cepromin s.a. deva - anpm

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

CU PRIVIRE LA „PROIECTUL TEHNIC DE ÎNCHIDERE ŞI

ECOLOGIZARE A MINELOR BĂIŢA PLAI ŞI BĂIŢA PLAI

PARŢIAL”, JUD. BIHOR

Contract: 138/01.11.2011, A.A. nr. 4/14.12.2015

Etapa: D.T.

Simbol: CP-MR/138/4

Beneficiar: S.C. CONVERSMIN S.A. Bucuresti

Exemplar nr. ____

- 2016 –

CEPROMIN S.A. DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702;

Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon: 00 40 254 214892; Fax: 00 40 254 214663; E-mail: [email protected]; www.cepromin.ro

Atestări: - Ministerul Mediului şi Pădurilor – Certificat de înregistrare înscris la Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii

pentru Protecţia Mediului la poziţia nr. 372/15.04.2016 pentru: RM, RIM, BM, RA - Ministerul Mediului şi Pădurilor – Certificat de atestare nr. 57/16.10.2015 pentru elaborarea documentaţiilor

pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – Certificat de atestare nr. 1050/30.05.2012 pentru: Elaborarea

documentaţiilor geologice, tehnice şi tehnico-economice pentru activităţi miniere, închideri de mine/cariere - Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei – Atestat tip Bp nr. 9204/12.08.2013

ISO 9001 REGISTERED 27198/05/R ISO 14001 REGISTERED EMS-4068/S

1



CU PRIVIRE LA ,,PROIECTUL TEHNIC DE ÎNCHIDERE ŞI

ECOLOGIZARE A MINELOR BĂIŢA PLAI ŞI BĂIŢA PLAI

PARŢIAL, JUD. BIHOR”

Contract: 138/01.11.2011, A.A. nr. 4/14.12.2015

Etapa: D.T.

Simbol: CP-MR/138/4

Beneficiar: S.C. CONVERSMIN S.A. Bucuresti”

Director general ing. Auner Florica ___________

Şef proiect ing. Ciobanu Paul ___________

Şef proiect specialitate: ing. Rusu Marinela ___________

Aceasta documentatie nu se poate utiliza fara acordul scris al CEPROMIN S.A. Deva, indiferent de scop.

Exemplar nr. ____

-2016-

CEPROMIN S.A. DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702;

Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon: 00 40 254 214892; Fax: 00 40 254 214663; E-mail: [email protected]; www.cepromin.ro

Atestări: - Ministerul Mediului şi Pădurilor – Certificat de înregistrare înscris la Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii

pentru Protecţia Mediului la poziţia nr. 372/15.04.2016 pentru: RM, RIM, BM, RA - Ministerul Mediului şi Pădurilor – Certificat de atestare nr. 57/16.10.2015 pentru elaborarea documentaţiilor

pentru obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – Certificat de atestare nr. 1050/30.05.2012 pentru: Elaborarea

documentaţiilor geologice, tehnice şi tehnico-economice pentru activităţi miniere, închideri de mine/cariere - Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei – Atestat tip Bp nr. 9204/12.08.2013

ISO 9001 REGISTERED 27198/05/R ISO 14001 REGISTERED EMS-4068/S

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru PROIECTUL TEHNIC de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si

Baita Plai Partial, jud Bihor”

Simbol : CP – MR/138/4

2




3

CUPRINS

FOAIA DE SEMNATURI 1 COLECTIV DE ELABORARE 2 CUPRINS 3 CAPITOLUL 1 - INFORMATII GENERALE

1.1. Informatii despre titularul proiectului si denumirea proiectului 5 1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului de evaluare a impactului 6 1.3. Descrierea proiectului, descrierea etapelor acestuia 6 1.4. Durata etapei de functionare 36 1.5. Resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii activitatii 37 1.6. Materii prime si substante sau preparate chimice 38 1.7. Poluanti fizici/biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa 43 1.8. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii unei alternative 62 1.9. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului proiectului 66 1.10. Utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, etc., arii naturale protejate, etc 68 1.11. Documente/reglementari existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului 71 1.12. Modalitati propuse pentru conectare la infrastructura existenta 71 1.13. Informatii despre efectele cumulative cu alte proiecte existente 71

CAPITOLUL 2 - PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de productie - descrierea proceselor tehnologice propuse (echipamentelor necesare; valori limita atinse prin tehnicile propuse de proiect si prin cele mai bune tehnici disponibile BAT) 71 2.2. Activitati de dezafectare 80

CAPITOLUL 3 - DESEURI - generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor 81 CAPITOLUL 4 - IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA 85 4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului - informatii despre corpurile de

apa de suprafata si apa subterana 85 4.1.2. Alimentarea cu apa, consumul de apa 94 4.1.3. Managementul apelor uzate 95 4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei 97 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului 102 4.2. AERUL 106 4.2.1. Date generale - clima, meteorologie, temperaturi, precipitatii, vant, etc 106 4.2.2. Surse si poluanti generati 106 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului 112 4.2.4. Masuri de diminuare a impactului 116 4.3. SOLUL si subsolului 117 4.3.1. Surse de poluare a solurilor 122




4

4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului 122 4.3.3. Masuri de diminuare a impactului 126 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 127 4.4.1. Date generale 127

4.4.2. Impactul prognozat 134 4.4.3. Masuri de diminuare a impactului 135 4.5. BIODIVERSITATEA 135 4.5.1. Date generale 135 4.5.2. Impactul prognozat 145 4.5.3. Masuri de diminuare a impactului 151 4.6. PEISAJUL 152 4.6.1. Date generale 152 4.6.2. Impactul prognozat 152 4.6.3. Masuri de diminuare a impactului 153 4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 154 4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential 154 4.7.2. Masuri de diminuare a impactului 156 4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL 157

CAPITOLUL 5 - ANALIZA ALTERNATIVELOR 157 5.1. Descrierea alternativelor 157 5.2. Analiza marimii impactului 158

CAPITOLUL 6 - MONITORIZAREA 165

CAPITOLUL 7 - SITUATII DE RISC 169 7.1. Riscuri naturale 170 7.2. Analiza de risc 170

CAPITOLUL 8 - DESCRIEREA DIFICULTATILOR 173

CAPITOLUL 9 - REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 173 9.1. Descrierea lucrarilor de investitie propuse 174 9.2. Metodologia utilizata in evaluarea impactului asupra mediului 182 9.3. Impactul prognozat asupra mediului

Impactul prognozat asupra apelor 183 Impactul prognozat asupra aerului 186

Impactul prognozat asupra solului si subsolului 188 Impactul prognozat asupra vegetatie si faunei terestre 191 Impactul prognozat asupra peisajului 197

Mediu social si economic, conditii culturale, etnice, patrimniu cultural 197 9.4. Identificarea, descrierea zonei in care se resimte impactul 198 9.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu 200 9.6. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului 205 9.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in

comunitatile afectate de impact 206 9.8. Enumerarea altor avize, acorduri obtinute 207

ANEXE - Anexe scrise si Planse desenate 208

FOAIA FINALA 209




5

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titularul proiectului si denumirea proiectului

Beneficiarul proiectului: MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELATIILOR cu

MEDIUL DE AFACERI – Directia Generala Resurse Minerale si Dezvoltarea Durabila a Zonelor

Industriale, prin S.C. CONVERSMIN S.A. Bucureşti.

Str. Mendeleev nr. 36-38, sector 1, Bucureşti, telefon 021-2100831, fax 021-3118399. Cod

poştal 010366, nr. de înregistrare la Registrului Comerţului J40/9811/2002, cod de înregistrare fiscală

RO 14923006, cont nr. RO50 TREZ 7005 070X XX001349 deschis la D.G.F.P. M.B., cont RO87

BRDE 410S V260 8525 4100 BRD Agenţia Piaţa Romană, reprezentată prin ing. Ion Stamin Purcaru,

director general.

Denumire proiect: Documentatia tehnica in faza Raport la Studiu de evaluare a impactului asupra mediului este

necesara pentru obtinerea acordului de mediu pentru proiectul „Servicii de proiectare privind

elaborarea proiectelor tehnice de închidere şi ecologizare a minelor Băiţa Plai şi Băiţa Plai

Parţial, jud. Bihor”

Se specifica faptul ca, lucrarile de inchidere si ecologizare vor fi scoase la licitatie si atribuite unor firme de constructie autorizate si se va respecta „Forma contractului de executie de lucrari de inchidere a minelor si refacerea mediului cu respectarea Ordinului ministrului economiei si comertului nr. 172/2003”

Cadrul legislativ

Prezenta lucrare s-a întocmit in conformitate cu prevederile legale specifice si având în vedere cerinţele legislative actuale privind necesitatea evaluării impactului asupra mediului în cazul proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prevăzute în:

- Ordinul M.M.P. nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

- Ordinul nr. 863/2002 privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului; - HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra

mediului, - Ordinul M.S. nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind

mediul de viata al populatiei;

Activitatea antropică din industriile extractive determina schimbarea peisajului natural, prin lucrările de deschidere a minelor, carierelor, amenajarea galeriilor şi depozitarea deşeurilor, sterilelor de mină si de procesare, fiind necesare investiţii ecologice pentru reducerea impactului asupra mediului si protejarea mediului înconjurător care sa vizeze incadrarea in normele si principiile europene.

Prin acest proiect, societatea S.C. CONVERSMIN S.A Bucureşti, doreste sa realizeze lucrari de inchidere si ecologizare a amplasamentelor miniere Băiţa Plai şi Băiţa Plai Parţial, jud. Bihor.

Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) este o metoda prin care o actiune propusa este analizata din perspectiva sociala, economica si de mediu. Aceasta va permite tuturor celor interesati sa inteleaga, sa comenteze si sa participe la procesul decizional. RIM a fost elaborat in conformitate cu legislatia nationala si presupune :

- analiza efectelor posibile ale proiectului propus asupra mediului si populatiei ; - stabilirea masurilor de prevenire si/sau diminuare a impactului ; - prezentarea acestor efecte si masuri intr-un raport de evaluare;




6

- consultarea publicului asupra proiectului si raportului ; - luarea in considerare, cand se ia decizia finala, a raportului si observatiilor primite de la public; - informarea publicului asupra deciziei finale.

1.2. Autorul atestat al raportului de evaluare a impactului asupra mediului

S.C. CEPROMIN S.A., str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judeţul Hunedoara,

ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comerţului J20/1853/1992; IBAN

RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon: 00 40 254 214892; Fax: 00 40 254

214663; E-mail: [email protected]; www.cepromin.ro, atestat pentru RIM in „Registrul National al

elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 372 (anexat)

1.3. Descrierea proiectului, descrierea etapelor acestuia

Ansamblul lucrarilor ce vor fi executate in cadrul obiectivului de investitii au ca scop principal

refacerea ecologica a perimetrului minier Baita – minele Baita Plai si Baita Plai Partial, si a zonelor

afectate de activitatea care a fost desfasurata in perimetrul acestora.

Pentru punerea în siguranţă şi redarea în circuitul silvic a incintelor miniere si a haldelor de

steril, s-au propus o serie de lucrări ce urmează a fi executate, care asigură şi o foarte bună stabilitate

în timp a acestora.

Prin lucrarile/măsurile de ecologizare, de refacere a mediului care vor fi executate pe

amplasamentul minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, calitatea factorilor de mediu se vor îmbunătăţi

în timp, urmând ca la finalizarea lucrarilor degradarea peisajului să fie refăcută.

Activitatea minieră în cadrul minei Băiţa jud. Bihor fiind sistată, dezafectarea construcţiilor de

suprafaţă nu mai necesită o eşalonare – corelare cu etapele de închidere a obiectivului minier, de

asemenea nu este condiţionată de funcţionarea sau nefuncţionarea unor instalaţii, ele fiind efectiv

oprite, iar alimentarea cu energie electrică fiind întreruptă. Scopul investitiei este de a ecologiza

suprafata pe care s-a desfasurat activitatea miniera.

Pentru aceasta se executa urmatoarele Lucrări de investiţii:

Descrierea lucrarilor investitiei:

1) MINA BAITA PLAI Lucrările de închidere și ecologizare a incintelor perimetrului minier Băița Plai (închiderea

lucrărilor miniere de legătură cu suprafața, lucrări de demontare şi demolare a structurilor,

construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă, lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere)

sunt structurate în următoarele obiecte din devizul general:

Amenajări pentru protecţia mediului Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere Lucrări de regularizare a Pârâului Albiorii Lucrari de ecologizare a haldelor de steril

Demolari Construcții și instalații Lucrări de demontare şi demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor

de la suprafaţă.

În cadrul – Amenajări pentru protecția mediului, sunt cuprinse:

http://www.cepromin.ro/




7

Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața Lucrările de închidere a minei Băiţa Plai vor fi:

Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleere Diguri/Plăci de beton Lucrări miniere verticale Sector Cariera Centrală – Puţ (suitor) de aeraj – rambleat

- -

Lucrări miniere orizontale Sector Valea Plaiului – galeriile: - 13, 14 → surpate - 11, 49 → în stare bună

- Lucrări de rambleere galeriile 11 şi 49 pe o lungime de 50m, respectiv 39m

- Diguri din beton D1, D2, D3, D4 în spatele rambleului şi la gura galeriilor de coastă 11 și 49

Sector Cariera Vest – galeriile: - 5a, 6bis, 8, 9, 12, 15, 19, 21, 23bis, 27, 30, 32, 33, 37, 47, 48 → surpate - 23NW, 26, 29, 63 → parţial surpate - 9bis, 23, 38, 44 → în stare bună

- Închidere prin impuscare la gura galeriilor 23NW, 26, 29, 63, nivelare, asternere pamant, pentru aducerea terenului la starea iniţială - Lucrări de rambleere galeriile 9bis, 38 şi 44 pe o lungime de: 42m, respectiv 33m, 27m și 40m

- Diguri din beton D5, D6, D7, D8, D9, D10, în spatele rambleului şi la gura galeriilor de coastă 9bis, 38 şi 44

Sector Cariera Centrală galeriile: - 1, 2, 3, 3a, 3bis, 4, 4/6, 4/9, 5, 6, 7, 7a, 8, 11, 14, 16, 17, 19, 20, 21, 22, 40, 42, 43bis, 52, 62 → surpate - 8bis, 31, 41 → parţial surpate - Bloc 0, Pacea, 7bis, 8a, 12, 13, 15, 23, 43, 61 → în stare bună

- Închidere prin impuscare la gura galeriilor 8bis, 31, 41, nivelare, asternere pamant, pentru aducerea terenului la starea iniţială - Lucrări de rambleere galeriile Bloc0, Pacea, 7bis, 8a, 12, 13, 15, 23, 43, 61 pe o lungime de: 37m, respectiv 31m, 25m, 18m, 40m, 42m, 52m, 33m, 31m și 23m

- Diguri din beton D11, D12, D13, D14, D15, D16, D17, D18, D19, D20, D21, D22, D23, D24, D25, D26, D27, D28, D29, D30 în spatele rambleului şi la gura galeriilor de coastă Bloc 0, Pacea, 7bis, 8a, 12, 13, 15, 23, 43 şi 61

Digurile, în număr total de 30 şi enumerate mai sus vor, fi executate fiecare în funcţie de

profilul galeriei în care urmează a fi amplasate. Pentru executarea celui de al doilea dig dintr-o galerie (nu cel de la gura galeriei) este necesar a se verifica şi eventual reface zonele slabe din punct de vedere a susţinerii, pe porţiuni, după caz.

Digurile se vor executa din beton Bc15 (B200) C12/15, având o grosime de 0,5 m, ele urmând a fi încastrate în pereţii, tavanul şi vatra galeriilor pe o adâncime de 0,3 m. După executarea spaţiului de încastrare prin derocarea din pereţi, vatră şi tavan, se vor executa cofrajele pentru betonare. Odată cu turnarea betonului în diguri se va executa şi montarea în ele a ţevilor de evacuare a apelor şi de evacuare a gazelor, ţevi ce vor fi din PVC. Ţeava de evacuare a apelor va fi prevăzută la gură cu gât de lebădă (executată din coturi PVC 160 mm). După întărirea betonului din diguri se va executa decofrarea digurilor din partea exterioară, cofrajele urmând a fi recuperate şi refolosite.

Pe partea exterioară a fiecărui dig (de la gura galeriilor) se va monta o plăcuţă care va avea inscripţionată data închiderii lucrării miniere respective, iar suprafaţa digurilor va fi sclivisită şi apoi văruită.

Galeriile 11, 49, 9 bis, 38, 44, bloc 0, Pacea, 7 bis, 8a, 12, 13, 15, 23, 43 şi 61 urmează a fi rambleiate pe diferite lungimi, prezentate în tabelul de mai sus. Materialul pentru rambleeri va fi prelevat din halde sau din demolări. Dimensiunea maximă a bulgărilor va fi de 250 mm. Transportul materialului de rambleu de la haldă se va face mecanizat până la gura galeriilor (unde este posibil) sau manual unde nu este posibil mecanizat. Pe galerii materialul de rambleu va fi transportat manual.

Acolo unde cel de-al doilea dig sau zona până la care urmează a fi rambleiată galeria este mai amplasată la o distanță mai mare de 10 m de gura galeriei, aerajul frontului de lucru se va realiza cu ventilatoare VE-6,5kW, montate la 2 m de intrarea în galerii, tubulatura fiind prelungită până la 10 m de frontul de lucru.




8

Ventilatoarele se vor monta pe dispozitive simple (confecţii metalice) astfel încât să nu incomodeze transportul materialului pentru rambleu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza de la grupuri electrogene de 15 – 16 kVA/400 V.

Cantitățile de steril necesare pentru rambleerea lucrărilor miniere subterane/de legătură cu suprafața care se vor lua din halde se prezintă astfel:

Nr. crt.

Denumirea lucrării Volumul de material pentru rambleerea galerilor

(mc) Perimetrul Valea Plaiului 1 Galeria nr. 11 308,00 2 Galeria 49 240,24 Total Perimetrul Valea Plaiului 548,24 Perimetrul Cariera Vest 1 Galeria de coastă 9 bis 258,72 2 Galeria de coastă 38 166,32 3 Galeria de coastă 44 264,40 Total Perimetrul Cariera Vest 689,50 Perimetrul Cariera Centrală 1 Galeria bloc 0 227,92 2 Galeria Pacea 190,96 3 Galeria 7 bis 154 4 Galeria 8a 110,88 5 Galeria 12 246,4 6 Galeria 13 258,72 7 Galeria 15 320,32 8 Galeria 23 203,28 9 Galeria 43 190,96 10 Galeria 61 141,68 Total Perimetrul Cariera Centrală 2.045,12 TOTAL 3.282,86

Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere

Incintele şi platformele ocupate anterior cu instalaţii şi construcţii cu diferite destinaţii din perimetrul minei Băiţa Plai, şi incinta Moara IV Ștei care vor fi ecologizate după demolarea construcţiilor existente, nu necesită lucrări de stabilizare pentru reabilitarea lor.

Incintele şi platformele ocupate anterior cu instalaţii şi construcţii cu diferite destinaţii din perimetrul minei Băiţa Plai care vor fi ecologizate după demolarea construcţiilor existente, sunt:

Nr. crt.

Denumire obiect Suprafață incintă

- ha - Suprafață de ecologizat

- ha - 1. Incinta Băiţa Plai 123,2215 0,3419 2. Incinta Ştei – Moara IV 4,3094 4,3094 TOTAL GENERAL 127,5309 4,6513

▪ Incinta Băiţa Plai – localizare în satul Băița Plai, oraș Nucet, cu o suprafaţă de aproximativ

123,22ha, suprafaţa construita (cladiri+platforme) fiind de 3.419 m2, din care suprafaţa ocupată de clădiri fiind de 1.969 mp.

▪ Incinta Ştei – Moara IV - localizare în oraşul Ştei, ocupă o suprafaţă de aproximativ 4,3094 ha,

suprafaţa construita (cladiri+platforme) fiind de 24.160 m2, din care suprafata ocupata de cladiri fiind de

4.839,4 mp.




9

Amenajarea Incintei Băiţa Plai Incinta Băiţa Plai ocupă o suprafaţă de aproximativ 123,22ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente fiind de 3.419m2. Principalele lucrări de protecţie a mediului, de inchidere şi ecologizare a suprafeţei de teren ocupată de clădirile din incintă sunt următoarele:

- nivelarea mecanică, cu buldozerul a suprafeţei; - scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50cm; - curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare; - acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de 50cm,

împrăştiat şi nivelat cu buldozerul; - procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier, din zona carierei Cărpineț,

de la 30km; - fertilizarea solului; - însămânţarea suprafeţei incintei cu ierburi perene după ce, în prealabil, a fost pregătit

terenul.

Amenajarea Incintei Ştei – Moara IV Incinta Ştei – Moara IV ocupă o suprafaţă de aproximativ 4,3094 ha, suprafaţa ocupată de

clădirile aferente fiind de 24.160 m2. Principalele lucrări de protecţie a mediului, de inchidere şi ecologizare a suprafeţei de teren

ocupată de incintă sunt următoarele: - nivelarea mecanică, cu buldozerul a suprafeţei; - scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50cm; - curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare; - acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de 50cm,

împrăştiat şi nivelat cu buldozerul; - procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier, din zona carierei Cărpineț, de

la 30km; - însămânţarea suprafeţei incintei cu ierburi perene după ce a fost pregătit terenul.

– Demolare construcții și instalații, cuprind:

Lucrări de demontare şi demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă

Construcţiile de suprafaţă care urmează a fi demolate, sunt amplasate în următoarele incinte: - Incinta Băiţa Plai - Incinta Ştei Moara IV

Toate construcţiile nominalizate în incintele de mai sus s-au prevăzut în documentaţie pentru a fi demolate.

În proiectul tehnic este prevazuta demolarea tuturor cladirilor din incintele miniere (nu vor fi incinte nedemolate).

Pe ansamblul celor două incinte, construcţiile de demolat totalizează:

Incinta Ştei Moara IV Incinta Băiţa Plai Total Suprafaţă construită 4.839,4 mp 1.969 mp 6.808,4m2 Suprafaţă desfăşurată 5622,7 mp 4.074 mp 9.696,7m2 Suprafaţă aferentă căilor de transport (drumuri de acces, platforme)

19.320,4 mp 1.450 mp 20.770,4m2

Pentru construcţiile care urmează a fi demolate s-au efectuat relevee în teren şi înregistrări

fotografice.




10

mp mp mc1 2 3 4 5 6 7 8 9

Lu

ng

ime

La

tim

e

Ina

ltim

e

m

Po

ziti

a p

e p

lan

ul

de

situ

atie

Denumire obiect

Dimensiuni

L x B x H

Nr.

niv

ele

Ari

e co

nst

ruit

a

(Ac)

Ari

e d

esfa

sura

ta

(Ad

)

Vol

um

co

nst

ruit

(Vc)

1 CLADIRE PENTRU CANTINA 44,0;34,0 7,1; 5,35 15,3;13,4 P+5;P+4 494,30 2.400,50 8.475,80

2 CLADIRE PRODUSE SFARAMARE MINIERE 10,90 6,60 16,35 P+4 71,95 246,90 1.176,40

3 TURN SORTARE DIN CADRE BETON 5,50 5,00 11,95 P+2 27,50 55,00 328,60

4 POST TRAFO 13,0 8,2 6,07 P 106,6 106,6 647,1

5 CABINA POD BASCUL 3,9 (15,7) 3,3(4,6) 3,75(4,85) P 85,2 85,2 615,8

6 BAIE MINIERA LA S21 43,6 (3,5) 14,5 (6,7) 10,60 P+2 647,0 1.941,0 6.858,2

7 CENTRALA TERMICA MINA AVRAM IANCU 12,0 9,0 3,50 P 108,0 108,0 378,0

8 CLADIRE PENTRU AMC 14,0 3,5 4,15 P 49,0 49,0 203,4

9 LAMPARIE 25,0 6,0 6,05 P 150,0 150,0 907,5

10 STATIE REPARATII +ANEXA 18,1 (8,0) 8,4 (3,7) 10,0 (3,4) P+2;P+1 181,7 333,7 1.625,6

11 COMPRESOR AER COMPRIMAT 4,8 4,8 4,10 P 23,0 23,0 94,5

12 BUNCAR GOLIRE VAGONETI 5,0 5,0 8,00 P 25,0 25,0 200,0

13 DRUM SI PLATFORMA -COMPLEX VECHI 1.450,00

3419 5524TOTAL INCINTA

În partea economică a documentaţiei s-a prevăzut demolarea în sistem clasic a tuturor construcţiilor de suprafaţă, acest sistem de calcul fiind acoperitor din punct de vedere financiar chiar dacă constructorul care licitează lucrarea foloseşte alt sistem de demolare (prin explozie, implozie). Proiectantul este de acord şi cu alt sistem de demolare faţă de sistemul clasic dacă constructorul este atestat.

Construcţiile propuse pentru demolare în prezenta documentaţie sunt cele prevăzute în planurile de situaţie ale incintelor miniere. Clădirile ce urmează a fi demolate au fost relevate în teren şi s-au făcut planurile acestora conform planşelor din documentaţie. Aceste relevee a clădirilor au constituit şi temeiul legal de calcul în vederea întocmirii devizelor de demolare a construcţiilor.

În tabelul nr. 1 sunt s-au indicat aria construită, aria desfăşurată, volumul de demolări atât de la infrastructura construcţiilor demolate cât şi de la suprastructura acestora, cantitatea de metal ce poate fi recuperată cât şi cantitatea de material acceptabil pentru rambleiatul golurilor.

Tabel nr. 1.

Incinta Ac

(mp) Ad. (mp)

Volum demolări (mc) Metal

(tone)

Volum material acceptabil pt. rambleiat gol

fundaţii excavate Total Infrastructură Suprastructură

Incinta Băiţa Plai 3.419,0 5.524 4.640,0 545,0 4.095,0 26,0 1.680,0

Incinta Ştei 24.160,0 24.944,0 6.440,0 2.085,0 4.355,0 177,0 4.707,0 TOTAL DEMOLĂRI

27.579,0 30.468,0 11.080,0 2.630,0 8.450,0 203,0 6.387,0

*TOTAL MOLOZ

17.414,0

NOTĂ: * Volumul total de moloz reprezintă volumul total de demolări înmulţit cu coeficientul de afânare (înfoiere) pentru demolările de betoane.

- Demolări clădiri şi construcţii din incinta Băiţa Plai




11

mp mp mc1 2 3 4 5 6 7 8 9

Po

ziti

a p

e p

lan

ul

de

situ

atie

Denumire obiect

Dimensiuni

L x B x H

Vo

lum

co

nst

ruit

(Vc)

Inal

tim

e

m

Ari

e co

nst

ruit

a

(Ac)

Ari

e d

esfa

sura

ta

(Ad

)

Nr.

niv

ele

Lu

ng

ime

Lat

ime

1 SOPRON DEPOZITARE CARBUNE 36,35 12,40 6,85 P 450,80 450,80 3.087,60

2 CULOAR BANDA DIN BETON ARMAT 7; 6,7 P 107,40 107,40 734,10

3 POD BETON ARMAT 5,1;8,35 4,1;4,3 8,7;8,8 2;1 68,80 89,70 512,30

4 CENTRALA TERMICA ABURI 15,15 9,30 12,3;13,2 P 140,90 140,90 1.737,10

5 CENTRALA TERMICA CARBUNE 11,00 9,50 4,65 P 104,50 104,50 486,00

6 SOPRON CARBUNE 8,00 5,30 3,35 P 42,40 42,40 142,00

7 COS FUM 20 M 1,80 1,80 19,70 P 3,30 3,30 63,80

8 STATIE DEPOLUARE RA 18,40 12,45 5,0;3,5 P 229,10 229,10 994,80

9 DECANTOR ORIZONTAL 20,70 5,70 2,50 P 119,60 119,60 299,00

10 REMIZA SPALARE AUTO 24,5;6,35 6,4;4,75 6,1;3,0 P 187,00 187,00 1.047,10

11 MAGAZIE OXIGEN 11,00 7,50 2,90 P 82,50 82,50 165,00

12 MAGAZIE MATERIALE 53,75 25,70 8,00 P 1.381,40 1.381,40 11.051,00

13 REMIZA PSI 12,90 7,90 3,60 P 101,90 101,90 366,90

14 MAGAZIE REACTIVI 15,50 15,30 4,80 P 237,20 237,20 1.138,30

15 GRUP SOCIAL 20,50 8,20 3,40 P 168,10 168,10 571,50

16 CLADIRE PRODUCTIE LA INSTALATII 39,40 12,12 6,6 ;10,2 P+2 477,60 810,80 4.351,60

17 DEPOZIT RECUPERARE SOLUTII 20,00 8,00 2,50 P 160,00 160,00 400,00

18 CLADIRE STATIE POMPARE D=5,5 …. 3,05 P 23,80 23,80 72,40

19 STATIE PROBARE (ETALONARE ) 8,50 4,00 2,60 P 34,00 34,00 88,40

20 CONSTRUCTIE SPECIALA POD BASCUL 6,40 5,40 2,60 P 34,60 34,60 89,90

21 SILOZ EXPEDITIE MINEREU 13,50 5,40 20,90 P+3 80,20 289,10 1.444,50

22 POST TRAFO 6/0,4 KV 10,30 8,50 4,70 P 87,60 87,60 411,50

23 ATELIER 1 8,45 5,00 4,05 P 42,30 42,30 171,20

24 ATELIER 2 8,45 4,50 2,55 P 38,10 38,10 97,00

25 CULOAR TRANSPORT CU BANDA 72,00 3,00 2,60 P 216,00 216,00 561,60

26 SILOZ RECEPTIE MINEREU 30,60 7,20 16,60 220,30 440,60 3.657,00

TOTAL 1 4.839,40 5.622,70 33.741,60

27 POD ACCES SILOZ RECEPTIE 30,60 10,60 … …. 324,40 324,40 64,90

28 PLATFORMA DIN BETON … … 6.150,00 6.150,00

29 DRUM ACCES …. … 1.238,00 1.238,00

30 PLATFORMA DIN BETON …. 11.608,00 11.608,00

31 IMPREJMUIRE STATIE -EXPEDITIE 187,00 …

32 IMPREJMUIRE DEPOZIT -MATERIALE 510,00

33 LINIE FERATA INDUSTRIALA 720,00

TOTAL 2 19.320,40 19.320,40 64,90

22,5;29,5;2,15;20,7

TOTAL GENERAL INCINTA 24.160,0 24.944,0 33.806,50

- Demolarea clădirilor şi construcţiilor din incinta Ştei – Moara IV




12

La execuţia construcţiilor au fost utilizate în exclusivitate materiale care nu incumbă factori de risc, respectiv zidării din cărămidă, bolţari, B.C.A., betoane simple şi armate, învelitori din tablă, ţiglă sau bituminoase, tâmplărie din lemn sau metal. Nu au fost identificate construcţii/clădiri incluse în lista monumentelor culturale şi/sau arheologice.

Din punctul de vedere al conformării structurale, construcţiile de suprafaţă care urmează a fi dezafectate prin demolare se pot grupa în principal în:

construcţii cu pereţi portanţi din zidărie şi/sau beton construcţii cu structura în cadre din beton armat monolit şi/sau prefabricat construcţii cu schelet metalic construcţii cu structură mixtă beton-metal, zidărie – metal şoproane şi barăci metalice construcţii speciale: cuve, silozuri, buncăre, estacade pentru culoare de benzi şi

poduri rulante, rezervoare, bazine platforme şi împrejmuiri fundaţii pentru utilaje.

După demolarea completă a construcţiilor şi instalaţiilor, înlăturarea fundaţiilor acestora, suprafaţa incintelor se reabilitează prin lucrări de terasamente, de nivelare, scarificare (pentru afânarea suprafeţelor bătătorite, compactate şi după eliberarea de materiale din fostele construcţii) urmate, după caz, de aşternerea unui strat uniform de pământ vegetal (50cm) şi de înierbare, cu menţinerea drumurilor de acces necesare. Deşi nu a fost decopertat, solul iniţial prezintă o tasare excesivă şi unele zone pot fi poluate de carburanţi sau alte lichide nocive fiind necesară în acest caz îndepărtarea acestui strat poluat şi înlocuit cu pământ nepoluat, urmat de lucrări de scarificare, nivelare, compactare.

Demolarea construcţiilor de suprafaţă presupune: demolarea suprastructurii şi a elevaţiei construcţiilor; îndepărtarea în totalitate a fundaţiilor construcţiilor şi utilajelor tehnologice; rambleerea golurilor rezultate în urma îndepărtării fundaţiilor cu materiale acceptabile şi

compactarea până la nivelul existent al solului; degajarea amplasamentului de moloz, spărturi şi îndepărtarea în totalitate de pe şantier a

materialelor inacceptabile; nivelarea terenului în vederea efectuării lucrărilor de refacere a mediului şi redarea în

circuitul iniţial; recuperarea în măsură cât mai mare a materialelor şi elementelor refolosibile şi a celor

valorificabile, ca urmare metodele şi mijloacele de lucru vor fi stabilite de maniera în care să permită conservarea calităţii materialelor şi elementelor demolate.

Lucrările de instalare a vegetaţiei (erbacee) sunt precedate de lucrări de degajare a terenurilor de corpuri străine (diferite resturi şi deşeuri) şi a pietrelor mari, de modelare (nivelare), de asigurare a solului vegetal şi a materialului de semănat.

Lucrările scarificare şi de nivelare se vor efectua înainte de aşternerea unui strat de pământ vegetal gros de 50cm care urmează să fie însămânţat ulterior cu ierburi perene.

Amenajări pentru protecţia mediului – ecologizare halde

Prin gruparea masei miniere extrase prin galerii, a rezultat un număr de 12 halde situate in 4 zone diferite, după cum urmează:

a) Zona Valea Plaiului: 3 halde (halda galerii 13, 14, 15) – se vor reloca pe halda Club; b) Zona Cariera de Vest: 4 halde (halda gal. Pacea, gal.8-8a si galerii 38-23bis-23N-W) – se

vor reloca pe halda Club ; c) Zona Cariera Centrala: 2 halde (halda gal.7-15 si 19-22, gal. 52) – rămâne pe

amplasament;




13

d) Zona Pârâul Calului: 3 halde (halda gal. Club; B+C; halda 49) - halda 49 se relocă peste halda Club. Halda Club+ B+C rămân pe amplasament .

Cantitățile de material steril din haldele de steril, volumele de material de rambleu care se vor

lua din halde pentru rambleierea lucrăriulor miniere de legătură cu suprafața, cantitatea de material rămasă/relocată se prezintă astfel: Nr. crt.

Denumirea lucrării Volum haldă (mc)

Volum necesar pentru rambleierea lucrărilor miniere de legătură cu

suprafața (mc)

Cantitate rămasă/relocată (mc)

Perimetrul Valea Plaiului 1 Halda galeria nr. 13 22.660 579 din care:

- 259mc -320mc

22.081 – relocare pe halda Club+2.826mc material din

fundament =24.907mc 2 Halda galeria nr. 14 3 Halda galeria nr.15 Total Perimetrul Valea Plaiului 24.907-relocare halda Club Perimetrul Cariera Vest 1 Halda Galeria Pacea-galeria 8-

galeria 8a 21.450 -

21.450- relocare pe halda Club+4547mc material din

fundament =25.997mc

2 Halda galeria 38-23bis-23 N-W 17.000 2464 14.536 – relocare pe halda Club + 662 mc material din

fundament =15.198mc Total Perimetrul Cariera Vest 41.195 mc –relocare halda

Club Perimetrul Cariera Centrală 1 Halda galeriilor 7-15 28.800 - 28.800 2 Halda galeriilor 19-22 și 52 23.800 - 23.800 Total Perim. Cariera Centrală 52.600 – ramân pe

amplasament Perimetrul Valea Calului 1 Halda galeria 49 5814 240 5.574mc relocare pe halda

Club + 224mc material din fundament = 5.798mc

2 Halda B+C 42.500 - 42.500 3 Halda Club 418.870 - 418.870 Total Perimetrul Valea Calului 467.168 mc –rămâne pe

amplasament TOTAL 580.894 3.283 585.870

Halde care rămân pe amplasament și volumul acestora:

Nr. crt.

Denumirea lucrării Volum existent haldă

(mc)

Cantitatea relocată / de pe halda

Cantitate rămasă care trebuie ecologizată

(mc) Perimetrul Cariera Centrală

1. Halda galeriilor 7-15 28.800 - 28.800 10. Halda galeriilor 19-22 și 52 23.800 - 23.800

Total Perimetrul Cariera Centrală 52.600 Perimetrul Valea Calului

2. Halda B+C 42.500 - 42.500 20. Halda Club 418.870 5.798 halda galeria 49 490.770




14

+24.907 halda galeriile 13,14 și 15 + 25.997 mc haldă gal Pacea -8-8a + 15.198mc haldă gal. 38-

23bis-23NW Total Perimetrul Valea Calului 533.270 TOTAL 585.870

Caracteristicile geometrice propuse ale haldelor după relocări, depunerea molozului rezultat din demolări + decapări material contaminat incinte și regeometrizare: Nr. crt

Denumire halda

Caracteristici geometrice ale suprafetelor ecologizate

Volum haldă după relocări + depunere moloz+decapari

(mc) S.platf. mp

S. taluz mp

S.totală ecolog mp

Unghi ( 0 )

Perimetrul Valea Calului 1. Halda Club B+C 42.510 56.481 98.991 26 haldă 490.770 (Club) + 42.500mc

(B+C) +17.414 (demol moaraIV, și incinta Stei)+ 1.800mc (incinta Băița Plai decapare) + 21.547mc (incinta moara IV decapare) = 574.031mc

574.031 Perimetrul Cariera Centrală

2 Halda G.7-15- G.19-22 G.52

200 9.445 9.645 15 52.600

TOTAL - 626.631

Pentru amenajarea haldelor amintite s-au prevăzut mai multe tipuri de lucrări, care se vor

grupa in funcţie de situaţia proiectata pentru fiecare halda in parte. Aceste tipuri de lucrări sunt urmatoarele:

Lucrări de geometrizare, care se vor executa atât pentru amenajarea platformelor

dezafectate ale incintelor miniere, cat si pentru corectarea unghiurilor de taluz ale

haldelor si pentru aducerea acestora la o înălţime si înclinare mai mică.

Lucrări de apărare ale haldei Club prin lucrări de regularizare a văii (pârâului Albiorii).

Amenajarea platformelor haldelor cu panta de 3% înspre canalele de garda din pamânt,

pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale pe taluze. Amenajarea platformei se va

realiza simultan cu lucrările de modificare a geometriei haldei de steril.

Lucrări de impermeabilizare a suprafetei haldei, stratul de impermeabilizare cu argilă

va fi de 30cm cu un coeficient de permeabilitate kf ≤ 5·10-9m/s.

Lucrări de acoperire a suprafeței haldelor cu un strat de 20cm pământ vegetal.

Lucrări de decapare a fundamentului pe 0,5m la haldele care se vor reloca.

Plantarea puieţilor de răşinoase pe platformele haldelor după relocare, la densitatea d =

1puiet/4mp, care se vor executa manual si intercalat. Plantarea puieţilor se va executa

în sol vegetal, pentru fiecare puiet fiind prevăzut volumul v = 0,04mc.

Însămânțarea cu ierburi perene a suprafetei haldelor.

A. Perimetrul Valea Plaiului: cuprinde 3 galerii cu haldele aferente, respectiv halda galerie 13, halda galerie 14 si halda galerie 15. Volumul celor 3 halde însumează 22.660 mc din care 579 mc se vor utiliza pentru rambleerea galeriilor, iar diferenţa de 22.081 mc se va reloca fiind deşeu radioactiv pe halda Club.

Se propune si relocarea materialului contaminat din fundamentul celor 3 halde pe o adâncime de 0,50 m si o suprafaţa totală de 5.651 mp.




15

In aceasta situaţie volumul total ce va fi relocate va fi de 22.081 mc + 2.826 mc roca din fundament = 24.907 mc.

După îndepărtarea materialului contaminat din fundament, groapa rezultata va fi umpluta cu un strat de material de umplutură de 0,30 m și un strat de sol vegetal de 0,20 m.

Cantităţile necesare vor fi: - material de umplutură = 5.651 mp x 0,30 m = 1.696 mc - sol vegetal = 5.651 mp x 0,20 m =1.131 mc

Pe suprafeţele rezultate se vor planta cca. 1.413 puieţi de foioase si răşinoase (la o densitate de 1 puiet/4mp).

B. Perimetrul Cariera Vest: la un număr de 36 de galerii de coasta, aici se individualizează 4 halde, respectiv halda galeriei Pacea – gal.8 – gal.8a si halda galeriei 38 – 23 bis – 23 N-W. Volumul total al haldelor este de 38.450 mc.

Întrucât halda galeriei 38 – 23 bis – 23 N –W este mai mica, din ea se va lua o cantitate de 2.464 mc cu care se vor rambleea lucrările miniere de legătura cu suprafaţa din acest perimetru iar diferenţa se va reloca pe halda Pârâul Stâncii;

După relocarea haldei se va reloca si materialul contaminat din fundamentul ei, pe o suprafaţa de 1.324 mp si o adâncime de 0,5 m. Astfel, volumul total ce va fi relocat pe halda Pârâul Stâncii din halda 38-23bis-23 NW, va fi: 14.536 mc halda + 662 mc material din fundament = 15.198mc.

După îndepărtarea materialului contaminat din fundament, groapa rezultata va fi umpluta cu un strat de material de împrumut de 0,3 m si un strat de 0,2 m de sol vegetal.

Cantităţile necesare vor fi: - material de împrumut = 1.324 mp x 0,30 m = 398 mc; - sol vegetal = 1.324 mp x 0,20 m =265 mc.

Pe suprafaţa rezultata se vor planta cca. 331 puieţi de foioase si răşinoase (la o densitate de 1 puiet/4 mp).

Halda gal. Pacea–8 bis–8 a., are la ora actuala un volum de 21.450 mc care se relocă pe halda Pârâul Stâncii, tot aici se va reloca din halda gal.38 –23 bis –23 N-W, un volum de 15.198mc.

După relocarea haldei Pacea – galeria 8 – galeria 8a se va reloca si materialul contaminat din fundamentul ei, pe o suprafaţa de 9.094m2 si o adâncime de 0,5 m. Astfel, volumul total ce va fi relocat pe halda Pârâul Stâncii din halda gal.8 – gal.8a, va fi: 21.450 mc halda + 4.547 mc material din fundament = 25.997 mc.

astfel pe halda Pârâul Stâncii se va transporta un volum total de 41.195 mc din hadele - perimetrul Carieră Vest.

După îndepărtarea materialului contaminat din fundament, groapa rezultata va fi umpluta cu un strat de material de împrumut de 0,3 m si un strat de 0,2 m de sol vegetal.

Cantităţile necesare vor fi: - material de împrumut = 9.094 mp x 0,30 m = 2.729 mc; - sol vegetal = 9.094 mp x 0,20 m =1.819 mc.

Pe suprafaţa rezultata se vor planta cca. 2.274 puieţi de foioase si răşinoase (densitate de 1 puiet/4 mp).

C. Perimetrul Cariera Centrala: aici sunt individualizate doua halde, una aferenta galeriilor 7–15 si cealaltă galeriilor 19 – 22 si 52.

Prima halda are o suprafaţa de 6.558 mp si un volum de 28.800 mc, iar cea de a doua are o suprafaţa de 5.510mp si un volum de 23.800 mc. Și în aceasta zona valorile debitului dozei gamma sunt mai mari de 1 µSv/h., fata de 0,30 µSv/h cat ar fi normal.

In aceasta situaţie se propun următoarele categorii de lucrări: Lucrări de geometrizare–constau, în lucrări de nivelare ale taluzelor, a căror suprafaţă

însumează 9.445 mp si a platformelor ce însumează 187 mp.




16

Lucrări de acoperire – cele doua halde vor fi acoperite cu 0,30 cm material steril, apoi cu 20cm sol vegetal.

Suprafaţa totala acoperita va fi: - S taluz = 9445 mp + S platforma = 187 mp - S total = 9.645 mp.

Volumul de argilă 2.894 mc și de sol vegetal necesar va fi V= 1929 mc Pe întreaga suprafață vor fi cuprinse lucrări de înierbare.

D. Perimetrul Valea Calului – cuprinde 3 halde, după cum urmează: halda gal.49; halda B+C si halda Club.

Cea mai mica dintre ele este halda gal. 49, care are o suprafaţa de 447 mp și un volum de 5814 mc. Ea este situata la SE de halda V. Calului 1 si are un grad de contaminare intre 1,2 – 5,0 µSv/h.

Fiind o haldă cu volum mic, după rambleerea galeriei 49 (240mc), propunem relocarea volumului rămas (5.574 mc) pe halda Club.

Datorita gradului de contaminare se va reloca si materialul contaminat din fundamentul haldei, pe o suprafaţa de 447mp si o adâncime de 0,50 m. Astfel, volumul total ce va fi relocat va fi :

- 5.574mc halda + 224 mc material din fundament = 5.798 mc. După îndepărtarea materialului contaminat din fundamentul haldei, groapa rezultata va fi

umpluta cu un strat de material de umplutură de 0,30 m și apoi un strat de sol vegetal de 0,20 m. Cantităţile necesare vor fi : - material de umplutură = 134mc si sol vegetal = 90 mc. Pe suprafaţa rezultata se vor planta cca. 112 puieţi de foioase şi răşinoase (1 puiet/ 4 mp).

→ Fostele halde B + C – suprafeţele de teren contaminate reprezintă suprafaţa pe care s-a depozitat minereu. După anul 1980 acesta a fost transportat, dar nu in totalitate, la Uzina R.

Cele 2 ,,halde” însumează un volum 42.500 mc (106.250 t). Gradul de contaminare variază intre 1,2 –5,0 µSv/h, ajungând la valori mai mari de 5,0 µSv/h în aria fostei halde C.

Se propun următoarele categorii de lucrări: Lucrări de geometrizare şi nivelare pe o suprafaţă de 38.780 mp (19.800 mp halda B +

18.980 mp halda C). Lucrări de acoperire cu un strat de argilă de 0,30m, peste care se va aseza sol vegetal în

vederea insămânțării. Suprafaţa totală acoperită va fi: S taluz = 18.980 mp iar volumul total de sol vegetal

necesar va fi V = 2357 mc. Suprafaţa fostei halde B, cu o arie de S = 19.800 mp, va fi acoperita cu un strat de sol

vegetal, după relocarea materialului contaminat.. Volumul necesar fiind de 19.800 mp x 0,20 m = 3960 mc.

Lucrări de însămânţare – ambele zone vor fi însămânţate cu ierburi perene.

→ Halda Club – este situata pe malul drept al pârâului Calului, pe cursul inferior al V. Albiorii. Halda este formata din material contaminat a cărei doza debit gamma determinata, variază intre 1 – 2,5 µSv/h, in marginile haldei, ajungând la valori mai mari de 5,0 µSv/h in mijlocul ei până la 20 µSv/h.

In perimetrul Valea Calului pe halda Club (B+C) vor fi depozitate următoarele cantității: 418.870mc – cantitate în halda Club; 5.798mc – relocare halda gal.49 + roca fundament halda ; 24.907mc – relocare halda gal. 13 ;14 ; 15 ; 42.500mc – halda B + C ; 41.195mc – relocare haldă Pacea G8-G8a, haldă galeria 38 – 23 bis – 23NW

De asemenea, se vor reloca tot aici : 17.414 mc moloz rezultat din demolări incinta Moara IV+incinta Ștei ; 1.800 mc material de pe suprafeţele contaminate din incinta Băița Plai-decapare 21.547 mc incinta moara IV decapare

Deci, volumul total de material halda Club va fi de 574.031mc.




17

Rezumat al lucrărilor de pe haldele de steril: Nr. crt

Denumire halda

Caracteristici geometrice Volum haldă după relocări + demolări

(mc) S.platf.

mp S. taluz

mp S.ecolog.

mp S.ocupata

mp Unghi

( 0 ) Perimetrul Valea Calului

1. Halda Club B+C 42.510 56.481 98.991 93.460 26 haldă 490.770mc (Club)+42.500 mc (B+C) +17.414mc demolare MoaraIV și incinta Stei + 1800 (incinta Băița Plai decapare) + 21.547mc (incinta Moara IV decapare) =574.031mc

574.031 Lucrări de ecologizare și punere în siguranță

- lucrări de geometrizare și nivelare - acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m (29.697mc) - acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m (19.798mc) - însământarea cu ierburi perene (98.991mp)

Perimetrul Cariera Centrală

2 Halda G.7-15- G.19-22 G.52

200 9.445 9.645 8.718 15 52.600

Lucrări de ecologizare și punere în siguranță


Suprafețele de teren ecologizate după relocarea haldelor:

Denumire Haldă Cantitatea transportată din haldă +

0,5m săpătură în fundament

(mc)

Suprafață ecologizată

după relocare material steril

(mp)

Cantitate de material de împrumut

pentru umplere gol (0,30m)

(mc)

Cantitate sol vegetal pentru

umplere gol (0,2m) (mc)

Împădurire cu rășinoase/

pin (buc)

Lucrări de relocare a haldei Pacea-G8-G8a pe halda Club

25.997 9.094 2.729 1.819 2.274

Lucrări de relocare a haldei galeriei 38-23bis-23NW

15.198 1.324 398 265 331

Halda galeria 49 5.798 447 134 90 112 Lucrări de relocare a haldelor 13,14 și 15

24.907 5.651 1.696 1.131 1.413

TOTAL 71.900 16.516 4.957 3.305 4.130

Lucrări de amenajare a Pârâului Albiori

Lucrările de regularizare a pârâului Valea Albiorii urmează să asigure colectarea apelor din subbazinul hidrografic al pr. Valea Albiorii şi devierea acestora în zona Haldei Club.

Amenajarea pr. Valea Albiorii (L = 573m) se propune să se realizeze astfel: a) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 223m – Secţiune tip 1 cu redane; b) canal cu căderi din beton L = 76m – Secţiune tip 1 fără redane; c) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 274m – Secţiune tip 2 cu redane

Canalul de deviere pr. V. Albiorii se realizează din 5 tronsoane din care 3 sunt canale rapide şi 2 tronsoane cu căderi din beton, şi anume:

- Canale rapide cu macrorugozităţi artificiale, cu următoarele pante: 0,13; 0,14; 0,09; - Canal cu căderi din beton (2 tronsoane)




18

Secţiunea tip 1 cu redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 0,50m -înclinarea taluzurilor n = 0,25 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m

Secţiunea tip 1 fără redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 0,50m -înclinarea taluzurilor n = 0,25 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m -înălţime cădere h = 1,50m - înălţime pinten cădere h = 0,50m

Pe tronsonul cu căderi L = 76m se vor executa : -9 căderi cu înălţimea de 1,50m şi lungimea de 2,0m -16 căderi cu înălţimea de 1,50m şi lungimea de 3,0m -2 căderi cu înălţimea de 1,50m şi lungimea de 5,0m

Secţiunea tip 2 cu redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 1,0m -înclinarea taluzurilor n = 0,25 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m

Pr. Valea Albiorii în zona amonte colectează apele de pe o suprafaţă de cca. 8 ha, asigurând evacuarea debitelor de pe o suprafaţă a subbazinului hidrografic de 0,74 + 0,08 = 0,82 kmp

Canalul pr. Valea Albiorii urmează să asigure tranzitarea unor debite maxime (conform studiului hidrologic) de:

Zona amonte F = 0,74 kmp Q5% = 4,3mc/s Q2% = 6,5 mc/s Zona aval F = 0,82kmp Q5% = 4,8mc/s Q2% = 7,2 mc/s

Din calculele hidraulice întocmite, înălţimea de apă pe canalul pr. Valea Albiorii, pe tronsonul cu panta minimă i = 0,09, este de 1,07 m pentru Q max cu probabilitatea de calcul de 2%.

Secţiuni tip canale şi albii amenajate Secţiunile tip propuse pentru canale şi albiile amenajate sunt prezentate în planşa nr. Canalul din beton (secţiunile tip 1, tip 2 , tip 3 , tip 4) se execută pe un strat din beton de

egalizare de 0,20 m grosime. În spatele secţiunii din beton, , se va realiza un dren din piatră cu lăţimea de 0,50 m, iar în pereţi

canalului se vor executa barbacane din PVC Dn 200 mm, amplasate din 5 în 5 m. Albia realizată cu secţiunea trapezoidală se racordează la linia terenului de pe cele 2 maluri cu

un pereu din piatră spartă de 20 cm grosime cu înclinarea taluzurilor 1:1 . Racordările la linia terenului se vor realiza cu continuarea pereului pe cca . 1,0m şi se vor închide cu un pinten de beton simplu (0,20 x 0,50)m .

Pereul din piatră spartă se aşează pe un strat drenant de 10 cm grosime. Albiile amenajate (secţiunile tip 5, tip 6 ) se protejează cu un radier din beton de 20cm grosime

iar taluzurile cu un pereu din beton turnat pe loc de 15 cm grosime. Radierul şi pereul de pe taluzuri se aşează pe un strat drenant de 10 cm grosime pe nisip sau pietriş. Taluzurile se racordează la linia terenului cu pereu de beton pe o lungime de 50 cm.

Albiile amenajate intersectează o serie de drumuri de exploatare zonale pe care urmează să se proiecteze poduri, respectiv podeţe cu secţiuni corespunzătoare debitelor de calcul pentru clasa de importanţă .

Podeţele care urmează să fie proiectate de proiectantul general sunt poziţionate pe profilele în lung, astfel : Pe pârâul Valea Albiorii: 2 podețe cu L = 6,0m; 1 podeț cu L = 8,0m

Amenajare traversari lucrari hidrotehnice de regularizare a albiilor In vederea realizarii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita si Baita Plai Partial s-

au realizat amenajari a albiilor raurilor aflate pe aceste locatii.




19

Albiile amenajate intersecteaza o serie de drumuri considerate de exploatare pe vremea cand minele functionau. Odata cu inchiderea acestor mine activitatea se restrange, dar trebuie asigurata continuitatea circulatiei si in zonele de intersectie a drumurilor cu amenajarea albiilor.

Se va asigura continuitatea circulatiei peste zonele de intersectie a albiilor raurilor cu drumurile prin realizarea de dale preturnate carosabile din beton armat.

Paraul Albiorii are doua intersectii cu lungimea de 6,00m si una cu lungimea de 8,00m iar detaliile se gasesc in plansa R-01

Dalele preturnate sunt executate din beton C25/30(B400), clasa de expunere XF3(RO), continut cloruri CI 0,20,diametru maxim agregate 31mm,lucrabilitate-tasare S2,tip ciment CEM II/-S32,5 R iar otelul folosit in armari este PC52. Racordarea acestor dale la drumul existent se va face cu piatra sparta pe o lungime de aprox.10,00m

Alte lucrări recomandate

Monitorizarea factorilor de mediu Pentru o bună urmărire a fenomenelor ce pot apărea, eventualele modificări de morfologie, de

stare, de condiţii hidro – geologice faţă de cele care există la data întocmirii documentaţiei, se v-a institui un sistem de urmărire a calităţii factorilor de mediu si a radioactivitatii.

Obiectivele programului de monitorizare Programul de monitorizare a factorilor de mediu, în perioada de execuţie a lucrărilor, în

perioada de garanţie a lucrărilor şi post închidere va cuprinde: - Monitorizarea factorului de mediu aer (si zgomot in perioada de executie); - Monitorizarea calităţii apelor – ape de suprafata (emisari naturali) si ape uzate (galeria

23, galeria 11 și galeria G3bis); - Monitorizarea factorului de mediu sol - Monitorizarea stabilitatii haldelor de sterile si starea vegetatiei si a lucrarilor de

ecologizare realizate

Monitorizarea factorilor de mediu (sol, aer, apă) si stabilitate, se va executa atât, pe perioada de execuţie a lucrărilor (3 ani), pe perioada de garanţie (2 ani) cât şi post închidere a lucrărilor. Nr. crt.

Denumirea lucrării Perioada estimată

Obiectivele monitorizării

1. Monitorizarea factorilor de mediu și a lucrărilor pe perioada de execuție a lucrărilor

3 ani

Monitorizarea factorilor de mediu Monitorizarea incintelor (incinta moara IV și incinta Băița Plai) și a lucrarilor la halde (Club+ B+C si halda gal 7-15 G19-22, G52) Monitorizarea tuturor lucrărilor executate pe amplasamente (regularizarea pârâului Albiorii)

2. Monitorizarea factorilor de mediu și a lucrărilor pe perioada de garanţie a lucrărilor

2 ani

Monitorizarea factorilor de mediu Monitorizarea incintelor (incinta moara IV și incinta Băița Plai) și a haldelor (Club+ B+C; halda gal 7-15 G19-22, G52) Monitorizarea tuturor lucrărilor executate pe amplasamente (+regularizare Pârâului Albiorii)

3. Monitorizarea factorilor de mediu și a lucrărilor post-închidere

Program anual

Monitorizarea factorilor de mediu Monitorizarea incintelor (incinta moara IV și incinta Băița Plai) și haldelor (Club+ B+C; halda gal 7-15 G19-22, G52) Monitorizarea tuturor lucrărilor executate pe amplasamente (+regularizare Pârâului Albiorii)




20

2) BĂIŢA PLAI PARŢIAL

Lucrările de închidere și ecologizare a incintei perimetrului minier Băița Plai Parțial (închiderea lucrărilor miniere de legătură cu suprafața, lucrări de demontare şi demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă, lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere) sunt structurate în următoarele obiecte din devizul general:

Amenajări pentru protecţia mediului Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere Lucrări de amenajare a pâraielor Lucrări de captare şi evacuare controlată a apelor de mină Lucrari de ecologizare a haldelor de steril

Demolare construcții și instalații Lucrări de demontare, demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de

suprafaţă

– Amenajările pentru protecția mediului, cuprind:

Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața Lucrările de închidere a minei Băiţa Plai Parţial vor fi:

Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleere Plăci de beton Lucrări miniere verticale Suitorii de la depozitul de explozivi (SB – 2,8) – surpat

- -

Colectoare de minereu(doua) Rambleere pe o lungime de cate 100 m a celor doua colectoare

Placi beton armat, împrejmuiri temporare pe o rază de 20 m în jurul colectorului

Lucrări miniere orizontale Sector Valea Plaiului- galeriile 1 şi 2 – de tipul GSLt – 3,6

- Închiderea gurii galeriilor 1 si 2, nivelare si asternere pamant pentru aducerea terenului la starea iniţială

Sector Valea Calului - galeriile 28, 28bis, 57, 58, 59, 60 – de tipul GSLt – 3,6

- Rambleiere pe o lungime de 19m (gal. 28 bis ) - Închiderea gurii galeriilor 28, 57, 58, 59, 60 şi galeria depozit de exploziv, nivelare, asternere pamant, pentru aducerea terenului la starea iniţială

Diguri din beton D1 si D2 la gura galeriei de coastă 28 bis si in spatele rambleului

Sector Cariera Vest -galeriile 55, 56, 46, 26, galeria de acces la colectorul de minereu Halda Complex Nou – parţial surpate - galeriile 45, 45 bis, 17, 24, 24a, 16 Halda Baia Minieră – parţial surpate

- Închiderea gurii galeriilor 55, 56, 46, 26, galeria de acces la colectorul de minereu, 45, 45 bis, 17, 24, 24a, 16, nivelare, asternere pamant, pentru aducerea terenului la starea iniţială

Sector Cariera Centrală - galeriile 1, 1a, 3a, 4, 34, 51 Halda Pârâul Stâncii – parţial surpate - galeriile 36, 35, 6, 3, 5, 5bis, 4b, 4a, 4, 7N, 53 Halda Pârâul Lupului – parţial surpate - galeriile 1, 4, 12, 3A, Bloc 12 şi 12A – parţial surpate

- Închiderea gurii galeriilor 1, 1a, 3a, 4, 34, 51, 36, 35, 6, 3, 5, 5bis, 4b, 4a, 4, 7N, 53, 1, 4, 12, 3A, nivelare si asternere pamant pentru aducerea terenului la starea iniţială - Rambleiere pe o lungime de 68m (gal. 36 )

Diguri din beton D3 si D4 la gura galeriei de coastă 36 si in spatele rambleului




21

Digurile, în număr total de 4 şi enumerate mai sus vor fi executate în funcţie de profilul galeriei în care urmează a fi amplasate. Pentru executarea celui de al doilea dig dintr-o galerie (nu cel de la gura galeriei) este necesar a se verifica şi eventual reface zonele slabe din punct de vedere a susţinerii, pe porţiuni, după caz.

Digurile se vor executa din beton Bc15 (B200) C12/15, având o grosime de 0,5 m, ele urmând a fi încastrate în pereţii, tavanul şi vatra galeriilor pe o adâncime de 0,3 m. După executarea spaţiului de încastrare prin derocarea din pereţi, vatră şi tavan, se vor executa cofrajele pentru betonare. Odată cu turnarea betonului în diguri se va executa şi montarea în ele a ţevilor de evacuare a apelor şi de evacuare a gazelor. Ţeava de evacuare a apelor va fi prevăzută la gură cu gât de lebădă . După întărirea betonului din diguri se va executa decofrarea digurilor din partea exterioară, cofrajele urmând a fi recuperate şi refolosite la alte diguri.

Pe partea exterioară a fiecărui dig (de la gura galeriilor) se va monta o plăcuţă care va avea inscripţionată data închiderii lucrării miniere respective, iar suprafaţa digurilor va fi sclivisită şi apoi văruită.

Galeriile 28 bis şi 36 urmează a fi rambleiate pe diferite lungimi. Materialul pentru rambleiere va fi prelevat din halde sau din demolări. Dimensiunea maximă a bulgărilor va fi de 250 mm. Transportul materialului de rambleu de la haldă se va face mecanizat până la gura galeriilor (unde este posibil) sau manual unde nu este posibil mecanizat.

Pe galerii materialul de rambleu va fi transportat manual. Acolo unde cel de-al doilea dig sau zona până la care urmează a fi rambleiată galeria este mai

mare de 10 m, aerajul frontului de lucru se va realiza cu ventilatoare VE-6,5kW, montate la 2 m de intrarea în galerii, tubulatura fiind prelungită până la 10 m de frontul de lucru.

Ventilatoarele se vor monta pe dispozitive simple (confecţii metalice) astfel încât să nu incomodeze transportul materialului pentru rambleu. Alimentarea cu energie electrică se va realiza de la grupuri electrogene de 15 – 16 kVA/400 V.

Colectorii de minereu de la mina Băiţa Plai Parţial se vor închide în baza unui program care va cuprinde:

- cantitatea necesară de material de rambleu - felul materialului de rambleu şi granulaţia acestuia.

Mărimea maximă a bulgărilor nu va depăşi 250 mm pe primul tronson. Pe ultimul tronson de 50 m spre suprafaţă se foloseşte un material ce nu are tendinţă de

formare a bolţilor, cu granulaţia sub 100 mm (pietriş, zgură de furnal, gresie, bucăţi de beton sau cărămidă). Rambleul folosit pentru umplerea puţului va proveni din demolări şi din haldele de steril.

Lucrările pregătitoare necesare a se executa înainte de rambleerea colectoarelor sunt: îndepărtarea, dacă din punct de vedere al securităţii este posibil, a amenajărilor din

suitor/colectoare care obturează secţiunea şi împiedică căderea liberă a materialului de rambleu.

În situaţia minei Băiţa Plai Parţial, în care digurile nu se mai pot executa în rampele colectorului (în mină nu se mai poate intra din următoarele motive: aerajul nu mai funcţionează), s-a suplimentat cantitatea de rambleu cu 30%.

Nerealizarea acestor lucrării duce la reconsiderarea cantităţii de rambleu care se introduce în lucrările miniere verticale.

amenajarea gurii colectorului în vederea evitării introducerii de material de rambleu supragabaritic

montarea mijlocului de transport continuu a materialului de rambleu spre punctul de deversare în colector

îngrădirea zonei de restricţie de la suprafaţă pe o rază de 20m în jurul colectorului pentru interzicerea accesului persoanelor neavizate

Organizarea lucrărilor de rambleere:

urmărirea periodică a nivelului de umplere




22

urmărirea tasării coloanei de rambleu şi completarea acesteia după terminarea lucrărilor de rambleiere.

Colectoarele C1 şi C2 se vor închide cu placă din beton armat rezistentă la o sarcină de 32 kN/m2, armate conform planşelor.

Plăcile din beton de la gura colectoarelor se vor amenaja cu ferestre de observaţie a nivelului coloanei de rambleu şi ţevi de drenare a gazelor în caz de necesitate.

Cantitățile de steril necesare pentru rambleerea lucrărilor miniere subterane/legătură cu suprafața care se vor lua din halde se prezintă astfel:

Nr. crt.

Denumirea lucrării Volumul de material pentru rambleerea galerilor

(mc) Perimetrul Valea Calului 1 Galeria de coastă 28 bis 117 Perimetrul Cariera Centrală 1 Colector 1 2.340 2 Colector 2 2.340 3 Galeria 36 Pârâul Lupului 419 Total Perimetrul Cariera Centrală 5.099 TOTAL 5.216

Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere Incintele şi platformele ocupate anterior cu instalaţii şi construcţii cu diferite destinaţii din

perimetrul minei Băiţa Plai Parțial care vor fi ecologizate după demolarea construcţiilor existente sunt:

Nr. crt.

Denumire obiect Suprafață

incintă - ha -

Suprafață de ecologizat

- ha - 1. Incinta Băiţa Plai Parțial 123,2215 0,3209 TOTAL GENERAL 123,2215 0,3209

▪ Incinta Băiţa Plai Parțial – localizare în satul Băița Plai, oraș Nucet, cu o suprafaţă de

aproximativ 123,22ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente fiind de 3.209m2.

Amenajarea Incintei Băiţa Plai Parțial Incinta Băiţa Plai ocupă o suprafaţă totală de aproximativ 123,22ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente perimetrului Băița Plai Parțial fiind de 3.209m2.

Principalele lucrări de inchidere şi ecologizare a suprafeţei de teren ocupată de clădirile din incintă sunt următoarele:


împrăştiat şi nivelat cu buldozerul; - procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier, din zona carierei

Cărpineț, de la 30km; - fertilizarea solului; - însămânţarea suprafeţei incintei cu ierburi perene după ce, în prealabil, a fost

pregătit terenul; - administrarea de îngrăşăminte; - udarea suprafeţelor.




23

Lucrări de amenajare a pâraielor

Lucrările hidrotehnice proiectate în vederea realizării lucrărilor de închidere şi ecologizare a minelor Băiţa şi Băiţa Plai Parţial jud. Bihor au fost sistematizate în urmatoarele obiecte:

Obiect nr. 1 Canal de deviere pr. Valea Stâncii Obiect nr. 2 Canal de deviere pr. Valea Lupului Obiect nr. 3 Amenajare pr. Valea Plaiului Obiect nr. 4 Canal de deviere şi amenajare pr. Valea Calului Obiect nr. 5 Amenajare albie pr. Valea Băiţa

Obiect nr. 1 Canal de deviere pr. Valea Stâncii (L = 322m) Lucrările de regularizare a pr. Valea Stâncii urmează să asigure colectarea apelor din

subbazinul hidrografic al pr. Valea Lupului şi devierea acestora în zona haldei nr. 6 Paraul Stâncii şi haldei nr. 7 Complex Vechi.

Amenajarea pr. Valea Stâncii (L = 322m) se propune să se realizeze astfel: a) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 188m – Secţiune tip 1 cu redane cu

înălţimea de 0,20 m b) canal cu căderi din beton L = 134m – Secţiune tip 1 fără redane Secţiunea tip 1 cu redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente:

-lăţime la fund b = 0,50m -înclinarea taluzurilor m = 0,25 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m

Secţiunea tip 1 fără redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 0,50m -înclinarea taluzurilor m = 0,25 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m -înălţime cădere h = 1,50m - înălţime pinten h = 0,50m

Pe tronsonul cu căderi L = 134m se vor executa : -5 căderi cu înălţimea de 1,50m şi lungimea de 3,0m -30 căderi cu înălţimea de 1,50m şi lungimea de 4,0m

Pr. Valea Stâncii în zona amonte colectează apele de pe o suprafaţă de cca. 30 ha. Debite maxime deduse din curba Q = f(F) întocmită după datele hidrologice ale ABA Crişuri

sunt: Q5% = 1,7 mc/s Q2% = 2,6 mc/s

Obiect nr. 2 Canal de deviere pr. Valea Lupului (L = 410m) Lucrările de regularizare a pr. Valea Lupului urmează să asigure colectarea apelor din

subbazinul hidrografic al pr. Valea Lupului şi devierea acestora în zona haldei nr. 8 Paraul Lupului şi haldei nr. 7 Complex Vechi

Amenajarea pr. Valea Lupului (L = 410m) se propune să se realizeze astfel: a) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 270m – Secţiune tip 1 cu redane b) canal cu căderi din beton L = 140m – Secţiune tip 1 fără redane Conform profilului în lung, canalul de deviere pr. V. Lupului se realizează din şapte tronsoane

din care 5 sunt canale rapide şi 2 tronsoane cu căderi din beton, şi anume: - Canale rapide cu macrorugozităţi artificiale cu pantele: 0,11; 0,09; 0,10; 0,33; 0,11 - Canal cu căderi din beton (2 tronsoane) Secţiunea tip 1 cu redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente:


Secţiunea tip 1 fără redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 0,50m -înclinarea taluzurilor n = 0,25




24

-înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m -înălţime cădere h = 1,50m - înălţime pinten c h = 0,50m


Pr. Valea Lupului în zona amonte colectează apele de pe o suprafaţă de cca. 20 ha iar din aval de pe o suprafaţă de cca. 50 ha.

Debite maxime deduse din curba Q = f(F) întocmită după datele hidrologice ale ABA Crişuri sunt: -zona amonte Q5% = 1,7 mc/s Q2% = 2,6 mc/s

-zona aval Q5% = 2,9 mc/s Q2% = 4,4 mc/s

Din calculele hidraulice întocmite, înălţimile de apă pe canalul de deviere pr. Valea Lupului sunt de 0,85 m pentru Q max cu probabilitatea de calcul de 2% şi panta minimă proiectată de 0,09.

Obiect nr. 3 Amenajare pr. Valea Plaiului (L = 1320m) Pr. Valea Plaiului este format din confluenţa pr. Valea Stâncii cu pr. Valea Lupului. Lucrările de regularizare a pr. Valea Stâncii urmează să asigure evacuarea apelor din

subbazinul hidrografic al pr. Valea Plaiului (respectiv subabzinele hidrografice Valea Stâncii şi Valea Lupului) în zona haldei 4 Halda Galeria 45, haldei nr. 3 Halda Valea Mică, şi haldei nr. 1 Halda Valea Plaiului , până la confluenţa cu pr. Valea Calului.

Amenajarea pr. Valea Plaiului (L = 322m) se propune să se realizeze astfel: a) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 236m – Secţiune tip 3 cu redane b) canal cu căderi din beton L = 51m – Secţiune tip 3 fără redane c) canal din beton L = 247m – Secţiune tip 4 d) canal din beton L = 786m – Secţiune tip 5

Conform profilului în lung, amenajarea pr. V. Plaiului se realizează din 11 tronsoane din care 9 sunt canale rapide şi 2 tronsoane cu căderi din beton, şi anume:

- Canale rapide cu următoarele pante: 0,04; 0,07; - Canale rapide cu macrorugozităţi artificiale cu următoarele pante: 0,21; 0,13; 0,20; 0,17;

0,09; 0,12; 0,10; - Canal cu căderi din beton (2 tronsoane) Secţiunea tip 3 cu redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente:


Secţiunea tip 3 fără redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 1,50m -înclinarea taluzurilor m = 0,25 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m -înălţime cădere h = 1,50m - înălţime pinten h = 0,50m


Secţiunea tip 4, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 1,50m -înclinarea taluzurilor m = 0,25 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m -în vederea evacuării debitelor medii şi mici radierul secţiunii se realizează sub forma unei chiunete cu adâncimea de 0,30m

Secţiunea tip 5, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 1,50m




25

-înclinarea taluzurilor m = 1,5 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m

Albia amenajată a pr. Plaiului urmează să asigure tranzitarea unor debite maxime (conform studiului hidrologic) de:

Zona amonte Q5% = 7,80mc/s Q2% = 11,60 mc/s Zona aval Q5% = 11,80mc/s Q2% = 17,60 mc/s

Notă: Albia amenajată a pr. Valea Plaiului intersectează canalul de evacuare din Galeria Plaiului. Canalul are o secţiune trapezoidală protejată cu beton.

În urma propuneri lucrăriilor de amenajare pentru pr. Valea Plaiului canalul de evacuare din Galeria Plaiului urmează să fie racordat la albia amenajată.

Obiect nr. 4 Canal de deviere şi amenajare pr. Valea Calului (L = 1820m) Lucrările de regularizare a pr. Valea Calului urmează să asigure devierea apelor din subbazinul

hidrografic al pr. Valea Calului şi devierea acestora în zona haldei nr. 5 Halda Pârâul Calului 2 şi haldei nr. 2 Halda Pârâul Calului 1.

Amenajarea pr. Valea Calului (L = 1820m) se propune să se realizeze astfel: a) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 630m – Secţiune tip 2 cu redane b) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 838m – Secţiune tip3 cu redane c) canal cu căderi din beton L = 40m – Secţiune tip 3 fără redane d) canal din beton L = 312m – Secţiune tip 6

Conform profilului în lung, amenajarea pr. V. Calului se realizează din 7 tronsoane din care 5 sunt canale rapide şi 2 tronsoane cu căderi din beton, şi anume:

- Canale rapide cu macrorugozităţi artificiale cu secţiunea tip 3, cu următoarele pante: 0,08; 0,12; 0,13;

- Canale rapide cu macrorugozităţi artificiale cu secţiunea tip 2, cu pantele: 0,17; 0,22; - Canal cu căderi din beton (2 tronsoane) Secţiunea tip 2 cu redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente:

-lăţime la fund b = 1,0m -înclinarea taluzurilor n = 0,25 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m

Secţiunea tip 3 fără redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 1,5m -înclinarea taluzurilor n = 0,25 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m -înălţime cădere h = 1,50m - înălţime pinten cădere h = 0,50m


Secţiunea tip 3 cu redane, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 1,50m -înclinarea taluzurilor n = 0,25 -înălţimea redane pe radier h r = 0,20m -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m

Secţiunea tip 6, are o secţiune trapezoidală cu următoarele elemente: -lăţime la fund b = 1,00m -înclinarea taluzurilor n = 1,5 -înălţimea constructivă h = 0,75m + 0,25m = 1,0m

Albia amenajată a pr. Calului urmează să asigure tranzitarea unor debite maxime (conform studiului hidrologic) de:

Zona amonte Q5% = 15,5mc/s Q2% = 23,1 mc/s Zona aval Q5% = 16,70mc/s Q2% = 24,70 mc/s




26

Obiect nr. 5 Amenajare albie pr. Valea Băiţa (L = 204m) Pr. Valea Băiţa este format din confluenţa pr. Valea Plaiului cu pr. Valea Calului. Lucrările de regularizare a pr. Valea Băiţa propuse în prezenta documentaţie sunt cuprinse de

la confluenţa pr. Valea Plaiului cu pr. Valea Calului şi până la podul existent pe pr. Valea Băiţa din dreptul limitei perimetrului minier.

Pe acest tronson cu o lungime de 204 m există o albie regularizată cu o lăţime la fund variabilă între (5 – 7) m şi înălţime h = (1,5 – 2,0) m. Pereţii albiei sunt protejaţi prin zidărie din piatră brută.

Albia actuală este parţial colmatată şi cu vegetaţie pe marginiei albiei. Pe o lungime de 70 m malul stâng este prăbuşit, lucrarea de protecţie fiind deteriorată,

necesitând refacerea ei.

Secţiuni tip canale şi albii amenajate Canalul din beton (secţiunile tip 1, tip 2 , tip 3 , tip 4) se execută pe un strat din beton de

egalizare de 0,20 m grosime. În spatele secţiunii din beton, se va realiza un dren din piatră cu lăţimea de 0,50 m, iar în pereţi

canalului se vor executa barbacane din PVC Dn 200 mm, amplasate din 5 în 5 m. Albia realizată cu secţiunea trapezoidală se racordează la linia terenului de pe cele 2 maluri cu

un pereu din piatră spartă de 20 cm grosime cu înclinarea taluzurilor 1:1. Racordările la linia terenului se vor realiza cu continuarea pereului pe cca. 1,0m şi se vor închide cu un pinten de beton simplu (0,20 x 0,50)m

Pereul din piatră spartă se aşează pe un strat drenant de 10 cm grosime. Albiile amenajate (secţiunile tip 5, tip 6) se protejează cu un radier din beton de 20cm grosime

iar taluzurile cu un pereu din beton turnat pe loc de 15 cm grosime. Radierul şi pereul de pe taluzuri se aşează pe un strat drenant de 10 cm grosime pe nisip sau pietriş. Taluzurile se racordează la linia terenului cu pereu de beton pe o lungime de 50 cm.

Albiile amenajate intersectează o serie de drumuri de exploatare zonale pe care urmează să se proiecteze treceri, respectiv podeţe cu secţiuni corespunzătoare debitelor de calcul pentru clasa de importanţă .

Podeţele proiectate sunt poziţionate pe profilele în lung, astfel : Pe pr. Valea Lupului 4 podețe cu L = 5,0m Pe pr. Valea Plaiului 1 podeț cu L = 11,0m ; 1 podeț cu L = 17,0m Pe pr. Valea Calului 1 podeț cu L = 18,0m

Amenajare traversari lucrari hidrotehnice de regularizare a albiilor In vederea realizarii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita si Baita Plai Partial

s-au realizat amenajari a albiilor râurilor aflate pe aceste locatii. Albiile amenajate intersecteaza o serie de drumuri considerate de exploatare pe vremea cand

minele functionau. Odata cu inchiderea acestor mine activitatea se restrange , dar trebuie asigurata continuitatea circulatiei si in zonele de intersectie a drumurilor cu amenajarea albiilor.

Prezenta documentatie asigura continuitatea circulatiei peste zonele de intersectie a albiilor raurilor cu drumurile prin realizarea de dale preturnate carosabile din beton armat.

Aceste intersectii sunt in numar de patru pe paraul Lupului in lungime de 5,00m fiecare. Pe paraul Plaiului intersectiile sunt doua : una in lungime de 11,00m iar detaliile se vor gasi in

plansa R-02,iar alta in lungime de 17,00 cu detaliile in plansa R-03. Pe paraul Calului se intalneste o singura intersectie cu albia amenajata,care are o lungime de

18,00m avand detaliile explicitate in plansa R04. Dalele preturnate sunt executate din beton C25/30(B400), clasa de expunere XF3(RO),

continut cloruri CI 0,20,diametru maxim agregate 31mm,lucrabilitate-tasare S2,tip ciment CEM II/-S32,5 R iar otelul folosit in armari este PC52.

Racordarea acestor dale la drumul existent se va face cu piatra sparta pe o lungime de aprox.10,00m. Dalele marginale s-au prevazut cu borduri armate conform detaliilor ce se gasesc in plansele amintite.




27

Lucrări de captare şi evacuare controlată a apelor de mină

Adoptarea variantei de captare şi evacuare controlată a apelor de mină a ţinut seama de „Evaluarea detaliată de securitate radiologică actualizată conform parametrilor radiologici şi a altor parametrii neradiologici pentru minele Băiţa Plai şi Băiţa Plai Parţial,jud.Bihor”(2012) şi de “Studiu privind calitatea şi tratarea apelor de mină”(2015) – parte componenta a Bazei de proiectare în elaborarea proiectului tehnic de închidere şi ecologizare. S-a ţinut seama şi datele de monitorizare a apelor de mină din perioada 2012-2015 (perioadă de conservare).

A fost avută doza efectivă suplimentara (mSv/an) datorată contaminării apelor de mină, transmisă prin ingerare, precum şi indirect provenind din carne, peşte, lapte, care se situează la nivelul de 0,106 mSv/an, situată la valori nesemnificative peste valoarea de 0,10 mSv/an conform Legii apei potabile 311/2004.

Evacuarea apelor de mină din cele două galerii se va face în mod controlat (fără acces la oglinda apei pe traseul de la gura galeriilor până la deversarea în emisar) prin conductă PEHD (Φ110) montată în digurile de etanşare de la gura acestora, până la bazinul de recepṭie intermediară a apelor din cele două galerii, cu un volum de 10,5 m3. De la gura galeriilor şi până la bazinul de recepṭie, cele două conducte vor fi îngropate pe tot traseul la o adâncime de 80 cm. Lungimile traseelor dintre gurile galeriilor şi bazinul de recepṭie intermediară sunt de 45,5 m în cazul galeriei 11 şi 825,0 m în cazul galeriei 23.

Pentru evacuarea apei din bazinul de recepṭie intermediară până la bazinul de recepṭie finală cu un volum de 31,0 mc, amplasat pe malul stâng al pârâului Crişu Băiṭa, după confluenṭa cu Valea Albiorii, apele cumulate ale celor două galerii vor fi dirijate prin conductă PEHD (Φ160), îngropată la 80 cm, pe o distanṭa de 580,00m.

Din bazinul de recepṭie finală deversarea apelor în pârâul Crişu Băiṭa se va face printr-o conductă PEHD (Φ200) sub oglinda apei.

In perioada de executie, garantie a lucrarilor si post-inchidere vor fi monitorizate apele de mina pentru fiecare galerie, cat si apele cumulate înaintea deversarii în pârâul Crişu Băiṭa.

Lucrari de ecologizare a haldelor de steril


e) Zona Valea Plaiului: 1 halda – halda Valea Plaiului – rămâne pe amplasament; f) Zona Cariera de Vest: 5 halde: halda gal.45, halda Complex Nou, halda Complex Vechi,

halda Valea Mică, halda V. Lupului – halda gal 45 rămâne pe amplasament este ecologizată; halda Complex Nou, Complex Vechi, halda Valea Mică, se rolocă peste halda P. Stâncii; Halda Pârâul Lupului rămâne pe amplasament.

g) Zona Cariera Centrala: 1 haldă – halda P.Stâncii – rămâne pe amplasament. h) Zona Pârâul Calului: 2 halde – halda Pârâul Calului 1, halda Pârâul Calului 2 – rămân pe

amplasament ; Pentru amenajarea haldelor amintite s-au prevăzut urmatoarele tipuri de lucrări, (care se vor

grupa în funcţie de situaţia proiectata pentru fiecare halda in parte): Lucrări de geometrizare, care se vor executa atât pentru amenajarea platformelor

dezafectate ale incintelor miniere, cat si pentru corectarea unghiurilor de taluz ale haldelor si pentru aducerea acestora la o înălţime si înclinare mai mică.

Lucrări de apărare ale haldelor prin lucrări de regularizare a văii (pârâului Valea Stâncii, Valea Lupului, Valea Plaiului, Valea Calului, Valea Băița).

Amenajarea platformelor haldelor cu panta de 3% înspre canalele de garda din pamânt, pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale pe taluze. Amenajarea platformei se va realiza simultan cu lucrările de modificare a geometriei haldei de steril.

Lucrări de impermeabilizare a suprafetei haldei, stratul de impermeabilizare cu argilă va fi de 30cm cu un coeficient de permeabilitate kf ≤ 5·10-9m/s.

Lucrări de acoperire a suprafeței haldelor cu un strat de 20cm pământ vegetal.




28

Lucrări de decapare a fundamentului pe 0,5m la haldele care se vor reloca. Plantarea puieţilor de răşinoase pe amplasamentul fostelor halde după relocare, la

densitatea d = 1 puiet/4mp, care se vor executa manual si intercalat. Plantarea puieţilor se va executa în sol vegetal, pentru fiecare puiet fiind prevăzut volumul v = 0,04mc.

Însămânțarea cu ierburi perene a suprafetei haldelor după modelarea acestora.

Haldele de steril care trebuie ecologizate se află amplasate în următoarele perimetre: A. Perimetrul Valea Plaiului: este amplasată halda V. Plaiului, volumul haldă 22.660 mc,

suprafața ocupată 40.360mp, lucrările de ecologizare constau din: Lucrări de geometrizare – constau, în lucrări de nivelare ale taluzelor, a căror suprafaţă

însumează 29.608 mp și a platformei ce însumează 15.419 mp. Lucrări de acoperire – halda va fi acoperită cu 0,30 m argilă, apoi cu 20cm sol vegetal.

Suprafaţa totala acoperita va fi: - S taluz = 29.608mp + S platforma = 15.419 mp - S total = 45.027 mp.

Volumul de argilă 13.508 mc și de sol vegetal necesar va fi V= 9.005mc Pe întreaga suprafață (45.027mp) vor fi cuprinse lucrări de înierbare.

B. Perimetrul Carieră Vest: sunt amplasate: - halda de steril Complex Nou, volumul haldă 4.000 mc, din acest volum se va lua o cantitate de

117 mc necesare rambleerii galeriei de coastă 28 bis, iar diferența de 3.883mc se vor reloca pe halda Pârâul Stâncii.

-după relocarea haldei se va reloca și materialul contaminat din fundamentul ei, pe o suprafaţa de 5.311mp si o adâncime de 0,5 m.

- halda de steril Complex Vechi, volumul haldă 8.000 mc, din acest volum se va lua o cantitate de 419 mc necesare rambleerii galeriei de coastă 36; și o cantitate de 4.680mc pentru rambleerea colectorilor 1 și 2 iar diferența de 2.901mc se vor reloca pe halda Pârâul Stâncii.

-după relocarea haldei se va reloca si materialul contaminat din fundamentul ei, pe o suprafaţa de 6.274mp și o adâncime de 0,5 m.

- halda de steril Valea Mică, cu volum 16.800 mc, acest volum se va reloca pe halda Pârâul Stâncii

-după relocarea haldei se va reloca si materialul contaminat din fundamentul ei, pe o suprafaţa de 14.467mp si o adâncime de 0,5 m.

După relocarea haldelor: Complex Nou, Complex Vechi, Valea Mică materialul din fundament pe o adâncime de 0,5m va fi decapat și transportat la halda Pârâul Stâncii.

După îndepărtarea materialului contaminat din fundament, groapa rezultata va fi umpluta cu un strat de material de împrumut de 0,3 m și un strat de 0,2 m de sol vegetal.

Cantităţile necesare vor fi: - material de împrumut = 26.052 mp x 0,30 m = 7.816 mc; - sol vegetal = 26.052 mp x 0,20 m = 5.210 mc.

Pe suprafaţa rezultata se vor planta cca. 6.513 puieţi de răşinoase (la o densitate de 1 puiet/4 mp) - halda de steril Pârâul Lupului, volumul haldă 40.000 mc, halda rămâne pe amplasament

executându-se următoarele lucrări: Lucrări de geometrizare – constau, în lucrări de nivelare ale taluzelor, a căror suprafaţă

însumează 4.580 mp și a platformei ce însumează 4.576 mp. Lucrări de acoperire – halda va fi acoperită cu 30 cm argilă, apoi cu 20cm sol vegetal. Suprafaţa totala acoperita va fi:

- S taluz = 4.580mp + S platforma = 4.576 mp - S total = 9.156 mp.

Volumul de argilă 2.746 mc și de sol vegetal necesar va fi V= 1.831 mc Pe întreaga suprafață (9.156mp) vor fi cuprinse lucrări de înierbare. - halda de steril galeria 45 – această haldă este ecologizată.




29

C. Perimetrul Cariera Centrală: aici se individualizează 1 haldă, respectiv halda galeriei Pârâul Stâncii. Volumul total al haldei este de 60.000 mc.

Halda de steril Pârâul Stâncii După relocarea haldelor ( halda Complex Nou, Complex Vechi, halda Valea Mică) se va

reloca si materialul contaminat din fundamentul lor, pe o suprafaţa de 26.052 mp si o adâncime de 0,5 m. Astfel, volumul total ce va fi relocat pe halda Pârâul Stâncii din haldele Complex Nou, Complex Vechi, Valea Mică, va fi: 60.000mc halda + 45.458mc material din fundament + demolări = 105.458mc.

In aceasta situaţie se propun următoarele categorii de lucrări: Lucrări de geometrizare – constau, în lucrări de nivelare ale taluzelor, a căror suprafaţă

însumează 35.204mp si a platformei ce însumează 15.675mp. Lucrări de acoperire – cele doua halde vor fi acoperite cu 30 cm argilă, apoi cu 20cm sol

vegetal. Suprafaţa totala acoperita va fi:

- S taluz = 35.204 mp + S platforma = 15.675 mp - S total = 50.879 mp.

Volumul de argilă 15.264 mc și de sol vegetal necesar va fi V = 10.178 mc Pe întreaga suprafață (50.879mp) vor fi cuprinse lucrări de înierbare.

D. Perimetrul Pârâul Calului: cu doua halde: Pârâul Calului 1 și Pârâul Calului 2.

Prima halda are o suprafaţa plană de 19.916 mp si un volum de 40.000 mc, iar cea de a doua are o suprafaţa plană de 191.383mp si un volum de 120.000 mc.

La aceste halde se propun următoarele categorii de lucrări: Lucrări de geometrizare–constau, în lucrări de nivelare ale taluzelor, a căror suprafaţă

însumează 217.404mp si a platformelor ce însumează 32.241 mp. Lucrări de acoperire – cele doua halde vor fi acoperite cu 30 cm argilă, apoi cu 20cm sol

vegetal.

Suprafaţa totala acoperita va fi: -halda Pârâul Calului 1

- S taluz = 18.963 mp + S platforma = 4.918mp - S total = 23.881 mp.

-halda Pârâul Calului 2 - S taluz = 198.441 mp + S platforma = 27.323 mp - S total = 225.764 mp.

Volumul de argilă 74.894 mc și de sol vegetal necesar va fi V= 49.929 mc Pe întreaga suprafață (249.645) vor fi cuprinse lucrări de înierbare.

Cantitățile de material steril din haldele de steril, volumele de material de rambleu care se vor

lua din halde pentru rambleierea lucrăriulor miniere de legătură cu suprafața, cantitatea de material rămasă/relocată se prezintă astfel:

Nr. crt.

Denumirea lucrării Volum haldă (mc)

Volum necesar pentru rambleierea lucrărilor miniere de legătură cu suprafața (mc)

Cantitate rămasă/relocată (mc)

Perimetrul Valea Plaiului 1 Halda de steril Valea Plaiului 22.660 22.660-rămâne pe amplas Total Perimetrul Valea

Plaiului

Perimetrul Cariera Vest 2 Halda de steril Complex Nou 4.000 117mc - rambleere gal. De

coastă 28 bis 3.883-se mută pe halda

Pârâul Stâncii




30

3 Halda de steril Complex Vechi

8.000 419 – rambleere gal. 36 4.680 – rambleere colectori 1,2

2.901- se mută pe halda Pârâul Stâncii

4 Halda de steril Valea Mică 16.800 16.800 – se mută pe halda Pârâul Stâncii

5 Halda de steril Pârâul Lupului 40.000 40.000 - rămâne pe amplasament

6 Halda de steril galeria 45 - ecologizată Total Perimetrul Cariera Vest Perimetrul Cariera

Centrală

7 Halda de steril Pârâul Stâncii 60.000 se reconfigurează cu cantitățile relocate (total cantitate 83.584)

Total Perimetrul Cariera Centrală

Perimetrul Valea Calului 8 Halda steril Pârâul Calului 1 40.000 40.000 – rămâne pe

amplasament 9 Haldă steril Pârâul Calului 2 120.000 120.000 – rămâne pe

amplasament Total Perimetrul Valea

Calului 160.000

TOTAL Halde care rămân pe amplasament și volumul acestora:

Nr. crt.

Denumirea lucrării Volum existent

haldă (mc)

Cantitatea relocată / de pe halda (mc)

Cantitate rămasă care trebuie

ecologizată (mc) Perimetrul Valea Plaiului

1. Halda de steril Valea Plaiului 22.660 - 22.660 Total Perimetrul Valea Plaiului 22.660 Perimetrul Cariera de Vest

2. Halda de steril galeria 45 24.000 ecologizată 24.000 Halda de steril Pârâul Lupului 40.0000 40.000 Total perimetrul Cariera de Vest 64.000 Perimetrul Cariera Centrală

3. Halda de steril Pârâul Stâncii 60.000 - 3.883mc halda Complex Nou - 16.800mc halda Valea Mică -2.901mc halda Complex Vechi - 7.243 mc material din demolări -1605mc material rezultat din decapare suprafață incintă - decapări fundament halde (26.052mpx0,5 = 13.026mc)

105.458

Total Perimetrul Car. Centrală 60.000 45.458 105.458 Perimetrul Valea Calului

4. Halda de steril Pârâul Calului 1 40.000 40.000 5. Haldă de steril Pârâul Calului 2 120.000 120.000 Total Perimetrul Valea Calului 160.000 160.000 TOTAL 352.118




31

Rezumat al lucrărilor de pe haldele de steril:

Nr. crt

Denumire halda

Caracteristici geometrice (dupa relocare) Volum haldă (mc)

S.platf. mp

S. taluz mp

S. ecologizată mp

S. ocupata mp

Unghi ( 0 )

Perimetrul Valea Plaiului 1. Halda Valea Plaiului 15.419 29.608 45.027 40.360 30 22.660



Perimetrul Cariera Vest 2 Halda de steril galeria 45 7.300


- haldă ecologizată - execuția zidului de sprijin

3 Halda Pârâul Lupului 4.576 4.580 9.156 8.855 30 40.000 Lucrări de ecologizare și punere în siguranță



4 Halda Pârâul Stancii 15.675 35.204 50.879 40.310 36 105.458 Lucrări de ecologizare și

punere în siguranță - lucrări de geometrizare și nivelare - acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m (15.264mc) - acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m (10.178mc) - însământarea cu ierburi perene (50.879mp)

Perimetrul Valea Calului 5. Halda de steril Pârâul

Calului 1 4.918 18.963 23.881 19.720 34 40.000



6. Halda Pârâul Calului 2 27.323 198.441 225.764 191.380 40 120.000 Lucrări de ecologizare și


Suprafețele de teren ecologizate după relocarea haldelor:

Denumire Haldă Cantitatea transportată din haldă + 0,5m săpătură în

fundament (mc)

Suprafață ecologizată

după relocare material steril

(mp)

Cantitate de material de împrumut pentru umplere gol (0,30m)

(mc)

Cantitate sol vegetal pentru umplere gol

(0,2m) (mc)

Împădurire cu

rășinoase/ pin

(buc) Haldă Complex Nou 6.539 5.311 1.593 1.062 1.328 Haldă Valea Mică 24.034 14.467 4.340 2.893 3.617 Haldă Complex Vechi 6.038 6.274 1.882 1.255 1.569 TOTAL 36.611 26.052 7.815 5.210 6.514




32

– Demolare construcții și instalații, cuprind:

Lucrări de demontare şi demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă

Construcţiile de suprafaţă care urmează a fi demolate, sunt amplasate în Incinta minieră Băiţa Plai Partial.

Toate construcţiile nominalizate s-au prevăzut în documentaţie pentru a fi demolate. În proiectul tehnic este prevazuta demolarea tuturor cladirilor din incinta miniera (nu vor fi

incinte nedemolate).

Pe ansamblul incintei, construcţiile de demolat totalizează: suprafaţa construită: Ac 3.209,0 mp suprafaţa desfăşurată: Ad 4.565,0 mp

Pentru toate construcţiile care urmează a fi demolate s-au efectuat relevee în teren şi înregistrări fotografice efectuate în teren cu ocazia măsurătorilor efectuate în teren pentru culegerea datelor necesare în vederea elaborării proiectului.

Unele clădiri nu au putut fi relevate în detaliu din diferite motive; fie au fost închise şi nu s-a putut intra în interiorul acestora pentru a fi relevate fie erau debranşate de la utilităţi şi nu s-a putut intra in interior în condiţii de siguranţă pentru personalul care efectua releveele clădirilor iar altele se prezentau într-o stare de degradare avansată care de asemenea constituiau un pericol de accidentare. La aceste clădiri s-au executat măsurători din exterior în vederea efectuării calculului economic de demolare.

În partea economică a documentaţiei s-a prevăzut demolarea în sistem clasic a tuturor construcţiilor de suprafaţă, acest sistem de calcul fiind acoperitor din punct de vedere financiar chiar dacă constructorul care licitează lucrarea foloseşte alt sistem de demolare (prin explozie, implozie). Proiectantul este de acord şi cu alt sistem de demolare faţă de sistemul clasic dacă constructorul este atestat.

Construcţiile propuse pentru demolare sunt cele prevăzute în planul de situaţie ale incintei miniere Băiţa Plai Parțial. Majoritatea clădirilor ce urmează a fi demolate au fost relevate în teren şi s-au făcut planurile acestora conform planşelor din documentaţie. Releveele clădirilor au constituit şi temeiul legal de calcul în vederea întocmirii devizelor de demolare a construcţiilor.

În tabelul nr. 2 s-au indicat aria construită, aria desfăşurată, volumul de demolări atât de la infrastructura construcţiilor demolate cât şi de la suprastructura acestora, cantitatea de metal ce poate fi recuperată cât şi cantitatea de material acceptabil pentru rambleiatul golurilor.

Tabel nr. 2.

Incinta Ac

(mp) Ad

(mp)


(tone)

Volum material acceptabil pt. rambleiat

gol fundaţii excavate (mc)

Total Infrastructură Suprastructură

Incinta Băiţa Plai Partial

3.209,0 4.565,0 5.515,0 979,0 4.536,0 16,0 1.199,0

TOTAL DEMOLĂRI

3.209,0 4.565,0 5.515,0 979,0 4.536,0 16,0 1.199,0

* TOTAL MOLOZ

7.243,0

NOTĂ: *Volumul total de moloz reprezintă volumul total de demolări înmulţit cu coeficientul de afânare (înfoiere) pentru demolările de betoane.




33

Latime Inaltime

Ac Ad VcDenumire obiect

Dimensiuni

L x B x H

Nr.

niv

ele

Lungime

mp mp mc2 3 4 5 6 7 8 9

Latime Inaltime

m

Ac Ad VcDenumire obiect

Nr.

niv

ele

Lungime

COMPEX COMERCIAL (RUINA) 43,0 11,6 10,5 3,0 446,2 892,4 4.685,1

CLADIRE SEDIU (fundatii ) ……. …….. ……… ……. 420,0 …. …..

FUNDATIE CLADIRE DEMOLATA …… ……. ……… ….. 176 …. …..

CLADIRE CLUB 37,3; 34,6 ; 12,0 13,9; 6,9; 2,55 11,25; 7,5 P+1;P+2 787,8 1837,7 8278,0

GARAJ ATELIER +ANEXE 45,2 15,1 6,0 P 682,5 683 4095

STATI CONCASARE PROBE 24,85 8,9; 6,3; 3,8 18; 8,5; 10,0 P+3; 1; 1 127,50 268,90 1.386,80

STATIE DE POMPE +BAZIN 6,3 6,3 4,97 P 103,30 103,30 292,60

FUNDATII LOCALE …. …… ….. P 76,70 76,70 162,00

COMPLEX NOU+ANEXA 38,4 13,2 24,10 P+4 361,40 676,30 2.272,30

COMPLEX VECHI +SILOZ +LINIE SORT. 8,2 3,3 14,40 1,00 27,10 27,10 53,30

- Demolări clădiri şi construcţii din incinta Băiţa Plai Parţial

La execuţia construcţiilor au fost utilizate în exclusivitate materiale care nu incumbă factori de risc, respectiv zidării din cărămidă, bolţari, B.C.A., betoane simple şi armate, învelitori din tablă, ţiglă sau bituminoase, tâmplărie din lemn sau metal. Nu au fost identificate construcţii/clădiri incluse în lista monumentelor culturale şi/sau arheologice.

Din punctul de vedere al conformării structurale, construcţiile de suprafaţă care urmează a fi dezafectate prin demolare se pot grupa în principal în:

construcţii cu pereţi portanţi din zidărie şi/sau beton construcţii cu structura în cadre din beton armat monolit şi/sau prefabricat construcţii cu schelet metalic construcţii cu structură mixtă beton-metal, zidărie – metal şoproane şi barăci metalice construcţii speciale: cuve, silozuri, buncăre, estacade pentru culoare de benzi şi

poduri rulante, rezervoare, bazine. platforme şi împrejmuiri fundaţii pentru utilaje.

După demolarea completă a construcţiilor şi instalaţiilor, înlăturarea fundaţiilor acestora,

suprafaţa incintei se reabilitează prin lucrări de terasamente, de nivelare, scarificare (pentru afânarea suprafeţelor bătătorite, compactate şi după eliberarea de materiale din fostele construcţii) urmate, după caz, de aşternerea unui strat uniform de pământ vegetal (50cm) şi de înierbare, cu menţinerea drumurilor de acces necesare. Deşi nu a fost decopertat solul iniţial, prezintă o tasare excesivă şi unele zone pot fi poluate de carburanţi sau alte lichide nocive fiind necesară în acest caz îndepărtarea acestui strat poluat şi înlocuit cu pământ nepoluat, urmat bineînţeles, de lucrări de scarificare, nivelare, compactare.

Demolarea construcţiilor de suprafaţă presupune: demolarea suprastructurii şi a elevaţiei construcţiilor; îndepărtarea în totalitate a fundaţiilor construcţiilor şi utilajelor tehnologice; rambleerea golurilor rezultate în urma îndepărtării fundaţiilor cu materiale acceptabile şi

compactarea până la nivelul existent al solului; degajarea amplasamentului de moloz, spărturi şi îndepărtarea în totalitate de pe şantier a

materialelor inacceptabile;




34

nivelarea terenului în vederea efectuării lucrărilor de refacere a mediului şi redarea în circuitul iniţial;

recuperarea în măsură cât mai mare a materialelor şi elementelor refolosibile şi a celor valorificabile, ca urmare metodele şi mijloacele de lucru vor fi stabilite de maniera în care să permită conservarea calităţii materialelor şi elementelor demolate.

ALTE LUCRĂRI RECOMANDATE

Monitorizarea factorilor de mediu Pentru o bună urmărire a fenomenelor ce pot apărea, eventualele modificări de morfologie, de

stare, de condiţii hidro – geologice faţă de cele care există la data întocmirii documentaţiei, se v-a institui un sistem de urmărire a calităţii factorilor de mediu.

Obiectivele programului de monitorizare Programul de monitorizare a factorilor de mediu, în perioada de execuţie a lucrărilor, în

perioada de garanţie a lucrărilor şi post închidere va cuprinde: - Monitorizarea factorului de mediu aer (zgomot in perioada de executie si măsurarea

concentraţiilor de radon ); - Monitorizarea calităţii apelor (conṭinutul în radionuclizi (Unat, Ra226), si doza efectivă

suplimentară (mSv/an); - Monitorizarea factorului de mediu sol - Monitorizarea stabilitatii haldelor de sterile si starea vegetatiei si a lucrarilor de

ecologizare realizate

Monitorizarea factorilor de mediu (sol, aer, apă) si stabilitate, se va executa atât, pe perioada de execuţie a lucrărilor, pe perioada de garanţie cât şi in perioada de post-închidere a lucrărilor. Nr. Crt.

Denumirea lucrării Perioada estimată

Obiectivele monitorizării

1. Monitorizarea lucrărilor pe perioada de executie a lucrărilor

3 ani Monitorizare factori de mediu Monitorizarea incintelor, haldelor si a tuturor lucrărilor executate pe amplasamente

2. Monitorizarea lucrărilor pe perioada de garanţie a lucrărilor

2 ani Monitorizare factori de mediu si stabilitate halde Monitorizarea incintelor, haldelor si a tuturor lucrărilor executate pe amplasamente

3. Monitorizarea post-închidere Program

anual

Monitorizare factori de mediu si stabilitate halde Monitorizarea lucrărilor executate pe amplasamente

► Programul de monitorizare în perioada executie a lucrarilor (3 ani) si perioada de

garanţie (2 ani după recepţia la terminarea lucrărilor)

Este necesar ca in perioada de executie a lucrarilor si in perioada de garanţie (2 ani dupa terminarea lucrarilor), sa se verifice permanent starea factorilor de mediu – aer, apa, sol, zgomot si stabilitatea haldelor de steril (in perioada de garantie), prin masuratori topometrice la bornele topografice de urmarire (pentru perimetrul Baita Plai – haldele de steril sunt: halda Pacea+gal. 8a, halda galerii 38-23 bis-23NV, halda gal. 8; 3 halde galerii 13,14,15, halda galerii 7-15, halda galerii 19-22- gal.52, halda galeria 49, halda B, halda C, halda Club = 12 halde steril in perioada de executie si 2 halde in perioada de garantie = halda galerii 7-15+19-22-gal.52 si halda Club+B+C; pentru perimetrul Baita Plai Partial – haldele de steril sunt: halda V. Plaiului, halda Paraul Calului 1, Halda Paraul Calului 2, halda V. Mica, halda Complex Nou, halda Paraul Stancii, halda Complex Vechi, halda Paraul Lupului, halda gal. 45 = 9 halde in perioada de executie si 6 halde in perioada de garantie = halda V. Plaiului, halda Paraul Calului 1, Halda Paraul Calului 2, halda Paraul Stancii, halda Paraul Lupului, halda gal. 45).




35

De asemenea, in perioada de garantie, se va urmari starea vegetatiei si a lucrarilor de

ecologizare realizate.

Pentru factorii de mediu aer, apa, sol, indicatorii urmariti vor fi:

factorul de mediu aer: câte 1 proba pentru fiecare haldă şi fiecare incinta miniera – trimestrial / semestrial:

cantitatea de pulberi în suspensie (PM10) ; măsurarea concentraţiilor de radon ; noxe gazoase: CO, SO2, NO2 – doar in perioada de executie a lucrarilor de inchidere

si ecologizare (in zonele unde isi desfasoara activitatea utilajele / autovehiculele); zgomot – doar in perioada de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare (in

zona activitatii utilajelor/autovehiculelor si zona rezidentiala unde tranziteaza autovehiculele)

factorul de mediu apă: se vor preleva probe de apa uzata (de la galerii cu evacuare ape de mina G11, G23) si probe de apa din emisarii naturali (pârâurile V. Calului, Valea Lupului, Valea Albiorii, V. Plaiului, V.Stancii, Băița) – amonte/aval de zonele de infuenta a galeriilor si a haldelor de sterile – trimetrial/semestrial:

Se determină: pH-ul, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, CCO-Cr, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Mo, As), conṭinutul în radionuclizi (Unat, Ra226), doza efectivă suplimentară (mSv/an).

In urma analizelor si inregistrarilor in registrele de evidenta vor fi marcate toate valorile care nu se incadreaza in NTPA–001/2005 privind calitatea apelor uzate evacuate, Ordinul 161/2006 privind calitatea apelor de suprafață și NMR-01 (CNCAN) privind limitele maxime admise pentru radioactivitate.

factorul de mediu sol: se vor preleva probe, anual, din perimetrele incintelor miniere si zona

haldelor de sterile (10 probe in perioada de executie si 4 probe in perioada de garantie la

Baita Plai; 10 probe in perioada de executie si 6 probe in perioada de garantie la Baita Plai

Partial).

Se vor preleva probe de sol (la 15 ÷ 25 cm adancime) in perioada de garanţie, la care se vor determina: pH, humus, metale grele – Cd, Pb, Cu, Zn, Mo, As, radionuclizi (Unat, Ra226) si doza efectivă suplimentara (mSv/a). Recoltarea și analiza probelor se va efectua conform STAS 7184/1–84 și NMR-01 (CNCAN) privind limitele maxime admise pentru radioactivitate.

Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile de referinta pentru elementele chimice prezente in sol, din tabelul nr.1 din Anexa la Ordinul MAPPM nr.756/03.11.1997, in care sunt reglementate valorile normale, pragurile de alerta si pragurile de interventie.

stabilitatea haldelor de sterile: se vor realiza, in perioada de garantie, masuratori topometrice la bornele topografice de urmarire, astfel incat sa poata fi verificate anual cotele topografice (x, y, z) pentru reteaua de borne: de la Baita Plai – 8 borne = 6 borne pe haldele de steril si 2 borne in teren natural: halda galerii 7-15+19-22-gal.52 cu 2 borne pe halda si halda Club+B+C cu 4 borne pe halda (3 borne pe halda Club si 1 borna pe halda B+C) (halda Pacea+gal.8+8a, halda galerii 38-23bis-23NV, haldele galerii 13,14,15, halda galeria 49 vor fi relocate pe halda Club); si de la Baita Plai Partial – 15 borne = 13 borne pe haldele de steril si 2 borne in teren natural: halda Valea Plaiului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 1 cu 1 borna pe halda, halda paraul Stancii cu 3 borne pe halda (halda Complex Vechi, halda Valea Mica si halda Complex Nou se vor reloca pe halda paraul Stancii), halda Paraul Lupului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 2 cu 4 borne pe halda, si halda galeria 45 (este ecologizata) cu 1 borna pe halda.




36

► Programul de monitorizare post-închidere Este necesar ca in perioada post-închidere, sa se verifice permanent starea factorilor de mediu

si stabilitatea haldelor de steril (prin masuratori la bornele topografice de urmarire, astfel incat sa poata fi verificate anual cotele topografice (x, y, z) pentru reteaua de borne), de la Baita Plai si Baita Plai Partial. De asemenea, se va urmari starea vegetatiei si a lucrarilor de ecologizare realizate.

Pentru factorii de mediu aer, apa, sol, stabilitate, indicatorii urmariti vor fi: factorul de mediu aer : pentru suprafetele amenajate : câte 1 proba pentru fiecare haldă si

incintele miniere – trimestrial/semestrial: ▪ determinarea dozei debit gamma (Sv/h), la înălţimea de 1 m de suprafeţele investigate ; ▪ determinarea concentraţiei de Rn222, la înălţimea de 1m de suprafeţele investigate

(Bq/m3);

factorul de mediu apă: se vor preleva probe de apa uzata de la galerii cu evacuare ape de mina G11, G23 (din bazinul intermediar de receptie si masuratori de debit) si probe de apa din emisarii naturali – amonte/aval de zonele de infuenta a galeriilor si a haldelor de sterile – trimestrial/semestrial. Se vor recolta si probe de sedimente din reteaua hidrografica/emisari naturali

Se determină: pH-ul, continutul in suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, CCO-Cr, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Mo, As), radionuclizi (Unat ,Ra226 ), doza efectiva suplimentară.

In urma analizelor si inregistrarilor in registrele de evidenta vor fi marcate vizibil toate valorile care nu se incadreaza in normativele: NTPA–001/2005 privind calitatea apelor uzate evacuate in receptori naturali, Ord. 161/2006 privind clasificarea calitatii apelor de suprafata și NMR-01 (CNCAN) privind limitele maxime admise pentru radioactivitate.

factorul de mediu sol: se vor preleva probe din perimetrele haldelor de steril (2 halde de steril la Baita Plai si 6 halde de steril la Baita Plai Partial), a incintelor miniere și 1 proba din terenul natural – semestrial/anual.

Se vor preleva probe de sol (la 15 ÷ 25 cm adancime), la care se vor determina: pH, humus, metale grele – Cd, Pb si radionuclizi (Unat ,Ra226 ), doza efectiva suplimentară.

Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile de referinta pentru elementele chimice prezente in sol, din tabelul nr.1 din Anexa la Ordinul MAPPM nr.756/03.11.1997, in care sunt reglementate valorile normale, pragurile de alerta si pragurile de interventie și NMR-01 (CNCAN) privind limitele maxime admise pentru radioactivitate.

stabilitatea haldelor de sterile: se vor realiza anual/semestrial, masuratori topometrice la bornele topografice de urmarire: la Baita Plai – 8 borne = 6 borne pe halde si 2 borne in teren natural: halda galerii 7-15+halda galerii 19-22-52 cu 2 borne pe halda, si halda Club+halda B+C cu 4 borne pe halda (3 borne pe halda Club si 1 borna pe halda B+C); si la Baita Plai Partial – 15 borne = 13 borne pe haldele de steril si 2 borne in teren natural: halda Valea Plaiului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 1 cu 1 borna pe halda, halda Paraul Stancii cu 3 borne pe halda, halda Paraul Lupului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 2 cu 4 borne pe halda si halda galeria 45 (este ecologizata) cu 1 borna pe halda.

1.4. Durata etapei de functionare

Durata etapei de realizare a lucrarilor Perioada propusa de executie a tuturor lucrarilor de inchidere si ecologizare este de 3 ani.

Faza Durata (ani) Lucrari propriu-zise de inchidere (demontari, demolari, constructii, rambleeri, etc.)

2

Lucrari de ecologizare 1 Total 3




37

1.5. Resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii activitatii

Materialele folosite pentru realizarea investitiei – lucrari de inchidere si ecologizare, sunt :

Denumirea Resurse utilizate pentru realizarea lucrarilor de inchidere si ecologizare

Denumirea Cantitate medie anuală Furnizor Lucrări de demolare, excavare, constructii-montaj, rambleere, etc Utilaje pe amplasamente /Transport materiale

Energie electrica

Motorină Energie electrica

cca. 367000 litri 0

Furnizori autorizaţi

Lucrările de pregătire sunt nesemnificative din perspectiva consumului de materii prime si materiale, deoarece nu sunt necesare lucrări ample de amenajare a căilor de acces în vederea începerii lucrărilor.

Materiale specifice lucrărilor de construcţii-montaj, rambleere, etc., vor fi urmatoarele: -Beton pentru: diguri, placi, ziduri de sprijin la halde, canale colectoare, etc, de la furnizori

autorizati din zona; -Fier beton – consumul mediu de fier beton se estimează la 50 kg/mc beton. -Alte materiale utilizate: pentru lucrările de construcţii: nisip, pietriş, piatra, lemn, oţel, sârmă,

confectii metalice, conducta, ciment, ţeava, pamant, sol vegetal, argila, seminte/ierburi perene, îngrăşăminte, pomi/puieti, sârmă ghimpată, etc. – se aprovizionează de la depozitele de material de construcţii din zonă si sunt aduse la obiectiv de către furnizori autorizati;

Materialul necesar la rambleeri (8.499 mc) va fi prelevat din halde si/sau din demolări. Solul vegetal necesar este de 95.885 mc, materialul de umplutura (pamant, pietris, reziduuri calcar, etc) este de 12.773 mc, cantitatea de argila – 139.003 mc, si numarul de puieţi de răşinoase – 10.644 bucati.

Nu se utilizeaza materiale pe baza de azbest la realizarea construcţiilor.

Utilajele si mijloacele de transport (autobasculantele) folosite în procesele de demolari, demontari, constructie, rambleeri, transport, etc, utilizează pentru funcţionare motorina şi uleiuri.

Consumurile de materiale, carburanti, etc., sunt rezultate din indicatoarele de norme de deviz pentru lucrarile de constructii, respectiv extrasele de materiale, utilaje de constructii si transporturi (constructorul, in functie de dotarea sa, va stabili numarul de utilaje cu care va lucra).

Utilajele de transport si de constructii echipate cu moatoare Diesel, utilizate pentru executarea lucrărilor de investitie prevazute in proiectul de inchidere si ecologizare a minei Baita Plai sunt:

autobasculante (8-16 t) motocompresor cu 2 ciocane (45 CP) excavator pe senile cu cupa (140 CP) draglina hidraulica pe senile (75 – 140 CP) buldozer pe senile (65-80 CP) buldozer pe senile (81-180 CP) incarcator frontal pe senile (65-80 CP) perforator rot. pneumatic (cu ulei) automacara cu brat cu zabrele si telescopic (6-9,9; 10-14; 20-29,9 TF (215 CP)) macara pe pneuri (6-9,9 TF (215 CP)) compactor cu rulouri (valturi) (65 CP) compactor static autoprop. pe pneuri (10-16 TF) motopompe (6-16 CP) autocisterna de stropire (5-8 t)

Consumurile medii de motorina / utilaj, determinate la timpul mediu de lucru si la distantele parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii/executarea lucrarilor) sunt prezentate in tabelul nr.3 de mai jos.




38

Se specifica: Consumul mediu de motorina pentru utilajele de constructii este de 0,206 litri/CP·h, pentru regimul de functionare in sarcina. Consumul de ulei este de 0,9 – 1 % din consumul de motorina. Consumul de motorina pentru autobasculanta de transport (16 t) este de cca. 30 litri / 100 km la o viteza de cca. 30 km/h.

Tabel nr. 3 Utilaje echipate cu motoare Diesel Nr.

utilaje Ore de

functionare ore/utilaje

Consum total de motorina

l

Consum orar de motorina

l/ora

Consum de ulei motor

l Autobasculante 8-16 t 5 5120 46080 9 460

Excavator pe senile cu cupa (140 CP) 2 11355 249810 22 3217 Buldozer pe senile (65-80 CP) 2 1526 18312 12

Buldozer pe senile (81-180 CP) 2 2122 31830 15 Draglina hidraulica pe senile (75-140CP) 2 862 11206 13 Motocompresor (45 CP) 2 3286 26288 8 Incarcator frontal pe senile (65-80 CP) 1 12 144 12 Autocisterna de stropire (5-8 t) 1 56 672 12 Automacara cu brat (215 CP) 4 576 23040 40 Macara pe pneuri (215 CP) 1 225 9000 40 Compactor cu rulouri (valturi) (65CP) 2 22011 264130 12 Compactor static autoprop. pe pneuri 1 287 3444 12 Motopompa (6-16 CP) 2 1420 5680 4 Perforator rot. pneumatic (cu ulei) 1 1014 - 1 l ulei/100 ore 10

Total litri utilaje transport 46080 9

Total litri utilaje constructii, functionare in sarcina

643556 202

Total litri utilaje constructii (50 % functionare in sarcina)

321778 101

TOTAL LITRI 46080+321778= 367858

110 3687

1.6. Materii prime si substante sau preparate chimice

► Informaţii de spre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

In activitatea desfasurata din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a amplasamentului minier Baita Plai, se vor folosi substante periculoase, toxice, dar aceste materiale si substante necesare vor fi aduse si folosite de firmele angajate, autorizate pentru executarea lucrarilor specifice.

Pe amplasamentul minei Baita Plai, la lucrarile de inchidere, se vor folosi explozivi la inchiderea prin impuscare la gura galeriilor 23NW, 26, 29, 63, 8bis, 31, 41. Lucrarile de impuscare cu explozivi se vor executa sub forma de prestari de servicii de catre personal specializat si autorizat, care asigura explozibilul si materialele necesare de la depozitul de explozivi al societatii care va face impuscarea. In aceste conditii, in incinta miniera nu se depoziteaza explozibil.

Principalele tipuri de materii prime si substante / preparate chimice periculoase care se vor utiliza pe durata lucrarilor de inchidere si ecologizare, sunt : combustibil – motorina, ulei de motor, lubrifianti, materiale bituminoase, exploziv AM1-nitramoniu, exploziv de iniţiere astralita/dinamita si capse detonante nonelectrice (prezentate in Tabelul nr.4).

Cantitatea de explozivi necesara pentru inchiderea galeriilor, este de 154 kg nitramoniu (112,8 kg echivalent trotil) si 14 kg de dinamita (19,3 kg echivalent trotil).

► Informaţii de spre materiale / materiile prime utilizate in proiect Materialele/materiile prime ce se vor utiliza la realizarea lucrarilor de inchidere si ecologizare

prevazute in proiectul tehnic (otel beton, ciment, ţeava, nisip, piatra, lemn, etc.), sunt prezentate in tabelele de mai jos (pe cele 2 amplasamente miniere):




39

Mina Băița Plai Materiale utilizate pentru închiderea lucrărilor de legătură cu suprafața: Drenuri si conducte în subteran UM Cantitate 1 Conducta din oţel galvanizat cu diametrul interior ф 150 mm pozată ca dren

pentru apă şi trecută prin digurile de beton din subteran la galeriile care se rambleiază m 561

2 Conducta de oţel galvanizat cu diamentul interior de ф100 mm trecută prin digurile de beton din subteran la galeriile care se rambleiază

m 561

3 Tub de aeraj cu diametrul D=400mm pentru galeriile care se rambleiază m 411 Beton in situ 4 Beton in situ clasa B 200 pentru diguri din subteran în spatele rambleului şi

de la gura galeriilor de coastă care se rambleiază mc 125,1

5 Fitinguri si alte articole 6 Confecții metalice – conductă tip “gât de lebădă” kg 600 7 Ventilator VE 6,5kW pentru aeraj parțial în galeriile de coastă kg 4200 8 Cabluri electrice pentru alimentare ventilator și iluminat în galeriile de coastă m 531

Materiale utilizate pentru amenajarea haldelor de steril, a incintelor, regularizarea apelor

Însămânţare şi plantare Cantitate UM 1 Însămânţare sol vegetal în incinta Băița Plai cu ierburi perene 24 kg 2 Însămânţare sol vegetal în incinta Moara IV cu ierburi perene 302 kg 3 Însămânţarea materialului pe zone cu pantă sub 10 grade canal deviere 5 kg 4 Însămânţarea materialului pe zone cu pantă sub 10 grade halda Club 693 kg 5 Însămânţarea materialului pe zone cu pantă sub 10 grade halda 7-15,

G19-22,G52 68 kg

6 Plantare puieţi de molid în gropi 0,3 x 0,3 x 0,4 umplute cu amestec de pământ vegetal(h.Pacea-G8-G8a

2300 buc

7 Plantare puieţi de molid în gropi 0,3 x 0,3 x 0,4 umplute cu amestec de pământ vegetal(gal 38-23bis-23NW)

331 buc

8 Plantare puieţi de molid în gropi 0,3 x 0,3 x 0,4 umplute cu amestec de pământ vegetal(gal 49)

112 buc

9 Plantare puieţi de molid în gropi 0,3 x 0,3 x 0,4 umplute cu amestec de pământ vegetal gal.13,14 si 15

1500 buc

Articole diverse 10 Elemente preturnate 24 buc. 11 Barbacane tub PVC,Dn=200mm(canal) 138 m. Material adus din afara santierului

12 Sol vegetal pentru înierbare incinta Băița Plai 1.710 mc 13 Sol vegetal pentru înierbare incinta Moara IV 21.547 mc 14 Argila pentru impermeabilizare halda Club 29700 mc 15 Argila pentru impermeabilizare halda 7-15,G19-22,G52 2800 mc 16 Pământ ptr.realizare strat suport fundament(h.Pacea-G8-G8a 2700 mc 17 Pământ ptr.realizare strat suport fundament38-23bis-23NW 400 mc 18 Pământ ptr.realizare strat suport fundament gal.49 150 mc 19 Pământ ptr.realizare strat suport fundament gal.13,14 si15 1700 mc 20 Sol fertil pentru canal 120 mc 21 Sol fertil pentru înierbări halda club 19800 mc 22 Sol fertil pentru fundament halda (h.Pacea-G8-G8a 1800 mc 23 Sol fertil pentru plantari puieti h.Pacea-G8-G8a 80 mc 24 Sol fertil pentru înierbări h. 7-15,G19-22,G52 19 mc 25 Sol fertil pentru fundament gal.38-23bis-23NW 270 mc 26 Sol fertil pentru plantari puieti gal.38-23bis-23NW 12 mc 27 Sol fertil pentru fundament halda gal.49 100 mc 28 Sol fertil pentru plantari puieti halda gal.49 4 mc 29 Sol fertil pentru fundament halda 13,14 si 15 1100 mc 30 Sol fertil pentru plantari puieti halda 13,14 si 15 50 mc




40

31 Agregate naturale, piatra sparta ptr. amenajare acces trecere peste canal 28 mc 32 Agregate naturale, nisip ptr.amenajare acces pe trecerea peste canal 7 mc 33 Agregate naturale, balast la canal deviere 339 mc 34 Agregate naturale, piatra bruta la canal devier 511 mc 35 Agregate naturale, piatra sparta (dren) la canal deviere 223 mc Betoane

36 Beton simplu B150 de egalizare canal 340 mc 37 Beton simplu B150 de fundatie pereu la canal 498 mc 38 Beton simplu B200 ptr.canal 850 mc 39 Beton armat B250 in canale 390 mc 40 Beton armat B400 dale preturnate 7 mc Armaturi

41 Plasa sudata tip 110 GQ 196 in canale 8800 kg 42 Armaturi PC52in dale preturnate 2034 kg

Mina Băița Plai Parțial Materiale utilizate pentru închiderea lucrărilor de legătură cu suprafața

Nr.crt Drenuri si conducte în subteran U.M. Cantitate 1 Conducta din oţel galvanizat cu diametrul interior ф 150 mm pozată ca dren

pentru apă şi trecută prin digurile de beton din subteran la galeria 28 bis m 21

2 Conducta din oţel galvanizat cu diametrul interior ф 150 mm pozată ca dren pentru apă şi trecută prin digurile de beton din subteran la galeriile de coastă

m 70

3 Conducta de oţel galvanizat cu diamentul interior de 100 mm trecută orin digurile de beton din subteran la galeria 28 bis

m 21

4 Conducta de oţel galvanizat cu diamentul interior de 100 mm trecută prin digurile de beton din subteran la galeriile 36

m 70

5 Tub de aeraj cu diametrul D = 400mm pentru galeriile de coastă 28 bis, 36 m 67 Beton pentru lucrari de închidere

6 Beton clasa BC 50 pentru capac colector 1 mc 5 7 Beton clasa BC 50 pentru capac colector 2 mc 5 8 Beton clasa B 200 pentru capac colector 1 mc 9 9 Beton clasa B 200 pentru capac colector 2 mc 9 10 Beton in situ clasa B 200 pentru diguri din subteran în spatele rambleului şi

de la gura galeriilor de coastă 28 bis, 36 mc 16,68

Armaturi 11 Bara de otel cu diametrul ф 6 şi ф 8 mm pt. armare capace la colectoare 1 si 2 kg 1.400 Fitinguri si alte articole

12 Capac vizitare 60/60 cm pentru control nivel rambleu la colectoarele 1 si 2 buc 2 13 Confecţii metalice pentru execuţie capac de vizitare kg 53 14 Ţeavă de drenare a gazelor 100 mm m 1,8

15 Grătar metalic montat la gura colectoarelor pentru oprirea supragabariţilor kg 7.000

Materiale utilizate pentru amenajarea haldelor de steril, a incintelor, regularizarea apelor

Însămânţare şi plantare Cantitate UM 1 Însămânţare sol vegetal în incinta Băița Plai Parțial cu ierburi perene 225 kg 2 Însămânţare material pe zone cu pantă sub 10 grade canal deviere pr.Plaiului 2 kg 3 Însămânţare material pe zone cu pantă sub 10 grade canal deviere pr.Lupului 2 kg 4 Însămânţare material pe zone cu pantă sub 10 grade canal haldaV.Plaiului 315 kg 5 Însămânţare material pe zone cu pantă sub 10 grade haldaV.Calului 1 167 kg 6 Însămânţare material pe zone cu pantă sub 10 grade haldaV.Calului 2 1580 kg 7 Însămânţare material pe zone cu pantă sub 10 grade halda Pr.Stancii 356 kg 8 Însămânţare material pe zone cu pantă sub 10 grade halda Pr.Lupului 65 kg 9 Plantare puieţi de molid în gropi 0,3x0,3x0,4 umplute cu amestec de pământ

vegetal - halda Complex Nou 1500 buc




41

10 Plantare puieţi molid în gropi umplute cu amestec pământ vegetal- h.V.Mica 3600 buc 11 Plantare puieţi de molid în gropi 0,3x0,3x0,4 umplute cu amestec de pământ

vegetal - h.Complex Vechi 1600 buc

Articole diverse 12 Elemente preturnate Pr.Calului 30 buc. 13 Elemente preturnate Pr.Plaiului 47 buc 14 Montare elemente preturnate Pr.Lupului 36 buc 15 Barbacane tub PVC,Dn=200mm(canal)Pr.Calului 376 m. 16 Barbacane tub PVC,Dn=200mm(canal)Pr.Plaiului 130 m 17 Barbacane tub PVC,Dn=200mm(canal)Pr.Lupului 100 m 18 Barbacane tub PVC,Dn=200mm(canal)Pr.Stancii 80 m 19 Conductă 110 830 m

20 Conductă 160 770 m

21 Conductă 200 20 m

Material aduse din afara șantierului 22 Sol vegetal pentru înierbare incinta Băița Plai Parțial 1.605 mc 23 Argila pentru impermeabilizare halda V.Plaiului 13500 mc 24 Argila pentru impermeabilizare halda V.Calului 1 7000 mc 25 Argila pentru impermeabilizare halda V.Calului 2 67700 mc 26 Argila pentru impermeabilizare halda Pr.Stancii 15300 mc 27 Argila pentru impermeabilizare halda Pr.Lupului 2750 mc 28 Pământ ptr.realizare strat suport fundament(h. Complex Nou) 1600 mc 29 Pământ ptr.realizare strat suport fundamenth. V Mica 4300 mc 30 Pământ ptr.realizare strat suport fundament(h. Complex Vechi) 1900 mc 31 Sol fertil pentru canal pr.Plaiului 50 mc 32 Sol fertil pentru canal pr.Lupului 60 mc 33 Sol fertil pentru înierbări halda V.Plaiului 9000 mc 34 Sol fertil pentru înierbări halda V.Calului 1 4800 mc 35 Sol fertil pentru inierbari fundament h.Complex Nou 1100 mc 36 Sol fertil pentru inierbari fundament h.Pr.Stancii 10200 mc 37 Sol fertil pentru fundament halda h.V.Mica 2900 mc 38 Sol fertil pentru plantari puieti h.Complex Nou 50 mc 39 Sol fertil pentru plantari puieti h.Complex Vechi 60 mc 40 Sol fertil pentru plantari puieti h.V.Mica 150 mc 41 Sol fertil pentru inierbari fundament h.Complex Vechi 1300 mc 42 Agregate naturale, piatra sparta ptr.amenaj.acces trecere peste canalV.Calului 50 mc 43 Agregate naturale, nisip ptr.amenajare acces trecere peste canal V.Calului 9 mc 44 Agregate naturale, piatra bruta la canal deviere canal pr.V.Baita 14 mc 45 Agregate naturale, piatra sparta (dren) canal pr. V.Baita deviere 75 mc 46 Agregate naturale, piatra sparta ptr. amenajare acces pe trecerea peste canal

V.Plaiului 30 mc

47 Agregate naturale, nisip ptr.amenajare acces trecere peste canal V.Plaiului 6 mc 48 Agregate naturale piatra sparta amenajare acces trecere peste canal V.Plaiului 70 mc 49 Agregate naturale, nisip ptr.amenajare acces trecere peste canal V.Plaiului 13 mc 50 Agregate naturale, piatra sparta ptr.amenajare acces pe trecerea peste canal

V.Lupului 55 mc

51 Agregate naturale, nisip ptr.amenajare acces trecere peste canal V.Lupului 10 mc 52 Agregate naturale, balast la canal deviere canal V.Calului 840 mc

53 Agregate naturale, piatra bruta la canal deviere canal V.Calului 1008 mc 54 Agregate naturale, piatra sparta (dren) la canal canal V.Calului deviere 1900 mc 55 Agregate naturale, balast la canal deviere canal V.Plaiului 619 mc 56 Agregate naturale, piatra bruta la canal deviere canal V.Plaiului 390 mc 57 Agregate naturale, piatra sparta (dren) canal V.Plaiului deviere 285 mc 58 Agregate naturale, balast la canal deviere canal V.Lupului 229 mc




42

59 Agregate naturale, piatra bruta la canal deviere canal V.Lupului 345 mc 60 Agregate naturale, piatra sparta (dren) canal V.Lupului deviere 517 mc 61 Agregate naturale, balast la canal deviere canal pr. Stancii 206 mc 62 Agregate naturale, piatra bruta la canal deviere canal pr. Stancii 310 mc 63 Agregate naturale, piatra sparta (dren) canal pr.Stancii deviere 400 mc 64 Agregate naturale, nisip 170 mc Betoane

65 Beton simplu B150 (hidrotehnic) de egalizare canal pr.Calului 1180 mc 66 Beton simplu B150 de fundatie pereu la canal pr.Calului 984 mc 67 Beton simplu B200(hidrotehnic) ptr.canal pr.Calului 1660 mc 68 Beton armat B250(hidrotehnic) in canale pr.Calului 1140 mc 69 Beton armat B400 dale preturnate pr.Calului 10 mc 70 Beton armat B250(hidrotehnic) in canale pr.V.Baita 255 mc 71 Beton simplu B150(hidrotehnic) de egalizare canal pr.Plaiului 404 mc 72 Beton simplu B150 de fundatie pereu la canal pr.Plaiului 381 mc 73 Beton simplu B200(hidrotehnic) ptr.canal pr.Plaiului 1980 mc 74 Beton armat B250(hidrotehnic) in canale pr.Plaiului 363 mc 75 Beton armat B400 dale preturnate pr.Plaiului 42 mc 76 Beton simplu B150(hidrotehnic) de egalizare canal pr.Lupului 223 mc 77 Beton simplu B150 de fundatie pereu la canal pr.Lupului 337 mc 78 Beton simplu B200(hidrotehnic) ptr.canal pr.Lupului 625 mc 79 Beton armat B250(hidrotehnic) in canale pr.Lupului 280 mc 80 Beton armat B400 dale preturnate pr.Lupului 36 mc 81 Beton simplu B150(hidrotehnic) de egalizare canal pr.Stancii 176 mc 82 Beton simplu B150 de fundatie pereu la canal pr. Stancii 303 mc 83 Beton simplu B200(hidrotehnic) ptr.canal pr. Stancii 460 mc 84 Beton armat B250(hidrotehnic) in canale pr. Stancii 218 mc 85 Beton B150 (bazin intermediar) 1 mc 86 Beton B100 (bazin receptie finală ape de mină) 1 mc 87 Beton B150 (bazin intermediar+bazin final) 45 mc 88 Mortar pentru tencuieli speciale pe bază de ciment cu aditivi pentru bazine 215 kg 89 Plasa sudata tip 110 GQ 196 in canale pr.Calului 26000 kg 90 Plasa sudata tip 110 GQ 196 in canale pr.V.Baita 5400 kg 91 Plasa sudata tip 110 GQ 196 in canale pr.Plaiului 15500 kg 92 Plasa sudata tip 110 GQ 196 in canale pr.Lupului 4900 kg 93 Plasa sudata tip 110 GQ 196 in canale pr.Stancii 3850 kg 94 Armaturi PC52in dale preturnate pr.Calului 2340 kg 95 Armaturi PC52in dale preturnate pr.Plaiului 7094 kg 96 Armaturi PC52in dale preturnate pr.Lupului 1960 kg 97 Armături PC52 bazin intermediar și bazin recepție finală ape de mină 6800 kg 98 Cofraje pentru beton in elevații bazine recepție ape de mină 78 mp

► Informatii despre materiile prime, materialele si substantele sau preparatele chimice

folosite, - sunt redate in Tabelul nr. 4, de mai jos: Tabel nr.4.

Denumirea materiei prime, a substantei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuala/

existenta in stoc

Clasificarea/etichetarea substantelor sau preparatelor chimice*

Mod de depozitare/ mod de asigurare a

acestora periculoase/ nepericuloae

periculozitate* / fraze de risc*

MATERIALE DE CONSTRUCŢII Materiale de construcţii: nisipbeton, ciment, pietris, piatra, agregate, argila, sol, etc

nu se stocheazape amplasament

Nepericulos - Aduse de catre furnizor la utilizare

Lemn Nepericulos - Aduse de catre furnizor la utilizare




43

Materiale metalice: profile metalice, tevi, conducte metalice, plasa, etc

nu se stocheaza Nepericulos - Aduse de catre furnizor la utilizare

Materiale izolatoare, Materiale din PVC si PE

Nepericulos - Aduse de catre furnizor la utilizare

MATERIALE AUXILIARE Combustibil conventional (motorina, benzina)


Periculos Car. Cat 2,3, Inflamabil, Toxic T, Nociv Xn, periculos ptr. mediu N – R 10-11, R20, R40, R 45, R65, R38, R51/53

Nu se depoziteaza pe amplasament

De la statii Peco de alimentare

Ulei de motor nu se stocheazape amplasament

Periculos Toxic T – carc.cat.2, Nociv Xn, periculos pentru mediu – R 45, R22, R41, R43, R 51/53

Nu se depoziteaza pe amplasament. / De la statii Peco si ateliere mecanice specializate

Lubrifianti (ulei de ungere) nu se stocheazape amplasament

Periculos Nociv Xn, periculos pt mediu N – R22, R38, R41, R51/53 (conf. fisa tehnica de securitate)

Nu se depoziteaza si nu se folosesc pe

amplasament

Dinamita/astralita (exploziv de initiere)


Periculos Exploziv E, foarte toxic T+ –R2, R6, R16, R26-27-28, R44, HP1

Aduse de firma autorizata la utilizare

AM-1–nitramoniu (azotat de amoniu)


Periculos Exploziv E, oxidant O, iritant Xi – R2, R9, R36-37, HP1

Aduse de firma autorizata la utilizare

Capse nonelectrice nu se stocheazape amplasament

Periculos Exploziv (E) – R2, R6, R44 Aduse de firma autorizata la utilizare

*) Conform Hotărârii nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substanţelor periculoase si in conformitate cu Regulamentul (CE) 1272/2008

1.7. Poluanti fizici/biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Poluarea fizica generata de activitatea propusa va consta din: traficul auto si toate lucrarile desfasurate pe amplasamentul minier constituie surse de

poluare cu: - praful (pulberi în suspensie) rezultate în urma traficului auto si a lucrarilor de

demontare, demolare, excavare, etc; zgomotul si vibratiile produse de activitatea de santier – demolari, demontari,

constructii; zgomotul si vibratiile produse de utilajele de contructii si transport – trafic;

La realizarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai nu se vor folosi materiale care să reprezinte surse de radiaţii sau surse de poluare biologica.

► Sursele de zgomot si vibratii

Sursele fixe – Functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care funcţionează în perimetrele

miniere: excavator, buldozer, compactor, motocompresor, automacara, etc. Generarea zgomotului în timpul activităţii din cadrul lucrarilor ce folosesc utilajele tehnologice

aminitite (in cap. 1.5.), este un fenomen comun tuturor ramurilor de constructii si industriale, nivelul sonor putând fi redus în unele cazuri, iar în alte cazuri reducerea este minimă.

Principalele surse de zgomot şi vibraţii sunt utilajele folosite la demolare, excavare, compactare, transport, etc, în timpul funcţionării.

Pornind de la valorile nivelurilor acustice ale principalelor utilaje folosite si numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot care se înregistrează.




44

Utilajele folosite si puteri acustice asociate: - incarcator frontal ≈ 75 – 110 dB(A) - excavator = 90 – 115 dB(A) - autogreder = 85 – 110 dB(A) - compactor = 75 – 105 dB(A) - finisor = 75 – 100 dB(A) - autobasculante = 75 – 95 dB(A) - buldozer = 80 - 110 dB(A) - betonieră = 75 – 95 dB (A) - compresor = 75 – 95 dB (A) - camion = 70 – 80 dB (A) - macara mobilă = 65 – 85 dB(A) - ciocan pneumatic = 85 – 105 dB(A)

Utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin deplasările lor si prin activitatea in punctele de lucru, constituie si surse de vibratii.

Receptorii cei mai apropiaţi de perimetrul minier sunt locuitorii Coloniei Baita aflata in apropierea amplasamentului minier la cca. 200m (conform figurii nr.2), si primele locuinte ale orasului Stei aflate la o distanta de cca. 800 m fata de incinta miniera Moara IV (conf. Figurii nr.1).

Satul Baita se afla la o distanta de peste 3 km fata de perimetrul minier Baita Plai si localitatea Nucet la o distanta de peste 4 km, iar drumul de acces si de transport materiale necesare lucrarilor va trece prin aceste 2 localitati – Baita si Nucet.

Orasul Stei se afla situat fata de perimetrul minier Baita Plai la o distanta de cca. 16 km, dar incinta miniera Moara IV din cadrul minei Baita Plai Total, se afla o distanta de cca. 800 m fata de primele locuinte ale orasului Stei (conform figurii nr.1).

Sursele mobile Circulatia mijloacelor de transport constituie a doua sursă principală de zgomot si vibratii. Sursa mobilă de zgomot o constituie autovehiculele/autobasculantele care asigură transportul

diferitelor materii prime, materiale, etc. necesare lucrarilor, pe si/sau de pe amplasamentul minier. Trebuie făcută precizarea că verificările tehnice ale mijloacelor de transport după reglementările

actuale asigură un nivel redus al zgomotului atât în incintele miniere cât şi în afara lor. Nivelul maxim admisibil de zgomot fata de cel mai apropiat receptor, nu trebuie sa depaseasca

valoarea limita maxim admisa de 65 dB(A) (conf. STAS 10 009 / 1988), în conditiile de functionare a utilajelor in regim normal, cu respectarea tehnologiei de exploatare si a normelor de protectie a muncii.

Zgomotul ce poate afecta asezarile umane va proveni de la vehiculele utilizate pentru transportul materialelor necesare, şi va apărea în lungul drumurilor care străbat localitatile Baita, Nucet, Stei, aflate pe rutele de transport. Zgomotul se produce local si temporar, impactul fiind pe termen scurt.

Cea mai expusa zona va fi Colonia Baita aflata in apropierea perimetrului minier la cca. 200m si primele locuinte ale orasului Stei aflate la o distanta de cca. 800 m fata de incinta miniera Moara IV (din cadrul minei Baita Plai Total).

Datorita faptului ca majoritatea zonelor locuite (gospodariile particulare) sunt situate la distante de peste 3 km fata de amplasamentele miniere, cea mai mare parte a populatiei nu va fi afectata de zgomotele si vibratiile generate in interiorul incintelor miniere, de traficul auto si de poluantii generati.

► Niveluri de zgomot si vibratii la limitele incintelor obiectivului si la cel mai apropiat receptor protejat

In perioada de realizare a fazelor investiţiei, „media de zgomot” va fi cea specifica zonelor industriale.




45

Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot descrise mai sus se estimează că in santier, in zona fronturilor de lucru vor exista niveluri de zgomot de până la 75 – 85 dB(A), pentru anumite intervale de timp.

Traficul autobasculantelor ce deservesc santierul, prin localitati, poate genera niveluri de zgomot, pentru perioade de referintă de 24 ore, de peste 45 dB(A).

Se vor lua toate masurile pentru a atenua din zgomotul produs de functionarea utilajelor si circulatia mijloacelor de transport, pentru a se încadra in limita de maxim 65dB(A), conform STAS 10009/88.

Niveluri de zgomot rezultate de la utilajele folosite pe amplasament: Distanta (m) fata de sursa de zgomot Excavator Buldozer Autobasculante Compactor

0 102 102 87 102 10 82 82 67 82 20 76 76 61 76 50 68 68 53 68 100 62 62 47 62 200 56 56 41 56 300 52 52 38 52

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor si mijloacelor de transport mentionate mai sus, se estimeaza ca in conditii normale de functionare nivelele de zgomot la limita amenajarii de este de cca. 62 dB. De asemenea, se poate constata ca, de fiecare data cand se dubleaza distanta de la sursa punctiforma de zgomot, nivelul de presiune acustica scade cu min. 6 dB.

Sensibilitatea umană la vibraţii este cea mai acută la frecvenţe cu valorile între 8 Hz până la 80 Hz. In tabelul de mai jos sunt prezentate diferite grade de percepţie umană la vibraţii continui.

Niveluri perceptibile de vibraţii Nivel aproximativ de vibratii Grad de perceptie

0,10 mm Insesizabil

0,15 mm Prag de percepţie

0,35 mm Abia perceptibil

1,0 mm Perceptibil

2,2 mm Uşor perceptibil

6,0 mm Puternic perceptibil

14,0 mm Foarte puternic perceptibil

Prin urmare, lucrarile de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial pot avea impact asupra Coloniei Baita si asupra localitatilor din zona traseelor de transport a materialelor necesare lucrarilor (localitatile Baita, Nucet si orasul Stei), prin zgomotul, vibratii si praful degajate de la autovehicule datorita circulatiei acestora, dar acestea se vor incadra in limitele admise.




46

Figura nr. 1 – Localizarea perimetrului minier – Băita Plai




47

Figura nr. 2 – Localizarea Coloniei Baita faţă de perimetrului minier

►Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Surse de radiaţii ionizante

Haldele de steril formate din deseul rezultat din exploatarea zăcământului de uraniu în cadrul perimetrului minier Băiţa Plai, prin conţinutul de uraniu şi datorită emanării radonului în spaţiu deschis (neexistând posibilitatea acumulării) constituie surse zonale de impurificare cu radiaţii ionizante (poluanţi radioactivi).




48

In prezent, in situatia existenta pe amplasamentele miniere Baita Plai, cele mai importante surse

potenţiale de radiatii din cadrul vechii exploatări miniere, sunt reprezentate de:

Haldele de steril cu conţinut redus de uraniu:

Conform Bilantului de Mediu nivel II, din 2009, Haldele de steril din perimetrele miniere

Baita Plai, reprezintă deşeuri radioactive (+platformele de lucru a fostelor staţii din

cadrul activitatii miniere + Moara 4-Ştei), cu valori ale radiaţiei gamma mai mari decât

CMA = 0,30 µSv/h, avand valori cuprinse intre 0,85 ÷ 18 µSv/h;

Evacuările în atmosferă a radonului prin instalaţiile de aeraj subteran. Instalaţiile de aeraj

subteran nu mai constituie surse de impurificare atmosferică cu poluanţi radioactivi de când

au fost dezafectate, odată cu sistarea activităţii de exploatare. Totuşi, prin gura galeriilor se

emană radon în atmosferă. O particularitate „benefică” a radonului din punct de vedere a

impactului asupra mediului este difuzia foarte rapidă în aerul atmosferic. Acest lucru face

ca la câţiva metri de gura galeriilor prin care are loc o emanare a radonului să nu se mai

constate concentraţii ridicate ale acestuia (conform Bilantului de Mediu nivel II, din 2009).

Conform investigaţiilor realizate de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru

metale si resurse radioactive Bucuresti in lucrarea „Evaluarea detaliata de securitate

radiologica actualizata conform parametrilor radiologici si a altor parametri neradiologici,

pentru minele Baiţa Plai si Băita Plai Partial, jud.Bihor – 2012” privind distribuţia dozei

debit gamma au pus în evidenţă valori mai mari de 0,30 µSv/h (CMA), acestea fiind

cuprinse între 0,7 ÷ 60 µSv/h pe haldele de steril (berme, taluze si platforme) si valori de

0,9 ÷ 9 µSv/h in zona platformelor miniere si a altor suprafeţe contaminate.

Investigațiile complexe efectuate în arealul coloniei Băița Plai au pus în evidență pentru:

- conținuturile de U și metale grele în sol;

- concentrațiile de Rn222 în sol și în aer ;

- valorile debitului dozei gamma,

depășiri ale normelor elaborate de CNCAN și MMP, acestea generând o doză efectivă

pentru populație mult mai mare decât limita de 1 mSv/an, conform normelor interne

și internaționale.

De asemenea, debitul dozei gamma la nivelul solului, din aria limitrofă blocurilor de locuințe

din Colonia Băița, are valori mai mari de 0,3 µSv/h, fiind cuprinse intre 2,9-189 µSv/h.

Măsurătorile de Rn222, determinate la distanța de 2 m de blocurile Coloniei Baita (la adâncimea

de aprox. 12 cm în sol), au evidentiat valori cuprinse intre 4670 ÷ 14600 Bq/m3, ceea ce arata un

conținut ridicat de radioelemente. (Conținutul de fond în satul Băița Bihor este de 8 Bq/m3).

Iradierea externă gamma şi inhalarea radonului şi a descendenţilor săi de viaţă scurtă,

reprezintă cele două componente ale dozei efective primite de o persoană, respectiv doza efectivă

externă şi doza efectivă internă. Conform noţiunii de ,,deşeu radioactiv” rezultat de la ,,mineritul uranifer” în ANEXA nr. 1 din NMR-

a2 CNCAN, se arată că acesta trebuie să aibă o concentraţie a activităţii pe unitatea de masă mai mare

decât ,,nivelul de eliberare”, respectiv 0,2 Bq/g pentru cel puţin un radionuclid natural din seria U şi Th.

Limita maximă admisă pentru nivelul iradierii externe gamma: valoarea de referinţă este de 0,30

μSv/h, care reprezintă limita de refacere ecologică (în care este inclus şi fondul) conform normelor

CNCAN (NMR-03), valoare care este depasita de valorile radiatiei gamma masurate la toate haldele

de steril din perimetrele miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, care sunt cuprinse intre 0,85 ÷ 18

µSv/h (conform Bilantului de Mediu nivel II, din 2009) si valori de 0,7 ÷ 60 µSv/h (conform Evaluarii

radiologice-2012).




49

Limitele maxime admise pentru Rn222 în aer, sunt:

- 110 Bq/m3 – pentru expunerea persoanelor la limita zonei controlate–factor de echilibru= 0,4;

- 55 Bq/m3 – pentru persoane care ar inhala accidental aerul din perimetrul minier – factor de

echilibru = 1

Potenţialul de emanare a radonului (conf. concluziilor Bilantului de Mediu nivel II): Întrucât

toate haldele din perimetrul minier prezintă valori ale dozei debit gamma mai mari de 1 μSv/h

(respectiv conţinutul în U între 150 – 500 ppm), concentraţia radonului Rn222 pe suprafaţa acestora

variază între 150 – 675 Bq/m3, dar având un grad mare de dispersie în aer, după 10 cm de la sursa,

concentraţia revine la valorile de fond.

Toate aceste emanări de radiatii ionizante (radon, uraniu, radiatii gamma), din sursele zonale

de impurificare cu radiaţii, constituite din haldele de steril cu conţinut de uraniu si galerii, se vor

reduce considerabil la terminarea lucrarilor de ecologizare.




50

Informații despre poluarea fizică şi biologică generată de activitatea de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial

Tabel nr. 5. Tip de

poluare Sursa poluarii Numar surse

poluare Limita maxima admisa Poluare de

fond Poluare calculata si masuri de ameliorare Masuri de

ameliorare In zona

obiectivului

In zone de

protectie/restrictie

Zone rezidentiale si de recreere

Fara ameliorare Cu ameliorare

Poluare fonică – zgomot

Traficul auto -sursa discontinua

Utilajele de transport si contructii; Vehicule de transport –autobasculante pentru aprovizionare, transport etc.

65 dB(A) la limita amplas. 50 dB pentru receptori sensibili (locuinte) 87 dB(A) la locul de muncă

45 – 55 dB(A) Poluarea de fond în zona obiectivului nu poate depăşi limita maximă admisă

55 –80dB(A)

in incinte

45 – 50 dB(A)

45 – 55 dB(A)

< 45 dB(A)

Masuri organizatorice si de lucru. Utilizarea unor utilaje omologate /silentioase.

Limitarea functionarii simultane a mai multor utilaje pe aceiasi locatie

Activitatea de santier – demolari, impuscare, constructii, etc -sursa discontinua

Utilaje in functiune: Utilajele de demolare, excavare, compactare, contructii, etc., operatia de impuscare

87 dB(A) la locul de muncă 65 dB(A) la limitele amplasamentului

60 –95dB(A)

in incinte

45 – 60 dB(A)

Vibratii Traficul auto Activitatea de demolare, excavare compactare, impuscare, etc

Vehicule de transport –autobasculante Utilajele de demolare, excavare, compactare, etc si operatia de impuscare

1,15 m/s2 = valoarea limita de expunere zilnica pentru vibraţia transmisă întregului corp (cf. HG 1876/2005) 2,5 mm/s (conf. SR EN ISO 1683/2015) – niveluri acustice si de vibratii 5 mm/s (cf. SR 12025/2-94) – Acustica in constructii 2,3 mm/sec (conf. ISO 10816-3/2009) pentru compresor, generator,etc

1 – 2,5 mm/s

2 – 5 mm/s in incinte

< 1,15 m/s2

< 2,5 mm/s

-

-

Limitarea vitezei de deplasare Limitarea functionarii simultane a mai multor utilaje pe aceiasi locatie

Radiatie ionizanta

Sterilul din halde

Baita Plai – 12 halde de steril (raman 2 halde) Baita Plai Partial – 9 halde (raman 6 halde)

CMA radiatia gamma= 0,30 µSv/h (conf. NMR-03 CNCAN)

0,7÷60 µSv/h pe halde

2,9-189 µSv/h zona locuinte colonia Baita

0,7÷60 µSv/h pe halde

2,9-189 µSv/h zona locuinte Colonia Baita

Ecologizarea amplasamentelor miniere Monitorizarea zonelor rezidentiale

CMA Rn222 in aer = 110 Bq/m3 (cf. NMR-01/2002 CNCAN)

150–675Bq/m3

pe halde 4670 ÷ 14600 Bq/m3, in sol zona blocuri

Colonia Baita

150 ÷ 675 Bq/m3

pe halde

4670 ÷ 14600 Bq/m3, in sol zona blocuri

Colonia Baita




51

Gura galeriilor Gal. G11, G23, G3bis (cu evacuari de ape)

CMA apa potabila = 0,10 mSv/an (cf. Legii 311/2004)

0,004 – 0,31 mSv/an (pt apa

de mina)

0,004 – 0,31 mSv/an (pt

apa de mina) 0,0046–0,145

mSv/an (pt ape de

suprafata)

- - - Monitorizarea apelor de mina evacuate si a apelor de suprafata receptoare

Radiatie electrom agnetica

Nu este cazul

Poluare biologica

Nu este cazul



52

► Protecția împotriva radiațiilor

Din cauza existenţei în zona coloniei Băiţa a valorilor dozei debit gamma de 2,9-189 µSv/h şi

amplasarea Coloniei la cca. 200 m de halda Club, este necesară mutarea familiilor din blocurile

existente în altă zonă, întrucât in prezent (in anul 2009) persoanele din populaţie primesc o doză

suplimentară mai mare de 1 mSv/an, conform normelor internaţionale şi româneşti (CNCAN)

(conform Bilantului de Mediu nivel II, din 2009).

Pentru toate haldele din perimetrele miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, întrucât toate

reprezintă deşeuri radioactive (cu valori mai mari de 0,2 Bq/g) modalitatea de ,,gospodărire” a

acestora va trebui abordată unitar (la momentul realizării Proiectului tehnic de închidere si

ecologizare a întregului perimetru Băiţa-Plai), fiind necesare si luarea masurilor speciale/suplimentare

de prevenire si atenuare a impactului pentru inchiderea exploatarilor miniere de uraniu, prezentate mai

jos:

A. Masuri de prevenire si atenuare a impactului in cazul inchiderii si ecologizarii

amplasamentelor de extracţie minieră şi procesare a minereurilor de uraniu (conform

“Manualului de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”)

A.1. Măsuri generale de prevenire si atenuare a impactului: Măsurile de atenuare pentru categoriile obişnuite de impact generate în urma implementării

proiectului de închidere şi remediere, (conf. Manualului de închidere a minelor), sunt prezentate în

Tabelul A. de mai jos.

În vederea optimizării acestor măsuri, practicile standard prevăd elaborarea unor modele, prin

intermediul cărora să poată fi prevăzute impactul asupra factorilor de mediu. Modelele includ

elemente de predicţie pentru:

• poluarea aerului cu particule în suspensie şi gaze toxice

• migrarea radonului din puţurile de aeraj, halde de roci sterile, depozite de sterile de

procesare, etc., în zonele locuite

• nivelul de zgomot generat ca urmare a lucrărilor de remediere

• doza radiometrică efectivă pentru lucrători şi public, ca urmare a manevrării, transportării şi

depozitării deşeurilor

• doza radiometrică efectivă pentru public ca urmare a eliberării radionuclizilor în sol şi în apele

de suprafaţă.




53

PLANUL DE PREVENIRE SI ATENUARE / AMELIORARE (conform “Manualului de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”) Tabel A.

FAZA / Operatia MASURA DE AMELIORAT Responsabilitate institutionala / Aprobare si Inspectie

Lucrari de demolare Contractor Demolare cladiri si structuri

1. Zgomot: - Restrictii in programul de demolare cu explozivi 8:00 – 18:00 de luni pana sambata; - Informarea comunitatii cu privire la programul de demolare cu explozivi (nu este cazul) 2. Vibratii : - Restrictia cantitatii de exploziv pentru fiecare incarcatura 0.5 kg gaura exploziva - nu este cazul pentru prezenta investitie; 3. Praf si fum: - Masuri de suprimare a prafului (stropire material demolat, stropire drumuri de acces,)

Diriginte de santier

Procesarea materialelor demolate

1. Praf: - Prevenirea prafului (procesare umeda, stropirea materialului maruntit) 2. Zgomot: - Locul instalatiilor de procesat nu va fi mai aproapiat de 1 km de oras; - Ecran de diminuare a zgomotului in jurul echipamentelor de procesare, daca este necesar; 3. Poluanti in sau pe materialele de demolat: - Selectarea contaminantilor din materialele demolate inainte de procesare. Materialele contaminate vor fi depozitate separat in zona special amenajata.

Transport/depunere materiale din demolare

1. Noroi: - Mentinerea basculantelor curate cand se lucreaza in si in afara zonei santierului; 2. Praf: - Stropirea materialului demolat din basculante si in zona de depunere; - Acoperirea basculantelor daca transportul se face prin zone locuite 3. Vibratii de la echipament greu, camioane, autobasculante, etc - Restrictii in programul de transport 8:00 – 18:00 de luni pana sambata; - Restrictia vitezei basculantelor la 30 km/h sau mai putin, asa cum cere comunitatea

Lucrari terasiere Contractor Excavarea si incarcarea materialelor

1. Scurgeri de uleiuri si/sau combustibili: - Echipamentul va fi verificat lunar1 de Dirigintele de santier pentru incadrarea din punct de vedere tehnic in normele de protectia mediului. Echipamentul care nu va fi corespunzator va fi scos din santier in conformitate cu clauzele contractuale. 2. Surparea malurilor ori taluzelor in timpul lucrarilor: - Fiecare lucrare terasiera pentru maluri si/sau taluze, cu excavatorul, se va face in concordanta cu Prescriptiile Tehnice in vigoare; - Imprejmuiri si bariere in jurul zonelor instabile;


Transport / depunere / imprastiere/nivelare/plasare

1. Zgomot in timpul transportului in santier sau pe drumuri publice: - Restrictii in programul de transport 8:00 – 18:00 de luni pana sambata; - Restrictia vitezei basculantelor la 30 km/h sau mai putin, asa cum cere comunitatea;




54

2. Noroi si praf pe drumuri publice - Curatirea rotilor basculantelor inainte de parasirea punctelor de incarcare/descarcare si/sau a amplasamentului minier; - Suprimarea oricaror pierderi de material in timpul transportului prin acoperirea basculantelor; 3. Zgomot: - Suprimarea zgomotului la iesirea din tevile de esapament

Lucrari de zidarie Contractor Pregatirea si plasarea betonului in situ

1. Betonul in afara zonei de constructie: - Folosire numai a echipamentelor mecanice de prepare a betonului; - Locul echipamentelor de preparare a mortarului va fi aprobat de Dirigintele de santier


Transportul betonului 1. Poluarea drumurilor publice datorita scurgerilor de mortar in timpul transportului - Folosirea numai a echipamentelor speciale pentru transportul betonului; - Curatirea santierului si a echipamentului la sfarsitul fiecarei zile

Lucrari generale Contractor Lucrari adiacente peste sau in cursuri sau acumulari de apa

1. Poluarea apelor de suprafata - Se va lucra cu echipamente nepoluante in vecinatatea cursurilor de apa - Imprejmuirea sau ridicarea barierelor in apropierea cursurilor de apa; 2. Controlul apelor din precipitatii - Construirea canalelor de garda pentru dirijarea apelor din precipitatii si protejarea cursurilor 3. Poluarea apelor subterane - Se interzice folosirea materialului de rambleu ce contine materiale neacceptate


Cultivarea revegetarea si intretinerea vegetatiei existente

1. Poluarea cu pesticide neacceptate - Folosirea numai a ingrasamintelor aprobate de Dirigintele de santier; - Solul vegetal, solul sau ingrasamintele naturale vor fi testate si analizate in laboratoare specializate pentru a nu contine pesticide, metale grele sau orice alte materiale neacceptate; 2. Afectarea vegetatiei existente - Dirigintele va inregistra numarul copacilor si va estima zona existenta de pasune. - Constructorul va reface pe costuri proprii orice afectare a vegetatiei.

Operatii in zona birourilor/atelierelor

1. Poluarea zonelor adiacente birourilor, atelierelor si utilitatilor de depozitare - Construirea in santier a facilitatilor in zona aprobata de Dirigintele de santier, avand toate facilitatile necesare pentru curatirea gunoiului menajer si industrial; - Resturile menajere si industriale vor fi depozitate zilnic la groapa de gunoi

Materiale periculoase Depozitare, manipulare / folosirea explozivilor (nu e cazul pentru prezentul proiect tenic)

i. Accidente datorate explozivilor: - Folosirea facilitatilor de depozitare adecvate (facilitati proprii de depozitare) - Folosirea containerelor si a mijloacelor de transport aprobate de Dirigintele de santier - Securitatea depozitarii, numai acces depozitat




55

Depozit folosit pentru distributia de combustibili si uleiuri (nu e cazul pentru prezentul proiect tenic) si depozitarea deseurilor de ulei si/sau combustibil

1. Scurgerea de uleiuri si/sau combustibili - Folosirea vaselor colectoare a scurgerilor de ulei din depozite, utilitati, autovehicule. Curatirea zilnica a zonei de materiale contaminate. 2. Scurgeri de combustibili / uleiuri in timpul alimentarii si/sau functionarii autovehiculelor - Folosirea numai a pompelor de umplere instalate la rezervoare pentru reumplerea echipamentelor - Folosirea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale 3. Incendii in zona de depozitare - Construirea depozitului de combustibili si a facilitatilor in zona aprobata de Diriginte (nu este cazul pentru prezenta investitie); - echipament de stingerea incendiilor in conformitate cu normele de prevenirea si stingerea incendiilor2


1) Inspectia se refera la identificarea vizuala a posibilelor scurgeri de combustibil, nivelul zgomotului si nivelul fumului produs de motoarele utilajelor, situatia anvelopelor si situatia legala privind inspectia tehnica, in conformitate cu cerintele legale. (Obs. in conformitate cu legea romaneasca privind circulatia pe drumurile publice fiecare vehicul trebuie sa treaca inspectia tehnica periodica. Inspectia se refera la: eficienta franelor, eficienta directiei, emisi, sistem iluminare, zgomot. Vehiculele care trec inspectia primesc un permis.). Pentru celelalte echipamente folosite in site, cum sunt buldozere, tractoare, excavatoare, etc., inspectia nu este obligatorie. 2) Depinde de marimea depozitului echipamentului de stingere a incendiilor. Stingatoare (apa, CO2, spuma etc) si lopeti etc si 1mc nisip. Pentru depozitele de combustibili mari este obligatorie prezenta permanenta a sursei de apa, etc.




56

A.2. Măsuri suplimentare de atenuare pentru minele şi amenajările de procesare a minereurilor de uraniu:

În cazul închiderii şi remedierii amplasamentelor de extracţie minieră şi procesare a minereurilor de uraniu, trebuie luate măsuri suplimentare datorate prezenţei materialelor radioactive:

• Aplicarea unor reguli de igienă generală ca o procedură standard în domeniul protecţiei radiologice. Acestea includ:

- lucrătorii vor fi supuşi unei observaţii medicale permanente - lucrătorii vor fi dotaţi cu dozimetre individuale, iar purtarea acestora va fi stabilită ca obligatorie de către conducerea unităţii - la locul de muncă vor fi interzise, consumarea hranei şi băuturilor, precum şi fumatul - se vor asigura cabine de spălare/duş pentru muncitori - vor fi prevăzute măsuri clare de izolare, astfel încât să fie oprit accesul cu vestimentaţia sau încălţămintea contaminată în zonele controlate

• Îngrădirea zonelor de lucru în vederea prevenirii accesului public neautorizat (de exemplu, copii care se joacă);

• Păstrarea suprafeţei amenajărilor de depozitare a deşeurilor radioactive (cum ar fi, plajele de sterile fin-granulare), în stare umedă, pentru a preveni antrenarea particulelor în aer;

• Utilizarea unor echipamente de spălare a anvelopelor şi altor utilaje de curăţire pentru camioane, basculante şi alte vehicule, înainte ca acestea să părăsească zonele în care se desfăşoară lucrări de remediere şi de a intra pe drumurile publice.

În mod specific, o atenţie deosebită va fi acordată următoarelor domenii de activitate:

Gestionarea deşeurilor

• Emisiile de radon se produc ca urmare a agitării apei, de exemplu, în gurile de admisie, vase şi rezervoare de amestecare. Vor fi prevăzute măsuri de ventilare corespunzătoare, iar lucrătorii vor fi dotaţi cu dispozitive de monitorizare/dozimetrie (daca este cazul);

• Diferite reziduuri, cum ar fi nămolul sau răşinile schimbătoare de ioni uzate, pot conţine niveluri ridicate de emiţători gama şi pot elibera cantităţi însemnate de radon. Zonele destinate manevrării şi depozitării deşeurilor ce pot emite radioactivitate vor fi supuse unui control specific. În astfel de zone se vor instala staţii de monitorizare a radonului, iar lucrătorii vor fi dotaţi cu dispozitive dozimetrice individuale (nu este cazul in prezentul proiect);

• Transportul reziduurilor contaminate radioactiv, provenite de la diferite activitati (la epurarea apelor, a concentratelor, etc.), face obiectul reglementărilor ADR Clasa 77, dacă activităţile specifice şi/sau totale ale radionuclizielor se situează peste nivelele admisibile.

Aer, praf, radon

• Pe durata închiderii, praful radioactiv cu conţinut de emiţători alfa cu viaţă lungă, ar putea constitui o problemă în cazurile în care lucrările de stabilizare/conservare a lucrărilor subterane implică producerea prin detonare sau manevrare a unor cantităţi mari de material fin granular. Acest material este evacuat prin sistemul de aeraj, fiind astfel necesară monitorizarea sa.

• Regimul de aeraj al minei abandonate (realizat de regulă, prin aeraj natural) va fi optimizat în vederea minimizării concentraţiilor de radon în locuinţe şi în alte clădiri sau la exterior (mai ales în văi sau zone cu vânt slab). Această optimizare reclamă o cunoaştere exactă a sistemului de aeraj, a condiţiilor meteorologice şi microclimatice ale amplasamentului, precum şi a structurilor geologice de tipul fracturilor şi fisurilor care pot acţiona drept căi de acces către suprafaţă. În astfel de situaţii ar putea fi necesare experimente la scară mare privind diverse scheme de aeraj (nu este cazul pentru prezentul prioect tehnic).

• Controlul prafului este de o importanţă capitală, acesta implicând păstrarea suprafeţelor în stare umedă pentru un timp cât mai lung cu putinţă (de exemplu, plajele de sterile de procesare vor fi păstrate în stare umedă, împiedicând uscarea lor totală, în cazul în care acestea nu sunt încă acoperite).




57

B. Principii generale ale programului de monitorizare în timpul execuṭiei lucrărilor de închidere şi ecologizare a exploatărilor miniere de uraniu

Activitatea de monitorizare pe timpul execuţiei lucrărilor de inchidere si ecologizare, presupune următoarele categorii de observaţii:

urmărirea calităţii şi cantităţii apelor colectate şi tratate din zonele contaminate; observaţii permanente şi investigaţii necesare privind stabilitatea şi comportarea depozitelor de

materiale din halde şi a suprafeţelor de teren ecologizate; urmărirea comportării construcţiilor noi care se realizează în conformitate cu proiectul

tehnic; urmărirea şi evaluarea stării de sănătate a personalului pe toată perioada de desfăşurare a

lucrărilor de închidere şi ecologizare la fostele exploatări de uraniu.

Conform Normelor fundamentale de securitate radiologică - august 2000 şi NMR-01 – 2002, în toate locurile de muncă unde există posibilitatea unei expuneri la radiaţii ionizante pentru populaţie, respectiv în zona haldelor, titularul de autorizaţie pentru executarea lucrărilor, trebuie să ia măsuri în scop de radioprotecţie prin delimitarea în:

• zone controlate; • zone supravegheate.

Pentru fiecare zonă trebuie să fie desemnat în scris un responsabil cu securitatea radiologică care va răspunde de aplicarea reglementărilor specifice zonelor.

Responsabilul cu securitatea radiologică trebuie să fie posesor al unui permis de exercitare emis de C.N.C.A.N. în domeniul şi specializarea corespunzătoare practicilor care se desfăşoară în zona controlată.

Titularul de autorizaţie va delimita precis zona care nu trebuie să fie accesibilă decât persoanelor care au fost instruite corespunzător.

Titularul de autorizaţie are obligaţia de a consulta un expert acreditat sau un organism acreditat de protecţie radiologic care va acredita zonarea propusă.

Accesul şi staţionarea în zona controlată sunt permise numai persoanelor expuse profesional şi lucrătorilor externi denumiţi în scris, numai după însuşirea instrucţiunilor de lucru specifice.

Se va afişa obligatoriu simbolul pericolului de radiaţii precum şi riscurile pe care acestea le presupun.

În aceste condiţii, pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de ecologizare, posibilitatea ca persoane din populaţie să staţioneze în zona obiectivului nuclear sunt minime, doza efectivă suplimentară pe care o va primi o persoană din grupurile critice va fi dată numai de calea acvatică ce are o direcţie vectorială.

B.1. Monitorizarea de bază a zonei miniere Băiţa Plai + Baita Plai Partial

Monitorizarea de bază, efectuată până în prezent în perioada de conservare şi de elaborare a Evaluării detaliate de securitate radiologică (2012), înainte de începerea lucrărilor de dezafectare de la suprafaţă (relocări de material radioactiv, încapsulări, dirijare ape de mină etc.) au constat din:

– recoltarea de probe de apă uzata/de mina si apa din reţeaua hidrografică din pârâurile Crişu Băiţa, Valea Plaiului, Valea Calului, Valea Albiorii;

– recoltarea de probe din sedimentele aferente râurilor şi pâraielor din bazinul Crişu Băiţa; – determinarea dozei debit gamma în perimetru minier şi în arealul grupurilor critice; – măsurarea emanaṭiilor de radon; – recoltarea de probe de sol şi vegetaţie din arealul grupurilor critice; – analiza tuturor probelor de apă, sol pentru U, Ra, As, Cu, Ni, Co, Mo.

Toate datele obţinute vor constitui puncte de „reper” pentru „monitorizările” de reabilitare şi post-închidere.




58

B.1.1. Monitorizarea parametrilor de mediu în perimetrele miniere Baita Plai + Baita Plai Partial La monitorizarea factorilor de mediu în cazul relocarii materialului contaminat de pe haldele

de steril se vor avea în vedere: sursa: volum, suprafaţă; timpul de relocare; modul de relocare: manual, mecanizat.

Vor fi monitorizati urmatorii factori de mediu: emisiile de radon, radioactivitatea pulberilor din atmosfera (suspensiile de pulbere) si

doza gamma în aria de relocare a materialului contaminat. Masuratorile se vor face continuu, evaluarea datelor făcându-se saptamânal.

emisiile din vecinătatea punctelor de încărcare, prin masurători săptămânale ale debitului dozei gamma şi a radioactivităţii pulberilor din atmosferă;

reteaua hidrografică prin recoltarea lunară a de probe şi analiza radioelementelor precum şi a Cu, Pb, Zn, Mo, suspensii şi pH.

In perioada acoperirii – incapsulării haldelor vor fi avute în vedere: suprafeţele reamenajate; timpul de executie a lucrărilor; modul de execuţie: mecanizat, manual;

Vor fi monitorizaţi urmatorii parametrii: doza debit gamma; emisiile de radon; radioactivitatea pulberilor din atmosferă; emisiile de gaze de la utilajele utilizate; reteaua hidrografică prin recoltarea lunară a de probe şi analiza radioelementelor

precum şi a Cu, Pb, Zn, Mo, suspensii şi pH. Măsurătorile radiometrice vor fi efectuate săptămânal. La terminarea lucrărilor de închidere şi ecologizare va fi întocmit un Raport privind

monitorizarea în perioada de executie de care se va ţine seama în cadrul „monitorizării în perioada de garanţie”.

B.1.1.1. Monitorizarea apelor de mină şi de suprafaţă

Apele de mină se scurg în mod natural spre suprafaţă din galeriile G11 şi G23 cu debite de cca. 3,0÷5,0 l/s fiecare.

Cele două galerii colectează apele ce se scurg din lucrările miniere subterane‚ care se infiltrează din vatra carierei, provenind în principal din precipitaţii (ploi, topire zăpezi). Apele de mină traversează zonele cu minereu U şi rambleu, atingând un nivel de poluare prin contaminarea radioactivă cu U şi Ra, care le conferă o doză efectivă suplimentară după cum urmează:

Galeria G11 = 0,17 mSv/an; Galeria G23 = 0,31 mSv/an.

In ambele cazuri, la ieşirea din galerii este depăşită valoarea de referinţă pentru apa potabila de 0,1 mSv/an, conform Legii 458/2011.

Având în vedere prevederile NMR-01 CNCAN 2002, referitor la eliberarea în mediu a efluenţilor radioactivi lichizi, aceasta se face respectându-se limitele derivate de eliberare certificate de un expert acreditat şi aprobate de Autoritate în cadrul procesului de autorizare. Pentru eliberarea în mediu a efluenţilor trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

- să fie deversate în ape curgătoare; - să nu conţină suspensii solide radioactive; - concentraţiile activităţii pe unitatea de volum în apa receptoare după diluţie sunt în

limitele stabilite de în procesul de autorizare.




59

În legea ”Apei Potabile 311/2004”, pentru elementele radioactive este prevăzută ,,doza efectivă suplimentară” pentru o persoană din populaţie care ar consuma 2 l/zi timp de 1 an, doză care nu trebuie să depăşească valoarea de 0,10 mSv/an, generată de concentrațiile de U natural și Ra226 (fără Rn222, K40 și tritiu).

In aceste condiţii s-a adoptat varianta de captare şi evacuare prin reţea de conducte îngropate, sub oglinda apei în pârâul Crişu Băiţa. Rezultatele analizelor radiochimice şi chimice pentru apele de mină efectuate în decursul timpului, relevă faptul că indicatorii analizaţi (metale grele, radioactive) sunt sub limitele admise pentru apele uzate evacuate în resursele de apă conform NTPA 001/97.

În „Normele fundamentale de Securitate Radiologică”, referitor la conţinutul de U şi Ra, în art. 20, 106 şi 109 se stipulează că C.N.C.A.N. aprobă eliminarea în mediu a efluenţilor radioactivi stabilindu-se limite derivate. B.2. Monitorizarea radiologică a personalului expus profesional şi a locurilor de muncă

B.2.1. Monitorizarea radiologică individuală a personalului expus profesional

Titularul de autorizatie va asigura prin persoana legal constituita câştigatoare a licitatiei, desemnata sa efectueze lucrarile de dezafectare, monitorizarea corespunzatoare a tuturor lucratorilor care lucreaza permanent sau ocazional în zona controlata a perimetrului minier Baita Plai si Baita Plai Partial.

Toţi lucratorii care îşi desfăşoară activitatea permanent sau temporar în zona controlată vor fi dotaţi şi vor purta în mod obligatoriu dozimetre individuale.

Titularul de autorizatie va asigura prin persoana legal constituita câştigătoare a licitatiei, desemnată să efectueze lucrările de dezafectare, transportul periodic al dozimetrelor individuale la un organism dozimetric acreditat de CNCAN în vederea citirii, atribuirii dozelor si tinerii evidentei acestora, precum si inlocuirea, după caz a dozimetrelor individuale.

Dozele individuale generate de ingerarea şi inhalarea pulberilor radioactive şi inhalarea radonului si descendentilor alfa activi de viata scurta ai acestuia se vor atribui pe baza masurarii concentratiei radonului, determinarii periodice a factorului de echilibru radon-descendenti, masurarii pulberilor radioactive in atmosferă şi a contaminării la toate locurile de muncă conform prevederilor punctului B.2.2. Monitorizarea locurilor de muncă.

Inregistrările cu rezultatele monitorizării radiologice individuale si ale masuratorilor radiometrice mentionate mai sus, precum si inregistrarile privind intretinerea si calibrarea echipamentelor de monitorizare radilogica individuala vor fi pastrate la titularul de autorizatie, in format electronic cat si pe formulare tipizate pâna cand persoana in cauza implineste sau ar fi implinit varsta de 75 ani, dar nu mai putin de 30 de ani de la parasirea locului de munca ca persoana expusa profesional.

B.2.2. Monitorizarea radiologica a locurilor de munca

Titularul de autorizatie va asigura prin persoana legal constituita castigatoare a licitatiei, desemnata sa efectueze lucrarile de dezafectare, urmatoarele:

- masurarea de cel putin doua ori pe saptamana a debitelor dozei gamma date de expunerea externa la toate locurile de munca din zona controlata si zona supravegheata din cadrul primetrului minier;

- saptamanal va masura concentratia radonului si a descendentilor acestuia alfa activi de viata scurta la toate locurile de munca din zona controlata;

- trimestrial va determina factorul de echilibru dintre radon si descendentii acestuia alfa activi de viata scurta;

- masurarea continua, pe toata durata schimburilor de lucru, a activitatii alfa a pulberilor aeropurtate la locurile de munca din zona controlata unde expunerea datorata inhalarii pulberilor radioactive aeropurtate este mai mare decat 1/10 din limita de doza efectiva pentru lucratorii expusi profesional;




60

- masurarea discontinua, odata pe saptamana, in timpul schimbului de lucru, a activitatii alfa a pulberilor aeropurtate la locurile de munca din zona controlata unde expunerea datorata inhalarii pulberilor radioactive aeropurtate este mai mica decât 1/10 din limita de doza efectiva pentru lucratorii expusi profesional;

- masurarea contaminarii nefixate de suprafata a lucratorilor si a echipamentului individual de protectie la oricare parasire a zonei controlate;

- inregistrarea rezultatelor masuratorilor nominalizate mai sus si a datelor privind intretinerea si calibrarea echipamentelor de monitorizare radiologica;

- predarea copiilor cu toate rezultatele radiometrice de mai sus unui organism dozimetric acreditat in vederea atribuirii dozelor.

B.2.3. Metodologia de monitorizare a iradierii externe, a concentratiilor de pulberi si gaze

radiactive, a descendentilor de viata scurta ai toronului si radonului, precum si a contaminarilor

B.2.3.1. Metodologia de masurare a iradierii externe

Iradierea externă gamma se va masura la fiecare loc de munca cu instrumente portabile, pentru masurarea debitului dozei, calibrate in unitati de debit al dozei efective (μSv/h, mSv/h, nSv/h).

Calibrarea aparaturii si verificarea se face de Biroul Roman de Metrologie Legala care elibereaza Certificatul de etalonare cu valabilitate de 3 ani.

B.2.3.2. Metodologia de determinare a contaminarii interne

Contaminarea interna pulmonara se determina prin masurarea concentratiilor de radon si al descendentilor alfa activi de viata scurta ai radonului.

Concentratiile de radon (CRn) la fiecare loc de munca se vor determina saptamanal, iar concentratiile de descendenti (Cdesc.) trimestrial.

Utilizand concentratiile radonului si descendentilor de la fiecare loc de munca se determina factorul de echilibru (F) cu urmatoarea relatie:

F = Cdesc./Crn (1) Cu ajutorul factorului de echilibru se determina concentratia echivalenta de echilibru a

radonului (CEE) la fiecare loc de munca. Valoarea determinata se trece semestrial in fisa locului de munca in WL (Working Level – Nivel de Lucru):

1 WL = 10-10/Ci/l Concentratia de radon se determina cu aparatul RAD 7. Pentru determinarea concentratiei descendentilor alfa activi de viata scurta a radonului exista o

multitudine de metode. Acestea folosesc una, doua sau trei masuratori, in mineritul uraniului cea mai folosita fiind metoda Kusnetz.

Metoda consta in recoltarea descendentilor radonului pe filtre tip membrana sau fibra de sticla cu porii de 0,8 μm si masurarea activitatii alfa globale a filtrelor (84

216 Po, 83218 Po).

Pentru folosirea metodei Kusnetz este nevoie de urmatoarele instrumente si materiale: portfiltru prevazut cu filtru membrana sau fibra de sticla; radiometru cu scintilatie portabil; pompa de aspirare cu debitmetru si ceas.

Prin filtrul montat in portfiltru si atasat la pompa de aspirare se trece cu un debit de 10-15 L/min., timp de 5-10 minute. Dupa un timp de asteptare ta de pana la 90 minute, se masoara activitatea alfa globala integrala timp de 5-10 minute sau viteza de masurare.

Concentratia de activitate (exprimata in WL) se calculeaza cu relatia: Cdesc. = (R –R0) / (E x U x tR x tM x K) [WL]

unde: R – viteza de masurare data de filtru; R0 – viteza de numarare data de fond; U – debitul de recoltare (l/min.);




61

TR – timpul de recoltare (min); E – eficienta radiometrului de scintilatie (numar zecimal); K – factor de conversie Kusnety, la ta = 60 min., K = 113).

Etalonarea radiometrului de scintilatie se efectueaza cu etaloane solide certificate avand forma de disc de dimensiunea filtrelor folosite (2,5 5 cm).

Prin determinarea concentratiei radonului (CRn) si a descendentilor sai de viata scurta (Cdesc.) se poate determina factorul de echilibru F. Factorul de echilibru caracterizeaza calitatea aerajului la locul de munca respectiv. Cu cat F este mai mic decat 1, cu atat aerajul mai bun, descendentii radonului neputand ajunge in echilibru cu radonul, iar cu cat F este mai apropiat de 1, aerajul este mai slab, la F = 1 descendenţii ajungand in echilibru 100 % cu radonul.

B.2.3.3. Inregistrarea datelor si estimarea dozei efective

Rezultatele obtinute prin masurarea noxelor radioactive se înregistreaza in Fisa locului de munca si Fisa individuala de expunere profesionala in care sunt inregistrate concentratiile echivalente de echilibru CEE atat in WL cat si in Bq/m3, precum si expunerea la descendentii radonului in WLM, unitate de masura tolerata si des folosita in studiile de epidemiologie a cancerului respirator la mineri. Aceste fise vor putea fi folosite pentru estimarea expunerilor individuale cumulate pe perioada angalarii, in cazul efectuarii studiilor epidemiologice, respectiv pentru estimarea dozelor colective pentru grupuri de mineri. Fisele vor fi pastrate de titularul de autorizatie timp de 30 ani de la incetarea activitatii de dezafectare.

B.2.3.4. Compararea cu limitele de doza admise si masuri pentru incadrarea in limitele admise

Dozele efective estimate a se incasa de lucratorii expusi profesional pe intreaga durata a lucrarilor aferente dezafectarii perimetrului minier de exploatare Baita Plai si Baita Plai Partial, calculate conform celor prezentate anterior, vor fi inserate pentru fiecare loc de munca în tabelul macheta prezentat în continuare.

Nr. Crt.

Activitatea in campurilor de radiatii

ionizante

Durata activitatii

(ore)

Doza efectiva data de ingerare si inhalare pulberi

radioactive (mSv)

Doza efectiva data de iradierea

externa (mSv)

Doza efectiva data de expunerea

la radon si descendenti (mSv)

Doza efectiva data de

contaminare (mSv)

Doza efectiva totala pe activitate

(mSv) 01 Lucrari de inchidere la galeria

...........

02 Lucrari de inchidere la galeria

..........................

...... ...................................

Lucrari la Halda Club

...... ...................................

TOTAL GENERAL

Durata estimata a lucrarilor de dezafectare din perimetrul minier Baita Plai si Baita Plai Partial este de 2 ani.

Doza efectiva totala incasata de un lucrator expus profesional, care va participa in mod esalonat la executia lucrarilor, trebuie sa se situeze sub limita maxima admisa de 20 mSv/an, conform art.22 din Normele fundamentale de securitate radiologică (publicate in Monitorul Oficial al Romaniei nr.404 bis din 29 august 2000), emise de CNCAN.

In consecinţa, dimensionarea echipelor de lucru şi durata de lucru pe schimb va ţine seama de prevederile de mai sus.

B.3. Echipamente, tehnici şi proceduri de măsurare şi interpretare rezultate

Determinarea prezenţei radionuclizilor se face fie prin masurare directa, fie analize asupra probelor recoltate, in functie de calea de transmitere, după cum urmează:




62

1. calea terestră: a) – doza debit gamma, la inaltimea de 1,0m de sol;

- aparatura folosită: radiometru cu sensibilitatea de 0,01 µSv/h; b) – probe de sol, sedimente, material din halde;

- sonda speciala pentru recoltarea probelor la diferite adancimi; - analize de laborator cu analizor multicanal cu detector de germaniu hiper pur,

spectografie de emisie, absorbţie atomică. 2. calea aeriana: a) - determinarea pe teren a concentraţiilor Rn222 şi a descendenţilor; - aparatura folosita: detector electronic pentru determinarea Rn222,

RAD 7 cu sensibilitatea de 4 Bq/m3.; - sistem portabil pentru determinarea nivelelor de lucru WL model PYLON;

- determinarea pe teren a fluxului de Rn; - aparatura folosita: incinta pentru acumularea Rn222 cuplată cu RAD7; - pompa de aspirare cu debitmatru si ceas; - portfiltru prevazut cu filtru membrana sau fibra de sticla: - radiometru cu scintilatie portabil.

3. calea acvatica: a) determinarea radonului în apa

- aparatura folosita: aparatul RAD 7 având un adaptor special pentru determinarea Rn222, Rn220 din probele de apă. Domeniul 50pCi/l-250.000pCi/l;

b) probe de apa (2L – fiecare); - analiza în laborator a U = colorimetic cu arsenazo III şi metalele grele prin absorbţie

atomică sau ICP-MS.

Toata aparatura utilizată trebuie etalonată şi verificată metrologic de unităţi autorizate. Rezultatele obţinute fie din investigaţii de teren (doza debit gamma µSv/h, concentraţiile de

Rn222, determinarea fluxului de Rn222) şi în urma analizării probelor în laborator pentru U, Ra226, Th sunt interpretate rezultând hărţi cu izoconţinuturi în care se pot delimita arealele contaminate pentru fiecare caracteristică radioactivă în parte. Rezultatele vor fi înaintate de către firma autorizată cu executarea lucrărilor de dezafectare către CNCAN, în termen de 60 zile de la recepṭia la terminarea lucrărilor, sub forma unui ”Raport final privind investigaṭiile factorilor radiologici şi a altor parametrii neradiologici, efectuate pe durata execuṭiei lucrărilor”.

1.8. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii unei alternative

Conform recomandărilor din „Ghiduri sectoriale pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului- Joint Assistance to Support Projects in European Regions ”, prezentarea si evaluarea diverselor alternative investigate de către titular reprezintă o cerinţă importantă a procesului de evaluare a impactului asupra mediului.

Lucrarile de inchidere si ecologizare a obiectivelor miniere Baita Plai sunt ghidate de propriile imperative care cercetează metode si tehnologii optimale care să permită obţinerea unui cost de realizare a lucrarilor cât mai scăzut.

Delimitarea perimetrului minier ce urmeaza a fi inchis si ecologizat s-a facut pe baza gradului de cunoastere, a conditiilor de calitate si de realizare a investitiei cu costurile cele mai reduse.

Alegerea lucrarilor de inchidere si ecologizare a obiectivului minier a avut la baza o serie de factori, cum ar fi:

- Situarea într-o anumita zonă bogată din punct de vedere al resurselor naturale de sol vegetal si suprapunerea partiala cu limita sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor, pe o suprafata sub forma de fâşii - de 9,6 ha din intreaga suprafata a zonei miniere de 123,2 ha;




63

- Alegerea solutiilor tehnico-economice cu tehnologii si materiale adecvate; - Forţa de muncă este suficientă în zonă, cererea de locuri de muncă fiind importantă; - Activitatile ce se vor desfăşura să nu determină un impact semnificativ asupra mediului

înconjurător. - Încadrarea lucrărilor în prevederile legislative, standardele si normativele în vigoare, pentru

asigurarea exigentelor de calitate a constructiilor, pe toată durata de existentă a acestora. La proiectarea lucrărilor s-a avut în vedere ca suprafeţele afectate de activitatea de inchidere si

refacere sa fie cât mai restrânse (sa se limiteze strict la vechile zone miniere), iar lucrările de ecologizare să asigure refacerea mediului.

Alternativele pentru realizarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, sunt urmatoarele:

● Alternativa 0 este pastrarea situatiei existente – reprezintă menţinerea situaţiei actuale (sau „nici o acţiune”) si este similara cu starea actuala a mediului;

● Alternativa 1 – este varianta corespunzatoare implementării Proiectului de inchidere si ecologizare a perimetrelor miniere, prin urmatoarele lucrari:

- Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața - Lucrări de demontare, demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă - Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere - Lucrari de geometrizare si ecologizare a haldelor de steril (2+6 halde), dupa relocarea

haldelor mici pe haldele mari (si ecologizarea suprafetelor dupa relocare); - Lucrări de captare şi evacuare controlată a apelor de mină - Lucrări de amenajare a pâraielor – lucrări de regularizare a pârâului Albiorii; canal deviere

pr. Valea Stâncii; canal de deviere pr. Valea Lupului; canal de deviere şi amenajare pr. Valea Calului; amenajare pr. Valea Plaiului si pr. Valea Băiţa.

● Alternativa 2 – este varianta corespunzatoare inchiderii si ecologizarii amplasamentelor miniere, prin urmatoarele lucrari:

- Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața - Lucrări de demontare, demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă - Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere - Lucrari de ecologizare a haldelor de steril (12+9 halde, asa cum se afla in prezent) - Lucrări de amenajare a pâraielor, pe traseele bazinelor / subbazinelor hidrografice expuse

depozitelor de steril cu continut de uraniu (halde) – lucrări de regularizare a pârâului Albiorii; canal deviere pr. Valea Stâncii; canal de deviere pr. Valea Lupului; canal de deviere şi amenajare pr. Valea Calului; amenajare pr. Valea Plaiului si pr. Valea Băiţa.

Alternativa 0 – sau neimplementarea Proiectului Tehnic de inchidere si ecologizare: In cazul neimplementarii Proiectului de inchidere si ecologizare a minelor, ar exista consecinte

sociale si de mediu negative. Poluarea aerului, a solului/subsolului si a apelor din perimetrul minier si din zonele limitrofe perimetrului, s-ar agrava, ducand la degradarea irevesibila a factorilor de mediu si implicit la poluarea si degradarea zonei sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor, care se suprapune partial (pe o suprafata de 9,6 ha) cu amplasamentul minier, existand posibilitatea extinderii poluarii mult peste limitele perimetrului minier.

De asemenea, neimplementarea proiectului va avea consecinte tot mai pregnanate si mai grave asupra asezarii si sanatatii umane din Colonia Baita.

Alternativa 1 – corespunde implementării Proiectului de inchidere si ecologizare a perimetrelor miniere Baita Plai si Baita Plai Partial:

Lucrarile alternativei 1 sunt prezentate detaliat in cap.2.




64

Diferentele si avantajele alternativei 1–implementare proiect, fata de alternativa 2, sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Factor/aspect de mediu

Alternativa 0 Alternativa 1 – implementare proiect

Alternativa 2 Comentarii

APA Se mentin conditiile actuale. Agravarea poluarii apelor paraurilor din zona cu consecinte de extindere a poluarii in aval

Reducerea impactul datorat evacuării necontrolate a apelor uzate de mina; Impact pozitiv ca urmare a captarii si evacuarii controlate a apelor de mina de la G11 si G23 in 2 bazine de receptie si decantare. Reducerea poluarii apelor de suprafata (parauri) cu steril din halde prin relocarea haldelor mici din zona paraurilor

Se mentin conditiile actuale de evacuare a apelor de mina, care se scurg liber pe sol (infiltrandu-se pana la panza freatica) si in apele de suprafata; Impact extins asupra calităţii apei subterane si apelor de suprafata, generat de infiltrarea apelor de mina in sol si evacuarea necontrolata a acestora; Impact extins asupra calitatii apelor datorat numarului mai mare de depozite de steril aflate langa parauri.

Prin captarea si evacuarea controlata a apelor de mina se faciliteaza prelevarea probelor de ape si controlul calitatii apelor uzate si a emisarului receptor. Prin relocarea haldelor mici pe haldele mari se reduce suprafata depozitelor de steril care poate afecta calitatea apelor.

AERUL

Se mentin condiţiile actuale: aer poluat

Reducerea totala a impactul asupra calităţii aerului, generat de depozitele de steril-halde, prin micsorarea suprafetelor ocupate de halde (relocare) si ecologizarea acestora (impermeabilizare, acoperire cu sol, plantare/insamantare).

Reducerea impactul asupra calităţii aerului generat de haldele de steril prin ecologizare.

Suprafata ce trabuie impermeabilizata, acoperita cu sol si plantata / insamantata, in cazul alternativei 2 este mult mai mare fata de alternativa 1.

SOLUL Menţinerea condiţiilor actuale: sol poluat radioactiv si cu matele grele

Impact prin ocuparea terenului cu depozite de roci sterile, cu S= 410.103mp (dupa relocare); Ameliorare prin reabilitarea si ecologizare incinte miniere cu sol fertil şi cu vegetaţie; Ameliorare prin geometrizare si ecologizare a haldelor de steril ramase si a suprafetelor dupa relocare, cu argila, sol fertil şi cu vegetaţie; Stabilitate mare a haldelor de steril prin geometrizare si plantare; Refacerea condiţiilor de creştere si dezvoltare habitate din situl Natura 2000

Impact prin ocuparea unei suprafete mai mari (fata de varianta 1) cu depozitele de roci sterile S = 483.958 mp; Ameliorare prin reabilitarea si ecologizare incinte miniere cu sol fertil şi cu vegetaţie; Ameliorare prin ecologizare a haldelor de steril cu argila, sol fertil şi cu vegetaţie; Refacerea condiţiilor de creştere si dezvoltare habitatedin situl Natura 2000, dar in suprafata mai mica fata de varianta 1

Ocuparea terenului cu halde este mai mica in varianta 1 (cea adoptata). Folosirea unei cantitati mai mici de argila pentru impermeabilizare in cazul variantei 1: Vol. arg.=139.003mc, fata de varianta 2: Vol. arg.= 163.996 mc; Folosirea unei cantitati mai mici de sol vegetal in cazul variantei 1: Vol. sol.= 95.885mc, fata de var.2: Vol. sol.= 109.331 mc.

Biodiversitate Condiţiile actuale vorpredomina pe termen lung, pierzându-se oportunitatea de îmbunătăţire a biodiversităţii

Impact pe termen scurt ca urmare a realizarii lucrarilor de inchidere si ecologizare. Îmbunătăţire pe termen lung prin refacerea conditiilor de mediu si de dezvoltare a habitatelor si managementul biodiversităţii (pe suprafata mai mare fata de varianta 2).

Impact pe termen scurt ca urmare a realizarii lucrarilor de inchidere si ecologizare. Îmbunătăţirea si refacerea conditiilor de mediu si de dezvoltare a habitatelor (dar pe suprafata mai mica fata de varianta 1)

Lucrarile de inchidere si ecologizare vor avea impact asupra biodiversitatii, situaţie care se va remedia 100% dupa incheierea lucarilor si chiar vor avea un impact pozitiv prin: refacerea unor habitate si a functiilor pierdute a acestora, scăderea poluării radioactive.

Peisaj Se mentin condiţiile actuale – peisaj de exploatare miniera

Impact nesemnificativ la scară regională. Impact negativ pe termen scurt, la scară locală, prin modificarea reliefului. Reabilitarea peisagistică

Impact nesemnificativ la scară regională. Impact negativ la scară locală, prin modificarea reliefului. Reabilitarea peisagistică.

Morfologia si aspectul terenului in cazul alternativei 1, se apropie mai mult de starea initiala si naturala a amplasamentului.




65

şi posibilitatea crearii unor trăsături peisagistice naturale

Aspecte socio- economice

Impact semnificativ negativ asupra asezarilor umane si asupra sanatatii populatiei,conducând la accelerarea înrăutăţirii condiţiilor de mediu

Imbunatatirea conditiilor de mediu cu impact pozitiv asupra sanatatii populatiei. Crearea de locuri de muncă (in perioada de realizare proiect)

Imbunatatirea conditiilor de mediu cu impact pozitiv asupra sanatatii populatiei. Crearea de locuri de muncă (in perioada de realizare proiect)

Implementarea proiectului va imbunatatii toate conditiile de mediu

Pentru amenajarea haldelor de steril (2 halde la Baita Plai + 6 halde la Baita Plai Partial = 8 halde de steril) s-au prevăzut urmatoarele tipuri de lucrări, (care se vor grupa în funcţie de situaţia proiectata pentru fiecare halda in parte):

Lucrări de geometrizare, care se vor executa atât pentru amenajarea platformelor dezafectate ale incintelor miniere, cat si pentru corectarea unghiurilor de taluz ale haldelor si pentru aducerea acestora la o înălţime si înclinare mai mică.

Lucrări de apărare ale haldelor prin lucrări de regularizare a văilor (pârâului Valea Stâncii, Valea Lupului, Valea Plaiului, Valea Calului, Valea Băița, pârâului Albiorii).

Amenajarea platformelor haldelor cu panta de 3% înspre canalele de garda din pamânt, pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale pe taluze. Amenajarea platformelor se va realiza simultan cu lucrările de modificare a geometriei haldelor de steril.

Lucrări de impermeabilizare a suprafetei haldelor, stratul de impermeabilizare cu argilă va fi de 30cm cu un coeficient de permeabilitate kf ≤ 5·10-9m/s.

Lucrări de acoperire a suprafeței haldelor cu un strat de 20cm pământ vegetal. Lucrări de decapare a fundamentului pe 0,5m, la haldele care se vor reloca, urmata de

ecologizarea suprafetei decapata. Plantarea puieţilor de răşinoase pe amplasamentul fostelor halde după relocare, la


Însămânțarea cu ierburi perene a suprafetei haldelor după modelarea acestora.

Alternativa 2: La aceasta varianta se mentin aceleasi lucrari ca la varianta 1, pentru: lucrările de închidere a

lucrărilor miniere de legătură cu suprafața; lucrările de demontare, demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă; lucrările de amenajare și ecologizare a incintelor miniere si lucrările de amenajare a pâraielor.

Pentru Lucrarile de ecologizare a haldelor de steril (12 halde la Baita Plai + 9 halde la Baita Plai Partial = 21 halde de steril, asa cum se afla in prezent), s-au prevăzut urmatoarele:

Lucrări de geometrizare pentru corectarea unghiurilor de taluz ale haldelor si pentru aducerea acestora la o înălţime si înclinare mai mică.

Lucrări de apărare ale haldelor prin lucrări de regularizare a văilor (pârâului Valea Stâncii, Valea Lupului, Valea Plaiului, Valea Calului, Valea Băița, pârâului Albiorii).

Amenajarea platformelor haldelor cu panta de 3% înspre canalele de garda din pamânt, pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale pe taluze.

Lucrări de impermeabilizare a suprafetei haldelor, stratul de impermeabilizare cu argilă va fi de 30cm cu un coeficient de permeabilitate kf ≤ 5·10-9m/s.

Lucrări de acoperire a suprafeței haldelor cu un strat de 20cm pământ vegetal. Însămânțarea cu ierburi perene a suprafetei haldelor.

Pentru fiecare varianta de plan s-au avut in vedere mai multe caracteristici:




66

- Mediul : reducerea impactului asupra factorilor de mediu: daca o alternativa ar putea avea efecte adverse, se va evalua daca acestea pot fi evitate, reduse sau compensate. Daca o alternativa ar putea avea efecte pozitive, se va analiza daca acestea ar putea fi ȋntărite .

- Analiza economica: costuri implicate/suportabilitate ; - Relevante: alternativele trebuie sa se aleaga astfel incat realizarea obiectivelor planului sa fie

posibila (sa nu contravina obiectivelor planului) - Socială : efecte asupra sanatatii populatiei, locuri de munca, risc de accidente, acceptare de

catre public;

Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a amplasamentelor minere Baita Plai si Baita Plai Partial, varianta de inchidere 1, se realizeaza conform prevederilor urmatoarelor norme si normative:

- “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu” (Ordinul MEC nr.1523/2007), cu toate măsurile (si măsuri suplimentare) de prevenire si atenuare a impactului, pentru minele şi amenajările de procesare a minereurilor de uraniu;

- NSR 01 – Normele fundamentale de securitate radiologică, - NSR 03 – Proceduri de autorizare, - NMR 01 – Norme de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în - mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu; - NMR 02 – Norme de securitate radiologică privind managementul deşeurilor radioactive

provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu; - NMR 03 – Norme de securitate radiologică privind dezafectarea instalaţiilor de minerit

şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu - criterii de eliberare de sub regimul de autorizare CNCAN pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţi de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, aprobate prin Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 207/24.11.2003 şi publicate în M.O. al României Partea I, nr. 933/ 24.12.2003;

- Ordinul MIR nr.273/2001 pentru aprobarea Manualului de închidere a minelor; - Ordinul MEC nr. 172/2003 cu privire la aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări; - Ordinul MEC nr. 1525/2007 cu privire la aprobarea Ghidului de elaborare a programului de

monitorizare a mediului; - Ordinul MEC nr. 1526/2007 pentru aprobarea Manualului de proceduri de mediu si de

implementare al unui sistem de management de mediu in sectorul minier;

Deasemenea, lucrarile de inchidere si ecologizare a amplasamentelor miniere, vor respecta si prevederile continute in manualul de inchideri elaborat de Ministerul Economiei si Finanţelor – Directia Generala Resurse Minerale, toate inchiderile si ecologizarile unitatilor miniere fiind realizate in mod unitar.

Se specifica faptul, ca s-a ales varianta clasica de ecologizare a amplasamentelor miniere – cu încadrarea în mediu ambiant, zonal, prin înierbare si împădurire, in locul posibilitatii de utilizare a suprafetelor perimetrelor miniere ecologizate ca zone de servicii (spatii de birouri, sali de conferinte, centru informational, centru comercial, reprezentante banci, restaurante, institutii de invatamant) sau locuri de agrement, recreere (parcuri, locuri de antrenament), nefiind posibil acest lucru datorita specificului zonei (exploatare miniera de uraniu cu multe depozite/halde de steril) si datorita poluarii istorice a acestei zone miniere.

1.9. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului proiectului

Sediul administrativ al Sucursalei Miniere Bihor este situat în oraşul Stei, la 25km de perimetrul minier Băiţa.

Incinta minei este situată în perimetrul carierei vechi Băiţa, în bazinul superior al Crisului Băiţa, într-o zonă ce se caracterizează printr-un relief accidentat, cu altitudini cuprinse între 580 şi 1000m.




67

Zăcământul Bihor este amplasat în partea de nord – vestică a câmpului minier, pe o suprafaţă de cca. 1 kmp, cu extinderi pe direcţia est – vest, pe o lungime de 2,5 km şi o lăţime de 1,5 km, spre izvoarele pârâului V. Plaiului.

Incinta minei se întinde pe o suprafaţă de cca. 1.250.000 mp, din care cca. 70% este acoperită cu halde de steril, depozite de minereu sărac în amestec cu steril, suprafeţe dezvelite rămase în urma transportului la uzina Feldioara.

În calitate de titular, C.N.U. S.A. Bucureşti, prin Sucursala Bihor, a desfăşurat activităţi miniere, în baza Licenţei de exploatare nr.478/1999 acordată de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în perimetrul de dezvoltare – exploatare Băiţa Plai.

Din punct de vedere hidrografic, toate văile care îşi au obârşia pe colinele vestice ale crestei Vf. Piatra Grăitoare-Tarniţa Bihorului, sunt tributare Văii Crişului Băiţa, respectiv a Crişului Negru.

Accesul în zonă-se face pe şoseaua Oradea-Deva (DN 76), până în oraşul Ştei, unde se află şi sediul administrativ al sucursalei. De aici, pe aceeaşi şosea, din dreptul satului Băiţa, la ieşire, se desprinde drumul uzinal care face legătura cu colonia Băiţa-Plai şi incinta industrială de la Gal. 23.

Activitatea minieră de exploatare şi prelucrare a minereului de uraniu extras a fost deservită la de următoarele incinte, în cadrul cărora au funcţionat mai multe construcţii cu caracter administrativ şi industrial astfel:

- Pentru mina Baita Plai: ▪ Incinta Băiţa Plai – localizare în satul Băița Plai, oraș Nucet, cu o suprafaţă de aproximativ

123,22ha, suprafaţa construita (cladiri+platforme) fiind de 3.419 m2, din care suprafaţa ocupată de clădiri fiind de 1.969 mp.

▪ Incinta Ştei – Moara IV - localizare în oraşul Ştei, ocupă o suprafaţă de aproximativ 4,3094 ha, suprafaţa construita (cladiri+platforme) fiind de 24.160 m2, din care suprafata ocupata de cladiri fiind de 4.839,4 mp.

- Pentru mina Baita Plai Partial: ▪ Incinta Băiţa Plai Parțial – localizare în satul Băița Plai, oraș Nucet, cu o suprafaţă de

aproximativ 123,22ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente fiind de 3.209m2.

În cadrul perimetrului minier Baita Plai, prin gruparea masei miniere extrase prin galerii, a rezultat un număr de 12 halde situate in 4 zone diferite, după cum urmează:



amplasament; d) Zona Valea Calului: 3 halde (halda gal. Club; B+C; halda 49) - halda 49 se relocă peste

halda Club. Halda Club+ B+C rămân pe amplasament

In tabelul de mai jos sunt redate caracteristicile geometrice actuale ale haldelor si cantitățile de material steril din haldele de steril din perimetrul minier Baita Plai:

Nr. crt

Denumire halda

Caracteristici geometrice actuale Volum halda mc

S.platf. mp

S. taluz mp

S.ocupata mp

Unghi ( 0 )

Perimetrul Valea Calului 1. Halda Club 2.350 58.613 47.176 30-50 418.870 2. Halda B+C 10.450 26.500 38.780 0 -45 42.500 3. Halda G.49 - 254 447 20-40 5.814 Perimetrul Valea Plaiului

4. Halda G.13 330 572 1.097 25-35 5.040 5. Halda G.14 222 324 457 30-50 5.320 6. Halda G.15 800 2.137 4.097 20-40 12.300




68

Perimetrul Cariera Vest 7. Halda G. Pacea+G.8- G.8a 887 10.145 9.094 30-50 21.450 8. Halda G.38-23bis-23NW 140 793 1.324 25-45 17.000 Perimetrul Cariera Centrală

9. Halda G.7-15 186 4.996 6.558 10-15 28.800 10. Halda G.19-22 G.52 - 3.525 5.510 10-15 23.800

TOTAL 15.365 161.870 114.540 - 580.894

În cadrul perimetrului minier Baita Plai Partial, prin gruparea masei miniere extrase prin galerii, a rezultat un număr de 9 halde situate in 4 zone diferite, după cum urmează:

a) Zona Valea Plaiului: 1 halda – halda Valea Plaiului – rămâne pe amplasament; b) Zona Cariera de Vest: 5 halde: halda gal.45, halda Complex Nou, halda Complex Vechi,


c) Zona Cariera Centrala: 1 haldă – halda P.Stâncii – rămâne pe amplasament. d) Zona Pârâul Calului: 2 halde – halda Pârâul Calului 1, halda Pârâul Calului 2 – rămân pe

amplasament ;

In tabelul de mai jos sunt redate caracteristicile geometrice actuale ale haldelor si cantitățile de material steril din haldele de steril din perimetrul minier Baita Plai Partial:

Nr. crt

Denumire halda

Caracteristici geometrice actuale Volum halda mc

S.platf. mp

S. taluz mp

S.ocupata mp

Unghi ( 0 )

Perimetrul Valea Plaiului 1. Halda Valea Plaiului 4.165 33.856 38.021 20-36 22.660 Perimetrul Valea Calului

2. Halda Pârâul Calului 1 4.271 21.136 25.407 36 40.000 3. Halda Pârâul Calului 2 22.368 180.334 202.702 31 120.000 Perimetrul Cariera Centrală

4. Halda Pârâul Stâncii 12.322 30.129 42.451 22 60.000 Perimetrul Cariera Vest

5. Halda Valea Mică 2.449 20.872 23.321 39 16.800 6. Halda Complex Nou 0 11.958 11.958 34 4.000 7. Halda Complex Vechi 916 6.153 7.069 26 8.000 8. Halda Pârâul Lupului 7.424 3.765 11.189 28 40.000 9. Halda Galeria 45 – ecologizată 1.410 5.890 7.300 30 24.000 Total 55.325 314.093 369.418 335.460

1.10. Utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, etc., arii naturale protejate, etc

Terenurile ce au fost utilizate pentru activitatea de exploatare a zăcământului de uraniu de la

Baita Plai sunt terenuri pe suprafeţele cărora s-au dezvoltat incintele miniere Baita Plai/Baita Plai

Partial cu o suprafata de 123,22 ha, incinta Ştei – Moara IV cu o suprafata de 4,3094 ha si haldele de

steril aferente galeriilor: 12 halde de steril pe amplasamentul minier Baita Plai = halda Club, halda

B+C, halda G. Pacea + halda G8 + halda G8A, halda G.38-23bis-23NW, halda G13, halda G14, halda

G15, halda G49, halda G7-15, halda G19-22 G.52, ce ocupa o suprafata totala S = 114.540 mp; si 9




69

halde de steril pe amplasamentul minier Baita Plai Partial = halda Valea Plaiului, halda paraul Calului

1, halda pr. Calului 2, halda pr. Stâncii, halda Complex Nou, halda Complex Vechi, halda Valea

Mica, halda pr. Lupului, halda Galeria 45, ce ocupa o suprafata totala S = 369.418 mp.

Terenuri aparținând Autorității publice oraș Nucet

Terenurile utilizate pentru activitatea de exploatare a zăcământului Băiţa Plai Parţial şi Băiţa

Plai sunt terenurile pe suprafeţele cărora s-au dezvoltat incintele: Sector Valea Plaiului, Sector Valea

Calului, Sector Cariera de Vest, Sector Cariera Centrală, aferente gurilor galeriilor de coastă, suitorii,

depozitul de exploziv si haldele de steril.

Terenurile pe care îşi desfăşoară activitatea Sucursala Bihor au fost date în folosinţă şi deţinute

prin ordinul MEF nr. 117/06.02.1960.

În acest sens, terenurile aferente perimetrului minier Băiţa Plai Parţial au fost dobândite prin

Ordin MEF 117/1960 şi Proces Verbal Filiala Silvică Oradea nr.406/1994, cu destinaţia şi categoria

lor însumează o suprafaţă totală dobândită /ocupată 170,6ha.

Terenuri aparținând Autorității publice oraș Ștei

Terenurile din incinta Moara IV dețin Certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenului seria M03 nr. 7126, proprietatea exclusivă a CNU București - 52.413mp.

Pentru suprafața de 1.705mp se deține CF nr 5015. Prin HG 644/12.07.2007 s-a aprobat Conservarea şi închiderea definitivă a minei Băiţa Plai-

parţial si prin HG nr. 997/2010 s-a aprobat inchiderea si ecologizarea minei Baita Plai-total.

Din punct de vedere administrativ – sectorial, perimetrul de exploatare este localizat exclusiv

pe teritoriul judeţului Bihor, pe raza satului Băiţa, aflate în administrarea oraşului Nucet, si in

intravilanul oraşului Ştei (Incinta moara IV).

Terenurile aferente perimetrului minier Baita Plai si Baita Plai Partial, au destinaţia – teren cu

destinatie speciala – exploatari miniere, şi categoria de folosinţa – terenuri neproductive cu

constructii industriale/exploatari miniere, cu drumuri de exploatare si halde.

SITUAŢIA terenurilor aflate în folosinţa MINEI BĂIŢA PLAI şi alte active conexe, este

prezentata in Tabelul B, de mai jos.

Valori naturale, istorice, culturale, arheologice Realizarea lucrarilor proiectate se face pe terenurile amplasamentului minier Baita Plai/Baita

Plai Partial existent, pe suprafata caruia nu exista valori istorice, culturale si arheologice.

Arii naturale protejate Zona lucrarilor de inchidere si ecologizare se suprapune partial, pe o suprafata relativ mica, sub

forma de fâşii (de 9,6 ha) cu limita sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor (conform planselor nr. 2 si nr. 4).




70

SITUAŢIA

terenurilor aflate în folosinţa MINEI BĂIŢA PLAI şi alte active conexe

Tabel B. Nr. crt.

Actul de dobândire a terenului

Suprafaţa dobândită (mp)

Suprafaţa ocupată (mp)

Terenuri neocupate care se pot reda pentru folosinţe (mp)

Total, din care:

arabil silvic altele Total, din care

cariere halde incinte drum altele Total, din care:

arabil silvic altele

1 Cariera şi grup social Băiţa Plai-Nucet-Bihor Ordin MEF 117/1960

Proces verbal Fil. Silvica Oradea nr. 406/1994

1.706.000 - 1.706.000 - 1.706.000 - 1.063.701 5.108 - 637.191 - - - -

TOTAL GENERAL 1.706.000 - 1.706.000 - 1.706.000 - 1.063.701 5.108 637.191




71

1.11. Documente/reglementari existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului

Acte de reglementare emise: - Certificatul de urbanism nr. 22/17.09.2016 emis de Primăria Ştei, - Certificatul de urbanism nr. 32/02.12.2015 emis de Primăria Nucet - Aviz de gospodarire a apelor nr. C70/06.06.2016, emis de ABA Crisuri - Aviz nr. 32/03.06.2016 emis de custodele sitului ROSCI 0324 Muntii Bihor – SC Global

Alternative Consulting SRL Oradea - Decizia etapei de evaluare initiala nr. 15322/SAAA/07.12.2015 – emisa de APM Bihor - Aviz Sanitar nr. 3/11.03.2016 emis de Directia de Sanatate Publica Bihor

1.12. Modalitati propuse pentru conectare la infrastructura existenta Informaţiile despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă au fost

furnizate la cap.1.3. „Descrierea proiectului”.

Nu apar căi noi de acces. Accesul la amplasamentele miniere se va face pe drumurile existente, iar cele existente care vor fi afectate de lucrările aferente prezentului proiect se vor reface la starea iniţială.

Solutiile propuse in proiect au ca scop obtinerea unui ansamblu unitar, ecologizarea zonei miniere si aducerea ei cat mai aproape de starea initiala/naturala, care sa deserveasca zona in mod corespunzator, cu incadrarea perimetrului minier in aspectul peisagistic local.

1.13. Informatii despre efectele cumulative cu alte proiecte existente

La o distanta de peste 700 m de amplsamentul minier Baita Plai se afla societatea Baita Bihor SA (incinta administrativa), avand activitatea de exploatare si prelucrare calcar. In cadrul incintei administrative se afla instalatia de prelucrare/micronizare calcar (o instalatie moderna, automatizata si incapsulata, cu sistem de desprăfuire).

Se preconizeaza ca nu vor exista efecte cumulative datorita vecinitatii cu alte activitati. În zona nu exista alte lucrari care sa afecteze cursurile de apa, deci este exclusa manifestarea

unui impact cumulativ. În perioada de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai

Partial, proiectul propus nu generează impact cumulativ cu alte activitati sau proiecte propuse.

2 – PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Descrierea lucrarilor de investitie

Descrierea detaliata a tuturor lucrarilor ce vor fi executate in cadrul proiectului tehnic si care au ca scop principal inchiderea si refacerea ecologica a perimetrului minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, a fost prezentata detaliat in subcapitolul 1.3. a prezentei documentatii.

Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a minei Baita Plai si Baita Plai Partial prevede urmatoarele principale lucrari:

A. LUCRARI DE INCHIDERE SI ECOLOGIZARE A MINEI BAITA PLAI SI BAITA PLAI PARTIAL

Prezentare succinta :

BAITA PLAI 1. Amenajări pentru protecţia mediului

Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere




72

Lucrări de regularizare a Pârâului Albiorii Lucrari de ecologizare a haldelor de steril

2. Demolari Construcții și instalații Lucrări de demontare şi demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la

suprafaţă.

1. In cadrul Amenajări pentru protecția mediului, sunt cuprinse:

Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața Lucrările de închidere a lucrarilor miniere de legatura cu suprafata, a minei Băiţa Plai vor fi:

Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleere Diguri/Plăci de beton Lucrări miniere verticale Sector Cariera Centrală – Puţ (suitor) de aeraj – rambleat

- -











Incintele şi platformele ocupate anterior cu instalaţii şi construcţii cu diferite destinaţii din perimetrul minei Băiţa Plai care vor fi ecologizate după demolarea construcţiilor existente, sunt:

Nr. crt.



- ha - 1. Incinta Băiţa Plai 123,2215 0,3419

2. Incinta Ştei – Moara IV 4,3094 4,3094

TOTAL GENERAL 127,5309 4,6513

▪ Incinta Băiţa Plai – localizare în satul Băița Plai, oraș Nucet, cu o suprafaţă de aproximativ 123,22ha, suprafaţa construita (cladiri+platforme) fiind de 3.419 m2, din care suprafaţa ocupată de clădiri fiind de 1.969 mp.

▪ Incinta Ştei – Moara IV - localizare în oraşul Ştei, ocupă o suprafaţă de aproximativ 4,3094 ha, suprafaţa construita (cladiri+platforme) fiind de 24.160 m2, din care suprafata ocupata de cladiri fiind de 4.839,4 mp.




73

Lucrări de amenajare / regularizare a Pârâului Albiori


Amenajarea pr. Valea Albiorii (L = 573m) se propune să se realizeze astfel: a) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 223m – Secţiune tip 1 cu redane; b) canal cu căderi din beton L = 76m – Secţiune tip 1 fără redane;

c) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 274m – Secţiune tip 2 cu redane Amenajări pentru protecţia mediului – ecologizare halde Prin gruparea masei miniere extrase prin galerii, a rezultat un număr de 12 halde situate in 4

zone diferite, după cum urmează: i) Zona Valea Plaiului: 3 halde (halda galerii 13, 14, 15) – se vor reloca pe halda Club; j) Zona Cariera de Vest: 4 halde (halda gal. Pacea, gal.8-8a si galerii 38-23bis-23N-W) – se

vor reloca pe halda Club ; k) Zona Cariera Centrala: 2 halde (halda gal.7-15 si 19-22, gal. 52) – rămâne pe

amplasament; l) Zona Pârâul Calului: 3 halde (halda gal. Club; B+C; halda 49) - halda 49 se relocă peste


Rezumat al lucrărilor de pe haldele de steril: Nr. crt

Denumire halda

Caracteristici geometrice Volum haldă după relocări + demolări

(mc) S.platf.

mp S. taluz

mp S.ocupata

mp Unghi


1. Halda Club B+C 42.510 56.481 98.991 26 haldă 490.770mc (Club)+42.500 mc (B+C) +17.414mc demolare moaraIV, și incinta Stei)+ 1800 (incinta Băița Plai decapare) + 21.547mc (incinta moara IV decapare) =574.031mc



Perimetrul Cariera Centrală 2 Halda G.7-15-

G.19-22 G.52 200 9.445 9.645 15 52.600



2. Lucrări de demontare şi demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă

Construcţiile de suprafaţă care urmează a fi demolate, sunt amplasate în următoarele incinte: - Incinta Băiţa Plai - Incinta Ştei Moara IV

Toate construcţiile nominalizate în incintele de mai sus s-au prevăzut în documentaţie pentru a fi demolate; inclusiv s-au prevăzut în proiect şi fondurile băneşti necesare (în partea economică aferentă).

În proiectul tehnic este prevazuta demolarea tuturor cladirilor din incintele miniere (nu vor exista incinte nedemolate).




74

Pe ansamblul celor două incinte, construcţiile de demolat totalizează:


19.320,4 mp 1.450 mp 20.770,4m2

În tabelul nr.1 de mai jos s-au indicat aria construită, aria desfăşurată, volumul de demolări, cantitatea de metal ce poate fi recuperată şi cantitatea de material pentru rambleiatul golurilor.

Incinta Ac

(mp) Ad. (mp)


(tone)



Incinta Băiţa Plai 3.419,0 5.524 4.640,0 545,0 4.095,0 26,0 1.680,0

Incinta Ştei 24.160,0 24.944,0 6.440,0 2.085,0 4.355,0 177,0 4.707,0

Total demolări 27.579,0 30.468,0 11.080,0 2.630,0 8.450,0 203,0 6.387,0

*TOTAL MOLOZ 17.414,0

NOTĂ: * Volumul total de moloz reprezintă volumul total de demolări înmulţit cu coeficientul de afânare (înfoiere) pentru demolările de betoane.

Monitorizarea factorilor de mediu - Monitorizarea factorilor de mediu pe durata perioadei de execuţie şi garanţie a lucrarilor

- Monitorizarea post-închidere

BĂIŢA PLAI PARŢIAL Lucrările de investiţii sunt urmatoarele:

1. Amenajări pentru protecţia mediului Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere Lucrări de amenajare a pâraielor Lucrări de captare şi evacuare controlată a apelor de mină Lucrari de ecologizare a haldelor de steril

2. Construcții și instalații Lucrări de demontare, demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de

suprafaţă

1. Amenajările pentru protecția mediului, cuprind: Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața

Lucrările de închidere a minei Băiţa Plai Parţial vor fi: Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleere Plăci de beton Lucrări miniere verticale Suitorii de la depozitul de explozivi (SB – 2,8) – surpat

- -





Sector Valea Calului - galeriile 28, 28bis, 57, 58, 59, 60 –

- Rambleiere pe o lungime de 19m (gal. 28 bis )

Diguri din beton D1 si D2 la gura galeriei de coastă 28 bis




75

de tipul GSLt – 3,6 - Închiderea gurii galeriilor 28, 57, 58, 59, 60 şi galeria depozit de exploziv, nivelare, asternere pamant, pentru aducerea terenului la starea iniţială

si in spatele rambleului



Sector Cariera Centrală - galeriile 1, 1a, 3a, 4, 34, 51 Halda Pârâul Stâncii – parţial surpate - galeriile 36, 35, 6, 3, 5, 5bis, 4b, 4a, 4, 7N, 53 halda Pr. Lupului – parţial surpate - galeriile 1, 4, 12, 3A, Bloc 12 şi 12A – parţial surpate




Incintele şi platformele ocupate anterior cu instalaţii şi construcţii cu diferite destinaţii din perimetrul minei Băiţa Plai Parțial ce vor fi ecologizate după demolarea construcţiilor existente sunt:

Nr. crt.




▪ Incinta Băiţa Plai Parțial – localizare în satul Băița Plai, oraș Nucet, cu o suprafaţă de aproximativ 123,22ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente fiind de 3.209m2.

Lucrări de amenajare a pâraielor Lucrările hidrotehnice proiectate în vederea realizării lucrărilor de închidere şi ecologizare a

minelor Băiţa şi Băiţa Plai Parţial jud. Bihor au fost sistematizate în 6 obiecte şi anume: Obiect nr. 1: Canal de deviere pr. Valea Stâncii (L = 322m) Obiect nr. 2: Canal de deviere pr. Valea Lupului (L = 410m) Obiect nr. 3: Amenajare pr. Valea Plaiului (L = 1320m) Obiect nr. 4: Canal de deviere şi amenajare pr. Valea Calului (L = 1820m) Obiect nr. 5: Amenajare albie pr. Valea Băiţa (L = 204m)

Lucrări de captare şi evacuare controlată a apelor de mină

Evacuarea apelor de mină din cele două galerii G11 si G23, se va face în mod controlat (fără acces la oglinda apei pe traseul de la gura galeriilor până la deversarea în emisar) prin conductă PEHD (Φ110) montată în digurile de etanşare de la gura acestora, până la bazinul de recepṭie intermediară a apelor din cele două galerii, cu un volum de 10,5 m3. De la gura galeriilor şi până la bazinul de recepṭie, cele două conducte vor fi îngropate pe tot traseul la o adâncime de 80 cm. Lungimile traseelor dintre gurile galeriilor şi bazinul de recepṭie intermediară sunt de 45,5 m în cazul galeriei G11 şi 825,0 m în cazul galeriei G23.

Pentru evacuarea apei din bazinul de recepṭie intermediară până la bazinul de recepṭie finală cu un volum de 31,0 mc, amplasat pe malul stâng al pârâului Crişu Băiṭa, după confluenṭa cu Valea Albiorii, apele cumulate ale celor două galerii vor fi dirijate prin conductă PEHD (Φ160), îngropată la 80 cm, pe o distanṭa de 580,0m. Din bazinul de recepṭie finală deversarea apelor în pârâul Crişu Băiṭa se va face printr-o conductă PEHD (Φ200) sub oglinda apei.




76

Lucrari de ecologizare a haldelor de steril

Prin gruparea masei miniere extrase prin galerii, a rezultat un număr de 9 halde situate in 4

zone diferite, după cum urmează:

e) Zona Valea Plaiului: 1 halda – halda Valea Plaiului – rămâne pe amplasament;

f) Zona Cariera de Vest: 5 halde: halda gal.45, halda Complex Nou, halda Complex Vechi,

halda Valea Mică, halda V. Lupului – halda gal 45 rămâne pe amplasament este

ecologizată; halda Complex Nou, Complex Vechi, halda Valea Mică, se rolocă peste halda

P. Stâncii; Halda Pârâul Lupului rămâne pe amplasament.

g) Zona Cariera Centrala: 1 haldă – halda P.Stâncii – rămâne pe amplasament.

h) Zona Pârâul Calului: 2 halde – halda Pârâul Calului 1, halda Pârâul Calului 2 – rămân pe

amplasament ;


Nr. crt

Denumire halda

Caracteristici geometrice (dupa relocare) Volum haldă (mc)

S.platf. mp

S. taluz mp

S. ecologizată mp

S. ocupata mp

Unghi ( 0 )

Perimetrul Valea Plaiului 1. Halda Valea Plaiului 15.419 29.608 45.027 40.360 30 22.660


- lucrări de geometrizare și nivelare - acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m (13.508mc) - acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m (9.005mc) - însământarea cu ierburi perene (45.027 mp)

Perimetrul Cariera Vest 2 Halda de steril galeria 45 7.300



3 Halda Pârâul Lupului 4.576 4.580 9.156 8.855 30 40.000 Lucrări de ecologizare și punere în siguranță



4 Halda Pârâul Stancii 15.675 35.204 50.879 40.310 36 105.458 Lucrări de ecologizare și

punere în siguranță - lucrări de geometrizare și nivelare - acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m (15.264mc) - acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m (10.178mc) - însământarea cu ierburi perene (50.879 mp)

Perimetrul Valea Calului 5. Halda Pârâul Calului 1 4.918 18.963 23.881 19.720 34 40.000



6. Halda Pârâul Calului 2 27.323 198.441 225.764 191.380 40 120.000 Lucrări de ecologizare și

punere în siguranță - lucrări de geometrizare și nivelare - acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m (67.729mc) - acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m (45.153mc) - însământarea cu ierburi perene (225.764 mp)




77

2. Lucrări de demontare şi demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă

Construcţiile de suprafaţă care urmează a fi demolate, sunt amplasate în Incinta minieră Băiţa Plai.

Pe ansamblul incintei, construcţiile de demolat totalizează: suprafaţa construită: Ac 3.209,0 mp suprafaţa desfăşurată: Ad 4.565,0 mp

În tabelul urmator s-au indicat aria construită, aria desfăşurată, volumul de demolări, cantitatea de metal ce poate fi recuperată cât şi cantitatea de material acceptabil pentru rambleiatul golurilor.

Tabel nr. 2.

Incinta Ac

(mp) Ad

(mp)


(tone)





3.209,0 4.565,0 5.515,0 979,0 4.536,0 16,0 1.199,0

Total demolări 3.209,0 4.565,0 5.515,0 979,0 4.536,0 16,0 1.199,0

*TOTAL Moloz 7.243,0

NOTĂ: *Volumul total de moloz reprezintă volumul total de demolări înmulţit cu coeficientul de afânare (înfoiere) pentru demolările de betoane.

LUCRARI DE MONITORIZARE A FACTORILOR DE MEDIU

1. Monitorizarea factorilor de mediu in perioada de executie a lucrărilor de inchidere si reconstruţie ecologică (3 ani);

2. Monitorizarea factorilor de mediu in perioada de garanţie a lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial (2 ani);

3. Monitorizarea post-inchidere a factorilor de mediu si a lucrarilor de ecologizare.

2.1.1. Echipamente necesare

Utilajele de transport si de constructii echipate cu moatoare Diesel, utilizate pentru executarea lucrărilor de investitie prevazute in proiectul de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, sunt:

autobasculante (8-16 t) – 5 buc

motocompresor cu 2 ciocane (45 CP) – 2 buc

excavator pe senile cu cupa (140 CP) – 2 buc

draglina hidraulica pe senile (75 – 140 CP) – 2 buc

buldozer pe senile (65-80 CP) – 2 buc

buldozer pe senile (81-180 CP) – 2 buc

incarcator frontal pe senile (65-80 CP) – 1 buc

perforator rot. pneumatic (cu ulei) – 1 buc

automacara cu brat cu zabrele si telescopic (6-9,9; 10-14; 20-29,9 TF (215 CP)) – 2+2 buc

macara pe pneuri (6-9,9 TF (215 CP)) – 1 buc

compactor cu rulouri (valturi) (65 CP) – 2 buc

compactor static autoprop. pe pneuri (10-16 TF) – 1 buc

motopompe (6-16 CP) – 2 buc

autocisterna de stropire (5-8 t) – 1 buc




78

2.1.2. Valori limita atinse prin tehnicile propuse de proiect si prin cele mai bune tehnici disponibile

In tabelul nr. 2.1. de mai jos se prezinta valorile atinse pentru parametrii relevanti, pe durata inchiderii si ecologizarii amplasamentelor miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, nefiind necesara compararea acestora cu cele mai bune tehnici, tinand cont de faptul ca activitatea propusa nu este prevazuta in Anexa nr.1 la Legea 278/2013 (de abrogare OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii).

Tabelul nr. 2.1. Parametru Valori limita

Tehnici alternative propuse de titular

Cele mai bune tehnici disponibile

Conf. celor mai bune practici de mediu

Consum de energie (GJ/luna) nu este cazul nu este cazul nu este cazul Consum de apa (m3/an) nu este cazul nu este cazul nu este cazul Emisii de poluanti atmosferici (mg/m3) nu sunt cuantificabile nu este cazul nu este cazul Emisii de poluanti in apa (mg/l) nu sunt cuantificabile nu este cazul nu este cazul Nivel de zgomot dB(A) <55 dB în exterior inc.min. 50 dB ziua - Vibratii (mm/s) < 2,3 conf. ISO 10816-3

< 2,5 < 2,5 conf. SR EN ISO 1683/2015

-

Deseuri generate: (kg/an; t/an) - din organizarea de santier - deseuri metalice - deseu de lemn - amestecuri de deseuri de la demolari (moloz, diferite materiale, etc) - deseuri menajere si asimilabile menajere

219 t (total) 85 t (total)

23300 t (total)

0,4 t/an

nu este cazul nu este cazul

► Cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

Directiva Consiliului 2010/75/CEE privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării), prevede necesitatea luarii tuturor măsurilor de prevenţie împotriva poluării atmosferei, apei, solului, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile – BAT (Best Available Techniques).

Documentul de Referinţă IPPC “Principiile Generale ale Monitorizării” precum şi utilizarea altor documente cunoscute ca documente BREF pentru industria minieră: Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities – Cele mai Bune Tehnici Disponibile de Management al Sedimentelor şi Rocii Sterile în Activitatea Minieră, Best Environmental Practice (BEP) – Cele mai bune practici de mediu si Best Available Techniques (BAT) – Cele mai bune Tehnologii Disponibile, prezintă relevanţă generală pentru închiderea minelor.

Cele mai bune practici de mediu (BEP) este recomandata ca fiind aplicarea celei mai adecvate combinaţii de măsuri. Următoarele măsuri ar trebui să fie luate în calcul raportat la Închiderea Minelor şi Refacerea Mediului:

• La stabilirea combinaţiei de măsuri care constituie cea mai bună practică de mediu, în cazuri generale sau individuale, o atenţie specială trebuie acordată la:

Aria de aplicare – strict a perimetrului minier existent; Potenţialul beneficiu de ordin ecologic al utilizării unor materiale sau activităţi alternative in cadrul lucrarilor. Astfel in cadrul lucarilor de inchidere si ecologizare se vor utiliza materiale naturale – argila pentru impermeabilizare si sol vegetal, din zona amplasamentului minier care au aceiasi mineralizatie si parametrii calitativi a zonei miniere. Deasemenea, investiţia va avea un impact pozitiv pentru biodiversitate, prin refacerea unor habitate, refacerea funcțiilor pierdute sau reduse ale habitatelor si scăderea poluării radioactive, prin ecologizarea amplasamentelor miniere; Intervalul de timp pentru implementare – s-au prevazut 3 ani pentru toate lucrarile de inchidere si ecologizare;




79

Implicaţiile sociale şi economice – investiţia va avea un impact pozitiv din punct de vedere social si economic; Principiul măsurilor de prevenire – pentru toti factorii/aspectele de mediu relevante pentru investitia analizata s-au prevazut masuri de prevenire si diminuare a impactului;

• Dacă reducerea aporturilor rezultată în urma folosirii celei mai bune practici de mediu nu conduce la rezultate acceptabile din punct de vedere al mediului, atunci trebuie să fie aplicate măsuri suplimentare – se vor lua măsuri speciale (ca ex. : acoperirea basculantelor, stropirea materialelor care generează praf, restrictionarea vitezei autobasculantelor si a programului lucrarilor intre anumite ore, etc);

• În scopul atingerii obiectivelor, schimbul intensificat de informaţii şi cunoştinţe privind cea mai bună practică de mediu să fie promovat;

Cele mai bune Tehnologii Disponibile (BAT) – sunt recomandate ca fiind cele mai actuale stadii de dezvoltare al proceselor, facilităţilor sau metodelor de operare care indică cât de adecvată este o măsură de limitare a deversărilor si emisiilor. Pentru a determina dacă o serie de procese, facilităţi sau metode de operare reprezintă cea mai bună tehnologie disponibilă, o atenţie deosebită trebuie acordată următoarelor aspecte, raportat la Închiderea Minelor şi Refacerea Mediului:

• Procesele, facilităţile sau metodele de operare comparabile care au fost recent aplicate cu succes – Ministerul Economiei si Finanţelor – Directia Generala Resurse Minerale, a realizat si alte inchideri si ecologizari a unitatilor miniere, in mod unitar, conform prevederilor continute in manualul de inchideri de mine;

• Fezabilitatea economică a unei tehnologii/operatii; • Intervalul de timp pentru aplicare – 3 ani pentru toate lucrarile de inchidere si ecologizare; • Principiul măsurilor de prevenire – pentru toti factorii/aspectele de mediu relevante pentru

investitia analizata s-au prevazut masuri de prevenire si diminuare a impactului; • Dacă reducerea emisiilor rezultată în urma utilizării celei mai bune tehnologii disponibile nu

conduce la rezultate acceptabile din punct de vedere al mediului, atunci să fie aplicate măsuri suplimentare (se vor lua masuri speciale);

• În scopul atingerii obiectivelor, să fie promovat schimbul intensificat de informaţii şi cunoştinţe privind cea mai bună tehnologie disponibilă;

BAT este de asemenea definită (de IPPC, Directiva 2010/75/CEE) ca fiind cel mai eficient şi cel mai avansat stadiu în dezvoltarea activităţilor şi metodelor acestora de operare, care indică cât de adecvate sunt anumite tehnologii, instalatii, utilaje pentru limitarea valorilor emisiilor, pentru a preveni şi pentru a reduce emisiile şi impactul lor ecologic per ansamblu.

De asemenea, Organizaţia internaţională Fédération Internationale des Ingénieurs-Conseils (FIDIC) a elaborat un model standard de contracte care este aplicabil la contractele de închidere a minelor şi stipulează drepturile şi obligaţiile Angajatului, Contractorului şi Firma de Dirigenţie.

Utilajele si mijloacele de transport care vor functiona in perimetrele miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, vor fi actionate de motoare Diesel. Gabaritul mijloacelor de transport si a utilajelor va respecta conditiile date de caracteristicile drumurilor utilizate in incintele miniere si inafara lor (pe drumurile publice).

Consumurile medii de motorina / utilaj, determinate la timpul mediu de lucru, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii) sunt prezentate in tabelul nr.3 din capitolul 1.5., de unde rezulta un consum orar de motorina de 110 l/h, in cazul functionarii tuturor utilajelor si autobasculantelor.

Consumul mediu de motorina pentru utilajele de constructii este de 0,206 litri/CP·h, pentru regimul de functionare in sarcina. Consumul de motorina pentru autobasculanta de transport (16 t) este de 30 litri / 100 km la o viteza de cca. 30 km/h.

Datorita faptului ca specificul lucrarilor de inchidere si ecologizare determină funcţionarea neconcomitenta si intermitentă a utilajelor şi mijloacelor auto, se poate considera un consum real orar mediu de motorina de circa 70 l/h.




80

Factorii de emisie pentru gazele de esapament ale motoarelor Diesel, conform metodologiei Corinair, sunt urmatorii :

- pulberi: 4,30 g/l - Sox : 10,0 g/l - CO : 16,00 g/l - CH4 : 0,17 g/l - NOx : 32,70 g/l

Poluantii si debitele masice rezultate din functionarea autobasculantelor si utilajelor (excavator, buldozere, automacara, compactor, etc) actionate de motoare Diesel, cu un consum orar mediu de motorina de cca. 70 l/h, sunt prezentate in tabelul nr. 6., urmator:

Tabel nr. 6. Poluant Debit masic (utilaje)

g/h Debit masic conf. Ordinului 462/93*

g/h Pulberi 301,0 500 Sox 700,0 5.000 CO 1120,0 - CH4 11,9 - Nox 2289,0 5.000 *Anexa nr.1, pct. 4 si pct. 6..

Valorile debitelor masice ale poluantilor emisi de functionarea utilajelor, sunt sub valorile CMA a debitelor masice admise de Ordinul 462/93.

2.2. Activitati de dezafectare

Lucrarile de dezafectare – Lucrări de demontare şi demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă, pentru amplsamentele miniere, sunt descrise detaliat in cap.1.3.

Specificatie: Execuţia lucrărilor de dezafectare în vederea închiderii minelor de uraniu pot fi efectuate

numai de persoane juridice care deţin “Autorizaţia de desfăşurare a lucrărilor din domeniul nuclear” eliberată de CNCAN (Art.8, 9, 18, 25, 27 din Legea 111/1996 modificată şi completată în 1998 şi 2005).

În cazul când operatorul va contracta o întreprindere externă pentru executarea unor lucrări specifice, întreprinderea externă trebuie să obţină de la CNCAN “Certificatul de acceptare” – Ordinul CNCAN 228/2002 (NSR-02).

Deoarece în conformitate cu Articolul 74 din documentul NMR-2 (Norme de securitate radiologică privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prelucrarea minereurilor de uraniu şi toriu) şi cu Articolul 11 (p) din documentul NMR-3, Acordul de mediu constituie o precondiţie pentru obţinerea Autorizaţiei de dezafectare emisă de CNCAN, acest acord trebuie mai întâi obţinut, urmând a fi depus la CNCAN ca parte a documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de dezafectare.

Organizarea de santier Organizarea de şantier are impact nesemnificativ asupra mediului. Totusi, efectele în zona

organizării de şantier, decurg din: ▪ ocuparea portiunilor/fâşiilor de terenuri ▪ traficul vehiculelor care transporta materiale ▪ depozitarea provizorie a deşeurilor.

Durata impactului este temporara, limitată, până la terminarea lucrărilor de inchidere si ecologizare.

Materialele utilizate pentru organizarea de santier si lucrarile de inchidere si ecologizare sunt inerte si nu genereaza un impact negativ asupra mediului/biodiversitatii.




81

Colectarea si depozitarea/gestionarea deseurilor se va asigura conform normelor de igiena in vigoare si normativelor HG 865/2002 si Legii 211/2011, astfel incat sa se indeplineasca conditiile impuse de protectia mediului.

– Dotari, echipamente şi măsuri de protectie: ▪ Amenajare grup sanitar ecologic pentru muncitorii din santier (prin contract cu o firma

specializata autorizata); ▪ Autovehiculele folosite pentru realizarea lucrarilor, vor avea inspectia tehnica efectuata prin

statii de Inspectie Tehnica autorizate; toate vehiculele si echipamentele mecanice folosite vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot;

▪ Depozitarea deşeurilor se va realiza astfel încât acestea să nu fie sub influenţa precipitaţiilor, pentru a evita infiltraţiile de poluanţi în sol;

▪ Depozitarea materialelor de constructie se va face in zone special amenajate; deseurile reciclabile rezultate din lucrarile realizate se vor colecta prin grija executantului lucrarii, selectiv pe categorii si se vor valorifica prin societati autorizate in colectarea si valorificarea acestora; deseurile menajere se vor colecta in europubele si se vor transporta la o rampa de deseuri autorizata, prin firma de salubritate din zona.

La încheierea lucrarilor de inchidere si ecologizare, si încetarea activităţii santierelor, vor fi efectuate activitati de dezafectare, ce constau în:

• retragerea/evacuarea utilajelor şi echipamentelor de pe amplasamentele miniere; • dezafectarea barăcilor; • evacuarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea santierului şi depozitarea lor corespunzătoare;

• renaturarea/ecologizarea ultimelor zone afectate de şantier, prin amenajare si revegetalizare.

3 – DESEURI

Prin executarea lucrărilor de inchidere si ecologizare in perimetrele miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, se vor genera urmatoarele deseuri (codificate conf. HG 856/2002 gestiunea deseurilor si Decizia 2000/532/CE):

deseuri metalice/amestecuri metalice (cod 17 04 07), rezultate din dezafectare si eventuale piese de schimb ;

molozul rezultat din demolări (17 01 07) – spărturi de beton şi moloz din cărămizi, tigle; azbociment din demolări (materiale izolante si materiale de constructie cu continut de

azbest) (17 06 01* si 17 06 05*) ; materiale bituminoase/gudronate rezultate din demolări de la izolatii hidrofuge (17 03 03*) vata minerală (materiale izolante) rezultata din demolări (10 11 03 ; 17 06 04) deseuri din cauciuc (anvelope/pneuri uzate – 16 01 03), provenite de la utilajele mobile

echipate cu pneuri ; uleiuri uzate hidraulice, de motor, de transmisie (13 01 10*; 13 02 05*) de la utilaje si

autobasculante si materiale adsorbante îmbibate cu carburant si/sau ulei (15 02 02*); lemn (cherestea, scandura) din tâmplarie, şarpante si planşee de lemn (17 02 01); ambalaje: ambalaje de hârtie/carton (cod 15 01 01); ambalaje de plastic (15 01 02); amestec

de ambalaje (15 01 06) deseuri menajere si asimilabil menajere rezultate din activitatea sociala a personalului

implicat în realizarea lucrarilor (cod 20 03 01).

Deseurilor se vor colecta selectiv, în recipiente speciale alese în funcţie de tipurile şi cantităţile de deşeuri generate.

Transportul deşeurilor dintr-un loc în altul pe teritoriul României este supus unei proceduri de reglementare şi control stabilite prin Hotărârea nr.1061/2008 privind transportul deşeurilor




82

periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Procedura de reglementare şi control al transportului de deşeuri se aplică deşeurilor periculoase şi nepericuloase.

Transportul deşeurilor se va realiza numai de către operatorii economici care deţin autorizaţie de mediu conform legislaţiei în vigoare pentru activităţile de colectare / stocare temporară / tratare / valorificare / eliminare.

▪ Deseurile metalice care vor rezulta de la dezafectarea constructiilor, utilajelor si utilitatilor din incintele minei Baita Plai – 219 tone, se vor depozita într-un spaţiu special amenajat şi se vor valorifica prin vânzare la agenţi economici specializaţi in gestionarea deşeurilor reciclabile.

In incintele/perimetrele minire nu se vor efectua lucrarile de intretinere curentă, doar eventuale reparatii urgente/accidentale ale utilajelor. In urma acestor lucrari, pot rezulta deseuri metalice (piese mici) in cantitati mici, ce vor fi predate unitatilor specializate de colectare fier vechi.

▪ Molozul : În urma demolării construcţiilor, materialele rezultate sunt în mare parte spărturi de beton şi moloz rezultat din cărămizi, care însumate pe ansamblu dau un volum de moloz de 16.595 mc (23.233 t), din care 12.986 mc din suprastructura si 3.609 mc din infrastructura.

Molozul rezultat din demolări se va utiliza la rambleerea puturilor (materialul nepericulos/inert) iar metalele recuperate se vor depozita temporar până la valorificare ca fier vechi, pe o platformă amenajata din incinta minei.

▪ Deseurile de azbociment, materiale bituminoase, si vata minerala rezultate din demolarile tuturor construcţiilor şi instalaţiilor din cadrul amplasamentului minier vor fi depozitate pe o platforma special amenajata/betonata, pe o perioada limitata de timp, fiind predate periodic firmelor specializate de colectare/eliminare.

▪ Deseuri din cauciuc : Schimbul anvelopelor uzate de la utilajele mobile nu se va face in incintele miniere, doar in cazuri accidentale aceste deseuri de cauciuc vor fi depozitate pe o platforma special amenajata, pe o perioada limitata de timp, fiind predate periodic firmelor specializate de colectare.

▪ Uleiuri uzate : Schimbul de ulei pentru utilaje si autobasculante nu se va face perimetrele miniere, iar in cazurile de scurgeri accidentale de uleiuri, colectarea acestora se va face in recipienti speciali (de 100 l), care se vor trimite periodic la unitati specializate in colectarea si reciclarea uleiurilor, impreuna cu materialele absorbante folosite la curatirea locurilor infestate accidental.

Materialele absorbante şi eventualul sol (decapat) infestat cu uleiuri scurse accidental, se vor colecta în recipienti speciali (etichetati) care se vor trimite la unitati specializate in colectarea si reciclarea uleiurilor/unsorilor, impreuna cu materialele absorbante folosite la curatirea locurilor infestate accidental.

▪ Deseurile de lemn (cherestea) pentru cofrare (cca.100 mc/85 t in 2 ani), vor fi valorificate. ▪ Ambalaje si Deseuri menajere Pe pacursul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Baita Plai, se vor acumula diferite

tipuri de deseuri, care se vor gospodarii diferit. Deseurile care vor rezulta in perioada ansamblului de lucari – inchidere/ecologizare, sunt

constituite din: deseuri menajere de la personalul care îşi desfasoara activitatea si deseuri de ambalaje din carton, hartie sau PVC (de la diverse materiale necesare lucrarilor).

Ambalajele provenite de la ierburile perene/seminte de plante graminee si ingrasamintele organice necesare ecologizarii (cutii carton, saci de hartie sau PVC, etc), se vor colecta in containere speciale, fiind evacuate de pe amplasamente in mod organizat, impreuna cu deseurile menajere (prin firma de salubritate din zonă).

Depozitarea deseurilor menajere se va face in containere speciale metalice (pubele de colectare) si vor fi eliminate prin firma de salubritate din zonă.

Cantitatea de deseuri menajere este in functie de numarul de personal ce munceste intr-o zi in perimetrele miniere, si deoarece acesta poate fluctua zilnic datorita varietatii ansamblului de lucrari, se ia in considerare un numar mediu de personal muncitor – 20 pers/zi, care lucreaza simultan in perimetrele miniere.

Deseurile menajere care vor rezulta din activitatea desfasurata, se calculeaza astfel:




83

Q DM = 20 persoane x 0,2 kg/pers/zi x 260 zile/an = 1040 kg/an

►Managementul deseurilor este prezentat in tabelul nr. 3.1. de mai jos. Tabel nr. 3.1.

Denumire deseu

Cantitatea generata in per. executari

lucrarilor de inchidere si

ecologizare (t/an)

Starea fizica

S – solid L – lichid

SS–semisolid

Codul deseului

conf. Deciziei 2000/532/CE

(si H.G. 856/2002)

Codul privind

principala proprietate periculoasa

Codul clasificarii statistice

Mangementul deseurilor – cantitatea

generata – (t/an) Valori ficata

Elimi nata

Ramasa in stoc

Deseuri metalice – amestecuri metalice

109,5 Total 219 t

S 17 04 07 109,5 - -

Moloz – amestecuri deseuri (21501,45 mc)

11616,5 Total 23.233 t

17 01 07 17 09 04

11616,5

Azbociment din demolări (mat. Izolante si de constructie cu continut de azbest)

20 Total 33,5 mc /

40 t

S 17 06 01*

17 06 05*

20

Materiale bituminoase /gudronate

15 Total 25 mc / 30 t

S 17 03 03* 15

Vata minerală (materiale izolante)

0,15 Total 1,2 mc / 0,3 t

S 10 11 03 17 06 04

0,15

Lemn (cherestea) 42,5 Total 100 mc / 85 t

S 17 02 01 42,5 - -

Ambalaje hârtie/carton Ambalaje de plastic Amestec de ambalaje

0,20 S 15 01 01 15 01 02 15 01 06

- 0,2 -

Uleiuri uzate(hidraulice, de motor, de transmisie)

0,055 L 13 01 10* 13 02 05*

toxic-HP61 iritant-HP4

- 0,055 -

Materiale adsorbante îmbibate cu carburant si/sau ulei

0,02 S 15 02 02* - 0,02 -

Deseuri din cauciuc (anvelope uzate)

0,15 S 16 01 03 - 0,15 -

Deseuri menajere 1,04 S 20 03 01 - 1,04 - 1) HP4, HP6 – proprietate deseu conform “Directiva 2008/98/CE, privind deseurile” * deşeuri periculoase, conf. HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor si Decizia 2000/532/CE

►Modul de gospodarire a deseurilor

Deseurile rezultate în urma operatiilor/lucrarilor de inchidere si ecologizare, precum si deseurile rezultate din activitatea de birou/vestiar, vor fi colectate separat, depozitate temporar pe o platforma betonata din incinta miniera, de unde vor fi preluate în vederea valorificării/eliminării de către operatori/agenti autorizati.

Valorificarea deșeurilor se va face prin unitati de profil in funcție de categoria deșeului. Materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase în urma executarii lucrarilor de

construire, demolare, etc, se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat specific fiecarui deseu. Deseurile menajere si asimilabil menajere rezultate din activitatea angajatilor, se vor depozita în

containere speciale inscriptionate amplasate în spatii special amenajate, pana la transportul/preluarea de catre firma de salubritate (eliminarea deseurilor menajere si asimilabil menajere se realizează pe bază de contract de prestări servicii cu operatori autorizati).

Tendinţa actuală este de reducere a consumului de materiale, în paralel cu acţiuni de recuperare, reciclare şi refolosire a deşeurilor.




84

O parte din deşeurile rezultate din lucrările realizate pot fi refolosite si/sau valorificate. Utilizarea deşeurilor are impact pozitiv asupra mediului.

Modul de eliminare deșeuri, este prezentat mai jos: Tip deşeu Cod deşeu* Mod propus de eliminare / valorificare a deşeurilor

Deşeuri menajere 20 03 01 La rampă de deşeuri conformă, prin operator autorizat

Deşeuri din ambalaje – hartie, carton, plastic

15 01 01 15 01 02 15 01 06

Se colectează selectiv în recipiente speciale şi se elimină prin unităţi specializate

Deşeuri metalice 17 04 07 Se depozitează temporar pe platformă betonată şi se valorifică prin unităţi specializate

Deseu amestecuri de moloz 17 01 07 Se depozitează temporar pe platformă betonată şi se va utiliza la rambleerea puturilor

Azbociment (materiale izolante si de constructie cu continut de azbest) Materiale bituminoase/gudronate Vata minerală (materiale izolante)

17 06 01* 17 06 05* 17 03 03* 10 11 03 17 06 04

Se depozitează temporar pe platforme betonate şi se elimina prin unităţi specializate

Deseu de lemn (cherestea) 17 02 01 Se depozitează temporar pe platformă betonată şi se valorifică prin unităţi specializate

Deseuri din cauciuc (anvelope/pneuri uzate)

16 01 03 Se depozitează temporar pe platformă betonată şi se elimina prin unităţi specializate

Materiale adsorbante îmbibate cu carburant si/sau ulei

15 02 02* Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin unităţi specializate

Uleiuri uzate hidraulice, de motor, de transmisie

13 01 10* 13 02 05*

Se colectează în recipiente metalice speciale şi se elimină prin unităţi specializate

* deşeuri periculoase – în conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în HG 856/2002 si Decizia 2000/532/CE

- Aprovizionarea cu materii prime si materiale in perioada de executie a lucrarilor se va face astfel încât să nu se creeze stocuri, care prin depreciere să ducă la formarea de deseuri.

- Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi inscriptionate.

- Antreprenorul general are obligatia să încheie/mentina contracte de prestări servicii cu firme autorizate de colectare a diferitelor tipuri de deseuri.

- Colectarea si depozitarea deseurilor periculoase se face cu respectarea tuturor măsurilor impuse de legislatia în vigoare în functie de natura si proprietătile deseului, si apoi vor fi eliminate periodic numai prin firme autorizate.

- Se vor respecta prevederile legale în vigoare în domeniul deseurilor si recomandările celor mai bune tehnici disponibile.

► Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse :

Pe amplasamentele miniere unde se realizeaza lucrarile de investiție, nu se depozitează substanțe din categoria celor periculoase. Carburanții necesari utilajelor de lucru se vor aduce cu cisterna autorizată și se vor alimenta direct în respectivele rezervoare, iar autovehiculele de transport se vor alimenta de la unitățile de distribuție autorizate.

Toate Haldele de steril existente in perimetrele miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, reprezintă deşeuri radioactive (+platformele de lucru a fostelor staţii din cadrul activitatii miniere + Moara 4-Ştei), cu valori ale radiaţiei gamma mai mari decât CMA = 0,30 µSv/h, avand valori cuprinse intre 0,85 ÷ 18 µSv/h (conform Bilantului de Mediu nivel II, din 2009) si valori de 0,7 ÷ 60 µSv/h (conform „Evaluarii detaliata de securitate radiologica actualizata conform parametrilor




85

radiologici si a altor parametri neradiologici, pentru minele Baiţa Plai si Băita Plai Partial, jud.Bihor – 2012”. De asemenea in zona platformelor miniere si a altor suprafeţe contaminate, valorile dozei debit gamma sunt cuprinse intre 0,9 ÷ 9 µSv/h.

Prin urmare, haldele de steril prin conţinutul de uraniu şi datorită emanării radonului în spaţiu deschis (neexistând posibilitatea acumulării) constituie surse zonale de impurificare cu radiaţii (poluanţi radioactivi) mai ales in perioada de relocare a haldelor de steril, radiaţii care se vor reduce considerabil la terminarea lucrarilor de ecologizare.

► Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sanataţii populaţiei :

Operatiile de întretinere si alimentare pentru autovehiculele folosite, nu se vor efectua pe amplasament ci în locatii cu dotari adecvate, în acest mod se va evita un posibil impact asupra factorilor de mediu.

Se vor lua măsuri de prevenire a scurgerii motorinei si uleiurilor de la autovehicule. Periodic se vor realiza verificări pentru prevenirea unor eventuale scurgeri accidentale de carburant/ulei.

In perioada de relocare a haldelor de steril (pe suprafata altor halde), se vor respecta toate reglementarile stabilite prin “Hotărârea nr.1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României”.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Riscul ca activitatile din incintele/perimetrele minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, să producă impact transfrontier este practic inexistent.

4.1. APA

4.1.1. Conditii hidrogeologice si hidrochimice ale amplasamentului

► Reţeaua hidrografică din zonă aparţine bazinului hidrografic al Crişului Negru. Apele sunt

colectate din perimetrul minier de Crişul Băiţa.

Valea Plaiului este principalul afluent al Crişului Băiţa în zonă care îşi adună apele din zona carierei Băiţa prin pâraiele Valea Albioarei, Valea Calului, Valea Cicortului, Valea Basului şi apoi se varsă în Crişul Băiţa în localitatea Băiţa Plai. Debitul de apă al acestor văi şi pâraie este inconstant fiind mai ridicat în perioadele de iarnă şi primăvară reducându-se treptat până la secare în perioadele de vară. Văile sunt adânci cu pante ale versanţilor până la 60-800. Crişul Băiţa trece în continuare prin localităţile Băiţa Sat, Nucet, Fânaţe, Câmpani, Hârseşti, Seghişte, Ştei şi se varsă după cca. 25 km de la izvoare în Crişul Negru.

Crişul Negru izvorăşte de sub Vf. Bihor. Cursul Crisului Negru are o lungime de 114 km, din care 164 km în judetul Bihor. În el sunt colectate apele ce provin din mina Izvorul Bihorului, mina A. Iancu prin galeria Poiană şi galeria 23 bis. Cea mai apropiată localitate prin care trece (la cca 10 km) este Poiană. Străbate în continuare localităţile Cărpinet, Vaşcău, Susţiu, Luncă, Ştei etc. Traversează apoi ţara Beiuşului şi Câmpia de Vest având un bazin hidrografic de recepţie de 4476 km2 şi o lugime de 144 km pe teritoriul României trecând în Ungaria prin apropierea localităţii Ant. Pantă acestuia variază de la 50 m/km în amonte de localitatea Cărpinet, la 0,2 m/km în aval de Tinca. Debitul mediu multianual în localitatea Susţiu este de 2,16 m3/s iar în localitatea Zerind 29 m3/s. În perioadele cu frecvenţe inundaţii în localitatea Zerind s-a ajuns şi la 700 m3/s. Volumul scurgerii medii anuale de aluviuni-sedimente variază între 0,5 t/ha/an în zona de câmpie la 1 t/ha/an în zona de deal scăzând uşor spre izvoare.

Cantitatea anuala medie de precipitatii din zona (statia meteo Ştei) este de 716 mm.




86

Fig.4.1.- Rețeaua hidrografică din perimetrul Băița-Plai

► Calitatea apelor de suprafata din zona perimetrului minier

→ Calitatea emisarilor naturali – conform Evaluarii detaliata de securitate radiologica-2012:

- Pârâul Valea Plaiului BA3 – din pârâul Valea Plaiului, de la baza taluzului haldei Valea Plaiului, înainte de

confluenṭa cu pârâul Valea Calului (fig. Nr.3.a);

BA1 – la ieşirea din perimetrul minier, înainte de intrarea în colonie şi de confluenṭa cu

pârâul Valea Albiorii, spre pârâul Crişu Băiṭa, aval de Gal.11 (fig. Nr.3.a)

- Pârâul Valea Calului BA4 – la baza taluzului haldei V Calului 2, înainte de confluenta paraului Valea Calului

cu pr.Valea Plaiului, aval de Gal. 3 bis (fig. Nr.3.a);

- Pârâul Albioara

BA2 - în colonia Băita Plai (fig. Nr.3.a.)

- Pârâul Crisul Băita

BA5 – în satul Băita (fig. Nr.3.a.);

Rezultatele analizelor probelor descrise mai sus sunt redate in Tabelul nr. 7., de mai jos:

Tabel nr. 7. Nr. crt.

Nr. probă

U (mg/l)

Ra (Bq/l)

Cu (mg/l)

Pb (mg/l)

Zn (mg/l)

Ni (mg/l)

Co (mg/l)

Mo (mg/l)

As (mg/l)

pH Doza efectivă suplimentară mSv/an

1 BA1 0,094 0,01 0,002 1,13 0,01 SLD SLD 0,009 0,0033 6,99 0,080 2 BA2 0,0060 0,011 0,002 0,03 0,01 SLD SLD 0,003 0,0014 5,85 0,0046 3 BA3 0,172 0,025 0,04 0,004 0,04 SLD SLD 0,0150 0,0031 6,50 0,145 4 BA4 0,0010 0,012 0,003 0,04 0,01 SLD SLD 0,0020 0,0012 6,75 0,0087 5 BA5 0,0170 0,014 0,003 0,02 0,05 SLD SLD 0,0120 0,0034 7,02 0,0168

Ord.161/2006-calitate ape suprafata

- - 0,02 –

0,1 0,005–

0,05 0,1–

1,0 0,01–

0,1 0,01–

0,1 0,0036

0,01– 0,1

6,5–8,5

-

Legea 311/2004 0,10

Notă: U, As, Mo determinate la Laboratorul Prospecțiuni acreditat RENAR si efectuate cu ICP-MS




87

Concluzii – Tabel nr. 7.:

- Rezultatele analizelor, comparate cu limitele de încadrare în clasele de calitate din Ord.

MAPM 161/2006 privind concentraţiile din apele de suprafaţă, acestea sunt situate, pentru

toate metalele grele şi pH, în clasele de calitate I si II, cu excepția Pb in BA1 si Mo;

- Referitor la radioelementele U şi Ra din probele investigate, acestea au conținuturi mai

mari decât valorile de fond, dar nu conduc la o doză efectivă suplimentară mai mare față de

limita pentru apa potabilă de 0,10 mSv/an, conform Legii 311/2004, în cazul în care o

persoană din populație ar consuma într-un an 730 l de apă din V.Plaiului (la barieră) sau

Crișul Băița, cu excepția apei (BA3) de la baza taluzului haldei V. Plaiului, unde valoarea

este 0,145 mSv/an;

- Valorile dozei efective suplimentare pentru apele de suprafata – paraul Valea Calului, pr.

Valea Plaiului, pr. Albioara si pr. Crisul Baita, sunt mult sub nivelul valorii pentru apa

potabilă (cu exceptia probei din pr. V. Plaiului, de la baza taluzului haldei V.Plaiului).

→ Sedimente din albiile apelor de suprafata Probele de sedimente s-au recoltat din aceleasi puncte prestabilite din care s-au recoltat si

probele de apa (conform Bilantului de Mediu niv.II-2009).

Conţinuturile medii ȋn uraniu natural si radiu 226 din probe de sedimente, sunt: Tabel nr.7.a.

Nr. crt.

Locul recoltării U-nat. g/t

Ra-226 Bq/kg

1 Amonte zone industriale 15,80 362,0 2 De la ape din galerii 120,71 ± 34,87 1106,25 ± 73,3 3 Din zone industriale 52,71 ± 5,10 81,70 ± 18,55 4 La ieşire din zone ind. 117,96 ± 14,74 1822,00 ± 197,05 5 Aval de zonele ind. 10,55 ± 1,07 93,91 ± 8,91

Conţinuturile ridicate in uraniu natural si radiu 226 (Ra226) din probele recoltate din amonte

sunt ȋn concordanţa cu particularitaţile geologice ale zonelor respective. Conţinuturile ridicate ȋn uraniu natural si radiu 226 ȋn aval de zona industriala ilustreaza

posibilitatea ajungerii in albia raurilor a fragmentelor de minereu. Trebuie remarcat ca ȋn aval de zona industriala (la cca. 5-6 km) conţinutul ȋn cele doua

radioelemente se ȋnscrie in limita valorilor de referinţa.




88

Fig. Nr. 3.a. Punctele de prelevare a probelor de ape de suprafata din emisarii naturali Paraul Valea Plaiului,

pr. Valea Calului, pr. Albioara si pr. Crisul Băita (receptori ai apelor de mina)

Pr. Valea Plaiului

Pr. Valea Albioarei




89

► Apele subterane

Implementarea Directivei Cadru Apă 2000/60/EC în România a dus la identificarea, delimitarea și caracterizarea corpurilor de apă subterană. Astfel, la nivelul întregii țări au fost delimitate un număr de 142 de corpuri de apă subterană.

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există suficiente informații hidrogeologice privind acumularea unor acvifere semnificative ca importanță pentru alimentări cu apă (debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi).

În cadrul Direcției Apelor Crișuri au fost puse în evidență mai multe corpuri de apă subterană freatică și corpuri de apă subterană de adâncime.

Apele subterane prezintă o mare varietate, funcţie de condiţiile litologice, structurale, climatice, precum şi de particularităţile drenării şi dinamicii lor. Apele suprafreatice sunt răspândite pe o suprafaţă mare a teritoriului, fiind legate de prezenţa păturii de sol sau depozitelor deluviale în care se acumulează. Apele freatice propriu-zise au un regim ce depinde în mare măsura de condiţiile climatice, iar zona de alimentare coincide cu aria lor de răspândire.

În cadrul perimetrului minier Băița – Plai – carieră nu au fost puse în evidență corpuri de apă subterană. Acestea sunt situate la cca.15-20 km vest, respectiv ROCR05 (ape subterane freatice) și ROCR09 (ape subterane de adâncime) – fig.4.2.

Fig.4.2 – Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcției Apelor Crișuri




90

► Principalele tipuri de ape subterane :

Ape de fisuri (apele de fisuri tectonice, a zonelor de zdrobire) constituie principalul tip de

ape ce participa nemijlocit la inundarea zacamântului. La baza galeriilor sapate pe caderea stratelor,

ele provin sub forma de picaturi, rareori sub forma de vinisoare. S-a constatat ca în mina predomina

portiunile uscate a lucrarilor miniere fata de cele ude care, de regulă, sunt legate de zonele de falii.

Alimentarea apelor pe fisuri se face în cea mai mare parte din precipitatii atmosferice, regimul

lor fiind foarte variabil. Zonele cele mai bogate în ape sunt zonele de dislocari tectonice, în special

cele care pot fi deschise prin lucrari miniere la adâncimi mari.

Apele carstice - apar în zacamânt legate de un orizont caracterizat de prezenta masiva a

lentilelor de calcare dolomitice cristaline în care, totusi, nu au fost întâlnite nici un fel de fenomene

carstice, carbonatii prezentându-se sub forma compacta – pe întinderi mari. Pe alocuri apare o

fisuratie, în rocile înconjuratoare.

Apele depunerilor cuaternare. Cele aluvionare au extindere redusa, fiind situate doar în

zona râului Crişul Băiţa unde se gasesc aluviuni. Grosimea aluviunilor nu depaseste, în general, 4 – 5

m, alimentarea acestor ape facându-se din râu si din precipitatii atmosferice. Aceste ape nu prezinta

importanta pentru inundarea zacamântului.

Apele eluvionare si deluvionare cu toate ca eluviile si deluviile au o raspândire limitata,

aproape peste tot sunt îmbibate cu apa provenita fie din precipitatii (foarte bogate aici), fie din apele

de fisuri. Aceste ape dau naştere la o serie de izvoare cu debite de la sutimi de l/sec până la 0,2 – 0,3

l/sec. Regimul acestor ape este foarte variabil si neconstant, depinzând de sezon si de cantitatea de

precipitaţii care cad.

Din punct de vedere hidrogeologic, zăcământul uranifer Băiţa Plai face parte din categoria

zăcămintelor uscate.

► Compoziţia chimică a apelor subterane Pentru a determina compoziţia chimică a apelor subterane din zona zacamântului au fost

prelevate probe de ape din diferitele varietăţi litologice şi de la diferite adâncimi pe care s-au efectuat

analize chimice complete. Rezultatele analizelor au condus la următoarele caracteristici :

apele din mina sunt în general dulci, reziduul maxim întâlnit este 0,2753 g/l;

dupa conţinutul de anioni pot fi încadrate în tipul de ape carbonatice, cationul

predominant fiind calciul;

toate determinările pentru bioxidul de carbon au dus la concluzia ca apele nu prezint

agresivitate faţă de beton ;

din celelalte tipuri de agresivitate (agresivitate acidă, spălare, oxidare, agresiune

sulfatică, agresiune magneziană) aceste ape nu prezintă nici un fel de agresivitate. ►Analiza din punct de vedere al gospodăririi apelor

În prezent, din perimetrele miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, se evacueaza, următoarele

categorii de ape uzate :

● ape de mină: de la galeriile: Galeria G11 si Galeria G23 cu evacuare in paraul Valea Plaiului;

● ape pluviale/ape de siroire, care spală haldele (se scurg pe suprafata haldelor).

În perioada de realizare a investiţiei – a lucrarilor de inchidere si ecologizare, nu se vor evacua

ape uzate menajere si tehnologice, deci nu vor exista deversări de ape uzate (industriale si

menajere) în apele de suprafaţă. Pe amplasamentele în lucru (inafara incintelor miniere) se vor amplasa WC-uri ecologice.




91

►Analiza hidrochimica

Pentru determinarea calităţii apelor evacuate de pe suprafața amplasamentului minier s-au

analizat concentraţiile de poluanţi din apele de mina evacuate :

→ Ape de mina din Galeria G11: Este amplasată în versantul stâng al pârâului Valea Plaiului

la 4 m de firul văii (fig. Nr.3) şi are un debit de cca. 2 pana la 5 l/s.

Conţinuturile în radioelemente şi metale grele, conform „Evaluarii detaliata de securitate radiologica actualizata conform parametrilor radiologici si a altor parametri neradiologici-2012”, sunt redate mai jos :

U = 0,200 mg/l;

Cu = 0,010 mg/l;

Pb = 0,03 mg/l;

Zn = 0,03 mg/l.

Ni = 0,08 mg/l;

Co = 0 mg/l;

Mo = 0,028 mg/l;

As = 0,0039 mg/l;

Cd = 0,0004mg/l;

pH = 5,96;

Ra = 0,05 Bq/l;

Rn222 = 27 700 Bq/m3

→ Ape de mina din Galeria G23: Situată în versantul stâng al Văii Plaiului este galeria prin

care se ajungea în zona Poiana, apoi la zăcământul Avram Iancu (fig. Nr.3) şi are un debit de cca 1,3

pana la 5 l/s.

Rezultatele analizelor, conf. „Evaluarii detaliata de securitate radiologica actualizata conform

parametrilor radiologici si a altor parametri neradiologici-2012”, sunt următoarele:

U = 0,3549 mg/l;

Cu = 0,015 mg/l;

Pb = 0,52 mg/l;

Zn = 0,050 mg/l.

Ni = 0,02 mg/l;

Co = 0 mg/l;

Mo = 0,053 mg/l;

As = 0,0112 mg/l;

Cd = 0,0003mg/l;

pH = 6,44;

Ra = 0,105 Bq/l

→ Ape de mina din Galeria G3 bis: Este situată în zona estica (nord-est) a perimetrului de

exploatare (fig. Nr.3). In prezent, din galeria G3 bis nu se mai evacueaza apa de mina, iar micile

cantitati de ape uzate de la gura galeriei se infiltreaza imediat in sol (practic nu se mai evacueaza apa

de mina spre pârâul Valea Calului).

Rezultatele analizelor, conf. „Evaluarii detaliata de securitate radiologica actualizata conform parametrilor radiologici si a altor parametri neradiologici-2012”, sunt următoarele:

U = 0,004 mg/l; Cu = 0,004 mg/l; Pb = 0,06 mg/l; Zn = 0,030 mg/l.




92

Ni = 0,02 mg/l; Co = 0 mg/l; Mo = 0,014 mg/l; As = 0,005 mg/l; Cd = 0,0001mg/l; pH = 6,28; Ra = 0,004 Bq/l

Concluzii Metalele grele – toate concentraţiile de metale grele (cu excepția Pb de la G23 analizat in

Evaluarea radiologica-2012) conţinute în apele de mină de la cele trei galerii sunt situate

sub CMA conform NTPA 001/2002 completată cu HG 352/2005;

Pentru radioelemente din efluenţii radioactivi există Ord. CNCAN 221/2005 unde se

specifică următoarele: ,,Prezentele norme nu se aplică eliberărilor de efluenţi radioactivi

de la minele de uraniu după finalizarea închiderii. Pentru aceste situaţii autorizarea şi

controlul eliberărilor de efluenţi radioactivi se vor stabili prin reglementări speciale”;

În NMR-01 CNCAN 2002, referitor la eliberarea în mediu a efluenţilor radioactivi lichizi,

aceasta se face respectându-se limitele derivate de eliberare certificate de un expert

acreditat şi aprobate de Autoritate în cadrul procesului de autorizare. Pentru eliberarea în

mediu a efluenţilor trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

- să fie deversate în ape curgătoare;

- să nu conţină suspensii solide radioactive;

- concentraţiile activităţii pe unitatea de volum în apa receptoare după diluţie sunt în

limitele stabilite de în procesul de autorizare.

În Legea apei potabile 311/2004 pentru elementele radioactive este prevăzută ,,doza

efectivă suplimentară” pentru o persoană din populaţie care ar consuma 2 l/zi timp de 1

an, doză care nu trebuie să depăşească valoarea de 0,10 mSv/an, generată de

concentrațiile de U natural și Ra226 (fără Rn222, K40 și tritiu).

Pentru a putea fi comparată cu norma din Legea 311/2004 se calculeaza doza efectivă

suplimentară pentru apa de mină din galeriile amintite mai sus (Tabel nr. 8 → analize conf. Evaluarii

radiologice-2012 ):

Tabelul nr. 8. Apa de mină Continut Doza efectivă

suplimentară mSv/an

Valoarea de referinţă pentru apa potabilă

mSv/an Galeria 11 Unat = 0,200 mg/l 0,17 0,10 mSv/an

Ra226 = 0,050 Bq/l Galeria 23 Unat = 0,3549 mg/l 0,31

Ra226 = 0,105 Bq/l Galeria 3 bis Unat = 0,004 mg/l 0,0040

Ra226 = 0,004 Bq/l

Concluzie: Conform tabelului nr. 8., valorile dozei efective suplimentare pentru apele de mină de la G3bis

sunt sub nivelul valorii pentru apa potabilă, iar pentru G11 și G23, doza efectivă suplimentară este

depășită de până la 3 ori pentru apa de mină de la G23 față de norma pentru apă potabilă.




93

La elaborarea „Studiului privind calitatea şi tratarea apelor de mină” au fost efectuate de

INCDMRR-ICPMRR Bucureşti (in septembrie 2015) analize pentru conţinuturile de Unat, cu

următoarele rezultate:

- Galeria G 11: Unat = 0,168 mg/l;

- Galeria G 23: Unat = 0,256 mg/l.

Pe lângă analizele de conţinuturi prezentate mai sus, în caracterizarea apelor de mină au fost

luate în considerare Tabelele de monitorizare lunară pentru Unat şi Ra226, efectuate în perioada de

conservare de fostul operator minier CNU S.A. Bucureşti (Sucursala Bihor), prezentate în mai jos: Nr. Crt

Loc recoltare Unat. (mg./l) 2012

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC

1 Apă scurgere galeria 23-spre Băița - - - - - - - - 0,322 0,317 0,013 0,004

2 Apă galeria 11 Băița 0,135 - 0,055 0,090 0,079 0,285 0,148 0,320 0,205 0,274 0,216 0,187

3 Crişu Băiţa –aval de confluenţa cu V.Albiorii

0,108 0,079 0,049 0,073 0,067 0,070 0,063 0,162 0,052 0,130 0,045 0,056

Nr. Crt



1 Apă scurgere galeria 23-spre Băița 0,251 0,260 0,282 0,269 0,116 0,235 0,069 0,093 0,315 0,213 0,074 0,212

2 Apă galeria 11m Băița - 0,153 0,194 0,100 0,073 0,077 0,147 0,130 0,114 0,197 0,089 0,084

3 Crişu Băiţa –aval de confluenta cu V.Albiorii

0,082 0,089 0,025 0,015 0,073 0,035 0,016 0,035 0,121 0,102 0,151 0,110

Nr. Crt.



1 Apa scurgere galeria 23-spre Baita 0,043 0,169 0,155 0,214 0,153 0,252 0,253 0,127 0,254 0,197 0,259 0,055

2 Apă galeria 11 Băița 0,090 0,104 0,124 0,122 0,173 0,142 0,174 0,157 0,167 0,149 0,149 0,146

3 Crişu Băiţa –aval de confluenţa cu V.Albiorii

0,037 0,052 0,026 0,034 0,064 0,032 0,047 0,066 0,058 0,052 0,046 0,010

Nr. Crt.




2 Apa galeria 11 Baita 0,157 0,187 0,084 0,106 0,067 0,196 0,264 0,219 0,134 0,208 0,060 0,100

3 Crişu Băiṭa – aval de confluenṭa cu V. Albiorii

0,024 0,026 0,034 0,036 0,025 0,014 0,042 0,024 0,028 0,054 0,166 0,052

Nr. Crt.

Loc recoltare Ra 226 (Bq./l) 2012


1 Apă scurgere galeria 23-spre Băița - - - - - - - - 0,012 0,033 0,027 0,004

2 Apă galeria 11 Băița 0,011 - 0,028 0,042 0,028 0,043 0,053 0,027 0,030 0,019 0,018 0,019

3 Crişu Băiṭa –aval de confluenṭa cu V.Albiorii

0,019 0,019 0,027 0,032 0,018 0,043 0,008 0,055 0,019 0,039 SLD 0,003

Nr. Crt.



4 Apă scurgere gal 23-spre Băița 0,027 0,062 0,098 0,023 0,023 0,054 0,057 0,046 0,014 0,016 0,096 0,090

6 Apă galeria 11 Băița - 0,043 0,027 0,042 0,042 0,043 0,016 0,022 0,021 0,033 0,140 0,043

7 Crişu Băiṭa i-aval de confluenṭa cu V.Albiorii

0,023 0,026 0,032 0,012 0,012 0,103 0,030 0,017 0,014 0,012 0,081 0,095




94

Nr. Crt.






0,059 0,095 0,053 0,009 0,007 0,043 0,042 0,056 0,045 0,009 0,013 0,011

Este de remarcat faptul că pentru principalul element (Unat), determinant pentru doza efectivă

suplimentară, valorile concentraţiilor înregistrate în septembrie 2012, in septembrie 2015 şi

monitorizările lunare în perioada 2012 – 2015 (perioadă de conservare) sunt comparabile,

neînregistrându-se creşteri ale conţinutului pentru cele două galerii G11 şi G23.

In Autorizatia de Desfăşurare a activităţii în domeniul nuclear emisă de CNCAN în anul

2007, când activitatea nu fusese sistată, cu privire la limitele derivate de emisie a apelor de mină în

reteaua hidrografică de suprafaţa sunt prevăzute următoarele: „concentraţiile maxime admise de

radionuclizi naturali în apele de suprafaţă care părăsesc zona controlată sunt: Unat = 0,042 mg/l şi

Ra226 = 0,16 Bq/l”.

4.1.2. Alimentarea cu apa, consumul de apa

Avand in vedere ca scopul prezentei documentatii este obtinerea acordului de mediu pentru inchiderea si ecologizarea amplasamentelor miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, executia acestor lucrari nu necesita alimentarea cu apa a obiectivului.

Totusi, in perioada de executie a lucrarilor aferente proiectului, va fi necesară apa potabila pentru consumul individual al angajatilor si apa pentru stropirea cailor de acces/transport si a suprafetelor haldelor la care se executa lucrari de relocare (in perioade secetoase).

Alimentarea cu apă potabilă si apa pentru nevoi igienico–sanitare ale personalului

→ Apa potabilă necesară consumului individual al angajaţilor se va aduce în recipienţi din

plastic.

Consumul de apa potabila estimat, este urmatorul:

zilnic maxim: 0,06 mc/zi, pentru 20 persoane (20 pers x 3 l/om.zi = 60 l/zi= 0,06 mc/zi)

anual maxim: 15,6 mc/an (260 zile/an)

→ In afara incintelor miniere unde se vor desfasura lucrarile (la limita perimetrului minier, in

afara zonelor cu risc de radiatii), se vor amplasa toalete ecologice mobile (cu bazin interschimbabil),

pentru consumul igienico-sanitar al angajatilor.

Nr. Crt.






0,009 0,048 0,043 0,003 0,022 0,009 0,011 SLD 0,043 0,039 0,028 0,049




95

Necesarul de apa pentru nevoi igienico–sanitare ale personalului (din dotarea toaletelor ecologice), se estimeaza a fi urmatorul :

Q n ig zi med – necesarul zilnic mediu de apa pentru nevoi igienico – sanitare Q n ig zi med = Ni x qi [ m

3/ zi ] Ni = 20 (numar de consumatori) qi = necesarul specific de apa

Conform normativului qi = 50 l / om•zi = 0,050 m3/om•zi, dar datorita faptului ca pe amplasamentul minier vor exista toalete ecologice, necesarul specific de apa va fi mai redus : qi = 10-20 l / om•zi = 0,010 – 0,020 m3/om•zi

Q n ig zi med = 20 x 0,020 m3/om•zi = 0,4 m3/ zi (400 l/zi) = 104 mc/an

Total apa potabila: 0,06 mc/zi + 0,4 mc/zi = 0,46 mc/zi

Apă industrială

→ Apa industrială necesară in perioada de executie a lucrarilor, pentru stropirea cailor de acces/transport, a materialelor pulverulente (rezultate din demolare), a materialului transportat (zona haldelor relocate), in perioadele secetoase, si pentru curăţarea/spălarea anvelopelor autovehiculelor, (înainte ca acestea să părăsească zonele în care se desfăşoară lucrările), se va sigura din cisterne.

Se estimeaza un consum de cca. 900 mc/an. Bilantul consumului de apa al obiectivului este prezentata in tabelul 4.1.1.

Tabel nr. 4.1.1.

Proces tehnologic Sursa de apa

(furnizor) Consum total de

apa

Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata

Comentarii Total Consum

menajer Consum industrial

Consum individual Consum potabil: pt. personal

apa potabila – din recipienti

0,06 m3/zi 15,6 m3/an

0,06m3/zi 15,6m3/an

- - - Apa potabila adusa in recipienti plastic

apa pt. nevoi igienico-sanit.

0,4 m3/ zi

104 m3/an 0,4 m

3/ zi 156 m3/an

0,4 m3/ zi

104 m3/an - - Apa din recipienti+

toalete ecologice

Umectare, stropire cai acces, materiale, spalare roti

apa din cisterna

3,46 m3/zi 900 m3/an

3,46 m3/zi 900 m3/an

- 3,46 m3/zi 900 m3/an

-

4.1.3. Managementul apelor uzate

Din activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare nu se vor evacua ape uzate menajere sau tehnologice, deci nu vor fi deversări de ape uzate în apele de suprafaţă.

Din perimetrele miniere Baita Plai si Baita Plai Partial se evacueaza următoarele categorii de ape uzate:

● ape de mină – evacuate din galerii: G11 si G23; ● ape pluviale

►Apele de mina (in prezent) Principalele ape de mina care se evacueaza, in prezent, din perimetrul minier Baita Plai Partial,

sunt: ● ape de mină – de la galeriile: Galeria G11 si Galeria G23, cu evacuare in paraul Valea

Plaiului;

►Apele pluviale din incintele miniere în care s-a desfăşurat activitatea în cadrul perimetrelor miniere si apele pluviale de siroire care spală haldele, ce se evacueaza liber în receptorii naturali prin reţeaua hidrografică din zonă.




96

Debitul apelor de mina

debitul apei de mina de la galeria G11 : Qmin = 2 l/sec = 7,2 m3/h = 172,8 m3 / zi;

Qmax = 5 l/sec = 18 m3/h = 432 m3 / zi

debitul apei de mina de la galeria G23 : Qmed = 1,3 l/sec = 4,68 m3/h = 112,32 m3/zi;

Qmax = 5 l/sec = 18 m3/h = 432 m3 / zi

Debitul apelor pluviale evacuate

Debitul mediu al apelor pluviale de pe suprafata incintelor miniere (incintele Baita Plai/

Baita Plai Partial+incinta Moara IV-Stei, fara suprafeţele ocupate de clădiri)

Q uz pluvial = S x med x Qp unde :

S – suprafata de colectare a apelor pluviale: 1244506 m2

med – coeficient mediu de scurgere = 0,10 (conf SR 1846/2006)

Qp – media multianuala a precipitatiilor din zona: 716 mm / an = 0,716 m3 / m2 x an

Q uz pluvial = 1244506 x 0,10 x 0,716 = 89106,63 m3/an = 244,13 m3 / zi = 10,17 m3 / h.

Debitul maxim al apelor meteorice de pe suprafata incintelor miniere (incintele Baita Plai/

Baita Plai Partial+incinta Moara IV-Stei, fara suprafaţa ocupată de clădiri) (conf. STAS

1846-90 inlocuit cu SR 1846/2006)

Q uz Max.pl = m x S x med x i [ l / s ] unde :

m – coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, ce tine seama de durata

ploii de calcul = 0,8 pentru t 40 min

S – suprafata de colectare a apelor pluviale [ ha ] = 124,4506 ha

med – coeficient mediu de scurgere = 0,10 (suprafeţe amenajate)

i – intensitatea normala a ploii de calcul, in functie de frecventa f si durata ploii, [l/s x ha]

Pentru f = 1/1 si t = 20 min, zona 14, din STAS 9470 – 73 intensitatea ploii maxime de

calcul este i = 110 l/s x ha

Q uz Max.pl = 0,8 x 124,45 x 0,10 x 110 = 1095,16 l/s = 3942,57 m3/h = 94621,82 mc/zi

Debit mediu ape pluviale de pe suprafetele haldelor steril de la Baita Plai si Baita Plai

Partial (platforme+taluze = 546653 m2) (conform tabelelor de la cap.1.9.)

Q uz pluvial = S x med x Qp med = 0,10

Q uz pluvial = 546653 x 0,10 x 0,716 = 39140,35 m3/an = 107,23 m3 / zi = 4,47 m3 / h

Debitul maxim al apelor pluviale de pe suprafetele haldelor de steril de la Baita Plai si

Baita Plai Partial (platforme+taluze = 54,6653 ha)

Q uz Max.pl = m x S x med x i [ l / s ]

Q uz Max.pl = 0,8 x 54,6653 x 0,10 x 110 = 481,05 l/s = 1731,78 m3 / h = 41562,72 mc/zi

Debitul apelor menajere evacuate

Pentru apa necesara nevoilor igienico-sanitare, se vor monta toalete ecologice mobile (cu

rezervor interschimbabil) si prin urmare nu vor exista evacuari de ape menajere.

Bilantul apelor uzate

Bilantul apelor uzate este prezentat in tabelul nr. 4.1.2.




97

Tabel nr. 4.1.2.

Sursa apelor uzate

Total ape uzate generate

Ape uzate evacuate Ape reutilizate recirculate

Comentarii

mc/zi mc/an menajere industriale pluviale

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an -

Evacuare in pr. Vl. Plaiului

Apa de mina galeria G11 (evac.in emisar)

Total ape mina

285,1 min

864 max

Total ape mina

104061,5min

315360 max

-

- 172,8min 432 max

63072 min 157680 max

- -

Apa de mina galeria G23 (evac.in emisar) - -

112,3min 432 max

40989,5min

157680 max- - -

Evacuare in pr. Vl. Plaiului

Ape pluviale de pe suprafetele haldelor

Total ape pluviale

351,36med 136184,52mx

Total ape pluviale

128246,9med

49707349max

- - - - 107,23med

41562,72max

39140,35med 15170392max

- Evacuare in emisari

Ape pluviale de pe suprafete incinte

- - - - 244,13 med 94621,8max

89106,63med 34536957max

- Evacuare in emisari

Poluantii continuti in apele evacuate

Compoziţia fizico-chimică si radiologica a probelor recoltate din apele de mina (gal. G11 si

gal. G23) este prezentată în cap. 4.1.1. (al prezentei documentatii).

Dupa realizarea lucrarilor de inchidere si ecologizare, concetratiile poluantilor/parametrilor de

calitate, din apele pluviale evacuate de pe amplasamentele miniere, nu vor depasi valorile limita

admisibile, conform Normativului NTPA – 001/2005.

4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei

►Impactul produs de apele de mina asupra emisarilor

Evacuarea apelor de mină neepurate conduce la poluări semnificative ale apelor de suprafaţă şi subterane. Descarcarea directa in receptori naturali a apelor de mină afecteaza ecosistemele la scară şi niveluri funcţionale diferite, impactul asupra mediului datorându-se:

Creşterii cantităţii de materii în suspensie si a continutului sărurilor solubile (rez. fix) din apa receptorului natural al apelor de mina;

Poluării cu metale grele a receptorului natural al apelor de mină; Efectelor pH-ului scăzut ; Deoxigenarii apei receptorului natural dupa preluarea apelor de mină.

Poluarea cu metale grele este cel mai semnificativ impact cauzat de apele de mină, datorită persistenţei (acestor indicatori) şi a uşurinţei relative cu care poate trece nedetectată.

Metale grele eliberate în mediul acvatic prezintă pericol de contaminare si degradare a calitatii receptorilor naturali datorită toxicitătii acestora pentru organismele acvatice si persistenţei lor în diferite compartimente ale mediului (apă, materii în suspensie şi sedimente, particulelor fine de sol rezultate din eroziunea de pe traseul parcurs de la evacuarea din mina pana la punctul de deversare in receptorul natural), datorită:

Persistenţei lor în diferite compartimente ale mediului (apă, materii în suspensie şi sedimente, particulelor fine de sol rezultate din eroziunea de pe traseul parcurs de la evacuarea din mina pana la punctul de deversare in receptorul natural);

Toxicitatii lor pentru organismele acvatice, in care se bioacumulează; Bioamplificarii de-a lungul reţelei trofice şi efectelor indirecte asupra biotei.

Datorita impurificatorilor deversati in receptorii naturali de apele de mina, acestea au impact

asupra calitatii emisarilor in care se evacueaza. Impactul produs de evacuarea apelor de mină de pe galeriile G11 si G23 asupra calitatii emisarilor (pârâul Valea Plaiului, si pr. Crisul Băita), care preiau




98

aceste ape de mină, este redus, conform analizelor parametrilor de calitate ale apelor de suprafata din Tabelul nr.7.

Continuturile indicatorilor chimici de calitate din apele emisarilor receptori ai apelor de mina, (conform Tabelului nr. 7), comparate cu Ord. 161/2006 – Normativul privind clasificarea calitatii apelor de suprafata, indica incadrarea concentraţiilor metalelor grele si pH-ului în clasele de calitate I si II, cu excepția molibdenului si a plumbului in proba BA1 (parau Valea Plaiului la confluența cu pârâul Valea Calului).

Referitor la radioelementele U şi Ra din probele apelor de suprafata investigate, acestea au conținuturi mai mari decât valorile de fond, dar nu conduc la o doză efectivă suplimentară mai mare față de limita pentru apa potabilă de 0,10 mSv/an, conform Legii 311/2004, în cazul în care o persoană din populație ar consuma într-un an 730 l de apă din V.Plaiului (la barieră) sau Crișul Băița, cu o singura excepție – a apei de la baza taluzului haldei V. Plaiului (BA3), unde valoarea este 0,145 mSv/an.

De asemenea, valorile dozei efective suplimentare pentru apele de suprafata – paraul Valea Calului, pr. Valea Plaiului, pr. Albioara si pr. Crisul Baita, sunt mult sub nivelul valorii pentru apa potabilă (cu exceptia probei din pr. V. Plaiului, de la baza taluzului haldei V.Plaiului).

►Impactul drenajului rocilor acide (ARD – Acid Rock Drainage)

Rocile sterile de mina depozitate in halde, sunt expuse la efecte de alterare datorita apei meteorice si oxigenului, putand genera ape acide. Aciditatea este generată de oxidarea sulfurilor din compozitia sterilelor, şi precipitarea fierului feric.

Drenajul rocilor acide (ARD) - are loc când aciditatea rezultată este transportată de apă. Eliberarea si transportul aciditatii are loc în apele de suprafaţă şi apele subterane (implicit in

sol), deteriorând calitatea apelor receptoare de suprafata, a solului, subsolului si apelor subterane, şi conduce la o serie de efecte, cum ar fi:

- diminuarea alcalinităţii si acidifierea apelor; - bioacumulării de metale; - acumulării de metale în sedimente; - impact asupra habitatelor - eliminarea unor specii sensibile. ►Impactul produs in timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare

In timpul derularii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial nu se estimeaza deversari de materiale fluide sau alte materiale poluante in emisarii de suprafata sau contaminarea apei freatice. Pot apărea surse accidentale de poluanti, dar cu probabilitate redusa si in cantităţi controlabile.

Astfel, exista riscul deversarilor accidentale de materiale fluide (carburanti si/sau ulei de la utilaje) si materiale solide (deseuri din demolari, moloz/pământ, etc., din timpul transportului auto), ce pot contamina solul, ajungand si in emisarii de suprafata sau in apa freatica.

Cantitatea de ape pluviale care se scurge din zona perimetrelor miniere unde se desfasoara activitatea de inchidere si care pot transporta materiale poluante, ce pot ajunge in emisari, este dependenta de regimul pluviometric al zonei.

Perimetrele minere Baita Plai si Baita Plai Partial sunt amplasate intr-o regiune cu precipitatii cu abundenţă medie, ce determina existenta unei retele hidrografice cu cursuri de apa cu un debit care variaza in functie de cantitatile de precipitatii. Regiunea aparţine bazinului hidrografic al Crişului Negru. Apele sunt colectate din perimetrul minier de Crişul Băiţa prin afluentii săi paraul Valea Plaiului, pr. Valea Calului, pr. Albioara, pr. Valea Stâncii, pr. Valea Lupului.

Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor este de 716 mm. Fondul natural al zonei studiate - structura geologică (granit, gresii, roci magmatice, riolite) şi

mineralizatiile din zona (o multitudine de mineralizaţii constituite din U şi din Mo, W, Bi, Ni, Co, Pb, Cu, Ag, Zn, B, si sulfuri polimetalice), poate determina prin intermediul apelor pluviale de siroire (scurse) o poluare locala a emisarilor naturali si/sau a panzei freatice din zona de contact.




99

Sursele de poluare posibile pentru apele subterane si apele de suprafata sunt : apele meteorice ce spala suprafetele perimetrelor miniere, prin deversarea in emisarii

de suprafata cu antrenarea de suspensii si/sau infiltrarea in sol, cu influenta neglijabila; colmatarea canalelor de amenajare/deviere a paraurilor, prin deversari accidentale a

materialelor transportate sau depozitate/stocate temporar; scurgeri accidentale de combustibili sau de diverse materiale (moloz, ciment, balast,

etc) în timpul transportului si lucrarilor; praful si noxele gazoase rezultate din demolari, excavari, traficul auto si functionarea

in sarcina a utilajelor (arderea carburantilor), care din aer ajung pe sol si in apele de suprafata;

Eventualul impact asupra calitatii apelor subterane si apelor de suprafata este temporar, limitat la durata de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare, in functie de intensitatea ploilor torentiale si de conditiile hidrogeologice.

Ploile de intensitate mare si de lunga durata, precum si topirea brusca a zapezilor pot marii volumul de apa din Crisul Negru / Crisul Baita peste cota de inundatie, dar datorita amenajarii / regularizarii albiilor paraurilor din perimetrul analizat si a vaii Crisul Baita, riscul de inundare sau alunecare a terenului in zona perimetrelor miniere este mic.

Lucrarile de regularizare/amenajare a paraurilor Valea Stancii, Albiorii, V. Lupului, V. Plaiului, V. Calului, V. Baita au Aviz de dospodarire a apelor nr. C70/06.06.2016. Lucrarile constau din:

- lucrari de amenajare a albiilor (canale betonate) - lucrari de deviere a apelor paraurilor doar in zona haldelor de steril (pentru Valea Albiorii la

halda Club, Valea Stancii la halda pr. Stancii, Valea Lupului la halda pr. Lupului, Valea Calului la haldele pr. Calului 1 si 2), ce constau in lucrari de protectie a taluzelor pentru a evita instabilitatea acesteia si antrenarea de material steril din halda. Devierea nu consta in schimbarea cursului apei - devierea pe portiunea care străbate halda consta in ocolirea si păstrarea unei distante corespunzatoare (de siguranţă) intre taluzul final al haldei si amenajarea/regularizarea văii respective. (conf. Planselor nr.5, nr.6, nr.7 si „Evaluarea starii de siguranta a haldelor de steril din perimetrul minier” de dr.ing.geol. Sorin Mihai - anexate).

►Impactul produs de lucrarile de inchidere si ecologizare asupra zonelor ce se suprapun cu situl Natura 2000 - ROSCI 0324 Muntii Bihor, pe o suprafata de 9,6 ha

Zona miniera unde se vor desfasura lucrarile de inchidere si ecologizare (123,2ha) se suprapune partial (pe fâşii, ȋmprejurul amplasamentului minier), pe o suprafata de 9,6 ha (95987 mp), cu limita sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor (conform plansei nr.2 si nr.4). Zonele de suprapunere a aplasamentului minier cu situl si lucrarile ce se vor realiza pe suprafata lor, sunt:

- zona (1) (fâşie) din vestul perimetrului minier, cu o suprafata de 3.289 mp, ce cuprinde o suprafata de 2.018 mp ocupata de halda V. Plaiului pe care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare (lucrări de geometrizare și nivelare, acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m urmata de acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare).

- zona (2) din sud-vestul perimetrului minier cu suprafata de 44.6080mp, cuprinde urmatoarele lucrari:

▪ in partea de NV a zonei, o suprafata de 6.389 mp este ocupata de halda V. Plaiului, pe care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare (lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare);

▪ la limita de nord a zonei se afla galeria G11 cu evacuare de apa de mina, pentru care se va monta conducta de preluare si evacuare (la bazinul de receptie) ce trece pe suprafata zonei pe o lungime de 12,3 m;

▪ pe suprafata zonei (2) se afla amplasate 2 halde mici de steril: H. Galeria 13 cu Socupata = 1097 mp si H. Galeria 14 cu Socupata = 457 mp, care se vor reloca pe halda Club. Dupa




100

relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zonele rezultate vor fi umplute cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de foioase si răşinoase;

▪ la limita de NE a zonei, o suprafata de 250 mp este ocupata de o parte din halda Complex Nou care se va reloca pe halda pârâul Stâncii. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zona rezultata va fi umpluta cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de răşinoase;

▪ la limita de SE a zonei se afla amplasata galeria 63 care se va inchide prin impuscare, nivelare si asternere pamant.

- zona (3) (fâşie mica) din sudul perimetrului minier, cu o suprafata de 1.769 mp + 22 mp = 1.791 mp, este traversata pe o lungime de 6 m de pr. Valea Lupului care se va regulariza (lungime totala de regularizare parau V. Lupului = 410m). De asemenea, lucrarile de regularizare a pr. Valea Lupului cuprind o portiune din pârâu cu lungimea de 24 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.

- zona (4) din estul – sud-estul perimetrului minier, cu o suprafata de 3.901 mp – fara lucrari

- zona (5) (fâşie f. mica) din estul perimetrului minier, cu o suprafata de 246 mp – fara lucrari

- zona (6) din nord-estul perimetrului minier, cu o suprafata de 14.325 mp, cuprinde urmatoarele lucrari:

▪ in partea de sud a zonei, o suprafata de 308 mp este ocupata de halda pr. Calului 2, pe care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare (lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare);

▪ in partea de nord, zona (6) este traversata pe o lungime de 40,5 m de pr. Valea Calului care se va regulariza (lungime totala de regularizare parau V. Calului = 1820m). De asemenea, lucrarile de regularizare a pr. Valea Calului cuprind o portiune din pârâu cu lungimea de 360 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.

- zona (7) din nordul perimetrului minier, cu o suprafata de 20.256 mp – fara lucrari.

- zona (8) (fâşie) din nordul – nord-vestul perimetrului minier, cu o suprafata de 7.571 mp, cuprinde urmatoarele lucrari:

▪ in partea de sud si SV a zonei, o suprafata de 2322 mp este ocupata de halda Club, pe care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare (lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare);

▪ zona de suprapunere a aplasamentului minier cu zona (6) este traversata pe o lungime de 250 m de pr. Valea Albiorii care se va regulariza (lungime totala de regularizare parau V. Albiorii = 573m). De asemenea, lucrarile de regularizare a pr. Valea Albiorii cuprind o portiune din pârâu cu lungimea de 11 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.

Conform lucrarilor de inchidere si ecologizare din zonele de suprapunere cu situl Natura 2000, enumerate mai sus, acestea vor afecta direct paraurile Valea Lupului (zona 3), V. Calului (zona 6) si V. Albiorii (zona 8), (pe lungimi mici in sit), prin lucrarile de regularizare/amenajare a acestora. In perioada derularii lucrarilor de regularizare/constructie singura posibilitate de afectare directa a apei este prin cresterea turbiditatii si a cantitatii de suspensii, dar impactul va fi temporar, zonal. De asemenea o posibila sursa de poluare a apei ar putea-o constitui accidentele tehnologice, generatoare de scurgeri accidentale de produse petroliere sau depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.

Se specifica faptul ca, nu se vor realiza lucrari care sa modifice cursurile de apa ale paraurilor (doar lucrari de amenajare/regularizare a albiei).




101

Parametrii de calitate ai apei paraurilor nu vor fi afectati negativ din punct de vedere chimic si al regimului cantitativ al apei, în conditii normale de functionare/realizare a lucrarilor si atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului si a tuturor obligatiilor impuse prin normativele specifice (“Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”, etc).

Chiar daca impactul asupra factorului de mediu apa, este direct, acesta este pe termen scurt, zonal si fara efecte semnificative / fara impact negativ asupra calităţii.

In concluzie, proiectul de inchidere si ecologizare a perimetrelor miniere Baita Plai si Baita Plai Partial generează asupra factorului de mediu APA (asupra calitatii apei de suprafata), un impact direct, fără efecte semnificative, pe termen scurt, și cu un grad redus de extindere zonala, calitatea apei subterane nefiind afectata, iar calitatea apelor de suprafata este in functie si de conditiile hidrogeologice si de intensitatea ploilor care pot antrena suspensii anorganice solide. Dar, atat timp cat toate masurile si sistemele pentru protectia mediului sunt respectate si functionale (pentru evitarea antrenarii in ape a substantelor petroliere, moloz, etc.), calitatea apelor se va situa in limitele admise de normativele specifice.

Activitatea de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, nu va avea impact asupra apelor subterane si va afecta in limite admisibile apa de suprafata datorita urmatoarelor considerente:

- toate lucrarile de investitie se vor realiza deasupra nivelului panzei freatice; - din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate menajere sau industriale; - toate lucrarile de amenajare/regularizare a paraurilor se vor face cu respectarea tuturor

normativelor, obligatiilor si masurilor (de prevenire si atenuare) specifice, impuse; - apele pluviale evacuate din perimetrele miniere nu vor contine materiale sau substante

poluante/chimice (altele decat cele din fondul natural) care ar putea afecta calitatea receptorilor naturali din zona, vor contine eventuale suspensii anorganice solide.

► Impactul calităţii apelor de mină din G11 si G23 asupra reţelei hidrografice În abordarea corectă a impactului generat de activitatea din perimetrul Băiţa Plai asupra reţelei

hidrografice este necesară evaluarea contaminării pârâului Crişul Băiţa care reprezintă calea de transfer către grupul critic – contaminare care este produsă de activitatea minieră asupra efluenţilor: Valea Plaiului şi Valea Calului.

În acest sens au fost recoltate probe de apă din reţeaua hidrografică si in cap. 4.1.1. este prezentata calitatea actuala a emisarilor naturali receptori ai apelor de mina (tabel nr. 7).

Din analizele prezentate in Tabelul nr. 7, se desprind următoarele considerente: - Rezultatele analizelor, comparate cu limitele de încadrare în clasele de calitate din Ord.

MAPM 161/2006 privind concentraţiile din apele de suprafaţă, acestea sunt situate, pentru toate metalele grele şi pH, cu excepția Pb, în clasa de calitate I si II.

- Referitor la radioelementele U şi Ra din probele investigate, acestea au conținuturi mai mari decât valorile de fond, dar nu conduc la o doză efectivă suplimentară mai mare față de limita pentru apa potabilă de 0,10 mSv/an, conform Legii 311/2004, în cazul în care o persoană din populație ar consuma într-un an 730 l de apă din V.Plaiului (la barieră) sau Crișul Băița, cu excepția apei (BA3) de la baza taluzului haldei V.Plaiului, unde valoarea este 0,145 mSv/an;

- Conţinutul mai ridicat de U (0,172 mg/l) semnalat în proba de apă colectată din pârâul Valea Plaiului este determinat de caracteristicile materialul prezent pe berma haldei Valea Plaiului. Materialul prezent pe bermă are o granulaţie fină, iar suprafaţa este orizontală, fără vegetaţie unde apa poate persista. Mai mult, datorită activităţilor de exploatare forestieră, pe această bermă circulă utilaje de transport. In aceste condiţii s-a produs levigarea şi apoi migrarea uraniului în acest pârâu.

Materialul fin de pe berma haldei supus persistenţei apei, fenomenelor de mărunţire datorate circulaţiei pe bermă, se constituie într-o barieră geochimică (termen ce defineşte portiuni din sol,




102

sedimente, apă, în care are loc o migrație a elementelor din surse diferite, ca de exemplu halde, ape de mină), efectul fiind poluarea – respectiv apariția unor concentrații anormale în aceste locuri.

Prin comparaţie, probele recoltate din haldele Valea Calului 1 şi 2, Valea Lupului, halda Club, prezintă un echilibru secular privind corelația dintre U și Ra, ceea ce demonstrează lipsa proceselor de levigare și migrare a radionuclizilor din componența materialului din halde. Este de mentionat că materialul prezintă o granulație cu dimensiuni medii (10 cm) până la ”bolovani” de 0,75-1,25 m.

Având în vedere că prin proiectul tehnic de închidere şi ecologizare se va proceda la geometrizarea haldei Valea Plaiului (corectare taluz), reconfigurarea bermei prin dirijarea apelor pluviale spre şanţul colector practicat la contactul dintre corpul haldei şi versantul natural al terenului, vegetarea acesteia prin plantări de puieţi şi înierbare, se va combate fenomenul de migrare sus menţionat, şi în consecinţă va fi diminuat cunţinutul în U a apei din pârâul Valea Plaiului, respectiv se va diminua si doza efectivă suplimentară.

In concluzie, impactul activitatii de inchidere si ecologizare a perimetrelor miniere asupra factorului de mediu APA (asupra calitatii apei subterane freatice si apei de suprafata), este temporar si in limite admisibile, in functie de conditiile hidrogeologice si de intensitatea ploilor torentiale care pot antrena suspensii anorganice solide, atat timp cat toate masurile/sistemele pentru protectia mediului si masurile specifice din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu” sunt respectate si functionale.

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta este practic inexistent, avand in vedere distanta mare fata de granitele cu tarile vecine.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

Pentru diminuarea impactului intregii zone miniere Baita Plai si Baita Plai Partial (depozitele de steril si apa de mina) si diminuarea efectului lucrarilor de inchidere si ecologizare, asupra apelor – receptorilor naturali din perimetrele respective, se vor efectua următoarele lucrări :

– Lucrări de captare şi evacuare controlată a apelor de mină; – Lucrări de amenajare a pâraielor din zona miniera - lucrări hidrotehnice – canale de deviere,

regularizări pârâuri/amenajări albii; – Lucrări de amenajare și ecologizare a haldelor de steril si a incintelor miniere;

Toate aceste lucrari sunt prezentate in capitolul 1.3. – Lucrari de monitorizare a calitatii apelor, in perioada de executie a lucrarilor, in perioada de

garantie si post-inchidere, in vederea tinerii sub control a parametrilor calitativi, conform Ord.161/2006 – calitate ape suprafata, conform NTPA 001 / 2005 – calitatea apelor uzate evacuate in receptori naturali și NMR-01 (CNCAN) privind limitele maxime admise pentru radioactivitate, ce constau in monitorizarea calitătii apelor de mină evacuate pe galeriile G11, G23 (din bazinul intermediar de receptie si masuratori de debit) si probe de apa din emisarii naturali - amonte/aval de zonele de infuenta a galeriilor si a haldelor de sterile (trimestrial/semestrial). Se vor recolta si probe de sedimente din reteaua hidrografica/emisari naturali.

► Justificarea si consideraṭii de mediu şi tehnico – economice la alegerea realizarii

„Lucrărilor de captare şi evacuare controlată a apelor de mină”

In 1991 a fost elaborat un proiect de execuṭie având ca obiect tratarea cumulată a apelor de mină din galeria Noroc Bun (incinta Poiana din perimetrul Avram Iancu) şi cele din perimetrul Băiṭa Plai (Galeria 11 + Galeria 23). La acea vreme, exploatarea minieră Băiṭa Plai era în plină activitate, lucrările de pregătire şi exploatare fiind active aveau o influenṭă accentuată şi asupra apelor de mină ce se evacuau prin cele două galerii.

Conṭinuturile avute în vedere la acea dată erau 0,4 mg/l pentru apele de la Băiṭa (G11 + G23) şi 0,5 mg/l apele ce proveneau din incinta Poiana (Galeria Noroc Bun).

La elaborarea „Studiului privind calitatea şi tratarea apelor de mină” pe lângă datele anterioare, s-a efectuat o cercetare de laborator asupra apelor provenind din cele două galerii, rezultând un




103

conṭinut de uraniu Unat = 0,168 mg/l pentru galeria G11 şi Unat = 0,256 mg/l pentru galeria G23, probele fiind recoltate în luna septembrie 2015.

Experimentul s-a realizat utilizând o probă de 100 l de apă de mină, cu un conṭinut de uraniu de 0,240 mg/l, obṭinută prin reunirea celor două probe de apă din galeriile G11 şi G23.

In condiṭiile în care apa din cele două galerii curge liber pe tronsoanele de la gura galeriilor şi până la vărsarea în pârâul Valea Plaiului, permiṭând accesul necontrolat la oglinda apei şi consumul acesteia sub formă de apă pentru adăpare animale, apare ca necesară gestionarea acestor ape fie prin tratare, fie prin captare şi dirijare controlată într-un curs de apă cu debit mai mare.

Prin tratarea apei de mină cu adsorbṭia uraniului pe răşini schimbătoare de ioni, eluṭia răşinii, regenerare răşini, precipitare uraniu, filtrare suspensii DUNa (diuranat de sodiu) şi uscare, s-ar obṭine o apă tratată deversabilă în emisar cu un conṭinut maxim de 0,02 mg/l.

Realizarea unei astfel de instalaṭii de tratare a apei, implică o investiṭie estimată de 9,5 mil.Euro. La acest aspect trebuie avute în vedere cheltuielile de operare/intreṭinere care se cifrează la cca. 500.000 Euro/an pe termen foarte lung.

In aceste condiṭii s-a optat pentru varianta captării apelor de mină la ieşirea din galerii, dirijarea acestora prin conductă îngropată şi deversarea acestora sub oglinda apei, în pârâul Crişu Băita în aval de punctul de confluenṭă cu pârâul Valea Albiorii (Planşa nr.2).

In varianta adoptată s-a ṭinut seama de următoarele aspecte concrete legate de impactul asupra mediului:

1- Captarea apelor de mină la ieşirea din cele două galerii G11 şi G23 şi dirijarea prin conducte îngropate evită scurgerea de suprafaṭă a acestora pe tronsoanele de la ieşirea din galerii şi până la vărsarea în pârâul Valea Plaiului, situaṭie în care ar deveni posibilă contaminarea prin ingerare;

2- Analiza apelor din pârâul Valea Plaiului (proba BA3 din tabel nr.7), ape ce includ şi apele de mină ce se scurg din galeriile susmenṭionate, indică o concentratie de U de 0,172 mg/l şi de 0,025 Bq/l pentru Ra, ceea ce generează o doză efectivă suplimentară de 0,145 mSv/an. Aşa cum s-a menṭionat mai sus, conṭinutul de U din această zona (baza taluzului haldei V.Plaiului) este influenṭat de procesele la care este supusă fracṭia fină a sterilului de pe berma haldei Valea Plaiului. In urma reconfigurării, ecologizării şi revegetării haldei Valea Plaiului, conform proiectului tehnic de închidere şi ecologizare a perimetrului minier, procesul de levigare nu va mai avea loc, şi în consecinṭă se va diminua conṭinutul de U din apa pârâului Valea Plaiului.

3- Deversarea sub oglinda apei urmează a se face în aval de confluenṭa pârâului Crişu Băiṭa cu pârâul Valea Albiorii, punct în care în condiṭiile actuale sunt cumulate şi debitele din pâraiele Valea Calului, Valea Plaiului (inclusiv apele de mină ce se scurg din galeriile G11 şi G23). Analiza apelor de suprafaṭă prezentată în tabelul nr.7, indică faptul că doza efectivă suplimentară generată de contaminarea înregistrată în pr. V. Plaiului spre Crişu Băiṭa, la ieşirea din colonie (proba BA1) se situează la nivelul de 0,080 mSv/an, in pârâul Valea Albiorii înainte de confluenṭa cu Crisu Băiṭa (proba BA2) la nivelul de 0,0046 mSv/an, in pr. Crisu Baita in satul Baita (proba BA5) si in pr. V. Calului (proba BA4), toate valorile situîndu-se sub 0,1 mSv/an pentru apa potabilă, conform Legii 311/2004.

4- In cadrul „Evaluării detaliate de securitate radiologică actualizată conform parametrilor radiologici şi a altor parametrii neradiologici” (2012) pentru calculul dozelor efective suplimentare primite de persoane din populaţia grupurilor critice au fost avute în vedere trei scenarii, după cum urmează:

Scenariul 1 – priveşte grupul situat în arealul coloniei Băiţa Plai, lângă Blocul B1 la bariera ce restricţionează accesul în perimetrul minier, fiind o situaţie normală deoarece blocurile din colonie sunt încă locuite;

Scenariul 2 este localizat în grupul critic – satul Băița la o distanţă de 3 km de perimetrul minier, reprezentând o situație normală privind prezența populației în scenariu;




104

Scenariul 3 este situat în zona haldei Valea Plaiului, la 200 m de colonia Băiţa, iar prezența persoanelor în scenariu poate fi pe timp scurt (900 ore/an).

5 – Din punct de vedere al corelatiei dintre dozele efective suplimentare primite de persoanele din populaţia grupurilor critice şi gradul de contaminare al apei, prezintă interes Scenariile 1 şi 3. 6 – In cadrul Scenariului 1 pentru calculul dozei primite de o persoană prin ingestie (iradiere internă) - calea acvatică, au fost avute în vedere următoarele date de calcul:

o persoană adultă din grupul critic foloseşte timp de un an pentru a bea sau pentru irigarea culturilor, direct din apa din pârâul V.Plaiului;

se presupune că apa este folosită şi pentru adăpatul vitelor, iar hrana acestora o constituie iarba contaminată de aceeaşi apă;

Concentraţiile în contaminanţi sunt următoarele: U = 0,094 mg/l şi Ra = 0,01 Bq/l, la un debit de 28 l/s;

Calculul dozei primită de o persoană în condiţiile arătate mai sus prin ingestia de apă, produse vegetale, carne, lapte, peşte este prezentat în tabelul de mai jos:

Deci doza efectivă totală este de 0,106 mSv/an. Acest scenariu este imposibil de realizat întrucât presupune ca o persoană din populaţie să se

hrănească numai cu produse dintr-un areal de redusă suprafaţă, timp de un an de zile. În acest scenariu, concentraţiile din apa pârâului Crişu Băiţa generează o doză efectivă

suplimentară prin ingerare de 0,0982 mSv/an, obţinută după scăderea dozei datorită fondului. Tot în cadrul acestui scenariu, prin calculul dozei efective suplimentare totale generată de

calea acvatică, iradierea externă (radiaţia gamma), iadierea internă (inhalare radon) şi praf radioactiv, se ajunge la o valoare a dozei efective suplimentare de 11,0 mSv/an.

7- In cadrul Scenariului 3, pentru calculul dozei primite de o persoană prin ingestie (iradiere internă) - calea acvatică, au fost avute în vedere următoarele date de calcul:

o persoană adultă din grupul critic foloseşte timp timp de 900 ore/an pentru a bea sau pentru „irigarea” culturilor direct din apa din apropiere – Valea Plaiului;

Concentraţiile în contaminanţi sunt următoarele: U = 0,172 mg/l şi Ra = 0,025 Bq/l.

Doza efectivă suplimentară generată de calea acvatică este de 0,17 mSv/an. Acest scenariu este imposibil de realizat întrucât presupune ca o persoană din populaţie să se

hrănească numai cu produse dintr-un areal de redusă suprafaţă, timp de un an de zile.

8 – Din punct de vedere al corelaţiei între gradul de contaminare al apelor şi doza efectivă suplimentară, Scenariul 2 nu are relevanţă datorită distanţei la care se situează grupul critic (3 km faţă de perimetrul minier).

Având în vedere cele prezentate mai sus, se pot constata următoarele: doza efectivă suplimentară generată de contaminanţii radioactivi din apele de mină este

nesemnificativă în comparaţie cu celelalate căi de expunere (radiaţia gamma, inhalarea de radon);

doza efectivă suplimentară determinată pe probele de apă de suprafaṭă (Tabelul nr.7), precum şi în cazul Scenariului 1 (arealul coloniei Băiṭa Plai), nu va depăşi valoarea de 0,1 mSv/an.

In aceste condiṭii s-a adoptat varianta de captare a apelor de mină din cele două galerii şi deversarea sub oglinda apei în aval de confluenţa pârâului Crişu Băiţa cu Valea Albiorii.

Doza anuală efectivă în mSv/an Contaminant Vegetaţie Apă de

pârâu Carne Lapte Peşte Total

U 0,018 0,078 0,0004 0,0016 0,0023 0,10 Ra226 0,0022 0,002 0,0002 0,001 0,0005 0,006 TOTAL 0,106




105

► Masuri de diminuare a impactului la realizarea lucrarilor de inchidere si ecologizare

Pe parcursul lucrărilor de inchidere si ecologizare (amenajarea terenurilor, consolidarea si stabilizarea haldelor, regularizarea paraurilor, etc) se recomandă luarea de măsuri speciale, de prevenire si diminuare a poluării accidentale şi de protecţie a calităţii apelor cum ar fi:

verificarea lunară a tuturor mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru încadrarea din punct de vedere tehnic în normele de protectia mediului;

echiparea tuturor mijloacelor de transport si utilajelor care executa lucrarile cu motoare Diesel Euro 4-5 ;

lucrarile de întretinere si reparatii curente la utilaje vor fi executate inafara amplasamentului investitiei, doar la unitati specializate, de profil;

perioada execuției săpăturilor și terasamentelor ce afectează albii minore, având ca rezultat creșterea turbidității, va fi redusă la minim posibil;

materialele rezultate de la demolări respectiv din dezafectarea instalaţiilor – deşeuri metalice, moloz, azbociment, materiale bituminoase, vata minerală etc., vor fi depozitate în zone special amenajate - betonate (pentru evitarea infiltratiilor pana la panza freatica). Se va asigura gestionarea optima a tuturor categoriilor de deseuri produse pe amplasament. Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului vor fi depozitate in containere speciale (pubele) amplasate in locuri protejate;

nu se vor depozita deseuri si nici materiale de constructie în albia sau pe malurile paraurilor;

se vor adopta masuri împotriva poluarii cu substante solide sedimentabile în timpul lucrarilor de constructie a bazinelor de receptie;

nu se va crea depozit/platforma de deseuri în albia paraurilor sau în situl Natura 2000. Depozitarea provizorie se va amenaja numai pe o platforma betonata, prevazuta cu containere/recipienti specifici deseurilor;

se interzice folosirea materialului de rambleu necorespunzător (deşeuri de fier vechi sau material plastic, etc.), pentru a evita poluarea eventualelor acumulări de apă subterană, cu metale grele, suspensii sau alti compusi;

se vor intretine, curăţa, periodic, de depuneri (crengi, pământ, materiele solide, etc) canalele de deviere a paraurilor, in special după ploi abundente (primăvara şi toamna). Decolmatarea tuturor canalelor asigură mentinerea funcţionalităţii (evacuarea apelor) prin pastrarea secţiunii la parametri proiectaţi, permitand şi evitarea poluării emisarilor naturali – pr. Valea Stâncii, pr. Valea Lupului, pr. Valea Calului, pr. V. Albiorii, cu suspensii sau diverse materiale.

transportul materialelor (moloz, pământ, steril, etc.) mai ales in afara şantierului, prin zonele locuite, se va face numai cu autobasculante acoperite, pentru evitarea oricaror pierderi de material si cu o viteza de deplasare de max. 30 km/h;

echiparea tuturor mijloacelor de transport si utilajelor care executa lucrarile cu motoare Diesel Euro 4-5 ;

este necesar ca utilajele de executie a lucrarilor si mijloacele de transport: ▪ să nu prezinte defectiuni prin care să aibă loc scurgeri de motorină, uleiuri, etc. Se

interzice folosirea utilajelor si mijloacelor de transport care prezinta defectiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu carburanti, instalatii electrice;

▪ alimentarea cu motorină si schimbul de ulei nu se va face în incintele miniere, iar in cazuri de urgenta, scurgeri de ulei, acestea vor fi curatate imediat cu material absorbant.

▪ reparatiile se vor executa în ateliere/firme specializate, nu in incintele miniere; ▪ spalarea autovehiculelor se va face în spălătorii special amenajate, cu exceptia

curăţirii/spălării anvelopelor autovehiculelor, înainte ca acestea să părăsească zonele miniere în care se desfăşoară lucrările;




106

▪ orice utilaj sau autovehicul care nu prezintă sigurantă în exploatare din punct de vedere al protectiei mediului va fi oprit sa lucreze;

Toti salariatii vor fi instruiti cu privire la masurile speciale de protectie personala si a mediului pe care trebuie sa le respecte si vor fi informati cu privire la masurile ce vor fi luate in caz de accidente;

In perioada de executie, garantie a lucrarilor si post-inchidere vor fi monitorizate apele de mina pentru fiecare galerie, apele receptorilor naturali cat si apele cumulate înaintea deversarii în pârâul Crişu Băiṭa.

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale - clima, meteorologie, temperaturi, precipitatii, vant, etc

Perimetrul minier Baita Plai / Baita Plai Partial este situat în judeţul Bihor, în extravilanul oraşului Nucet si intravilanul oraşului Ştei (Incinta moara IV).

Configuratia reliefului din zona este deluros-muntos. Altitudinea variaza intre 420 m (Depresiunea Nucetului) si 1650 m limita superioara impadurita. Zona este mărginita de Dealurile Vărzarilor, de Valea Fînațelor, de masivul Prislop si versanții vestici ai Munților Bihor.

Climatul zonei este temperat continental moderat cu patru anotimpuri distincte: o vară calduroasa, toamnă cu temperaturi ce scad trepatat, o iarnă rece și primăvara cu temperaturi ce cresc treptat, climat care rezulta din pozitionarea în vestul Muntilor Apuseni, care se opun patrunderii maselor de aer polar din directie E, determinând ca verile sa fie calduroase si iernile nu foarte aspre.

Temperatura medie anuala este de 9,8°C în zona de depresiune, de 4-8°C în zona muntoasa. Temperatura medie lunara cea mai scazuta se înregistreaza în luna ianuarie (-1,3°C), iar temperatura medie lunara cea mai ridicata este caracteristica lunii iulie (19,8°C).

Clima si microclima regiunii este influentata de particularitatile locale: orientarea culmilor muntoase si a povârnisurilor, adâncimea vailor, gradul de acoperire cu paduri, etc. Un rol deosebit îl constituie ascensiunea maselor de aer vestice pe pantele Muntilor Apuseni, care provoaca o mare varietate în valoarea si regimul factorilor climatici.

Media anuala a cantitatii de precipitatii este de 700 mm în depresiune si 1000 mm în regiunile muntilor. Nebulozitatea cea mai accentuata este în lunile de iarna, aceasta scazând spre lunile de vara (în august gradul de acoperire cu nori a cerului este de 4,2).

Vânturile cele mai frecvente sunt cele de sud, urmate de cele vestice si cele din sector nordic.

4.2.2. Surse si poluanti generati

Din activitatea de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, pot fi identificate urmatoarele surse de poluare a aerului:

Operatiile de demolare/dezafectare, rambleere, impuscare, excavare/sapare, nivelare, incarcare-descarcare autobasculante, etc, prin emisii de noxe gazoase si pulberi in suspensie si sedimentabile, constituie o sursa periodica – sursa stationara;

Traficului/circulatia autovehiculelor si utilajelor, prin emisii de noxe gazoase, pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile datorate functionarii si activitatii de transport din cadrul perimetrelor miniere – surse stationare si mobile;

Emisii sub forma de pulberi in suspensie rezultate din antrenarea in atmosfera sub efectul vantului a particulelor de praf de pe suprafetele haldelor de steril – surse stationare;

Zgomotul emis de utilaje si circulatia autovehiculelor.

In perioada de realizare a lucrarilor de investitie, emisiile de noxe gazoase si pulberi in suspensie – aerosoli si pulberi sedimentabile ce vor fi degajate in atmosfera, contin urmatorii poluanti specifici :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Bihor




107

- gazele de combustie (noxe gazoase) de la arderea motorinei in motoarele Diesel ale utilajelor si autobasculantelor. Gazele de esapament evacuate prin tubulatura de esapament contin CO, SO2, NOx, HC (hidrocarburi nearse), CO2, COV, pulberi, ulei.

- praf/pulberi de la operatiile de demolare, incarcare-descarcare, rambleere, etc, cand vor rezulta pulberi in suspensie (aerosoli) si pulberi sedimentabile si praf antrenat datorita vantului (in special in perioadele verilor secetoase cu vanturi) de la circulatia autovehiculelor si de pe suprafetele haldelor de steril ;

- noxe gazoase de la operatia de impuscare cu explozivi (nitramoniu, dinamita), cand in urma reactiei explozive rezulta CO, NOx , COV si H2S.

► Zgomotul si vibratiile

Sursele de zgomot in faza de realizare a lucrariilor proiectate, vor fi: - Traficul auto, transportul materialelor de constructie si activitatea propriu-zisa de

constructie (de functionare utilaje), ce vor avea caracteristici stationare, tranzitorii (55-80 dB) - sursa discontinua;

- Activitatea de santier – demolari, demontari, excavatii, etc. (60-85 dB) - sursa discontinua

Receptorii potentiali ai zgomotului si vibratiilor vor include personalul muncitor.

Distante pana la zonele locuite sunt : satul Baita se afla la o distanta de peste 3 km fata de perimetrul minier Baita Plai si localitatea Nucet la o distanta de peste 4 km. Orasul Stei se afla situat fata de perimetrul minier Baita Plai la o distanta de cca. 16 km, dar incinta miniera Moara IV din cadrul minei Baita Plai Total, se afla o distanta de cca. 800 m fata de primele locuinte ale orasului Stei. Cea mai expusa zona este Colonia Baita aflata in apropierea perimetrului minier la cca. 200m.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite si numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se înregistrează.

Utilajele folosite si puterile acustice asociate, sunt: - excavatoare – 80 - 115 dB(A) - incarcator Wolla ≈ 112 dB(A) - autogreder ≈ 110 dB(A) - compactor ≈ 105 dB(A) - autobasculante – 75-95 dB(A) - betonieră = 75-95 dB (A) - buldozer = 80 - 110 dB(A) - macara = 90-110 dB (A) - compresor = 75-95 dB (A) - camion = 70-80 dB (A)

Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, prin deplasările lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de transport se propagă în jurul șantierului și de-a lungul drumurilor de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de maxim 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanța de 50 m și de 3 ori la distanța de 100 m. Prin îmbunătățirea caracteristicilor tehnice al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensității acestuia cu peste 30%.

Vibrații sunt generate de utilajele de excavare și mijloacele de transport, se produc în timpul funcționării acestora și nu reprezintă surse semnificative de vibrații. Posibilitatea propagării vibrațiilor în zonele limitrofe șantierului, este foarte redusă.

Comportarea in atmosfera a poluantilor

Atmosfera este un adevarat laborator chimic, in care compusii de sulf si de azot, oxigenul, radiatia solara, atomii si moleculele libere sunt implicati in procese chimice. Se formeaza in mod




108

continuu noi substante, au loc reactii complexe, in mai multi pasi, adesea sub actiunea radiatiei solare. In contextul poluarii si acidifierii aerului, substantele sunt discutate in trei faze principale:

- gaze; - particule solide (la care pot fi atasate diferite substante); - substante dizolvate in picaturi de apa sau in filme umede de pe suprafata particulelor.

Gazele ca: SO2, NO2 si COV pot reactiona cu oxigenul si formeaza acizi (H2SO4 si HNO3 fac parte din grupa acizilor tari).

Efectele lor asupra mediului au loc prin prezenta in atmosfera (gaze, particule in suspensie), prin depunere uscata (gaze, particule acide) si prin depunere umeda (acizi, particule).

Oxizii de sulf si de azot sunt principalele cauze ale aparitiei ploilor acide (dizolvarea lor in picaturile de apa si formarea acizilor care conduc la scaderea pH-lui sub valorile normale), fenomen evidentiat la scara globala.

Hidrocarburile pot avea diferite surse naturale sau artificiale. Cele artificiale sunt foarte raspandite: arderea combustibililor fosili, traficul, uzinele chimice si petrochimice.

Efecte potentiale asupra omulul si asupra factorilor mediului natural si artifIcial

Dioxidul de sulf Efectele, atat la expunerea pe termen scurt (10 - 30 minute), cat si la expunerea pe termen

mediu (24 h) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii. Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt combinata cu expunerea pe termen lung

la concentratii mai mici, creste riscul aparitiei bronsitelor cronice. Expunerea pe termen lung la concentratii mai mici conduce la efecte in special asupra

subiectilor sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta). Dioxidul de sulf si particulele in suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti (prezenti

simultan in gazele de ardere) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii, prin actiuni cardio respiratorii si a deficientelor functiei pulmonare. Efectul sinergic apare atat la expunerea pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Dioxidul de azot Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari in functia respiratorie, atat la subiectii normali,

cat si la cei cu bronsita. In amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca si in prezenta pulberilor in suspensie. Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plămânului, splinei, ficatului si sangelui.

Monoxidul de carbon Sunt cunoscute 4 tipuri de efecte (in special cele care se produc la cresterea

carboxihemoglobinei de pana la 10 %): efecte cardiovasculare; efecte neurocomportamentale; efecte de fibrinoliza; efecte perinatale. In atmosfera, cea mai mare contributie la impurificarea cu monoxid de carbon o are traficul rutier.

Particulele in suspensie sunt particulele solide netoxice cu diametrul pana la 20 μm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice si submicronice patrund prin tractul rspirator in

plaman, unde se depun. Atunci cand, cantitatea inhalata intr-un interval de timp depseste cantitatea ce poate fi eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardio respiratorii.

In cazul in care particulele contin substante toxice (metale grele), acestea devin foarte agresive, eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici conducand, in functie de metal si de doza, la tulburari foarte serioase.

COV Efecte asupra sanatatii omului apar la concentratii mari, concentratii ce caracterizeaza de regula

locurile de munca. De remarcat ca din arderea produselor petroliere pot apare si: compsii aromatici heterociclici

(carbazol, acridina) si hidrocarburile cu grupare NO2 (nitro - HAP).




109

Surse de poluare stationare si mobile existente in zona

Dupa cum s-a aratat si mai sus, sursele de poluare a aerului din zona amplasamentului minier, sunt urmatoarele:

- Pulberile in suspensie, sendimentabile (praful) si noxele gazoase din functionarea utilajelor si activitatile de demolare, rambleere, impuscare, excavare/sapare, nivelare, incarcare-descarcare autobasculante si pulberile in suspensie rezultate din antrenarea sub efectul vantului a particulelor de praf de pe suprafetele haldelor de steril;

- Traficul rutier / circulatia autovehiculelor si utilajelor in perimetrele miniere cat si pe drumurile de acces (din afara perimetrelor miniere – DN 75 si DN 76)

● Emisii din activitatile de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, sub forma de pulberi in suspensie, sedimentabile si noxe gazoase – surse stationare

Aceste emisii formate din pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile, gaze de esapament (CO, SO2, NOx, CO2, COV, pulberi) si gaze din reactia exploziva a materialului exploziv (CO, NOx , COV, H2S), sunt degajate in timpul operatiilor de demolare, dezafectare, impuscare, rambleeri, excavare, nivelare, incarcare-descarcare autobasculante.

Astfel, ca surse se mentioneaza buldozerul, autogrederul, excavatorul, alte utilaje folosite in activitatile de excavare/sapare, nivelare, tasare, etc, care folosesc drept combustibil motorina precum si autocamioanele, autobasculantele care transporta materialele necesare realizarii lucrarilor de inchidere si ecologizare.

Emisiile din motoarele Diesel (cu combustie interna) provin din gazele de esapament (65 %), evaporare si din ridicarea prafului din trafic. Volatilitatea mica a combustibilului Diesel si sistemul inchis de injecţie elimina aproape in totalitate emisiile prin evaporare.

Gazele de esapament ale motoarelor Diesel sunt formate din monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, hidrocarburi si alti produsi de combustie (particule: aerosoli cu plumb, cu ulei, etc). Emisiile de dioxid de sulf sunt in functie de compozitia combustibilului. Pentru că motoarele Diesel opereaza o combustie mai completa si folosesc combustibil mai putin volatil, emisiile de hidrocarburi si monoxid de carbon sunt relativ scazute. Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP), continute in concetratii reduse in gazele de esapament, reprezinta totalitatea componentelor individuale, dintre care: pirenul, benzopiren, fluoranten, antracen, benzoantracen, etc, sunt cele mai cunoscute.

Mentionam ca aceste emisii sunt periodice si sunt localizate in zonele unde se desfasoara lucrarile (nu se lucreaza concomitent in perimetrele miniere), iar datorita faptului ca investitia se va realiza in 3 ani, lucrarile propriu zise de inchidere nu vor afecta factorul de mediu aer in limite cuantificabile.

In tabelul nr. 4.2.1. sunt prezentate sursele stationare dirijate:

Tabel nr.4.2.1. Denumirea

sursei Poluant Debit masic

(g/h) Debit gaze/aer

impurificat (Nm3/h, m3/h)

Concetratia in emisie

(mg/Nm3, mg/m3)

Prag de alerta (mg/Nm3, mg/m3)

Limita la emisie = prag interventie

(mg/Nm3, mg/m3) Nu este cazul

In tabelul nr. 4.2.2. sunt prezentate sursele stationare nedirijate: Tabel nr.4.2.2.

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h) Realizarea lucrarilor propriu zise de inchidere si ecologizare, cu toate operatiile aferente (demolare, excavare, rambleere, etc) si manipularea tuturor materialelor necesare/utilizate in lucrarile de inchidere si ecologizare

pulberi, CO, CO2, NO2, SO2, COV

nu sunt cunatificabile




110

In urma reactiei explozive a substantelor chimice explozive – nitramoniu-AM-1 si dinamita (sau astralita), rezulta urmatoarele cantitati de poluanti / ȋmpuşcare / galerie, prezentati in tabelul nr. 4.2.2.a. de mai jos: Tabel nr. 4.2.2.a.

NITRAMONIU DINAMITA (ASTRALITA) TOTAL Cantitate detonata /

galerie

Poluanti/ 1 kg nitramoniu

Poluanti/cant. detonata

Cantitate detonata /

galerie

Poluanti/ 1 kg dinamita/astralita

Poluanti/cant. detonata

Poluanti/cantit. totala detonata

24 kg

22 kg

32 g/kg CO 0,704 kg CO 2 kg

102 g/kg CO 0,204 kg CO 0,908 kg CO 24 g/kg NOx 0,528 kg NOx 54 g/kg NOx 0,108 kg NOx 0,636 kg NOx

0,7 g/kg COV 0,0154 kg COV 0,4 g/kg COV 0,0008 kg COV 0,016 kg COV 16 mg/kg H2S 0,352 g H2S 2,5 mg/kg H2S 0,005 g H2S 0,357 g H2S

Trebuie specificat ca operatia de ȋmpuşcarea cu explozivi (pentru ȋnchidere galerii) se va face de 7 ori ȋn max. 1 luna (la inceputul realizarii lucrarilor), ea constituind o sursa periodica de scurta durata de noxe gazoase si pulberi.

Prezenta acestor noxe este resimtita doar in zona in care se executa impuscarea, iar sub actiunea factorilor atmosferici, dispersia noxelor se realizeaza in cateva minute pe o distanta mica fata de zona de impuscare, iar depunerea la sol a pulberilor sedimentabile rezultate din detonare, se realizeaza imediat.

● Emisii de pulberi in suspensie si sedimentabile datorate activitatii de transport/trafic auto –

surse mobile Rularea autobasculantelor pe drumurile perimetrelor miniere determină emisii de pulberi în

suspensie şi sedimentabile antrenate de pe suprafaţa de rulare, mai ales în perioadele calde si emisii de noxe gazoase - gaze de esapament de la motoarele Diesel.

Utilajele si mijloacele de transport care vor functiona in perimetrele miniere Baita Plai, vor fi actionate de motoare Diesel.

Consumurile medii de motorina / utilaj, determinate la timpul mediu de lucru si la distantele parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii) sunt prezentate in tabelul nr. 3 din capitolul 1.5., de unde rezulta un consum orar de motorina de 115 l/h, in cazul functionarii tuturor utilajelor si autobasculantelor.

Consumul mediu de motorina pentru utilajele de constructii este de 0,206 litri/CP·h, pentru regimul de functionare in sarcina. Consumul de motorina pentru autobasculanta de transport (16 t) este de 30 litri / 100 km la o viteza de cca. 30 km/h.

Datorita faptului ca specificul lucrarilor de inchidere si ecologizare determină funcţionarea neconcomitenta si intermitentă a utilajelor (şi a mijloacelor auto), se poate considera un consum real orar mediu de motorina de circa 70 l/h.

Factorii de emisie pentru gazele de esapament ale motoarelor Diesel, conform metodologiei Corinair, sunt urmatorii :

- pulberi: 4,30 g/l - SOx : 10,0 g/l - CO : 16,00 g/l - CH4 : 0,17 g/l - NOx : 32,70 g/l

Poluantii si debitele masice rezultate din functionarea autobasculantelor si utilajelor (excavator, buldozere, automacara, compactor, etc) actionate de motoare Diesel, cu un consum orar mediu de motorina de cca. 70 l/h, sunt prezentate in tabelul nr. 4.2.3 – surse mobile si tabelul nr. 6 (comparativ cu normativ):




111

Tabel nr. 4.2.3. Denumirea sursei Poluanti si debite masice (g/h)

Pulberi SOx CO CH4 NOx Gaze de esapament ale motoarelor Diesel 301,0 700,0 1120,0 11,9 2289,0

Tabel nr. 6. Poluant Debit masic (utilaje)

g/h Debit masic conf. Ordinului 462/93*

g/h Pulberi 301,0 500 SOx 700,0 5.000 CO 1120,0 - CH4 11,9 - NOx 2289,0 5.000

*Anexa nr.1, pct. 4 si pct. 6..

Din calculul efectuat si din Tabelul nr. 6. rezultă că valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează sub valorile maxime admisibile prevăzute de Ordinul 462/93 – norme de limitare preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera.

Pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile în atmosferă ca urmare a circulaţiei mijloacelor de transport, se vor lua măsuri pentru stropirea drumurilor de acces şi circulaţie în zona perimetrelor miniere, cu ajutorul unei autocisterne.

● Emisii sub formă de pulberi în suspensie (aerosoli) şi pulberi sedimentabile antrenate

datorita vantului de pe suprafetele haldelor (in special in perioada verilor secetoase cu vanturi)

In perioadele de veri secetoase, sub efectul vantului, a fenomenului de deflatie, este antrenat praful fin de pe suprafetele neȋnierbate ale haldelor de steril.

Pentru reducerea fenomenului de deflatie a prafului, suprafetele haldelor de steril vor fi ecologizate prin inierbare si impadurire (conf. lucrarilor descrise).

Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi – Tabelul nr. 4.2.4. Denumira activităţii, sectorului, procesului tehnologic,

codul activităţii

Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denu mire

Consum/ producţie

Timp de lucru anual,

ore

Poluanţi generaţi

Poluanţi, coduri,

după caz

Cantităţi de

poluanţi generaţi

t/an

Denumire

Inaltime m

Diametrul interior la

vârf al coşului

m

Viteza m/s

Temperatura ° C

Debit volumic/

debit masic m3/s g/s

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Nu este cazul

● Emanaṭii de radon la gurile galeriilor si puturilor, pe suprafeṭele amenajate si in zonele aferente grupurilor critice, si determinarea dozei debit gamma

In perioada realizarii lucrarilor de relocare/mutare a haldelor de steril mai mici pe haldele de steril mari, se vor degaja pulberi in suspensie cu un conţinut în uraniu natural, radon si radiu. Totusi, această sursă nedirijată de poluare este nesemnificativă datorită faptului că sterilul haldat are o granulaţie medie şi mare.

Limita maximă admisă pentru nivelul iradierii externe gamma - valoarea de referinţă este de 0,30 μSv/h, care reprezintă limita de refacere ecologică (în care este inclus şi fondul) conform normelor CNCAN (NMR-03).

- Rezultatele masuratorilor din cadrul Bilantului de Mediu nivel II (din 2009) arata faptul ca: haldele de steril din perimetrele miniere Baita Plai, reprezintă deşeuri radioactive (+platformele de




112

lucru a fostelor staţii din cadrul activitatii miniere + Moara 4-Ştei), cu valori ale radiaţiei gamma mai mari decât CMA = 0,30 µSv/h, avand valori cuprinse intre 0,85 ÷ 18 µSv/h.

Potenţialul de emanare a radonului (conf. concluziilor Bilantului de Mediu nivel II): Întrucât toate haldele din perimetrul minier prezintă valori ale dozei debit gamma mai mari de 1 μSv/h (respectiv conţinutul în U între 150 – 500 ppm), concentraţia radonului Rn222 pe suprafaţa acestora variază între 150 – 675 Bq/m3, dar având un grad mare de dispersie în aer, după 10 cm de la sursa, concentraţia revine la valorile de fond.

Concluzie: Haldele de steril prin conţinutul de uraniu şi datorită emanării radonului în spaţiu deschis (neexistând posibilitatea acumulării) constituie surse zonale de impurificare, care se vor reduce considerabil la terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare.

- Investigaţiile realizate de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru metale si resurse radioactive Bucuresti in lucrarea „Evaluarea detaliata de securitate radiologica actualizata conform parametrilor radiologici si a altor parametri neradiologici, pentru minele Baiţa Plai si Băita Plai Partial, jud.Bihor - 2012” privind distribuţia dozei debit gamma au pus în evidenţă valori mai mari de 0,30 µSv/h (CMA), acestea fiind cuprinse între 0,7 ÷ 60 µSv/h pe haldele de steril (berme, taluze si platforme) si valori de 0,9 ÷ 9 µSv/h in zona platformelor miniere si a altor suprafeţe contaminate.

De asemenea, debitul dozei gamma la nivelul solului, din aria limitrofă blocurilor de locuințe din Colonia Băița, are valori mai mari de 0,3 µSv/h, fiind cuprinse intre 2,9-189 µSv/h. În apropierea blocurilor în interiorul zonei controlate, unde există o mică grădină cu legume, debitul dozei gamma este de 0,90 µSv/h.

Concluzie

In urma „Evaluarii detaliata de securitate radiologica actualizata conform parametrilor

radiologici si a altor parametri neradiologici, pentru minele Baiţa Plai si Băita Plai Partial,

jud.Bihor – 2012”, se constata: conform art.144 din NMR-01/2002 CNCAN, concentrația

Rn222 la marginea zonei controlate nu trebuie să depășească valoarea de 111 Bq/m3 cu un

factor de echilibru de 0,4. În cazul prezent, lângă blocul B1 situat la limita zonei controlate

(barieră), concentrația de Rn la nivelul etajului 1 este de 214 Bq/m3.

Valorile debitului dozei gamma determinate în arealul coloniei Băița Plai, depășesc atât

”limita de avertizare de 1,15 μSv/h cât și limita de atenționare de 0,290 μSv/h conform OM

nr.1978/2010.

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

Pe amplasamentele miniere nu vor exista surse de emisie dirijate, emisiile din activitatiile/ operatiile aferente lucrarilor de inchidere si ecologizare sunt difuze si nu sunt cunatificabile. Astfel nu se pot calcula concetratiile de poluanti – imisiile (calculele de dispersie).

Emisiile din sursele mobile sunt dispersate in zona amplasamentului minier, nivelul imisiilor din zona fiind influentat si de traficul auto/rutier de pe drumurile de acces.

Sursa de poluare semnificativa din zona sunt particulele fine de praf si steril din halde, acestea din urma fiind o sursă (nedirijată) de poluare nesemnificativă datorită faptului că sterilul haldat are o granulaţie medie/mare.

În timpul activitatilor de inchidere si ecologizare, emisiile de poluanţi (noxe gazoase si pulberi) rezultate, nu vor genera un impact semnificativ asupra aerului, dar in anumite conditii atmosferice, pot afecta calitatea aerului din zonă. Acestea sunt:

- Noxele gazoase si pulberile rezultate in timpul operatiilor de demolare, dezafectare, impuscare, rambleeri, excavare, incarcare-descarcare autobasculante, care datorita dispersiei rapide sub influenta factorilor atmosferici si a frecventei periodice de demolare, de rambleere, etc, nu vor afecta in mare masura calitatea aerului din zona ;




113

- Pulberi in suspensie (aerosoli) si pulberi sedimentabile datorate activitatii de transport pe drumurile de acces, rezultate si prin antrenarea datorita vantului a materialului fin si uscat de pe suprafetele haldelor, situatie in care debitul masic al pulberilor emise se va situa sub 0,5 kg/h (500 g/h), limita maxima conf. Ord. 462/93 ;

- Noxele rezultate din gazele de esapament ale utilajelor si autobasculantelor, utilizate pentru executarea lucrarilor de inchidere si ecologizare, se situeaza sub valorile admise de Ordinul 462/93 (conform tabel nr. 6.), fiind dispersate rapid sub influenta factorilor atmosferici.

Aşadar, sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare nedirijate (reprezentate de totalitatea utilajelor de pe amplasament si a diferitelor lucrari/operatii) şi surse mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transporturi).

Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie de factori, cum ar fi: umiditatea căii de transport, umiditatea atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de transport, viteza de deplasare a mijloacelor de transport, numărul mijloacelor de transport care rulează concomitent pe drumurile de acces în unitatea de timp.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul șantierului și de-a lungul drumurilor de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de 100 – 150 m, concentrațiile de poluanți reducându-se la jumătate la distanța de 20 m și de 3 ori la distanța de 50–60 m. Prin îmbunătățirea caracteristicilor tehnice al motoarelor și aplicarea normelor Euro 5, se prognozează scăderea emisiilor cu peste 50%.

Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport pe drumurile de acces si in timpul diferitelor lucrari, se va putea face numai prin măsurători. Acestea se vor efectua in locuri si pe porţiuni reprezentative din punct de vedere al lucrării si al zonei (sit Natura 2000), pentru diferite valori de trafic şi pentru diferite condiţii atmosferice.

Avand in vedere ca activitatea de inchidere si ecologizare va fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului va fi nesemnificativ - se va situa in limite admisibile (atat timp cat se vor lua si respecta masurile speciale prezentate mai jos).

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta este practic inexistent, avand in vedere distanta pana la granitele cu tarile vecine.

Concetratii maxime pe diferite intervale de mediere Tabel nr. 4.2.5. Poluant Concetratie maxima Observatii

Cmax (μg/m3) Prag de alerta (μg/m3) Val.limita=prag de interventie (μg/m3) 1 2 3 4 5

Nu este cazul

Comparatie intre concetratiile maxime si valorile limita Tabel nr. 4.2.6.

Distanta fata de sursa/ limita perimetrului

platformei, sectorului

Concetratia/plaja de concetratii

(μg/m3)

Pragul de alerta pentru sanatate (PA)

(μg/m3)

Val.limita=prag de interventie pt. sanatate

VL/P1 (μg/m3)

Val.limita de protec. a vegetatiei/ecosist.

(μg/m3) 1 2 3 4 5

Nu este cazul

► Prognozarea poluarii radioactive a aerului:

Concluzie: Investigațiile radioactive complexe efectuate în arealul coloniei Băița Plai au pus în evidență pentru:

- conținuturile de U și metale grele în sol; - concentrațiile de Rn222 în sol și în aer; - valorile debitului dozei gamma, depășiri ale normelor elaborate de CNCAN și MMP, acestea generând o doză efectivă

pentru populație mai mare decât limita de 1 mSv/an, conform normelor interne și internaționale.




114

CONCLUZII : Activitatile din timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita

Plai Partial, vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu AER, atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului si masurile specifice din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”, iar in aceste conditii impactul asupra calitatii aerului se va situa in limite admisibile. Impactul resimtit asupra factorului de mediu AER, se va datora pulberilor rezultate din operatia de demolare, impuscare si transport, acestea constituind o sursa periodica de scurta durata.

►Zgomot si vibratii

Pe perioada desfasurarii lucrarilor va creste nivelul de zgomot si vibratii în zona, datorita

functionarii utilajelor si circulatiei mijloacelor auto.

Calculul nivelului de zgomot echivalent la o distanta de 10 m fata de organizarea de santier

(75dB s-a considerat nivelul de zgomot produs de autobasculante / autobetoniera):

Le = Lw-20 log r ; Le = 75dB - 20 log10 = 55dB

Le=nivelul de zgomot; Lw=puterea acustica; r= distanta fata de sursa de zgomot (se utilizeaza

in cazul propagarii zgomotului de la o sursa punctiforma pe un teren plat)

Niveluri de zgomot rezultate de la utilajele folosite pe amplasament:

Distanta (m) fata de sursa de zgomot Excavator Buldozer Autobasculante Compactor

0 104 104 88 104 10 82 82 67 82 20 76 76 61 76 50 68 68 53 68 100 62 62 47 62 200 56 56 41 56 300 52 52 38 52

În cadrul Prescripţiilor Tehnice cu privire la Măsurarea vitezei de deplasare a undelor seismice - anexă la NSPM pentru Depozitarea, Transportul şi Folosirea Materiilor Explozive, ed.1997 - este prezentată şi corelaţia între gradul de intensitate seismică (scara MSK – Medvedev, Sponheuer, Karnik - 1964) conform STAS 3684/71, viteza oscilaţiilor particulelor solului şi efectele asupra structurilor, în cazul seismelor produse de lucrările de împuşcare (tabelul de mai jos).

Viteza oscilaţiilor particulelor solului şi efectele asupra structurilor

Grade STAS 3685-71

Efectul asupra structurilor Viteza de oscilaţie

v (mm/s) Valoare admisa Valoare limita

IV

Posibile deteriorări la construcţiile de tip rural, conducte sub presiune, sonde de petrol şi gaze, puţuri miniere, structuri foarte fragile.

5

10

V

Se exfoliază stratul de zugrăveală. Apar fisuri mici şi înguste în tencuială la construcţiile tip rural şi urban. Posibile deteriorări minore

la construcţiile de tip industrial.

11

20

VI

Se produc fisuri în tencuială în pereţii despărţitori şi desprinderea unor bucăţi de tencuială la construcţiile de tip industrial.

21

40

VII

Se produc fracturi în elementele de rezistenţă la construcţiile de tip rural, fracturi în zidărie cu desprinderea unor bucăţi mari de tencuială la construcţiile de tip urban şi fisuri în tencuială cu desprinderea unor

bucăţi la construcţiile de tip industrial. Surparea în puţine cazuri a părţilor carosabile pe pante abrupte. Avarierea posibilă a îmbinărilor

conductelor. Avarierea maşinilor montate.

41

80

VIII

Se produc fracturi majore în elementele de rezistenţă la construcţiile de tip rural şi urban. Se produc fisuri în elementele de rezistenţă a

construcţiilor de tip industrial.

81

160




115

Pentru caracterizarea unei surse de zgomot este necesară cunoaşterea puterii acustice a acesteia atât în valori globale, cât şi ca distribuţie spectrală cu pasul de o octavă între 31.5 Hz şi 8 000 Hz.

De asemenea este necesară cunoaşterea timpului de acţiune pentru sursa analizată şi regimurile de lucru ale acesteia.

Este necesară, de asemenea, cunoaşterea coordonatelor de poziţie ale sursei, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical, cota la care este situată sursa având o mare importanţă în ceea ce priveşte propagarea zgomotului în vecinătatea acesteia.

Descriere utilaj Nivelul puterii acustice in benzi de o octava [dB(A)]

Nivelul de putere

acustica Denumire Putere

[kW] Calcul după 31.5

Hz 63 Hz

125 Hz

250 Hz

500 Hz

1k Hz

2k Hz

4k Hz

8k Hz

dB(A)

Buldozer pe senile

300 Directiva UE 2000/14/EC

99 103 108 111 106 104 101 95 89 108

Buldozer pe pneuri


97 101 106 109 104 102 99 93 87 105

Autogreder 162 Directiva UE 2000/14/EC

93 98 103 106 101 99 96 90 84 104

Autobasculanta de mare tonaj

362 Informaţii producător

100 104 109 112 107 105 102 96 90 90-110

Încărcător frontal cu cupă


97 101 106 109 104 102 99 93 87 107

Excavator pe roti 321 Directiva UE 2000/14/EC

98 102 107 110 105 104 100 94 88 108

Compactor (CAT825)*

235 Informaţii producător

99 103 108 111 106 104 101 95 89 107

Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor si mijloacelor de transport mentionate mai sus, se estimeaza ca in conditii normale de functionare nivelele de zgomot la limita amenajarii de este de cca. 62 dB. De asemenea, se poate constata ca, de fiecare data cand se dubleaza distanta de la sursa punctiforma de zgomot, nivelul de presiune acustica scade cu min. 6 dB. Conform prevederilor H.G. nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limita de expunere la zgomot este de 87 dB.

Pentru locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială crescută şi deosebită, conform Ordinului nr. 933 / 2002, valorile limită admise sunt de 75 dB şi respectiv 60 ÷ 50 dB, iar conform normativul STAS 10009/88 - limite admisibile ale nivelului de zgomot, nivelul de zgomot propagat în exterior de un anumit obiectiv nu trebuie să depăşească valoarea maxima admisibila de 65 dB(A). De asemenea se vor respecta prevederile HG 493/2006 – “privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot”.

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 stabileşte limita maxim admisibilă a nivelului de zgomot pentru intervalul “de zi”, adică între orele 7.00 şi 23.00 care este de 55 dB(A) şi limita maxim admisibilă pentru perioada „de noapte” adică între orele 23.00 şi 7.00, care este de 45 dB(A).

Avand in vedere intensificarea traficului pe perioada lucrarilor de inchidere si ecologizare, datorat utilajelor si circulatiei vehiculelor, se va produce o crestere locală, temporară a nivelului de zgomot si vibratii in aceasta perioada.

►Impactul produs de lucrarile de inchidere si ecologizare asupra zonelor ce se suprapun

cu situl Natura 2000 - ROSCI 0324 Muntii Bihor, pe o suprafata de 9,6 ha Zona miniera unde se vor desfasura lucrarile de inchidere si ecologizare (123,2 ha) se

suprapune partial (pe fâşii, ȋmprejurul amplasamentului minier), pe o suprafata de 9,6 ha (95987 mp), cu limita sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor (conform plansei nr.2).

Zonele de suprapunere a aplasamentului minier cu situl si lucrarile ce se vor realiza pe suprafata lor, sunt prezentate in capitolul 4.1.4. al prezentei documetatii.




116

Activitatea de construcții, prin specificul său, poate produce poluarea aerului cu praf, emisii de noxe gazoase și zgomot, atât în zona șantierului, cât și pe drumul de acces.

Poluările cu pulberi în suspensie (aerosoli) datorita lucrarilor de excavare, nivelare, încărcare / descărcare, transport, se produc pe perioadă scurtă, strict în timpul funcționării utilajelor și mijloacelor de transport. Cantitatea de pulberi în suspensie este redusă, emisiile înregistrându-se preponderent în perioada secetoasa, în timpul de funcționare al utilajelor și mijloacelor de transport și este generată de un număr limitat (mic) de utilaje care funcționează concomitent.

Curenții de aer dispersează pulberi în suspensie în jurul perimetrului de lucru, precum și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de cel mult 50 m și se depun pe iarbă și frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul punctului de propagare.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul șantierului și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de 100 – 120 m, concentrațiile de poluanți reducându-se la jumătate la distanța de 20 m și de 3 ori la distanța de 50 m. Prin îmbunătățirea caracteristicilor tehnice al motoarelor și prin aplicarea normelor Euro 4 – 5, se prognozează scăderea emisiilor cu peste 50%.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de transport se propagă în jurul șantierului și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de maxim 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanța de 50 m și de 3 ori la distanța de 100 m. Prin îmbunătățirea caracteristicilor tehnice al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensității acestuia cu peste 30%.

Vibrațiile sunt generate de utilajele de excavare și mijloacele de transport, se produc în timpul funcționării acestora și nu reprezintă surse semnificative de vibrații. Posibilitatea propagării vibrațiilor în zonele limitrofe incintei șantierului, este foarte redusă.

Datorita faptului ca specificul lucrarilor de inchidere si ecologizare determină funcţionarea neconcomitenta si intermitentă a utilajelor şi a mijloacelor auto, iar numarul lor este mic (2-3 utilaje intr-o zona), se poate considera ca impactul asupra aerului din zonele sitului Natura 2000 este de intensitate mica, temporar si se va incadra in limitele admise de normativele specifice.

In concluzie, activitatea desfășurată în zonele sitului Natura 2000 generează asupra aerului un impact direct, dar cu intensitate redusă, temporar și un grad redus de extindere zonala, calitatea aerul fiind afectata in limitele admise.

Dupa terminarea lucrarilor si realizarea ecologizarii intregii zone miniere, impactul va fi unul pozitiv faţă de situatia actuala, deoarece toate haldele de steril (in prezent generatoare de pulberi cu material radioactiv) vor fi inierbate (pe taluze) si impadurite (pe platforme) iar suprafetele haldelor relocate vor fi plantate cu puieţi de răşinoase.


Pentru prevenirea si reducerea impactului asupra mediului înconjurător in timpul lucrărilor de inchidere si ecologizare, este necesară luarea următoarelor măsuri speciale:

- Executarea operatiilor de excavare, incarcare/descarcare materiale, etc., necesare lucrarilor de inchidere intr-un timp cat mai mic, astfel incat sa se reduca la maxim pierderile de material dispersat in aer;

- Umezirea/stropirea cu apa a suprafetei drumurilor de acces din perimetrele miniere si din zonele limitrofe, stropirea materialelor (demolate, transportate) în zona de depunere si/sau basculare si utilizarea unor echipamente de spălare a anvelopelor autovehiculelor, înainte ca acestea să părăsească zonele în care se desfăşoară lucrările de inchidere/remediere şi de a intra pe drumurile publice. Pentru fixarea prafului rezultat în urma împuşcărilor, se va utiliza pulverizarea cu apă;

- Utilizarea de utilaje şi autovehicule moderne, cu motoare performante cu emisii reduse de noxe (Euro5), care să asigure o combustie bună;

- Reducerea cantităţilor de noxe gazoase prin montarea de catalizatori la sistemele de eşapare ale autovehiculelor şi dotarea acestora cu sisteme de filtrare a gazelor, si folosirea explozivilor corespunzatori, cu bilanţ de oxigen cât mai mic;




117

- Alegerea explozivului care genereaza cantitatea minima a norului de praf si cantitatea minima de noxe gazoase chimice explozive (Nitramon AM-1);

- Reducerea timpului de mers in gol ale utilajelor; - Restrictionarea vitezei de circulatie/rulare a autovehiculelor la 25 - 30 km/h, in special pe

drumurile de acces din zonele miniere si drumurile de tranzit prin localitati ; utilizarea de combustibil si uleiuri de calitate ; reglarea corespunzatoare a motoarelor ; evitarea accelerarilor sau frânărilor bruşte ;

- Acoperirea autobasculantelor pe timpul transportului daca materialele generează praf excesiv, in special in zonele populate;

- Verificarea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru incadrarea din punct de vedere tehnic in normele de protectia mediului si in parametrii stabiliti de fabricant si efectuarea periodică a reviziilor tehnice a motoarelor în ateliere specializate;

- Monitorizarea calitatii aerului in special in perioadele de veri excesiv de secetoase si cu vanturi, in vederea tinerii sub control a poluarii;

►Zgomot si vibratii

Masurile propuse pentru atenuarea nivelului de zgomot in perioada de realizare a lucrarilor (datorat traficul autovehiculelor si functionarii utilajelor), sunt urmatoarele:

- vor fi utilizate autovehicule şi utilaje aflate în stare bună de funcţionare, care corespund cerinţelor de mediu privind emisiile acustice. Mentinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii cât mai apropiati de cei indicati de fabricant (conform cartii tehnice);

- dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite; - pe timpul transportului materialelor se va restrictiona viteza autobasculantelor la 20–30

km/ora in zonele rezidentiale; - se va ţine sub control la locurile de muncă o limită admisă a nivelului echivalent continuu de

zgomot conform H.G. nr. 493/2006 privind cerintele de securitate si sanatate pentru expunerea la riscurile generate de zgomot, de 87 dB(A), iar pentru locurile de munca cu solicitare crescuta, limita admisa a nivelul de zgomot va fi 75 dB;

- nivelul de zgomot propagat în exterior nu trebuie să depăşească nivelul admisibil prevăzut de STAS 10009/1998, de 65 dB(A);

- se va evita funcţionarea “ȋn gol”a utilajelor şi se va limita la minimum necesar timpul de funcţionare al acestora;

- stabilirea frecventei livrarilor/lucrului cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o concentrare de impacturi;

- la realizarea lucrarilor din imediata apropiere de locuintele particulare (colonia Baita), se va respecta un program de lucru cuprins intre orele 9 si 16.

La aparitia oricarui zgomot suspect, se vor lua masurile necesare de oprire a utilajelor si de remediere a defectiunilor si a surselor de zgomot.

Nu vor fi afectati potentialii receptori sensibili, datorita metodei si tehnologiilor de exploatare folosite, precum si a distantei mari fata de zonele rezidentiale (cu exceptia Coloniei Baita).

Poluarea fonica in perioada de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare, va fi locala, cu caracter temporar si efecte pe termen scurt, nivelul de zgomot emis incadrandu-se in limitele legale.

4.3. SOLUL si SUBSOLUL

Caracteristicile solurilor zonei

În zona Muntilor Apuseni, munti josi si mijlocii, caracterizati printr-un climat moderat fragmentat (cu numeroase forme carstice), pe roci în general acide, sub vegetatiea de fag si rasinoase,




118

într-un climat pronuntat umed si racoros, domina cu autoritate solul brun acid montan, caracterizat printr-o aciditate pronuntata, cu orizonturi de suprafata foarte bogate în substante organice (humus de tip mull-moder sau moder), puternic debazificate cu continut bogat de oxizi de fier si aluminiu liber si cu mult schelet pe profil. În marea lor majoritate, solurile, au o folosinţa silvo-pastorala, întâlnindu-se frecvent în complex cu solurile brune de pădure podzolite.

Solurile specifice zonei Avram Iancu (zonei miniere) sunt în general soluri brune de padure. Au o culoare bruna închisa pâna la brun galbui pe întreg profilul, slab pâna la moderat acide cu humus de tip mull, cu profile de tipul A–(B)-D si A-Bt(B)-D.

În functie de zonarea acestora, gasim trei tipuri principale de profile: - solul brun închis de padure slab pseudogleizat, : - solul brun de padure slab pseudogleizat si solul brun acid podzolic.

Solul brun închis de pădure slab pseudogleizat îl gasim prezent la o altitudine de aproximativ 200 m, mai ales pe versanti cu expunere nordica si nord-vestica slab înclinati în etajul fagetelor, bradetelor si amestecurilor de fag si brad. Litiera este reprezentata în special de cea de brad care are un timp de descompunere mult mai lung. Adâncimea profilului ajunge pâna sub 72 cm . În lungul profilului apar orizonturile: Ao, A, A(B), B(y), B(y)D, D(B) culoarea profilului scăzând de la orizontul A (brun închis) spre orizontul B(y)D (galbui cenuşiu);

Solul brun de pădure slab pseudogleizat (marmorat în orizontul B) se găseşte la altitudinea de 1100 m pe versanţii cu expunere N-V cu o înclinare ceva mai pronunţata (10 – 150), dezvoltându-se sub etajul amestecurilor de fag si răşinoase. Orizontul A0 are o litiera de molid si brad având o culoare bruna cu puncte ferimanganice, resturi colţuroase de stânca si rădăcini netransformate. Orizontul Ab are o culoare brun deschisa cu o nuanta usor galbuie. Orizontul B este specific acestui profil de sol, acesta fiind uşor marmorat cu pete cenuşii-gălbui, cu mici cuiburi ruginii de hidroxid de fier;

Solul brun acid podzolic se găseşte la altitudinea de 1200 m pe versanţii înclinaţi (250) sub vegetaţia de molid Este un sol de pădure montan cu bioacumulare puternic acida (cu pH ce coboară sub 5), alterare intensa, cu moder rareori cu humus brut puţin dezvoltat, cu profil de culoare brun închisa până la gălbuie de ocru având orizontul cu humus A1+2 subţire, nestructurat, cu grăunţi de cuarţ albicioşi, separat aproape net de orizontul B cu acumulare însemnata de hidroxizi de fier, format mai ales sub molidişuri cu muşchi si alte plante acidofile.

Zăcămâtul de la Băiţa Bihor este cantonat la contactul dintre formaţiunile calcaroase mezozoice şi formaţiunile permiene care le încalecă în lungul contactului Blidar.

Linia de zdrobire dintre cele două formaţiuni a servit drept cale de acces pentru soluţiile hidrotemale laramice care au transformat calcarele, skarneficându-le, depunând în acelaşi timp o suită de minerale utile de Mo, Bi, W, Ag, Cu, B. În afară de contactul Blidar, mineralizaţiile utile se află şi pe contactul secundar. Mineralizaţia utilă este formată din: calcopirită, bornit, cavelină, calcozină, bismutit, molibdenit.

Configuratia generala a reliefului din zona este deluros-muntos, cuprinzînd un platou ce face parte din Depresiunea Nucetului, la 420 m altitudine. Platoul este mărginit spre sud de Dealurile Vărzarilor, la vest de Valea Fînațelor, la nord de masivul Prislop, iar la est de versanții vestici ai Munților Bihor, ce constituie nucleul Munților Apuseni (Carpații Occidentali) și totodată treapta montană cea mai înaltă a acestora (altitudinea maximă: 1849 m - vîrful Curcubata Mare)..

Poluarea existenta, tipuri si concentratii de poluanti

Terenurile pe care se vor desfasura lucrarile de inchidere si ecologizare, prezinta o poluare istorica, inca din anul 1950 - primele prospecţiuni aerogamma în detaliu realizate de sovietici. In aceeaşi perioadă se fac investiţii conexe şi utilităţi care permit intrarea în exploatare a zăcămăntului din aflorimente începând cu 1952. Importanţa deosebită a minereului pentru programul strategic al fostei Uniuni Sovietice sub aspectul calităţii acestuia, rezervei industriale, amplasamentului

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Bihor

https://ro.wikipedia.org/wiki/Apuseni

https://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Occidentali




119

(apropierea de suprafaţă) a favorizat dezvoltarea activităţii miniere în zonă într-un ritm fără precedent. Aceasta a tras după sine efecte nocive privind poluarea mediului înconjurător.

Poziţia spaţială a zăcământului localizat la o adâncime medie de 60 m de suprafaţă a permis ca să fie exploatat în proporţie de 80% prin lucrări miniere la zi - adică în carieră şi 20% în subteran.

Poluarea solului, subsolului si apelor s-a datorat activitatilor tehnologice care s-au desfasurat in cadrul minei si depozitării sterilului in halde.

Activitatea propriu-zisă de exploatare a constat în decopertarea zăcământului în 2 etape:

I. Indepărtarea sterilului din coperta zăcământului până la cca 1m de minereu. Derocarea în această fază s-a făcut prin puşcări masive, încărcarea materialului rezultat si transportul cu autobasculante. Sterilul din coperta zăcămăntului s-a depozitat în albia pârâului V. Calului (fig. 4.3) fără a se face amenajări speciale în acest sens, apa pârâului scurgându-se prin infiltrare în masa haldată.

II. Indepărtarea sterilului de la contact cu minereul. Derocarea în această fază s-a făcut prin perforare şi puşcare cu găuri scurte de mină. Materialul rezultat format din amestec steril - minereu a fost depozitat în Valea Circortului fiind mai târziu prelucrat în complexul de sortare radiometrică. Exploatarea zăcământului dezvelit s-a făcut prin secţionarea lui în trepte mici prin perforare şi puşcarea de găuri scurte de mină. Incărcarea minereului în autobasculante s-a făcut manual. Apofizele din culcuş au fost extrase prin abataje subterane cu perforare uscată şi încărcare manuală. Transportat cu autobasculante minereul era dirijat fie direct la silozurile de depozitare din incintă, fie introdus în complexul de sortare radiometrică. Fracţia necomercială rezultată din complexul de sortare (cu un conţinut mai mic de 0,03% U) a fost depozitată pe pr.Valea Albioarei direct pe suprafaţa terenului fără a se executa nici un fel de amenajări- blocând cursul acestuia. Apa tehnologică din complexul de sortare conţinând şi fracţiunea fină de şlam (tulbureală) era deversată direct în pârâul Valea Plaiului şi apoi în Crişul Băiţa, fără a fi trecută prin bazine de decantare sau staţii de recuperare. Minereul sortat era transportat cu mijloace auto sau cu trenul la baza de expediţie Ştei iar de aici se expedia pe calea ferată în fosta Uniune Sovietică. In multe situaţii minereul sort III - IV - V a fost basculat direct pe haldele de steril (din lipsă spaţiu depozitare, defecţiuni la complex, indisciplina conducătorilor auto) lucru confirmat de prezenţa pe aceste halde a bucăţilor de minereu.




120

Fig. 4.3.

Zăcământul A. Iancu este localizat de sovietici în 1952 prin prospecţiuni gamma în zona interfluviului dintre bazinele hidrografice ale Crişului Negru, Arieşul Mic şi Valea Leucii. Zăcământul intră în exploatare în anul 1962 fiind deasemeni unul dintre cele mai importante zăcăminte de U ale ţării. Din 1969 sunt valorificate şi piritele cuprifere iar din 1972 şi sulfurile complexe. Din considerente economice în 1992 se sistează exploatarea sulfurilor complexe. Astăzi, în perimetrul Avram Iancu se execută lucrări de închidere, dezafectare şi ecologizare. Minereul uranifer exploatat după plecarea sovieticilor a fost depozitat în halde în incinta carierei vechi Băiţa până în anul 1978 când a început transportul la uzina “R” Feldioara. Stocurile de minereu din haldele cu minereu au fost lichidate în anul 1995 iar în continuare minereul a fost expediat spre Uzina “R” pe măsura extragerii din mină sau a recuperării din unele halde cu minereu, rămase în incinta carierei vechi Băiţa.

Prin urmare, prin activitatea antropică desfăşurată - exploatarea minereurilor în perimetrul

minier Baita Plai, şi constituirea haldelor de steril - importante suprafeţe de sol şi-au modificat

structura şi au fost scoase din circuitul agricol sau silvic, fiind ocupate de depozitele de deseuri

miniere, care au determinat poluarea radioactiva a solului si cu metale (poluare istorica).

Investigaţiile realizate de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru metale si resurse radioactive Bucuresti in lucrarea „Evaluarea detaliata de securitate radiologica actualizata conform parametrilor radiologici si a altor parametri neradiologici, pentru minele Baiţa Plai si Băita Plai Partial, jud.Bihor - 2012” privind distribuţia dozei debit gamma au pus în evidenţă valori mai




121

mari de 0,30 µSv/h (CMA), acestea fiind cuprinse între 0,7 ÷ 60 µSv/h pe haldele de steril (berme, taluze si platforme) si valori de 0,9 ÷ 9 µSv/h in zona platformelor miniere si a altor suprafeţe contaminate.

De asemenea, investigatiile efectuate pentru determinarea distribuției debitului dozei gamma în arealul Coloniei Baita (conform „Evaluarii detaliata de securitate radiologica” din 2012), au pus in evidenta valori ale debitului dozei gamma cuprinse între 0,5-1 µSv/h - valori mai mari de 0,3 µSv/h, existând mici arii cu intensități de 2,9 și 189 µSv/h, față de fondul local de 0,17 µSv/h. În apropierea blocurilor în interiorul zonei controlate, unde există o mică grădină cu legume, debitul dozei gamma este de 0,90 µSv/h.

Totodata, conform acelorasi investigatii, s-a sesizat prezența unui proces de ”îmbogățire” cu U a solului din arealul coloniei Băița Plai (din graficul U-Ra – din „Evaluarea radilogica” 2012). Procesul de ”concentrare” a U în solul din arealul coloniei Băița Plai, este un proces geochimic datorat prezenței acizilor humici și fulvici din sol, care au capacitatea de a reține U prin procese ”chelatice”.

Măsurătorile de Rn222, determinate la distanța de 2 m de blocurile Coloniei Baita (la adâncimea de aprox. 12 cm în sol), au evidentiat valori cuprinse intre 4670 ÷ 14600 Bq/m3, ceea ce arata un conținut ridicat de radioelemente. (Conținutul de fond în satul Băița Bihor este de 8 Bq/m3).

Concluzii: In urma „Evaluarii detaliata de securitate radiologica actualizata conform parametrilor

radiologici si a altor parametri neradiologici, pentru minele Baiţa Plai si Băita Plai Partial, jud.Bihor – 2012”, se constată perzența unor valori atât pentru radioelemente cât și pentru metalele grele mai mari decât conținutul mediu din sol și implicit peste nivelul de excludere (NSR-01/2000 CNCAN) și pragurile de alertă și intervenție conform Ordinului MAPPPM nr.756/1997.

Conform art.144 din NMR-01/2002 CNCAN, concentrația Rn222 la marginea zonei controlate nu trebuie să depășească valoarea de 111 Bq/m3 cu un factor de echilibru de 0,4. În cazul prezent, lângă blocul B1 situat la limita zonei controlate (barieră), concentrația de Rn la nivelul etajului 1 este de 214 Bq/m3.

Investigațiile complexe efectuate în arealul coloniei Băița Plai au pus în evidență pentru: - conținuturile de U și metale grele în sol; - concentrațiile de Rn222 în sol și în aer; - valorile debitului dozei gamma,

depășiri ale normelor elaborate de CNCAN și MMP, acestea generând o doză efectivă pentru populație mult mai mare decât limita de 1 mSv/an, conform normelor interne și internaționale.

Conform „Evaluarii detaliata de securitate radiologica actualizata conform parametrilor radiologici si a altor parametri neradiologici-2012”

- Procesul de alterare, levigare și migrare a U nu se manifestă în haldele cu: suprafețe orizontale reduse și vegetație; material cu granulație medie – mare și bolovani din componența haldelor; lipsa unor drumuri pe suprafața acestora, folosite în activitatea forestieră, fapt

demonstrat de conținutul mic de U din pâraiele V.Albioarei și V.Calului, care curg pe sub haldele Club și Calului 1, halde cu conținuturi ridicate în uraniu.

- Procesul de ”concentrare” a uraniului (U) în solul din arealul coloniei Băița Plai, este un proces geochimic datorat prezenței acizilor humici și fulvici din sol, care au capacitatea de a reține uraniu prin procese ”chelatice”.




122

4.3.1. Surse de poluare a solului, subsolului

Poluarea si afectarea solului reprezinta orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport de mediu de viata in cadrul ecosistemelor.

În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţii pentru inchiderea si ecologizarea minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, se va interveni, in unele zone, în structura naturală a solului pe măsura realizării lucrărilor, dar solul din zonele invecinate perimetrului minier, nu va fi afectat, in conditii normale de activitate, avand in vedere si faptul ca lucrarile de inchidere vor fi de scurta durata (2 ani).

In prezent, in situatia existenta pe amplasamentele miniere de la Baita Plai, sursele de poluare ale solului sunt:

- Haldele de steril care pot polua solul prin procesul de levigare şi migrare a elementelor din sterilul din halde, datorate spălării acestora de apele pluviale şi prin transportul prafului de pe haldă de către vânt. Haldele pot afecta direct solul prin doza de radiatii gamma;

- Haldele de steril pot afecta direct populaţia şi fauna care ar putea staţiona în zonele contaminate, prin doza de radiatii gamma şi emanarea de radon;

- Apele de mina prin evacuare necontrolata din gura galeriei – G11 si G23 (apa scurgându-se liber pe sol) pot polua solul în cazul unor concentraţii mari de elemente poluante.

Lucrarile proiectate de inchidere si ecologizare a amplasamentelor miniere Baita Plai, pot afecta solul si subsolul din zonă.

Sursele de poluare a solului si subsolului, din timpul activitatiilor de inchidere, ecologizare, pot fi reprezentate de:

▪ Circulatia / traficul autovehiculelor si utilajelor necesare pentru executarea lucrarilor si operatiile de demolare, dezafectare, excavare/sapare, etc ;

▪ Scurgerile accidentale de carburanti/ulei din autovehicule/utilaje. În cazul scurgerilor de carburant/ulei se folosesc lavete şi material absorbant (nisip, rumeguş, etc.);

▪ Depozitarea necorespunzatoare a materialelor si/sau a deseurilor industriale si menajere; ▪ Posibilitatea aparitiei de fisuri, alunecari de teren sau surpări în terenul limitrof galeriilor

sau suitorilor, ca urmare a lucrarilor (excavare, demolare, etc).

Aceste accidente pot fi evitate prin respectarea masurilor organizatorice care se vor lua. Scurgerile de combustibili sau uleiuri pe amplasamentele miniere vor fi doar accidentale,

luandu-se masuri imediate de inlaturare a petelor de produse petroliere, cu ajutorul materialelor absorbante.

In ceea ce priveste probabilitatea aparitiei alunecarilor de teren sau a surparilor, lucrarile ce se vor executa – canale de garda, consolidari, rambleeri, terasamente, impaduriri, etc, vor elimina riscul aparitiei alunecarilor de teren si dezastrelor cauzate de ploi torentiale. Desemenea, pentru protejarea suprafetelor terenurilor, lucrarile miniere de legatura cu suprafata (galerii, suitori) vor fi rambleiate, iar prin plantare de pomi se va asigura o stabilizare mare si permanenta a terenurilor si taluzelor.

Practic poluarea solului se va situa in limitele admise.

4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului si subsolului

Solul este factorul de mediu cel mai stabil, care integreaza toate consecintele poluarii si pastreza mult timp urmele poluarii. Poluarea solului duce implicit la poluarea subsolului, a apei subterane.

Deversarea unui poluant pe suprafaţa unui sol conduce, de obicei, la formarea în zona nesaturată a unui corp de impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de dispersie, adsorbţie, precipitare şi activitate biologică. Direcţia şi viteza de deplasare a poluantului depind în principal de starea de agregare a acestuia, de morfologia terenului şi de permeabilitatea solului şi a rocilor din acoperişul acviferului. Prin urmare, dacă solul este permeabil, poluantul se infiltrează în sol după o componentă verticală. De asemenea, se înregistrează şi o impregnare laterală cu poluant, datorată dispersiei, care este controlată de porozitatea solului. Avansând spre acvifer, poluantul poate




123

fi filtrat de către particulele solului, poate fi adsorbit, volatilizat, precipitat, biodegradat şi într-o măsură mai mică, hidrolizat, oxidat şi redus. El poate fi oprit, de asemenea, de către o barieră impermeabilă (argila, fundament de roca andezitica).

Procesele fizice, chimice şi biologice care se desfăşoară într-un sol supus poluării au de cele mai multe ori ca rezultat reţinerea poluantului şi transformarea parţială sau totală a acestuia, astfel încât inconvenientele poluării se diminuează în mod considerabil.

În afara proprietăţilor calitative ale solului, foarte important pentru protecţia apelor subterane este latura cantitativă, respectiv grosimea solului şi a stratelor petrografice situate deasupra pânzelor freatice. Nu trebuie ignorat si faptul că poluanţii reţinuţi de sol pot fi antrenaţi spre apele subterane sub acţiunea motrică a apelor provenite din precipitaţii.

Factorii principali luaţi în considerare pentru estimarea migrării poluanţilor, sunt: textura, structura, porozitatea şi permeabilitatea zonei nesaturate, precum şi vâscozitatea, solubilitatea şi volatilitatea poluanţilor.

Daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica in timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare, impactul direct, semnificativ, din punct de vedere al poluarii solului pe perioada executiei lucrarilor va fi moderat/minim si se va manifesta doar pe perioada de derulare a investitiei si limitat la perimetrele miniere si a drumurilor de acces la acestea.

Solurile afectate de activitatea miniera, chiar si suprafetele scoase din circuitul silvic (halde steril), la sfarsitul lucrarilor vor fi repuse in circuitul economic, prin ecologizare.

Impactul prognozat produs asupra solului si subsolului de lucrarile de inchidere si

ecologizare:

● Lucrarile de excavatie executate pot conduce la modificarea morfologiei naturale a solului, modificarea reliefului zonei si imprimarea unui aspect specific de santier;

● Depozitarea materialului demolat si excavat, va conduce la ocuparea unei suprafete de teren, dar ocuparea terenului va fi temporara, materialul steril (moloz) si solul vegetal urmând a fi utilizate ulterior la lucrările de inchidere si ecologizare a zonei – la rambleeri si la renaturarea/revegetalizarea terenului în cadrul lucrărilor de refacere a mediului.

● Specificul activitatii din cadrul lucrarilor nu va determina poluarea cu produse petroliere, dar pot apare in mod accidental scurgeri de produse petroliere de la autovehicule/utilaje. Aceste produse petroliere ar putea produce o poluare a solului care va necesita luarea de masuri imediate de stopare si remediere a suprafetelor afectate, prin masuri si procedee specifice. Astfel, petele de motorina vor fi colectate si indepartate cu materiale absorbante, iar eventualul sol poluat datorită deversarilor accidentale a produselor petroliere va fi săpat/decapat (daca este cazul), până se va ajunge la stratul de pământ curat, neinfestat, si depozitat în ambalaje de plastic şi transportat la o societate care se ocupă de depoluarea sau eliminarea solurilor contaminate.

Poluarea solului cu produse petroliere nu se va produce dacă manipularea acestora se va face corespunzător şi numai în zona special amenajată. De aceea, se considera ca o poluare semnificativa cu produse petroliere poate sa apara accidental, doar in cazul unor situatii extreme de risc sau in urma unor grave incalcari de disciplină a muncii.

● Lucrările de punere in siguranta, asigurarea stabilitatii si ecologizare/amenajare a haldelor, terenurilor afectate de demolare, etc., vor avea un impact temporar asupra solului prin modificarea reliefului si imprimarea unui aspect specific de santier. Transportul materialului din demolari si folosirea lui la rambleeri, transportul si provenienta solului vegetal, pot avea infuente negative asupra calitatii solului si zonelor adiacente in timpul primului an de executie a lucrarilor (executie terasamente, transport, imprastieri materiale [pamant, sol vegetal, etc.], rambleeri), dar la incheierea activitatilor de asigurare a stabilitatii haldelor, terenurilor, etc., si de ecologizare a acestora, influentele negative resimtite se vor transforma intr-un impact pozitiv asupra tuturor perimetrelor afectate de activitatea miniera.




124

Specificatie: Sursa de pământ vegetal/sol fertil va fi indicată de către primăriile Baita, Nucet, Stei.

Pentru ecologizare se va folosi pamant vegetal/sol fertil si argila, astfel: - Volum sol vegetal (pentru halde si incinte) = 95.885 mc - Volum argila (pentru impermeabilizare halde) = 139.003 mc

Daca activitatile desfasurate pe amplasamentele miniere vor respecta normele de tehnica securitatii muncii, normele/masurile din Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu si normele de tehnica securitatii in ceea ce priveste gospodarirea deseurilor, nu vor exista poluari semnificative ale solului (peste poluarea istorica a zonei miniere).

Impactul prognozat produs asupra asupra sitului Natura 2000–ROSCI 0324 Muntii Bihor Amplasamentul minier Baita Plai se suprapune partial (pe o suprafata de 9,6 ha) cu limita

sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor (conform plansei nr. 2). In zonele de suprapunere se vor executa urmatoarele lucrari:

- zona (1) cu suprafata totala de 3.289 mp, ce cuprinde o suprafata de 2.018 mp ocupata de halda V. Plaiului pe care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare - lucrări de geometrizare și nivelare, acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m urmata de acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare.

- zona (2) cu Stot = 44.6080mp, cuprinde urmatoarele lucrari: ▪ in partea de NV a zonei, o suprafata de 6.389 mp este ocupata de halda V. Plaiului, pe

care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare - lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare;

▪ la limita de nord a zonei, pe o lungime de 12,3 m (spre amplasamentul minier), se va monta subteran (la 80 cm adâncime) conducta PEHD Φ110 de preluare si evacuare (la bazinul de receptie) a apei de mina de la galeria G11;

▪ pe suprafata zonei (2) se afla amplasate 2 halde mici: H. Galeria 13 cu Socupata = 1097 mp si H. Galeria 14 cu Socupata = 457 mp, care se vor reloca pe halda Club. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zonele rezultate vor fi umplute cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de foioase si răşinoase;

▪ la limita de NE a zonei, o suprafata de 250 mp este ocupata de o parte din halda Complex Nou care se va reloca pe halda Pârâul Stâncii. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zona rezultata va fi umpluta cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de răşinoase;

▪ la limita de SE a zonei se afla amplasata galeria 63 care se va ȋnchide prin ȋmpuscare, nivelare si asternere pamant.

- zona (3) (fâşie mica) Stot = 1.791 mp, cuprinde lucrarile: regularizarea pe o lungime de 6 m a pârâului Valea Lupului + lucrari de regularizare a pârâului Valea Lupului pe o lungime de 24 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.

- zona (4) cu Stot = 3.901 mp – fara lucrari

- zona (5) (fâşie f. mica) cu Stot = 246 mp – fara lucrari

- zona (6) cu Stot = 14.325 mp, cuprinde urmatoarele lucrari: ▪ in partea de sud a zonei, o suprafata de 308 mp este ocupata de halda pr. Calului 2, pe

care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare: lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare;




125

▪ in partea de nord, regularizarea pe o lungime de 40,5 m a pârâului Valea Calului + lucrari de regularizare a pr. Valea Calului pe o lungime de 360 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.

- zona (7) cu Stot = 20.256 mp – fara lucrari.

- zona (8) (fâşie) cu Stot = 7.571 mp, cuprinde urmatoarele lucrari: ▪ in partea de S - SV a zonei, o suprafata de 2322 mp este ocupata de halda Club, pe care

se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare: lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare;

▪ regularizarea pe o lungime de 250 m a pârâului Valea Albiorii + lucrari de regularizare a pr. Valea Albiorii pe o lungime de 11 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.

În timpul execuției lucrărilor de construcție – excavare, sapare, incarcare/descarcare, trasport,

solul și subsolul sunt afectate direct si integral pe suprafețele pe care se realizeaza lucrarile, iar stratul de sol este distrus parțial, prin lucrările de săpături/umpluturi pentru aducerea la cotă. In cazul de faţă aceste lucrari se vor face in terenul/solul contaminat de pe fundamentul haldelor relocate, iar rezultatul lucrarilor va fi cu impact pozitiv prin remedierea si ecologizarea zonelor afectate de halde.

Execuția lucrărilor de săpare, terasamente, indiferent de adâncimea de excavare, are ca efect distrugerea solului. Practic, prin excavare, odată cu distrugerea vegetației erbacee a solului, se produce schimbarea mediului morfogeografic natural, creându-se forme de relief artificiale. În cazul de faţă, a amplasamentului ce face obiectul investitiei, factorul de mediu sol nu va fi distrus datorita excavarilor, deoarece acestea se executa in materialul haldelor de steril pentru punerea lor în siguranță și ecologizare sau pentru relocarea lor. Singura zona unde solul va fi afectat pana la adâncimea de 80 cm este zona (2) pe o lungime de 12,3 m si toata lungimea traseului unde se va monta subteran conducta PEHD Φ110 de preluare si evacuare (la bazinul de receptie) a apei de mina de la galeria G11 (lungimea totala a conductelor pentru cele 2 galerii G11 si G23 cu evacuari de apa de mina = 1438,2 m).

În perioada de executie a lucrarilor, o posibila sursa de poluare a solului și subsolului ar putea fi scurgerile accidentale de produse petroliere de la mijloacele auto si gestiunea necorespunzatoare a deşeurilor menajere generate. Parametrii de calitate ai solului nu vor fi afectati negativ în conditii normale de functionare/realizare a lucrarilor, de respectare a prevederilor tehnologiilor proiectului, si atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului si a tuturor obligatiilor impuse prin normativele specifice (“Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”, etc).

Impactul direct produs asupra solului se menține până la terminarea lucrarilor si ecologizarea zonelor prin refacerea stratului de sol cu calitățile specifice pentru refacerea biocenozei inițiale.

Concluzie: Proiectul generează asupra solului din zonele sitului Natura 2000, un impact direct, semnificativ, dar de intensitate redusă, temporar si fără un grad de extindere zonala, calitatea solului fiind afectata in limitele admise, atat timp cat toate normativele, masurile si sistemele pentru protectia mediului sunt respectate si functionale.




126


Limitarea impactului pe care activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial le vor avea asupra mediului înconjurător, se realizeaza prin masuri constructive si prin modul de organizare, conducere si gestiune a lucrarilor.

Impactul deşeurilor rezultate în urma activităţilor desfăşurate poate fi prevenit prin colectare în sistem selectiv, urmând a fi valorificate sau eliminate de către operatorii economici autorizaţi.

Masurile principale de protectie a solului si subsolului, sunt urmatoarele:

utilizarea doar a vehiculelor aflate în stare bună de funcţionare, corespunzător cerinţelor din domeniul protecţiei mediului si menţinerea lor curate în timpul lucrului/trasportului si verificarea lunară a tuturor mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru încadrarea din punct de vedere tehnic în normele de protectia mediului;

transportul materialelor (moloz, pământ, materiale pulverulente, etc.) mai ales in afara şantierului, prin zonele locuite, se va face numai cu autobasculante acoperite, pentru evitarea oricaror pierderi de material si cu o viteza de deplasare de max.30 km/h;

curăţarea vehiculelor înainte de ieşirea din zonele amplasamentelor miniere - utilizarea unor echipamente de spălare a anvelopelor autovehiculelor şi altor utilaje, înainte ca acestea să părăsească zonele în care se desfăşoară lucrările de inchidere/ remediere şi de a intra pe drumurile publice;

curăţarea/depoluarea imediata a solurilor afectate de scurgerile accidentale de carburant/ ulei, utilizând materiale absorbante;

alimentarea cu combustibili a autovehiculelor se va face doar de la statiile peco, iar intretinerea utilajelor si autobasculantelor se va face inafara perimetrelor miniere, in locuri special amenajate stabilite de proprietarul parcului auto angajat;

pentru asigurarea stabilităţii haldelor, a versanţilor şi taluzelor, a suprafeţei terenurilor, se vor respecta elementele geometrice specifice, conform proiectului, pentru evitarea surparilor şi/sau a alunecărilor de teren;

urmărirea în timp a eventualelor fisuri, surpari, alunecari apărute la halde, ca urmare a lucrarilor de investitie executate ;

materialele rezultate de la demolări respectiv din dezafectarea instalaţiilor – deşeuri metalice, moloz, azbociment, materiale bituminoase, vata minerală, etc., vor fi depozitate separat în zone special amenajate/betonate si eliminate in mod organizat din amplasament;

stropirea materialelor demolate si umectarea drumurilor de acces din perimetrele miniere si din afara lor, pentru reducerea pulberilor (in perioade secetoase cu vant);

resturile menajere si deşeurile industriale (gunoi), rezultate pe parcursul lucrărilor de ecologizare, vor fi depozitate in containere speciale/specifice;

prepararea betonului se va efectua numai cu echipamente mecanice specifice si în locuri special amenajate, iar transportul acestuia la locul de punere în lucru se va efectua numai cu echipamente speciale;

impermeabilizarea suprafetelor haldelor cu un strat de argilă de 0,30cm, asternerea de sol vegetal de 0,20m si insamantarea/plantarea suprafetelor (halde, incinte, zone excavate);

intreg personalul va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului, respectarea disciplinei muncii si protectie impotriva radiaţiilor (conform “Manualului de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”);

monitorizarea factorului de mediu sol si subsol atat in perioada de executie a lucrarilor de inchidere si ecologiza cat si in perioada de garantie a acestora si post-inchidere, in vederea tinerii sub control a calitatii si eficientei lucarilor executate.




127

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Date generale

Geologic, perimetrul se încadrează în marea unitate structurală a munţilor Bihor caracterizată

printr-o structură complexă în pânze de sariaj (fig.4.4.).

Pânza de Arieşeni acoperă în regiunea Arieşeni sedimentarul mezozoic al

Autohtonului de Bihor;

Pânza de Biharia care încalecă peste seria de Arieşeni în cadrul căreia se disting trei

mari unităţi de jos în sus: unitatea de Highiş - Poiana, unitatea de Biharia şi unitatea de

Muncelu. Unitatea de Poiana este încălecată de formaţiunile unităţii de Biharia care la

rândul lor sunt acoperite de formaţiunile unităţii de Muncelu.

Sedimentarul cretacic, post-tectonic, ce acoperă transgresiv unităţile de Biharia şi

Muncelu.

La adâncimi de aproximativ 800 – 1000 m în fundamentul regiunii se găseşte un pluton

banatitic de compoziţie granitică – granotioritică, deasupra căruia, formaţiunile acoperitoare sunt

afectate de fenomene de metamorfism metasomatic şi hidrotermal.

Din punct de vedere structural, elementul predominant este o cută sinclinală cu terminaţii

perisinclinale a unităţiilor de Biharia şi de Muncelu, orientată N-S, axa ei urmărind în linii mari

culmea Curcubăta Mare (vârful Bihor) – Avram Iancu – Muncelu – Piatra Aradului, de unde se

afundă spre sud cu 15 – 25 grade sub formaţiunile cretacice.

Mineralizaţiile din zonă Întrucât în perimetrul miner Bihor (Băiţa, Avram Iancu) ce ocupă o suprafaţă de 50 km2

începând din Crişul Băiţa şi având limita sudică pârâul Valea Leuca (fig.4.4.1) se găsesc o

multitudine de mineralizaţii cu geneze diferite şi constituite în afară de U şi din Mo, W, Bi, Ni, Co,

Pb, Cu, Ag, Zn, B (fig.4.4.), în continuare se face o prezentare sumară a acestora în funcţie de

particularităţile litologico-structurale.

A. Mineralizaţii localizate în formaţiuni paleozoice:

mineralizaţii în roci cristaline U, Pb, Zn, Ni, Cu, Co (seria de Biharia) – zăcământul de

Avram Iancu şi de sulfuri Valea Leuca;

mineralizaţii în roci permiene U, Cu – zăcămâtul Băiţa;

B. Mineralizaţii în formaţiuni mezozoice – W, Bi, Mo, B.




128

Fig.4.4. Geologia zonei Stei – Vârfuri – Arieseni (după I.G.G. Bucuresti).




129

A. Mineralizaţii localizate în formaţiuni paleozoice:

Mineralizaţii în roci cristaline U, Pb, Zn, Ni, Cu, Co (seria de Biharia) – zăcământul de

Avram Iancu şi Valea Leuca, cu sulfuri polimetalice ±U.

Zăcamântul de uraniu Avram Iancu – este situat în subzona de creastă a munţilor Bihor la S

(sud) de vârful Bihor (Curcubăta Mare). În perimetrul zăcământului aflorează seria retromorfă de Biharia din cadrul pânzei omonime.

Ea este divizată în două complexe ofiolitic şi tufogen carbonatic sau în trei dacă se acceptă poziţia de sine stătătoare a orizontului carbonatic. Componenta petrografică cea mai importantă a seriei este dată de şisturile cloritoase cu porfiloblaste de albit la care se mai adaugă metagabbrouri, amfibolite, gnaise şi şisturi albitice. Orizontul carbonatic se compune din aceeaşi gamă de şisturi cloritoase şi gnaise la care se mai adaugă participarea importantă a lentilelor de calcare dolomite recristalizate.

Mineralizaţia uraniferă de la Avram Iancu se localizează în zona de dezvoltare central vestică a orizontului carbonatic din cadrul perisinclinalului de pe creasta Bihorului cu afundare medie de 15 – 20 grade spre sud. Grosimea orizontului variază de la 30 – 180 m, în medie 60 m, în limitele ei fiind dispuse lentilele alungite (budinate), de calcare, dolomite şi de şisturi.

Forma de zăcământ este controlată litologic, la care se adaugă şi mişcări de alunecare cât şi

tectonic discordant. Deranjamentele concordante sunt acelea care localizează mineralizaţia, iar deranjamentele mari discordante controlează delimitarea corpurilor de minereu în limitele zăcământului. Forma de zăcământ predominantă este cea tabulară dispusă concordant cu foliaţia, fiind delimitate astfel cinci zone de corpuri cu minereu. Subordonat, mineralizaţia se dezvoltă şi pe filoane cu înclinare mare. Lentilele de mineralizaţie pot fi localizate în: calcare la contactul acestora cu şisturile.

În zăcământ au fost separate trei tipuri de mineralizaţii: a) Mineralizaţie de U-Co-Ni în lentile şi corpuri stratiforme cu plechblenda, negru de uraniu,

uranofan, cuprosklodovskit, cobaltina, smaltina (varietatea speiscobalt), siegenit, glaucodot, nichelina, breithauptit, ullmannit, millerit şi gersdorfit. Pe seama mineralelor de uraniu în cantitate mică s-a format torbernit, iar pe seama celor de Co-Ni eritrina şi annabergi;

b) Mineralizaţie de pirită cupriferă + magnetit (împreună cu calcopirita, pirotina, oligist), în corpuri concordante lentiliforme care însoţesc sau mulează mineralizaţia de U-Co-Ni, sau formează corpuri de sine stătătoare;

c) Mineralizaţia de sulfuri în mici corpuri lentiliforme concordante formate din pirită, galenă, blendă, calcopirită, tennantit cu argint (binnit), alaskit şi pirotină. - Mineralizaţii de sulfuri complexe V. Vacii – V. Leuca.

Tot în şisturile cristaline legate însă de activitatea magmatică laramică sunt cunoscute şi explorate prin cinci galerii de coastă mineralizaţiile filoniene de Pb, Cu, Zn pe Valea Vacii, Valea Leuca, Valea Dibarz ce sunt localizate pe fracturi sau în cuprinsul dykurilor de diorite. Acestea au poziţii diferite pe verticală, dezvoltarea lor fiind între cotele 500 – 1000 m.

Conţinuturile medii din aceste mineralizaţii sunt: Pb – 1,4% Zn – 1,0% Ni – 60 ppm Co – 50 ppm Ag – 15 ppm Sb – 60 ppm Mo – 2 ppm Cd – 200 ppm.




130

Fig.4.4.1. Tipurile de mineralizatie din perimetrul exploatării miniere Bihor

(Mihai Popescu) Grafica Cristina Sandu




131

Mineralizaţiile de U în roci permiene – zăcămâtul Băiţa - cariera:

A fost localizat pe interfluviul dintre pârâul Mic şi Valea Calului la 1,5 km est de localitatea Băiţa Plai fiind cel mai important zăcământ de U din România care a fost exploatat în perioada 1952 – 1960.

Zăcământul Bihor este cantonat în orizontul flişoid (orizontul productiv) al Seriei de Arieşeni localizat deasupra orizontului mediu de tufuri, reprezentând un orizont de trecere către pachetul de filite de deasupra, alcătuit dintr-o alternanţă de gresii şi filite. Acest orizont are o răspândire foarte neregulată. Apare cu o grosime aproape constantă în zonele Poiana Crişului şi zăcământului Bihor şi se efilează spre nord şi vest având o grosime aproape constantă în zona zăcământului.

Sub aspectul său caracteristic, orizontul reprezintă o alternanţă deasă de strate cu grosimi variabile de la câţiva cm la zeci de cm, de gresii medii fine şi filite.Caracteristicile litologice ale orizontului permit ca fenomenele de metamorfism de contact şi metamorfism hidrotermal să-l afecteze mai intens decât pe alte orizonturi cu compoziţie monotonă sau alcătuite din roci masive sau compacte. Chiar la distanţe destul de mari de focarele de metamorfism, acolo unde gresiile vermiculare şi filitele au o culoare roşie, gresiile orizontului flişoid prezintă o culoare roz caracteristică fenomenului de albitizare, sau verzuie datorită epidotizării sau actinolitizării. După cum am mai arătat, fenomenele de metamorfism hidrotermal sunt foarte bine reprezentate aici. Rocile au, ȋn marea lor majoritate un aspect rubanat, textura lor fiind determinată de o alternanţă de benzi de diverse culori (rozii, cenuşii, verzui şi verzi) date de prezenţa masivă a mineralelor de neoformaţie (albit, epidot, actinot). Din această cauză, acest orizont a fost considerat favorabil localizării unor mineralizaţii uranifere.

Deasupra acestui orizont apare orizontul de filite care are o răspândire mare pe toată suprafaţa câmpului mineralizat Bihor. Este alcătuit dintr-un pachet de grosime variabilă, care, ȋn unele zone depăşeşte ȋn mod constant 200 m, monoton, alcătuit aproape ȋn ȋntregime din filite şi, uneori cu intercalaţii de gresii – variaţiile de facies pentru această formaţiune sunt greu de stabilit.

In această zonă, orizontul prezintă mai multe nivele de roci rubanate, corespunzând pachetelor cu intercalaţii mai numeroase de roci grezoase.

De altfel, pe alocuri şi filitele prezintă aspecte rubanate, datorită prezenţei filonaşelor de epidot şi amfibol pe planele de şistozitate.

In zona zăcământului Bihor, culoarea acestui pachet se schimbă în funcţie de gradul de metamorfism, trecând de la culori violacee la violet ȋnchis sau chiar negru, devenind mai dure, dar continuând să se spargă ȋn plăci caracteristice. In continuare, ele devin compacte, masive, ca apoi să treacă la corneene. In urma observaţiilor la scară regională, se observă o scădere a grosimii orizontului de filite de la vest spre est, ȋn timp ce pe aceeaşi direcţie se observă o creştere a gradului de metamorfism.

Orizontul superior de tufuri formează o bandă de aproximativ 300 - 600 m, trecerea dintre cele două orizonturi se face treptat, cu numeroase intercalaţii filitoase ȋn baza orizontului de senifite.

Din punct de vedere litologic, acest orizont este alcătuit dintr-o alternanţă de gresii, aleurite şi filite, toate prezentând aspectul caracteristic sernifitic.

In zona zăcământului Bihor, rocile acestui orizont prezintă un intens grad de metamorfism termic, dinamic şi hidrotermal, având un aspect rubanat asemănător gresiilor vărgate din orizontul productiv.

Orizontul productiv - Din punct de vedere litologic, prezintă o succesiune relativ simplă de tipuri petrografice. Corpurile de minereu au un caracter stratiform, limitat pe verticală. In bază au fost descrise gresiile negre, urmate de orizontul mineralizat propriu-zis constituit din gresii metamorfozate, de granulaţie medie, masive, cu aspect rubanat şi filite. Peste acestea se ȋntâlnesc tufoconglomeratele metamorfozate în partea superioară a unităţii de Arieşeni.

Rocile magmatice - din zona zăcământului sunt prezentate prin roci bazice : diabazice şi porfire dioritice.

Diabazele se dezvoltă ȋn partea centrală a zăcământului, unde formează un corp intrusiv, are formă de lacolit, cu o flexiune concordantă a coperişului şi cu o efilare treptată spre periferie.




132

Macroscopic, acestea sunt roci cenuşii închise, aproape negre, cu nuanţă verzuie, fin cristalizate. Culoarea lor se schimbă în funcţie de gradul de biotizare şi actinolitizare a mineralelor primare. Sunt roci cu textură masivă, compacte, cu spărtură neregulată în partea centrală a masivului, ca pe flancuri să apară o textură orientată.

Porfirele dioritice apar ca dyke-uri puţin numeroase, de grosimi mici (până la 3 m) dar cu extindere foarte mare pe direcţie. De regulă au un caracter discordant, urmărind principalele fracturi nord-estice. Punerea în loc a corpului de diabaze a fost ȋnsoţită de fenomene de contact termic şi hidrotermal - metasomatice, care au determinat importante modificări atât la nivelul rocilor înconjurătoare, cât şi la nivelul corpului intrusiv. Grosimea zonei de endo şi exoskarne variază, ajungând până la maximum 2 km. Procesul de metamorfism hidrotermal-metasomatic, a avut loc datorită soluţiilor hidrotermale care au produs modificări de natură metasomatică exprimate prin albitizare, diopsidizare, epidotizare, actinolitizare, etc., întâlnite mai ales la nivelul gresiilor, dar şi în corpul de diabaze răsounzătoare şi de apariţia structurilor noi.

FORMELE DE ZĂCĂMÂNT - În zăcământ se deosebesc două tipuri de forme de zăcământ : - stratiforme (industriale) găzduite de gresiile metamorfozate ale orizontului mineralizat cu

pehblendă în liant; - filoniene (neindustriale) găzduite de un sistem de falii fine, umplute cu pehblendă din a

doua generaţie, în diabaze şi skarne. In afară de acestea, s-a mai ȋntâlnit minereu de tip aluvionar, răspândit în valea Râului Mic,

care erodează zăcămintele primare. Acest tip de zăcământ are doar o importanţă strict informativă. Mineralele de tip secundar, au o răspândire foarte limitată (lipseşte o zonă de oxidare vizibilă).

Minereul de tip stratiform (industrial) Este reprezentat prin corpuri de minereu stratiform, care au o poziţie concordantă cu rocile

înconjurătoare şi care au o structură complicată. Mineralizaţia se localizează numai în gresii metamorfozate masive, sau rubanate cu granulaţie medie, care se restratifică şi se lenticularizează cu gresii aleuritice şi şisturi filitice ȋn care nu se observă o mineralizare uraniferă.Orizontul mineralizat are o grosime variabilă de la 1 - 2 m până la 25 m, cercetat pe o întindere de 1300 m şi pe o cădere de 500 m.

Morfologia corpurilor de minereu este foarte variată. Se disting lentile mari cu o suprafaţă de sute de metri şi cu grosimi medii de ~ 2,5 m, lentile şi cuiburi de dimensiuni variate care se efilează brusc. Prezenţa lor s-a stabilit în părţile superioare, mijlocii şi inferioare ale orizontului mineralizat. Se remarcă, totuşi, o localizare a unei mineralizări bogate în jumătatea superioară a orizontului. Grosimea acestei zone îmbogăţite variază de la 0,5 - 3 m. In partea inferioară a zăcământului, corpurile de minereu, de regulă, sunt reprezentate prin lentile de mică grosime şi cuiburi mici cu o mineralizaţie relativ săracă (în medie de ~ 0,34%), ceea ce ar putea caracteriza zăcământul ca neuniform.

Corpurile de minereu au o poziţie sub formă de culisă, se acoperă reciproc, formând astfel, un câmp de mineralizare continuu, gradul de mineralizare a zăcământului este foarte neuniform. Zonele ȋmbogăţite cu metal au un caracter variat - se constată atât o saturaţie neuniformă cu pehblendă a gresiilor masive, cât şi o răspândire în pete, sub forma unor filonaşe filiforme, cuiburi sau concreţiuni cu scădere bruscă a concentraţiei de metal de la 20 - 25 % în concreţiuni mineralizate, până la sutimi şi miimi de procent, în rocile înconjurătoare. În jurul corpurilor mineralizate lipsesc aureolele de mineralizaţie săracă.

Mineralizaţia uraniferă din minereurile de tip stratiform, au un caracter evident hidrotermal-metasomatic. Pehblenda, care este principalul constituent util, se dezvoltă selectiv în cimentul gresiilor metamorfozate, într-un grad diferit. Astfel, se remarcă faptul că acest tip de mineralizaţie nu se dezvoltă în gresiile cu mineralizaţie fină. De asemenea, nu au fost întâlnite situaţii de umplere cu pehblendă, prin procese hidortermale, a structurilor deschise în minereuri de tip stratiform (doar cu câteva mici excepţii descrise anterior).

Minereurile masive sunt minereurile principale din zăcământ, având cea mai mare importanţă ca acumulare de metal. Macroscopic, minereurile masive sunt alcătuite din roci cu granulaţie




133

uniformă, de culoare cenuşiu-închisă, sau aproape neagră, intensitatea de culoare a acetora fiind în funcţie de pehblendă. Minereurile masive, au în general, forme de lentilă cu margini neclare şi cu treceri treptate de la porţiuni cu concetraţii mari, la porţiuni mult mai sărace. Dimensiunile unor lentile variază de câţiva m la 30 m2, în plan, la o grosime de 0,5-2 m.

Mineralizaţia este constituită din pehblendă care înlocuieşte cimentul gresiilor masive. Îmbogăţirea în metal este variată: pehblenda apare în mase compacte, pe alocuri cu conţinuturi foarte ridicate, sau prin formaţiuni discontinui care în ansamblu sunt relativ omogene (de la 0,5% la 3 %).

Minereurile rubanate sunt localizate în gresiile metamorfozate care prezintă o textură rubanată, dată de intercalaţii grezoase de compoziţie şi granulometrie diferită, fapt care determină şi amploarea fenomenelor metamorfice. Ca urmare a acestui fapt se remarcă alternanţe de benzi grezoase de granulometrie fină, de compoziţie cuarţ-albitică sau cuarţ-albitică-diopsidică, cu zone de culoare mai închisă, micacee în care apar agregate de actinod şi diopsid. Caracterul mineralizării rămâne cel descris anterior însă conţinutul de metal este mai ridicat.

Minereurile pestriţe nu formează corpuri de minereu independente, ci se ȋntâlnesc de obicei, în salbandele minereurilor masive. Ele sunt găzduite în gresiile masive intens metamorfozate, formând pete cu contururi difuze sau clar exprimate îmbogăţite în pehblendă.

Minereurile concreţionare Concreţiunile reprezintă acumulări sferoidale de pehblendă, de formă rotundă sau elipsoidală care sunt găzduite de gresiile slab mineralizate. Dimensiunile concreţiunilor sunt variate de la 1 - 10 cm, până la maximum 20 - 25 cm. Sunt adesea deformate, turtite sau încovoiate, uneori cu deplasări.

Minereurile de tip filonian La acest tip de minereu se raportează corpurile de minereu filoniene, care au o dezvoltare locală. Ele au fost descrise numai în diabazele transformate hidrotermal, în zona contactului indirect al acetora cu gresiile mineralizate. Zonele de diabaze transformate hidrotermal sunt localizate la contactul corpului de diabaze. In afară de aceasta, în coperişul intruziunii apare o zonă de ~ 40 - 50 m lăţime care se întinde pe o lungime de 250 - 300 m de la valea stâncoasă până la versantul stâng al Văii Calului.

Tectonica zăcământului Zăcămăntul este amplasat pe flancul de vest al marii cute sinclinale Bihor, în această zonă schiţându-se trecerea în anticlinalului Zănoaga.

In zona zăcământului, cutarea are un caracter liniştit. Orizonturile descrise anterior, au o direcţie în general nord-vestică, având o cădere mică, predominant spre sud-est. Pe fondul liniştit al poziţiei monoclinale, se observă numeroase ridicări izolate sub forma de cupole şi cute sinclinale cu înclinare mică, având o cădere a flancurilor între 10-25o.

In partea mijlocie a zăcământului a fost identificată o cută anticlinală, relativ mare, a cărui ax are o orientare aproximativ est-vest. Spre partea de nord, unghiurile de cădere sunt mici (~ 10-15o), însă spre sud, valorile unghiurilor de cădere cresc, ajungând la 30o, pentru ca în zona zăcământului să ajungă la 40-45o. Bolta acestei cute anticlinale găzduieşte corpurile de minereu.

După cum s-a subliniat, o importanţa majoră ȋn structura zăcământului, o are intruziunea de diabaze, a cărei suprafaţă de proiecţie plană este de ~ 0,6 km2 şi repetă contururile corpului de minereu.

In partea nord-vestică a zăcământului, masivul diabazelor apare la suprafaţă, contactul de întretăiere cu rocile înconjurătoare având o înclinare mare. Grosimea maximă este ~ 120 m şi este împărţit în două apofize între care, sub forma unei pene, apar gresiile mineralizate. Lărgimea acestei zone de gresii, cercetată de la vest spre est pe 300 m, ajunge la 100 -150 m, iar în grosime la 40 m.

In direcţia sud-est, corpul de diabaze se reduce în grosime, formând un corp concordant care se găseşte pe o suprafată considerabilă, sub orizontul mineralizat, şi se efilează treptat spre periferie.

Întregul complex al rocilor sedimentare este şistuozat intens, şistozitatea este orientată de regulă, concordant cu stratificaţia primară.

În limitele corpurilor de minereu s-au separat trei sisteme de falii care taie corpurile de minereu perpendicular pe întindere şi cu înclinare mică.

Dintre accidentele tectonice se aminteşte falia de nord din versantul stâng al văii Calului şi falia nord-vestică vare trece prin valea pârâului Mic (falia centrală). Falia nordică şi accidentele paralele cu ea, aflate la 20-30 m, reprezintă o zonă masivă de sfărâmare (5-8 m) slab mineralizată şi cu




134

neoformaţiuni de calcit, zeoliţi şi hidroxizi de fier. Direcţia faliei este nord-est, căderea 40-60o spre sud. Această falie a determinat căderea sectorului zăcământului cu 140-150 m.

Accidentele tectonice ale celor trei sisteme separate, sunt dezvoltate considerabil, deşi nu au amplitudini mari de deplasare. Cel mai bine reprezentat este primul sistem de falii care afectează rocile de pe întreaga suprafaţă a zăcământului. Faliile acestui sistem deplasează rocile mineralizate ale zăcământului, ducând oarecum la "lenticularizarea" minereului, precum şi diabazele din culcuş, amplitudinea de deplasare nu depăşeşte însă 2-3 m. In zonele de zdrobire (brecifiere), se întâlnesc elemente de gresii şi şisturi filitice cimentate cu calcit, zeoliţi şi cuarţ, iar în apropierea corpurilor de minereu apar minerale secundare de uraniu. În cuarţ şi calcit se întâlneşte pirită diseminată. Având în vedere că faliile acestui sistem întretaie faliile celorlalte sisteme, ele sunt considerate mai tinere. Accidente de tipul faliilor perpendiculare pe direcţie se întâlnesc mai rar. Cele mai reprezentative sunt faliile "Stâncoasa" şi " Lupului", care trec prin râpele cu acelaşi nume. Prima are o amplitudine de 20-30 m şi a doua pe numai 6-12 m. Între ele se află falii mai mici, unele discontinui, prezentând deviaţii, cu amplitudini de până la 3 m. Au grosimi mici (1-20 cm). Pe ele apar neoformaţuni de calcit şi zeoliţi, cu impregnaţii rare de pirită şi filonaşe de calcopirită.

Faliile paralele cu stratificaţia se observă în ȋntreg zăcământul. Dimensiunile lor sunt variate. Sunt, de regulă, mineralizate cu calcit, cuarţ şi sulfuri polimetalice şi vinişoare de negru de uraniu.

Aceste fracturi au reprezentat un mediu favorabil pentru pătrunderea soluţiilor hidrotermale mineralizatoare care au dus la formarea minereului. Tot de această structură a depins şi punerea în loc a diabazelor corpurilor de minereu.

După rezultatele analizelor chimice complete, s-a contatat că minereurile stratiforme sunt însoţite de Cu, V, Cr, iar cele filoniene de Ni, Co, As, Bi. De asemenea, pentru ambele tipuri de minereu, prezenţa Cu. În ambele tipuri de minereu ca adaosuri obişnuite apare Pb, Mn, Ti şi pământurile rare a căror cantitate creşte puţin în minereurile de tip filonian. Tot aici se constată o puritate mai mare a pehblendei, formând acumulări aproape monominerale. În asociaţie, ea apare numai ca o cantitate neînsemnată de sulfuri (calcopirită şi pirită).

Compoziţia mineralogică a minereurilor este relativ simplă, fiind constituită dintr-un număr restrâns de minerale. Constituenţii utili sunt reprezentaţi prin pehblendă ca mineral principal de uraniu, iar ca minerele secundare au fost descrise : negrul de uraniu (rezidual şi regenerat), hidroxizi de uraniu, uranofanul, -uranotil, cuproscledovschit, carbonaţi de uraniu. Dintre mineralele metalice hematitul, magnetitul, pirita, marcasita, calcopirita, blenda, galena, arsenopirita, pirotina, polidimit, nichelina, cobaltina, petlandit, eritrina, tenorit, bornit, calcozina, covelina, malachitul, azuritul, etc.

B. Mineralizaţia localizată în formaţiuni mezozoice – Mo, W, Bi, B, Cu. Zăcămâtul de la Băiţa Bihor este cantonat la contactul dintre formaţiunile calcaroase

mezozoice şi formaţiunile permiene care le încalecă în lungul contactului Blidar. Linia de zdrobire dintre cele două formaţiuni a servit drept cale de acces pentru soluţiile

hidrotemale laramice care au transformat calcarele, skarneficându-le, depunând în acelaşi timp o suită de minerale utile de Mo, Bi, W, Ag, Cu, B. În afară de contactul Blidar, mineralizaţiile utile se află şi pe contactul secundar.

Mineralizaţia utilă este formată din: calcopirită, bornit, cavelină, calcozină, bismutit, molibdenit. Trebuie amintite şi mineralizaţiile de bor ce au fost cercetate între anii 1959 – 1963. Acestea sunt localizate la contactul calcarelor dolomitice cu dykurile de andezit.

4.4.2. Impactul prognozat

Impactul prognozat asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat la capitolul 4.3.2. (referitor la factorul de mediu sol) specificul activitatiilor, determinand analizarea celor doi factori de mediu – sol, subsol, impreuna.

Lucrările de inchidere si ecologizare ce se vor executa, nu vor afecta din punct de vedere chimic calitatea subsolului, însă, vor fi afectate proprietăţile fizico-mecanice şi morfologia terenurilor, temporar, pana la terminarea lucrarilor.




135

Zone protejate, peisaj Specificul activitatilor din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare va afecta valoarea

peisagistica a zonei. Impactul pe care il vor avea totalitatea lucrarilor de inchidere si ecologizare asupra solului/subsolului si peisajului se va ameliora dupa incheierea acestora, avand in final un impact pozitiv.

Activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, vor afecta temporar microflora şi microfauna ce vieţuieşte în sol şi subsol, prin perturbarea habitatului natural al acestora şi prin zgomotul generat de utilajele din dotare care va avea ca şi consecinţă migrarea eventualelor specii de mezofaună din perimetru.

Amplasamentul minier Baita Plai se suprapune partial (pe o suprafata de 9,6 ha) cu limita sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor (conform plansei nr. 2). Impactul prognozat pe zonele de suprapunere cu situl Natura 2000 este descris in cap. 4.3.2.

Procese geomorfologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice Din punct de vedere geotehnic, terenul perimetrelor miniere studiate nu prezinta indicii de

existenta a unor fenomene geodinamice care sa afecteze stabilitatea amplasamentelor. Chiar si in zona de la baza galeriilor sapate pe caderea stratelor (zone predispuse alunecarilor/surparilor terenului), apele de fisuri tectonice (a zonelor de zdrobire) sunt sub forma de picaturi, rareori sub forma de vinisoare. S-a constatat ca în mina predomina portiunile uscate a lucrarilor miniere fata de cele ude.

În zacamânt nu au fost întâlnite nici un fel de fenomene carstice, carbonatii prezentându-se sub forma compacta -pe întinderi mari.

Probabilitatea aparitiei fenomenelor de surpare/alunecare, eroziune, va fi in totalitate diminuata datorita lucrarilor de rambleere si realizare a digurilor si placilor de beton la gura galeriilor.


Masurile de diminuare a impactului asupra asupra factorului de mediu subsol a fost prezentat la capitolul 4.3.3. (referitor la factorul de mediu sol) specificul activitatii obiectivului – lucrari de inchidere si ecologizare, determinand analizarea celor doi factori de mediu – sol, subsol, impreuna.

Protecţia subsolului şi a resurselor de apă subterane

Toate activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare se vor face cu grijă, cu respectarea disciplinei muncii si a tuturor masurilor pentru protectia mediului.

În mod analog, cu acţiunile întreprinse în vederea protecţiei împotriva poluării solului, şi subsolul zonei va fi protejat împotriva poluării prin:

- evitarea accidentelor – a deversărilor accidentale ale unor substanţe periculoase (produse petroliere cu care funcţionează motoarele utilajelor, reziduuri de uleiuri si carburanti) pe sol, cu posibilitatea infiltrării acestora în subsol şi pânza freatică;

- gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor în zona amplasamentului minier;

4.5. BIODIVERSITATEA


Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem. Biodiversitatea se împarte în biodiversitate vegetală si biodiversitate animală.

Ecologia este stiinta despre gospodarirea naturii. Asadar ecologia este o stiinta biologica de sinteza cu un profund caracter interdisciplinar, care

studiaza relatiile complexe ale omului si ale celorlalte vietuitoare cu mediul inconjurator planetar.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Variabilitate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecologie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Genetic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Specie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecosistem

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biodiversitate_vegetal%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biodiversitate_animal%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biodiversitate_animal%C4%83&action=edit&redlink=1




136

ECOLOGIA

MEDIUL DE VIATA ORGANISMELE VII (factorii abiotici, biotici, antropici) (plante, animale, oameni)

Deteriorarea mediului inconjurator este resimtita in zilele noastre tot mai acut, indeosebi în

centrele urbane cu mari aglomerari industriale si de populatie, poluarea afectand toate cele trei componente principale ale mediului înconjurator: apa, atmosfera si solul.

Deteriorarea conditiilor de mediu este rezultatul actiunilor constiente sau inconstiente a omului asupra mediului ambiant.

Cei mai importanti factorii perturbatori ai mediului sunt : 1) factori naturali: - eruptii vulcanice si solare; - cutremure catastrofale; - incendii, inundatii. 2) factori antropici (rezultati din activitatea umana): - cresterea demografica; - dezvoltarea agriculturii; - dezvoltarea industriei si eliminarea deseurilor si reziduurilor; - exploatarea rezervelor naturale, etc..

Vegetatia zonei: Vegetaţia este etajata pe verticala, prezentând o succesiune de sus în jos: goluri alpine, păduri

de molid, de fag si stejar. Răşinoasele sunt bine dezvoltate în văile Crişul Negru între altitudinile de 1200 – 1600 m, fiind

reprezentate de molid (Picea abies), bradul (Abies alba). Covorul vegetal al pădurii de molid cuprinde măcrişul (Omalis acetosella), ferigi (Dryopteris carthesiana).

Daca etajul pădurii de molid nu este bogat în specii de plante din cauza lipsei de lumina, cum apare o mica poiana este invadata de afine si fragi.

De pe vârful Curcubata Mare contrastul de vegetaţie este perfect vizibil – crestele ce coboară spre vest si sud nu au deloc sau prea puţin răşinoase, în timp ce văile care se îndreaptă spre Arieş sunt invadate de molid.

Peisajul caracteristic al munţilor Bihor este cel al fâneţelor care se întind în bazinul superior al Arieşului urcând până la 1200 m.

Natura subsolului este bine pus în evidenţă de vegetaţie, pe rocile cuarţoase ale permianului sau jurasicului se dezvolta afinişuri, ferigi si muşchi în timp ce pe dolomite se dezvolta pajişti de graminee si flori montane. Pe substratul cu roci acide este legat si un alt peisaj tipic, acel al muşuroaielor.

Fauna zonei: Fauna este extrem de bogata datorita varietatii formelor de relief si a conditiilor de mediu.

Repartitia faunei respecta o stratificare verticala corespunzatoare etajelor de vegetatie. În alcatuirea faunei locale intra: iepurele (Lepus europaeus), cerbul (Cervus elephus), ursul

(Ursus arctos), lupul (Canis lupus), jderul de padure (Martens martens), mistretul (Sus scrofa), soarecele gulerat (Apodemus tauricus), veverita (Scirus vulgaris), viezurele (Meles meles), caprioara (Capreolus capreolus), mierla de piatra (Monticola saxatillis), cocosul de munte (Tetao urogallus), corbul (Corvux rorax), buha (Bubo bubo), popândaul (Citellus citllus), hârciogul (Crietus crietus), iar în râuri o mare însemnatate o au pestii, dintre care cel mai raspândit este pastravul indigen (Salmo trutta fario) si mreana (Barbus barbus), cleanul (Leuciscus cephalus).

Arii naturale protejate Amplasamentul minier Baita Plai se suprapune partial (pe o suprafata de 9,6 ha) cu limita

sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor (conform plansei nr. 2 si nr.4.).




137

► “Prezentarea habitatelor si speciilor de interes comunitar ca obiectiv de conservare al Sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor si impactul proiectului asupra acestuia”, conform Memoriului de prezentare componenta biodiversitate, intocmit de WILDLIFE MANAGEMENT Consulting SRL – biolog Calin Hodor:

a) Poziţionarea proiectului faţă de administrarea şi managementul ROSCI 0324

« Proiectul in discutie nu face parte din planul de management al Sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Munţii Bihor şi nu este o componentă administrativă a sa.

De asemenea, nu este necesar pentru atingerea obiectivelor de conservare.

Cu toate acestea, în urma lucrărilor ce se vor realiza, biodiversitatea în ansamblu are de câștigat, inclusiv speciile de interes comunitar, mai ales prin depoluare și eliminarea elementelor antropice pregnante.

Localizarea proiectului

Proiectul se situează în Munţii Bihor - foto I. Administrativ, perimetrul proiectului este situat în intavilanul orașului Ștei.

Faţă de Situl Natura 2000 ROSCI 0324, perimetrul minier se situează doar parțial în interiorul acestuia, practic suptafețe foarte mici (foto I).

Foto I. Amplasamentul perimetrului ce urmează a fi ecologizat – linie neagră și limita ROSCI

0324 Munţii Bihor – linie verde; oval alb - zona perimetrului propus




138

Foto I. Amplasamentul perimetrului ce urmează a fi ecologizat – linie neagră și limita ROSCI

0324 Munţii Bihor – linie verde; oval alb - zona perimetrului propus, detaliu Se observă că doar intr-o foarte mică măsură suprafața proiectului se suprapune pe suprafața

sitului de importanță comunitară. b) Numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar Situl de Importanță Comunitară ROSCI 0324 Munţii Bihor, parte integrantă a reţelei ecologice

Natura 2000.

c) Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de speciile de interes comunitar în zona proiectului

Localizarea ROSCI 0324 ROSCI 0324 face parte ca unitate de relief din Munţii Bihor, componentă a Carpaţilor

Occidentali. Din punct de vedere administrativ, este încadrată în Regiunea Nord-vest (judeţul: Bihor). Coordonatele sale geografice, sunt: latitudine N 46° 23’ 57”, longitudine E 22° 39’ 9”,

altitudinea medie: 976 m (minima - 303 m, maxima - 1845 m).

Suprafaţa şi limitele ROSCI 0324 În conformitate cu OM 1964 / 2007 și 2387 / 2011, suprafaţa ROSCI 0324 însumează 20.885

ha. Limitele sitului sunt orientative, fiind marcate pe harta anexată actelor normative respective.

Descrierea succintă a elementelor importante privind biodiversitatea ROSCI 0324 Fiind un Sit de Importanță Comunitară, ROSCI 0324 a fost desemnat atât pentru diverse specii

de animale, cât și pentru unele tipuri de habitate de interes comunitar, în conformitate cu anexele Directivei Habitate.

Clasele de habitat dominante din sit, sunt: − Pădurile de foioase (61% din suprafața sitului), cele de rășinoase (15%) și cele de amestec

(14%). − Terenurile deschise și semideschise, de tipul pajiștilor și tufărișurilor, însumează doar 8%, iar

terenurile cultvate 2%. Cu procente subunitare sunt încadrate zonele umede, care au o râspândire punctiformă, reprezentate de mici bălți temporare, formate mai ales pe drumurile forestiere sau la marginea avestora, ori în micile depresiuni ale terenurileor din habitatele deschise și forestiere. Acestea sunt importante în special pentru amfibieni.




139

Pădurile, indiferent de tipul lor de proprietare, sunt administrate conform amenajamentelor silvice, astfel existând în general o repartizare relativ uniformă a claselor de vârstă, existând inclusiv păduri mature și bătrâne, importante mai ales pentru diverse specii de nevertebrate.

Există mai multe parcele de pădure virgină sau cu grad ridicat de naturalețe, habitate optime pentru numeroase specii.

Habitatele deschise și semideschise apar punctiform în interiorul pădurii, sub formă de enclave, sau la lizeră, uneori formând habitate de ecoton (tufărișurile).

Există şi alte câteva tipuri de habitate răspândite neuniform şi de mică întindere, cum sunt zonele influenţate antropic (cariere active sau în conservare, drumuri de diferite tipuri şi mărimi, construcţii abandonate şi dezafectate, depozite de moloz etc). Pentru o parte a acestor elemente antropice se va realiza proiectul analizat, cu scopul îmbunătățirii stării mediului în general, incluzând și biodiversitatea.

Importanța majoră a sitului constă în existența unei populații stabile de carnivore mari, poziționarea centrală a sa fiind astfel un avantaj pentru acestea. Mai ales pentru urs, situl conservă una din cele mai mari și reprezentative populații din Apuseni. De asemenea, acesta este un veritabil coridor ecologic, conectând populațiile de urs, lup și râs din Carpații Meridionali și cei Occidentali.

Impactul potenţial al proiectului asupra habitatelor și speciilor interes comunitar, ca obiectiv al declarării şi conservării sitului ROSCI 0324

Metode de lucru Metodele utilizate în evaluarea impactului au ținut cont de tipul sitului (SCI) și au avut ca

scopuri principale - identificarea habitatelor și speciilor, descrierea tipurilor majore de habitat în raport cu proiectul preconizat şi cu potenţialul impact al său asupra obiectivelor de conservare ale sitului.

Identificarea tipurilor majore de habitate s-a realizat în teren prin observaţie directă, notându-se caracteristicile importante ale acestora (asociaţiile vegetale, speciile de plante lemnoase, structura vegetaţiei lemnoase etc.). Prognozarea impactului potenţial s-a determinat prin măsurarea distanţelor de la zona / aria proiectului la punctele sau suprafeţele relevante pentru existenţa speciilor de animale sau a tipurilor de habitate, identificarea şi descrierea / cuantificarea elementelor antropice şi a activităţilor umane în special care pot avea efecte semnificative asupra faunei zonei. S-au folosit şi fotografii / imagini satelitare Google Earth. În studiul faunei au fost folosite:

- datele din formularul standard al sitului - observaţiile efectuate în teren. Au fost aplicate metode standardizate: puncte pe transect (point

count), identificarea semnelor particulare (ex: excremente, urme etc.). Observaţiile directe s-au efectuat cu binoclu, cu puterea de mărire de x 10 (10 x 50).

Descrierea tipurilor majore de habitat în perimetrul proiectului Tipurile majore de habitate au fost descrise în funcţie de cerințele speciilor de animale de

interes comunitar şi de prezenţa acestora în habitat.

Au fost identificate următoarele tipuri de habitate: 1. Pădure Pădurea are o compoziţie relativ uniformă, fagul (Fagus sylvatica) fiind specia dominaintă, însă

probabil datorită unor regenerări naturale nesatisfăcătoare, s-a recurs la plantarea de rășinoase, mai ales molid (Picea abies). Există însă suprafețe care au fost expoatate și apoi s-a regenerat predominant mesteacănul (Betula pendula), mai ales în zona haldelor și a carierei.

Diseminat apar și alte foioase, cum sunt: arţarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer campestre), alunul (Corylus avelana), plopul tremurător (Populus tremula), salcia căprească (Salix caprea) etc.

Structura pe clase de vârstă a arboretelor indică o biodiversitate scăzută, inclusiv datorită lipsei sau insuficienței lemnului mort. Consistenţa prezintă valori ridicate datorită vârstei mici a arboretelor, până la consistența plină (1,0).




140

În zonele de ecoton (de lizieră), apar câteva specii de arbuşti, precum: (Crataegus monogyna, Rosa canina, Cornus mas, Euonymus ssp.). Structura arboretului din zona proiectului este prezentată în câteva fotografii.

Foto 3. Fagetele sunt pădurile dominante, îndeosebi pe supafețele care nu au fost supuse unor interventii extractive sau de depozitare a materialului rezultat

Foto 4. Plantații de molid pe suprafețele fără regenerare sau din vecinatatea haldelor de steril




141

Foto 5. Regenerare a pădurii cu mesteacăn pe solurile scheletice cu rocă la suprafață sau pe

depozitele de piatră 2. Habitate antropizate sau influenţate antropic. Sunt reprezentate de:

- cariere inactive - depozite de piatră, material rezultat din activitatea extractivă - drumuri diverse, inclusiv cele de exploatare minieră și cele de pământ folosite de

comunitatea locală; - drumurile forestiere – există o reţea relativ densă de drumuri forestiere şi de exploatare

forestieră – drumuri de TAF, dar mai ales perimetral suprafeței studiate - clădiri ce deserveau activitatea minieră

Exemplificăm aceste habitate prin câteva fotografii:

Foto 6. Depozit de piatră și drum de exploatare




142

Foto 7. Carieră inactivă, parțial acoperită de vegetație lemnoasă pionieră (îndeosebi mesteacăn)

3. Zone umede Există doar suprafețe restrânse de ape, precum bălți temporare ce apar mai ales pe drumurile

de exploatare, în perioadele de dezgheț și de ploi torențiale, dar și ape curgătoare de tipul pâraielor mici (foto 8). Aceste habitate umede sunt caracteristice mai ales speciilor de amfibieni, inclusiv a celor două de interes comunitar la nivelul sitului. Cu toate acestea, prezintă grade diferite de poluare, astfel incât necesită măsuri de ecologizare prevăzute în proiect. În urma aplicării acestor măsuri se va îmbunătăți calitatea lor.

Foto 8. Apă curgătoare cu debit mic




143

Descrierea habitatelor și speciilor de interes comunitar Habitatele și speciile de interes comunitar care fac obiectul declarării şi managementului sitului,

conform Formularului Standard al ROSCI 0324 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Cod

Habitat / specia Procent din totalul

suprafeţei sitului (%) Stare de

conservare

Tipuri de habitate 4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 1,2 B 0170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 1,4 B 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 13,8 A 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 39,3 A 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană

(Vaccinio-Piceetea) 17,4 A

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 14,1 A

Specii de mamifere din anexa II 1354 Ursus arctos >13 i B 1361 Lynx lynx >10 i B 1352 Canis lupus 10-20 i B

Specii de amfibieni şi reptile din anexa II 1193 Bombina variegata B 1166 Triturus cristatus B

Specii de nevertebrate din anexa II 1087 Rosalia alpina B 4014 Carabus variolosus B

Din cele 6 tipuri de habitate de interes comunitar, la periferia zonei afectată de proiect - a ariei care se suprapune pe suprafața sitului Natura 2000, există un singur tip de habitat – păduri dacice de fag – în faze diferite de degradare datorită influenței antropice. Prin proiect nu sunt prevazute lucrari pe suprafata habitatului 9IVO–paduri dacice de fag.

În privința speciilor de mamifere de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat, nu excludem prezența lor în zona afectată de proiect însă datorită impactului antropic și activităților industriale, acestea pot fi doar în trecere. Zona proiectului nu oferă habitate propice pentru adăpost și/sau hrănire. De asemenea în condițiile actuale zona propusă pentru ecologizare reprezintă un pericol pentru fauna sălbatică datorită în special emiterii de radiații ionizante deosebit de nocive.




144

Dintre amfibieni, Bombina variegata, cu toate că nu a fost observată, poate fi prezentă în câteva bălți nepermanente din zona drumurilor de exploatare. Aceste bălți formează un habitat ce se modifică în timp, existând ani fără bălți, sau durata lor este restrânsă la câteva luni. Zonele în care specia poate să apară este puternic afectată de radiații.

Nici una din cele doua specii de nevertebrate nu s-a identificat pe amplasament. Probabilitatea ca ele să existe pe amplasamentul propus pentru ecologizare este nul.

Prognozarea şi evaluarea impactului în raport cu habitatele și speciile de interes comunitar, ca obiectiv al declarării şi conservării sitului

Habitatele Singurul habitat care apare la periferia suprafeței de suprapunere, este cel al pădurilor dacice de

fag, cel mai răspândit la nivelul SCI. Acestea sunt păduri de protecție, având astfel un regim special de management. Mai mult, starea de conservare a întregului habitat este una foarte bună, conform formularului standard. Prin proiect, nu sunt prevăzute lucrări în interiorul său sau tangent cu acesta, care îi pot afecta structura și stabilitatea în timp. Lucrările de închidere, dezafectare și ecologizare nu vor afecta habitatul, dimpotrivă, prin scăderea nivelului de poluare și măsurile de reconstrucție ecologică, efectele pot fi pozitive pe termen lung.

Speciile de animale de interes comunitar şi prognozarea impactului proiectului asupra acestora

Mamiferele Cele trei specii de carnivore mari sunt reprezentate de populații relativ mari la nivelul sitului,

densitățile fiind încadrate în categoriile superioare la nivel european. Ursul și lupul au o răspândire relativ uniformă în sit, preferând toate tipurile de pădure, dar apar și în habitatele deschise și cele de lizieră. Râsul se concentrează în pădurile bătrâne de amestec și de rășinoase.

Cu toate că nu există semnalări în zona proiectului nu putem exclude treceri ale unor indivizi din aceste specii prin zona propusă spre ecologizare. Considerăm că proiectul de inchidere si ecologizare, depoluare, va avea doar efecte pozitive asupra lor, prin depoluarea apelor, refacerea covorului vegetal pe unele suprafețe, asigurarea liniștii perimetrului prin închiderea și ecologizarea perimetrului minier.

Stoparea sursei de poluare radioactivă, în special oprirea sursei de generare a radonului, va fi cel mai important element pozitiv asupra sitului știindu-se faptul că radonul poate dispersa, cu efecte nocive, în interiorul sitului.

Amfibienii Prezența speciei Bombina variegata depinde de habitatul optim din primăvară, respectiv de

bălțile mici temporare, formate mai ales pe drumurile de pământ sau la marginea acestora. Fiind o specie cu o largă răspândire în sit și cu populații mari, impactul generat de lucrările de ecologizare va fi nesemnificativ. Depoluarea apelor și celelalte lucrări de ecologizare vor contribui la creșterea calității habitatului propice și a sursei trofice. De asemenea habitatele și populațiile speciei din aval de zona ecologizată nu vor mai fi afectate de apele poluate radioactiv, poluare apărută ca urmare a spălării haldelor de către unele pâraie care vor fi regularizate.

Nevertebratele Nici una din speciile de nevertebrate de interes comunitar nu s-au identificat în zona sitului,

habitatele forestiere din zonele de suprapunere nefiind optime, pădurile având în general vârste mici, iar compoziția cu dominarea unor specii lemnoase pioniere (mesteacăn, salcie căprească, plop tremurător). În plus, proiectul nu prevede intervenții asupra habitatelor forestiere, dimpotrivă, prin depoluarea apelor de suprafață și celelalte acțiuni de ecologizare și aducere a terenului la forma inițială pot fi considerate măsuri de conservare pentru biodiversitate în general. Așadar, proiectul de ecologizare nu va avea efecte negative asupra acestora. Prin succesiunea vegetației, pădurea poate reveni parțial la structura inițială, respectiv la făgete pure sau amestecuri de foioase / foioase – molid, iar în timp se poate acumula în teren și lemn mort necesar acestor specii.




145

Concluzii generale

În conformitate cu analiza habitatelor și speciilor de interes comunitar prezentate anterior, se constată că:

- nu se preconizează o pierdere a suprafeţei de teren din sit (fie ca habitat de interes comunitar sau ca habitat al speciilor de animale de interes comunitar)

- deranjul provocat faunei prin activităţile specifice desfăşurate în perimetrul şi vecinătatea amplasamentului nu va avea efecte semnificative, având în vedere că:

a. desfăşurarea va fi pe o perioadă limitată b. se va lucra cu un număr limitat de utilaje, o parte importantă a lor urmează a se desfășura în interiorul minelor

- poluarea accidentală din timpul lucrărilor, cu uleiuri, motorină etc. provenită de la utilaje, maşini. Respectarea normelor de protecţia muncii şi protecţia mediului vor reduce până la zero astfel de efecte.

Așadar, nu va exista un impact negativ semnificativ nici asupra integrității sitului și nici a stării de conservare a speciilor pentru care situl a fost desemnat, având în vedere că:

1. Nu se va distruge nici un tip de habitat de interes comunitar sau al vreunei specii de interes comunitar

2. Nu se va fragmenta nici un tip de habitat de interes comunitar sau al vreunei specii de interes comunitar

3. Nu vor apare efecte de „barieră” care să ducă la limitarea deplasării/dispersiei speciilor vizate 4. Efectele marginale vor fi nesemnificative până la inexistente, eventual doar pe perioada

lucrărilor 5. Perturbarea speciilor va fi nulă sau cel mult nesemnificativă și temporară (doar pe perioada

executării lucrărilor)

Efecte pozitive pentru biodiversitate în general: - reconstrucția ecologică a amplasamentului afectat de activitatea miniera si crearea unei

oportunitati de interconectare a habitatelor din sit, si chiar refacerea unor habitate; - crearea de noi suprafete propice care vor fi utilizate de speciile existente in perimetrul minier - scăderea poluării radioactive, în special a surselor de radon, care pot afecta în prezent unele

zone din sit precum și speciile pentru care acesta a fost desemnat.

Măsuri de conservare a habitatelor și speciilor / reducere a impactului - accesul către perimetrul vizat se va face doar pe drumurile tehnice de exploatare existente; - lucrarile de inchidere si ecologizare prevazute pentru amplasamentele miniere să vizeze

îndeosebi posibilitatea refacerii în timp a vegetatiei si faunei afectate. »

Intocmit: biolog Calin Hodor, WILDLIFE MANAGEMENT Consulting SRL.


Pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera in timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare, asupra vegetatiei si faunei terestre este necesara raportarea la asa numitele limite sau norme de protectie a fiecarui ecosistem.

Aceste limite (norme) reprezinta concentratiile maxime in atmosfera asociate unui timp de mediere (expunere) si unui factor de mediu sub care nu apar efecte nocive si care asigura integritatea acelui factor de mediu.

Efectele poluantilor asupra vegetatiei depind de: - concentratia si timpul de actiune a acestora, - conditiile de mediu si de nutritie.

Modificarile pe care noxele atmosferice si substantele antrenate de ape sau cele care imbiba solul, le provoaca plantelor, sunt extrem de diverse si pot afecta multe din numeroasele mecanisme ale vietii celulei si ale organismului vegetal.




146

Cercetarile arata ca poluantii pot influenta direct respiratia plantelor si continutul in clorofila, metabolismul tesuturilor radiculare. In maniere diferite, noxele influenteaza procesele de crestere ale plantelor, procesul de fotosinteza si regimul apei, afectand dezvoltarea, vitalitatea si existenta vegetatiei.

Din punct de vedere al biodiversitatii, stratul vegetal din zona miniera a fost cel mai afectat, deoarece au fost descopertate si ocupate suprafete mari de teren pentru incintele miniere si haldele de steril, dar suprafetele vor fi refacute prin lucrarile de ecologizare, cand se vor executa lucrari de inierbare (dupa asternerea de strat vegetal) si plantare de răşinoase.

Impactul prognozat asupra biodiversităţii, datorat lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, in timpul activitatii desfasurate, va lasa amprente asupra mediului inconjurator – asupra florei si faunei.

Intreaga activitate care se va desfasura in perimetrele miniere, poate influenta ecosistemul terestru prin zgomotul continuu care se va realiza si noxele emise (praf si gaze de esapament), care vor alunga animalele salbatice si pasarile din zona.

Din activitatile care se vor desfăşura în perimetrele miniere Baita Plai si Baita Plai Partial - se pot identifica urmatorii factori de disconfort pentru vegetaţia şi fauna din zonă:

noxele din gazele de eşapament ale utilajelor si autobasculantelor acţionate de motoare Diesel (CO, CO2, SO2, NO2, HC (hidrocarburi nearse), COV) si noxele din reactia exploziva a materialului exploziv folosit la impuscare (CO, NOx , COV, H2S - cantitati neglijabile) ;

praful eliberat în atmosferă în urma activităţilor de încărcare – descărcare, transport, demolare, excavare, imprastiere pamant, etc - pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile;

zgomotul produs de activitatea din cadrul lucrarilor si transportului (operatiile de demolare, rambleere, activitatea utilajelor, etc).

Din punct de vedere al biodiversitatii, stratul vegetal a fost cel mai afectat, deoarece au fost descopertate si ocupate suprafete mari de teren pentru incintele miniere si haldele de steril, dar suprafetele vor fi refacute prin realizarea lucrarilor de ecologizare, cand se vor executa lucrari de inierbare (dupa asternerea de strat vegetal) si plantare de răşinoase.

Se considera ca impactul asupra biodiversitatii va fi un impact direct, fara insa a produce dezechilibre majore la nivelul biostratelor locale sau de disturbare a unor populatii ale biotopurilor terestre. Habitatele din imediata proximitate vor putea prelua impactul evacuator datorat lucrarilor de inchidere si ecologizare, nefiind afectate populatii de specii migratoare.

Vegetația erbacee va fi îndepărtată prin lucrările de terasamente necesare pentru execuția lucrarilor supraterane și subterane – doar in cazul amplasarii conductelor de preluare/evacuare ape de mina de la galeriile G11 si G23. În zona limitrofă activităţii, pe o bandă cu lățimea de maxim 50 m, vegetația naturală va fi afectată prin poluare cu praful generat.

Vegetaţia din zona obiectivului poate fi afectată de depunerea prafului pe frunzele plantelor, ceea ce duce la deranjarea proceselor fiziologice ale acestora (fotosinteza, etc.), având ca efect îngălbenirea şi căderea prematură a frunzelor. Acest efect va avea, un caracter strict local si temporar, limitat la imediata vecinătate a zonelor cu activitate si a drumurilor de acces.

La distanţe mai mari impactul pulberilor si noxelor gazoase generate asupra vegetaţiei va fi neglijabil, contribuţii pozitive în acest sens având şi precipitaţiile care asigură spălarea periodică a prafului depus pe frunze.

Prin urmare, emisiile de pulberi în suspensie înregistrându-se numai în timpul funcționarii utilajelor și mijloacelor de transport, în perioade fără precipitații.

Concomitent cu pierderea vegetației supraterane, prin lucrările de excavare, săpare, este îndepărtată și fauna subterană (doar in cazul montarii conductelor de evacuare a apelor de mina din G11, G23). Activitatea din amplasamentul santierului va avea ca efect imediat îndepărtarea/migrarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, o parte din speciile de insecte), în afara zonei afectate cu lucrări si migrarea faunei piscicole de pe parâuri (Valea Stâncii,




147

Valea Lupului, Valea Plaiului, Valea Calului, Valea Băiţa, valea Albiorii), din zona albilor afectate de lucrari (regularizari). Cresterea turbiditatii apei, în perioada șantierului, nu va fi periculoasa pentru fauna paraurilor care se vor amenaja/regulariza.

Fauna terestră va fi puțin afectată de poluanții generați de activitate, mai puțin de pulberi în suspensie și emisiile de noxe gazoase, dar mai mult de zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de transport. Fauna din zonă, afectată de zgomotul produs în perimetrele miniere, se vor stabili la distanţe mai mari faţă de actualele locuri de cuibărire.

Concentrațiile poluanților chimici din aer, în perioada șantierului, sunt inferioare CMA (concentratiilor limita admise), nefiind periculoase pentru fauna zonei iar poluarea radiologică va fi monitorizata continuu, respectandu-se toate masurile speciale conform “Manualului de închidere a exploatărilor miniere de uraniu” (si masurile prezentate in cap. 1.7.).

Impactul asupra vegetației și faunei terestre si acvatice în zona amplasamentului se menține pe toată perioada de existență a santierului, revenirea la starea inițială se va produce după terminarea lucrarilor de inchidere si refacerea/ecologizarea amplasamentelor miniere.

Concluzie: În faza de realizare a lucrarilor de inchidere si ecologizare, proiectul propus generează asupra vegetației și faunei terestre si acvatice un impact direct, semnificativ, de intensitate redusă, pe termen scurt și fără un grad de extindere zonala.

Efectele poluantilor asupra vegetatiei si faunei depind de : - concentratia si tipul de actiune a cestora ; - forma chimica a poluantilor, si solubilitatea acestora in apa si sol ; - specia plantelor ; - procesele de absorbtie-desorbtie ; - conditiile de mediu – de sol si clima.

Modul de manifestare a emisiilor de poluanti asupra vegetaţiei şi faunei terestre Emisiile de SO2 provoaca distrugerea clorifilei din tesuturile plantelor (mai ales frunzele mature

sunt afectate) care se decolorează datorită metabolizarii SO2 –ului. În cazul animalelor, SO2 produce tulburări la nivelul aparatului respirator asupra organelor de

simţ, ţesuturilor superficiale, scăderea fecundităţii, leziunea ficatului, etc. Expunerea la NO2 un timp mai îndelungat la concentraţii mai mari de 25 ppm NO2, determină

apariţia unor leziuni necrotice pe frunzele plantelor. Acţiunea pulberilor asupra vegetaţiei se manifestă prin obturarea asteolelor şi reducerea

numărului stomatelor funcţionale. În cazul animalelor, pulberile produc o poluare de inconfort şi frecvente tulburări la nivelul

aparatelor respirator şi digestiv. Plumbul se acumulează de regulă la suprafaţa solurilor, el fiind preluat uşor de plantele cu

sistem radicular dezvotat la nivelul orizontului biologic. Efectele negative ale prezenţei plumbului în sol se regăsesc prin încetinirea sau blocarea

proceselor de fermentaţie. Plumbul se acumulează în plante (frunze, paie, boabe, tuberculi) de unde trece la consumatori.

Deşi poluanţii eliberaţi de sursele de poluare pot avea efecte directe asupra vegetaţiei şi faunei, datorită măsurilor luate de reducere a emisiilor, debitele masice şi concentraţiile acestora se vor situa sub limita maxim admisă în normativele specifice în vigoare, putându-se estima că impactul produs de aceşti poluanţi asupra vegetaţiei şi faunei nu va avea efecte majore – nu vor produce un impact negativ cuantificabil.

Activitatea desfasurata nu are impact transfrontier.

In concluzie, activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial va produce un impact direct asupra biodiversitatii, fara insa a produce dezechilibre majore, in conditiile respectarii masurilor pentru protectia mediului si a masurilor specifice din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”




148

► Impactul prognozat produs asupra zonelor ce se suprapun cu Situl Natura 2000 -

ROSCI 0324 Muntii Bihor

Amplasamentul minier Baita Plai se suprapune partial, marginal (pe o suprafata de 9,6 ha) cu limita sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor (conform plansei nr. 2).

In zonele de suprapunere a sitului Natura 2000 cu suprafata proiectului, unde se vor executa lucrarile de inchidere si ecologizare, se vor lua masuri (in functie de specificul lucrarii), pentru protejarea habitatelor și speciilor de interes comunitar (mamifere, nevertebrate, amfibieni şi reptile protejate), ce fac parte din situl ROSCI 0324:

- in zona (1) cu suprafata totala de 3.289 mp, ce cuprinde o suprafata de 2.018 mp ocupata de halda V. Plaiului, se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare - lucrări de geometrizare și nivelare, acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m urmata de acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar, deoarece pe halde au crescut spontan si s-au adaptat cateva specii de arbori de mesteacan, salcam, conifere, care nu formeaza un habitat care sa necesite conservare. Activitatea din amplasamentul santierului va avea ca efect imediat îndepărtarea/migrarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile (şopârle), specii de nevertebrate/insecte), în afara zonei afectate cu lucrări.


care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare - lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar. Speciile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile (şopârle), specii de nevertebrate/insecte) vor migra în afara zonei afectate cu lucrări, datorita activitatii si zgomotului produs;

▪ la limita de nord a zonei, pe o lungime de 12,3 m (spre amplasamentul minier), se va monta subteran (la 80 cm adâncime) conducta PEHD Φ110 de preluare si evacuare (la bazinul de receptie) a apei de mina de la galeria G11. La realizarea lucrarii de montare a conductei, solul si implicit vegetația erbacee si fauna subterană existenta vor fi îndepărtate prin lucrările de decopertare, săpare si montare subterana a conductei, precum și deplasarea faunei terestră spre zone mai îndepărtate;

▪ pe suprafata zonei (2) se afla amplasate 2 halde mici: H. Galeria 13 cu Socupata = 1097 mp si H. Galeria 14 cu Socupata = 457 mp, care se vor reloca pe halda Club. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zonele rezultate vor fi umplute cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de foioase si răşinoase. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar, acestea vor migra în afara zonei afectate cu lucrări;

▪ la limita de NE a zonei, o suprafata de 250 mp este ocupata de o parte din halda Complex Nou care se va reloca pe halda Pârâul Stâncii. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zona rezultata va fi umpluta cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de răşinoase. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar, iar eventualele specii de fauna terestra vor migra în afara zonei afectate cu lucrări;

▪ la limita de SE a zonei se afla amplasata galeria 63 care se va ȋnchide prin ȋmpuscare, nivelare si asternere pamant. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar. Speciile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile (şopârle), specii de nevertebrate/insecte) vor migra în afara zonei afectate cu lucrări, datorita activitatii si zgomotului produs.




149

- zona (3) (fâşie mica) Stot = 1.791 mp, cuprinde lucrarile: regularizarea pe o lungime de 6 m a pârâului Valea Lupului + lucrari de regularizare a pârâului Valea Lupului pe o lungime de 24 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000. Activitatea de regularizare/amenajare a pârâului, va avea ca efect imediat migrarea speciilor mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, specii de nevertebrate/insecte), în afara zonei afectate cu lucrări si migrarea faunei piscicole de pe parâul V.Lupului, din zona albiei afectata de lucrari spre zone mai îndepărtate. In cazul in care vor fi gasite exemplare din specia Bombina variegata, in timpul lucrarilor, acestea vor fi relocate in afara perimetrului lucrarilor, pe suprafata sitului Natura 2000 (vor fi adunate in cutii speciale si mutate inafara zonei santierului, pe sit).




care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare: lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar. Speciile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile (şopârle), specii de nevertebrate/insecte) vor migra în afara zonei afectate cu lucrări, datorita activitatii si zgomotului produs;

▪ in partea de nord, regularizarea pe o lungime de 40,5 m a pârâului Valea Calului + lucrari de regularizare a pr. Valea Calului pe o lungime de 360 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000. Lucrarile de regularizare/amenajare a pârâului, vor avea ca efect imediat migrarea speciilor din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, specii de nevertebrate/insecte), în afara zonei afectate cu lucrări si migrarea faunei piscicole (acvatică) de pe pârâul V.Calului, din zona albiei afectata de lucrari spre zone mai îndepărtate. In cazul in care vor fi gasite exemplare din specia Bombina variegata, acestea vor fi relocate in afara perimetrului lucrarilor, pe suprafata sitului Natura 2000 (vor fi adunate in cutii speciale si mutate inafara zonei santierului, pe situl Natura 2000 ROSCI-0324).



se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare: lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar, deoarece pe halde au crescut spontan cateva specii de arbori de mesteacan, salcam, conifere, care nu formeaza un habitat care sa necesite conservare. Activitatea din amplasamentul santierului va avea ca efect imediat îndepărtarea/migrarea speciilor mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile (şopârle), specii de nevertebrate/insecte), în afara zonei afectate cu lucrări, datorita activităţii si zgomotului produs;

▪ regularizarea pe o lungime de 250 m a pârâului Valea Albiorii + lucrari de regularizare a pr. Valea Albiorii pe o lungime de 11 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000. Realizarea lucrarii de de regularizare/amenajare a pârâului, vor avea ca efect imediat migrarea speciilor din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, specii de nevertebrate/insecte), în afara zonei afectate cu lucrări si migrarea/ deplasarea faunei piscicole de pe pârâul V.Albiorii din zona albiei afectata de lucrari spre zone mai îndepărtate. In cazul in care vor fi gasite exemplare din specia Bombina variegata, acestea vor fi relocate in afara perimetrului lucrarilor, pe suprafata sitului Natura 2000 (vor fi adunate in cutii speciale si mutate inafara zonei santierului, pe sit).




150

Specia Bombina variegata – specie de interes comunitar, larg raspandita, care depinde de baltile temporare de primavara, care se pot afla in zona de suprapunere a amplasamentului minier cu situl – in baltile nepermanente, pot fi afectate deoarece in zonele (3), (6) si (8) se vor efectua lucrari de regularizare/amenajare a paraurilor Valea Lupului, Valea Calului si V. Albiorii pe diferite lungimi (de la 6 m pana la 360 m). In cazul in care vor fi gasite exemplare din specia Bombina variegata, acestea vor fi relocate in afara perimetrului lucrarilor, pe suprafata sitului Natura 2000 (adunate in cutii speciale si mutate in alta zona de pe sit). Se specifica faptul ca perioada de reproducere a acestor specii nu va fi afectata.

Prin urmare, Activitățile specifice desfășurate în perioada de construcție pe amplasamentul proiectului propus vor avea un impact semnificativ, dar de intensitate redusă/medie, asupra florei și faunei din incinta santierului și în vecinătatea acesteia, care se manifestă prin:

- deplasarea faunei terestră si acvatică spre zone mai îndepărtate, precum și înlăturarea componentelor biotice de pe unele zone, respectiv distrugerea vegetației existente și a faunei prin decopertare și săpare/excavare – in cazul proiectului doar la lucrarile de montare a conductelor de preluare /evacuare a apelor de mina din galeriile G11 si G23, si la construcţia celor 2 bazine de receptie/decantare ape de mina;

- reducerea faunei în zona limitrofă amplasamentului santierului.

Vegetația erbacee de pe unele zone ale amplasamentul proiectului va fi îndepărtată prin lucrările de terasamente, sapare/excavare, etc. necesare pentru execuția lucrarilor/construcțiilor supraterane și subterane. În zona limitrofă, pe o bandă cu lățimea de maxim 50 m, vegetația naturală va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitatea santierului. Cantitatea de pulberi în suspensie este redusă, emisiile înregistrându-se preponderent în perioade secetoase fără precipitații, în timpul funcționarii utilajelor și mijloacelor de transport.

Vegetația afectată prin execuția lucrărilor de construcții este formată din specii de arbori de mesteacan, salcam, alun, plop, conifere, care nu formeaza un habitat care sa necesite conservare.

Concomitent cu afectarea/indepartarea vegetației supraterane, prin lucrările de excavare, necesare pentru execuția construcțiilor și migrarea speciilor mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, insecte), în afara zonelor afectate cu lucrări, se va produce si migrarea faunei piscicole de pe parâurile Valea Lupului, Valea Calului si Valea Albiorii, din zona albiei afectata de lucrari spre zone mai îndepărtate. Cresterea turbiditatii apei, în perioada șantierului, nu va fi periculoasa pentru fauna paraurilor din situl Natura 2000.

Fauna terestră va fi mai puțin afectată de poluanții generați de activitate – de pulberile în suspensie și emisiile de noxe gazoase, dar mai mult de zgomotul generat de utilaje și mijloacele de transport. Concentrațiile poluanților gazosi din aer, în perioada șantierului, se vor incadra in limitele admise, nefiind periculoase pentru fauna zonei.

Impactul asupra vegetației și faunei terestre si acvatice în zona amplasamentului minier se va menține pe toată perioada de existență a santierului, revenirea la starea inițială se va produce după terminarea lucrarilor de inchidere si refacerea/ecologizarea amplasamentului afectat (revegetalizare).

Concluzie: Proiectul propus generează asupra vegetației și faunei terestre si acvatice un impact direct, semnificativ, de intensitate redusă, pe termen scurt și fără un grad de extindere zonala, atat timp cat sunt respectate toate prevederile proiectului, toate masurile pentru protectia mediului si masurile specifice din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”

Dupa incheierea lucrarilor de ecologizare a zonei miniere, va exista posibilitatea interconectarii habitatelor din cadrul Sitului Natura 2000 cu aceasta suprafata care va fi supusa ecologizarii.

Pe suprafata de suprapunere a amplasamentului minier cu Situl Natura 2000-ROSCI 0324, se vor implementa urmatoarele masuri de conservare a habitatelor/speciilor si de reducere a impactului:

- se vor respecta cu strictete toate caracteristicile proiectului; - se vor utiliza drumurile de acces existente, fiind interzis accesul neautorizat; - nu vor fi facute gropi de imprumut in sit;




151

- deseurile din constructii vor fi gestionate conform prevederilor legale; - este interzisa depozitarea deseurilor (provenite de la utilajele folosite si/sau de la personalul

muncitor) pe suprafata ariei naturale protejate; - se va realiza o supraveghere atenta a utilajelor – a starii tehnice a acestora, astfel sa nu

existe scurgeri de combustibil/ulei sau alte materiale poluante care ar putea polua solul; - prsonalul implicat in realizarea lucrarilor va fi informat in privinta Sitului Natura 2000 si a

restrictionarilor ce se impun in vecinatatea acestuia; - se interzice pentru speciile de plante, animale salbatice terestre si acvatice din situl Natura

2000, prevazute in OUG 57/2007: recoltarea, capturarea, uciderea, distrugerea sau vatamarea exemplarelor aflate in mediul lor natural; tăierea, degradarea vegetatiei din habitatul 9IVO Paduri dacice de fag; perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, crestere, de hibernare si migratie; deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere, hibernare;

- se va efectua stropirea regulata a cailor de acces din interiorul teritoriului ROSCI0324; - inspectia periodica a amplasamentului sitului unde se realizeaza lucrari pentru identificarea

unor exemplare de mamifere, amfibieni, reptile si luarea masurilor de conservare dupa caz - la finalizarea lucrarilor se vor reface zonele deteriorate si vor fi redate functionalitatile

suprafetelor afectate sau ocupate temporar; - la aparitia oricaror evenimente neprevazute se vor anunta autoritatile de mediu si custodele

ariei naturale protejate.

Efectele pozitive ale lucrarilor proiectului pentru biodiversitate: - Ecologizarea amplasamentului afectat de activitatea/lucrarile miniere si crearea unei

oportunitati de interconectare a habitatelor din sit; - Scăderea poluării radioactive, în special a surselor de radon, gaz care poate afecta în

prezent unele zone din sit precum și speciile pentru care acesta a fost desemnat; - Crearea de noi suprafete propice care vor putea fi utilizate de speciile existente in

vecinatatea amplasamentului minier - acesta fiind inconjurat de situl Natura 2000.

Prin urmare, in ceea ce priveste afectarea sau distrugerea habitatelor anumitor specii de plante si modificarea sau distrugerea habitatelor speciilor de animale (mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate) de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor ce se suprapune peste aplasamentul minier, se poate mentiona ca lucrarile de inchidere si ecologizare vor avea un impact direct in cazul acestora, de intensitate moderată, pe termen scurt, fara a produce dezechilibre majore. De asemenea nu vor fi afectate rutele de migrare.


Masurile care se vor lua in activitatea de inchidere si ecologiare a minei Baita Plai, pentru a evita sau diminua afectarea sau poluarea mediului inconjurator/a biodiversitatii, sunt:

- utilizarea de utilaje EURO 4-5 la transport şi a catalizatorilor de gaze de eşapament la celelalte utilaje ;

- reducerea cantităţilor de noxe gazoase toxice, prin echiparea utilajelor si masinilor de transport cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) în stare buna de functionare, cu sisteme de filtrare a gazelor, care sa duca la diminuarea noxelor gazoase si a zgomotului in timpul functionarii motorului;

- limitarea încărcăturii utile în autobasculante şi a vitezelor de trafic a autobasculantelor la 20 – 30 km/ora, pentru evitarea ridicarii si imprastierii prafului si ameliorarea nivelului de zgomot;

- reducerea cantităţilor de gaze toxice din timpul lucrarilor de impuscare, care se realizeaza prin alegerea unui material exploziv cu bilanţ de oxigen cât mai mic (nitramon AM1);




152

- alegerea explozivului AM-1 s-a făcut pentru reducerea influenţei norului de praf, deoarece acest exploziv pe bază de azotat de amoniu în amestec simplu determină o acceleraţie mai mică de 4 – 6 ori decât cea realizată de alţi explozivi (trotil, dinamită);

- măsuri tehnice de reducere a cantităţii de praf prin utilizarea stropirii cu apă atât a materialului care se încarcă în autobasculante, a materialului depozitat, a suprafetelor neecologizate cât şi a drumurilor de acces / a cailor de rulare;

- lucrarile de executie a proiectului sa se desfasoare înafara perioadei de reproducere a speciilor faunei;

- se vor limita cât mai mult posibil suprafetele de depozitare a materialelor si a deseurilor; - deseurile menajere depozitate pe locatia organizarii de santier vor fi gestionate in mod

corespunzator, astfel încât sa nu poata constitui hrana pentru animalele salbatice din zona;

- în cazul lucrarilor si/sau constructiilor care vor necesita demolare se va restrictiona programul de demolare de la 8:00 – 18:00.

Masurile de diminuare a impactului se vor lua in perioada de executie a lucrarilor in zonele care vor deveni zone active. Lucrarile vor viza atât stoparea eroziunii solului cât şi ecologizarea zonei afectate, prin acoperirea cu sol vegetal şi însămânţarea cu vegetaţie ierboasă şi diferite specii de arbuşti specifici climei şi solului regiunii.

Evolutia renaturarii suprafetelor se va monitoriza si post-inchidere, pe o perioada de 5 ani. In acest mod impactul asupra biodiversitatii va disparea dupa terminarea lucrarilor, creându-se

conditii de reluare a ciclurilor de viata a biotopurilor terestre din zona.

4.6. PEISAJUL


Amplasamentul minier Baita Plai, în ansamblul său, este situat într-o zona cu relief deluros-muntos. Vegetaţia este etajata pe verticala, prezentând o succesiune de sus în jos: goluri alpine, păduri de molid, de fag si stejar.

Peisajul caracteristic al munţilor Bihor este cel al fâneţelor care se întind în bazinul superior al Arieşului urcând până la 1200 m.


Incinta minei este situată în perimetrul carierei vechi Băiţa, în bazinul superior al Crisului Băiţa, într-o zonă ce se caracterizează printr-un relief accidentat, cu altitudini cuprinse între 580 şi 1000m.

Zăcământul Bihor este amplasat în partea de nord – vestică a câmpului minier, pe o suprafaţă de cca. 1 kmp, cu extinderi pe direcţia est – vest, pe o lungime de 2,5 km şi o lăţime de 1,5 km, spre izvoarele pârâului V. Plaiului.

Incinta minei se întinde pe o suprafaţă de cca. 1.250.000 mp, din care cca. 70% este acoperită cu halde de steril, depozite de minereu sărac în amestec cu steril, suprafeţe dezvelite rămase în urma transportului la uzina Feldioara.

Reţeaua hidrografică din zonă aparţine bazinului hidrografic al Crişului Negru. Apele sunt colectate din perimetrul minier de Crişul Băiţa.


Activităţile desfăşurate pe amplsamentele minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, şi anume lucrarile de inchidere si ecologizare, vor imprima zonei un aspect specific de santier, care va avea impact negativ asupra valorii peisagistice a zonei, caracterizandu-se printr-o degradare temporară, zonala a cadrului natural şi peisagistic.

Prin executia de lucrărilor de decopertare, săpături, excavari,etc., peisajul poate fi alterat vizual pe suprafete restrânse, dar prin respectarea măsurilor specifice, corespunzătoare impuse, acest impact va fi diminuat la terminarea lucrarilor de constructie si refacerea amplasamentului.




153

Prin lucrarile de ecologizare, de refacere a mediului care vor fi executate pe amplasamentul minier, acest aspect se va îmbunătăţi în timp, urmând ca la finalizarea lucrarilor degradarea peisajului să fie total refăcută. Putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere al cadrului peisagistic.

Modul de utilizare a terenului in zona amplasamentului minier Baita Plai, este după cum urmează, fiind redata si in Tabelul nr. 4.6.1.:

- Halde: suprafata ocupata in prezent = 483.958 m2; suprafata ocupata dupa relocare = 410.103 m2

- Căi de transport (drumuri de acces, platforme): 20.770,4 m2 - Incinte miniere: 1.232.215 m2 (Baita Plai) + 43.094 m2 (Moara IV Stei) = 1.275.309 m2

(inclusiv haldele de steril) - Suprafaţa construita (cladiri+platforme): 3.419m2 + 24.160m2 + 3.209m2 = 30.788 m2 - Suprafata ocupata de cladiri (ce se demoleaza): 1.969m2 + 4.839,4m2 + 3.209m2 = 10.017,4m2

Tabel nr. 4.6.1.

Utilizarea terenului Suprafata (ha)

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata / de ecologizat

In agricultura: teren arabil, pasuni.. - - - Paduri - - - Drumuri 2,077 2,077 - Zone construite: - incinte miniere (total) ▪ suprafata construita (cladiri)

127,5309 total

1,0017

127,5309 total

-

4,9722 supraf. cladiri+platf. demolate

(1,0017) Ape - - - Alte terenuri: - vegetatie plantata - - - - zone umede - - - - teren deteriorat: cu halde steril 48,3958 (S.ocupata) 41,0103 (S.ocupata) 50,5911 (platforme+taluze) - teren nefolosit 76,0564 84,4436 TOTAL 127,5309 127,5309 55,5633


Impactul pe care îl va avea activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare asupra peisajului se va ameliora după încheierea lucrărilor prevazute in proiect, care vor consta în măsuri de ecologizare a suprafeţelor afectate, descrise in capitolul 1.3.

Principalele lucrări privind refacerea mediului afectat de activitatea minei Baita Plai, vor fi legate de inchiderea lucrarilor miniere si renaturarea/ecologizarea suprafetelor afectate de activitatea miniera - refacerea terenurilor/solurilor şi asigurarea stabilităţii acestora (închiderea galeriilor şi a celorlalte căi de acces în subteran - executarea de diguri, plăci de beton, rambleeri, etc.; dezafectarea, demolarea structurilor, utilajelor, constructiilor, etc) si eliberarea terenurilor, relocarea haldelor mici pe haldele mari şi reabilitarea ecologică a zonelor afectate, punerea in siguranta si amenajarea incintelor miniere, a haldelor de steril - asigurarea stabilitatii acestora urmata de impermeabilizare si ecologizarea suprafetelor (platforme + taluze), amenajarea scurgerii apelor de mina (captare şi evacuare controlată a apelor de mină din galeriile G11 si G23).

Concomitent cu principalele lucrari care se vor executa, se va efectua si monitorizarea factorilor de mediu in perioada de executie a lucrărilor de inchidere si ecologizare, in perioada de garanţie a acestora (2 ani) si monitorizarea post–inchidere.

Dupa terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare sunt necesare şi lucrări menite să îndepărteze din perimetrele miniere, toate potenţialele surse de poluare, utilajele, amenajarea de santier şi protejarea zonei din punct de vedere peisagistic.

În acest sens, dupa terminarea lucrarilor se vor efectua următoarele actiuni: - retragerea tuturor utilajelor şi a instalaţiilor de pe amplasamentele miniere;




154

- transportarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor provenite din activitatea lucrarilor executate;

- nivelarea tuturor zonelor excavate si a platformelor ; - refacerea zonelor afectate progresiv pe măsura realizării lucrărilor - redarea în circuitul

natural a suprafeţelor degradate/afectate – acoperirea cu sol vegetal, insamantare, aplicare ingrasaminte, plantare arbuşti specifici zonei, etc.

Concluzie: Pe perioada derularii lucrarilor se va produce o alterare a peisajului în zona, datorita prezentei utilajelor si a mijloacelor de transport, impactul va fi temporar, zonal (cu grad redus de extindere zonala).

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC Asezarile omenesti urca pâna aproape de “vizuinele” cele mai înalte, acestea intâlnindu-se mai

ales în Tara Motilor”, nume sub care se întelege bazinul superior al Ariesului la izvoare, acolo unde sunt localizate si galeriile de exploatare a U-Ni, Cu, Pb, Zn, etc.

Satele motesti sunt foarte rasfirate, ca exemplu este suficient s-a amintim comuna Aries ce ocupa o suprafata de 60 km2.

Legat de activitatea miniera din zona, pentru a dispune de personal permanent necesar lucrarilor, s-au înfiintat la început coloniile muncitoresti: Nucet, Baita, care apoi s-au transformat în localitati stabile ale populatiei miniere din regiune.

Ca o remarca trebuie amintit faptul ca majoritatea localitatilor a caror populatie deserveste activitatea miniera din zona, sunt situate de obicei pe albiile acelorasi cursuri de apa ca si incinta exploatarilor din apropiere.

Principala ocupatie a locuitorilor o reprezinta mineritul, exploatarile forestiere, constructiile, transportul, comertul, turismul si agricultura.

4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential

Din punct de vedere administrativ, perimetrul minier Băiţa Plai - incinta Băiţa Plai este situată în extravilanul oraşului Nucet, terenul fiind proprietatea Companiei Naţionale a Uraniului Bucureşti – Sucursala Bihor, iar incinta Moara IV este situată în intravilanul oraşului Ştei, terenul fiind proprietatea Companiei Naţionale a Uraniului Bucureşti – Sucursala Bihor.

Zona unde se vor realiza lucrarile de inchidere si ecologizare este o zona miniera. Traseele de circulatie si transport a diferitelor materiale necesare lucrarilor, vor trece pe terenuri

/ cai de acces cuprinse in raza teritoriala a localitatilor Băiţa, Nucet si Ştei, care fac parte din domeniul public.

Receptorii cei mai apropiaţi de amplasamentul minier sunt locuitorii Coloniei Baita aflata in vecinatatea perimetrului minier la cca. 200m.

Colonia Băița Plai este situată la intrarea în zona controlată din perimetrul minier Băița, constituită din 4 blocuri (clădiri) de locuit și o clădire care în ultima perioadă (până la sistarea activității) a funcționat ca și cantină pentru mineri. În apropierea blocurilor se află halda Club, haldă cu conținuturi de U și valori ale debitului dozei gamma ridicate. Locuitorii din blocuri - 20 de familii, sunt pensionari și familii tinere cu copii mici (1-12 ani).

Trebuie specificat faptul ca investigatiile efectuate pentru determinarea distribuției debitului dozei gamma în arealul Coloniei Baita (conform „Evaluarii detaliata de securitate radiologica” din 2012), au pus in evidenta valori ale debitului dozei gamma cuprinse între 0,5-1 µSv/h (valori mai mari decat CMA = 0,3 µSv/h), existând mici arii cu intensități de 2,9 și 189 µSv/h, față de fondul local de 0,17 µSv/h.

De asemenea, conform acelorasi investigatii, s-a sesizat prezența unui proces de ”îmbogățire ” cu U a solului din arealul coloniei Băița Plai (din graficul U-Ra – din „Evaluarea radilogica” 2012). Procesul de ”concentrare” a U în solul din arealul coloniei Băița Plai, este un proces geochimic datorat prezenței acizilor humici și fulvici din sol, care au capacitatea de a reține U prin procese ”chelatice”.




155

Satul Baita, cu un numar de cca. 650 de locuitori, se afla la o distanta de peste 3 km fata de perimetrele miniere Baita Plai si localitatea Nucet, cu un numar de cca. 2200 de locuitori, se afla la o distanta de peste 4 km, iar drumul de acces si de transport materiale necesare lucrarilor va trece prin aceste 2 localitati.

Orasul Stei, cu un numar de cca. 8000 de locuitori, se afla situat fata de perimetrele miniere Baita Plai la o distanta de cca. 16 km, dar incinta miniera Moara IV din cadrul minei Baita Plai Total, se afla o distanta de cca. 800 m fata de primele locuinte ale orasului Stei.

Deasemenea, zona amplasamentului minier Baita Plai, se suprapune partial (pe o suprafata marginala (fâşii), ce ȋnsumeaza 9,6 ha) cu limita sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor – arie naturala protejata de importanta comunitara (conform plansei nr. 2).

In zona investitiei nu sunt amplasate monumente istorice si de arhitectura. Cele mai atractive obiective turistice din zona sunt : Localitatea Nucet: - Satul de vacanţă Vârtop - Groapa Ruginoasă - Vârful Piatra Grăitoare - Izvorul Bihorul Localitatea Stei: - Lacul de agrement - Casa Memorială "Miron Pompiliu" - Staţiunea Vârtop

Poluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul lucrărilor de inchidere si ecologizare a minei, ce constau în demolari de constructii, excavari, sapari, rambleeri, transportul şi depunerea materialelor rezultate din demolări (moloz, azbociment, materiale bituminoase), transportul diverselor materiale necesare, lucrari de constructie si reabilitare, etc., sunt: praful, noxele gazoase (CO, NO2, SO2, etc), zgomotul si vibratiile.

Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasamentele miniere vor fi acţionate de motoare Diesel care emit zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman, iar noxele din reactia exploziva de la impuscare (CO, NOx , COV, H2S) sunt in cantitati neglijabile (datorita numarului mic de impuscari (in total 7 in max. 1 luna) si datorita alegerii explozivului care genereaza cantitatea minima a norului de praf si a substantelor chimice).

În situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luând în considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate vegetaţiei, reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai apropiate resedinte se afla la cca. 200 m), va fi nesemnificativ.

Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot este de 87 dB, conform H. G. nr. 493/2006 privind cerintele de securitate si sanatate pentru expunerea la riscurile generate de zgomot.

Pentru locurile de munca cu solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala crescuta şi deosebita, conform Ordinului nr. 933 / 2002, aceasta limita se reduce la 75 dB si respectiv 60 ÷ 50 dB, iar conform normativul STAS 10009/88 - limite admisibile ale nivelului de zgomot, nivelul de zgomot propagat în exterior de un anumit obiectiv nu trebuie sa depaşeasca valoarea maxima admisibila de 65 dB(A).

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 stabileşte limita maxim admisibilă a nivelului de zgomot pentru intervalul “de zi”, adică între orele 7.00 şi 23.00 care este de 55 dB(A) şi limita maxim admisibilă pentru perioada „de noapte” adică între orele 23.00 şi 7.00, care este de 45 dB(A).

Din cele prezentate in cap 4.2. rezulta ca activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, va avea un impact asupra calitatii factorului de mediu AER ce se va situa in limite admisibile, atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate




156

pentru protectia mediului, toate prevederile proiectului, si masurile / prevederile din “Manualului de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”.

Impactul resimtit asupra factorului de mediu AER, se va datora prafului si noxelor gazoase de esapament, acestea constituind o sursa periodica de scurta durata si zonala.

Importanţa social-economică a investiţiei va consta în crearea de locuri de muncă pe perioada derularii proiectului de inchidere si ecologizare a amplasamentelor miniere, cu efect benefic şi asupra situaţiei economice din localităţile învecinate.

Prin realizarea investiţiei nu se va înregistra o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la nivelul locuitorilor din zonele limitrofe. Din acest punct de vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere social si economic.

In timpul derularii lucrarilor de investitie exista riscul apariţiei unor accidente sau avarii care pot avea impact asupra mediului si/sau populatiei din perimetrele invecinate (din zona de tranzit al autovehiculelor), cum ar fi:

- accidente de circulaţie a mijloacelor care transportă materiale, (pe drumurile de acces ce tranziteaza localităţi);

- rularea cu viteza prea mare a autovehiculelor pe drumurile de circulatie, degajand praf si noxe de esapament in cantitati mai mari si zgomot/vibratii;

- manevrarea incorectă la încărcarea şi descărcarea materialelor; - pierderi de materiale – moloz, ciment, pământ in timpul transportului

Proiectul de inchidere si ecologizare a minei Baita Plai nu va avea influenta asupra caracteristicilor demografice si a populatiei din zona, astfel incat aceasta nu sufera modificari negative sau schimbari in urma punerii in aplicare a acestuia.

Concluzie: In conditii normale de fuctionare a activitatii din cadrul proiectului, riscul declansarii unor accidente cu impact asupra mediului social, economic si sanatatii populatiei, este minim, practic inexistent.


In zona perimetrelor miniere exista obiective civile amplasate la distante variabile incepand de la cca. 200 m pana la peste 4 km.

Pentru prevenirea si ameliorarea riscului poluării asezarilor umane din zonele limitrofe perimetrelor miniere, a drumurilor de acces spre/dinspre perimetrele miniere, in timpul transportului materialelor, pe toata durata lucrărilor de inchidere si ecologizare, este necesară luarea următoarelor măsuri speciale:

- acoperirea basculantelor pe timpul transpostului materialelor care generează praf si/sau umectarea lor si evitarea accelerarilor sau frânărilor bruşte;

- utilizarea de utilaje şi autovehicule moderne, cu motoare performante cu emisii reduse de noxe (Euro5), care să asigure o combustie bună;

- în perioada de realizare proiect, se vor lua măsuri de prevenire a pierderilor accidentale de carburant/ulei de la autovehicule, în timpul circulatiei prin localitati (pe drumurile publice – DJ75 si DJ 76) si evitarea aruncarii/depozitarii deseurilor in locuri nepermise;

- stropirea materialelor (rezultate de la demolare) în zona de depunere si a cailor de rulare (a cailor de acces in perimetrele de lucru si in zonele exterioare);

- curăţarea vehiculelor înainte de ieşirea din zonele amplasamentelor miniere - utilizarea unor echipamente de spălare a anvelopelor autovehiculelor, înainte ca acestea să părăsească zonele în care se desfăşoară lucrările şi de a intra pe drumurile publice.

Masuri de ameliorare a nivelului de zgomot: - se va restrictiona viteza de deplasare a autovehiculelor la 25 - 30 km/ora; - programul de demolare/impuscare va fi restrictionat intre orele 8 – 16, de luni până vineri.




157

Măsurile de ameliorare pentru evitarea poluării cu noxe gazoase pe timpul lucrărilor vor elimina riscul îmbolnăvirii populaţiei. Măsurile luate pentru reducerea nivelului de zgomot datorită transportului şi manipulării materialelor cu autobasculante, previne disconfortul pentru aşezările umane.

Datorita specificatiilor de mai sus si masurilor constructive si organizatorice luate, impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective este redus, incadrandu-se in limitele admise.

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. În cadrul

amplasamentului minier Baita Plai si in apropierea acestuia nu există monumente istorice, obiective de patrimoniu cultural, etnic sau arhitectonic.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR SI MARIMEA IMPACTULUI

5.1. Descrierea alternativelor

Lucrarile de inchidere si ecologizare a obiectivelor miniere de exploatare a uraniului Baita Plai si Baita Plai Partial, sunt ghidate de:

- “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu” (Ordinul MEC nr.1523/2007), cu toate măsurile (si măsuri suplimentare) de prevenire si atenuare a impactului, pentru minele şi amenajările de procesare a minereurilor de uraniu;

- NSR 01 – Normele fundamentale de securitate radiologică, - NSR 03 – Proceduri de autorizare, - NMR 01 – Norme de securitate radiologică privind radioprotecţia operaţională în - mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu; - NMR 02 – Norme de securitate radiologică privind managementul deşeurilor radioactive

provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu; - NMR 03 – Norme de securitate radiologică privind dezafectarea instalaţiilor de minerit

şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu - criterii de eliberare de sub regimul de autorizare CNCAN pentru utilizare în alte scopuri a clădirilor, materialelor, instalaţiilor, haldelor şi terenurilor contaminate de activităţi de minerit şi/sau preparare a minereurilor de uraniu şi/sau toriu, aprobate prin Ordinul Preşedintelui CNCAN nr. 207/24.11.2003 şi publicate în M.O. al României Partea I, nr. 933/ 24.12.2003;

- Ordinul MIR nr.273/2001 pentru aprobarea Manualului de închidere a minelor; - Ordinul MEC nr. 172/2003 cu privire la aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări; - Ordinul MEC nr. 1525/2007 cu privire la aprobarea Ghidului de elaborare a programului de

monitorizare a mediului; - Ordinul MEC nr. 1526/2007 pentru aprobarea Manualului de proceduri de mediu si de

implementare al unui sistem de management de mediu in sectorul minier; Delimitarea perimetrului minier ce urmeaza a fi inchis si ecologizat s-a facut pe baza gradului

de cunoastere, a conditiilor de calitate si de realizare a investitiei cu costurile cele mai reduse.

Alegerea lucrarilor de inchidere si ecologizare a obiectivului minier a ţinut cont de o serie de factori, cum ar fi:

- Situarea într-o anumita zonă ocupata in proportie de 70% cu halde de steril - depozite de minereu uranifer sărac în amestec cu steril;

- Suprapunerea partiala a aplasamentului minier cu limita sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor, pe o suprafata mica (de 9,6 ha) in raport cu suprafata zonei miniere (123,2 ha);

- Alegerea solutiilor tehnico-economice cu tehnologii si materiale adecvate, iar activitatile ce se vor desfasura să nu determină un impact semnificativ asupra mediului.

- Forţa de muncă este suficientă în zonă, cererea de locuri de muncă fiind importantă;




158

La proiectarea lucrărilor s-a avut în vedere ca suprafeţele afectate de activitatea de inchidere si refacere sa fie cât mai restrânse (sa se limiteze strict la vechile zone miniere), iar lucrările de ecologizare să asigure refacerea mediului.

Varianta 0: Varianta 0 este pastrarea situatiei existente – reprezintă menţinerea situaţiei actuale (sau „nici o

acţiune”) si este similara cu starea actuala a mediului, cu consecinte sociale si de mediu negative, ce ar duce la degradarea irevesibila a factorilor de mediu si implicit la poluarea si degradarea zonei sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor.

Varianta 1 – cea aleasa:: Alternativa 1 – este varianta corespunzatoare implementării Proiectului de inchidere si

ecologizare a perimetrelor miniere, prin urmatoarele lucrari (descrise detaliat in cap.2.): - Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața - Lucrări de demontare, demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă - Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere - Lucrari de geometrizare si ecologizare a haldelor de steril (2+6 halde), dupa relocarea

haldelor mici pe haldele mari (si ecologizarea suprafetelor dupa relocare); - Lucrări de captare şi evacuare controlată a apelor de mină - Lucrări de amenajare a pâraielor – lucrări de regularizare a pârâului Albiorii; canal deviere

pr. Valea Stâncii; canal de deviere pr. Valea Lupului; canal de deviere şi amenajare pr. Valea Calului; amenajare pr. Valea Plaiului si pr. Valea Băiţa..

Varianta 2 Alternativa 2 – este varianta ce cuprinde urmatoarele lucrari de inchidere si ecologizare a

amplasamentelor miniere: - Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața - Lucrări de demontare, demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de la suprafaţă - Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere - Lucrari de ecologizare a haldelor de steril (12+9 halde, asa cum se afla in prezent) - Lucrări de amenajare a pâraielor, pe traseele bazinelor / subbazinelor hidrografice expuse

depozitelor de steril cu continut de uraniu (halde) – lucrări de regularizare a pârâului Albiorii; canal deviere pr. Valea Stâncii; canal de deviere pr. Valea Lupului; canal de deviere şi amenajare pr. Valea Calului; amenajare pr. Valea Plaiului si pr. Valea Băiţa.

Avantajele alternativei 1–implementare proiect, fata de alternativa 2 sunt prezentate in tabelul din capitolul 1.8. al prezentei documentatii.

Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a amplasamentelor minere Baita Plai si Baita Plai

Partial, varianta de inchidere 1, se realizeaza conform prevederilor continute in “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”, care tine cont de toate măsurile (si măsuri suplimentare) de prevenire si atenuare a impactului, pentru minele şi amenajările de procesare a minereurilor de uraniu, fiind respectate si prevederile continute in manualul de inchideri elaborat de Ministerul Economiei si Finanţelor – Directia Generala Resurse Minerale, toate inchiderile si ecologizarile unitatilor miniere fiind realizate in mod unitar.

Se specifica faptul ca, suprafetele perimetrelor miniere ecologizate nu vor fi utilizate ca zone de servicii (spatii de birouri, sali de conferinte, centru informational, centru comercial, reprezentante banci, restaurante, institutii de invatamant) sau locuri de agrement, recreere (parcuri, locuri de antrenament).

5.2. Analiza mărimii impactului

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu, s-au elaborat mode de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu.




159

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare. Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.

Metoda Rojanschi se înscrie în categoria metodelor ilustrative de apreciere globală a stării de calitate a mediului. Condiţia principală care i se cere unei astfel de metode este de a permite compararea stării mediului la un moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior, în diferite condiţii de dezvoltare.

Metoda Rojanschi apreciază starea de poluare a mediului, pe care o exprimă cantitativ pe baza unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea ideală şi valoarea reală dintr-un anumit moment a unor indicatori consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi.

În acest sens se propune încadrarea calităţii momentane a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

În cazul documentaţiei prezente, aprecierea globală se va face prin prisma calităţii celor trei factori de mediu (apă, aer, sol) si a aspectelor de mediu (fauna, vegetatie, asezari umane), analizaţi şi evaluaţi prin prisma reglementărilor.

Notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor de mediu/aspect de mediu, în zona analizată servesc la realizarea grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a efectului sinergic. Figura geometrică pentru suprafata ideala (Si) poate fi un triunghi echilateral sau un patrulater regulat (pentru 3 sau 4 factori de mediu). Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor ce exprimă starea reală se obţine un triunghi sau un patrulater interior, cu suprafaţa mai mică (Sr).

Indicele stării de poluare globală (IPG) a unui ecosistem rezultă din raportul dintre două suprafeţe (ideală şi reală)

Estimarea indicilor de calitate a-i mediului înconjurător se face după scara de bonitate a acestora, prezentată în tabelul următor:

Nota de bonitate

Valoarea IC Efectele activitatii asupra mediului inconjurator

10 Ic = 0 − Mediu neafectat

9

Ic = 0,0 - 0,25

− Mediu afectat în limite admise − Nivel 1 − Influenţe pozitive mari

8

Ic = 0,25 - 0,50

− Mediu afectat în limite admise − Nivel 2 − Influenţe pozitive medii

7

Ic = 0,50 - 1,0

− Mediu afectat în limite admise − Nivel 3 − Influenţe pozitive mici

6

Ic = -1,0

− Mediu afectat peste limitele admise − Nivel 1 − Efectele sunt negative

5

Ic = -1,0 → -0,5


4

Ic = -0,5 → -0,25


3

Ic = -0,25 → -0,025

− Mediul este degradat − Nivel 1 − Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere




160

2

Ic = -0,025 → -0,0025

− Mediul este degradat − Nivel 2 − Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1

Ic = sub -0,0025

− Mediul este degradat − Nivel 3 − Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

► Indicele de calitate pentru SOL, SUBSOL si VEGETATIE, FAUNA (IC SSVF)

Factorii de mediu sol, subsol, si aspectele de mediu vegetatie, fauna vor fi afectati de lucrarile de inchidere si ecologizare, prin modificarea proceselor pedogenetice.

Prin lucrarile de ecologizare prevazute, va exista un impact asupra acestor factori de mediu fiind un impact direct de intensitate redusă, zonal, pe termen scurt, fara insa a produce dezechilibre majore, iar afectarea mediului se va incadra in limitele admise, ceea ce corespunde unui indice de calitate IC SSVF = 0,50 – 1,00 rezultand o nota de bonitate Nb = 7

► Indice de calitate pentru APA (IC APA) Având în vedere faptul că în perioada lucrarilor, de pe amplasamentele miniere nu vor rezulta

ape uzate din activitatile depuse, lucrarile nu vor intercepta stratul freatic, ele situandu-se deasupra nivelului hidrostatic, receptorii naturali din zona vor prelua apa de precipitatii care va depasi capacitatea de retentie a solului si de drenare prin fisuri, crapaturi, dar se vor realiza lucrari in albia minoră a paraurilor (amenajari/regularizari ale pr. Valea Stâncii, pr. Valea Lupului, pr. Valea Plaiului, pr. Valea Calului, pr. Valea Albiorii, pr. Valea Băiţa), factorul de mediu apa va fi afectat de lucrarile de constructie, rezultand un impact direct, zonal, pe termen scurt, in limite admisibile (atat timp cat se respecta o anumita disciplina tehnologica), rezultand un indice de calitate IC APA = 0,50 - 1,0 cu o nota de bonitate Nb = 7.

► Indice de calitate pentru AER (IC AER) Din cele prezentate in documentatie, factorul de mediu aer va fi influenţat de funcţionarea

motoarelor autovehiculelor/utilajelor si de diferite operatii din cadrul lucrarilor - demolare, excavare, rambleere, etc., dar va fi afectat in limitele admise (atat timp cat se respecta o anumita disciplina tehnologica).

Se apreciaza un indice de calitate IC AER = 0,25 – 0,50 cu nota de bonitate Nb = 8

► Indice de calitate pentru ASEZARI UMANE (IC AsUm) Datorită faptului că obiectivul analizat nu va aduce prejudicii aşezărilor umane (doar Colonia

Baita se afla la cca 200 m de zona obiectivului, toate celelalte asezari umane se afla la distante de cca. 800 m pana la peste 3 km), impactul asupra aşezărilor umane nu va avea efecte negative, activitatea resimtindu-se doar in zonele de circulatie a autobasculantelor pe drumurile ce trec prin zone locuite. Realizarea investitiei poate avea efecte pozitive asupra populatiei din zona, prin crearea de locuri de munca.

Se apreciaza un indice de calitate IC AsUm = 0,25 – 0,50 cu nota de bonitate Nb = 8

► Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor de mediu

se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de poluare, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

Factori de mediu IC Nb SOL, SUBSOL 0,50 – 1,00 7 VEGETATIE, FAUNA 0,50 – 1,00 7 APA 0,50 – 1,00 7 AER 0,25 – 0,50 8 ASEZARI UMANE 0,25 – 0,50 8




161

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii: - Factorul de mediu SOL, SOBSOL, va fi afectat în limite admise, nivel 3; - Aspectele de mediu VEGETATIE, FAUNA, vor fi afectat în limite admise, nivel 3 - Factorul de mediu APĂ va fi afectat in limite admise, nivel 3; - Factorul de mediu AER va fi afectat în limite admise, nivel 2 - Aspectul de mediu AŞEZĂRI UMANE va fi afectat in limite admise, nivel 2. ► Calculul indicelui de poluare globală

Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă din raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului.

Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică:

I.PG Sr

Si unde: Si = suprafata ideala ; Sr = suprafata reala

Atunci cand: I.PG 1 – nu exista poluare, nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu I.PG 1 – exista modificari de calitate a factorilor de mediu.

În functie de valoarea indicelui de poluare globala s-a stabilit o scara de calitate din care

rezulta impactul asupra mediului, respectiv efectul activitatii antropice asupra factorilor de mediu analizati, si care este prezentata în tabelul de mai jos:

Valoarea indicelui de poluare globala

IPG Efect asupra mediului înconjurator

1 Mediu natural neafectat de activitatea antropica

1 – 2 Mediul este supus efectului activitatii umane, în limite admisibile

2 – 3 Mediul este supus efectului activitatii umane provocand stare de disconfort formelor de viata

3 – 4 Mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata.

4 – 6 Mediul este grav afectat de activitatea umana si este periculos pentru formele de viata.

6 Mediul este degradat , impropriu formelor de viata

1) Evaluarea impactului de mediu pentru obiectivul studiat – scenariul apreciat real:

Pentru obiectivul studiat, relatia grafica intre notele de bonitate pentru factorii de mediu este o figura geometrica neregulata, a carei arie reala Sr = 130,29, incadrata intr-un poligon regulat a carui arie/suprafata ideala Si = 237,76

Indicele de poluare globala pe care il vor determina lucrarile de inchidere si ecologizare a amplasamentelor miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, va fi:

I.P.G. = 237,76 : 130,29 = 1,82

I.P.G. = 1,82 deci < 2 Mediul este afectat de activitatea umana în limite admisibile, pe

termen scurt si fără un grad de extindere zonala

Figura nr.1 , de mai jos, reprezinta evaluarea impactului asupra mediului pentru obiectivul

analizat – lucrarile de inchidere si ecologizare a amplasamentelor miniere Baita Plai:




162

Elemente sol, subsol

vegetatie, fauna

apa aer asezari umane

Note 7 7 7 8 8

Aria poligon neregulat (Sr) 130,29

Aria poligon regulat (Si) 237,76

Indice de poluare 1,82




163

2) Evaluarea impactului de mediu pentru un scenariul cu impact asupra apei si biodiversitatii:

Evaluarea impactului de mediu pentru un scenariu cand apa paraurilor din zona miniera si habitatele de flora si fauna ar putea fi afectate semnificativ, este prezentat in Figura 2. de mai jos.

Relatia grafica intre notele de bonitate pentru factorii de mediu este o figura geometrica neregulata, a carei arie reala Sr = 124,11, incadrata intr-un poligon regulat a carui arie/suprafata ideala Si = 237,76.


I.P.G. = 237,76 : 124,11 = 1,915 I.P.G. = 1,915 deci < 2 Mediul este afectat de activitatea umana în limite admisibile.

Şi in acest caz, in care se presupune afectarea regimului hidrologic al paraurilor si afectarea biodiversitatii, mediul va fi afectat in limitele admisibile, pe termen scurt si zonal.


vegetatie, fauna


Note 7 6 6 8 9

Aria poligon neregulat 124,11

Aria poligon regulat 237,76





164

3) Evaluarea impactului de mediu pentru cel mai rău scenariu:

Evaluarea impactului de mediu pentru cel mai rau scenariu - practic imposibil de atins, cand apa paraurilor, habitatele de flora si fauna, aerul si chiar asezarile umane ar putea fi afectate semnificativ, este prezentat in Figura 3. de mai jos.

Relatia grafica intre notele de bonitate pentru factorii de mediu este o figura geometrica neregulata, a carei arie reala Sr = 86,07, incadrata intr-un poligon regulat a carui arie/suprafata ideala Si = 237,76


I.P.G. = 237,76 : 86,07 = 2,76 I.P.G. = 2,76 deci < 3 Mediul este afectat de activitatea umana provocand stare de

disconfort formelor de viata, pe termen scurt si fără un grad de extindere zonala.


vegetatie, fauna


Note 7 5 5 6 7

Aria poligon neregulat 86,07

Aria poligon regulat 237,76





165

6 - MONITORIZAREA

Pe parcursul executarii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, in vederea diminuarii impactului produs asupra factorilor de mediu, s-a instituit un sistem de urmarire a factorilor de mediu sol, apa, aer, stabilitate halde.

6.1. Sistemul de monitoring de la mina BAITA PLAI:

Se specifica: in perioada de executie a lucrarilor, pe amplasamentul minier sunt 12 halde de steril: halda Pacea+gal.8a, halda gal. 8, halda galerii 38-23 bis-23NV, 3 halde galerii 13,14,15, halda galerii 7-15, halda galerii 19-22- gal.52, halda galeria 49, halda B, halda C, halda Club, iar in perioada de garantie (dupa terminarea lucrarilor) vor fi 2 halde de steril: halda galerii 7-15+19-22-gal.52 si halda Club + B+C. Incinte miniere sunt 2: incinta Băița Plai și incinta Moara IV Stei.

a. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor

● Monitorizarea factorului de mediu sol, va cuprinde : - urmărirea vizuală, zilnica a posibilelor scurgeri de combustibili, lubrifianţi din motoare,

în timpul executării divereselor operatii ; - urmărirea vizuala a posibilelor pierderi (scurgeri) de materiale (moloz, pămînt vegetal,

ciment, etc) pe timpul transportului sau in diverse puncte de depozitare atat pe traseele de transport cat şi in incintele unde sunt executate lucrările de ecologizare;

- recoltarea periodica de probe de sol, din zonele cele mai expuse poluarii si cu efecte asupra asezarilor umane si ecosistemelor – 10 probe din perimetrul celor 2 incinte miniere Băița Plai, Moara IV, din perimetrul haldelor de steril si teren natural. Probele vor fi analizate în laboratorare de specialitate pentru determinarea: pH, humus, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Mn, Mo), radionuclizi (Unat, Ra226) si doza efectivă suplimentara (mSv/a) (anual).

● Monitorizarea factorului de mediu apa va cuprinde : - urmarirea calitatii si debitului apei de mina evacuate (galerii G11, G23), prin recoltarea

de probe si analizarea lor in laborator de specialitate in vederea determinarii: pH, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, CCO-Cr, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Ni, Mo, As), conṭinutul în radionuclizi (Unat, Ra226), doza efectivă suplimentară (mSv/an) (trimestrial);

- urmarirea calitatii apelor emisarilor naturali – amonte si aval de zonele de influenta a apelor de mina si a haldelor de steril: pârâul V. Calului, paraul Valea Lupului, pr. Valea Albiorii, pr. Băița, pr. V. Plaiului, prin prelevarea periodica de probe si analizarea lor in laborator de specialitate pentru determinarea: pH, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Ni, As, Mo), conṭinutul în radionuclizi (Unat, Ra226), doza efectivă suplimentară (mSv/an) (trimestrial);

- urmărirea vizuală, zilnica a posibilelor scurgeri de combustibili, ulei si/sau materiale de constructii, în timpul executării divereselor lucrari (realizare canale, regularizari).

● Monitorizarea factorului de mediu aer : - măsurarea cantitatii de pulberi în suspensie (PM10) (praful) şi noxe gazoase: CO, SO2,

NO2 generate de lucrările de demolare, de trafic şi utilajele (autobasculante, buldozere, etc) utilizate la lucrările de dezafectare şi ecologizare (in zonele unde isi desfasoara activitatea utilajele si zonele rezidentiale ce sunt tranzitate de auvehiculele de transport) (trimestrial);

- măsurarea concentraţiei de radon (Bq/m3) si determinarea dozei debit gamma (µSv/h), la înălţimea de max.1 m de suprafeţele investigate (trimestrial/zilnic pentru muncitori);

● Monitorizarea factorului de mediu zgomot : - in perioada de executie a lucrarilor – in zona activitatii utilajelor/autovehiculelor si in

zona rezidentiala unde tranziteaza autovehiculele, se impune monitorizarea zgomotului (trimestrial). Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la




166

zgomot este de 87 dB, conform H. G. nr. 493/2006, iar conform normativul STAS 10009/88 - limite admisibile ale nivelului de zgomot, nivelul de zgomot propagat în exterior de un anumit obiectiv nu trebuie sa depaşeasca valoarea maxima admisibila de 65 dB(A), iar pentru traficul auto pe strazile de legatura limita este 80 dB(A)-nivel de zgomot de varf.

b. Monitorizarea in perioada de garantie (2 ani)

Pentru aprecierea eficientei lucrarilor de ecologizare in primii 2 ani dupa incheierea acestora, evolutia calitatii factorilor de mediu va fi urmarita printr-un sistem de monitoring care cuprinde următoarele sectiuni:

● Monitorizarea factorului de mediu sol si stabilitate halde : - urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din 2 incinte miniere, zona

haldelor de steril (2 halde) si teren natural şi analizarea lor în laborator de specialitate (anual). Se vor determina: pH, humus, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Mn, Mo), radionuclizi (Unat, Ra226) si doza efectivă suplimentara (mSv/a);

- urmărirea vizuală a stabilităţii haldelor de steril; - urmărirea dinamicii suprafeţelor de teren si a stabilitatii haldelor de steril prin măsurători

topometrice la bornele topo – in total 8 borne = 6 borne pe halde si 2 borne in teren natural, astfel incat sa poata fi verificate anual cotele topografice (x, y, z) pentru reteaua de borne, de la Baita Plai: halda galerii 7-15+halda galerii 19-22-52 cu 2 borne pe halda, si halda Club+halda B+C cu 4 borne pe halda (3 borne pe halda Club, 1 borna pe hld. B+C);

- intretinerea/curătirea canalelor de evacuare a apei de mină si a tuturor canalelor de garda, pentru indepartarea diverselor materiale antrenate de apele meteorice si a împiedica pătrunderea materialelor antrenate in emisari;

- urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare respectiv plantare şi completarea lipsurilor pe haldele de steril;

- urmărirea tasarii tuturor rambleurilor in puturi, galerii;

● Monitorizarea factorului de mediu apa : - urmarirea periodica – timp de 2 ani, dupa terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare,

a debitelor si calitatii apelor de mina (G11 si G23) (trimestrial). Se determină: pH-ul, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, CCO-Cr, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Ni, Mo, As), conṭinutul în radionuclizi (Unat, Ra226), doza efectivă suplimentară (mSv/an);

- urmarirea calitatii apelor din emisari/receptori naturali - pârâul V. Calului, paraul Valea Lupului, pr. Valea Albiorii, pr. Băița, pr. V. Plaiului, amonte si aval de zonele de influenta a deversarilor apei de mina si zona haldelor de steril (semestrial). Se determină: pH-ul, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Mo, As), conṭinutul în radionuclizi (Unat, Ra226), doza efectivă suplimentară (mSv/an);

● Monitorizarea factorului de mediu aer si a conditiilor meteorologice : - recoltarea de pulberi in suspensie (aerosoli) din perimetrele haldelor de steril

(semestrial/in perioade secetoase, pana la cresterea vegetatiei); - măsurarea concentraţiei de radon (Bq/m3) si determinarea dozei debit gamma (µSv/h), la

înălţimea de max.1 m de suprafeţele investigate (semestrial);

c. Monitorizarea post-inchidere (3 ani pentru halde steril/sau perioada stabilita de APM)

Pentru aprecierea eficienţei măsurilor proiectate în scopul protecţiei mediului, s-a instituit un sistem de urmărire a calităţii factorilor de mediu post-inchidere:

● Monitorizarea factorului de mediu sol si stabilitate halde : - urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe din perimetrele amenajate a celor 2 halde

de steril si din perimetrele incintelor miniere (Băița Plai și Moara IV) +1 proba din terenul natural, (anual) şi analizarea lor în laborator de specialitate. Se vor determina: pH, humus, metale grele–Cd, Pb, Mo, Cd, Zn si radionuclizi (Unat ,Ra226 ), doza efectiva suplimentară;




167

- urmărirea vizuală a stabilităţii haldelor de steril; - monitorizarea stabilitatii haldelor de steril prin măsurători topometrice la bornele topo – in

total 8 borne = 6 borne pe halde si 2 borne in teren natural; haldele de steril: halda galerii 7-15+halda galerii 19-22-52 cu 2 borne pe halda, si halda Club+halda B+C cu 4 borne pe halda (3 borne pe halda Club si 1 borna pe halda B+C) (anual);

- urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare respectiv plantare şi completarea lipsurilor;

- intretinerea/curatirea canalelor de garda pentru indepartarea diverselor materiale antrenate de apele meteorice de pe versanţi;

● Monitorizarea factorului de mediu apa : - urmarirea debitelor si calitatii apei de mina evacuata pe galeriile G11 si G23 (din bazinul

intermediar de receptie) (trimestrial). Se determină: pH-ul, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, CCO-Cr, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Ni, As, Mo), radionuclizi (Unat ,Ra226 ), doza efectiva suplimentară;

- urmarirea calitatii apelor din emisari/receptori naturali (pr. Valea Albiorii), amonte si aval de zonele de influenta a deversarilor apei de mina (semestrial). Se vor recolta si probe de sedimente din reteaua hidrografica/emisar natural. Se determină: pH-ul, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Ni, As, Mo), radionuclizi (Unat ,Ra226 ), doza efectiva suplimentară;

● Monitorizarea factorului de mediu aer a conditiilor meteorologice : Pentru suprafetele amenajate: halda gal.7-15-19-22-52, halda Club+B+C si incintele miniere Baita Plai si Moara IV Stei, se determina:

▪ doza debit gamma (Sv/h), la înălţimea de 1 m de suprafeţele investigate ; ▪ concentraţiei de Rn222, la înălţimea de 1 m de suprafeţele investigate (Bq/m3)

6.2. Sistemul de monitoring de la mina BAITA PLAI PARTIAL:

Se specifica: in perioada de executie a lucrarilor, pe amplasamentul minier sunt 9 halde de steril: halda V. Plaiului, halda Paraul Calului 1, Halda Paraul Calului 2, halda V. Mica, halda Complex Nou, halda Paraul Stancii, halda Complex Vechi, halda Paraul Lupului, halda gal. 45 (halda gal.45 este ecologizata integral), iar in perioada de garantie (dupa terminarea lucrarilor) vor fi 6 halde de steril: halda V. Plaiului, halda Paraul Calului 1, Halda Paraul Calului 2, halda Paraul Stancii, halda Paraul Lupului, halda gal. 45.

a. Monitorizarea in perioada de executie a lucrarilor

● Monitorizarea factorului de mediu sol, va cuprinde : - urmărirea vizuală, zilnica a posibilelor scurgeri de combustibili, lubrifianţi din motoare,

în timpul executării divereselor operatii ; - urmărirea vizuala a posibilelor pierderi (scurgeri) de materiale (moloz, pămînt vegetal,

ciment, etc) pe timpul transportului sau in diverse puncte de depozitare atat pe traseele de transport cat şi in incintele unde sunt executate lucrările de ecologizare;

- recoltarea periodica de probe de sol, din zonele cele mai expuse poluarii si cu efecte asupra asezarilor umane si ecosistemelor – 10 probe din perimetrul incintei miniere (1), din perimetrul celor 9 halde de steril si teren natural. Probele vor fi analizate în laboratorare de specialitate pentru determinarea: pH, humus, metale grele Cd, Pb, Cu, Zn, Mn, Mo, radionuclizi (Unat, Ra226) si doza efectivă suplimentara (mSv/an) (anual).

● Monitorizarea factorului de mediu apa va cuprinde : - urmarirea calitatii apelor emisarilor naturali – amonte si aval de zonele de influenta a

haldelor de steril: pârâul V. Plaiului, pârâul V.Calului, pr. V. Stancii, pr. V. Lupului, prin prelevarea periodica de probe si analizarea lor in laborator de specialitate pentru determinarea: pH, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn,




168

Ni, Mo, As), conṭinutul în radionuclizi (Unat, Ra226), doza efectivă suplimentară (mSv/an) (trimestrial);

- urmărirea vizuală, zilnica a posibilelor scurgeri de combustibili, ulei si/sau materiale de constructii, în timpul executării divereselor lucrari (realizare canale, regularizari).

● Monitorizarea factorului de mediu aer : - măsurarea cantitatii de pulberi în suspensie (PM10) (praful) şi noxe gazoase: CO, SO2,

NO2 generate de lucrările de demolare, de trafic şi utilajele (autobasculante, buldozere, etc) utilizate la lucrările de dezafectare şi ecologizare (in zonele unde isi desfasoara activitatea utilajele si zonele rezidentiale ce sunt tranzitate de auvehiculele de transport) (trimestrial);

- măsurarea concentraţiei de radon (Bq/m3) si determinarea dozei debit gamma (µSv/h), la înălţimea de max.1 m de suprafeţele investigate (trimestrial/zilnic pentru muncitori);

● Monitorizarea factorului de mediu zgomot : - in perioada de executie a lucrarilor – in zona activitatii utilajelor/autovehiculelor si in

zona rezidentiala unde tranziteaza autovehiculele, se impune monitorizarea zgomotului (trimestrial). Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot este de 87 dB, conform H. G. nr. 493/2006, iar conform normativul STAS 10009/88 - limite admisibile ale nivelului de zgomot, nivelul de zgomot propagat în exterior de un anumit obiectiv nu trebuie sa depaşeasca valoarea maxima admisibila de 65 dB(A), iar pentru traficul auto pe strazile de legatura limita este 80 dB(A)-nivel de zgomot de varf.

b. Monitorizarea in perioada de garantie (2 ani)

Pentru aprecierea eficientei lucrarilor de ecologizare in primii 2 ani dupa incheierea acestora, evolutia calitatii factorilor de mediu va fi urmarita printr-un sistem de monitoring care cuprinde următoarele sectiuni:

● Monitorizarea factorului de mediu sol si stabilitate halde - urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol din 1 incinta miniera, zona

haldelor de steril (6 halde) si teren natural şi analizarea lor în laborator de specialitate (anual). Se vor determina: pH, humus, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Mn, Mo), radionuclizi (Unat, Ra226) si doza efectivă suplimentara (mSv/a);

- urmărirea vizuală a stabilităţii haldelor de steril; - urmărirea dinamicii suprafeţelor de teren si a stabilitatii haldelor de steril prin măsurători

topometrice la bornele topo – in total 15 borne = 13 borne pe halde si 2 borne in teren natural, astfel incat sa poata fi verificate anual cotele topografice (x, y, z) pentru reteaua de borne de pe haldele de steril: halda Valea Plaiului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 1 cu 1 borna pe halda, halda Paraul Stancii cu 3 borne pe halda, halda Paraul Lupului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 2 cu 4 borne pe halda si halda galeria 45 (este ecologizata) cu 1 borna pe halda;

- intretinerea/curătirea canalelor de garda, pentru indepartarea diverselor materiale antrenate de apele meteorice si a împiedica pătrunderea materialelor antrenate in emisari;

- urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare respectiv plantare şi completarea lipsurilor pe haldele de steril;

- urmărirea tasarii tuturor rambleurilor in puturi, galerii;

● Monitorizarea factorului de mediu apa - urmarirea calitatii apelor din emisari/receptori naturali - pârâul V. Plaiului, pârâul

V.Calului, pr. V. Stancii, pr. V. Lupului, amonte si aval de zonele de influenta a haldelor de steril (semestrial). Se determină: pH-ul, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Ni, Mo, As), conṭinutul în radionuclizi (Unat, Ra226), doza efectivă suplimentară (mSv/an);




169

● Monitorizarea factorului de mediu aer si a conditiilor meteorologice : - recoltarea de pulberi in suspensie (aerosoli) din perimetrele haldelor de steril

(semestrial/in perioade secetoase, pana la cresterea vegetatiei); - măsurarea concentraţiei de radon (Bq/m3) si determinarea dozei debit gamma (µSv/h), la

înălţimea de max.1 m de suprafeţele investigate (semestrial);

c. Monitorizarea post-inchidere (3 ani pentru halde steril/sau perioada stabilita de APM)

Pentru aprecierea eficienţei măsurilor proiectate în scopul protecţiei mediului, s-a instituit un sistem de urmărire a calităţii factorilor de mediu post-inchidere:

● Monitorizarea factorului de mediu sol si stabilitate halde : - urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe din perimetrele amenajate a celor 6 halde

de steril si 1 incinta miniera +1 proba din terenul natural, (anual) şi analizarea lor în laborator de specialitate. Se vor determina: pH, humus, metale grele–Cd, Pb, Mo, Cd, Zn si radionuclizi (Unat ,Ra226 ), doza efectiva suplimentară;

- urmărirea vizuală a stabilităţii haldelor de steril; - monitorizarea stabilitatii haldelor de steril prin măsurători topometrice la bornele topo – in

total 15 borne = 13 borne pe halde si 2 borne in teren natural - haldele de steril: halda Valea Plaiului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 1 cu 1 borna pe halda, halda Paraul Stancii cu 3 borne pe halda, halda Paraul Lupului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 2 cu 4 borne pe halda si halda galeria 45 (ecologizata) cu 1 borna pe halda (anual);

- urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren amenajate prin însămânţare respectiv plantare şi completarea lipsurilor;

- intretinerea/curatirea canalelor de garda pentru indepartarea diverselor materiale antrenate de apele meteorice de pe versanţi;

● Monitorizarea factorului de mediu apa - urmarirea calitatii apelor din emisari/receptori naturali (pârâul V. Plaiului, pârâul

V.Calului, pr. Valea Băița, pr. V. Lupului), amonte si aval de zonele de influenta a haldelor (semestrial). Se vor recolta si probe de sedimente din reteaua hidrografica/emisar natural. Se determină: pH-ul, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Ni, As, Mo), radionuclizi (Unat ,Ra226 ), doza efectiva suplimentară;

● Monitorizarea factorului de mediu aer a conditiilor meteorologice Pentru suprafetele amenajate: cele 6 halde de steril, se determina:

▪ doza debit gamma (Sv/h), la înălţimea de 1 m de suprafeţele investigate ; ▪ concentraţiei de Rn222, la înălţimea de 1 m de suprafeţele investigate (Bq/m3)

7 - SITUATII DE RISC Evaluarea riscului pentru amplasamentele miniere Baita Plai se poate face pentru două situaţii de

risc: 1. Riscuri naturale: datorate erozunii solului, posibilelor alunecări de teren si fenomenelor

naturale; 2. Accidente potenţiale aparute prin incalcari grave ale disciplinei in munca sau de

nerespectare a tehnologiilor operatiilor executate, cum ar fi : nerespectarea tehnologiilor operatiilor din timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare:

la demolari, dezmembrari, excavare, lucrari de stabilizare/consolidare, rambleere, etc. Nerespectarea tehnologiilor pot conduce la accidente de munca, surpari ale taluzurilor haldelor, galeriilor, etc;

manipularea incorecta a utilajelor si manipularea neglijenta a diferitelor materiale (substanţe cu potenţial de poluare al mediului în cazul deversărilor accidentale);

colmatarea canalelor de garda, canalelor de evacuare apa de mina;




170

7.1. Riscuri naturale

Cutremur Din punct de vedere seismic, conform normativului P 100-1/2013, amplasamentul cercetat se

incadreaza in zona seismica „F”, cu urmatoarele caracteristici : - coeficientul de seismicitate Ks = 0,08 - perioada de colt Tc = 0,7 sec - acceleraţia terenului ag = 0,10 g

Conform prevederilor Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, judetul Bihor si implicit localitatile Stei, Nucet, Baita sunt încadrate în zonele de risc natural – Cutremure cu o intensitate seismica de VII grade MSK.

Inundaţii Conform prevederilor Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, localitatile Nucet, Baita, Baita Plai nu sunt încadrate în zonele de risc natural – Unitati teritoriale afectate de Inundaţii (nu sunt afectate de inundatii), iar localitatea Stei este incadrata în zona de risc natural – Unitati teritoriale afectate de Inundaţii pe torenţi.

Alunecări de teren Conform prevederilor Legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, localitatile Baita, Baita Plai nu sunt incadrate in zonele de risc natural - alunecari de teren. Localitatea Stei este încadrata în zonele de risc natural - Alunecari de teren cu potential de producere a alunecarii ridicat (tip de alunecare: primara), si localitatea Nucet este încadrata în zonele de risc natural - Alunecari de teren cu potential de producere a alunecarii mediu (tip de alunecare: reactivata).

In concluzie, principala situaţie de risc ce poate să apară pe amplasamentele miniere Baita Plai este posibilitatea apariţei surparilor, alunecărilor de teren în zona galeriilor si haldelor, doar în cazul unor fenomene meteorologice extreme (în special ploi de foarte mare intensitate si de lunga durata).

Influenţele lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă si măsurile prevăzute pentru evitarea unor pagube, constau în:

- lucrările proiectate nu influenţează negativ obiectivele existente în zonă (influenta in limite admise), iar la finalizarea lucrarilor de inchidere si ecologizare, acestea vor influenţa pozitiv situatia existenta;

- executia lucrarilor se va face cu respectarea tuturor masurilor si prevederilor din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu” si a condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a stabilităţii terenurilor (taluzelor haldelor, etc);

- zonele cu activitati in desfasurare vor fi delimitate astfel încât să nu fie afectate zonele adiacente;

- traficul autovehiculelor prin zone populate, se vor efectua in conditiile impuse pentru evitarea poluarii/afectarii factorilor de mediu si asezarilor umane si evitarea unor accidente sau avarii care pot avea impact asupra mediului si populatiei.

7.2. Accidente potentiale si analiza de risc

Activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial se va desfasura in conformitate cu prevederile legale referitoare la normele de protectie a muncii (SSM) si paza contra incendiilor (PSI) si procedura in caz de accidente.

La închiderea perimetrelor tratate în prezenta documentaţie, se respectă prevederile Legii Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr. 319/2006, prevederile H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr.319/2006, HG. nr. 1091/2006 si HG. Nr. 1048/2006.




171

De asemenea se vor respecta toate reglementarile impuse de “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”, cele impuse de normele CNCAN si toate masurile/amenajările suplimentare datorate prezenţei materialelor radioactive (prezentate in cap.1.7. al prezentei evaluari).

Conducerea unităţii va elebora Instrucţiuni proprii pentru lucrările de dezafectare şi va lua toate măsurile de protecţie a muncii necesare la dezafectarea activelor, a materialelor, instalaţiilor şi utilajelor.

Titularul/beneficiarul de activitate asigura întocmirea planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, a planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru ca acestea să fie operaţionale în orice moment, în conformitate cu Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor şi O.M.A.I. nr. 163/2007 privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor.

Managementul securitatii va cuprinde : - planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (cu mentionarea punctelor critice, a

poluantilor potentiali, a modului de interventie, a personalului calificat, a dotarilor si materialelor necesare pentru sistarea poluarii accidentale, a responsabilitatilor);

- planurile si masurile generale pentru limitarea riscului unor accidente si de aparare împotriva incendiilor;

- masuri de transmitere a informatiilor autoritaţilor responsabile; - masuri privind pregatirea personalului pentru prevenirea oricaror accidente, pentru interventia in cazul unui accident si pentru limitare a consecintelor acestuia; - planurile de interventie in caz de accidente, avarii, incendii, care pot avea impact major

asupra sanatatii personalului si mediului inconjurator.

In conditii normale de functionare, prin respectarea disciplinei in munca, a tehnologiilor lucrarilor prevazute si a prevederilor “Manualului de închidere a exploatărilor miniere de uraniu” si cele impuse de normele CNCAN, activitatea depusa nu prezinta un risc de declansare a unor accidente sau avarii cu impact major asupra factorului uman si a mediului inconjurator.

Surse de risc

Situatia de risc privind activitatea din cadrul lucrarilor, poate aparea in cazul folosirii, manipularii necorespunzatoare a utilajelor, materialelor, la nerespectarea tehnologiilor lucrarilor de demolare, dezmembrari, excavare, stabilizare/consolidare, rambleere, etc.. In acest caz apare riscul de poluare pentru sol si aer.

Masuri de prevenire a riscurilor

Prevenirea riscurilor de declanşare a unor accidente sau avarii se va asigura în toate etapele de proiectare şi execuţie, exploatare, dezafectare, stabilizare, amenajare si ecologizare a obiectivului, respectându-se cu stricteţe prevederile legislaţiei şi normativelor în vigoare.

Pentru prevenirea unor eventuale accidente, surpari, alunecări de teren în zonele miniere – puturi, galerii, respectiv halde (riscuri naturale), se vor realiza lucrări de stabilizare a terenurilor, taluzelor, astfel:

- Lucrările de stabilizare se vor realiza pe toate suprafeţele ce pot fi eventual afectate de fenomene de instabilitate;

- Lucrările de asigurare a stabilităţii taluzurilor si platformelor haldelor, constau remodelarea acestora, consolidarea taluzelor, corectare panta taluz, etc.

- Pentru prevenirea unor accidente potenţiale, datorate manipulării diferitelor materiale, substante (deseuri, etc), personalul va trebui să cunoască normele generale, departamentale şi specifice de protecţia muncii, să cunoască bine modul de intervenţie în caz de incendiu, dispunerea şi modul de utilizare a mijloacelor de stingere a incendiilor.

- Respectarea procedurilor de revizii si reparatii a utilajelor si mijloacelor de transport care activeaza pe amplasamentele miniere si transporta materialele necesare, precum si asigurarea asistentei tehnice corespunzatoare la executarea acestora (in ateliere specifice).




172

- Respectarea programului de monitorizare in cadrul obiectivelor din zona. - Inteventia rapida pentru eliminarea avariilor si remedierea factorilor de mediu afectati.

Evaluarea riscului cu impact asupra sanatatii populatiei si a mediului inconjurator

Evaluarea riscului, din punct de vedere al protecţiei mediului şi al acidentelor potenţiale, presupune calculul probabilităţii pentru un ecosistem, de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi în contact cu el.

Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul producerii unui incident potenţial este necesar a se analiza şi coordona trei categorii de factori interdependenţi:

sursa de pericol (poluarea); vectorii de transfer; ţinta (sursa protejată).

Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin: − natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu; − caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în apă,

volatilitatea, biodegrabilitatea). Vectorii de transfer sunt: − aerul; − apa (subterană şi de suprafaţă); − solul (ca suprafaţă de contact). Ţinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană.

Evaluarea riscului se bazeaza pe un sistem de clasificare in functie de factorii probabilitate de aparitie a unui eveniment si gravitate a unui eveniment.

Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de tip specifică este descrisă astfel: Risc = Pericol x Expunere

Calcularea / cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare, unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-li-se un punctaj.

Clasificarea probabilităţii Clasificarea gravităţii 3 - mare 3 - majoră 2 - medie 2 - medie 1 - mică 1 - uşoară

Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate. Cu cat rezultatul este mai mare, cu atat mai mare va fi prioritatea care va trebui acordata in controlarea riscului.

Cand in evaluare exista un numar mare de agenti poluanti importanti, atunci se efectueaza un rezumat al informatiilor sub forma unei matrice, prezentata in tabelul nr. 7.2. de mai jos.

Matricea de evaluare a riscului poluarii amplasamentului Tabel nr. 7.2. Nr. crt.

Factor de mediu

Poluant Pericol Mod de poluare

Proba- bilitate

Gravi-tate

Risc Remediere

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. Aer

Pulberi in suspensie si sedim. Asfixiant

Dispersie aer

2 2 4 Da Dioxid de sulf 1 1 1 Da Dioxid de azot 1 2 2 Da

CO (CO2) 2 2 4 Da debit gamma+conc.radon Radioactiv 2 3 6 Da

2.

Apa de suprafata,

parauri

Variatii de debit Temporar Inundatii 2 1 2 Nu pH

Actiune sistematica

Dispersie apa

1 1 1 Nu Suspensii 2 1 2 Da

Ioni de metale grele 1 2 2 Nu Reziduu fix, SO4

2-, Cl- 1 1 1 Da




173

radionuclizi (Unat , Ra226 ), doza efectiva suplimentară

2 2 4 Nu

3.

Apele

subterane

Variatii de debit Temporar Inundatii 1 1 1 Nu pH

Actiune sistematica

Dispersie apa

1 1 1 Nu Suspensii 1 1 1 Nu

Ioni de metale grele 1 1 1 Nu radionuclizi (Unat , Ra226 ), doza efectiva suplimentară

1 2 2 Nu

4.

Sol

Distrugerea fertilitatii

Actiune sistematica

Contact direct

1 2 2 Da Metale grele 1 2 2 Da

Hidrocarburi (HTP) 1 2 2 Da

radionuclizi (Unat , Ra226 ), doza efectiva suplimentară

2 2 4 Da

Ocupare teren 2 1 2 Da Pierderea utilitatii initiale 1 1 1 Da

5.

Zgomot vibratii

Intensitate Efecte

psihologice si ontologice

Propagare in

aer

1 2 2 Da Influente asupra biosferei si

asezari umane 1 2 2 Da

Disconfort psihic 1 2 2 Da Disconfort ergonomic 2 1 2 Da

6.

Ecosisteme

Fauna acvatica Disparitie - 1 1 1 Nu Fauna terestra

Afectare specie

- 1 2 2 Da Pasari - 1 1 1 Da

Flora spontana - 1 1 1 Da Fond silvic - 1 1 1 Da

Culturi agricole - 1 1 1 Nu Specii protejate - 1 2 2 Da

Conform datelor din tabelul nr. 7.2., rezulta urmatoarele valori ale gradului de risc - aer risc 17 - apa de suprafata risc 12 - apa subterana risc = 6 - sol risc 13 - zgomot, vibratii risc 8

- ecosisteme risc 9

Din cele prezentate in tabelul nr.7.2., se constata ca cel mai afectat factor de mediu ar putea fi : aerul, solul si apa de suprafata.

In conditii normale de fuctionare a activitatiilor din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a amplasamentelor miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, riscul declansarii unor accidente cu impact asupra sanatatii umane este redus, iar impactul asupra factorilor de mediu este in limite admisibile.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Elaborarea Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului s-a realizat intr-o

deplina colaborare cu beneficiarul, neȋntâmpinând dificultăţi tehnice sau practice.

9 - REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC


Incinta miniera se întinde pe o suprafaţă de cca. 1.250.000 mp, din care cca. 70% este acoperită cu halde de steril - depozite de minereu sărac în amestec cu steril.

Satul Baita se afla la o distanta de peste 3 km fata de perimetrul minier Baita Plai si localitatea Nucet la o distanta de peste 4 km. Cea mai apropiata zona fata de perimetrului minier este Colonia




174

Baita, aflata la cca. 200m. Orasul Stei se afla situat fata de perimetrul minier Baita Plai la o distanta de cca. 16 km, iar

incinta miniera Moara IV din cadrul minei Baita Plai Total, se afla o distanta de cca. 800 m fata de primele locuinte ale orasului Stei.

Reţeaua hidrografică din zonă aparţine bazinului hidrografic al Crişului Negru. Apele sunt colectate din perimetrul minier de Crişul Băiţa.

Accesul în zonă-se face pe şoseaua Oradea-Deva (DN 76), până în oraşul Ştei si DN 75 Stei – Nucet – Baita.

9.1. Descrierea Lucrarilor de investitii propuse Proiectul tehnic de inchidere si ecologizare a amplasamentelor miniere Baita Plai si Baita Plai

Partial prevede urmatoarele principale lucrari:

A. Descrierea succintă a lucrarilor proiectului Scopul investitiei este de a ecologiza suprafata pe care s-a desfasurat activitatea miniera. Pentru aceasta se executa urmatoarele Lucrări de investiţii:

BAITA PLAI Amenajări pentru protecţia mediului

Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere Lucrări de regularizare a Pârâului Albiorii Lucrari de ecologizare a haldelor de steril

Demolari Construcții și instalații Lucrări de demontare şi demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor

de la suprafaţă.

În cadrul – Amenajări pentru protecția mediului, sunt cuprinse: Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața, vor fi:

Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleeere Diguri/Plăci de beton Lucrări miniere verticale Sector Cariera Centrală – Puţ (suitor) de aeraj - rambleat

- -













175

Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere Incintele şi platformele ocupate anterior cu instalaţii şi construcţii cu diferite destinaţii din

perimetrul minei Băiţa Plai care vor fi ecologizate după demolarea construcţiilor existente, sunt: Nr. crt.



- ha - 1. Incinta Băiţa Plai 123,2215 0,3419 2. Incinta Ştei – Moara IV 4,3094 4,3094 TOTAL GENERAL 127,5309 4,6513

▪ Incinta Băiţa Plai – localizare în satul Băița Plai, oraș Nucet, cu o suprafaţă de aproximativ 123,22 ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente + platforme fiind de 3.419 m2.

▪ Incinta Ştei – Moara IV - localizare în oraşul Ştei, ocupă o suprafaţă de aproximativ 4,3094 ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente + platforme fiind de 24.160 m2.

Principalele lucrări de inchidere şi ecologizare a suprafeţelor de teren ocupate de clădirile din incinte sunt următoarele:


împrăştiat şi nivelat cu buldozerul; - procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier, din zona carierei Cărpineț,

de la 30km; - fertilizarea solului + însămânţarea suprafeţei incintei cu ierburi perene după ce a fost

pregătit terenul, administrarea de îngrăşăminte si udarea suprafeţelor.

Lucrări de demontare, demolare structuri, construcţii şi utilităţi de la suprafaţă Construcţiile de suprafaţă care urmează a fi demolate, sunt amplasate în 2 incinte: - Incinta Băiţa Plai si Incinta Ştei Moara IV Pe ansamblul celor două incinte, construcţiile de demolat totalizează:


19.320,4 mp 1.450 mp 20.770,4m2

În tabelul nr.1 de mai jos s-au indicat aria construită, aria desfăşurată, volumul de demolări, cantitatea de metal ce poate fi recuperată şi cantitatea de material pentru rambleiatul golurilor.

Incinta Ac

(mp) Ad. (mp)


(tone)



Incinta Băiţa Plai 3.419,0 5.524 4.640,0 545,0 4.095,0 26,0 1.680,0 Incinta Ştei 24.160,0 24.944,0 6.440,0 2.085,0 4.355,0 177,0 4.707,0 Total demolări 27.579,0 30.468,0 11.080,0 2.630,0 8.450,0 203,0 6.387,0 *Total moloz 17.414,0

Lucrări de amenajare / regularizare a Pârâului Albiori


Amenajarea pr. Valea Albiorii (L = 573m) se propune să se realizeze astfel: a) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 223m – Secţiune tip 1 cu redane; b) canal cu căderi din beton L = 76m – Secţiune tip 1 fără redane;

c) canal rapid cu macrorugozităţi artificiale din beton L = 274m – Secţiune tip 2 cu redane




176

Amenajări pentru protecţia mediului – ecologizare halde




amplasament; d) Zona Pârâul Calului: 3 halde (halda gal. Club; B+C; halda 49) - halda 49 se relocă peste


Pentru amenajarea haldelor amintite s-au prevăzut urmatoarele tipuri de lucrări: Lucrări de geometrizare, care se vor executa atât pentru amenajarea platformelor

dezafectate ale incintelor miniere, cat si pentru corectarea unghiurilor de taluz ale haldelor si pentru aducerea acestora la o înălţime si înclinare mai mică.

Lucrări de apărare ale haldei Club prin lucrări de regularizare a văii (pârâului Albiorii). Amenajarea platformelor haldelor cu panta de 3% înspre canalele de garda din pamânt,

pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale pe taluze. Amenajarea platformei se va realiza simultan cu lucrările de modificare a geometriei haldei de steril.


Lucrări de acoperire a suprafeței haldelor cu un strat de 20cm pământ vegetal. Lucrări de decapare a fundamentului pe 0,5m la haldele care se vor reloca. Plantarea puieţilor de răşinoase pe platformele haldelor după relocare, la densitatea d =

1puiet/4mp, care se vor executa manual si intercalat. Plantarea puieţilor se va executa în sol vegetal, pentru fiecare puiet fiind prevăzut volumul v = 0,04mc.

Însămânțarea cu ierburi perene a suprafetei haldelor.


Nr. crt

Denumire halda

Caracteristici geometrice Volum haldă după relocări + demolări (mc) S.platf.

mp S. taluz

mp S.ocupata

mp Unghi


1. Halda Club B+C 42.510 56.481 98.991 26 haldă 490.770mc (Club)+42.500 mc (B+C) +17.414mc demolare moaraIV, și incinta Stei)+ 1800 (incinta Băița Plai decapare) + 21.547mc (incinta moara IV decapare) =574.031mc




2 Halda G.7-15- G.19-22 G.52

200 9.445 9.645 15 52.600






177

BĂIŢA PLAI PARŢIAL Lucrările de investiţii sunt urmatoarele: Amenajări pentru protecţia mediului

Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața Lucrări de amenajare și ecologizare a incintelor miniere Lucrări de amenajare a pâraielor Lucrări de captare şi evacuare controlată a apelor de mină Lucrari de ecologizare a haldelor de steril

Construcții și instalații Lucrări de demontare, demolare a structurilor, construcţiilor şi utilităţilor de

suprafaţă

Amenajările pentru protecția mediului, cuprind: Lucrări de închidere a lucrărilor miniere de legătură cu suprafața

Lucrările de închidere a minei Băiţa Plai Parţial vor fi:

Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleiere Plăci de beton Lucrări miniere verticale Suitorii de la depozitul de explozivi (SB – 2,8) - surpat

- -





Sector Valea Calului - galeriile 28, 28bis, 57, 58, 59, 60 – de tipul GSLt – 3,6

- Rambleiere pe o lungime de 19m (gal. 28 bis )

- Închiderea gurii galeriilor 28, 57, 58, 59, 60 şi galeria depozit de exploziv, nivelare, asternere pamant, pentru aducerea terenului la starea iniţială

Diguri din beton D1 si D2 la gura galeriei de coastă 28 bis si in spatele rambleului



Sector Cariera Centrală - galeriile 1, 1a, 3a, 4, 34, 51 Halda Pârâul Stâncii – parţial surpate - galeriile 36, 35, 6, 3, 5, 5bis, 4b, 4a, 4, 7N, 53 Halda Pârâul Lupului – parţial surpate - galeriile 1, 4, 12, 3A, Bloc 12 şi 12A – parţial surpate




Incintele şi platformele ocupate anterior cu instalaţii şi construcţii cu diferite destinaţii din perimetrul minei Băiţa Plai Parțial care vor fi ecologizate după demolarea construcţiilor existente sunt:




178

Nr. crt.

Denumire obiect Suprafață

incintă - ha -

Suprafață de ecologizat


▪ Incinta Băiţa Plai Parțial – localizare în satul Băița Plai, oraș Nucet, cu o suprafaţă de aproximativ 123,22ha, suprafaţa ocupată de clădirile aferente fiind de 3.209m2.

Lucrări de amenajare a pâraielor Lucrările hidrotehnice proiectate în vederea realizării lucrărilor de închidere şi ecologizare a

minelor Băiţa şi Băiţa Plai Parţial jud. Bihor au fost sistematizate în 6 obiecte şi anume: Obiect nr. 1: Canal de deviere pr. Valea Stâncii (L = 322m) Obiect nr. 2: Canal de deviere pr. Valea Lupului (L = 410m) Obiect nr. 3: Amenajare pr. Valea Plaiului (L = 1320m) Obiect nr. 4: Canal de deviere şi amenajare pr. Valea Calului (L = 1820m) Obiect nr. 5: Amenajare albie pr. Valea Băiţa (L = 204m)

Lucrări de captare şi evacuare controlată a apelor de mină Evacuarea apelor de mină din cele două galerii se va face în mod controlat (fără acces la

oglinda apei pe traseul de la gura galeriilor până la deversarea în emisar) prin conductă PEHD(Φ110) montată în digurile de etanşare de la gura acestora, până la bazinul de recepṭie intermediară a apelor din cele două galerii, cu un volum de 10,5 m3.

Pentru evacuarea apei din bazinul de recepṭie intermediară până la bazinul de recepṭie finală cu un volum de 31,0 mc, amplasat pe malul stâng al pârâului Crişu Băiṭa, după confluenṭa cu Valea Albiorii, apele cumulate ale celor două galerii vor fi dirijate prin conductă PEHD (Φ160), îngropată la 80 cm, pe o distanṭa de 580,00m. Din bazinul de recepṭie finală deversarea apelor în pârâul Crişu Băiṭa se va face printr-o conductă PEHD (Φ200) sub oglinda apei.

Lucrari de ecologizare a haldelor de steril Prin gruparea masei miniere extrase prin galerii, a rezultat un număr de 9 halde situate in 4

zone diferite, după cum urmează: a) Zona Valea Plaiului: 1 halda - halda Valea Plaiului – rămâne pe amplasament; b) Zona Cariera de Vest: 5 halde: halda gal.45, halda Complex Nou, halda Complex Vechi,


c) Zona Cariera Centrala: 1 haldă - halda P.Stâncii – rămâne pe amplasament. d) Zona Pârâul Calului: 2 halde - halda Pârâul Calului 1, halda Pârâul Calului 2 - rămân pe

amplasament ;

Pentru amenajarea haldelor amintite s-au prevăzut urmatoarele tipuri de lucrări, (care se vor grupa în funcţie de situaţia proiectata pentru fiecare halda in parte):

Lucrări de geometrizare, care se vor executa atât pentru amenajarea platformelor dezafectate ale incintelor miniere, cat si pentru corectarea unghiurilor de taluz ale haldelor si pentru aducerea acestora la o înălţime si înclinare mai mică.

Lucrări de apărare ale haldelor prin lucrări de regularizare a văii (pârâului Valea Stâncii, Valea Lupului, Valea Plaiului, Valea Calului, Valea Băița).

Amenajarea platformelor haldelor cu panta de 3% înspre canalele de garda din pamânt, pentru a împiedica scurgerea apelor pluviale pe taluze. Amenajarea platformei se va realiza simultan cu lucrările de modificare a geometriei haldei de steril.





179

Lucrări de acoperire a suprafeței haldelor cu un strat de 20cm pământ vegetal. Lucrări de decapare a fundamentului pe 0,5m la haldele care se vor reloca. Plantarea puieţilor de răşinoase pe amplasamentul fostelor halde după relocare, la


Însămânțarea cu ierburi perene a suprafetei haldelor după modelarea acestora. Rezumat al lucrărilor de pe haldele de steril:

Nr. crt

Denumire halda

Caracteristici geometrice Volum haldă (mc) S.platf.

mp S. taluz

mp S. ecologizată

mp Unghi

( 0 ) Perimetrul Valea Plaiului

1. Halda Valea Plaiului 15.419 29.608 45.027 30 22.660



Perimetrul Cariera Vest 2 Halda de steril galeria 45



3 Halda Pârâul Lupului 4.576 4.580 9.156 30 40.000 Lucrări de ecologizare și punere în siguranță



4 Halda Pârâul Stancii 15.675 35.204 45.458 36 105.458 Lucrări de ecologizare și


Perimetrul Valea Calului 5. Halda de steril Pârâul

Calului 1 4.918 18.963 23.881 34 40.000



6. Halda Pârâul Calului 2 27.323 198.441 225.764 40 120.000 Lucrări de ecologizare și


Lucrări de demontare, demolare structuri, construcţii şi utilităţi de la suprafaţă

Construcţiile de suprafaţă care urmează a fi demolate, sunt amplasate în Incinta minieră Băiţa Plai. Pe ansamblul incintei, construcţiile de demolat totalizează:

suprafaţa construită: Ac 3.209,0 mp suprafaţa desfăşurată: Ad 4.565,0 mp

În tabelul urmator s-au indicat aria construită, aria desfăşurată, volumul de demolări, cantitatea de metal ce poate fi recuperată cât şi cantitatea de material acceptabil pentru rambleiatul golurilor.




180

Tabel nr. 2.

Incinta Ac

(mp) Ad

(mp)


(tone)





3.209,0 4.565,0 5.515,0 979,0 4.536,0 16,0 1.199,0

Total demolări 3.209,0 4.565,0 5.515,0 979,0 4.536,0 16,0 1.199,0

* Total moloz 7.243,0

*Volumul total de moloz reprezintă volumul total de demolări înmulţit cu coeficientul de afânare

B. Programul de monitorizare ► Programul de monitorizare în perioada executie a lucrarilor si perioada de garanţie (2 ani după recepţia la terminarea lucrărilor)

Este necesar ca in perioada de executie a lucrarilor si in perioada de garanţie (2 ani dupa terminarea lucrarilor), sa se verifice permanent starea factorilor de mediu – aer, apa, sol, zgomot si stabilitatea haldelor de steril (in perioada de garantie), prin masuratori topometrice la bornele topografice de urmarire (pentru perimetrul Baita Plai - haldele de steril sunt: halda Pacea+gal. 8a, halda galerii 38-23 bis-23NV, halda gal. 8; 3 halde galerii 13,14,15, halda galerii 7-15, halda galerii 19-22- gal.52, halda galeria 49, halda B, halda C, halda Club = 12 halde steril in perioada de executie si 2 halde in perioada de garantie = halda galerii 7-15+19-22-gal.52 si halda Club+B+C; pentru perimetrul Baita Plai Partial - haldele de steril sunt: halda V. Plaiului, halda Paraul Calului 1, Halda Paraul Calului 2, halda V. Mica, halda Complex Nou, halda Paraul Stancii, halda Complex Vechi, halda Paraul Lupului, halda gal. 45 = 9 halde in perioada de executie si 6 halde in perioada de garantie = halda V. Plaiului, halda Paraul Calului 1, Halda Paraul Calului 2, halda Paraul Stancii, halda Paraul Lupului, halda gal. 45).

De asemenea, in perioada de garantie, se va urmari starea vegetatiei si a lucrarilor de ecologizare realizate.

Pentru factorii de mediu aer, apa, sol, indicatorii urmariti vor fi: factorul de mediu aer: câte 1 proba pentru fiecare haldă şi fiecare incinta miniera -

trimestrial / semestrial: cantitatea de pulberi în suspensie (PM10) ; măsurarea concentraţiilor de radon si a dozei debit gamma (µSv/h); noxe gazoase: CO, SO2, NO2 – doar in perioada de executie a lucrarilor de inchidere

si ecologizare (in zonele unde isi desfasoara activitatea utilajele / autovehiculele); zgomot – doar in perioada de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare (in

zona activitatii utilajelor/autovehiculelor si zona rezidentiala unde tranziteaza autovehiculele)

factorul de mediu apă: se vor preleva probe de apa uzata (de la galerii cu evacuare ape de mina G11, G23) si probe de apa din emisarii naturali (pârâurile V. Calului, Valea Lupului, Valea Albiorii, V. Plaiului, V.Stancii, Băița) - amonte/aval de zonele de infuenta a galeriilor si a haldelor de sterile - trimetrial/semestrial:

Se determină: pH-ul, suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, CCO-Cr, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Ni, As, Mo), conṭinutul în radionuclizi (Unat, Ra226), doza efectivă suplimentară (mSv/an).

In urma analizelor si inregistrarilor in registrele de evidenta vor fi marcate toate valorile care nu se incadreaza in NTPA–001/2005 privind calitatea apelor uzate evacuate, Ordinul 161/2006 privind calitatea apelor de suprafață și NMR-01(CNCAN) privind limitele max. admise pentru radioactivitate

factorul de mediu sol: se vor preleva probe, anual, din perimetrele incintelor miniere si zona haldelor de sterile (10 probe in perioada de executie si 4 probe in perioada de garantie




181

la Baita Plai; 10 probe in perioada de executie si 6 probe in perioada de garantie la Baita Plai Partial).

Se vor preleva probe de sol (la 15 ÷ 25 cm adancime) in perioada de garanţie, la care se vor determina: pH, humus, metale grele – Cd, Pb, Cu, Zn, Mo, Mn, radionuclizi (Unat, Ra226) si doza efectivă suplimentara (mSv/a). Recoltarea și analiza probelor se va efectua conform STAS 7184/1–84 și NMR-01 (CNCAN) privind limitele maxime admise pentru radioactivitate.

Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile de referinta pentru elementele chimice prezente in sol, din tabelul nr.1 din Anexa la Ordinul MAPPM nr.756/03.11.1997, in care sunt reglementate valorile normale, pragurile de alerta si pragurile de interventie.

stabilitatea haldelor de sterile: se vor realiza, in perioada de garantie, masuratori topometrice la bornele topografice de urmarire, astfel incat sa poata fi verificate anual cotele topografice (x, y, z) pentru reteaua de borne: de la Baita Plai – 8 borne = 6 borne pe haldele de steril si 2 borne in teren natural: halda galerii 7-15+19-22-gal.52 cu 2 borne pe halda si halda Club+B+C cu 4 borne pe halda (3 borne pe halda Club si 1 borna pe halda B+C) (halda Pacea+gal.8+8a, halda galerii 38-23bis-23NV, haldele galerii 13,14,15, halda galeria 49 vor fi relocate pe halda Club); si de la Baita Plai Partial – 15 borne = 13 borne pe haldele de steril si 2 borne in teren natural: halda Valea Plaiului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 1 cu 1 borna pe halda, halda paraul Stancii cu 3 borne pe halda (halda Complex Vechi, halda Valea Mica si halda Complex Nou se vor reloca pe halda paraul Stancii), halda Paraul Lupului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 2 cu 4 borne pe halda, si halda galeria 45 (este ecologizata) cu 1 borna pe halda.

► Programul de monitorizare post-închidere Este necesar ca in perioada post-închidere, sa se verifice permanent starea factorilor de mediu

si stabilitatea haldelor de steril (prin masuratori la bornele topografice de urmarire, astfel incat sa poata fi verificate anual cotele topografice (x, y, z) pentru reteaua de borne), de la Baita Plai si Baita Plai Partial.

De asemenea, se va urmari starea vegetatiei si a lucrarilor de ecologizare realizate.

Pentru factorii de mediu aer, apa, sol, stabilitate, indicatorii urmariti vor fi:

factorul de mediu aer: pentru suprafetele amenajate: câte 1 proba pentru fiecare haldă si incintele miniere - trimestrial/semestrial:

▪ determinarea dozei debit gamma (Sv/h), la înălţimea de 1 m de suprafeţele investigate ; ▪ determinarea concentraţiei de Rn222, la înălţimea de 1 m de suprafeţele investigate

(Bq/m3);

factorul de mediu apă: se vor preleva probe de apa uzata de la galerii cu evacuare ape de mina G11, G23 (din bazinul intermediar de receptie si masuratori de debit) si probe de apa din emisarii naturali - amonte/aval de zonele de infuenta a galeriilor si a haldelor de sterile - trimestrial/semestrial. Se vor recolta si probe de sedimente din reteaua hidrografica/ emisari naturali

Se determină: pH-ul, continutul in suspensii, reziduu fix, sulfati, cloruri, CCO-Cr, metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Ni, As, Mo), radionuclizi (Unat ,Ra226 ), doza efectiva suplimentară.

In urma analizelor si inregistrarilor in registrele de evidenta vor fi marcate vizibil toate valorile care nu se incadreaza in normativele: NTPA–001/2005 privind calitatea apelor uzate evacuate in receptori naturali, Ord. 161/2006 privind clasificarea calitatii apelor de suprafata și NMR-01 (CNCAN) privind limitele maxime admise pentru radioactivitate.

factorul de mediu sol: se vor preleva probe din perimetrele haldelor de steril (2 halde de steril la Baita Plai si 6 halde de steril la Baita Plai Partial), a incintelor miniere și 1 proba din terenul natural – semestrial/anual.

Se vor preleva probe de sol (la 15 ÷ 25 cm adancime), la care se vor determina: pH, humus, metale grele – Cd, Pb, Zn, Cu, Mo si radionuclizi (Unat ,Ra226 ), doza efectiva suplimentară.




182

Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile de referinta pentru elementele chimice prezente in sol, din tabelul nr.1 din Anexa la Ordinul MAPPM nr.756/03.11.1997, in care sunt reglementate valorile normale, pragurile de alerta si pragurile de interventie și NMR-01 (CNCAN) privind limitele maxime admise pentru radioactivitate.

stabilitatea haldelor de sterile: se vor realiza anual/semestrial, masuratori topometrice la bornele topografice de urmarire: la Baita Plai – 8 borne = 6 borne pe halde si 2 borne in teren natural: halda galerii 7-15+halda galerii 19-22-52 cu 2 borne pe halda, si halda Club+halda B+C cu 4 borne pe halda (3 borne pe halda Club si 1 borna pe halda B+C); si la Baita Plai Partial – 15 borne = 13 borne pe haldele de steril si 2 borne in teren natural: halda Valea Plaiului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 1 cu 1 borna pe halda, halda Paraul Stancii cu 3 borne pe halda, halda Paraul Lupului cu 2 borne pe halda, halda Paraul Calului 2 cu 4 borne pe halda si halda galeria 45 (este ecologizata) cu 1 borna pe halda.

9.2. Metodologia utilizata in evaluarea impactului asupra mediului

Pentru evaluarea impactului asupra mediului inconjurator, privind amplasamentul propus petru proiect, s-a utilizat metoda analizei ABC / XYZ – EVALTIM, care este o metoda multicriteriala.

Conform acestei metode, se pot imparti calitativ influenţele unei activitati specifice asupra mediului inconjurator, in trei clase de importanta (A, B, C):

A – importanta - necesita o actionare rapida; B – mai putin importanta - reclama masuri eficiente in termen mediu; C – neimportanta / de importanta secundara

Criteriile folosite in continuare in metoda adaptată, sunt: C1. Respectarea legislatiei In acest caz clasele de influenta devin:

A – legislatia nu se respecta, se neglijeaza; B – legislatia se respecta partial, dar sunt necesare imbunatatiri; C – legislatia se respecta in totalitate.

C2. Acceptarea activitatii propuse de catre colectivitate A – activitatea sta sub critica de durata, criticile gasesc unanimitate; B – criticile nu sunt unanime; C – nu sunt cunoscute critici publice considerabile.

C3. Evaluarea impactului activitatii propuse asupra mediului inconjurator prin analiza componentelor de mediu si a surselor de poluare

In acest caz, impartirea calitativa a influentelor unei activitati asupra factorilor de mediu in trei clase de importanta (A, B, C), devine:

A – importanta; cu risc ecologic mare, pericol de deranjamente si urmari ecologice negative, volume critice mari de ape reziduale si de emisii, substante foarte toxice, radioactive, cancerigene, explozive, cu periculozitate mare, reclama actionare rapida;

B – mai putin importanta; cu risc ecologic mediu, pericol mediu de deranjamente si urmari ecologice, volume medii critice de ape reziduale si de emisii, substante cu toxicitate medie, cu explozivitate medie, cu periculozitate medie, reclama masuri eficiente in termen mediu;

C – neimportanta / de importanta secundara; fara risc ecologic si deranjamente.

Pentru a calsifica calitativ influenţele unei activitati propuse asupra mediului inconjurator, in functie de durata posibila, se foloseste in completare analiza XYZ.

Impartirea in trei clase in cadrul analizei XYZ, se prezinta astfel: X – influente de durata; Y – influente temporare; Z – influente nesemnificative.

Compararea analizei ABC cu XYZ are ca scop, atat calitativ cat si cantitativ, evaluarea finala a impactului activitatii propuse prin proiect, asupra mediului inconjurator.




183

9.3. Impactul prognozat asupra mediului

9.3.1. Impactul produs asupra apelor În perioada de realizare a investiţiei – a lucrarilor de inchidere si ecologizare, nu se vor evacua

ape uzate menajere si tehnologice, deci nu vor exista deversări de ape uzate (industriale si menajere) în apele de suprafaţă.

Pe amplasamentele în lucru (inafara incintelor miniere) se vor amplasa WC-uri ecologice.

În prezent, din perimetrele miniere Baita Plai si Baita Plai Partial, se evacueaza, următoarele categorii de ape uzate :

● ape de mină: de la galeriile: Galeria G11 si Galeria G23 cu evacuare in paraul Valea Plaiului; ● ape pluviale/ape de siroire, care spală haldele (se scurg pe suprafata haldelor).

Impactul produs de evacuarea apelor de mină de pe galeriile G11 si G23 asupra calitatii emisarilor (pârâul Valea Plaiului, si pr. Crisul Băita), care preiau aceste ape de mină, este redus, conform analizelor parametrilor de calitate ale apelor de suprafata (din Tabelul nr.7).

Continuturile indicatorilor chimici de calitate din apele emisarilor receptori ai apelor de mina, comparate cu Ord. 161/2006 – privind clasificarea calitatii apelor de suprafata, indica incadrarea concentraţiilor metalelor grele si pH-ului în clasele de calitate I si II, cu excepția molibdenului si a plumbului din paraul Valea Plaiului la confluența cu pârâul Valea Calului.

Referitor la radioelementele U şi Ra din probele apelor de suprafata investigate, acestea au conținuturi mai mari decât valorile de fond, dar nu conduc la o doză efectivă suplimentară mai mare față de limita pentru apa potabilă de 0,10 mSv/an, conform Legii 311/2004, în cazul în care o persoană din populație ar consuma într-un an 730 l de apă din V.Plaiului (la barieră) sau Crișul Băița, cu o singura excepție – a apei de la baza taluzului haldei V. Plaiului, unde valoarea este 0,145 mSv/an.

De asemenea, valorile dozei efective suplimentare pentru apele de suprafata – paraul Valea Calului, pr. Valea Plaiului, pr. Albioara si pr. Crisul Baita, sunt mult sub nivelul valorii pentru apa potabilă (cu exceptia probei din pr. V. Plaiului, de la baza taluzului haldei V.Plaiului).

Pentru apele de mina din galeriile G11 si G23 s-a adoptat varianta de captare a apelor de mină din cele două galerii prin conductă PEHD si 2 bazine de recepṭie (de decantare) şi deversarea sub oglinda apei în pârâului Crişu Băiţa, în aval de confluenţa cu Valea Albiorii.

Cantitatea de ape pluviale care spala perimetrele miniere unde se desfasoara activitatea de inchidere/ecologizare si care pot transporta materiele poluante si materiele in suspensie, ce pot ajunge in emisari, este dependenta de regimul pluviometric al zonei.

Apele pluviale din incintele miniere în care s-a desfăşurat activitatea în cadrul perimetrelor miniere si apele pluviale de siroire care spală haldele, se evacueaza liber în receptorii naturali prin reţeaua hidrografică din zonă. Regiunea aparţine bazinului hidrografic al Crişului Negru. Apele sunt colectate din perimetrul minier de Crişul Băiţa prin afluentii săi paraul Valea Plaiului, pr. Valea Calului, pr. Albioara, pr. Valea Stâncii, pr. Valea Lupului.

Specificatie: Fondul natural al zonei studiate - structura geologică (granit, gresii, roci magmatice, riolite) şi mineralizatiile din zona (o multitudine de mineralizaţii constituite din U şi din Mo, W, Bi, Ni, Co, Pb, Cu, Ag, Zn, B, si sulfuri polimetalice), poate determina prin intermediul apelor pluviale de siroire (scurse) o poluare locala a emisarilor naturali si/sau a panzei freatice din zona de contact.

In timpul derularii lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai nu se estimeaza deversari de materiale fluide sau alte materiale poluante in emisarii de suprafata sau contaminarea apei freatice, DAR exista riscul deversarilor accidentale de carburanti/ulei de la utilaje si de materiale solide (deseuri din demolari, moloz, etc., din timpul transportului auto), ce pot contamina solul, ajungand si in emisarii de suprafata sau in apa freatica.

In prezent, sursa de poluare posibila pentru apele subterane o constituie apele meteorice ce spala suprafetele miniere, prin infiltrarea in sol, cu influenta neglijabila, nesemnificativa.




184

Sursele de poluare posibile pentru apele de suprafata si apele subterane, in timpul realizarii proiectului, sunt :

apele pluviale ce spala suprafetele perimetrelor miniere, prin deversarea in emisarii de suprafata cu antrenarea de suspensii si/sau infiltrarea in sol, cu influenta neglijabila;

colmatarea canalelor de amenajare/regularizare a paraurilor, prin deversari accidentale a materialelor transportate sau depozitate/stocate temporar;

scurgeri accidentale de combustibili sau de diverse materiale (moloz, ciment, balast, etc) în timpul transportului si lucrarilor;

praful si noxele gazoase rezultate din demolari, excavari, traficul auto si functionarea in sarcina a utilajelor (arderea carburantilor), care din aer ajung pe sol si in apele subterane si de suprafata (cu influenta neglijabila);

Eventualul impact asupra calitatii apelor subterane si apelor de suprafata este temporar, limitat la durata de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare, in functie de intensitatea ploilor torentiale si de conditiile hidrogeologice.

Lucrarile de regularizare/amenajare a paraurilor Valea Stancii, Albiorii, V. Lupului, V. Plaiului, V. Calului, V. Baita au Aviz de dospodarire a apelor nr. C70/06.06.2016. Lucrarile constau din:

- lucrari de amenajare a albiilor (canale betonate) - lucrari de deviere a apelor paraurilor doar in zona haldelor de steril (pentru Valea Albiorii la

halda Club, Valea Stancii la halda pr. Stancii, Valea Lupului la halda pr. Lupului, Valea Calului la haldele pr. Calului 1 si 2), ce constau in lucrari de protectie a taluzelor pentru a evita instabilitatea acesteia si antrenarea de material steril din halda. Devierea nu consta in schimbarea cursului apei - devierea pe portiunea care străbate halda consta in ocolirea si păstrarea unei distante corespunzatoare (de siguranţă) intre taluzul final al haldei si amenajarea/regularizarea văii respective. (conf. Planselor nr.5, nr.6 si nr.7).

► Impactul produs de lucrarile de inchidere si ecologizare asupra zonelor ce se suprapun cu situl Natura 2000 - ROSCI 0324 Muntii Bihor

Zona miniera unde se vor desfasura lucrarile de inchidere si ecologizare (123,2 ha) se suprapune partial (pe fâşii, ȋmprejurul amplasamentului minier), pe o suprafata de 9,6 ha (95987 mp), cu limita sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor (conform plansei nr.2).

Zonele de suprapunere a aplasamentului minier cu situl si lucrarile ce se vor realiza pe suprafata lor, sunt:

- zona (1) (fâşie) din vestul perimetrului minier, cu o suprafata de 3.289 mp, ce cuprinde o suprafata de 2.018 mp ocupata de halda V. Plaiului pe care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare (lucrări de geometrizare și nivelare, acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m urmata de acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare).

- zona (2) din sud-vestul perimetrului minier cu suprafata de 44.6080mp, cuprinde urmatoarele lucrari:

▪ in partea de NV a zonei, o suprafata de 6.389 mp este ocupata de halda V. Plaiului, pe care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare (lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare);

▪ la limita de nord a zonei se afla galeria G11 cu evacuare de apa de mina, pentru care se va monta conducta de preluare si evacuare (la bazinul de receptie) ce trece pe suprafata zonei pe o lungime de 12,3 m;

▪ pe suprafata zonei (2) se afla amplasate 2 halde mici de steril: H. Galeria 13 cu Socupata = 1097 mp si H. Galeria 14 cu Socupata = 457 mp, care se vor reloca pe halda Club. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zonele rezultate vor fi umplute cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de foioase si răşinoase;




185

▪ la limita de NE a zonei, o suprafata de 250 mp este ocupata de o parte din halda Complex Nou care se va reloca pe halda pârâul Stâncii. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zona rezultata va fi umpluta cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de răşinoase;

▪ la limita de SE a zonei se afla amplasata galeria 63 care se va inchide prin impuscare, nivelare si asternere pamant.

- zona (3) (fâşie mica) din sudul perimetrului minier, cu o suprafata de 1.769 mp + 22 mp = 1.791 mp, este traversata pe o lungime de 6 m de pr. Valea Lupului care se va regulariza (lungime totala de regularizare parau V. Lupului = 410m). De asemenea, lucrarile de regularizare a pr. Valea Lupului cuprind o portiune din pârâu cu lungimea de 24 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.

- zona (4) din estul – sud-estul perimetrului minier, cu o suprafata de 3.901 mp – fara lucrari

- zona (5) (fâşie f. mica) din estul perimetrului minier, cu o suprafata de 246 mp – fara lucrari

- zona (6) din nord-estul perimetrului minier, cu o suprafata de 14.325 mp, cuprinde urmatoarele lucrari:

▪ in partea de sud a zonei, o suprafata de 308 mp este ocupata de halda pr. Calului 2, pe care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare (lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare);

▪ in partea de nord, zona (6) este traversata pe o lungime de 40,5 m de pr. Valea Calului care se va regulariza (lungime totala de regularizare parau V. Calului = 1820m). De asemenea, lucrarile de regularizare a pr. Valea Calului cuprind o portiune din pârâu cu lungimea de 360 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.

- zona (7) din nordul perimetrului minier, cu o suprafata de 20.256 mp – fara lucrari.

- zona (8) (fâşie) din nordul – nord-vestul perimetrului minier, cu o suprafata de 7.571 mp, cuprinde urmatoarele lucrari:

▪ in partea de sud si SV a zonei, o suprafata de 2322 mp este ocupata de halda Club, pe care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare (lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare);

▪ zona de suprapunere a aplasamentului minier cu zona (6) este traversata pe o lungime de 250 m de pr. Valea Albiorii care se va regulariza (lungime totala de regularizare parau V. Albiorii = 573m). De asemenea, lucrarile de regularizare a pr. Valea Albiorii cuprind o portiune din pârâu cu lungimea de 11 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.

Conform lucrarilor de inchidere si ecologizare din zonele de suprapunere cu situl Natura 2000, enumerate mai sus, acestea vor afecta direct paraurile Valea Lupului (zona 3), V. Calului (zona 6) si V. Albiorii (zona 8), (pe lungimi mici in sit), prin lucrarile de regularizare/amenajare a acestora. In perioada derularii lucrarilor de regularizare/constructie singura posibilitate de afectare directa a apei este prin cresterea turbiditatii si a cantitatii de suspensii, dar impactul va fi temporar, zonal. De asemenea o posibila sursa de poluare a apei ar putea-o constitui accidentele tehnologice, generatoare de scurgeri accidentale de produse petroliere sau depozitarea necorespunzatoare a deseurilor.

Se specifica faptul ca, nu se vor realiza lucrari care sa modifice cursurile de apa ale paraurilor (doar lucrari de amenajare/regularizare a albiei).

Parametrii de calitate ai apei paraurilor nu vor fi afectati negativ din punct de vedere chimic si al regimului cantitativ al apei, în conditii normale de functionare/realizare a lucrarilor si atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului si a tuturor obligatiilor impuse prin




186

normativele specifice (“Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”, etc). Chiar daca impactul asupra factorului de mediu apa, este direct, acesta este pe termen scurt,

zonal si fara efecte semnificative / fara impact negativ asupra calităţii.

Proiectul de inchidere si ecologizare a perimetrelor miniere Baita Plai si Baita Plai Partial generează asupra factorului de mediu APA (asupra calitatii apei de suprafata), un impact direct, fără efecte semnificative, pe termen scurt, și cu un grad redus de extindere zonala, calitatea apei subterane nefiind afectata, iar calitatea apelor de suprafata este in functie si de conditiile hidrogeologice si de intensitatea ploilor care pot antrena suspensii anorganice solide. Dar, atat timp cat toate masurile si sistemele pentru protectia mediului sunt respectate si functionale (pentru evitarea antrenarii in ape a substantelor petroliere, moloz, etc.), calitatea apelor se va situa in limitele admise de normativele specifice.

Activitatea de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, nu va avea impact asupra apelor subterane si va afecta in limite admisibile apa de suprafata datorita urmatoarelor considerente:

- toate lucrarile de investitie se vor realiza deasupra nivelului panzei freatice; - din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate menajere sau industriale; - toate lucrarile de amenajare/regularizare a paraurilor se vor face cu respectarea tuturor

normativelor, obligatiilor si masurilor (de prevenire si atenuare) specifice, impuse; - apele pluviale evacuate din perimetrele miniere nu vor contine materiale sau substante

poluante/chimice (altele decat cele din fondul natural) care ar putea afecta calitatea receptorilor naturali din zona, vor contine eventuale suspensii anorganice solide.

In concluzie, impactul direct al activitatii de inchidere si ecologizare a perimetrelor miniere asupra factorului de mediu APA (asupra calitatii apei subterane freatice si apei de suprafata), este temporar si in limite admisibile, in functie de conditiile hidrogeologice si de intensitatea ploilor torentiale care pot antrena suspensii anorganice solide, atat timp cat toate masurile/sistemele pentru protectia mediului si masurile specifice din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu” sunt respectate si functionale.

9.3.2. Impactul produs asupra aerului

În timpul activitatilor de inchidere si ecologizare, emisiile de poluanţi (noxele gazoase si pulberi), nu vor genera un impact semnificativ asupra aerului, dar in anumite conditii atmosferice sau accidente, pot afecta calitatea aerului din zonă. Acesti poluanti sunt:

- Noxele gazoase si pulberile rezultate in timpul operatiilor de demolare, dezafectare, impuscare, rambleeri, excavare, incarcare-descarcare autobasculante (sursa periodica – sursa stationara), care datorita dispersiei rapide sub influenta factorilor atmosferici si a frecventei periodice de demolare, de rambleere, etc, nu vor afecta in mare masura calitatea aerului din zona ;

- Pulberi in suspensie (aerosoli) si pulberi sedimentabile datorate activitatii de transport pe drumurile de acces (surse mobile), si prin antrenarea datorita vantului a materialului fin si uscat de pe suprafetele haldelor (surse stationare), situatie in care debitul masic al pulberilor emise se va situa sub 0,5 kg/h (500 g/h), limita maxima prevazuta de Ordinul 462/93 ;

- Noxele rezultate din gazele de esapament ale utilajelor si autobasculantelor, utilizate pentru executarea lucrarilor de inchidere si ecologizare (surse stationare si mobile), care se situeaza sub valorile maxime admise de Ordinul 462/93, fiind dispersate rapid sub influenta factorilor atmosferici;

- Emanaṭii de radon la gurile galeriilor, puturilor si de pe suprafeṭele ce se vor amenaja. In perioada realizarii lucrarilor de relocare/mutare a haldelor de steril mai mici pe haldele de steril mari, se vor degaja pulberi in suspensie cu un conţinut în uraniu natural, radon si radiu. Totusi, această sursă nedirijată de poluare este nesemnificativă datorită faptului că sterilul haldat are o granulaţie medie şi mare.




187

Sursele de zgomot in perioada de realizare a lucrarilor proiectate, vor fi: - Traficul auto, transportul materialelor de constructie si activitatea propriu-zisa de

constructie (de functionare utilaje), ce vor avea caracteristici stationare, tranzitorii (55-80 dB) - sursa discontinua;

- Activitatea de santier – demolari, impuscare, excavare, etc. (60-85 dB) - sursa discontinua

Receptorii potentiali ai zgomotului si vibratiilor vor include personalul muncitor. Distante pana la zonele locuite sunt : satul Baita se afla la o distanta de peste 3 km fata de

perimetrul minier Baita Plai si localitatea Nucet la o distanta de peste 4 km. Orasul Stei se afla situat fata de perimetrul minier Baita Plai la o distanta de cca. 16 km, dar incinta miniera Moara IV din cadrul minei Baita Plai Total, se afla o distanta de cca. 800 m fata de primele locuinte ale orasului Stei. Cea mai expusa zona este Colonia Baita aflata in apropierea perimetrului minier la cca. 200m.

Aşadar, sursele de poluare pentru aer sunt reprezentate de surse staţionare nedirijate (reprezentate de totalitatea utilajelor de pe amplasament si a diferitelor lucrari/operatii) şi surse mobile (reprezentate de mijloacele de transport utilizate pentru transporturi).

Cantităţile de praf eliberate sunt greu cuantificabile, ele depinzând de o serie de factori, cum ar fi: umiditatea căii de transport, umiditatea atmosferică, gradul de acoperire cu piatră al căii de transport, viteza de deplasare a mijloacelor de transport, numărul mijloacelor de transport care rulează concomitent pe drumurile de acces în unitatea de timp.

Haldele de steril prin conţinutul de uraniu şi datorită emanării radonului în spaţiu deschis (neexistând posibilitatea acumulării) constituie surse zonale de impurificare, care se vor reduce considerabil la terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul șantierului și de-a lungul drumurilor de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de 100 – 150 m, concentrațiile de poluanți reducându-se la jumătate la distanța de 20 m și de 3 ori la distanța de 50–60 m. Prin îmbunătățirea caracteristicilor tehnice al motoarelor și aplicarea normelor Euro 5, se prognozează scăderea emisiilor cu peste 50%.

►Impactul produs de lucrarile de inchidere si ecologizare asupra zonelor ce se suprapun

cu situl Natura 2000 - ROSCI 0324 Muntii Bihor, pe o suprafata de 9,6 ha

Zonele de suprapunere a aplasamentului minier cu situl si lucrarile ce se vor realiza pe suprafata lor, sunt prezentate mai sus la factorul de mediu apa (si in capitolul 4.1.4. al prezentei documetatii).

Activitatea de construcții, prin specificul său, poate produce poluarea aerului cu praf, emisii de noxe gazoase și zgomot, atât în zona șantierului, cât și pe drumul de acces.

Poluările cu pulberi în suspensie (aerosoli) datorita lucrarilor de excavare, nivelare, încărcare / descărcare, transport, se produc pe perioadă scurtă, strict în timpul funcționării utilajelor și mijloacelor de transport. Cantitatea de pulberi în suspensie este redusă, emisiile înregistrându-se preponderent în perioada secetoasa, în timpul de funcționare al utilajelor și mijloacelor de transport și este generată de un număr limitat (mic) de utilaje care funcționează concomitent.

Curenții de aer dispersează pulberi în suspensie în jurul perimetrului de lucru, precum și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de cel mult 50 m și se depun pe iarbă și frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul punctului de propagare.

Dispersia emisiilor de noxe se va produce în jurul șantierului și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de 100 – 120 m, concentrațiile de poluanți reducându-se la jumătate la distanța de 20 m și de 3 ori la distanța de 50 m. Prin îmbunătățirea caracteristicilor tehnice al motoarelor și prin aplicarea normelor Euro 4 – 5, se prognozează scăderea emisiilor cu peste 50%.

Zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de transport se propagă în jurul șantierului și de-a lungul drumului de acces, de o parte și de alta pe o bandă cu lățimea de maxim 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanța de 50 m și de 3 ori la distanța de 100 m. Prin îmbunătățirea caracteristicilor tehnice al motoarelor echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensității acestuia cu peste 30%.




188

Vibrațiile sunt generate de utilajele de excavare și mijloacele de transport, se produc în timpul funcționării acestora și nu reprezintă surse semnificative de vibrații. Posibilitatea propagării vibrațiilor în zonele limitrofe incintei șantierului, este foarte redusă.

Datorita faptului ca specificul lucrarilor de inchidere si ecologizare determină funcţionarea neconcomitenta si intermitentă a utilajelor şi a mijloacelor auto, iar numarul lor este mic (2-3 utilaje intr-o zona), se poate considera ca impactul asupra aerului din zonele sitului Natura 2000 este de intensitate mica, temporar si se va incadra in limitele admise de normativele specifice.

In concluzie, activitatea desfășurată în zonele sitului Natura 2000 generează asupra aerului un impact direct, dar cu intensitate redusă, temporar și un grad redus de extindere zonala, calitatea aerul fiind afectata in limitele admise.

Dupa terminarea lucrarilor si realizarea ecologizarii intregii zone miniere, impactul va fi unul pozitiv faţă de situatia actuala, deoarece toate haldele de steril (in prezent generatoare de pulberi cu material radioactiv) vor fi inierbate (pe taluze) si impadurite (pe platforme) iar suprafetele haldelor relocate vor fi plantate cu puieţi de răşinoase.

►Concluzii : Activitatile din timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, vor avea un impact de intensitate redusa asupra factorului de mediu AER, atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului si masurile specifice din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”, iar in aceste conditii impactul asupra calitatii aerului se va situa in limite admisibile. Impactul resimtit asupra factorului de mediu AER, se va datora pulberilor rezultate din operatia de demolare, impuscare si transport, acestea constituind o sursa periodica de scurta durata, zonala.

Poluarea fonica in perioada de executie a lucrarilor de inchidere si ecologizare, va fi locala, cu caracter temporar si efecte pe termen scurt, nivelul de zgomot emis in zonele limitrofe incadrandu-se in limitele legale.

9.3.3. Impactul produs asupra solului si subsolului

Prin activitatea antropică desfăşurată - exploatarea minereurilor în perimetrul minier Baita Plai, şi constituirea haldelor de steril - importante suprafeţe de sol şi-au modificat structura şi au fost scoase din circuitul agricol sau silvic, fiind ocupate de depozitele de deseuri miniere, care au determinat poluarea radioactiva a solului si cu metale (poluare istorica).

Investigaţiile realizate de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru metale si resurse radioactive Bucuresti in lucrarea „Evaluarea detaliata de securitate radiologica actualizata conform parametrilor radiologici si a altor parametri neradiologici, pentru minele Baiţa Plai si Băita Plai Partial, jud.Bihor - 2012” privind distribuţia dozei debit gamma au pus în evidenţă valori mai mari de 0,30 µSv/h (CMA), acestea fiind cuprinse între 0,7 ÷ 60 µSv/h pe haldele de steril (berme, taluze si platforme) si valori de 0,9 ÷ 9 µSv/h in zona platformelor miniere si a altor suprafeţe contaminate.

De asemenea, investigatiile efectuate pentru determinarea distribuției debitului dozei gamma în arealul Coloniei Baita (conform „Evaluarii detaliata de securitate radiologica” din 2012), au pus in evidenta valori ale debitului dozei gamma cuprinse între 0,5-1 µSv/h - valori mai mari de 0,3 µSv/h, existând mici arii cu intensități de 2,9 și 189 µSv/h, față de fondul local de 0,17 µSv/h. În apropierea blocurilor în interiorul zonei controlate, unde există o mică grădină cu legume, debitul dozei gamma este de 0,90 µSv/h.

In prezent, in situatia existenta pe amplasamentele miniere de la Baita Plai, sursele de poluare ale solului sunt:

- Haldele de steril care pot polua solul prin procesul de levigare şi migrare a elementelor din sterilul din halde, datorate spălării acestora de apele pluviale şi prin transportul prafului de pe haldă de către vânt. Haldele pot afecta direct solul prin doza de radiatii gamma;

- Haldele de steril pot afecta direct populaţia şi fauna care ar putea staţiona în zonele contaminate, prin doza de radiatii gamma şi emanarea de radon;




189

- Apele de mina prin evacuare necontrolata din gura galeriei – G11 si G23 (apa scurgându-se liber pe sol) pot polua solul în cazul unor concentraţii mari de elemente poluante.

În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţii pentru inchiderea si ecologizarea minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, se va interveni, in unele zone, în structura naturală a solului pe măsura realizării lucrărilor, putand fi afectat solul si subsolul din zonă.

Sursele de poluare a solului si subsolului, din timpul activitatiilor de inchidere si ecologizare, pot fi reprezentate de:

▪ Circulatia / traficul autovehiculelor si utilajelor necesare pentru executarea lucrarilor si operatiile de demolare, dezafectare, excavare/sapare, etc ;

▪ Scurgerile accidentale de carburanti/ulei din autovehicule/utilaje. În cazul scurgerilor de carburant/ulei se folosesc lavete şi material absorbant (nisip, rumeguş, etc.);

▪ Depozitarea necorespunzatoare a materialelor si/sau a deseurilor industriale si menajere; ▪ Posibilitatea aparitiei de fisuri, alunecari de teren sau surpări în terenul limitrof galeriilor,

ca urmare a lucrarilor (excavare, demolare, etc).

Impactul prognozat produs asupra solului si subsolului de lucrarile de inchidere si ecologizare:

● Lucrarile de excavatie executate pot conduce la modificarea morfologiei naturale a solului, modificarea reliefului zonei si imprimarea unui aspect specific de santier;

● Depozitarea materialului demolat si excavat, va conduce la ocuparea unei suprafete de teren, dar ocuparea terenului va fi temporara, materialul steril (moloz) si solul vegetal urmând a fi utilizate ulterior la lucrările de inchidere si ecologizare a zonei – la rambleeri si la revegetalizarea terenurilor.

● Specificul activitatii din cadrul lucrarilor nu va determina poluarea cu produse petroliere, dar pot apare in mod accidental scurgeri de produse petroliere de la autovehicule/utilaje. Aceste produse petroliere ar putea produce o poluare a solului care va necesita luarea de masuri imediate de stopare si remediere a suprafetelor afectate, prin masuri si procedee specifice. Astfel, petele de motorina vor fi colectate si indepartate cu materiale absorbante, iar eventualul sol poluat datorită deversarilor accidentale a produselor petroliere va fi săpat/decapat (daca este cazul), până se va ajunge la stratul de pământ curat, neinfestat, si depozitat în ambalaje de plastic şi transportat la o societate care se ocupă de depoluarea sau eliminarea solurilor contaminate.

Se considera ca o poluare semnificativa cu produse petroliere poate sa apara accidental, doar in cazul unor situatii extreme de risc sau in urma unor grave incalcari de disciplină a muncii.

● Lucrările de punere in siguranta, asigurarea stabilitatii si ecologizare/amenajare a haldelor, terenurilor afectate de demolare, etc., vor avea un impact temporar asupra solului prin modificarea reliefului si imprimarea unui aspect specific de santier. Transportul materialului din demolari si folosirea lui la rambleeri, transportul si provenienta solului vegetal, pot avea infuente negative asupra calitatii solului si zonelor adiacente in timpul primului an de executie a lucrarilor (executie terasamente, transport, imprastieri materiale [pamant, sol vegetal, etc.], rambleeri), dar la incheierea activitatilor de asigurare a stabilitatii haldelor, terenurilor, etc., si de ecologizare a acestora, influentele negative resimtite se vor transforma intr-un impact pozitiv asupra tuturor perimetrelor afectate de activitatea miniera.

● In ceea ce priveste probabilitatea aparitiei alunecarilor de teren sau a surparilor, lucrarile ce se vor executa – canale de garda, consolidari, rambleeri, terasamente, impaduriri, etc, vor elimina riscul aparitiei alunecarilor de teren si dezastrelor cauzate de ploi torentiale. Desemenea, pentru protejarea suprafetelor terenurilor, lucrarile miniere de legatura cu suprafata (galerii, suitori) vor fi rambleiate, iar prin plantare de pomi se va asigura o stabilizare mare si permanenta a terenurilor si taluzelor.

Toate accidentele pot fi evitate prin respectarea masurilor organizatorice care se vor lua.

In conditiile in care vor fi respectate prevederile proiectului, normele de tehnica securitatii muncii, normele/masurile din „Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu” si normele de tehnica securitatii in ceea ce priveste gospodarirea deseurilor, si se va avea in vedere o anumita




190

disciplina tehnologica in timpul lucrarilor de inchidere si ecologizare, impactul direct din punct de vedere al poluarii solului pe perioada executiei lucrarilor va fi moderat/minim si se va manifesta doar pe perioada de derulare a investitiei si limitat la perimetrele miniere si a drumurilor de acces la acestea.

Solurile afectate de activitatea miniera, chiar si suprafetele scoase din circuitul silvic (halde steril), la sfarsitul lucrarilor vor fi repuse in circuitul economic, prin ecologizare.

Impactul prognozat produs asupra asupra zonelor ce se suprapun cu situl Natura 2000 -

ROSCI 0324 Muntii Bihor Amplasamentul minier Baita Plai se suprapune partial (pe o suprafata de 9,6 ha) cu limita

sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor (conform plansei nr. 2).

In zonele de suprapunere se vor executa urmatoarele lucrari: - zona (1) cu suprafata totala de 3.289 mp, ce cuprinde o suprafata de 2.018 mp ocupata de

halda V. Plaiului pe care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare - lucrări de geometrizare și nivelare, acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m urmata de acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare.


care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare - lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare;

▪ la limita de nord a zonei, pe o lungime de 12,3 m (spre amplasamentul minier), se va monta subteran (la 80 cm adâncime) conducta PEHD Φ110 de preluare si evacuare (la bazinul de receptie) a apei de mina de la galeria G11;

▪ pe suprafata zonei (2) se afla amplasate 2 halde mici: H. Galeria 13 cu Socupata = 1097 mp si H. Galeria 14 cu Socupata = 457 mp, care se vor reloca pe halda Club. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zonele rezultate vor fi umplute cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de foioase si răşinoase;

▪ la limita de NE a zonei, o suprafata de 250 mp este ocupata de o parte din halda Complex Nou care se va reloca pe halda Pârâul Stâncii. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zona rezultata va fi umpluta cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de răşinoase;

▪ la limita de SE a zonei se afla amplasata galeria 63 care se va ȋnchide prin ȋmpuscare, nivelare si asternere pamant.

- zona (3) (fâşie mica) Stot = 1.791 mp, cuprinde lucrarile: regularizarea pe o lungime de 6 m a pârâului Valea Lupului + lucrari de regularizare a pârâului Valea Lupului pe o lungime de 24 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.




care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare: lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare;

▪ in partea de nord, regularizarea pe o lungime de 40,5 m a pârâului Valea Calului + lucrari de regularizare a pr. Valea Calului pe o lungime de 360 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.





191


se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare: lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare;

▪ regularizarea pe o lungime de 250 m a pârâului Valea Albiorii + lucrari de regularizare a pr. Valea Albiorii pe o lungime de 11 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000.

În timpul execuției lucrărilor de construcție – excavare, sapare, incarcare/descarcare, trasport,

solul și subsolul sunt afectate direct si integral pe suprafețele pe care se realizeaza lucrarile, iar stratul de sol este distrus parțial, prin lucrările de săpături/umpluturi pentru aducerea la cotă. In cazul de faţă aceste lucrari se vor face in terenul/solul contaminat de pe fundamentul haldelor relocate, iar rezultatul lucrarilor va fi cu impact pozitiv prin remedierea si ecologizarea zonelor afectate de halde.

Execuția lucrărilor de săpare, terasamente, indiferent de adâncimea de excavare, are ca efect distrugerea solului. Practic, prin excavare, odată cu distrugerea vegetației erbacee a solului, se produce schimbarea mediului morfogeografic natural, creându-se forme de relief artificiale. În cazul de faţă, a amplasamentului ce face obiectul investitiei, factorul de mediu sol nu va fi distrus datorita excavarilor, deoarece acestea se executa in materialul haldelor de steril pentru punerea lor în siguranță și ecologizare sau pentru relocarea lor. Singura zona unde solul va fi afectat pana la adâncimea de 80 cm este zona (2) pe o lungime de 12,3 m si toata lungimea traseului unde se va monta subteran conducta PEHD Φ110 de preluare si evacuare (la bazinul de receptie) a apei de mina de la galeria G11 (lungimea totala a conductelor pentru cele 2 galerii G11 si G23 cu evacuari de apa de mina = 1438,2 m).

În perioada de executie a lucrarilor, o posibila sursa de poluare a solului și subsolului ar putea fi scurgerile accidentale de produse petroliere de la mijloacele auto si gestiunea necorespunzatoare a deşeurilor menajere generate. Parametrii de calitate ai solului nu vor fi afectati negativ în conditii normale de functionare/realizare a lucrarilor, de respectare a prevederilor tehnologiilor proiectului, si atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului si a tuturor obligatiilor impuse prin normativele specifice (“Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”, etc).

Impactul direct produs asupra solului se menține până la terminarea lucrarilor si ecologizarea zonelor prin refacerea stratului de sol cu calitățile specifice pentru refacerea biocenozei inițiale.

Prin urmare: Proiectul generează asupra solului din zonele sitului Natura 2000, un impact direct, semnificativ, dar de intensitate redusă, temporar si fără un grad de extindere zonala, calitatea solului fiind afectata in limitele admise, atat timp cat toate normativele, masurile si sistemele pentru protectia mediului sunt respectate si functionale.

Concluzie: In conditii normale de desfasurare a lucrarilor de inchidere si ecologizare, daca vor fi respectate prevederile proiectului, normele de tehnica securitatii muncii, normele de tehnica securitatii in ceea ce priveste gospodarirea deseurilor si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica, impreuna cu respectarea masurilor pentru protectia mediului si a masurilor specifice din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu” , impactul din punct de vedere al poluarii solului, subsolului, in perioada activitatii desfasurate, va fi moderat si diminuat, limitandu-se la incintele/perimetrele miniere, iar in zonele adiacente impactul va fi nesemnificativ.

9.3.4. Impactul produs asupra vegetaţiei şi faunei terestre (biodiversitatea)

Impactul prognozat asupra biodiversităţii, datorat lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, in timpul activitatii desfasurate, va lasa amprente asupra mediului inconjurator – asupra florei si faunei.




192

Intreaga activitate care se va desfasura in perimetrele miniere, poate influenta ecosistemul terestru prin zgomotul continuu care se va realiza si noxele emise (praf si gaze de esapament), care vor alunga animalele salbatice si pasarile din zona.

Din activitatile care se vor desfăşura în perimetrele miniere Baita Plai si Baita Plai Partial - se pot identifica urmatorii factori de disconfort pentru vegetaţia şi fauna din zonă:

noxele din gazele de eşapament ale utilajelor si autobasculantelor acţionate de motoare Diesel (CO, CO2, SO2, NO2, HC (hidrocarburi nearse), COV) si noxele din reactia exploziva a materialului exploziv folosit la impuscare (CO, NOx , COV, H2S - cantitati neglijabile) ;

praful eliberat în atmosferă în urma activităţilor de încărcare – descărcare, transport, demolare, excavare, imprastiere pamant, etc - pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile;

zgomotul produs de activitatea din cadrul lucrarilor si transportului (operatiile de demolare, rambleere, activitatea utilajelor, etc).

Din punct de vedere al biodiversitatii, stratul vegetal a fost cel mai afectat, (pana in prezent), deoarece au fost descopertate si ocupate suprafete mari de teren pentru incintele miniere si haldele de steril, dar suprafetele vor fi refacute prin realizarea lucrarilor de ecologizare, cand se vor executa lucrari de inierbare (dupa asternerea de strat vegetal) si plantare de răşinoase.

Se considera ca impactul asupra biodiversitatii va fi un impact direct, fara insa a produce dezechilibre majore la nivelul biostratelor locale sau de disturbare a unor populatii ale biotopurilor terestre. Habitatele din imediata proximitate vor putea prelua impactul evacuator datorat lucrarilor de inchidere si ecologizare.

Vegetația erbacee va fi îndepărtată prin lucrările de terasamente necesare pentru execuția lucrarilor supraterane și subterane – doar in cazul amplasarii conductelor de preluare/evacuare ape de mina de la galeriile G11 si G23. În zona limitrofă activităţii, pe o bandă cu lățimea de maxim 50 m, vegetația naturală va fi afectată prin poluare cu praful generat.

Prin urmare, vegetaţia din zona obiectivului poate fi afectată de depunerea prafului pe frunzele plantelor, ceea ce duce la deranjarea proceselor fiziologice ale acestora (fotosinteza, etc.), având ca efect îngălbenirea şi căderea prematură a frunzelor. Acest efect va avea, un caracter strict local si temporar, limitat la imediata vecinătate a zonelor cu activitate si a drumurilor de acces.

La distanţe mai mari impactul pulberilor si noxelor gazoase generate asupra vegetaţiei va fi neglijabil, contribuţii pozitive în acest sens având şi precipitaţiile care asigură spălarea periodică a prafului depus pe frunze.

Prin urmare, emisiile de pulberi în suspensie înregistrându-se numai în timpul funcționarii utilajelor și mijloacelor de transport, în perioade fără precipitații.

Concomitent cu pierderea vegetației supraterane, prin lucrările de excavare, sapare, este îndepărtată și fauna subterană (doar in cazul montarii conductelor de evacuare a apelor de mina din G11, G23). Activitatea din amplasamentul santierului va avea ca efect imediat îndepărtarea/migrarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, o parte din speciile de insecte), în afara zonei afectate cu lucrări si migrarea faunei piscicole de pe parâuri (Valea Stâncii, Valea Lupului, Valea Plaiului, Valea Calului, Valea Băiţa, valea Albiorii), din zona albilor afectate de lucrari (regularizari). Cresterea turbiditatii apei, în perioada șantierului, nu va fi periculoasa pentru fauna paraurilor care se vor amenaja/regulariza.

Fauna terestră va fi puțin afectată de poluanții generați de activitate, mai puțin de pulberi în suspensie și emisiile de noxe gazoase, dar mai mult de zgomotul generat de motoarele utilajelor și mijloacelor de transport. Fauna din zonă, afectată de zgomotul produs în perimetrele miniere, se vor stabili la distanţe mai mari faţă de actualele locuri de cuibărire.

Concentrațiile poluanților chimici din aer, în perioada șantierului, sunt inferioare CMA (concentratiilor limita admise), nefiind periculoase pentru fauna zonei iar poluarea radiologică va fi monitorizata continuu, respectandu-se toate masurile speciale conform “Manualului de închidere a exploatărilor miniere de uraniu” (si masurile prezentate in cap. 1.7.).




193

Impactul asupra vegetației și faunei terestre si acvatice în zona amplasamentului se menține pe toată perioada de existență a santierului, revenirea la starea inițială se va produce după terminarea lucrarilor de inchidere si refacerea/ecologizarea amplasamentelor miniere.

În faza de realizare a lucrarilor de inchidere si ecologizare, proiectul propus generează asupra vegetației și faunei terestre si acvatice un impact direct, semnificativ, de intensitate redusă, pe termen scurt și fără un grad de extindere zonala.

Deşi poluanţii eliberaţi de sursele de poluare pot avea efecte directe asupra vegetaţiei şi faunei, datorită măsurilor luate de reducere a emisiilor, debitele masice şi concentraţiile acestora se vor situa sub limita maxim admisă în normativele specifice în vigoare, putându-se estima că impactul produs de aceşti poluanţi asupra vegetaţiei şi faunei nu va avea efecte majore – nu vor produce un impact negativ cuantificabil.

In concluzie, activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial va produce un impact direct asupra biodiversitatii, fara insa a produce dezechilibre majore, in conditiile respectarii masurilor pentru protectia mediului si a masurilor specifice din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”

► Impactul prognozat produs asupra zonelor ce se suprapun cu Situl Natura 2000 -

ROSCI 0324 Muntii Bihor Amplasamentul minier Baita Plai se suprapune partial, marginal (pe o suprafata de 9,6 ha) cu

limita sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor (conform plansei nr. 2).

In zonele de suprapunere a sitului Natura 2000 cu suprafata proiectului, unde se vor executa lucrarile de inchidere si ecologizare, se vor lua masuri (in functie de specificul lucrarii), pentru protejarea habitatelor și speciilor de interes comunitar (mamifere, nevertebrate, amfibieni şi reptile protejate), ce fac parte din situl ROSCI 0324:

- in zona (1) cu suprafata totala de 3.289 mp, ce cuprinde o suprafata de 2.018 mp ocupata de halda V. Plaiului, se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare - lucrări de geometrizare și nivelare, acoperirea haldei cu un strat de argilă de 0,30m urmata de acoperirea haldei cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar, deoarece pe halde au crescut spontan si s-au adaptat cateva specii de arbori de mesteacan, salcam, conifere, care nu formeaza un habitat care sa necesite conservare. Activitatea din amplasamentul santierului va avea ca efect imediat îndepărtarea/migrarea indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile (şopârle), specii de nevertebrate/insecte), în afara zonei afectate cu lucrări.


care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare - lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar. Speciile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile (şopârle), specii de nevertebrate/insecte) vor migra în afara zonei afectate cu lucrări, datorita activitatii si zgomotului produs;

▪ la limita de nord a zonei, pe o lungime de 12,3 m (spre amplasamentul minier), se va monta subteran (la 80 cm adâncime) conducta PEHD Φ110 de preluare si evacuare (la bazinul de receptie) a apei de mina de la galeria G11. La realizarea lucrarii de montare a conductei, solul si implicit vegetația erbacee si fauna subterană existenta vor fi îndepărtate prin lucrările de decopertare, săpare si montare subterana a conductei, precum și deplasarea faunei terestră spre zone mai îndepărtate;

▪ pe suprafata zonei (2) se afla amplasate 2 halde mici: H. Galeria 13 cu Socupata = 1097 mp si H. Galeria 14 cu Socupata = 457 mp, care se vor reloca pe halda Club. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zonele rezultate vor fi umplute cu




194

un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de foioase si răşinoase. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar, acestea vor migra în afara zonei afectate cu lucrări;

▪ la limita de NE a zonei, o suprafata de 250 mp este ocupata de o parte din halda Complex Nou care se va reloca pe halda Pârâul Stâncii. Dupa relocare si îndepărtarea materialului contaminat din fundament, zona rezultata va fi umpluta cu un strat de material de umplutură de 0,30 m, un strat de sol vegetal de 0,20 m si se vor planta puieţi de răşinoase. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar, iar eventualele specii de fauna terestra vor migra în afara zonei afectate cu lucrări;

▪ la limita de SE a zonei se afla amplasata galeria 63 care se va ȋnchide prin ȋmpuscare, nivelare si asternere pamant. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar. Speciile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile (şopârle), specii de nevertebrate/insecte) vor migra în afara zonei afectate cu lucrări, datorita activitatii si zgomotului produs.

- zona (3) (fâşie mica) Stot = 1.791 mp, cuprinde lucrarile: regularizarea pe o lungime de 6 m a pârâului Valea Lupului + lucrari de regularizare a pârâului Valea Lupului pe o lungime de 24 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000. Activitatea de regularizare/amenajare a pârâului, va avea ca efect imediat migrarea speciilor mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, specii de nevertebrate/insecte), în afara zonei afectate cu lucrări si migrarea faunei piscicole de pe parâul V.Lupului, din zona albiei afectata de lucrari spre zone mai îndepărtate. In cazul in care vor fi gasite exemplare din specia Bombina variegata, in timpul lucrarilor, acestea vor fi relocate in afara perimetrului lucrarilor, pe suprafata sitului Natura 2000 (vor fi adunate in cutii speciale si mutate inafara zonei santierului, pe sit).




care se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare: lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de 0,20m si inierbare. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar. Speciile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile (şopârle), specii de nevertebrate/insecte) vor migra în afara zonei afectate cu lucrări, datorita activitatii si zgomotului produs;

▪ in partea de nord, regularizarea pe o lungime de 40,5 m a pârâului Valea Calului + lucrari de regularizare a pr. Valea Calului pe o lungime de 360 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000. Lucrarile de regularizare/amenajare a pârâului, vor avea ca efect imediat migrarea speciilor din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, specii de nevertebrate/insecte), în afara zonei afectate cu lucrări si migrarea faunei piscicole (acvatică) de pe pârâul V.Calului, din zona albiei afectata de lucrari spre zone mai îndepărtate. In cazul in care vor fi gasite exemplare din specia Bombina variegata, acestea vor fi relocate in afara perimetrului lucrarilor, pe suprafata sitului Natura 2000 (vor fi adunate in cutii speciale si mutate inafara zonei santierului, pe situl Natura 2000 ROSCI-0324).



se vor realiza lucrări de punere în siguranță și ecologizare: lucrări de geometrizare și nivelare, acoperire halda cu un strat de argilă de 0,30m, apoi cu un strat de sol vegetal de




195

0,20m si inierbare. In timpul acestor lucrari, se preconizeaza ca nu vor fi afectate habitate si specii de interes comunitar, deoarece pe halde au crescut spontan cateva specii de arbori de mesteacan, salcam, conifere, care nu formeaza un habitat care sa necesite conservare. Activitatea din amplasamentul santierului va avea ca efect imediat îndepărtarea/migrarea speciilor mobile din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile (şopârle), specii de nevertebrate/insecte), în afara zonei afectate cu lucrări, datorita activităţii si zgomotului produs;

▪ regularizarea pe o lungime de 250 m a pârâului Valea Albiorii + lucrari de regularizare a pr. Valea Albiorii pe o lungime de 11 m, care este amplasata inafara perimetrului minier, in situl Natura 2000. Realizarea lucrarii de de regularizare/amenajare a pârâului, vor avea ca efect imediat migrarea speciilor din fauna terestră (mamifere mici, păsări, reptile, specii de nevertebrate/insecte), în afara zonei afectate cu lucrări si migrarea/ deplasarea faunei piscicole de pe pârâul V.Albiorii din zona albiei afectata de lucrari spre zone mai îndepărtate. In cazul in care vor fi gasite exemplare din specia Bombina variegata, acestea vor fi relocate in afara perimetrului lucrarilor, pe suprafata sitului Natura 2000 (vor fi adunate in cutii speciale si mutate inafara zonei santierului, pe sit).


Prin urmare, Activitățile specifice desfășurate în perioada de construcție pe amplasamentul proiectului propus vor avea un impact semnificativ, dar de intensitate redusa/medie, asupra florei și faunei din incinta santierului și în vecinătatea acesteia, care se manifestă prin:



Vegetația erbacee de pe unele zone ale amplasamentul proiectului va fi îndepărtată prin lucrările de terasamente, sapare/excavare, etc. necesare pentru execuția lucrarilor/construcțiilor supraterane și subterane. În zona limitrofă, pe o bandă cu lățimea de maxim 50 m, vegetația naturală va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitatea santierului. Cantitatea de pulberi în suspensie este redusă, emisiile înregistrându-se preponderent în perioade secetoase fără precipitații, în timpul funcționarii utilajelor și mijloacelor de transport.

Vegetația afectată prin execuția lucrărilor de construcții este formată din specii de arbori de mesteacan, salcam, alun, plop, conifere, care nu formeaza un habitat care sa necesite conservare.


Fauna terestră va fi mai puțin afectată de poluanții generați de activitate – de pulberile în suspensie și emisiile de noxe gazoase, dar mai mult de zgomotul generat de utilaje și mijloacele de




196

transport. Concentrațiile poluanților gazosi din aer, în perioada șantierului, se vor incadra in limitele admise, nefiind periculoase pentru fauna zonei.




Pe suprafata de suprapunere a amplasamentului minier cu Situl Natura 2000, se vor implementa urmatoarele masuri de conservare a habitatelor/speciilor si de reducere a impactului:

- se vor respecta cu strictete toate caracteristicile proiectului; - se vor utiliza drumurile de acces existente, fiind interzis accesul neautorizat; - nu vor fi facute gropi de imprumut in sit; - deseurile din constructii vor fi gestionate conform prevederilor legale; - este interzisa depozitarea deseurilor (provenite de la utilajele folosite si/sau de la personalul

muncitor) pe suprafata ariei naturale protejate; - se va realiza o supraveghere atenta a utilajelor – a starii tehnice a acestora, astfel sa nu


restrictionarilor ce se impun in vecinatatea acestuia; - se interzice pentru speciile de plante, animale salbatice terestre si acvatice din situl Natura

2000, prevazute in OUG 57/2007: recoltarea, capturarea, uciderea, distrugerea sau vatamarea exemplarelor aflate in mediul lor natural; tăierea, degradarea vegetatiei din habitatul 9IVO Paduri dacice de fag; perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, crestere, de hibernare si migratie; deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere, hibernare;

- se va efectua stropirea regulata a cailor de acces din interiorul teritoriului ROSCI0324; - inspectia periodica a amplasamentului sitului unde se realizeaza lucrari pentru identificarea

unor exemplare de mamifere, amfibieni, reptile si luarea masurilor de conservare dupa caz - la finalizarea lucrarilor se vor reface zonele deteriorate si vor fi redate functionalitatile



Efectele pozitive ale lucrarilor proiectului pentru biodiversitate: - Ecologizarea amplasamentului afectat de activitatea/lucrarile miniere si crearea unei

oportunitati de interconectare a habitatelor din sit; - Scăderea poluării radioactive, în special a surselor de radon, gaz care poate afecta în

prezent unele zone din sit precum și speciile pentru care acesta a fost desemnat; - Crearea de noi suprafete propice care vor putea fi utilizate de speciile existente in


Prin urmare, in ceea ce priveste afectarea sau distrugerea habitatelor anumitor specii de plante si modificarea sau distrugerea habitatelor speciilor de animale (mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate) de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor ce se suprapune peste aplasamentul minier, se poate mentiona ca lucrarile de inchidere si ecologizare vor avea un impact direct in cazul acestora, de intensitate moderată, pe termen scurt, fara a produce dezechilibre majore. De asemenea nu vor fi afectate rutele de migrare.




197

9.3.5. Impactul produs asupra peisajului

Activităţile desfăşurate pe amplsamentele minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, şi anume lucrarile de inchidere si ecologizare, vor imprima zonei un aspect specific de santier, care va avea impact negativ asupra valorii peisagistice a zonei, caracterizandu-se printr-o degradare temporară, zonala a cadrului natural şi peisagistic.

Prin executia de lucrărilor de decopertare, săpături, excavari,etc., peisajul poate fi alterat vizual pe suprafete restrânse, dar prin respectarea măsurilor specifice, corespunzătoare impuse, acest impact va fi diminuat la terminarea lucrarilor de constructie si refacerea amplasamentului.

Prin lucrarile de ecologizare, de refacere a mediului care vor fi executate pe amplasamentul minier, acest aspect se va îmbunătăţi în timp, urmând ca la finalizarea lucrarilor degradarea peisajului să fie total refăcută. Putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere al cadrului peisagistic.

Concluzie: Pe perioada derularii lucrarilor se va produce o alterare a peisajului din zona, datorita prezentei utilajelor si a mijloacelor de transport, impactul va fi temporar, zonal (cu grad redus de extindere zonala).

9.3.6. Mediu social si economic, conditii culturale, etnice, patrimoniu cultural

Din punct de vedere administrativ, perimetrul minier Băiţa Plai - incinta Băiţa Plai este situată în extravilanul oraşului Nucet, terenul fiind proprietatea Companiei Naţionale a Uraniului Bucureşti – Sucursala Bihor, iar incinta Moara IV este situată în intravilanul oraşului Ştei, terenul fiind proprietatea Companiei Naţionale a Uraniului Bucureşti – Sucursala Bihor.

Zona unde se vor realiza lucrarile de inchidere si ecologizare este o zona miniera. Traseele de circulatie si transport a diferitelor materiale necesare lucrarilor, vor trece pe terenuri

/cai de acces cuprinse in raza teritoriala a localitatilor Băiţa, Nucet si Ştei, care fac parte din domeniul public.



Se specifica faptul ca investigatiile efectuate pentru determinarea distribuției debitului dozei gamma în arealul Coloniei Baita (conform „Evaluarii detaliata de securitate radiologica” din 2012), au pus in evidenta valori ale debitului dozei gamma cuprinse între 0,5-1 µSv/h (valori mai mari decat CMA = 0,3 µSv/h), existând mici arii cu intensități de 2,9 și 189 µSv/h, față de fondul local de 0,17 µSv/h.

De asemenea, conform acelorasi investigatii, s-a sesizat prezența unui proces de ”îmbogățire ” cu U a solului din arealul coloniei Băița Plai (din graficul U-Ra – din „Evaluarea radilogica” 2012). Procesul de ”concentrare” a U în solul din arealul coloniei Băița Plai, este un proces geochimic datorat prezenței acizilor humici și fulvici din sol, care au capacitatea de a reține U prin procese ”chelatice”.

Satul Baita, cu un numar de cca. 650 de locuitori, se afla la o distanta de peste 3 km fata de

perimetrele miniere Baita Plai si localitatea Nucet, cu un numar de cca. 2200 de locuitori, se afla la o

distanta de peste 4 km, iar drumul de acces si de transport materiale necesare lucrarilor va trece prin

aceste 2 localitati. Orasul Stei, cu un numar de cca. 8000 de locuitori, se afla situat fata de perimetrele miniere

Baita Plai la o distanta de cca. 16 km, dar incinta miniera Moara IV din cadrul minei Baita Plai Total, se afla o distanta de cca. 800 m fata de primele locuinte ale orasului Stei.




198


Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasamentele miniere vor fi acţionate de motoare Diesel care emit zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman, iar noxele din reactia exploziva de la impuscare (CO, NOx , COV, H2S) sunt in cantitati neglijabile (datorita numarului mic de impuscari (in total 7, in max. 1 luna la inceputul lucrarilor) si datorita alegerii explozivului care genereaza cantitatea minima a norului de praf si a substantelor chimice).

În situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luând în considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate vegetaţiei, reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor (cele mai apropiate resedinte se afla la cca. 200 m), va fi nesemnificativ.

Activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Baita Plai, va avea un impact asupra calitatii factorului de mediu AER ce se va situa in limite admisibile, atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului si masurile si prevederile din “Manualului de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”.

Impactul resimtit asupra aerului si implicit asupra asezarilor umane, se va datora prafului si noxelor gazoase de esapament, acestea constituind o sursa periodica de scurta durata si zonala.

Prin realizarea investiţiei nu se va înregistra o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la nivelul locuitorilor din zonele limitrofe. Din acest punct de vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv din punct de vedere social si economic, prin crearea de locuri de munca.

In timpul derularii lucrarilor de investitie exista riscul apariţiei unor accidente sau avarii care pot avea impact asupra mediului si/sau populatiei din perimetrele invecinate (din zona de tranzit al autovehiculelor), cum ar fi:

- accidente de circulaţie a mijloacelor care transportă materiale, (pe drumurile de acces ce tranziteaza localităţi);

- rularea cu viteza prea mare a autovehiculelor pe drumurile de circulatie, degajand praf si noxe de esapament in cantitati mai mari si zgomot/vibratii;

- manevrarea incorectă la încărcarea şi descărcarea materialelor; - pierderi de materiale – moloz, ciment, pământ in timpul transportului

Proiectul de inchidere si ecologizare a minei Baita Plai nu va avea influenta asupra caracteristicilor demografice si a populatiei din zona, astfel incat aceasta nu sufera modificari negative sau schimbari in urma punerii in aplicare a acestuia.

Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă. În cadrul amplasamentului minier Baita Plai si in apropierea acestuia nu există monumente istorice, obiective de patrimoniu cultural, etnic sau arhitectonic.

Concluzie: In conditii normale de fuctionare a activitatii din cadrul proiectului, riscul declansarii unor accidente cu impact asupra mediului social, economic si sanatatii populatiei, este minim, practic inexistent.

9.4. Identificarea zonei in care se resimte impactul Impactul asupra mediului va fi resimtit in zona amplasamentelor miniere, in cazul desfasurarii

lucrarilor de inchidere si ecologizare in conditii normale, dar va fi in limitele admisibile, chiar daca va fi un impact direct, temporar, zonal.

In cazul unor accidente majore de circulatie sau de nerespectare a tehnologiilor si disciplinei muncii, poluarea solului, aerului si apelor poate fi resimtita doar in perimetrul minier, fara extindere zonala, dar pe o perioada mai mare de timp.




199

Impactul produs asupra aşezărilor umane si altor obiective Din punct de vedere administrativ, perimetrul minier Băiţa Plai - incinta Băiţa Plai este situată în

extravilanul oraşului Nucet, terenul fiind proprietatea Companiei Naţionale a Uraniului Bucureşti – Sucursala Bihor, iar incinta Moara IV este situată în intravilanul oraşului Ştei, terenul fiind proprietatea Companiei Naţionale a Uraniului Bucureşti – Sucursala Bihor.

Toata zona unde se vor realiza lucrarile de inchidere si ecologizare este o zona miniera. Traseele de circulatie si transport din timpul realizarii lucrarilor, vor trece pe terenuri / cai de

acces cuprinse in raza teritoriala a localitatilor Băiţa, Nucet si Ştei, care fac parte din domeniul public.



Conform investigatiilor efectuate de-a lungul anilor în arealul Coloniei Baita (din 2009 cu ocazia realizarii „Bilantului de Mediu nivel II” si conform „Evaluarii detaliata de securitate radiologica” din 2012), a fost pusa in evidenţă existenţa unei poluari istorice : valorile debitului dozei gamma fiind cuprinse între 0,5-1 µSv/h (valori mai mari decat CMA = 0,3 µSv/h), existând mici arii cu intensități de 2,9 și 189 µSv/h, față de fondul local de 0,17 µSv/h.


Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasamentele miniere vor fi acţionate de motoare Diesel care emit zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman.

În situaţia funcţionării simultane a tuturor surselor de zgomot (utilaje, autobasculante), luând în considerare doar distanţa dintre sursă şi receptor şi neglijând atenuările datorate vegetaţiei, reliefului şi vântului, nivelul zgomotului la cel mai apropiat receptor va fi nesemnificativ.

Prin urmare, impactul resimtit asupra asezarilor umane din zona obiectivului, se va datora prafului, noxelor gazoase de esapament si zgomotului, care se vor situa in limite admisibile (atat timp cat sunt respectate toate masurile adoptate pentru protectia mediului si masurile si prevederile din “Manualului de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”), acestea constituind surse periodice de scurta durata si zonale.

Impactul produs asupra Sitului Natura 2000 - ROSCI 0324, este descris in cap. 9.3.4.

Activitățile specifice desfășurate în perioada de construcție pe amplasamentul proiectului propus vor avea un impact semnificativ dar de intensitate redusa/medie, asupra florei și faunei din incinta santierului și în vecinătatea acesteia, care se manifestă prin:



Vegetația erbacee de pe unele zone ale amplasamentul proiectului va fi îndepărtată prin lucrările de terasamente, sapare/excavare, etc. necesare pentru execuția lucrarilor/construcțiilor supraterane și subterane. În zona limitrofă, pe o bandă cu lățimea de maxim 50 m, vegetația naturală va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitatea santierului. Cantitatea de pulberi în suspensie este redusă, emisiile înregistrându-se preponderent în perioade secetoase fără precipitații, în




200

timpul funcționarii utilajelor și mijloacelor de transport. Vegetația afectată prin execuția lucrărilor de construcții este formată din specii de arbori de

mesteacan, salcam, alun, plop, conifere, care nu formeaza un habitat care sa necesite conservare.



Fauna terestră va fi mai puțin afectată de poluanții generați de activitate – de pulberile în suspensie și emisiile de noxe gazoase, dar mai mult de zgomotul generat de utilaje și mijloacele de transport. Concentrațiile poluanților gazosi din aer, în perioada șantierului, se vor incadra in limitele admise, nefiind periculoase pentru fauna zonei.




Prin urmare, in ceea ce priveste afectarea sau distrugerea habitatelor anumitor specii de plante si modificarea sau distrugerea habitatelor speciilor de animale (mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate) de interes comunitar din situl Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor ce se suprapune peste aplasamentul minier, se poate mentiona ca lucrarile de inchidere si ecologizare vor avea un impact direct in cazul acestora, de intensitate moderată, pe termen scurt, fara a produce dezechilibre majore.

9.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

9.5.1. Apa Pe parcursul lucrărilor de inchidere si ecologizare (amenajarea terenurilor, consolidarea si

stabilizarea haldelor, regularizarea paraurilor, captare şi evacuare controlată a apelor de mină, etc) se recomandă luarea de măsuri speciale, de prevenire si diminuare a poluării accidentale şi de protecţie a calităţii apelor cum ar fi:

- verificarea lunară a tuturor mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru încadrarea din punct de vedere tehnic în normele de protectia mediului;

- echiparea tuturor mijloacelor de transport si utilajelor care executa lucrarile cu motoare Diesel Euro 4-5 ;

- lucrarile de întretinere si reparatii curente la utilaje vor fi executate inafara amplasamentului investitiei, doar la unitati specializate, de profil;




201

- perioada execuției săpăturilor și terasamentelor ce afectează albii minore, având ca rezultat creșterea turbidității, va fi redusă la minim posibil;

- materialele rezultate de la demolări respectiv din dezafectarea instalaţiilor – deşeuri metalice, moloz, azbociment, materiale bituminoase, vata minerală etc., vor fi depozitate în zone special amenajate - betonate (pentru evitarea infiltratiilor pana la panza freatica). Se va asigura gestionarea optima a tuturor categoriilor de deseuri produse pe amplasament. Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului vor fi depozitate in containere speciale (pubele) amplasate in locuri protejate;

- nu se vor depozita deseuri si nici materiale de constructie în albia sau pe malurile paraurilor; - se vor adopta masuri împotriva poluarii cu substante solide sedimentabile în timpul lucrarilor

de constructie a bazinelor de receptie; - nu se va crea depozit/platforma de deseuri în albia paraurilor sau în situl Natura 2000.

Depozitarea provizorie se va amenaja numai pe o platforma betonata, prevazuta cu containere/recipienti specifici deseurilor;

- se interzice folosirea materialului de rambleu necorespunzător (deşeuri de fier vechi sau material plastic, etc.), pentru a evita poluarea eventualelor acumulări de apă subterană, cu metale grele, suspensii sau alti compusi;

- se vor intretine, curăţa, periodic, de depuneri (crengi, pământ, materiele solide, etc) canalele de deviere a paraurilor, in special după ploi abundente (primăvara şi toamna). Decolmatarea tuturor canalelor asigură mentinerea funcţionalităţii (evacuarea apelor) prin pastrarea secţiunii la parametri proiectaţi, permitand şi evitarea poluării emisarilor naturali – pr. Valea Stâncii, pr. Valea Lupului, pr. Valea Calului, pr. V. Albiorii, cu suspensii sau diverse materiale.

- transportul materialelor (moloz, pământ, steril, etc.) mai ales in afara şantierului, prin zonele locuite, se va face numai cu autobasculante acoperite, pentru evitarea oricaror pierderi de material si cu o viteza de deplasare de max. 30 km/h;

- echiparea tuturor mijloacelor de transport si utilajelor care executa lucrarile cu motoare Diesel Euro 4-5 ;

- este necesar ca utilajele de executie a lucrarilor si mijloacele de transport: ▪ să nu prezinte defectiuni prin care să aibă loc scurgeri de motorină, uleiuri, etc. Se

interzice folosirea utilajelor si mijloacelor de transport care prezinta defectiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu carburanti, instalatii electrice;

▪ alimentarea cu motorină si schimbul de ulei nu se va face în incintele miniere, iar in cazuri de urgenta, scurgerile accidentale vor fi curatate imediat cu material absorbant.

▪ reparatiile se vor executa în ateliere/firme specializate, nu in incintele miniere; ▪ spalarea autovehiculelor se va face în spălătorii special amenajate, cu exceptia

curăţirii/spălării anvelopelor autovehiculelor, înainte ca acestea să părăsească zonele miniere în care se desfăşoară lucrările;

▪ orice utilaj sau autovehicul care nu prezintă sigurantă în exploatare din punct de vedere al protectiei mediului va fi oprit sa lucreze;

- Toti salariatii vor fi instruiti cu privire la masurile speciale de protectie personala si a mediului pe care trebuie sa le respecte si vor fi informati cu privire la masurile ce vor fi luate in caz de accidente;

- In perioada de executie, garantie a lucrarilor si post-inchidere vor fi monitorizate apele de mina pentru fiecare galerie, cat si apele cumulate înaintea deversarii în pârâul Crişu Băiṭa.

9.5.2. Aerul Pentru prevenirea si reducerea impactului asupra mediului înconjurător in timpul lucrărilor de

inchidere si ecologizare, este necesară luarea următoarelor măsuri speciale: - Executarea operatiilor de excavare, incarcare/descarcare materiale, etc., necesare lucrarilor

de inchidere intr-un timp cat mai mic, astfel incat sa se reduca la maxim pierderile de material dispersat in aer;




202

- Umezirea/stropirea cu apa a suprafetei drumurilor de acces din perimetrele miniere si din zonele limitrofe, stropirea materialelor (demolate, transportate) în zona de depunere si/sau basculare si utilizarea unor echipamente de spălare a anvelopelor autovehiculelor, înainte ca acestea să părăsească zonele în care se desfăşoară lucrările de inchidere/remediere şi de a intra pe drumurile publice. Pentru fixarea prafului rezultat în urma împuşcărilor, se va utiliza pulverizarea cu apă;

- Utilizarea de utilaje şi autovehicule moderne, cu motoare performante cu emisii reduse de noxe (Euro5), care să asigure o combustie bună;

- Reducerea cantităţilor de noxe gazoase prin montarea de catalizatori la sistemele de eşapare ale autovehiculelor şi dotarea acestora cu sisteme de filtrare a gazelor, si folosirea explozivilor corespunzatori, cu bilanţ de oxigen cât mai mic;

- Alegerea explozivului care genereaza cantitatea minima a norului de praf si cantitatea minima de noxe gazoase chimice explozive (Nitramon);

- Reducerea timpului de mers in gol ale utilajelor; - Restrictionarea vitezei de circulatie/rulare a autovehiculelor la 25 - 30 km/h, in special pe

drumurile de acces din zonele miniere si drumurile de tranzit prin localitati ; utilizarea de combustibil si uleiuri de calitate ; reglarea corespunzatoare a motoarelor ; evitarea accelerarilor sau frânărilor bruşte ;

- Acoperirea autobasculantelor pe timpul transportului daca materialele generează praf excesiv, in special in zonele populate;

- Verificarea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru incadrarea din punct de vedere tehnic in normele de protectia mediului si in parametrii stabiliti de fabricant si efectuarea periodică a reviziilor tehnice a motoarelor în ateliere specializate;

- Monitorizarea calitatii aerului in special in perioadele de veri excesiv de secetoase si cu vanturi, in vederea tinerii sub control a poluarii;

Zgomot si vibratii Masurile propuse pentru atenuarea nivelului de zgomot in perioada de realizare a lucrarilor

(datorat traficul autovehiculelor si functionarii utilajelor), sunt urmatoarele: - vor fi utilizate autovehicule şi utilaje aflate în stare bună de funcţionare, care corespund

cerinţelor de mediu privind emisiile acustice. Mentinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii cât mai apropiati de cei indicati de fabricant (conform cartii tehnice);

- dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite; - pe timpul transportului materialelor se va restrictiona viteza autobasculantelor la 20–30

km/ora in zonele rezidentiale; - se va ţine sub control la locurile de muncă o limită admisă a nivelului echivalent continuu de

zgomot conform H.G. nr. 493/2006 privind cerintele de securitate si sanatate pentru expunerea la riscurile generate de zgomot, de 87 dB(A), iar pentru locurile de munca cu solicitare crescuta, limita admisa a nivelul de zgomot va fi 75 dB;

- nivelul de zgomot propagat în exterior nu trebuie să depăşească nivelul admisibil prevăzut de STAS 10009/1998, de 65 dB(A);

- limita maxim admisibilă a nivelului de zgomot pentru intervalul “de zi”, adică între orele 7.00 şi 23.00 care este de 55 dB(A) şi limita maxim admisibilă pentru perioada „de noapte” adică între orele 23.00 şi 7.00, care este de 45 dB(A), stabilite de Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014;

- se va evita funcţionarea “ȋn gol”a utilajelor şi se va limita la minimum necesar timpul de funcţionare al acestora;

- la realizarea lucrarilor din imediata apropiere de locuintele particulare (colonia Baita), se va respecta un program de lucru cuprins intre orele 9 si 16.

9.5.3. Solul si subsolul

Masurile principale de protectie a solului si subsolului, sunt urmatoarele:




203

- utilizarea doar a vehiculelor aflate în stare bună de funcţionare, corespunzător cerinţelor din domeniul protecţiei mediului si menţinerea lor curate în timpul lucrului/trasportului si verificarea lunară a tuturor mijloacelor de transport (autobasculantele) utilizate, pentru încadrarea din punct de vedere tehnic în normele de protectia mediului;

- transportul materialelor (moloz, pământ, materiale pulverulente, etc.) mai ales in afara şantierului, prin zonele locuite, se va face numai cu autobasculante acoperite, pentru evitarea oricaror pierderi de material si cu o viteza de deplasare de max.30 km/h;

- curăţarea vehiculelor înainte de ieşirea din zonele amplasamentelor miniere - utilizarea unor echipamente de spălare a anvelopelor autovehiculelor şi altor utilaje, înainte ca acestea să părăsească zonele în care se desfăşoară lucrările de inchidere/ remediere şi de a intra pe drumurile publice;

- evitarea accidentelor – a deversărilor accidentale de carburanti/ulei pe sol, cu posibilitatea infiltrării acestora în subsol şi pânza freatică, si curăţarea/depoluarea imediata a solurilor afectate de scurgerile accidentale, utilizând materiale absorbante;

- alimentarea cu combustibili a autovehiculelor se va face doar de la statiile peco, iar intretinerea utilajelor si autobasculantelor se va face inafara perimetrelor miniere, in locuri special amenajate stabilite de proprietarul parcului auto angajat;

- pentru asigurarea stabilităţii haldelor, a versanţilor şi taluzelor, a suprafeţei terenurilor, se vor respecta elementele geometrice specifice, conform proiectului, pentru evitarea surparilor şi/sau a alunecărilor de teren;

- urmărirea în timp a eventualelor fisuri, surpari, alunecari apărute la halde, ca urmare a lucrarilor de investitie executate ;

- materialele rezultate de la demolări respectiv din dezafectarea instalaţiilor – deşeuri metalice, moloz, azbociment, materiale bituminoase, vata minerală, etc., vor fi depozitate separat în zone special amenajate/betonate si eliminate in mod organizat din amplasament;

- stropirea materialelor demolate si umectarea drumurilor de acces din perimetrele miniere si din afara lor, pentru reducerea pulberilor (in perioade secetoase cu vant);

- resturile menajere si deşeurile industriale (gunoi), rezultate pe parcursul lucrărilor de ecologizare, vor fi depozitate in containere speciale/specifice;

- prepararea betonului se va efectua numai cu echipamente mecanice specifice si în locuri special amenajate, iar transportul acestuia la locul de punere în lucru se va efectua numai cu echipamente speciale;

- impermeabilizarea suprafetelor haldelor cu un strat de argilă de 0,30cm, asternerea de sol vegetal de 0,20m si insamantarea/plantarea suprafetelor (halde, incinte, zone excavate);

- intreg personalul va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului, respectarea disciplinei muncii si protectie impotriva radiaţiilor (conform “Manualului de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”);

- monitorizarea factorului de mediu sol atat in perioada de executie a lucrarilor de inchidere si ecologiza cat si in perioada de garantie a acestora si post-inchidere, in vederea tinerii sub control a calitatii si eficientei lucarilor executate.

9.5.4. Biodiversitatea Masurile care se vor lua in activitatea de inchidere si ecologiare a minei Baita Plai, pentru a

evita sau diminua afectarea sau poluarea biodiversitatii, sunt: - utilizarea de utilaje EURO 4-5 la transport şi a catalizatorilor de gaze de eşapament la

celelalte utilaje ; - reducerea cantităţilor de noxe gazoase toxice, prin echiparea utilajelor si masinilor de

transport cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) în stare buna de functionare, cu sisteme de filtrare a gazelor, care sa duca la diminuarea noxelor gazoase si a zgomotului in timpul functionarii motorului;

- limitarea încărcăturii utile în autobasculante şi a vitezelor de trafic a autobasculantelor la 20 – 30 km/ora, pentru evitarea ridicarii si imprastierii prafului si ameliorarea nivelului de zgomot;




204

- reducerea cantităţilor de gaze toxice din timpul lucrarilor de impuscare, care se realizeaza prin alegerea unui material exploziv cu bilanţ de oxigen cât mai mic (nitramon AM-1);

- măsuri tehnice de reducere a cantităţii de praf prin utilizarea stropirii cu apă atât a materialului care se încarcă în autobasculante, a materialului depozitat, a suprafetelor neecologizate cât şi a drumurilor de acces / a cailor de rulare;

- lucrarile de executie a proiectului sa se desfasoare înafara perioadei de reproducere a speciilor faunei;

- se vor limita cât mai mult posibil suprafetele de depozitare a materialelor si a deseurilor; - deseurile menajere depozitate pe locatia organizarii de santier vor fi gestionate in mod

corespunzator, astfel încât sa nu poata constitui hrana pentru animalele salbatice din zona;

- în cazul lucrarilor si/sau constructiilor care vor necesita demolare se va restrictiona programul de demolare de la 8:00 – 18:00.

Pe suprafata de suprapunere a amplasamentului minier cu Situl Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor, se vor implementa urmatoarele masuri de conservare a habitatelor/speciilor si de reducere a impactului:

- se vor respecta cu strictete toate caracteristicile proiectului; - se vor utiliza drumurile de acces existente; - nu vor fi facute gropi de imprumut in sit; - deseurile din constructii vor fi gestionate conform prevederilor legale; - este interzisa depozitarea deseuriloe (provenite de la utilajele folosite si/sau de la

personalul muncitor) pe suprafata ariei naturale protejate; - se va realiza o supraveghere atenta a utilajelor – a starii tehnice a acestora, astefel sa nu


restrictionarilor ce se impun in vecinatatea acestuia; - la finalizarea lucrarilor se vor reface zonele deteriorate si vor fi redate functionalitatile



9.5.5. Peisajul Pe perioada derularii lucrarilor se va produce o alterare a peisajului în zona, datorita prezentei

utilajelor si a mijloacelor de transport, impactul va fi temporar, zonal. Impactul pe care îl va avea activitatea din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare asupra

peisajului se va ameliora după încheierea lucrărilor prevazute in proiect, care vor consta în măsuri de ecologizare a suprafeţelor afectate, descrise in capitolul 1.3.

Dupa terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare sunt necesare şi lucrări menite să îndepărteze din perimetrele miniere, toate potenţialele surse de poluare, utilajele şi amenajarea de santier, fiind necesare următoarele actiuni:

- retragerea tuturor utilajelor şi a instalaţiilor de pe amplasamentele miniere; - transportarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor provenite din activitatea lucrarilor

executate; - nivelarea tuturor zonelor excavate si a platformelor ;

- refacerea zonelor afectate progresiv pe măsura realizării lucrărilor - redarea în circuitul natural a suprafeţelor degradate/afectate – acoperirea cu sol vegetal, insamantare, aplicare ingrasaminte, plantare arbuşti specifici zonei, etc.

9.5.6. Mediul social si economic Pentru prevenirea si ameliorarea riscului poluării asezarilor umane din zonele limitrofe

perimetrelor miniere, a drumurilor de acces spre/dinspre perimetrele miniere, in timpul transportului




205

materialelor, pe toata durata lucrărilor de inchidere si ecologizare, este necesară luarea următoarelor măsuri speciale:

- acoperirea basculantelor pe timpul transpostului materialelor care generează praf si/sau umectarea lor si evitarea accelerarilor sau frânărilor bruşte;

- utilizarea de utilaje şi autovehicule moderne, cu motoare performante cu emisii reduse de noxe (Euro5), care să asigure o combustie bună;

- în perioada de realizare proiect, se vor lua măsuri de prevenire a pierderilor accidentale de carburant/ulei de la autovehicule, în timpul circulatiei prin localitati (pe drumurile publice – DJ75 si DJ 76) si evitarea aruncarii/depozitarii deseurilor in locuri nepermise;

- stropirea materialelor (rezultate de la demolare) în zona de depunere si a cailor de rulare (a cailor de acces in perimetrele de lucru si in zonele exterioare);

- curăţarea vehiculelor înainte de ieşirea din zonele amplasamentelor miniere - utilizarea unor echipamente de spălare a anvelopelor autovehiculelor, înainte ca acestea să părăsească zonele în care se desfăşoară lucrările şi de a intra pe drumurile publice.

Masuri de ameliorare a nivelului de zgomot: - se va restrictiona viteza de deplasare a autovehiculelor la 25 - 30 km/ora; - programul de demolare/impuscare va fi restrictionat intre orele 8 – 16, de luni până vineri.

9.5.7. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural Nu se impun masuri speciale de protectie, avand in vedere ca nu se prognozeaza un impact

asupra conditiilor etnice si culturale din zona (datorate lucrarilor de inchidere si ecologizare amplasamentelor miniere Baita Plai).

În concluzie, se estimeaza ca activitatile din cadrul lucrarilor de inchidere si ecologizare a minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, vor produce un impact direct, de intensitate medie/minima, pe termen scurt, zonal, asupra factorilor de mediu: APA, AER si SOL, SUBSOL, VEGETATIE, FAUNA, ASEZARI UMANE care se va situa in limitele admise de normativele specifice. De asemenea, în faza de realizare a lucrarilor de inchidere si ecologizare, proiectul propus generează asupra biodiversităţii din situl Natura 2000-ROSCI 0324 un impact direct, semnificativ, temporar, zonal, dar de intensitate redusă si fara a produce dezechilibre majore.

9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului inconjurator, conform

Metodei de evaluare ABC / XYZ – EVALTIM, pentru proiectul „Inchiderea si ecologizarea minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, jud. Bihor”, sunt urmatoarele:

→ Cu toate ca obiectivul analizat detine majoritatea din avizele legale pentru realizarea proiectului si se prognozeaza ca activitatea va fi acceptata de colectivitate, aceasta nu va determina modificarea starii initiale (starii actuale) a unor componente de mediu, cele mai multe influente fiind „cu importanta secundara” si „mai putin importanta”, iar ca durata cu „influente temporare” ;

→ Impact potential semnificativ s-a prognozat asupra biodiversitatii, dar fara a produce dezechilibre majore, fiind necesare masuri eficiente pentru protectia acestui factor de mediu si masuri specifice pentru protectia sitului Natura 2000 ROSCI 0324 (in zona de suprapunere cu amplasamentul minier);

→ In clasa A, reprezentand categoria influentelor „importante” s-au incadrat poluarile accidentale cu produse petroliere, care necesita masuri eficiente si actionare rapida / imediata;

→ Prin implementarea lucrarilor prevazute in proiect (si propuse de specialisti in domeniu) concomitent cu implemetarea masurilor speciale si specifice din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”, se va evita impactul asupra mediului.




206

9.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in

comunitatile afectate de impact

Aparitia unei noi activitati economice creaza un set de modificari in „peisajul” comunitatii din zona si are implicatii importante in comportamentul comunitar, determinand aparitia unor reactii ale populatiei, care uneori pot pendula intre acceptarea, indiferenta până la negare sau respingere.

Se pot produce astfel modificari in viata de zi cu zi, in stilul de viata cotidian, in comportamentul social. Toate aceste schimbari in echilibrul comunitatii pot produce un anumit stres, care poate fi pozitiv si este urmat de implicarea pozitiva a populatiei, sau un stres negativ, ce determina reactii de respingere. Un rol important il are si masura in care obiectivul/proiectul se incadreaza in normele legislative in vigoare, care sa tina cont de necesitatea pastrarii si/sau refacerii unui echilibru ecologic si medico-social in comunitate.

Expunerea comunitatii la poluanti sau situatii deosebite, inclusiv zgomot, poate da nastere unei stari neplacute. Reactia de disconfort la poluarea aerului/poluarea fonica este un fenomen des ȋntâlnit. Plângerile populatiei privind disconfortul reprezinta o categorie de indicatori privind relatia mediu-individ, recunoscut de O.M.S. si de tarile membre.

Perceptia comunitatii asupra impactului obiectivului este diferita intre factorii de decizie, specialisti si populatie. Uneori, populatia poate fi impotriva acestor opinii datorita reticentei fata de nou, a schimbarii in fluxul socio-economic si chiar datorita unor consideratii personale.

Perceptia negativa poate fi schimbata prin informarea corecta a comunitatii prin intermediul mijloacelor de comunicare directa sau prin mass media asupra implicatiilor cu privire la riscul real asupra sanatatii, a efectelor pe starea de sanatate, deci a efectelor impactului imediat si viitor a obiectivului/proiectului.

Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului a analizat toate aspectele legate de procesul inchiderii si ecologizarii minelor Baita Plai si Baita Plai Partial si s-a ajuns la concluzia ca, in conditii normale de functionare/realizare a proiectului, calitatea vietii si standardele de viata a comunitatii din imprejurimi nu vor fi afectate negativ de punerea in practica a proiectului „Inchiderea si ecologizarea minelor Baita Plai si Baita Plai Partial, jud. Bihor”

Pentru a reduce la minim riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului inconjurator, se vor respecta prevederile tuturor normativelor in vigoare, prevederile proiectului, a disciplinei muncii, a masurilor pentru protectia mediului si a prevederilor specifice din “Manualul de închidere a exploatărilor miniere de uraniu”, si se vor lua toate masurile pentru diminuarea impactului prevăzute in prezentul studiu.

Realizarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra conditiilor sociale si economice din zona, prin crearea unor noi locuri de munca.

De asemenea, dupa incheierea lucrarilor de ecologizare a zonei miniere, va exista posibilitatea interconectarii habitatelor din cadrul Sitului Natura 2000–ROSCI 0324, cu aceasta suprafata miniera care va fi supusa ecologizarii.

Efectele pozitive ale lucrarilor proiectului (dupa incheierea lor), pentru biodiversitate, sunt:

- Ecologizarea amplasamentului afectat de activitatea/lucrarile miniere si crearea unei

oportunitati de interconectare a habitatelor din sit;

- Scăderea poluării radioactive, în special a surselor de radon, gaz care poate afecta în

prezent unele zone din sit precum și speciile pentru care acesta a fost desemnat;

- Crearea de noi suprafete propice care vor putea fi utilizate de speciile existente in





207

9.8. Enumerarea altor avize, acorduri obtinute

- Aviz de Gospodarire a Apelor nr. C70 / 06.06.2016, emis de A.B.A. Crisuri

- Aviz nr. 32 / 03.06.2016 emis de SC. Global Alternative Consulting SRL Oradea – custode

a sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor;

- Aviz sanitar nr. 3 / 11.03.2016 emis de Directia de Sanatate Publica Bihor

- Decizia etapei de evaluare initiala nr. 15322/SAAA/07.12.2015 – a Agentiei pentru

Protectia Mediului Bihor.

- Certificatul de urbanism nr. 22/17.09.2016 emis de Primăria Ştei,

- Certificatul de urbanism nr. 32/02.12.2015 emis de Primăria Nucet




208

ANEXE

ANEXE – PIESE SCRISE

1. Certificat de inregistrare – SC CEPROMIN SA, pentru elaborare Raport de Mediu -

inscris in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, la pozitia

nr 372 (pentru: RM, RIM, BM, RA)

2. Aviz de Gospodarire a Apelor nr. C70 / 06.06.2016, emis de A.B.A. Crisuri

3. Aviz nr. 32 / 03.06.2016 emis de SC. Global Alternative Consulting SRL Oradea –

custode a sitului Natura 2000 ROSCI 0324 Muntii Bihor;

4. Aviz sanitar nr. 3 / 11.03.2016 emis de Directia de Sanatate Publica Bihor

5. Decizia etapei de evaluare initiala nr. 15322/SAAA/07.12.2015 – a Agentiei pentru

Protectia Mediului Bihor.

6. Certificatul de urbanism nr. 22/17.09.2016 emis de Primăria Ştei,

7. Certificatul de urbanism nr. 32/02.12.2015 emis de Primăria Nucet

8. Anunt public nr. 2105/26.07.2016 Primaria Nucet

9. Anunt public nr. 2564/01.08.2016 Primaria Stei

10. „Evaluarea starii de siguranta a haldelor de sterildin perimetrul minier Baita Plai, jud

Bihor, in etapa de proiectare a solutiei constructive de inchidere” elaborata de specialist

dr. ing. geol. Sorin Mihai

ANEXE - PIESE DESENATE

Plansa nr.

1. Plan de încadrare în zonă mina Băiţa Plai Pl.1

2. Plan de încadrare în zonă – incinta Moara IV Ştei Pl.1.a

3. Plan de situatie proiectat mina Baita Plai scara - 1: 2000 Pl. 2

4. Plan de situaţie incinta Ştei – Moara IV - scara 1: 1000 Pl.3

5. Plan de situatie perimetrul minier Baita Plai - suprapunere cu

situl Natura 2000 – ROSCI 0324 - scara 1: 20000 Pl. 4

6. Plan general de situatie amenajare / regularizare parauri din amplasamentul

minier Baita Plai si Baita Plai Partial Pl. 5

7. Profile canal deviere paraul V. Stancii Pl. 6

8. Profile canal deviere paraul V. Calului Pl. 7




209

FOAIA FINALA

Lucrarea:



CU PRIVIRE LA ,,PROIECTUL TEHNIC DE ÎNCHIDERE ŞI

ECOLOGIZARE A MINELOR BAITA PLAI SI BAITA PLAI PARTIAL,

JUD. BIHOR”

Contract: 138/01.11.2011, A.A. nr. 4/14.12.2015

Etapa: D.T.

Simbol: CP-MR/138/4

Beneficiar: S.C. CONVERSMIN S.A. Bucuresti

Lucrarea contine un numar total de 209 pagini scrise, 83 pagini diferite si 8 piese desenate.

Lucrarea a fost elaborata si tehnoredactată de ing. Moga Marinela.

Lucrarea a fost multiplicată într-un număr de 3 exemplare, a căror destinaţie este următoarea:

exemplarele nr. 1, 3 : S.C. CONVERSMIN S.A. Bucureşti

exemplarul nr. 2 : S.C. CEPROMIN S.A. Deva

Şef proiect: ing. Ciobanu Paul __________________

Responsabil S.M.C.: ing. Moga Marinela __________________

cepromin s.a. deva - anpm

Documents