespunzator (cu acelas tip de imbracaminte

ca si drumul principal), fapt ce conduce la innoroirea imbracamintii de pe tronsonul de drum, si implicit la disconfort in circulatie. Toate aceste degradari sunt urmare a:

- actiunilor de inghet - dezghet; - a actiunii precipitatiilor - din ploi si ninsori; - traficului reprezentat de autovehicule care au depasit capacitatea portanta a

carosabilului existent, carosabil din pamint (utilaje din gama de mecanizare a agriculturii), si

- traficului agresiv dat de circulatia atelajele agricole tractate de cai. Toti acesti factori au actionat fie independent fie cu eforturi combinate. Defectele mentionate conduc la:

- realizarea unui trafic anevois, pe timp frumos; - pe perioadele calduroase si secetoase se confrunta cu o poluare grava din cauza

prafului purtat de vint si a mirosului rezultat ca urmare a bihlirii apelor ce stationeaza in zona drumului;

- degradarea conditiilor de mediu datorita prafului sau apelor ce baltesc in zona drumului;

- exploatarea si intretinerea se realizeze defectuos si cu cheltuieli mari. B)-SITUATIA PROIECTATA II.2.2.1)-DESCRIEREA PE FAZE TEHNOLOGICE Structura rutiera propusa prezinta urmatoarea stratificatie, astfel: -strat de uzura, din beton asfaltic de tip BAPC16, h = 4 cm; (conform AND 605/2013) -strat de legătură, din beton asfaltic de tip BADPC 20, h = 6 cm; (conform AND 605/2013); -strat de fundatie superior, din piatră spartă, h = 15 cm; (conform STAS 6400/1984) -strat de fundatie inferior, din balast h=25 cm (conform STAS 6400/1984). -strat de forma din balast, cu h=10 cm. - inlocuire pamant vegetal cu pamant bun de fundatie pe adincimea de h=30 cm. Elementele structurale ale tronsoanelor de drum, sunt împărţite astfel: Infrastructura, Suprastructura si alte lucrari II.2.2.1.1)- INFRASTRUCTURA Operaţiunile necesare pentru realizarea infrastructurii drumului, cuprind următoarele categorii de lucrări, astfel: A) - Lucrari de terasamente


27

B)-Strat protectie anticontaminant din nisip C)- Strat de fundatie-inferior. D)- Strat de fundatie superior.

A)-LUCRĂRI DE TERASAMENTE. Terasamentele, sunt lucrări care se execută în vederea amenajării elementelor geometrice ale platformei drumului, în plan şi în profil longitudinal, corespunzător cu prevederile din Ordinul nr. 45 / 1998. Pentru asigurarea cotelor şi dimensiunilor din proiect, terasamentele se vor realiza cu pământ, în completare, care se va preleva din groapa de împrumut. Pământul din groapile de împrumut va fi, din punct de vedere al caracteristicilor, corespunzător ca pământ de umplutură pentru realizarea patului drumului şi a acostamentelor. Săpăturile, din groapa de împrumut, se vor realiza mecanizat cu descărcarea direct în mijlocul auto de transport. Împrăştierea şi compactarea pământului de umplutură, se va realiza cu mijloace mecanice, prin aşternerea în straturi succesive, cu grosimea maximă de 20 cm. În timpul compactării, pământul se va uda cu autocisterna, până la atingerea umidităţii optime de compactare. Pământul rezultat ca neconform, din platforma drumului, va fi stocat în depozitele de pământ. Prin alegerea locaţiilor pentru gropile de împrumut şi pentru depozitele de pământ, se asigura o distanţă optimă de transport, de max. 5,00 km. După finalizarea lucrărilor de umpluturi şi evacuare pământ, se va trece la faza de execuţie a lucrărilor necesare aducerii terenului afectat de lucrările de execuţie, la valoarea avută iniţial. Lucrările de amenajare a terenului se vor executa pe suprafeţele unde au fost gropile de împrumut şi depozitele de pământ, şi cuprind următoarele categorii de lucrări, astfel: - lucrări de terasamente, care constau în execuţia, mecanică şi manuală, de săpături şi umpluturi, în vederea realizării taluzelor la gropile de împrumut; - lucrări de nivelare a taluzelor şi suprafeţelor plane, executate mecanizat şi manual; - lucrări de completări cu pământ vegetal, executate mecanizat şi manual; - lucrări de însămânţare cu iarbă (gazon), executate manual, în vederea realizării înierbării terenului amenajat; - lucrari de plantatii arbori si arbusti.

Nota: Se inlocuieste pamantul vegetal pe o adancime de h=30cm, cu pamant bun de fundatie pe toata lungimea drumurilor modernizate pe o grosime de h=30cm. B)-STRAT DE FUNDATIE-INFERIOR. Stratul de fundatie–inferior, este prevazut a se realiza din balast, in grosime de 25cm pe primi 10 m amenajati, si 30cm pe urmatorii 15 m amenajati. Operatiunile necesare pentru realizarea stratului de fundatie - inferior, vor cuprinde executia a urmatoarelor categorii de lucrari, astfel: - lucrari de curatire mecanica a suprafetei stratului de forma; - asternerea mecanica a stratului de balast, cu h = 25/30 cm, pentru stratul de fundatie - inferior; - udarea cu autocisterna, in timpul asternerii, pentru realizarea umiditatii optime de compactare; - compactarea mecanica, a stratului de balast, la grosime de 25/30 cm.

Materialul folosit este balastul in grosime de 25/30 cm , corespunzator cerintelor din SR EN 12620/2008– Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conform STAS 6400-84 şi Normativ CD 148. Balastul va respecta condiţiile de calitate prevăzute de SR EN 13043/2003, SR EN 13242/2008;


28

C)-STRAT DE FUNDATIE SUPERIOR. Este prevazut a se realiza din piatra sparta, conform STAS 179-95, conform SR EN 13043, SR EN 13242 si STAS 6400 – 84; este alcatuit dintr-un sort monogranular de piatra sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split sau criblura raspandit uniform sort 0 – 63 mm, executat cu impanare si innoroire, in grosime de 15cm pe primi 10 m amenajati, si 15cm pe urmatorii 15 m amenajati. Operatiunile necesare pentru realizarea stratului de fundatie - superior, vor cuprinde executia a urmatoarelor categorii de lucrari, astfel: - lucrari de curatire mecanica de noroi a suprafetei stratului de fundatie din balast; - lucrari pentru inlaturarea manuala, in afara zonei drumului, a noroiului prin stringerea in gramezi, transport direct si aplanarea lui, sau incarcarea intr-un mijloc de transport auto; - asternerea mecanica a stratului de piatra sparta, in grosime de 15 cm, pentru realizarea stratului de fundatie din piatra sparta; - udarea cu autocisterna, in timpul asternerii, pentru realizarea umiditatii optime de compactare; - compactarea mecanica, a stratului de piatra sparta, la grosime de 15 cm.

Materialul folosit este: - piatra sparta de cariera, sort 40-63 mm; - piatra sparta 8-16, 16-25, 25-40 mm (pentru impanare), si - savura sort 0 – 8 mm. D.)-PODETE NOI TRANSVERSALE la drumurile laterale

E.1)-Podete transversale existente. (nu este cazul) E.2)-Podete transversale noi la drumurile laterale

Pentru a se asigura continuitatea santurilor aferente tronsonului de drum supus modernizarii, in dreptul celor 11 buc. drumuri laterale modernizate, se impune a se realiza 11 buc. podete laterale noi.

Cele 11 buc. podete laterale noi, vor fi caracterizate de urmatorii parametri, astfel: - lungimea maxima a fiecarui podet lateral nou, LPDL = 6,05 m; - numarul maxim de tuburi in fiecare podet, n = 6 buc, cu Dint.tub = 800 mm, Dext.tub = 1000 mm, si Ltub = 1,05 m.

Din analiza facuta la teren rezulta urmatoarele situatii, astfel: Nr. Crt.

DRUM LOCALIZARE

STANGA/DREAPTA Pozitie Km

Situatia existenta in teren

Solutia propusa prin proiectare

1 TR 1 DREAPTA Km 0+423.48 Podet inexistent

Podet NOU , L=6.0m , tuburi prefabricate premo Ø 800 mm

prevazute cu timpane,camera de cadere amonte,aripi in aval si

radier de beton intre aripi.





3 TR 1 STANGA Km 1+090.83 Podet inexistent









29





























Fiecare podet lateral nou, va fi prevazut cu urmatoarele elemente componente, astfel : -radier, din balast; -corpul podetului, din tuburi prefabricate din beton armat; -timpane, din beton, si -dupa caz, vor fi prevazute cu aripi, camere de cadere, camere de preluare si dirijare, din beton, functie de cum permite relieful racordarea elementelor de pe capetele podetului cu terasamentul.

Lucrari de realizare a 11 buc. podete tubulare transversale noi. - executia de sapaturi in vederea descoperirii elementelor podetului existent; - executia de demolari, ale elementelor podetului existent; - transportul, cu roaba, a pământului rezultat din sapatura, si a moluzului rezultat din demolari, pe distanţa de minim 10 m, in afara zonei de lucru, incarcarea in auto si transportul la depozitul de pamint; - execuţia săpăturilor pentru realizarea gropii de fundare pentru toate elementele podeţului - transportul, cu roaba, a pământului rezultat din săpătură, pe distanţa de minim 10 m, in afara zonei de lucru, incarcarea in auto si transportul la depozitul de pamant;


30

- execuţia stratului din pietris indesat, sub radierul general al tuburilor prefabricate; - execuţia betonării la fundaţiile timpanelor şi aripilor, cu beton de clasa C.25/30; - executia cofrajului pentru turnarea radierului general; - turnarea betonului C.30/37, in radierul general al tuburilor prefabricate; - manipularea cu macaraua, pentru pozarea tuburilor prefabricate, pe poziţia definitivă de montaj; - matarea rostului dintre tuburi, cu mortar de ciment; - execuţia de cofraje pentru elevaţia la timpane şi aripi; - execuţia betonării la elevaţia timpanelor şi aripilor, cu beton de clasa C.30/37; - executia stratului hidroizolant peste tuburile prefabricate; - execuţia betonării la radierul dintre aripi, cu beton de clasa C.30/37; - execuţia de tencuieli la timpane şi aripi, cu mortar de ciment, pentru finisarea suprafeţelor; - execuţia de zugrăveli la timpane şi aripi, cu lapte de var; - execuţia umpluturii din pietris indesat compactat, în jurul tuburilor.

Pe capetele fiecarui podet transversal tubular nou, se vor amenaja: - timpane; - camere de cădere; - camere de preluare şi dirijare, sau - aripi,

In funcţie de condiţiile impuse de relief, pentru a se asigura: - preluarea şi dirijarea apelor în afara platformei drumului, şi - racordarea capetelor podeţelor cu terasamentele.

Lungimea podetelor transversale tubulare noi, va fi de 6,05 (alcătuite din tuburi prefabricate) pentru tonsoanele supuse modernizarii. Tuburile prefabricate din beton armat, vor avea diametrul interior de 800 mm, diametrul exterior de 1000 mm, lungimea tubului prefabricat de 1,00 m x6, sistem de îmbinare tip nut şi feder, şi se vor executa din beton armat, în poligoane de prefabricate agrementate tehnic. Betonul folosit, la realizarea elementelor podetelor transversale tubulare noi, va fi de clasa C.25/30 si C. 30/37, preparat în staţii centralizate, cu sort 0 – 16 mm şi ciment Portland, şi se va turna la faţa locului, în cofraje din scânduri din răşinoase. Transportul betonului, de la staţie la locul de punere în operă, se va realiza cu autobetoniera. Mortarul va fi preparat în staţii mobile, amplasate în zona punctului de lucru, cu sort 0 – 3 mm şi ciment Portland. Materialele folosite, la realizarea podeţelor transversale noi, sunt următoarele: - pietris indesat, sort 0 – 31 mm; - tuburile prefabricate din beton armat, ø 800 mm, L=6x1,00 m; - betonul de clasa C. 20/25 si C. 30/37; - mortar de ciment, marca M 50-T; - lapte de var,

II.2.2.1.2)- SUPRASTRUCTURA A)-ELEMENTELE TEHNICE. A)-ELEMENTELE TEHNICE. Obiectul nr. II al acestei investitii, este caracterizat prin proiectare, de urmatorii parametri tehnici, astfel: -Imbracamintea proiectata - beton asfaltic pe primii 10m. -Lungimea de amenajare drum lateral, L = 25 m, -Latimea platformei, BP = 5,00, -Latimea partii carosabile, BC = 4,00, -Numarul de benzi circulabile, NBC = 1 buc. -Latimea benzii de circulatie, BBC-2 = 4,00 m.


31

-Latimea acostamentelor, BAC = 0,50 m. -Suprafata ocupata de lucrare-partea carosabila (11dr x10m x4m) Sc2 = 440 mp -Suprafata ocupata de lucrare-ampriza drumului (11dr x25m x7,5m) SA2 = 2062,5 mp

B)-DESCRIEREA LUCRARILOR. Pentru drumurile laterale s-au prevazut executarea a doua straturi bituminoase si

anume: B.1)-STRAT DE LEGATURA. Este prevăzut a se realiza din BADPC 20, executat la

cald, cu aşternere mecanică, în grosime de 6 cm pe lungime de 10m. Aşternerea stratului de legătură se va realiza numai după curăţirea corespunzătoare a stratului suport, respectiv stratul din piatra sparta, si după efectuarea lucrărilor de amorsare a suprafeţei de contact. Pentru realizarea stratului de legătură, se impune a se executa următoarele categorii de lucrări, pe faze, astfel: - curăţirea mecanică a stratului suport, în vederea aplicării îmbrăcăminţilor bituminoase; - amorsarea suprafeţelor stratului suport, cu emulsie bituminoasă cationică,în vederea aplicării îmbrăcăminţilor bituminoase; - aşternerea mecanică, executată la cald, a stratului din BADPC 20; - compactarea stratului de beton asfaltic, la grosimea de 6 cm. Materialul folosit, este beton asfaltic deschis, preparat cu pietriş sortat şi bitum, de tip BAD PC.20, corespunzător cerinţelor din AND605– Mixturi asfaltice executate la cald condiłii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in opera, si SR EN 13108 - 1

B.2)-STRAT DE UZURA. Este prevazut a se realiza din beton asfaltic, executat la cald, cu aşternere mecanică, în grosime de 4 cm pe lungime de 10m. Aşternerea stratului de uzură se va realiza numai după curăţirea corespunzătoare a stratului de legătură şi realizarea amorsarii suprafeţei de contact.

Pentru realizarea stratului de uzura, se impune a se executa următoarele lucrări, astfel: - curăţirea mecanică a stratului de legătura, în vederea aplicării îmbrăcăminţilor bituminoase; - amorsarea suprafeţelor stratului suport, cu emulsie bituminoasă cationică, în vederea aplicării îmbrăcăminţilor bituminoase; - aşternerea mecanică, executată la cald, a stratului din BAPC.16; - compactarea stratului de beton asfaltic, la grosimea de 4 cm. Materialul folosit, este beton asfaltic BAPC16 (beton asfaltic din pietris concasat cu granula maxima de 16 mm/beton asfaltic bogat in criblura cu granula maxima 16 mm), corespunzător cerinţelor din AND605– Mixturi asfaltice executate la cald condiłii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in opera, si SR EN 13108 – 1 II.2.2.1.3)- ALTE LUCRARI PROPUSE În urma investigaţiilor făcute în zona tronsoanelor de drum lateral (8buc.) supuse reabilitarii, rezultă ca necesară şi execuţia următoarelor categorii de lucrări, astfel: ACOSTAMENTE. Sunt prezentate ca elemente auxiliare ale partii carosabile. Structura acostamentelor, se va realiza astfel: - latimea acostamentelor va fi bac = 0,50m, si lungimea LTac = 550 m ( 2ac x25m x11buc). Asternerea si compactarea pietrei spartei, la acostamente, implica executia urmatoarelor categorii de lucrari: - curatirea stratului suport; - asternerea mecanica a pietrei sparte; - udarea cu autocisterna, in timpul asternerii, pentru realizarea umiditatii optime de compactare;


32

- compactarea mecanica a balastului, la grosime de min. 10 cm SANTURI DIN PAMANT. Se impune a se realiza si santuri din pamint cu LTsp=550

m ( 11tr. x 25m) ; Pozarea santurilor din pamint, in lungul traseului sectoarelor de drum lateral supuse modernizarii, s-a realizat in conformitate cu prevederile din Normele si Normativele tehnice in vigoare, precum si prevederilor din Tema de proiectare. Lucrarile de sapaturi la santuri se vor realiza manual sau mecanic, sau mixt, in functie de conditiile tehnologice adoptate. Pamintul rezultat din sapatura, o parte se va folosi la completarea acostamentelor, iar partea in exces se va evacua in afara drumului, la o distanta de minim 10 m, dupa care va fi incarcat in auto si transportat, pe distanta de max. 5,00 km, la depozitul de pamint cel mai apropiat. Forma săpăturii la şanţurile din pământ, în profil transversal, va fi un trapez şi va avea următoarele dimensiuni, astfel: B = 1,40/1.55m; H = 0,45/0.55m si b = 0,30 m.

II.2.3.)$$ OBIECT NR. 3$ AMENAJAREA TERITORIULUI SI PROTECTIA MEDIULUI In prezentul Studiu de Fezabilitate pentru: "Modernizare drumuri de exploatare agricola, in satele Gălăteni si Biscoveni, comuna Gălăteni, judeţul Teleorman", sunt prevăzute şi au rolul de a realiza aducerea terenurilor degradate în perioada de execuţie, la categoria avută anterior începerii lucrărilor de execuţie, adică la starea naturală.

De asemenea, prin proiectare, se impune a se realiza: -Executia de rigole protejate = 567,36 m, de clasa C.30/37, pe toata lungimea din intravilanul localitatilor si pe zonele din extravilanul localit.numai acolo unde panta drumului este >3.00 %.

-Executia de santuri din pamint. Pe lungimea drumurilor supuse modernizarii, se impune a se realiza si santuri din pamint cu lungmea de L= 9052,64m numai in afara localitatilor si numai acolo unde panta drumului este < 3.00 %. (Forma săpăturii la şanţurile din pământ, în profil transversal, va fi trapez) .

-Executia de podete transversale noi ø 1000mm = 5 buc. Lungimea podetelor transversale tubulare noi, va fi de 6.00m (alcătuite din tuburi prefabricate) pentru tonsoanele supuse modernizarii. Tuburile prefabricate din beton armat, vor avea diametrul interior de 1000 mm, diametrul exterior de 1.200 mm, lungimea de 5,00 m+1,00m, sistem de îmbinare tip nut şi feder, şi se vor executa din beton armat, în poligoane de prefabricate agrementate tehnic. -Executia de acostamente =9620 ml Sunt prezentate ca elemente auxiliare ale partii carosabile. (Structura acostamentelor, se va realiza astfel: latimea acostam. va fi bac = 0,50m, grosimea hac = 10 cm; Pe lungimea santurilor protejate acostamentul se realizeaza din beton de ciment clasa C30/37, conform clasei de expunere XF4+XM2, cu grosimea de 10 cm. -Platforme de incrucisare. Datorita faptului ca tronsoanele de drum agricol supuse modernizarii s-au proiectat cu o singura banda de circulatie, se impune a se amenaja conform STAS 2900-89 un numar de 12 buc. platforme de incrucisare.

-Indicatoare de circulatie. In proiect s-a avut in vedere refacerea semnalizarii

rutiere verticale cu indicatoare rutiere cu folie reflectorizanta printr-un numar de 28 buc. Se

vor prevedea urmatoarele tipuri de indicatoare, astfel:avertizare a pericolului; de

reglementare (de prioritate, de interzicere si/sau restrictie, de obligatie); indicatoare de

orientare si informare, si indicatoare cu semne aditionale.


33

-Executia de podete transversale noi la dr.laterale =11 buc. Lungimea podetelor transversale tubulare noi, va fi de 6.00m (alcătuite din tuburi prefabricate) pentru tonsoanele supuse modernizarii. Tuburile prefabricate din beton armat, vor avea diametrul interior de 800 mm, diametrul exterior de 1000 mm, lungimea de 6x1,00 m, sistem de îmbinare tip nut şi feder, şi se vor executa din beton armat, în poligoane de prefabricate agrementate tehnic.

-Executia de acostamente la drumurile laterale. LTac = 550 m). Sunt prezentate ca elemente auxiliare ale partii carosabile. (Structura acostamentelor, se va realiza astfel: latimea acostam. va fi bac = 0,50 m, grosimea hac = 10 cm;

-Executia de santuri din pamint la dr.laterale Pe lungimea drumurilor laterale supuse modernizarii, se impune a se realiza si santuri din pamint cu lungmea de L= 550 m.(Forma săpăturii la şanţurile din pământ, în profil transversal, va fi un trapez) . II.2.-B)-DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE PROBABILE ALE PROIECTULUI PROPUS ASUPRA MEDIULUI Lucrările de amenajare a teritoriului, aferente Investitiei: "Modernizare drumuri de exploatare agricola, in satele Gălăteni si Biscoveni, comuna Gălăteni, judeţul Teleorman",sunt prevăzute şi au rolul de a realiza aducerea terenurilor degradate în perioada de execuţie, la categoria avută anterior începerii lucrărilor de execuţie, adică la starea naturală.

Lucrarile proiectate pentru materializarea investitiei ce face obiectul acestei documentatii, nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei si peisajului.

Scopul acestor lucrari este acela de a reface conditiile cu privire la mediu, sanatatea oamenilor si amenajarea terenurilor afectate.

Zona pe care se vor executa aceste lucraril este formata din suprafetele unde au fost amplasate: -sediul organizarii de santier; -punctele de lucru; -groapa de imprumut; -depozitul de pamint; -platformele pentru depozitarea materialului necesar executiei; -suprafata din imediata apropiere a traseului tronsonului de drum supus modernizarii, pe toata lungimea acestuia si -suprafetele din imediata apropiere a tronsoanelor amenajate de la drumurile laterale.

Categoriile de lucrari, necesare a se executa in vederea refacerii si imbunatatirii conditiilor de mediu, de sanatate a oamenilor si de amenajare a terenurilor, sunt urmatoarele: - lucrari de terasamente care constau in executia, mecanizata si manuala, de sapaturi si umpluturi, in vederea realizarii amenajarii privind dezafectarea gropii de imprumut si depozitului de pamint; - lucrari de nivelarea a taluzelor si suprafetelor platformei drumului, executate mecanizat si manual; - lucrari de completari cu pamant vegetal, executate mecanizat si manual, la zonele afectate de executia lucrarilor (zona depozitului de pamint si a groapii de imprumut, zona traseului drumului, zona organizarii de santier si a punctelor de lucru, si zona amenajarii depozitelor de materiale); - lucrari de plantatii arbori si arbusti, atit pe lungimea traseului tronsonului de drum modernizat, cit si in zonele unde s-au produs defrisari de arbori si arbusti (zona depozitului de pamint si a groapii de imprumut, zona organizarii de santier si a punctelor de lucru, si zona amenajarii depozitelor de materiale);


34

- lucrari de insamintare cu iarba, executate manual, pentru inierbarea zonelor terenului amenajat (zona depozitului de pamint si a groapii de imprumut, zona traseului drumului, zona organizarii de santier si a punctelor de lucru, si zona amenajarii depozitelor de materiale).

Dupa executarea acestor lucrari proiectate vor apare influiente favorabile cu privire la imbunatatirea factorilor de mediu si a sanatatii oamenilor, cat si din punct de vedere economico-social, in stransa legatura cu efectele pozitive ce rezulta din imbunatatirea conditiilor de trafic ce apar in urma realizarii lucrarilor de modernizare a tronsoanelor de drum, dupa cum urmeaza: - va scadea gradul de poluare al aerului si al apei; - se va reduce volumul de praf care se depune pe vegetatia din zona drumului, impiedicand procesul de fotosinteza; - se va asigura o circulatie mai fluienta a autovehicolelor, lucru ce conduce la reducerea consumului specific de carburanti si implicit a evacuarii de noxe; - se va mari cantitatea de oxigen din zona prin plantarea de arbori si arbusti; - se va realiza stabilitatea platformei drumului, in zonele de rambleu, prin plantarea de arbori si arbusti in imediata apropiere a acesteia; - se va evita eroziunea solului din zona tronsonului de drum comunal, prin colectarea si evacuarea apelor pluviale in conditii hidraulice imbunatatite;

CAP. III.) – SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU III.1.)- PROTECTIA CALITATII APELOR

Prin construirea-modernizarea acestui drum se va imbunati considerabil protectia calitatii apelor dupa cum urmeaza:

• se va evita eroziunea solului din zona de traversare a tronsonului de drum de exploatare, evitand astfel colmatarea albiei si poluarea apei curgatoare

• se va produce o incetinire a procesului de eroziune a albiei minore, crescand astfel calitatea apei paraurilor strabatute de drumurile propuse modernizarii.

Organizarea de santier si punctele de lucru nu au record de apa deoarece nu exista retea de apa potabila in zona. Necesarul de apa va fi asigurat prin alimentarea cu cisterne de la cea mai apropiata sursa de apa potabila.

Organizarea de santier si punctele de lucru vor fi dotate cu WC-uri ecologice. La sfârsitul perioadei de executie, nivelul de poluare a apei de suprafata si a celei subterane nu va fi mai mare decât in prezent. III.2.)- PROTECTIA AERULUI

Prin construirea-modernizarea acestui drum se va imbunati considerabil protectia calitatii aerului in zona, dupa cum urmeaza:

• Va scade poluarea aerului prin inierbarile si plantarile arbori si arbusti ce sunt proiectate a se executa atat pe lungimea traseului tropnsonului de drum modernizat cat si acolo unde s-au produs defrisari

• Se va asigura o circulatie fluenta a autovehiculelor ceea ce duce la o cantitate mai mica de noxe evacuate

• Se va produce o incetinire a procesului de eroziune a albiei minore, crescand astfel calitatea apei paraului Pe perioada de excutie a lucrarilor se vor lua masuri stricte de limitare a cantitatii de

praf prin udarea a drumurilor de acces a utilajelor. III.3.)- PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

Avand in vedere faptul ca localitatile sunt situate in zona drumului, iar activitatea de executie se va desfasura numai intre orele 8 – 17, ore cind populatia este activa (ocupata


35

cu treburile gospodaresti si de cimp), nu exista pericolul de a afecta alte lucrari prin vibratiile produse sau a depasirii normelor privind poluarea fonica. Autocamioanele grele sunt principalele producatoare de poluare fonica. Se estimeaza ca nivelul de zgomot al motoarelor diesel D 2156 (vehicule peste 10 t) este sub 70-80 dB, iar motoarele diesel 797-05 ale masinilor mici (5,5-10 t) au nivelul de 65-75 dB. In conditiile actuale nivelul zgomotului masurat in dB se produce doar pe primii 10 m de la limita drumului. Cresterea vitezei datorata fluentei traficului nu produce efecte spectaculare din punct de vedere fonic. Parametrul de viteza este sublogaritm, astfel viteza creste foarte putin pe distante unde nivelul fonic este ridicat. Se poate concluziona ca in timpul lucrarilor de reabilitare, nu sunt necesare masuri speciale de reducere a zgomotului. Astfel de masuri se pot aplica pe timpul executiei, daca este necesar. III.4.)- PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

Nu este cazul deoarece nu exista nici o sursa de radiatii in zona. III.5.)- PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI La executia lucrarilor de modernizare a tronsonului de drum, se vor folosi utilaje cu caracteristici corespunzatoare, astfel pericolul poluarii solului cu produse petroliere va fi minim. Poluantii de la sol sunt in principal produsi de particulele de plumb ce se aseaza pe teren. Aceste depozite se produc in lungul drumului pe zone mici. Fluenta traficului (datorata reducerii consumului de combustibili, a echipainentelor corespunzatoare ale masinilor ce le fac mai putin poluante) poate compensa cresterea estimata a traficului, astfel incat poluarea cu plumb sa se reduca. Lucrarile de modernizare a tronsonului de drum, nu vor afecta-polua subsolul. Prin construirea-modernizarea acestui tronson de drum, se va imbunati considerabil protectia calitatii solului in zona, dupa cum urmeaza:

• Se vor face inierbari si plantari de arbori si arbusti atat pe lungimea traseului tronsonului de drum modernizat cat si acolo unde s-au produs defrisari

• Se va evita eroziune solului din zona prin colectarea si evacuarea apelor pluviale in conditii hidraulice imbunatatite

• Se va realiza stabilitatea platformei drumului, in zonele de rambleu, prin plantarea de arbori in imediata apropriere a acesteia

• Se va produce o incetinire a procesului de eroziune a albiei minore prin efectul amenajarii albiei in amonte si aval de podete si poduri

• Se va asigura o circulatie fluenta a autovehiculelor ceea ce duce la o cantitate mai mica de noxe evacuate Lucrarile ce vor fi efectuate pentru a aduce terenurile degradate pe perioada de executie la categoria avuta anterior inceperii lucrarilor: Lucrari de terasamente care constau in executia mecanizata si manuala de sapaturi si umpluturi, in vederea realizarii amenajarii platformelor pentru: organizare de santier, groapa de imprumut, depozitele de materiale si zona platformei drumului.

• Lucrari de umpluturi executate mecanizat si manual in vederea realizarii amenajarii platformelor pentru: organizare de santier, groapa de imprumut, depozitele de materiale si zona platformei drumului.


36

• Lucrari de nivelare a taluzelor si suprafetelor platformei drumului, executate mecanizat si manual in vederea realizarii amenajarii platformelor pentru: organizare de santier, groapa de imprumut, depozitele de materiale si zona platformei drumului.

• Lucrari de completari cu pamant vegetal executate mecanizat si manual in vederea realizarii amenajarii platformelor pentru: organizare de santier, groapa de imprumut, depozitele de materiale si zona platformei drumului.

• Lucrari de plantatii arbori si arbusti, atat pe lungimea traseului tronsonului de drum modernizat, cat si in zonele unde s-au produs defrisari.

• Lucrari de insamantare cu iarba, executate manual, pentru inierbare, in vederea realizarii amenajarii platformelor pentru: organizare de santier, groapa de imprumut, depozitele de materiale si zona platformei drumului III.6.)- PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

Desfasurarea acestor lucrari nu va avea un impact semnificativ asupra ecosistemului acvatic deoarece paraul traversate de traseul drumului, sunt secate in mare parte din perioada calduroasa.

Ecosistemele terestre vor fi afectate doar in mod pozitiv prin efectuarea acestor lucrari, prin reducerea poluarii factorilor de mediu din zona.

Prin construirea-modernizarea acestui drum se va imbunati considerabil calitatea ecosistemelor terestre si acvaprotectia calitatii aerului in zona, dupa cum urmeaza:



III.7.)- PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

Nu exista pericolul de a afecta negativ populatia din zona, in perioada executiei lucrarilor, deoarece activitatea de executie se va desfasura numai intre orele 8 – 17, ore cind populatia este activa (ocupata cu treburile gospodaresti si de cimp), nu exista pericolul de a afecta alte lucrari prin vibratiile produse sau a depasirii normelor privind poluarea fonica. Nu sunt afectate obiective de interes cultural si istoric. III.8.)- GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

Deseurile menajere ce se vor genera pe amplasamentul organizarii de santier vor fi depozitate in containere speciale si predate la serviciul de salubritate al comunei. III.9.)- GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Nu este cazul deoarece nu se folosesc substante toxice si periculoase .

CAP. IV.) – LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI Lucrarile proiectate pentru materializarea investitiei "Modernizare drumuri de exploatare agricola,in satele Gălăteni si Biscoveni, comuna Gălăteni, judeţul

Teleorman", nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei si peisajului.

Lucrările ce urmeaza a se executa pentru amenajarea teritoriului, pentru protecţia mediului, si pentru sanatatea oamenilor, sunt prevăzute si au rolul de a realiza aducerea terenurilor degradate, in perioadă de execute, la categoria avuta anterior începerii lucrărilor


37

de execute, adică la starea naturala, si de a evita poluare mediului in timpul execuţiei lucrărilor de construcţii cit si dupa darea acestora in exploatare.

Zona pe care se vor execută lucrările, este formata din suprafeţele unde au fost amplasate: -sediul organizarii de santier; -punctele de lucru; -groapa de imprumut; -depozitul de pamint; -platformele pentru depozitarea materialului necesar executiei; -suprafata din imediata apropiere a traseului tronsonului de drum supus modernizarii, pe toata lungimea acestuia si -suprafetele din imediata apropiere a tronsoanelor amenajate de la drumurile laterale.

Scopul acestor lucrari este acela de a reface conditiile cu privire la mediu, sanatatea oamenilor si amenajarea terenurilor afectate.

Categoriile de lucrari, necesare a se executa in vederea refacerii si imbunatatirii conditiilor de mediu, de sanatate a oamenilor si de amenajare a terenurilor, sunt urmatoarele: - lucrari de terasamente care constau in executia, mecanizata si manuala, de sapaturi si umpluturi, in vederea realizarii amenajarii privind dezafectarea gropii de imprumut si depozitului de pamint; - lucrari de nivelarea a taluzelor si suprafetelor platformei drumului, executate mecanizat si manual; - lucrari de completari cu pamint vegetal, executate mecanizat si manual, la zonele afectate de executia lucrarilor (zona depozitului de pamint si a groapii de imprumut, zona traseului drumului, zona organizarii de santier si a punctelor de lucru, si zona amenajarii depozitelor de materiale); - lucrari de plantatii arbori si arbusti, atit pe lungimea traseului tronsonului de drum modernizat, cit si in zonele unde s-au produs defrisari de arbori si arbusti (zona depozitului de pamint si a groapii de imprumut, zona organizarii de santier si a punctelor de lucru, si zona amenajarii depozitelor de materiale); - lucrari de insamintare cu iarba, executate manual, pentru inierbarea zonelor terenului amenajat (zona depozitului de pamint si a groapii de imprumut, zona traseului drumului, zona organizarii de santier si a punctelor de lucru, si zona amenajarii depozitelor de materiale).

Dupa executarea acestor lucrari proiectate vor apare influiente favorabile cu privire la imbunatatirea factorilor de mediu si a sanatatii oamenilor, cit si din punct de vedere economico-social, in stransa legatura cu efectele pozitive ce rezulta din imbunatatirea conditiilor de trafic ce apar in urma realizarii lucrarilor de modernizare a tronsonului de drum de exploatare, dupa cum urmeaza: - va scadea gradul de poluare al aerului si al apei; - se va reduce volumul de praf care se depune pe vegetatia din zona drumului, impiedicand procesul de fotosinteza; - se va asigura o circulatie mai fluienta a autovehicolelor, lucru ce conduce la reducerea consumului specific de carburanti si implicit a evacuarii de noxe; - se va mari cantitatea de oxigen din zona prin plantarea de arbori si arbusti; - se va realiza stabilitatea platformei drumului, in zonele de rambleu, prin plantarea de arbori si arbusti in imediata apropiere a acesteia;


38

- se va evita eroziunea solului din zona tronsonului de drum de exploatare, prin colectarea si evacuarea apelor pluviale in conditii hidraulice imbunatatite;

CAP. V.) – PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI a) GENERALITATI. Lucrarile proiectate pentru materializarea acestei investitii nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, peisajului sau din punct de vedere artistic, deci nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric. In cadrul lucrarilor de executie a investitiei, se pun probleme si cu privire la PROTECTIA CIVILA. Pentru rezolvarea acestor probleme, se impune ca executantul si benefeciarul sa asigure masuri pentru realizarea conlucrarii cu reprezentantii Inspectoratului de protectie civila in vederea studierii problemei, la fata locului, cu privire la necesitatea realizarii lucrarilor de asanare, din punct de vedere al existentei materialelor pirotehnice, sau munitiei de razboi, pe amplasamentul din zona podurilor si podetelor, zona pe care urmeaza a se executa lucrari de modernizare. In cazul in care reprezentantii Inspectoratului de protectie civila, prin avizul pe care urmeaza al emite, impun ca necesare aceste lucrari de asanare pirotehnica, se pune problema argumentarii tehnice a necesitatii lucrarilor impuse prin aviz si apoi alocarea banilor, solicitati de aceste lucrari, din capitolul 5, punctul 5.3 -diverse si neprevazute, din devizul general. Pentru aceasta investitie, s-au prevazut a se executa lucrari cuprinse in acest capitol, in valoare de 172.839 lei,in cap.neprevazute. b) SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU. Lucrarile de executie a podului nu reprezinta si nu produc surse de: -poluare a apelor; -poluare a aerului; -zgomot si vibratii; -radiatii; -poluare a solului si subsolului; -poluare a ecosistemelor terestre si acvatice; -poluarea asezarilor umane si a altor obiective de interes public; -deseuri de orice natura; -substante toxice periculoase. c) LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA. Dupa executarea lucrarilor proiectate vor apare influiente favorabile asupra factorilor de mediu, si din punct de vedere economico social, in stransa legatura cu efectele pozitive ce rezulta din imbunatatirea conditiilor de trafic ce apar in urma realizarii lucrarilor de modernizare a tronsonului de drum judetean. Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei , faunei, peisajului sau din punct de vedere artistic. Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric. Prin executarea lucrarilor proiectate vor apare unele influiente favorabile asupra factorilor de mediu, cat si din punct de vedere economic si social. • va scadea gradul de poluare al aerului si al apei; • se va reduce volumul de praf care se depune pe vegetatia din zona drumului,

impiedecand procesul de fotosinteza; • se va evita eroziunea solului din zona podurilor si podetelor, prin colectarea si

evacuarea apelor pluviale in conditii hidraulice imbunatatite; • se va produce o incetinire a procesului de eroziune a albiei minore a piraelor prin efectul

amenajarilor albiei in amonte si aval de podete si poduri.


39

d) PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI. Dupa realizarea lucrarilor de modernizare, circulatia rutiera si lucrarile de intretinere curenta au un impact redus asupra mediului. Prin realizarea lucrarilor de modernizare a drumului comunal, se va asigura o circulatie mai fluienta a autovehicolelor, reducerea consumului specific de carburanti si a noxelor. In concluzie, nu sunt necesare masuri de monitorizare a calitatii factorilor de mediu.

CONCLUZIILE EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A)-STATUTUL ACTUAL AL MEDIULUI In prezent, in tara noastra, poluarea atmosferica datorata traficului rutier este relativ scazuta, in comparatie cu celelalte tari. Se estimeaza ca traficul din Romania contribuie la poluare cu 10-15 %, in timp ce in alte tari acesta poate depasi 50 %. B)-EVALUAREA EMISIILOR DE POLUANTI Se pot face anumite observatii asupra cresterii influentelor modernizarii tronsoanelor de drum. Fluenta traficului, posibilitatea de a rula cu o viteza constanta, adica, cu un numar redus de accelerari si decelerari, conduce la descresterea emisiilor de poluanti de la capatul tevilor de esapament. Conform datelor din literatura de specialitate, tabelul 1 prezinta continutul de poluanti al gazelor de esapament. Se poate observa foarte clar ca emisiile de poluanti au concentratii ce depind de tipul de motor (ex. benzina si motorina) si de regimul de rulare.

Tabelul 1

Poluant Rulare lenta Regim optimal Acceleratie Deceleratie b m b m b m b m

Mono-oxid de carbon % 7,0 - 2,5 0,1 1,8 - 3,0 - Hidrocarbon % 0,5 0,04 0,2 0,02 0,1 0,01 1,0 0,03

Oxid de nitrogen (ppm) 30 60 1100 850 650 150 20 30 Aldehida (ppm) 10 20 20 10 10 10 300 30

Date referitoare la compozitia gazelor de esapament pot fi luate si din alte analize de impact similare facute de autorii acestei documentatii in unele garaje de masini din industria constructiilor si lemnului (tabelul 2).

Tabelul 2

Componenti % Motor cu aprindere prin scânteie Compresia motorului (diesel)

min max min max CO 0,2 13,5 0 7,6

Carbon analhidric 2,7 15 0,7 13,6 Hidrocarbon 0 4 0 0,5

Aldehide 0 0,03 0 0,0037 Oxid de nitogen 0 0,2 0 0,15 Alti componenti Tetraetilplumb Funingine Nivelul concentratiei de poluanti depinde in mare masura de starea tehnica a vehiculelor. Daca ardem intr-un motor un litru de combustibil (benzina sau motorina) vor rezulta urmatoarele concentratii de poluanti (tabelul 3).

Tabelul 3

Poluant Cantitati

Durata de viata (zile) Benzina Motorina


40

Mono-oxid de carbon - CO 465,6 20,8 70-1000 Oxid de nitrogen - NOx 23,3 4,2 1-5 Hidrocarbon liber CmHm 15,9 1,03 1-2

Dioxid de sulf SO2 1,9 7,8 1-6 Aldehide - R-CH 0,9 0,8 1-5

Total 507,6 46,6 - Efectele gazelor de esapament sunt grave, dupa cum se poate vedea: - in zonele de trafic greu oxizii de sulf liberi si hidrocarbonul pot duce la negura industriala (amestec de fum si ceata), ce reduce vizibilitatea cu 20-70%; alte efecte pot fi iritatii ale ochilor si deteriorarea formelor de viata; - monoxidul de carbon este un gaz toxic, incolor, inodor ce ajunge in sânge de 20 de ori mai repede decât oxigenul si decât capacitatea de circulatie a sângelui; acesta poate genera dureri de cap, greata, oboseala; persista mult timp in atmosfera (pâna la 100 de zile); - dioxidul de sulf este in gaz toxic durabil ce cauzeaza probleme respiratorii; - particulele de plumb din aditivii de combustibili au o actiune toxica specifica; - hidrocarbonul oxigenat are efecte cancerigene asemanatoare fumatului. Pentru a reduce efectele poluarii cauzate de trafic exista câteva posibilitati ca: - folosirea de combustibili fara aditivi ; - oxidarea catalitica a evacuarilor, si - reglarea corespunzatoare a motoarelor, etc.

Având in vedere pe de o parte, fluenta traficului de pe drumul reabilitat, care reduce timpul de acoperire a sectorului de drum in studiu si in consecinta poluarea atmosferica, si pe de alta parte, cresterea traficului, se poate estima ca nivelul actual de poluare nu va fi depasit in urmatorii 3-5 ani. C)-IMPACTUL INVESTITIEI ASUPRA MEDIULUI Efectele trebuie analizate atât pentru perioada de executie când acestea sunt negative, cat si pentru perioada de functionare (durata de serviciu a drumului), când efectele sunt favorabile mediului, in special atmosferei. C.1)-Impactul pe timpul perioadei de executie a lucrarilor. Asa cum se arata in descrierea proiectului, lucrarile se desfasoara fara intreruperea traficului. Pe timpul executiei, impactul asupra componentilor mediului se manifesta prin: - Scoaterea temporara din circuitul economic a unor zone cu terenuri necesare santierului de constructii, statii de asfalt si de beton, cariere, drumuri temporare, etc; - Circulatia intensa a echipamentului de constructii in zonele de lucru pentru transportul materialelor si a prefabricatelor, executia rambleelor, turnarea asfaltului si a betonului, refacerea sistemului de drenare si de deversare a apelor pluviale; - Functionarea statiilor de asfalt si de beton, bazele echipamentului, diferite ateliere de mentinere si de reparatii, depozite pentru materiale si combustibili, tabere de santier, etc; - Exploatarea pamântului din gropile de imprumut si a carierelor de agregate; - Suspendarea si devierea temporara a traficului de pe drum; - Cresterea poluarii fonice, continutul de particule in suspensie (praf) si noxe, erodarea si degradarea terenului, in general in zonele unde functioneaza santierele de constnuctii; Impactul lucrarilor de modernizare pe perioada de executie, depinde in principal de marimea lucrarilor de constructii si de modul in care acestea sunt conduse. C.2)-Impactul pe timpul perioadei de functionare/circulatie. Poluarea mediului datorata traficului ce va circula pe drumul reabilitat poate fi clasificata in 3 categorii principale:

- poluare permanenta legata de intensitatea traficului, cauzata de emisiile gazelor de


41

esapament, de deteriorare a partii carosbile, cauciucuri, vehicule, articole de siguranta si de utilitatile drumului;

- poluare accidentala produsa de evacuarea unor substante toxice si a deseurilor in urma accidentelor de trafic;

- poluare periodica produsa de folosirea unor fuziuni de agenti chimici (NaCl) pe timpul iernii.

De asemenea, urmatoarele aspecte ale traficului au o contributie limitata la impactul asupra mediului: - impact fonic in cazul unor valori mai mari ale traficului; acesta având influente asupra populatiei ce traieste si lucreaza in zona invecinata drumului; - scoaterea din circuitul economic a unor terenuri.

Trebuie mentionat faptul ca, in general, lucrarile de reabilitare schimba favorabil impactul traficului asupra mediului.

O data cu imbunatatirea fluxului de trafic al autoturismelor, consumul de combustibil se reduce cu 10 – 20 %, reducând-se si emisiile de poluanti, asa cm se arata in cele ce urmeaza. Riscul accidentelor de trafic si a poluarii accidentale se reduce pe drumul reabilitat, datorita circulatiei imbunatatite, a semnalizarii si a parcarilor. D)-MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI

• La realizarea constructiilor se vor utiliza terhnologii de executie care sa nu afecteze mediul inconjurator. Se evita depozitarea materialelor toxice direct pe sol. Resturile de materiale (moloz) se vor depozita corespunzator si transportate in locul special recomandat de administratia locala. La efectuarea lucrarilor de sapaturi se va acorda o atentie deosebita respectarii legislatiei privind protectia mediului.

• Dupa finalizarea constructiilor se vor efectua lucrari de aducere in starea initiala a zonelor afectate de organizarea de santier, de depozitele de materiale si de folosirea utilajelor si mijloacelor de transport.

• Executantul va lua toate masurile necesare privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor. Organizarea de santier va avea in vedere dotarea corespunzatoare prevazuta de normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor - Decret 290/97, de Normele tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului - P118/83, de Normele generale de prevenire si stingere a incediilor aprobate prin ordinul comun MI/MLPAT nr. 381/7/N/1993, de Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatiile aferente acestora - C300/94, de normele de Siguranta la foc si Normele tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate la constructii - C58/96.

• In timpul executiei lucrarilor se vor urmari si respecta toate normele specifice privind protectia muncii, tehnica securitatii, sanatatea si igiena muncii (Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat de Ordinul MLPAT nr. 9/N/1993). Executantul va adopta si asigura masurile si echipamentele necesare protejarii personalului tehnic si muncitor, va respecta normele corespunzatoare tehnologiilor de lucru, materialelor utilizate si conditiile de executie, va dota corespunzator toate punctele de lucru si va asigura incinta santierului. D.1)-Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor

Organizarea de santier va fi echipata cu facilitatile sanitare pentru muncitori in scopul reducerii poluarii cu ape uzate. In acelasi timp, deseurile vor fi colectate si depozitate in spatii speciale. Carburantii si substantele periculoase vor fi depozitate in spatii speciale in scopul evitarii poluarii platformelor adiacente. Spatiul ocupat de organizarea de santier va fi limitat de strictul necesar.


42

Dupa executarea lucrarilor, constructorul va reda terenul respectiv destinatiei originale, fara degradari.

Pentru organizarea de santier, costructorul va obtine autorizatia de mediu de la Inspectoratul de Protectie a Mediului si va lua toate masurile pentru reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului. Carburantii si produsele chimice trebuie stocate in celule etanse. De asemenea trebuie avut in vedere ca exista riscul poluarii in zona statiilor de asfalt si de betoane, prin antrenarea de catre vant a cimentului sau a prafului din agregate. D.2)-Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului In perioada de realizare a investitiei se poate produce poluarea aerului datorita activitatii parcului de utilaje , organizarii sediului de santier, bazelor de utilaje, depozitelor de materiale, statiilor de asfalt si de betoane, traficului pe amplasamentul lucrarii precum si traficului pe drumurile de acces la amplasament.

Dat fiind specificul lucrarilor, poluarea aerului va fi cauzata mai ales in perioada de excavatie si de realizare a umpluturilor ca urmare a functiilor utilajelor si traficului pentru transportul pamantului si a balastului.

Poluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultat arderii carburantilor in motoare, pe de o parte, iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelor diferitelor suprafete de contact. Acest tip se manifesta ca urmare a: -Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere. -Producerii de pulberi de diferite naturi din cauza uzurii caii de rulare si a pneurilor, a dispozitivelor de franare si de ambreaj, precum si a elementelor de caroserie.

La motoarele cu benzina poluantii, rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburant, sunt: CO2, CO, oxid de azot (NOx), hidrocarburi arse si nearse (HC)si SO2. Proportiile acestora depind de raportul aer/carburant. In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici de circa 10 ori pentru CO, de 3-4 ori pentru HC, de 2-3 ori pentru NOx. Gazele de esapament contin in functie de tipul carburantului: particule de plumb in cazul benzinei (cu aditivi) si particule de fum in cazul motorinei. D.2.1)-Poluarea cu CO

Poluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care amintim: Tipul carburantului: cu benzina sau cu motorina. S-a evidentat ca in cazul benzinei, emisia de CO este mult mai mare. Viteza de circulatie: in cazurile benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori ale vitezei de cca. 80 km/h in afara localitatii si de 60 km/h in localitati.

Conditiile de circulatie : la accelerari si franari au loc cresteri ale emisiei de pana la 1,5-2 ori, in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 ori. Intensitatea traficului: emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului de vehicule pe un tronson dat. Circulatia in rampa: emisia de CO creste cu 15 % pentru fiecare crestere a rampei cu fiecare 2 procente. Una dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelugat de retentie in atmosfera ce variaza intre1-2 luni. D.2.2)-Poluarea cu NOx

Din cercetarile efctuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ce influenteaza gradul de poluare cu NOx: Tipul carburantului. De mentionat in cazul benzinei, emisia de NOx este de 2-3 ori mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorina.


43

Viteza de circulatie: cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 km/h conduce implicit la cresterea emisiei de NOx, aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele sunt mai puternice. Circulatia in rampa: emisia de NOx creste cu un factor de 35 % pentru fiecare crestere a rampei de 2 %. D.2.3)-Poluarea cu hidrocarburi

Poluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre care amintim:

Viteza de circulatie: valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi se inregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 60 pana la 100 km/h, fiind insa mai mare de 5-6 ori mai mare la viteza de 10 km/h.

Conditiile de circulatie: concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la viteza constanta, creste usor prin accelerare, creste de pana la 20 de ori la mersul in gol si de pana la 50 de ori la franare. D.3)-Emisii de zgomote la vibratii

In functie de amplasament si de distanta fata de zonele locuite se vor lua masurile pentru reducerea la minim a zgomotelor si vibratiilor produse de santier astfel incat acestea sa nu afecteze populatia. D.4)-Emisii de radiatii

In cazul in care se lucreaza cu diverse aparate, acestea pot avea diferite emanatii periculoase. Pentru a se evita acest lucru se vor lua toate masurile necesare de verificare/reparare a aparatelor astfel incat nivelul radiatiilor emise sa nu depaseasca limitele admise de normele in vigoare. D.5)-Gospodarirea deseurilor

Deseurile produse in timpul executarii lucrarilor de constructii pot fi: -menajere sau asimilabile: -materiale de constructii: moloz, resturile de la descarcarea betoanelor, mixturilor asfaltice, -slamuri petroliere rezultate de la spalarea rezervoarelor de carburant; -deseuri de lemn inclusiv ambalaje; -acumulatori, anvelope si uleiuri (lubrefianti) uzate; -hartie si deseuri specifice activitatii de birou in cadrul organizarii de santier.

In conformitate cu reglementarile in vigoare , aceste deseuri vor fi colectate, transportate si depuse la rampa de depozitare in vederea neutralizarii lor. Colectarea/evacuarea acestor deseuri se va face astfel: -in conformitate cu H.G nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, deseurile menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate in interiorul organizarii de santier in puncte de colectare prevazute cu containere tip pubela. Periodic vor fi transportate in conditii de siguranta la o rampa de gunoi stabillita de comun acord cu Inspectoratul de Protectia a Mediului. Se va tine o stricta evidenta privind datele calendaristice, cantitatile eliminate si identificatorii mijloacelor de transport utilizate. -in baza H.G. nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, acestea vor fi colectate si predate la punctele de colectare. -deseurile metalice vor fi colectate si depozitate temporar in incinta amplasamentelor si vor fi valorificate obligatoriu la unitatile specializate. -deseurile materialelor de costructii (resturi de beton, mortar,mixturi asfaltice, etc.) nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al potentialului de contaminare. De aceea se propun urmatoarele variante de valorificare/eliminare: valorificare locala in pavimentul


44

drumurilor de exploatare , acoperirea intermediara in cadrul depozitelor de deseuri menajere din zona sau depunerea in gropile de imprumut ajunse la cota de exploatare. -deseuri lemnoase vor fi selectate si eliminate functie de dimensiuni. -acumulatori uzati, materiale cu potential toxic deosebit de ridicat , vor fi stocati si depozitati corespunzator, urmand sa fie stocati si valorificati in unitati specializate. -anvelopele uzate reprezinta una din principalele probleme ale unui santier . In baza H.G. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, vor fi depozitate in locuri special amenajate iar antreprenorul va gasi o solutie pentru eliminarea lor. Se interzice arderea lor. -deseurile de hartie si cele specifice activitatii de birou vor fi colectate si depozitate separat, in vederea valorificarii. -vopselele , diluantii precum si celelalte substante periculoase vor fi depozitate, manipulate in conditii de maxima siguranta. D.6)-Lucrari de reconstructie ecologica

Dupa finalizarea lucrarilor de executie se vor lua masuri pentru redarea in folosinta a terenurilor pe care a fost organizarea de santier. In cazul in care se constata o degradare a terenului, vor fi aplicate masuri de reconstructie ecologica. De asemenea zonele in care s-au depozitat materiale prevenite din excavatii vor fi reamenajate la terminarea lucrarilor si vor fi redate circuitului agricol, silvic etc. E)-MASURI DE P.S.I.

La proiectarea si executia lucrarilor s-au avut in vedere si se vor respecta urmatoarele: Decret 232/1974, Decret 269/1979, Norme de prevenire si stingerea incendiilor.

Executantul are obligatia respectarii tuturor normelor de prevenire si stingere a incendiilor in vigoare la data executiei. F)-MASURI PENTRU RESPECTAREA NORMELOR DE PROTECTIA MUNCII

La executie se vor respecta prevederile legate de protectia si igiena muncii: Legea 90/1996 (republicata in M.Of.nr.47sept 2001) si modificata (legea 177/200) privind Obligatiile proiectantului referitoare la protectia muncii; Ord. Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale nr.508/2002 si al Ministerului Sanatatii si Familiei nr. 933/2002 privind Norme generale de protectia muncii; Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii;Art. 208 din Legea 90/1996; Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.

Nota: prevederile indicate mai sus nu sunt limitative, antreprenorul avand obligatia de a lua toate masurile suplimentare pe care le considera necesare in vederea unei depline securitati a muncii; Beneficiarul va respecta Art. 209 din Legea 90/1996 (anexa 1), si toate prevederile cuprinse in legile de la 2, 3 din primul paragraf

Prin realizarea unui plan de management al riscului de mediu lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, peisajului, s-au din punct de vedere artistic, nefiind afectate obiectivele de interes cultural sau istoric. G)-PREVEDERILE PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI G.1)-Perioada de executie

Pe perioada executiei lucrarilor este necesar a se desfasura o activitate de monitorizare a factorilor de mediu in scopul urmaririi eficentei masurilor aplicate cat si pentru a stabili masuri corective in cazul neincadrarii in normle specifice. In acest sens se propun urmatoarele masuri necesare a fi aplicate de antreprenor cu sprijinul Agentiei de Protectie a Mediului Teleorman :


45

-Identificarea si monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii si imisii specifice de poluanti. - Stabilirea unui program de masuratori pentru determinarea nivelului de zgomot pe durata executiei lucrarilor, atat in incinta bazelor de productie, cat si pe traseul centurii in executie; -Urmarirea modului de functionare a instalatiilor ce deservesc santierul (statiile de preparare a mixturilor asfaltice, statia de betoane si de nisip stabilizat, cariere) pentru asigurarea randamentelor maxime. In special se recomanda a se efectua masuratori de emisie pentru gazele si pulberele rezultate de la statiile de asfalt. Principalii poluanti evacuati in atmosfera la functionarea statiilor sunt : CO, CO2, SO2 si NOx; -Urmarirea modului de functionare a instalatiilor de depoluare si masuri privind curatarea lor periodica; -Verificarea periodica a parcului de utilaje pentru depistarea eventualelor defectiuni; -Verificarea periodica a etansietatii rezervoarelor de stocare a carburantilor sau a substantelor toxice, daca este cazul; - Gestionarea controlata a deseurilor rezultate atat pe amplasamentul bazelor de productie, organizarilor de santier, cat si in zona locurilor de lucru;

Stabilirea unui interval de interventie in cazul in care indicatorii de calitate specifici factorilor de mediu aer, apa si sol nu se incadreza in limitele impuse de legislatia in vigoare;

Stabilirea unui program de revenire si combatere a poluarii accidentale: masuri necesare a fi luate, echipe de interventie, dotari si echipamente pentru interventie in caz de accident;

Organizarea unui sistem prin care populatia sa poata anunta constructorul asupra nemultumirilor pe care le are, legat de poluarea de aceasta perioada, siguranta traficului etc. In acest sens, se propune crearea unei linii telefonice in cadrul Organizarii de santier si desemnarea unei persoane dintre angajatii Constructorului care sa preia toate opiniile exprimate in apelurile primite, urmand a transmite un raspuns, dupa analiza situatiei.

Monitorizarea factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor, precum si aplicarea masurilor de protectie propuse au drept scop asigurarea functionarii santierului in conditiile exercitarii unui impact minim asupra habitatului natural. G.2)-Perioada de functionare

Se recomanda ca dupa realizarea lucrarilor de modernizare sa se aplice un program de monitorizare al factorilor de mediu.

Aer. Pentru protectia calitatii aerului se recomanda a se face masuratori, in special in zonele unde drumul trece foarte aproape de locuinte. Poluantii specifici traficului rutier sunt: CO, NOx, SO2, Pb. Valorile determinate trebuie sa fie inferioare celor prevazute de Ordinul nr.592/2002.

Zgomot. Monitorizarea nivelelor de zgomot. Valorile masurate trebuie sa fie inferioare valorilor prevazute in STAS10009/1998. Monitorizarea va avea drept scop urmarirea eficientei masurilor de protectie a mediului aplicate si stabilirea de obiective in sensul de remediere a problemelor in cazul in care acestea exista H)-IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA APELOR In timpul perioadei de executie, operatiile de la capitolul « A » pot afecta in mare masura calitatea apei de suprafata si a celei subterane. Este absolut necesar sa se acorde atentie acestor operatii, sa se planifice si sa se realizeze astfel incât efectele negative asupra mediului sa fie minime. In orice caz, aceste operatii trebuie aprobate de Agentia de Protectie a Mediului.


46

Prin construirea-modernizarea acestui tronson de drum, se va imbunati considerabil protectia calitatii apelor de suprafata din zona, dupa cum urmeaza: • se va evita eroziunea solului din zona tronsonului de drum communal, evitand astfel

colmatarea albiei si poluarea apei curgatoare • se va produce o incetinire a procesului de eroziune a albiei minore, crescand astfel

calitatea apei paraului Organizarea de santier si punctele de lucru au racord de apa, deoarece exista retea de apa potabila in zona.

Necesarul de apa va fi asigurat prin racordarea la reteaua de apa potabila din zona amplasamentului.

Organizarea de santier si punctele de lucru vor fi dotate cu WC-uri ecologice. La sfârsitul perioadei de executie, nivelul de poluare a apei de suprafata si a celei subterane nu va fi mai mare decât in prezent. I)-IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA SOLULUI SI SUBSOLULUI La executia lucrarilor de modernizare a tronsonului de drum, se vor folosi utilaje cu caracteristici corespunzatoare, astfel pericolul poluarii solului cu produse petroliere va fi minim. Poluantii de la sol sunt in principal produsi de particulele de plumb ce se aseaza pe teren. Aceste depozite se produc in lungul drumului pe zone mici. Fluenta traficului (datorata reducerii consumului de combustibili, a echipainentelor corespunzatoare ale masinilor ce le fac mai putin poluante) poate compensa cresterea estimata a traficului, astfel incat poluarea cu plumb sa se reduca. Lucrarile de modernizare a tronsonului de drum, nu vor afecta-polua subsolul. Prin construirea-modernizarea acestui tronson de drum, se va imbunati considerabil protectia calitatii solului in zona, dupa cum urmeaza:

• Se vor face inierbari si plantari de arbori si arbusti atat pe lungimea traseului tronsonului de drum modernizat cat si acolo unde s-au produs defrisari

• Se va evita eroziune solului din zona prin colectarea si evacuarea apelor pluviale in conditii hidraulice imbunatatite

• Se va realize stabilitatea platformei drumului, in zonele de rambleu, prin plantarea de arbori in imediata apropriere a acesteia

• Se va asigura o circulatie fluenta a autovehiculelor ceea ce duce la o cantitate mai mica de noxe evacuate Lucrarile ce vor fi efectuate pentru a aduce terenurile degradate pe perioada de executie la categoria avuta anterior inceperii lucrarilor: Lucrari de terasamente care constau in executia mecanizata si manuala de sapaturi si umpluturi, in vederea realizarii amenajarii platformelor pentru: organizare de santier, groapa de imprumut, depozitele de materiale si zona platformei drumului.

• Lucrari de umpluturi executate mecanizat si manual in vederea realizarii amenajarii platformelor pentru: organizare de santier, groapa de imprumut, depozitele de materiale si zona platformei drumului.

• Lucrari de nivelare a taluzelor si suprafetelor platformei drumului, executate mecanizat si manual in vederea realizarii amenajarii platformelor pentru: organizare de santier, groapa de imprumut, depozitele de materiale si zona platformei drumului.

• Lucrari de completari cu pamant vegetal executate mecanizat si manual in vederea realizarii amenajarii platformelor pentru: organizare de santier, groapa de imprumut, depozitele de materiale si zona platformei drumului.


47

• Lucrari de plantatii arbori si arbusti, atat pe lungimea traseului tronsonului de drum modernizat, cat si in zonele unde s-au produs defrisari.

• Lucrari de insamantare cu iarba, executate manual, pentru inierbare, in vederea realizarii amenajarii platformelor pentru: organizare de santier, groapa de imprumut, depozitele de materiale si zona platformei drumului J)-IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA AERULUI

Prin construirea-modernizarea acestui tronson de drum, se va imbunati considerabil protectia calitatii aerului in zona, dupa cum urmeaza:



• Se va produce o incetinire a procesului de eroziune a albiei minore, crescand astfel calitatea apei paraului Pe perioada de excutie a lucrarilor se vor lua masuri stricte de limitare a cantitatii de praf prin udarea a drumurilor de acces a utilajelor. K)-IMPACTUL POTENTIAL - ZGOMOTUL

Avand in vedere faptul ca localitatile sunt situate in zona drumului, iar activitatea de executie se va desfasura numai intre orele 8 – 17, ore cind populatia este activa (ocupata cu treburile gospodaresti si de cimp), nu exista pericolul de a afecta alte lucrari prin vibratiile produse sau a depasirii normelor privind poluarea fonica. Autocamioanele grele sunt principalele producatoare de poluare fonica. Se estimeaza ca nivelul de zgomot al motoarelor diesel D 2156 (vehicule peste 10 t) este sub 70-80 dB, iar motoarele diesel 797-05 ale masinilor mici (5,5-10 t) au nivelul de 65-75 dB. In conditiile actuale nivelul zgomotului masurat in dB se produce doar pe primii 10 m de la limita drumului. Cresterea vitezei datorata fluentei traficului nu produce efecte spectaculare din punct de vedere fonic. Parametrul de viteza este sublogaritm, astfel viteza creste foarte putin pe distante unde nivelul fonic este ridicat. Se poate concluziona ca in timpul lucrarilor de reabilitare, nu sunt necesare masuri speciale de reducere a zgomotului. Astfel de masuri se pot aplica pe timpul executiei, daca este necesar. Sectorul de drum in studiu traverseaza si localitati. Reabilitarea acestui sector de drum are anumite efecte pozitive si negative asupra locuitorilor din zona, dupa cum urmeaza:

- pe timpul executiei traficul autocamioanelor mari de constructii afecteaza activitatile locale si produce poluare fonica; de aceea, lucrarile trebuie prelungite cat mai putin posibil;

- pentru a moderniza tronsonul de drum existent, se vor afecta diferite terenuri; asa cum rezulta din studiul de fezabilitate, terenul necesar (pentru santierele de constructie, santiere de drumuri, materiale si depozite de pamânt, cariere de piatra si pietris, by-pass tehnologic pentru constructiile podurilor) face subiectul unei docmmentatii si licente speciale initiate de antreprenorul general ce va fi desemnat dupa incheierea licitatiei internationale;

L)-IMPACTUL POTENTIAL - RADIATIILE


48

Nu este cazul deoarece nu exista nici o sursa de radiatii in zona. M)-IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

Desfasurarea lucrarilor de modernizare a tronsonului de drum, nu va avea un impact semnificativ asupra ecosistemului acvatic deoarece paraul traversate de traseul drumului, sunt secate in mare parte din perioada calduroasa. Ecosistemele terestre vor fi afectate doar in mod pozitiv prin efectuarea acestor lucrari, prin reducerea poluarii factorilor de mediu din zona. Prin construirea-modernizarea acestui drum, se va imbunati considerabil calitatea ecosistemelor terestre si acvaprotectia calitatii aerului in zona, dupa cum urmeaza: -Va scade poluarea aerului prin inierbarile si plantarile arbori si arbusti ce sunt proiectate a se executa atat pe lungimea traseului tropnsonului de drum modernizat cat si acolo unde s-au produs defrisari -Se va asigura o circulatie fluenta a autovehiculelor ceea ce duce la o cantitate mai mica de noxe evacuate N)-IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA ASEZARILOR UMANE

Nu exista pericolul de a afecta negativ populatia din zona, in perioada executiei lucrarilor, deoarece activitatea de executie se va desfasura numai intre orele 8 – 17, ore cind populatia este activa (ocupata cu treburile gospodaresti si de cimp), nu exista pericolul de a afecta alte lucrari prin vibratiile produse sau a depasirii normelor privind poluarea fonica. Nu sunt afectate obiective de interes cultural si istoric. O)-GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

Deseurile menajere ce se vor genera pe amplasamentul organizarii de santier si a santierului – in general, vor fi depozitate in containere speciale si predate la serviciul de salubritate al comunei. P)-GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Nu este cazul deoarece nu se folosesc substante toxice si periculoase. R)-REDUCEREA/ELIMINAREA POSIBILELOR EFECTE NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI Antreprenorul general al investitiei, stabilit in urma Licitatiei, are obligatia sa pregateasca urmatoarele documentatii: - scoaterea temporara din circuitul economic a terenurilor pentru constructia santierului, statii de asfalt si de beton, drumuri tehnologice temporare, etc., precum si formele acestora de la proprietari; - managementul carierelor de piatra si pietris; excavare superficiala, volumul de exploatat, protejarea albiei rãului, reabilitarea terenului dupa exploatare, drumuri pentru exploatarea carierelor, etc; - punerea in functiune a statiilor de asfalt si de beton, depozite de materiale si de combustibili, parc de masini si ateliere mecanice, etc.; - managementul punctelor de lucru din zona podurilor si a podurilor mici; - managementul social al utilitatilor pentru personalul de pe santier; - taierea copacilor de la marginea drumurilor, necesari pentru lucrarile de reabilitare. Fluidizarea traficului are efecte benefice asupra mediului, in special asupra atmosferei. De aceea, dupa punerea in functiune, reducerea poluarii genenale va fi evidenta pentru toate componentele mediului. Se estimeaza ca starea actuala a mediului se va imbunatati dupa 3-5 ani. De asemenea este posibil ca pe aceasta perioada intregul parc de autoturisme din România sa se imbunatateasca conform practicilor internationale cu privire


49

la poluarea datorata motoarelor, asa cum s-a mentionat la punctul E. Extinderea retelei de servicii, imbunatatirea calitativa a combustibililor, preocuparea din ce in ce mai mare pentru protejarea mediului vor contribui la mentinerea componentelor mediului in limite rezonabile.

1. Având in vedere faptul ca cele prezentate la punctul 2, sunt fapte foarte posibile, dar nu sigure, este necesara monitorizarea componentilor mediului. Pe perioada executiei trebuie monitorizate in special aspectele legate de sol, ape de suprafata, ce sunt afectate de activitatile mentionate la punctul 1. Dupa incheierea perioadei de executie, punctele fixe se vor folosi la monitorizarea atmosferei si a poluarii fonice. De asemenea in aceste puncte, se vor efectua analize de trafic pentru a verifica ipotezele din aceasta documentatie.

2. Programul de monitorizare, parametrii de masurare si amplasarea punctelor de masurare vor fi precizate de catre Agentia de Protectie a Mediului, iar Proiectantul, Constructorul si Beneficiarul vor controla investitiile atât pe perioada executiei cat si in timpul functionarii. Un program de proiectare corespunzator si de monitorizare a constructiei sunt folositoare pentru realizarea masurilor de protectie a componentilor de mediu, daca este necesar. S)-EVALUAREA IMPACTULUI SI CONCLUZII 1)- In mod evident evaluarea impactului pentru reabilitarea/modernizarea tronsonului de drum, trebuie facuta separat pentru perioada de executie si pentru cea de punere in functiune, probleme tratate la puctele B.1 si B.2. 2)- Pe timpul executiei efectele negative asupra mediului cat si asupra populatiei din zona sunt importante, ele find analizate la punctul B.1. Eventualele masuri de diminuare a efectelor negative au fost aratate la punctul M.1. La punctul M.1 foarte importanta este lista cu responsabilitatile antreprenorului si cu activitatile pentru care trebuie sa obtina aprobari de la Agentiile de Protectie a Mediului. 3)- Pe timpul punerii in functiune (timpul de viata al drumului), importante sunt efectele pozitive, acestea fiind prezentate la punctele B si C. Eventualele masuri de diminuare a efectelor negative au fost aratate la punctul M.2. 4)- Importanta monitorizarii componentelor de mediu pe timpul executiei si a functionarii a fost aratata la punctul M.4. 5)- Solutia de proiectare adoptata pentru drumuri, poduri si pentru micile pasaje denivelate sunt justificate din punct de vedere utilitar, tehnic, economic precum si din punct de vedere al mediului. 6)- Se poate concluziona ca in timpul lucrarilor de reabilitare, nu sunt necesare masuri speciale de reducere a zgomotului. 7)- Modernizarea acestor tronsoane de drum au anumite efecte pozitive si negative asupra locuitorilor din zona, dupa cum urmeaza: - pe timpul executiei traficul autocamioanelor mari de constructii afecteaza activitatile locale si produce poluare fonica; de aceea, lucrarile trebuie prelungite cat mai putin posibil; - pentru a moderniza drumul existent, se vor afecta diferite terenuri; asa cum rezulta din studiul de fezabilitate, terenul necesar (pentru santierele de constructie, santiere de drumuri, materiale si depozite de pamânt, cariere de piatra si pietris, by-pass tehnologic pentru constructiile podurilor) face subiectul unei docmmentatii si licente speciale initiate de antreprenorul general ce va fi desemnat dupa incheierea licitatiei internationale; 8)- Avand in vedere cele prezentate anterior, cu mentiunile despre aspectele negative (temporare pe timpul executiei) si cele pozitive (functionare pe termen lung ce este foarte importanta) pentru drumurile comunale supuse modernizarii, si având in vedere datele actuale precum si masurile de protectie a mediului mentionate in aceasta lucrare (ce se pot


50

dezvolta si fundamenta in proiectul cu detaliile de executie), apreciem ca autoritatile care se ocupa de mediu pot da Acordul de Mediu cu privire la modernizarea acestor drumuri agricole. BIBLIOGRAFIE: - Legea nr. 137/1995- a Protecţiei Mediului, modificata si completata prin OUG nr. 91 / 2002 si Ordinele MAPM nr. 860/2002 si nr. 863/2002 privind procedura de evaluarea a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu pentru proiectele aferente activităţilor si / sau instalaţiilor cu impact semnificativ asupra mediului; - HG nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse aceste proceduri; - OUG nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluăriiaprobata prin Legea nr. 645 / 2002; - Legea 107 / 1996 - a Apelor, cu modificările si completările ulterioare; - Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei; Conditile tehnice privind protecţia atmosferei si normele metodologice privin^ determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, aprobate pn„ Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993; - H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor si normele de salubrizare orăşeneşti aprobate de autorităţile administraţiei publice locale prin Hotărâri ale Consiliilor Locale; - Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate in reţelele de canalizare ale localităţilor si direct in staţiile de epurare(NTPA 002/2002), si Normativul privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanţi a apelor uzate industriale si orăşeneşti, la evacuarea in receptorii naturali (NTPA 001/2002) - aprobate prin H.G. 188/2002; - STAS 12574/1987 privind condiţiile de calitate ale aerului in zonele protejate; - STAS 10009/1998 " Acustica urbana " - limite admisibile ale nivelului de zgomot; - STAS 6156/1986 " Protecţia impotriva zgomotului " in construcţii civile si socialculturale; - Alte acte de reglementare emise de autoritatea centrala de protecţie a mediului., in curs de legiferare. Intocmit,

ing. Popovici Maria

memoriu tehnic - anpm

Documents