cuprins - anpm

Obiectiv : Amenajare stație sortare agregate de balastieră și concasorBeneficiar : S.C. CATERIS TRANS S.R.L. Cătămărăști - Deal

CuprinsI. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL..............................................................................................3

I.1. Date generale...........................................................................................................................3

I.2. Amplasament..........................................................................................................................8

I.3. Modificări fizice ce decurg din proiect.......................................................................................8I.3.1. Amenajarea accesului în zonă........................................................................................8I.3.2. Lucrări amenajare incintă................................................................................................9

I.4. Resurse naturale......................................................................................................................9

I.5. Emisii și deșeuri generate......................................................................................................12I.5.1. Emisii în apă.................................................................................................................12I.5.2. Emisii în aer..................................................................................................................14I.5.3. Emisii în sol...................................................................................................................16I.5.4. Emisii de zgomot...........................................................................................................18I.5.5. Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament.....................................................19

I.6. Cerințe de utilizare a terenului................................................................................................20

I.7. Lucrări suplimentare...............................................................................................................21

I.8. Durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului şi eșalonarea perioadei deimplementare a proiectului...........................................................................................................21

I.9. Activități generate de implementarea proiectului....................................................................22

I.10. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului................................................................22

I.11. Caracteristicile proiectului existent, propus sau aprobat, ce pot genera impact cumulativ cuproiectul care este în procedură de evaluare și care poate afecta aria naturală protejată deinteres comunitar..........................................................................................................................23

II. INFORMAȚII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR..................25

II.1. Date privind aria naturală protejată.......................................................................................25

II.2. Date despre prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și / sau habitatelor deinteres comunitar prezentate pe suprafața și în vecinătatea proiectului, menționate în formularulstandard al ariei naturale protejate de interes comunitar .............................................................27

II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale habitatelor și speciilor afectate și a relației acestora cuariile naturale protejate de interes comunitar învecinate și distribuția acestora ...........................34

II.4. Statutul de conservare al speciilor și habitatelor de interes comunitar..................................35

II.5. Date privind structura și dinamica populației de specii afectate............................................36

II.6. Relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea ariei naturale protejatede interes comunitar ....................................................................................................................36

II.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar............................38

II.8. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusivevoluții / schimbări care se pot produce în viitor...........................................................................39

III. IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA IMPACTULUI........................................................................41

III.1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului susceptibile să afectezeîn mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar .................................................41

III.1.1. Impactul direct și indirect............................................................................................41III.1.2. Impact pe termen scurt sau lung.................................................................................43III.1.3. Impact în faza de construcție, de operare și de dezafectare.......................................43

Proiectant : S.C. ECOERG S.R.L. SuceavaContract : 1325 / 23.01.2015

Proiect Nr. : 2658 / 2015Faza : Studiu evaluare adecvată

Data listării P.S. : martie 2015Întocmit : G.L.

Pagina : 1 din 63


III.1.4. Impact rezidual...........................................................................................................45III.1.5. Impact cumulativ.........................................................................................................47

III.2. Evaluarea semnificației impactului.......................................................................................52III.2.1. Evaluarea impactului proiectului propus......................................................................52III.2.2. Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte proiecte.........................53

III.3. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar ........54

IV. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI................................................56

IV.1. Identificarea și descrierea măsurilor de reducere a impactului............................................56

IV.2. Alte măsuri tehnice pe durata funcționării investiției.............................................................59

IV.3. Calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impactului......................59

V. METODE FOLOSITE PENTRU CULEGEREA INFORMAȚIILOR................................................60

VI. CONCLUZII.................................................................................................................................61

VII. BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................62




Pagina : 2 din 63


STUDIU EVALUARE ADECVATĂîntocmit conform ”Ghid metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar” publicat în M.Of. 82/2010

I. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL

I.1. Date generale

Denumirea investiţiei : Amenajare stație sortare agregate de balastieră și concasorProfilul de activitate : Spălare - sortare - concasare agregate minerale de râu

Amplasament şi adresa : Extravilan oraș Bucecea, județul BotoșaniProiectantul general : S.C. ECOERG S.R.L. Suceava

Beneficiarul investiției : S.C. CATERIS TRANS S.R.L. Cătămărăști - Deal

Capacitate proiectată :- stație sortare = 200 mc/zi,- stație concasare = 200 mc/zi

Bazin hidrografic : Siret, râul SiretClasa de importanţă : IV

Investiția Amenajare stație sortare agregate de balastieră și concasor se va realiza în

extravilanul orașului Bucecea, jud. Botoșani. Investiția va fi amplasată la o distanță de cca.

20 m, față de râul Siret, pe malul stâng al acestuia.

Terenul unde va fi realizată investiția, în suprafață de 5.000 mp, aparține lui

SC CATERIS TRANS SRL Cătămărăști - Deal, conform Contractului de închiriere nr. 3.835

din 12.01.2015, pe malul stâng al râului Siret.

Pentru realizarea investiției propuse, beneficiarul deține Certificatul de urbanism nr. 5

din 21.01.2015.

Accesul în zonă se face drumul județean DJ 208d Bucecea - Hânțăști, printr-un drum

local și un drum balastat. Amplasamentul se învecinează cu:

• N - SC Florimob Consult SRL;

• S - râul Siret, SC Florimob Consult SRL;

• E - dig, Ocol Silvic M. Eminescu;

• V - dig, front captare dezafectat.

Activităţile din cadrul obiectivului prezentat vor consta în spălarea - sortarea -

concasarea agregatelor minerale de râu.

În dreptul investiției propuse se află un front de captare dezafectat, amplasat pe

malul stâng al râului Siret, cu o lungime de cca. 2 km. În prezent o parte din puțuri se află în

albia râului Siret.




Pagina : 3 din 63


Pe malul stâng al râului Siret, se află un dig de pământ cu o lungime de cca.

2,15 km, parțial afectat de viiturile din anii precedenți.

Obiectivul acestui studiu este prezentarea activității de sortare și concasare a

agregatelor minerale de râu, în vederea folosirii la diverse activități de construcții cât şi

precizarea impactului pe care poate să-l realizeze această activitate asupra factorilor de

mediu, în special asupra speciile care-și au habitatul în situl NATURA 2000 - ROSCI 0391

Siretul Mijlociu - Bucecea. Aceste obiective se realizează prin:

• identificarea surselor care pot afecta calitatea apelor de suprafață, a

solului şi aerului atmosferic;

• identificarea surselor care pot afecta calitatea apelor freatice pe

amplasament în scopul respectării prevederilor în domeniul protecției

calității apelor freatice;

• verificarea pentru transportul, depozitarea materiilor;

• identificarea aspectelor care pot influența negativ speciile din situl

NATURA 2000 - ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea, eventual măsuri

posibile de protecție.

În incinta obiectivului analizat vor fi amenajate următoarele obiective:

• Birou;

• Atelier mecanic;

• Staţie de sortare agregate de balastieră;

• Staţie de concasare;

• Depozit balast, depozite agregate sortate;

• Generator electric;

• Alimentare apă industrială;

• Bazine decantoare, 3 buc.

• Closet uscat cu bazin vidanjabil.

Birou

În incintă se vor monta un container metalic cu destinația Birou - pentru activitățile

administrative din incintă.

Atelier mecanic

Pentru efectuarea de mici reparații la utilajele din dotarea stației, în incintă se va

monta un atelier reparații, construcție metalică demontabilă.




Pagina : 4 din 63


Stație de sortare agregate de balastieră

Stația de sortare cu spălare mobilă, pe şenile, cu o capacitate de 80 mc/h (producție

medie de cca. 200 mc/zi), va fi compusă din:

• Buncăr de alimentare;

• Bandă transportoare de la buncărul de alimentare la ciur;

• Ciur cu 3 nivele;

• Site pentru sorturi: 0 ÷ 4, 4 ÷ 8, 8 ÷ 16, 16 ÷ 32 mm;

• Benzi evacuare sorturi;

• Sistem pentru colectare şi spălare nisip, în care se colectează apa şi nisipul

rezultat de la ciurul vibrant şi se scurge nisipul. De aici nisipul este trimis la

depozitul de nisip.

Flux tehnologic

Procesul de de sortare agregate de balastieră se va desfășura după cum urmează:

balastul va fi încărcat în buncărul de alimentare, cu ajutorul unui încărcător frontal. De aici

materialul va fi preluat de transportor și va ajunge pe nivelul superior al ciurului, unde cu

ajutorul instalaţiei de stropire se va efectua spălarea lui.

Separarea sorturilor se va realiza cu ajutorul ciurului. La nivelul superior va avea loc

separarea granulaţiei mai mare de 16 (16 ÷ 32 mm), restul de material cade pe nivelul

următor unde se separă sortul 8 ÷ 16 mm, iar restul de material ajunge pe nivelul următor,

unde se scoate sortul 4 ÷ 8 mm, iar nivelul inferior separă sortul 0 ÷ 4 mm. Sorturile vor fi

depozitate în conuri naturale în jurul grupului de sortare, iar sortul 0 ÷ 4 mm va fi trecut prin

clasor, apoi depozitat în depozitul de nisip.

Sorturile cu granulație mai mare de 32 mm sunt trimise la depozit, de unde sunt la

punctele de lucru ale societății.

Stație de concasare

Stația de concasare mobilă va avea o capacitate de cca. 200 mc/zi și va fi compusă

din:

• buncăr alimentare;

• bandă transportoare alimentare concasor;

• concasor model Barmac 6100;

• bandă transportoare alimentare staţie sortare.

Flux tehnologic

Sortul 16 ÷ 32 mm de la stația de sortare va fi încărcat în buncărul de alimentare al




Pagina : 5 din 63


stației de concasare, cu ajutorul unui încărcător frontal. De aici materialul va fi preluat de

banda transportoare și transportat la concasor. După concasare materialul va fi preluat de

banda transportoare și trimis la staţia de sortare pentru spălare - sortare, sau depozitat de

depozitul de material concasat aferent staţiei de concasare.

Depozite balast, depozite şi agregate sortate

La stația de sortare va fi amenajat un depozit de agregate minerale de râu, balastat

şi depozite pentru agregatele sortare, balastate (padoc cu pereți despărțitori): depozit

agregate 0 ÷ 4 mm; depozit agregate 4 ÷ 8 mm; depozit agregate 8 ÷ 16 mm; depozit

agregate 16 ÷ 32 mm, iar la stația de concasare va fi amenajat un depozit de agregate

concasate.

Generator electric

Energia electrică necesară funcționării utilajelor şi instalațiilor va fi asigurată de un

generator propriu, din import, cu P = 38 kW. Acționarea stației de sortare, respectiv de

concasare se va realiza prin intermediul câte unui tablou electric.

Alimentare apă industrială

Alimentarea cu apă tehnologică se va realiza prin captare de suprafață din râul Siret,

prin intermediul unei electropompe model LOTRU 125 cu caracteristicile P = 37 kW,

Q = 125 mc/h, H = 42 mCA, n = 3.000 rot/min şi a unei conducte din PEHD, cu Ø 2”,

L = 37 m. De la stația de pompare apa va fi trimisă la stația de sortare prin intermediul unei

conducte din PEHD, cu Ø 2”, L = 40 m.

Bazine decantoare

Apele uzate rezultate din fluxul stației de sortare, împreună cu părţile levigabile

antrenate de aceasta, vor fi tranzitate prin 3 bazine decantoare, săpate în teren natural.

Apa va fi trimisă la bazinul 1, cu dimensiunile L x l x h = 15 x 7 x 2,5 m, prin

intermediul unei conducte de PVC Ø = 200 mm, L = 20 m, apoi la bazinul 2, cu

dimensiunile L x l x h = 0 x 7 x 2,5 m, prin intermediul unei conducte de PVC

Ø = 200 mm, L = 5 m, după care la bazinul 3, cu dimensiunile L x l x h = 10 x 7 x 2,5 m,

prin intermediul unei conducte de PVC Ø = 200 mm, L = 4 m, apoi descărcate în râul Siret,

împreună cu apele rezultate de la stația de concasare, printr-o conductă de

PVC Ø = 200 mm, L = 20 m.

Closet uscat cu bazin vidanjabil

Pentru personal se va amenaja un closet uscat cu bazin vidanjabil metalic, cu




Pagina : 6 din 63


V = 2 mc.

Bilanţ materiale:

În cadrul stației de sortare se va realiza o producție medie de 200 mc/zi, iar în cadrul

stației de concasare se va realiza tot o producție medie de 200 mc/zi.

Producția reală realizată în cadrul incintei va depinde de comenzile pe care unitatea

le primește. Pentru spălarea - sortarea agregatelor minerale de râu, consumul mediu de

apă va fi de 2 mc apă/1 mc agregate.

Personal:

Personalul de deservire al incintei va fi compus din 8 persoane. Programul de lucru

al stațiilor de sortare și betoane este de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 8 luni/an.

Utilități:

• Alimentarea cu apă:

✗ alimentarea cu apă industrială: apa necesară pentru stația de sortare va fi

preluată din râul Siret, prin intermediul unei stații de pompare, dotată cu o

electropompă model LOTRU 125 cu caracteristicile P = 37 kW,

Q = 125 mc/h, H = 42 mCA, n = 3.000 rot/min şi a unei conducte din PEHD,

cu Ø 2”, L = 37 m. De la staţia de pompare apa va fi trimisă la staţia de

sortare prin intermediul unei conducte din PEHD Ø 2”, L = 40 m;

✗ pentru băut se va asigura apă îmbuteliată;

• Evacuare ape:

✗ apele uzate tehnologic din fluxul tehnologic al stației de sortare, împreună

cu părţile levigabile antrenate de aceasta, vor fi trimise la bazinul decantor 1,

cu dimensiunile L x l x h = 15 x 7 x 2,5 m, prin intermediul unei conducte de PVC

Ø = 200 mm, L = 20 m, apoi la bazinul decantor 2, cu dimensiunile L x l x h = 10

x 7 x 2,5 m, prin intermediul unei conducte de PVC Ø = 200 mm, L = 5 m, după

care la bazinul decantor 3, cu dimensiunile L x l x h = 10 x 7 x 2,5 m, prin

intermediul unei conducte de PVC Ø = 200 mm, L = 4 m, apoi descărcate în râul

Siret, împreună cu apele rezultate de la stația de concasare, printr-o conductă de

PVC Ø = 200 mm, L = 20 m;

✗ pentru personal se va amenaja un closet uscat cu bazin vidanjabil metalic, cu

V = 2 mc;

• Apele pluviale se vor scurge liber la teren.

• Energia electrică va fi asigurată de un generator propriu cu P = 38 kW;




Pagina : 7 din 63


• Deșeurile menajere vor fi colectate în saci menajeri, după care vor fi preluate şi

transportate la stația de transfer, prin grija beneficiarului.

1.

I.2. Amplasament

Investiția „Amenajare stație sortare agregate de balastieră și concasor” se va realiza

în extravilanul orașului Bucecea, jud. Botoșani. Investiția va fi amplasată la o distanță de

cca. 20 m, față de râul Siret, pe malul stâng al acestuia.

Terenul unde va fi realizată investiția, în suprafață de 5.000 mp, aparține lui

SC CATERIS TRANS SRL Cătămărăști - Deal, conform Contractului de închiriere nr. 3835

din 12.01.2015, pe malul stâng al râului Siret.


local și un drum balastat. Amplasamentul se învecinează cu:

• N - SC Florimob Consult SRL;

• S - râul Siret, SC Florimob Consult SRL;

• E - dig, Ocol Silvic M. Eminescu;

• V - dig, front captare dezafectat.

În dreptul investiției propuse se află un front de captare dezafectat, amplasat pe

malul stâng al râului Siret, cu o lungime de cca. 2 km. În prezent o parte din puțuri se află în

albia râului Siret. Pe malul stâng al râului Siret, se află un dig de pământ cu o lungime de

cca. 2,15 km, parțial afectat de viiturile din anii precedenți.

2.

I.3. Modificări fizice ce decurg din proiect

I.3.1. Amenajarea accesului în zonă


local și un drum de balastat.

Principalele lucrări ce trebuie desfășurate pentru amenajarea accesului sunt

următoarele: trasarea și realizarea drumului de acces. Această etapă presupune: lucrări de




Pagina : 8 din 63


pregătire a drumului de acces (trasare, curățire, îndepărtare vegetație), după care se

așterne piatra spartă și se compactează; conform observațiilor din teren nu sunt necesare

defrișări ale vegetației arborescente sau arbustive.

I.3.2. Lucrări amenajare incintă

Prin tema de proiectare se vor realiza următoarele obiective:

• Birou;

• Atelier mecanic;

• Staţie de sortare agregate de balastieră;

• Staţie de concasare;

• Depozit balast, depozite agregate sortate;

• Generator electric;

• Alimentare apă industrială;

• Bazine decantoare, 3 buc.

• Closet uscat cu bazin vidanjabil.

Realizarea investiției presupune următoarele stadii fizice de lucrări:

• realizarea săpăturilor în vederea realizării fundației clădirilor;

• pozarea conductelor de aducțiune şi canalizare.

Pentru realizarea investiției se efectua săpături pentru realizarea fundațiilor la

construcții, a rețelelor de utilități, dar nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se

va modifica structura sau tipul solului, prin urmare poluarea fizică asupra solului, în cadrul

amplasamentului analizat va fi redusă.

3.

I.4. Resurse naturale

Geomorfologie. Sub aspect geografic şi geomorfologic, zona se găseşte în lunca

Siretului, partea central - nordică a Podişului Moldovenesc.

Geologie. Geologic şi structural zona analizată este amplasat în marea unitate

geostructurală a Platformei Moldoveneşti. Regimul tectonic de platformă, cu uşoare ridicări

epirogenetice, pleistocene, se reflectă şi în menţinerea neschimbată a altitudinilor relative

ale teraselor pe distante de zeci de kilometri. Aşa de exemplu, terasele de 15 ÷ 20 m, 50 ÷




Pagina : 9 din 63


60 m, 120, 160 ÷ 170 m s.a. sunt prezente în valea Siretului, amonte de Bucecea.

În zonă aflorează sedimente de vârsta volhiniană şi cuaternară.

Volhinianul are o răspândire mare şi are o grosime de cca. 1.500 m. Este alcătuit

dintr-o suită monotonă de argile, marne şi nisipuri cu intercalaţii subţiri de calcare şi gresii.

Vârsta a fost determinată pe criterii faunistice, această entitate fiind foarte fosiliferă. Au fost

determinate specii de: Ervillia podolica, Musculus sarmaticus, Modiola sarmatică, Elphidium

macellum, Elphidium regina, Ammonia beccarii, Nonion soldani etc.

Cuaternarul este alcătuit din argilă loessoidă, nisip şi pietriş.

Argila loessoidă este de culoare galben - roşcată, este prăfoasă şi are uneori în

compoziţia sa noduli calcaroşi. Nisipul şi pietrişul acumulat în albia minoră a râului Siret are

o grosime de 2 ÷ 4 m. La formarea şi acumularea nisipului şi pietrişului au contribuit un

complex de factori şi anume: structura şi compoziţia geologică a depozitelor străbătute de

râu în amonte de balastieră, distanţa de transport, regimul precipitaţiilor, panta râului Siret,

regimul climateric, aportul afluenţilor etc. Pietrişul este alcătuit din galeţi de roci cristaline,

gresii, conglomerate şi, mai rar, calcare. Rocile cristaline au o pondere de cca. 25 % din

volumul total al pietrişului şi sunt alcătuite din cuarţite, roci porfirogene, gnaise, micaşisturi

şi, mai rar, din şisturi sericito - cloritoase. Se observă predominanţa rocilor

mezometamorfice şi a rocilor silicioase care sunt mai rezistente la uzură. Gresiile au o

pondere de cca. 3 ÷ 35 % din volumul total al pietrişului şi sunt reprezentate în general prin

gresii de platformă. Cu o frecvenţă redusă, chiar nesemnificativă, apar calcarele. După cum

se observă compoziţia nisipurilor şi pietrişurilor este tributară structurilor geologice

străbătute de râul Siret.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona este situată în cadrul a două unităţi:

Carpaţii şi Podişul Moldovenesc. Principalele tipuri de structuri hidrogeologice sunt:

➢ hidrostructuri de descărcare (în zona de fliş), situate deasupra nivelului de bază,

apele subterane manifestând sub forme de izvoare la limita cu un strat impermeabil

sau prin deschiderea orizonturilor sau flişurilor acvifere prin eroziune. Alimentarea

este numai de tip pluvio - nival, debitele fiind funcţie de regimul precipitaţiilor.

➢ hidrostructuri aluvionare în lunci, terase şi conuri de dejecţie, în general cu nivel liber

şi alimentare din reţeaua hidrografică, dar pentru nivelurile superioare din terasă şi o

alimentare pluvio - nivală. Acviferele din nivelurile superioare de terasă se pot

descărca sub formă de izvoare, formând aliniamente de izvoare. În conurile de

dejecţie şi uneori în aluviuni, apele subterane se pot găsi sub o uşoară presiune.

Depozitele volhiniene din cuprinsul Platformei Moldoveneşti, cantonează în stratele

nisipoase, un acvifer discontinuu (datorită intercalaţiilor de marne şi argile) care se




Pagina : 10 din 63


descarcă la capăt de strat prin izvoare cu debite mici.

Nivelul apei subterane se situează la adâncimi 1,0 ... 2,0 m, funcţie de cota terenului

şi prezintă fluctuaţii. Regimul apelor subterane din lunci este o consecinţă directă a

regimului de precipitaţii căzute în bazinul hidrografic, care sunt relativ bogate.

Sub aspect geotehnic, parametrii curbei distribuţiei granulometrice indică dominarea

texturii grosiere în baza aluvionarului şi a celei fine în orizontul superficial, iar structurile

mecanice s-au realizat prin transport şi acumulare gravitaţională. Analizarea şi prelucrarea

datelor de laborator obţinute pe probele recoltate din lucrările de prospecţiune au condus la

stabilirea următoarelor caracteristici fizico - mecanice ale depozitelor acoperitoare din zonă:

Caracteristicile depozitelor acoperitoare

Tipul litologic

Greutateavolumică

γ kN /m3

Modul dedeformaţie

liniarăE(kPa)

Unghiul defrecare internă

φ0

Coeziuneac (kPa)

Permeabilitateak (m/zi)

Pietrişuri cubolovăniş şi nisip 20,2÷21,0 50.000 30÷34 0 50÷70

Bolovănişuri şipietrişuri cu nisip 20,5÷21,5 50.000 32÷36 0 75÷85

Aspecte hidrologice. Râul Siret drenează Podişul Moldovei. Datorită situării acestor

teritorii într-o zonă de climat temperat cu nuanţe continentale, regimul hidrologic al râului

până în secţiunea de calcul, amonte de confluenţa cu râul Suceava are un coeficientul

general de torenţialitate de 1237. În ceea ce priveşte repartiţia scurgerii în timpul anului,

Siretul se caracterizează prin apariţia debitelor maxime cu precădere în timpul viiturilor de

primăvară - vară, depăşind până la trei ori debitele maxime provenite din topirea zăpezilor

în timpul apelor mari de primăvară. Deşi scurgerea este relativ uniformă, scurgeri medii

deosebit de reduse se înregistrează în lunile ianuarie şi februarie, ponderea scurgerii de

primăvară fiind de asemeni redusă (cca 40%), iar scurgerea medie de vară variind între 28

şi 35 % (regim caracteristic tipului carpatic oriental moldav - COM).

Caracteristici ale scurgerii lichide şi solide în spaţiul hidrografic Siret

RâulStaţia

hidrometrică

Supraf. bazinhidrograf.

(km2)

Altitudineamedie H (m)

Qmed

multianual(m3/s)

Qmax (m3/s)

Qmed lunarminim anual

(m3/s)

Coef.torenţialitate

Siret Huţani 2030 517 14,2 866 0,7 1237

Râul Rmed multianual(kg/s)

Vol. anual106 (t)

Procentdebite târâte

Vol. totalanual 106 (t)

Prod. aluv.r0 (t/ha·an)

Debitspecific q(l/s·km2)

Siret 14,2 0,448 20 0,538 2,65 7,0

Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi

utilizate la implementarea planului/proiectului sunt reprezentate de nisipuri și pietrișuri

excavate din albia minoră a râului Siret în vederea decolmatării și regularizării râului pentru




Pagina : 11 din 63


a se reduce astfel eroziunea de mal, care vor fi transportate la staţia de sortare şi

concasare, în vederea prelucrării. La staţia de sortare se va

Implementarea proiectului nu necesită alimentarea cu apă tehnologică, realizată din

râul Siret. După trecerea prin bazinele decantoare aflate în dotarea staţiei de sortare, apa

va fi descărcată în emisar - râul Siret.

Pentru alimentarea cu energie electrică a utilajelor din incintă se va folosi un

generator propriu cu P = 38 kW.

Nu necesită consum de gaze naturale, energie electrică sau energie termică.

4.

I.5. Emisii și deșeuri generate

I.5.1. Emisii în apă

Râul Siret, cu lungimea totală de 706 km, dintre care 596 km pe teritoriul

României, curge în direcția SE și străbate teritoriile următoarelor județe: Suceava,

Botoșani, Neamț, Iasi, Bacău, Vrancea și Galați.

Alimentare cu apă

Alimentarea cu apă se va realiza prin intermediul unei stații de pompare, dotată cu o

electropompă model LOTRU 125 cu caracteristicile P = 37 kW, Q = 125 mc/h,

H = 42 mCA, n = 3.000 rot/min şi a unei conducte din PEHD, cu Ø 2”, L = 37 m. De la

staţia de pompare apa va fi trimisă la staţia de sortare prin intermediul unei conducte din

PEHD Ø 2”, L = 40 m.

Pentru băut se va asigura apă îmbuteliată.

Canalizare

Pentru personal se va amenaja un closet uscat dotat cu bazin vidanjabil metalic, cu

V = 2 mc.

Apele uzate tehnologic din fluxul tehnologic al stației de sortare, împreună cu părțile

levigabile antrenate de aceasta, vor fi trimise la bazinul decantor 1, cu dimensiunile L x l x h =

15 x 7 x 2,5 m, prin intermediul unei conducte de PVC Ø = 200 mm, L = 20 m, apoi la bazinul

decantor 2, cu dimensiunile L x l x h = 10 x 7 x 2,5 m, prin intermediul unei conducte de PVC

Ø = 200 mm, L = 5 m, după care la bazinul decantor 3, cu dimensiunile L x l x h = 10 x 7 x




Pagina : 12 din 63


2,5 m, prin intermediul unei conducte de PVC Ø = 200 mm, L = 4 m, apoi descărcate în râul

Siret, printr-o conductă de PVC Ø = 200 mm, L = 20 m. Nămolul rezultat va fi vidanjat periodic

din bazinul decantor.

Apele pluviale se vor scurge liber la teren.

Surse de emisii pentru factorul de mediu apă

În cadrul stației de sortare se realizează spălare - sortarea agregatelor de balastieră,

proces care generează emisii de ape uzate tehnologice. Apele uzate rezultate din procesul

tehnologic, împreună cu părțile levigabile antrenate de aceasta, vor fi tranzitate prin trei

bazine decantoare, apoi descărcate în emisar - râul Siret. Apele decantate şi evacuate în

emisar se vor încadra în limitele maxime admise conform NTPA 001/2002, modificat şi

completat de HG 352/2005.

Pe suprafața amplasamentului se pot produce poluări accidentale ale factorului de

mediu apă prin scurgerea în mediu a uleiurilor minerale şi/sau combustibililor de la

mijloacele de transport şi/sau utilajele folosite pentru încărcare, manipulare şi transport

agregate. Alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi a utilajelor se efectuează la staţiile peco

din zonă sau din butoaie, luându-se toate măsurile de protecţie pentru a nu polua cu

produse petroliere solul şi subsolul suprafeţei incintei. Lucrările de întreţinere şi reparaţii a

utilajelor se vor realiza periodic în unităţile SERVICE specializate în acest sens.

Pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de

pierderi de carburanți şi/sau lubrifianţi, executantul lucrărilor are obligaţia să aibă în dotare

materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare, să intervină imediat şi să anunțe

autoritățile cu competențe în domeniul apelor şi protecţiei mediului.

Măsuri de reducere a emisiilor în apă

Se vor exploata corespunzător bazinele decantoare, pentru a asigura încadrarea

parametrilor apelor decantate şi evacuate în emisar - râul Siret - în limitele admise conform

NTPA 001/2002, modificat şi completat de HG 352/2005.

Pentru a evita poluările accidentale prin scurgerea uleiurilor minerale şi/sau

combustibililor de la mijloacele de transport şi/sau utilajele folosite pentru încărcare,

manipulare şi transport agregate, beneficiarul va menține utilajele şi mijloacele de transport

în stare corespunzătoare de funcţionare, orice defecţiune va fi semnalată de personalul

care le deserveşte şi remediată în cadrul unităţilor de service specializate în prestarea unor

astfel de servicii. Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod

accidental în apă provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse astfel încât nu




Pagina : 13 din 63


vor provoca impurificări semnificative ale factorilor de mediu apă.

Pentru prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi a apelor freatice sunt prevăzute

următoarele măsuri:

• urmărirea calităţii apelor tehnologice de la stația de sortare care vor fi decantate apoi

evacuate în emisar - râul Siret, în vederea încadrării limitele maxime admisibile

conform NTPA 001/2002, modificat şi completat de HG 352/2005;

• manipularea cu atenție și cu respectarea normelor şi procedurilor privind

depozitarea, manipularea și alimentarea cu combustibili a mijloacelor de transport şi

utilajelor;

• instruirea personalului privind gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de

deșeuri generate;

• să nu utilizeze, să nu transporte, să nu depoziteze şi să nu manipuleze substanţe

periculoase şi/sau toxice, sau deşeuri periculoase şi/sau toxice, sau orice alte

substanţe poluante;

• pentru a preveni poluările accidentale, beneficiarul va lua măsuri pentru menținerea

utilajele şi mijloacele de transport în stare corespunzătoare de funcționare, orice

defecțiune va fi semnalată de personalul care le deserveşte şi remediată în cadrul

unităților de service specializate.

Impactul prognozat al activităţilor de prelucrare agregate, asupra calității freaticului și

a apei de suprafaţă, ţinând seama de măsurile de prevenire şi reducere a impactului, în

condiţii normale de funcţionare sau avarii previzibile, este nesemnificativ.

I.5.2. Emisii în aer

Surse de emisii pentru factorul de mediu aer

Activităţile desfăşurate în cadrul unităţii studiate care se constituie în surse de

impurificare a atmosferei sunt:

• funcţionarea instalaţiilor din dotarea bazei: staţie spălare - sortare și stație

concasare agregate;

• funcţionarea mijloacelor auto.

Emisiile în atmosferă generate ca urmare a activităților de sortare a agregatelor

minerale sunt:

• pulberile minerale în suspensie, emisii cauzate de transportul şi manipularea

agregatelor minerale;

• emisiile de gaze rezultate în urma arderii combustibilului în motoarele cu ardere

internă ale utilajelor şi mijloacelor de transport.




Pagina : 14 din 63


Deoarece spălarea şi sortarea agregatelor minerale de râu este un proces umed, nu

apar emisii de particule datorate manevrării acestora.

Transportul balastului de la depozit la staţia de sortare, respectiv transportul

sorturilor de la staţia de sortare la concasor se realizează cu mijloacele auto din dotare

(încărcătoare, tractoare cu remorcă).

Poluanţii emişi sunt specifici arderii combustibililor fosili în motoare cu ardere internă

tip Diesel specifice utilajelor pentru activităţi industriale (motoare aferente staţiei, mijloace

auto de transport, încărcare ş.a.): oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de sulf, oxizi de

carbon (CO, CO2), compuși organici volatili, particule, metale grele. Aceste surse de

poluare vor fi discontinue şi nu pot fi considerate ca surse punctiforme de poluare.

Noxele provenite de la utilajele şi mijloacele de transport folosite, datorită timpului

relativ scurt de funcționare al acestor şi a specificului reliefului de largă deschidere, vor fi

dispersate, reducându-se astfel impactul asupra atmosferei.

Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă:

• pulberi minerale în suspensie care au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de mediu

umed la 28 °C, umiditate relativă de 71%, calm atmosferic), valori sub limita admisă

(0,15 mg/mc);

• emisii gazoase provenite din arderea combustibilului (motorină) în motoarele cu

ardere internă ale utilajelor şi mijloacelor de transport.

Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă ale vehiculelor care

transportă agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de transport

şi manipulare agregare rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă.

Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în

tabelul de mai jos.

Emisii de poluanţi generate de surse mobile

Sursa

Debite masice (g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehicule 273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0

Utilaje 2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14

Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14

Emisiile noxelor provenite de la funcționarea utilajelor şi a mijloacelor de transport

din dotare se vor încadra în limitele maxime admise de STAS nr. 12574/87 - Aer atmosferic

în zonele protejate.

Măsuri de reducere a emisiilor în aer




Pagina : 15 din 63


Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării

pulberilor de către mijloacele de transport sunt măsuri de tip operațional specifice acestui

tip de surse.

S.C. CATERIS TRANS S.R.L. Cătămărăşti - Deal va lua următoarele măsuri pentru

reducerea emisiilor în atmosferă:

• stropirea drumului de acces pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de

pulberi în aer, în sezonul cald cu precipitaţii reduse;

• deplasarea mijloacelor de transport pe drumul de acces să se facă cu viteza de

maxim 30 km/h;

• asigurarea în permanenţă o unei bune întreţineri a utilajelor şi mijloacelor de

transport pentru a se evita depăşirile LMA;

• achiziţionarea carburanţilor corespunzători d.p.d.v. calitativ;

• efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele de transport şi la utilaje pentru ca

emisiile să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Emisiile generate de mijloacele de manipulare şi transport agregate nu pot fi

eliminate, ele provin din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de

gaze de eşapament. Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer, mijloacele

de transport şi utilajele terasiere evaluate odată cu inspecţia tehnică, trebuie să respecte

prevederile legale în vigoare.

Poluanții generați sunt din surse punctuale şi surse difuze:

• emisiile punctuale sunt gazele de ardere de la utilajele tehnologice: CO2, CO, SO2,

NOx, particule;

• emisiile difuze sunt gazele de eşapament (hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx,

particule) de la mijloacele de transport.

Monitorizarea privind emisiile în aerul atmosferic nu este necesară.

Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace auto folosite şi configuraţiei zonei care

favorizează dispersia emisiilor în aer, se poate estima că, impactul emisiilor în atmosferă,

asupra populaţiei, florei şi faunei din zonă va fi neutru.

I.5.3. Emisii în sol

Potenţialele surse de impurificare a solului/subsolului

Prin destinaţia lor, lucrările ce se vor efectua pentru realizarea investiţiei nu

afectează solul din punct de vedere al poluării sau al modificării structurii acestuia.

Poluarea solului înseamnă orice acţiune care produce dereglarea funcţionării

normale a solului ca suport şi mediu de viaţă în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau




Pagina : 16 din 63


create de om, dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică sau biologică a solului

şi apariţia în sol a unor caracteristici care reflectă deprecierea fertilităţii sale, respectiv

reducerea capacităţii bioproductive, atât din punct de vedere calitativ, cât şi/sau cantitativ.

Pentru realizarea investiției se efectua săpături pentru realizarea fundațiilor la construcții, a

rețelelor de utilități, dar nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica

structura sau tipul solului, prin urmare poluarea fizică asupra solului, în cadrul


Alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi a utilajelor se efectuează la staţiile peco din

zonă sau din butoaie, luându-se toate măsurile de protecţie pentru a nu polua cu produse

petroliere solul şi subsolul suprafeţei incintei. Lucrările de întreţinere şi reparaţii a utilajelor

se vor realiza periodic în unităţile SERVICE specializate în acest sens. Prin întreţinerea

corespunzătoare a mijloacelor auto care vor deservi investiția se evită pierderile accidentale

de uleiuri sau carburanţi în sol.

Pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală, generată

de pierderi de carburanţi şi/sau lubrifianţi, beneficiarul proiectului are obligaţia să aibă în

dotare materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare, să intervină imediat şi să

anunţe autorităţile cu competenţe în domeniul apelor şi protecţiei mediului.

Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele, apoi transportate la stațiile de transfer.

Modalităţi de prevenire a emisiilor pe sol

Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol,

beneficiarul proiectului va lua următoarele măsuri operaționale:

• activitățile care implică întreținere şi eventuale reparații ale utilajelor şi mijloacelor

auto folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate de către operatori economici

specializați;

• personalul care deservește utilajele şi mijloacele auto va verifica funcționarea

acestora şi va anunța administratorul societății asupra oricărei defecțiuni apărute;

• utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi

îndepărtate de pe amplasament;

• depozitarea corespunzătoare a materiilor prime, materialelor;

• nu vor fi amplasate depozite de sorturi sau agregate minerale pe terenurile adiacente

situate la nivelul terasei şi luncii râului Siret şi care nu fac obiectul prezentului proiect;

• gestionarea corespunzătoare a deșeurilor generate.

Prin respectarea măsurilor de prevenire a emisiilor pe sol, impactul proiectului asupra

solului, în condiții normale de funcționare sau avarii previzibile, este nesemnificativ.




Pagina : 17 din 63


I.5.4. Emisii de zgomot

Surse de emisii

Sursele de zgomot sunt Stația sortare şi stația concasare, precum și mijloacele auto

care vor deservi incinta.

În zonă nu se află zone rezidenţiale sau de uz comercial.

Zgomotul generat în cadrul incintei este destul de ridicat, însă datorită faptului că

distanţa până la cea mai apropiată aşezare umană este de cca. 1.300 m faţă limita

amplasamentului analizat şi activitatea ce se va desfăşura în cadrul incintei nu va influenţa

negativ aşezările umane.

În absenţa măsurătorilor şi prin analogie cu obiective similare, nivelul de zgomot este

de cca. 75 db (A) în imediata apropiere a utilajelor care realizează activitatea de prelucrare

şi transport agregate. Pentru a se putea aprecia impactul zgomotului produs în afara

perimetrului amplasamentului s-au avut în vedere următoarele:

• nivelul de zgomot la sursă - cca. 75 db(A);

• nivelul de zgomot la limita incintei - cca. 45 db(A).

Conform STAS 10009/86 valorile maxim admise ale nivelului de zgomot sunt:

• 65 db (A) la limita incintei;

• 50 db (A) la limita receptorilor protejaţi.

Activitatea desfăşurată în cadrul proiectului nu va genera vibraţii care să determine

un disconfort la nivelul zonei de locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea

motoarelor.

Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor

în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţa

orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88, este de

50 dB (A). În apropierea locuinţelor, nivelul echivalent continuu (Leq) măsurat la 3 m

distanţă faţă de peretele exterior al locuinţei şi la 1,5 m înălţime faţă de sol nu trebuie să

depăşească 50 dB (A) şi curba de zgomot de 45.

Datorită distanţei de min. 1,3 km până la zona locuită şi ţinând cont de direcţia

N - SE a curenţilor de aer pe culoarul râului Siret, rezultă că intensitatea zgomotului produs

de utilaje nu va depăşi valoarea de 50 dB (A) şi nu va polua fonic localităţile, emisiile de

zgomot încadrându-se în limitele admise de STAS 10009/1998.

Măsuri de reducere a zgomotului şi vibraţiilor




Pagina : 18 din 63


Pentru a reduce zgomotul şi vibraţiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei,

locuitorilor şi locuinţelor din zonă, beneficiarul proiectului va trebui să ia următoarele

măsuri:

• deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de acces să se facă cu viteze de

maxim 30 km/h;

• asigurarea în permanenţă o unei bune întreţineri a utilajelor şi mijloacelor de

transport pentru a se evita depăşirile LMA;

• efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto şi la utilaje pentru ca

emisiile să se încadreze în prevederile NRTA 4/1998.

Circulaţia utilajelor și a mijloacelor de transport folosite se va face în conformitate cu

legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de drum.

Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace de transport folosite şi timpului relativ

scurt de funcționare al acestora, se poate estima că, impactul zgomotului şi vibraţiilor

asupra locuitorilor şi faunei din zonă va fi nesemnificativ.

I.5.5. Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament

În urma activității desfășurate în cadrul amplasamentului vor rezulta următoarele

deșeuri:

• deşeuri tehnologice;

• deşeuri menajere.

Deşeuri tehnologice

Sorturile cu granulaţie mai mare de 32 mm (10 mc/lună) sunt trimise la depozit, de

unde sunt la punctele de lucru ale societăţii.

Materialul rezultat de la curăţirea bazinelor decantoare (0,2 t/lună) va fi utilizat ca

material de umplutură în cadrul lucrărilor de construcţii realizate de unitate.

Având în vedere că pe amplasamentul analizat nu se vor desfăşura activităţi de

întreţinere sau reparaţii pentru mijloacele auto din dotare, nu vor rezulta deşeuri de tipul: cauciuc

uzat, uleiuri uzate, piese metalice uzate.

Deşeuri menajere

Deşeurile menajere (2 mc/lună) de pe platformă vor fi colectate în saci menajeri, după

care vor fi preluate şi transportate la stația de transfer.

5.




Pagina : 19 din 63


I.6. Cerințe de utilizare a terenului

Categoria de folosință a terenului este încadrat la neproductiv. Conform STAS

4273/1983 lucrările se încadrează în clasa a IV - a de importanță.

Terenul unde va fi realizată investiția, în suprafață de 5.000 mp, aparține lui SC

CATERIS TRANS SRL Cătămărăști - Deal, conform Contractului de închiriere nr. 3835 din

12.01.2015, pe malul stâng al râului Siret.

Destinația terenului pe care se va amplasa investiția propusă este de teren

neproductiv. Prin activitățile ce se vor desfășura pe amplasament după realizarea investiției

nu se vor produce modificări ale suprafețelor de păduri, mlaștini, zone umede, corpuri de

apă și nu se vor efectua defrișări de pădure, deci impactul potențial asupra mediului natural

va fi minim şi nu sunt necesare lucrări deosebite sau investiții complexe, în scopul protecției

mediului.

Prin destinaţia lor, lucrările ce se vor efectua pentru realizarea investiţiei nu

afectează solul din punct de vedere al poluării sau al modificării structurii acestuia. Pentru

realizarea investiției se efectua săpături pentru realizarea fundațiilor la construcții, a

rețelelor de utilități, dar nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica

structura sau tipul solului, prin urmare poluarea fizică asupra solului, în cadrul


Alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi a utilajelor se efectuează la staţiile peco din

zonă sau din butoaie, luându-se toate măsurile de protecţie pentru a nu polua cu produse

petroliere solul şi subsolul suprafeţei incintei. Lucrările de întreţinere şi reparaţii a utilajelor

se vor realiza periodic în unităţile SERVICE specializate în acest sens. Prin întreţinerea

corespunzătoare a mijloacelor auto care vor deservi investiția se evită pierderile accidentale

de uleiuri sau carburanţi în sol.

Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele, apoi transportate la stațiile de transfer.

Pentru asigurarea şi menţinerea unui echilibru ecologic în zonă pe perioada de

desfăşurare a activităţilor programate, se consideră necesare o serie de acțiuni, dintre care

menţionăm:

• activitățile care implică întreținere şi eventuale reparații ale utilajelor şi mijloacelor

auto folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate de către operatori economici

specializați;

• personalul care deservește utilajele şi mijloacele auto va verifica funcționarea

acestora şi va anunța administratorul societății asupra oricărei defecțiuni apărute;

• utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi




Pagina : 20 din 63


îndepărtate de pe amplasament;

• depozitarea corespunzătoare a materiilor prime, materialelor;

• urmărirea colectării eventualelor deșeuri şi transportul acestora la platforma de

gunoi ori de câte ori este cazul;

• monitorizarea cantităților de combustibil aprovizionate și consumate.

6.

I.7. Lucrări suplimentare



20 m, față de râul Siret, pe malul stâng al acestuia. Terenul unde va fi realizată investiția, în

suprafață de 5.000 mp, aparține lui SC CATERIS TRANS SRL Cătămărăști - Deal, conform

Contractului de închiriere nr. 3835 din 12.01.2015, pe malul stâng al râului Siret.

Pe perioada desfășurării lucrărilor de amenajare a investiţiei, în incinta șantierului, se

vor amenaja un vestiar și un WC ecologic.

Carburanţii pentru utilaje (motorină) se va depozita în butoaie metalice în locuri

special amenajate, luându-se toate măsurile de protecţie pentru a nu polua cu produse

petroliere solul şi subsolul suprafeţei incintei.

De asemenea depozitarea materialelor de construcţii, precum şi întreţinerea curentă

a utilajelor se vor face în locuri special amenajate nepermiţând împrăştierea materialelor

combustibililor, lubrifianţilor şi rezidurilor la întâmplare.

7.

I.8. Durata construcției, funcționării, dezafectării proiectului şi eșalonareaperioadei de implementare a proiectului

Terenul unde va fi realizată investiția, în suprafață de 5.000 mp, aparține lui SC

CATERIS TRANS SRL Cătămărăști - Deal, conform Contractului de închiriere nr. 3835 din

12.01.2015, pe malul stâng al râului Siret.

Durata contractului de închiriere este de 3 ani, cu posibilitate de prelungire. Regimul

de funcționare va fi de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 8 luni/an.

În incintă se vor monta o stație de sortare cu spălare mobilă, pe şenile şi o stație de

concasare mobilă, montate pe dale de beton, precum şi un container metalic cu destinația




Pagina : 21 din 63


Birou şi un atelier reparaţii, construcţie metalică demontabilă. De asemenea se va monta o

staţie pompe pentru alimentare cu apă tehnologică a staţiei şi se vor săpa, în teren natural,

2 bazine decantoare.

La expirarea contractului de închiriere, utilajele şi construcţiile vor fi mutate la alt

punct de lucru aparţinând beneficiarului, bazinele decantoare vor fi acoperite, respectiv se

va nivela terenul, după care are loc predarea amplasamentului de către beneficiar către

proprietarul terenului.

8.

I.9. Activități generate de implementarea proiectului

Ca urmare a implementării proiectului vor mai apărea următoarele activități:

• generarea unor deșeuri (deșeuri menajere, refuz de sort, material rezultat de la

curăţirea bazinelor decantoare);

• transportul agregatelor minerale extrase;

• sortarea agregatelor minerale extrase.

Prin implementarea proiectului, în mod secundar, sunt generate şi următoarele

activităţi:

• furnizarea materiei prime pentru fabricarea cimentului şi betonului;

• furnizarea agregatelor sortate şi concasate pentru realizarea coperților asfaltice şi

prentru balastarea drumurilor;

• crearea unor locuri de muncă atât la nivel local cât şi la nivel general, în industria

construcțiilor.

9.

I.10. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Flux tehnologic spălare - sortare agregate

Procesul de de sortare agregate de balastieră se va desfășura după cum urmează:

balastul va fi încărcat în buncărul de alimentare, cu ajutorul unui încărcător frontal. De aici

materialul va fi preluat de transportor și va ajunge pe nivelul superior al ciurului, unde cu

ajutorul instalaţiei de stropire se va efectua spălarea lui.




Pagina : 22 din 63


Separarea sorturilor se va realiza cu ajutorul ciurului. La nivelul superior va avea loc

separarea granulaţiei mai mare de 16 (16 ÷ 32 mm), restul de material cade pe nivelul

următor unde se separă sortul 8 ÷ 16 mm, iar restul de material ajunge pe nivelul următor,

unde se scoate sortul 4 ÷ 8 mm, iar nivelul inferior separă sortul 0 ÷ 4 mm. Sorturile vor fi

depozitate în conuri naturale în jurul grupului de sortare, iar sortul 0 ÷ 4 mm va fi trecut prin

clasor, apoi depozitat în depozitul de nisip. Sorturile cu granulaţie mai mare de 32 mm sunt

trimise la depozit, de unde sunt la punctele de lucru ale societăţii.

Flux tehnologic concasare agregate

Sortul 16 ÷ 32 mm de la stația de sortare va fi încărcat în buncărul de alimentare al

stației de concasare, cu ajutorul unui încărcător frontal. De aici materialul va fi preluat de

banda transportoare și transportat la concasor. După concasare materialul va fi preluat de

banda transportoare și trimis la staţia de sortare pentru spălare - sortare, sau depozitat de

depozitul de material concasat aferent staţiei de concasare.

10.

I.11. Caracteristicile proiectului existent, propus sau aprobat, ce pot generaimpact cumulativ cu proiectul care este în procedură de evaluare și care poateafecta aria naturală protejată de interes comunitar

Amplasamentul propus pentru realizarea investiției analizate se află într-o zonă unde

în anii anteriori au existat perimetre de exploatare şi stații de sortare.

În zonă se află amplasate 3 perimetre de exploatare: ”Zona front captare mal stâng,

Zona front captare mal stâng 1 și Zona front captare mal stâng 3”, aparținând

S.C. CATERIS TRANS S.R.L. Cătămărăști - Deal.

Biocenoza pe un astfel de habitat nu este structurată și din această cauză plantele și

animalele posibil întâlnite sunt din categoria speciilor pioniere.

La nivelul albiei râului Siret activitatea de spălare - sortare - concasare din cadrul

investiției poate afecta, pe perioada de funcționare a investiției, speciile de pești și

nevertebrate declarate în cadrul ROSCI0391, atunci când nu se realizează exploatarea

corespunzătoare a bazinelor decantoare şi crește turbiditatea apei în aval amplasament.

Impactul cel mai puternic al acestora se produce în perioada de reproducere a peștilor.

Sunt necesare măsuri de protecție. Recomandăm exploatarea corespunzătoare a bazinelor

decantoare, respectiv respectarea limitelor maxime admise la apa tehnologică decantată și

evacuată în emisar - râul Siret.




Pagina : 23 din 63


Suprafaţa sitului ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea este de 570 ha, suprafața

totală a celor 3 perimetre de exploatare este de 1,15 ha, iar suprafaţa staţie de sortare şi

concasare este de 0,5 ha, ceea ce reprezintă un procent de 0,289 % din suprafața sitului.

La acesta se mai adaugă circa 2.500 mp de drumuri de exploatare aflate în sit, şi 500 mp

drum de acces staţie sortare şi concasare, ceea ce reprezintă un procent de 0,052 % din

suprafața sitului.

Aproximăm la 0,341 %, procentaj din suprafaţa sitului (aici includem şi drumurile de

exploatare care permit accesul în amplasamente şi drumul de acces la PP). Suprafaţa

habitatului va rămâne aceiaşi.

Efectul cumulativ potențial dăunător pentru situl în care sunt amplasate perimetrele

de exploatare şi staţia de sortare şi concasare este reprezentat, de asemenea, de creșterea

cantității de emisii în atmosferă provenite de la mijloacele auto şi utilajele utilizate de către

beneficiar. Prin utilizarea utilajelor auto cu emisii de noxe conforme cu normele europene şi

utilaje întreţinute corespunzător, impactul acestora va fi nesemnificativ.

11.




Pagina : 24 din 63


II. INFORMAȚII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERESCOMUNITAR

Amplasamentul pe care urmează a se realiza investiţia se află în situl NATURA 2000

- ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea. Activităţile din cadrul obiectivului prezentat vor

consta în spălarea - sortarea - concasarea agregatelor naturale de râu.

Reţeaua Natura 2000 este formată, din punct de vedere legal, din două directive

europene: Directiva Habitate (92/43 EEC) şi Directiva Păsări (79/409 EEC), ambele

transpuse integral în legislaţia naţională prin OUG 57/2007, modificată şi completată prin

OUG 154/2008.

ROSCI0391 - Siretul Mijlociu - Bucecea

II.1. Date privind aria naturală protejată






Pagina : 25 din 63


20 m, față de râul Siret, pe malul stâng al acestuia.

Siretul Mijlociu - Bucecea, aflat pe teritoriul județului Botoșani și Suceava, a fost declarată

sit Natura 2000 de tip Sit de Importanță Comunitară - cod ROSCI 0391, conf. O.M. nr. 1964/2007

modificat cu Ordinul 2387/2011, având următoarele date caracteristice, având următoarele

date caracteristice:

➢ latitudine: N 470 44' 43''

➢ longitudine: E 260 23' 43''

➢ altitudinea: minimă - 250 m; maximă - 276 m; medie - 260 m;

➢ regiunea biogeografică: Continentală.

Investiția propusă se va realiza în extravilanul orașului Bucecea, jud. Botoșani,

coordonate Stereo '70: X = 694675, Y = 604840.

Conform Formularului Standard Natura 2000 suprafaţa sitului este de 570 ha şi se

întinde pe raza județului: Botoșani 22 % și Suceava 78 %.

Descrierea sitului

ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea - a fost declarat ca arie protejată de

importanță comunitară în special pentru conservarea următoarelor specii, după cum

urmează (extras din anexa 4 a Ordinului nr. 2387/2011 modificarea Ordinului 1964/2007):

a. Tipuri de habitate prezente în sitCod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de lanivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

2 B C B B

b. Specii de pești și nevertebrate

Cod Specie Populație:Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj SitPop.

Conserv. Izolare Global

3.2.e. Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1130 Aspius aspius P C C C C

1138 Barbus meridionalis P C C C C

1146 Sabanejewia aurata P C C C C

1149 Cobitis taenia P C C C C

2511 Gobio kessleri P C C C C

3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1032 Unio crassus P C B C B

Caracteristici generale ale sitului ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea:Cod % CLC Clase de habitate

N07 54 411, 412 Mlaștini, turbării

N12 19 211 - 213 Culturi (terenuri arabile)




Pagina : 26 din 63


N14 7 231 Pășuni

N16 9 311 Păduri de foioase

N26 11 324 Habitate de păduri (păduri în tranziție)

Alte caracteristici ale sitului: Situl este amplasat în zona sud - estică a Podișului Sucevei, în

sectorul șeii Bucecea - Vorona cu altitudini cuprinse între 250 și 150 metri. Caracteristic

acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite

monoclinale (ușor înclinate spre sud - est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii

ca niște platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30 - 40 metrii.

Clima: este temperat - continentală, influențată puternic de masele de aer din estul

continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în

restul țării (8-90 C), cu precipitații variabile, cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim

scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord - vest și sud - vest. vecinătatea cu

marea câmpie Euro - Asiatică influențează regimul temperaturii aerului și al precipitațiilor

spre valori caracteristice climatului continental - excesiv.

Vulnerabilitate:

Amonte de sit există lacul de baraj Bucecea, care influențează prin uzinare dinamică

hidrologică din aval.

1.

II.2. Date despre prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și / sauhabitatelor de interes comunitar prezentate pe suprafața și în vecinătateaproiectului, menționate în formularul standard al ariei naturale protejate deinteres comunitar

Amplasamentul pe care urmează a se realiza investiţia se află în situl NATURA 2000

- ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea.

Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel

montan și alpin - 6430

Este un habitat alcătuit din comunităţi („buruienări”) de plante ierboase foarte înalte,

diverse din punct de vedere al compoziţiei speciilor. Cele mai multe se cantonează de-a

lungul pâraielor şi pădurilor galerii din lungul acestora, iar cele mai reprezentative se găsesc

în etajul dealurilor înalte şi până la nivelul etajului molidului. Solurile pe care se instalează

sunt jilave, cu un exces de umiditate moderat, permanent umectate de către pâraiele din

imediata apropiere. Cele mai reprezentative comunităţi de buruienării înalte (care nu trebuie




Pagina : 27 din 63


confundate cu comunităţile de buruieni ce se leagă nemijlocit de activităţile omului) sunt

cele formate din omag tauric, omag galben vulpesc, iarba ciutei austriacă, pălămida lui

Waldstein, brânca ursului palmată, diverse specii de captalan, telekia, creţuşcă, anghelică

aromată, mărar aromat, cânepa codrului, lăptucă mov alpină, piciorul caprei, iarba

zburătorului etc. Comunităţile de la altitudini joase sunt adesea puternic degradate şi

invadate de buruieni antropofile, uneori masiv chiar de specii venite de pe alte continente

(floarea soarelui, nap porcesc, rudbeckia, reynoutria etc). Aceste comunităţi sunt adăpost

pentru o gamă foarte largă de nevertebrate dar sunt şi un habitat de bază şi loc de hrănire

important pentru multe specii de mamifere mici şi mari, de aceea protejarea lor atentă fiind

o necesitate. Ele completează adesea cu biomasa lor mare habitatul pădurilor galerii de

luncă (91E0*) şi rolul acesteia de coridor ecologic. De aceea, în problemele legate de

conservare trebuie vizate împreună pentru menţinerea unei funcţionări adecvate a acestor

coridoare.

Specii caracteristice: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis,

Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum,

Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum,

Silene dioica, Lamium album, Crepis paludosa, Lysimachia punctata, Aconitum lycoctonum,

Aconitum napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae,

Cicerbita alpina s.a.

În zona unde se va realiza investiția proiectată nu se află Comunități de lizieră cu

ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin. Habitatul nu a fost

identificat în perimetrul investițiilor sau în imediata vecinătate. În concluzie, investiția

analizată nu are impact asupra acestui habitat.

Zonele analizate se caracterizează din punct de vedere floristic ca fiind o zonă

degradată și supusă presiunilor antropice de-a lungul anilor.

Printre plantele întâlnite în zonă se număra papura, pipirigul, rogozul, săgeata apei,

stânjeneii, măcrișul de apă etc. Prezența lor depinde de durata și intensitatea inundațiilor

de primăvara fiind invers proporțională cu acestea. Terenurile inundabile se acoperă cu apă

în timpul viiturilor, iar pe durata apelor mici sunt uscate acoperite de pământ aluvionar și

resturi organice.

Prin implementarea proiectului sunt afectate câteva specii de plante pioniere pe

pietrișurile din lunca râului, cum ar fi: Agrostis stolonifera (iarba câmpului), Setaria glauca

(mohor) și Herniaria glabra (feciorică). Aceste specii nu sunt de importanță comunitară și

contribuie la dezvoltarea unor biocenoze. În consecință aceste specii nu sunt afectate de

implementarea proiectului propus.




Pagina : 28 din 63


b. Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

c. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

CodNatura2000

Nume specie(Denumirepopulară)

Date bio-ecologice și etologice

Identificarea tipuluide specie înperimetrulproiectului

1130 Aspius aspius(Avatul)

Trăiește în toate râurile de șes, însă urcă și până înregiunea desișurilor; îi plac apele clare și repezi, dar îlîntâlnim și în lacurile și bălțile adânci, cu fundul nisiposși pietros. Vânează aproape numai la suprafață și numaiziua, în special la răsărit și la apus, pești de talie mică,de preferință obletele. Avatul cu toată că face parte din familia crapului(Cyprinidae), este un pește răpitor, foarte violent în atacși necruțător, veșnic în căutarea prăzii. De aici șidenumirea populară de „căpcăun al apelor” sau „lupulobleților”. Lungime: 50 - 60 cm (excepțional 1 m);Greutate: 4 - 7 kg (excepțional 15 kg); Durata de viață:10-15 ani. Avatul este unul din cei mai zgomotoși răpitoriatunci când vânează. Primăvara Îl vom găsi în straturile superioare ale apei,pe lângă maluri, obstacole naturale sau artificiale, Încăutarea speciilor de peștișori mici ce ies să seîncălzească în apele mai calde, deci la adâncimi maimici. Vara pe căldură, avatul se mută în zonele cu ape maiadânci și mai oxigenate, la confluențe cu ape mai reci.Lunile iulie-august atacă cardurile de peștișori mici pânălângă malurile apelor, într-o continuă vânătoare.Toamna, după răcirea apelor, avatul coboară în zoneleadânci, odată cu deplasarea cârdurilor de peștișori șitrebuie căutat la adâncime (1,5 - 4 m). Totuși dimineațași seara, mai ales când temperaturile sunt mai ridicatepentru acest sezon, nu se dă în lături să iasă la apămică după hrană. Avatul este un peste solitar (mai ales exemplarelecapitale), dar atunci când își face apariția, mai pot apareși alte exemplare în zonă, ieșite la vânătoare. Avatul are un corp conic de culoare cenușie-verzuie, cu

Specia nu a fost identificată în zonainvestiției. Nu excludem apariția acesteia învecinătate.Activitatea de spălare - sortare - concasare agregate minerale va avea efecte asupra populației speciei atunci când nu se realizează exploatarea corespunzătoare a bazinelor decantoareşi crește turbiditatea apei în aval amplasament. Sunt necesare măsuri de protecție. Recomandăm exploatarea corespunzătoare a bazinelor decantoare, respectiv respectarea limitelor maxime admise la apa tehnologică decantată și evacuată în emisar -




Pagina : 29 din 63


laturile albicioase, burta de culoare sidefie cu solzișorimici, mărunți. Corpul se termină cu o gură mare, la carefalca interioară este oblică. Hrana avatului este variată,fiind alcătuită în special de peștișori vii (obleții sunt primiiîn meniul avatului), râme și viermi mari, dar nu refuzănici insectele căzute pe suprafața apelor. Habitat: La noi în țară, avatul populează majoritateaapelor curgătoare din zona subcolinară (Prut, Siret,Someș, Criș, Bega etc.), Dunărea cu bratele și canaleleDeltei, dar se mai poate găsi și în unele lacuri deacumulare din zona colinară.Populație: rezidentă; situație populație: C - mai puțin de2%; conservare: C - medie sau redusă; izolare: - C -populație neizolată cu o arie de răspândire extinsă;evaluare globală: C - valoare considerabilă.

râul Siret.

1138 Barbusmeridionalis(Mreanăvânătă)

Ord. Cypriniformes - fam. Cyprinidae Mreana vânată, denumită şi moioagă, moiţă, mreanăpătată, jimblă etc. este foarte asemănătoare cu mreanamare, deosebindu-se totuşi de aceasta prin lipsa dinteluila spinul înotătoarei dorsale şi prin înotătoarea analămult mai lungă, ajungând până la inserţia înotătoareicaudale. Face parte din supraclasa Osteichthyes apeștilor osoși. Ea este mult mai mică decât mreanaobişnuită, dimensiunile curente fiind de 15 - 20 cm,maximum 25 cm, iar corpul este acoperit cu solzimijlocii. Corpul este aproape cilindric şi acoperit de unmucus abundent. Gura este inferioară, cu buzecărnoase, cu patru mustăţi. Culoarea generală estevânătă (de unde şi denumirea), având pe spate, peflancuri şi pe cap numeroase pete mări, de culoareînchisă. Burta este de culoare gălbuie. Masculii, înperioada de reproducere, au tuberculi albicioși pe cap.Ca talie este un peste mic, rareori ajungând la 400 - 700de grame. Hrana este formată din vegetale, precum şi din animalemărunte, ca: viermişori, moluşte şi larve de insecte.Trăieşte în cârduri. Reproducerea are loc în lunile mai-iunie. Icrele nu sunt otrăvitoare, ca la mreana mare. Habitat: Mreana vânătă trăiește, în special, în râurilecolinare (de deal) și de munte (mai ales în Ardeal și înbazinul Bistriței), cu apa limpede, curgătoare și bineoxigenată, mai ales în apele cu debite mici, alături depăstrăv și lipan. A fost întâlnită și pe versantul sudic alCarpaților și chiar în pâraiele mici de deal, din regiuneaBucurești. Poate trăi și în ape curgătoare, ce seacă multîn timpul secetei. Este o specie bentonică, trăiește îngrupuri mici, compuse din pești de diferite vârste șidimensiuni. Mreana vânătă este moderat fotofobă șipreferă apele de lângă mal cu multă vegetație șinumeroase adăposturi în albia râului, locuri unde stăziua. În timpul verii caută ape proaspete și oxigenate, cucurs rapid. Nu întreprinde migrații și iernează pe loc,stând la adânc în stare latentă în locuri ascunse sau subpietre mari și, poate, îngropându-se în nisip.Mreana vânătă se simte in siguranta atunci cand apaeste tulbure. Pe apa limpede, mreana are nenumărate

Specia nu a fost identificată în zonainvestiției. Nu excludem apariția acesteia învecinătate.Activitatea de spălare - sortare - concasare agregate minerale va avea efecte asupra populației speciei atunci când nu se realizează exploatarea corespunzătoare a bazinelor decantoareşi crește turbiditatea apei în aval amplasament. Sunt necesare măsuri de protecție. Recomandăm exploatarea corespunzătoare a bazinelor decantoare, respectiv respectarea limitelor maxime admise la apa tehnologică decantată și evacuată în emisar - râul Siret.




Pagina : 30 din 63


tunele pe sub lespezi. Populație: rezidentă; situație populație: C - mai puțin de2%; conservare: C - medie sau redusă; izolare: - C -populație neizolată cu o arie de răspândire extinsă;evaluare globală: C - valoare considerabilă.

1146 Sabanejewiaaurata

(dunăriţa)

Ord. Cypriniformes - fam. Cobitidae Dunărița face parte din supraclasa peștilor ososi,osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii,infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinulcypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis aurata. Îngenul cobitis aurata, corpul peștilor este ușor turtitlateral. Înălțimea acestor pești este variabilă. Au câte 5 -17 pete laterale, de mărime și aspecte foarte variabile.În lungul musculaturii laterale, septul nu apare ca odungă longitudinală neagră, nu este vizibil printransparența tegumentului, iar petele laterale nu secontopesc cu el. La bază totdeauna are câte o pată,dorsală și ventrală, mică. În apele noastre, specia estereprezentată prin 4 subspecii. Dunărița are lungimea de5 - 10 cm, și în gură la mascul se găsesc 7 - 8 dințifaringieni și 9 - 11 la femele. Corpul dunăriței, esterelativ scurt, înalt și gros. Înălțimea sa maximă secuprinde de 5 - 6 ori în lungime fără coadă. Are spatelearcuit. În zona pedunculul codal, dorsal și în jumătateaposterioară, are o muchie adipoasă tare, care în parteaventrală este slab vizibilă la bază. Are solzii mici ce seacoperă unii pe alții. Linia laterala este scurta și întrececu puțin baza. Dunărița are gura potrivit de mare, cu 6mustăți relativ de lungi și are lobulii buzei inferioareîntregi, slab ondulați sau cu 2 - 3 mameloane foartemici. Ochii sunt mici, foarte apropiați de frunte. Colorațiagenerală a dunăriței este cafeniu-violaceu. Pe spate are5 - 8 pete dreptunghiulare, întunecate, cu reflexe aurii,ce alternează cu 5 - 8 spatii mai înguste, galbene-nisipii,uneori roșcate, ce se întind în părți și pe laturi. Laturileau 6 - 11 pete mai mult sau mai puțin dreptunghiulare.Abdomenul este alb argintiu sau alb-violaceu laexemplarele tinere. La baza cozii, pe pedunculul codalare două pete alungite ce se ating între ele și maiîntunecate decât restul petelor de pe corp. Între nări areo pată în formă de X sau semilunară.Habitat: Este o specie endemică în Dunăre la peste 20m adâncime, la Cazane, Corabia, Oltenia, Silistra,Călărași și în Cerna, Beloreca, Nera, Argeș, Olt. Se maiîntâlnește pe funduri pietroase, și se hrănește cu insecteși larvele acestora. Reproducerea: Se reproduce în lunile aprilie - iunie, înrâuri mici, repezi și pietroase.Populație: rezidentă; situație populație: C - mai puțin de2%; conservare: C - medie sau redusă; izolare: - C -populație neizolată cu o arie de răspândire extinsă;evaluare globală: C - valoare considerabilă.


1149 Cobitis taenia(zvârluga)

Ord. Cypriniformes - Fam. Cobitidae Zvârluga face parte din supraclasa peștilor ososi,osteichthyes, clasa actinopterygii, subclasa neopterygii,infraclasa teleastei, supraordinul ostariophysi, ordinul

Specia nu a fost identificată în zonainvestiției. Nu excludem apariția




Pagina : 31 din 63


cypriniformes, familia cobitidae, genul cobitis. În genulcobitis, corpul peștilor este ușor turtit lateral. Înălțimeaacestor pești este variabilă. Au câte 5 - 17 pete laterale,de mărime și aspecte foarte variabile. În lungulmusculaturii laterale, septul nu apare ca o dungălongitudinală neagră, nu este vizibil prin transparențategumentului, iar petele laterale nu se contopesc cu el.La bază totdeauna are câte o pată, dorsală și ventrală,mică. În apele noastre, specia este reprezentată prinmai multe subspecii. Zvârluga are lungimea între 8 și 11cm. Corpul său este foarte turtit lateral, având aspect depanglica. Înălțimea sa maximă cuprinzându-se de 5 - 8ori în lungime fără coadă. Solzii zvârlugii sunt foarte miciși se acoperă unii pe alții, dar lipsesc în lungul linieilaterale, care se observă numai în partea anterioară acorpului. Pe penduculul codal se observă o muchieadipoasă. Are gura mică, pe cea inferioară are 6 mustățiscurte din care 4 pe bot și două la colțurile gurii. Buzainferioară este bilobată, fiecare lob fiind divizat în 2 lobulifoarte mici. Ochii zvârlugii sunt mici și așezați cătreceafă. Sub ochi are câte un spin tare, bifid. Nărileanterioare sunt prelungite într-un tubușor scurt.Colorația zvârlugii este în general, cafenie-cenușie saugălbuie. Spatele are 21 - 29 de pete cafenii, mici,formând o linie mediană continuă. De o parte și de altaa acestei linii mediane are două linii mai înguste,formate dintr-o serie de pete mici, aproape contopite. Pemijlocul laturilor se văd clar 12 - 20 de pete mari,alungite longitudinal, care uneori sunt unite într-osingură dungă continuă care uneori e și întreruptă. Habitat: Este răspândită în toate râurile și afluenții lor, îndelte și bălti. Hrana: Se hrănește cu viermi, larve deinsecte şi cu icrele altor pești. Reproducerea: are loc în lunile aprilie-iunie cândfemelele lipesc icrele de plantele acvatice. Populație: rezidentă; situație populație: C - mai puțin de2%; conservare: C - medie sau redusă; izolare: - C -populație neizolată cu o arie de răspândire extinsă;evaluare globală: C - valoare considerabilă.

acesteia învecinătate.Activitatea de spălare - sortare - concasare agregate minerale va avea efecte asupra populației speciei atunci când nu se realizează exploatarea corespunzătoare a bazinelor decantoareşi crește turbiditatea apei în aval amplasament. Sunt necesare măsuri de protecție. Recomandăm exploatarea corespunzătoare a bazinelor decantoare, respectiv respectarea limitelor maxime admise la apa tehnologică decantată și evacuată în emisar - râul Siret.

2511 Gobio kessleri (Porcușor de

nisip)

Ord. Cypriniformes - fam. Cyprinidae Trăiește în cursul mijlociu și superior al râurilor de dealși șes, în zona scobarului și a mrenei, cu ape relativrapid curgătoare acolo unde apa atinge o viteză de 45–60 m/sec, rar până la 90 cm/s. Preferă apele puținadânci, limpezi și bine oxigenate din cursul mijlociu alrâurilor cu fund nisipos sau cele cu prundiș și nisip,prundiș cu argilă sau pietros. În cursul superior alrâurilor este mai rar și se întâlnesc aproape numai peștiiadulți. Niciodată nu intra în regiunile mocirloase alerâului. Porcușorul de nisip trăiește în cârduri mari de câtevasute de exemplare, stă nemișcat pe fundul apei, ducândo viață sedentară. În epoca reproducerii face migrațiiscurte. Mai puțin fotofob decât alți porcușori, este maiactiv în amurg sau în zilele înnorate, dar și în timpul zilei.Corpul este alungit şi mai cilindric de cât la alţi

Specia nu a fostsemnalată în zonă,doar specia Gobiogobio a fostsemnalată în aval dePașcani.




Pagina : 32 din 63


porcuşori, cu solzi relativ mici. Coloritul este brun-cenuşiu pe spate şi alb-gălbui pe flancuri, pictat cu 7până la 9 pete mari negricioase, aranjate dinspre capspre coadă. Dorsala este cenusiu-verzuie. Inotatoareleincolore, spatele este imbogatit de pete mici de diferitedimensiuni. Gura este in forma de semiluna si ochii suntfoarte mici. Pe înotătoarea dorsală şi codală se văd slab2 rânduri de striaţii închise.Uşor de confundat cu ruda sa apropiată porcuşorul-de-şes, acesta are însă pedunculul codal aplatizat şiorificiul anal situat înspre posterior, aproape deînotătoarea anală.Porcuşorul de nisip este o specie gregară care trăieşteîn medie până la vârsta de 5 ani. Hrana este procuratăde pe fundul/faciesul mediului abiotic. Consumăcrustacee mici şi larve acvatice, amfipode, chiar algeledepuse pe pietre.Epoca de reproducere are loc în perioada mai - iunie.Populație: rezidentă; situație populație: C - mai puțin de2%; conservare: C - medie sau redusă; izolare: - C -populație neizolată cu o arie de răspândire extinsă;evaluare globală: C - valoare considerabilă.

1032 Unio crassus(Scoica Mica

de Rau)

Ord. Unionoida - Fam. Flussmuschelnul colinar și de podiș decât în cel de câmpie. Este ospecie pretențioasă sub aspectul condițiilor de calitate aapei, necesitând ape curgătoare, bine oxigenate șisedimente curate, substrat nisipos sau moderat mâlos(fără conținut exagerat de materie organica), cusalinitate sub 5‰.

Scoica mică de râu preferă apele lin curgătoarecu substrat nisipos, mâlos sau cu pietriş fin. Specia sehrăneşte cu particulele organice transportate de apă.Adulţii trăiesc 20-30 de ani, fiind semnalate exemplare,în nordul Europei, cu vârste de 90 de ani.

În România populează pârâie și râuri, mai rarfluvii, fiind mai frecventa în apele din sector.

Populație: rezidentă; situație populație: C - maipuțin de 2%; conservare: B - bună; izolare: C - populațieneizolată cu o arie de răspândire extinsă; evaluareglobală: B - bună.





Pagina : 33 din 63


Implementarea proiectului va avea efecte asupra populaţiei speciilor menţionat, mai

puţin a porcuşorului de nisip şi a scoicii mici de râu (care nu au fost identificate în zona

investiţiei şi nici în zonele învecinate investiţiei) din cauza faptului că habitatul caracteristic

acestor specii este prezent în zona învecinată proiectului propus - cursul de apă al râului

Siret - atunci când nu se realizează exploatarea corespunzătoare a bazinelor decantoare şi

creşte turbiditatea apei în aval amplasament. Sunt necesare măsuri de protecție.

Recomandăm exploatarea corespunzătoare a bazinelor decantoare, respectiv respectarea

limitelor maxime admise la apa tehnologică decantată și evacuată în emisar - râul Siret.

Siretul a fost un râu natural cu apă curată în care trăiau multe de specii autohtone și

sedentare. În prezent, pe baza informațiilor culese de pe amplasamentul analizat și de la

pescari, compoziția ihtiofaunei în zona analizată se prezintă astfel: somn (silurus glanis),

carasul (carassius auratus), crapul (cyprinius carpio), salăul (stizostedion sp).

În 2012 s-a efectuat o inventariere a ihtiofaunei de către Laboratorul de Calitatea

Apei Bacău pe cursul râului Siret, cu ajutorul pescuitului electric și s-au determinat

următoarele specii de pești în zona Huțani: Scobarul (Chondrostoma nasus), Clean

(Leuciscus cephalus), iar în zona orașului Siret: Leuciscus cephalus, Rhodeus amarus,

Esox lucius, Cyprinus carpio, Carassius auratus. Nu s-au identificat speciile de pești de

interes comunitar nici în aval de aceste stații, până în zona Pașcani. Specia Unio pictorum,

rezidentă în sit, poate fi întâlnită în substratul nisipos al râului în zonele Siret, Huțani.

Amplasamentul proiectului propus se află într-o zonă care nu constituie habitat

pentru supraviețuire şi reproducere pentru nici una din cele 6 specii de faună care constituie

obiectivele de conservare ale ROSCI 0391 - Siretul Mijlociu - Bucecea.

Speciile de pești şi nevertebrate menţionate nu vor fi afectate de implementarea

proiectului, cu condiția respectării măsurilor de reducere a impactului, care vor preveni

apariția unor poluări accidentale a apelor.

2.

II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale habitatelor și speciilor afectate și arelației acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate șidistribuția acestora

Investiția va fi amplasată la o distanță de cca. 20 m, față de râul Siret, pe malul

stâng al acestuia. Biocenoza pe un astfel de habitat nu este structurată și din această

cauză plantele și animalele întâlnite sunt din categoria speciilor pioniere.

La circa 4,4 km, N - NV, se află situl Natura 2000 ROSPA0110 Acumulările Rogojeşti




Pagina : 34 din 63


- Bucecea, iar la circa 5,8 km, N - E, se află situl Natura 2000 ROSPA0116 Dorohoi - Șaua

Bucecei.

Atât prin amplasament cât şi prin activitățile desfășurate (spălare - sortare -

concasare agregatelor minerale), proiectul supus analizei, situat pe teritoriul ROSCI 0391

Siretul Mijlociu - Bucecea nu are nici un impact asupra obiectivelor de conservare ale celor

2 situri Natura 2000 aflate la min. 4,4 km.

Proiectul propus va fi amplasat malul stâng al râului Siret, pe un teren neproductiv.


animalele întâlnite sunt din categoria speciilor pioniere.

Pe tronsonul de apă analizat, unde se va realiza deversarea apelor tehnologice

rezultate de la staţia de sortare, după decantarea în cele bazine decantoare propuse, în

perioada de studiu, nu au fost întâlnite speciile de pești și nevertebrate prezentate în

Formularul Standard Natura 2000, datorită gradului mare de antropizare; prezența peștilor

în zona analizată poate fi accidentală în momentul când are loc tranzitarea spre zonele de

înmulțire și de depunere a pontei. În urma analizei realizate asupra comunităților de pești

pe tronsonul de râu luat în discuție se poate concluziona că zona este de o stare ecologică

și chimică relativ bună, numărul de specii de peștii fiind relativ scăzut datorită condițiilor de

biotop.

Pe amplasamentul analizat pe care se dorește implementarea proiectului nu

s-au identificat exemplare de nevertebrate, arboret sau plante ocrotite.

Zonele analizate se caracterizează din punct de vedere floristic ca fiind o zonă

degradată și supusă presiunilor antropice de-a lungul anilor.

Sunt necesare măsuri privind evitarea unor potențiale efecte negative, prin poluarea

solului și apelor cu potențiale scurgeri de carburanți, uleiuri și alte substanțe și respectarea

unor condiții privind conservarea biodiversității, care să țină cont de potențialul impact

asupra ihtiofaunei și faunei nevertebrate, deoarece trebuie identificat efectul cumulativ.

Utilajele și echipamentele ce vor fi utilizate în cadrul investiţiei, trebuie să corespundă

normelor în vigoare privind protecția mediului, inclusiv a celor referitoare la zgomot.

3.

II.4. Statutul de conservare al speciilor și habitatelor de interes comunitar

Conform OUG 57/2007 o specie este considerată a avea statut favorabil de

conservare atunci când:




Pagina : 35 din 63


• dinamica populației speciilor analizate indică faptul că se pot automenține pe

termen lung;

• arealul natural al speciei nu se reduce sau nu este prognozat a se reduce;

• dispune și va dispune de habitate suficient de largi pentru a se menține populații

pe termen lung.

Statutul de conservare pentru speciile protejate amplasate în situl NATURA 2000 -

ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea a fost analizat în subcapitolul II.2.

4.

II.5. Date privind structura și dinamica populației de specii afectate

Prin implementarea proiectului sunt afectate câteva specii de plante și animale

pioniere pe pietrișurile din lunca râului, cum ar fi: Agrostis stolonifera (iarba câmpului),

Setaria glauca (mohor), Herniaria glabra (feciorică), formica rufa (furnica roșie), oligochete

(viermi ce trăiesc în sol și ape dulci) și miriapode. Aceste specii nu sunt de importanță

comunitară și contribuie la dezvoltarea unor biocenoze. În consecință aceste specii nu sunt

afectate de prelucrare a agregatelor minerale de râu din cadrul investiției propuse.

În 2012 s-a efectuat o inventariere a ihtiofaunei de către Laboratorul de Calitatea

Apei Bacău pe cursul râului Siret, cu ajutorul pescuitului electric și s-au determinat

următoarele specii de pești în zona Huțani: Scobarul (Chondrostoma nasus), Clean

(Leuciscus cephalus), iar în zona orașului Siret: Leuciscus cephalus, Rhodeus amarus,

Esox lucius, Cyprinus carpio, Carassius auratus. Nu s-au identificat speciile de pești de

interes comunitar nici în aval de aceste stații, până în zona Pașcani. Specia Unio pictorum,

rezidentă în sit, poate fi întâlnită în substratul nisipos al râului în zonele Siret, Huțani.

5.

II.6. Relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea arieinaturale protejate de interes comunitar

Relațiile care se formează între componentele unui ecosistem sunt deosebit de

complexe și în strânsă legătură cu circuitul materiei și energiei în natură. Orice ecosistem

îndeplinește 3 funcții principale: energetică, de circulație a materiei și de autoreglare.

Funcția energetică asigură toată energia necesară pentru ca ecosistemul să

funcționeze, funcția de circulație a materiei permite reluarea ciclurilor productive și depinde




Pagina : 36 din 63


de structura ecosistemului și populațiile biocenozei, în timp ce funcția de autoreglare

asigura autocontrolul și stabilitatea ecosistemului în timp și spațiu.

Astfel, pentru ca acest circuit să funcționeze, este necesară existența prezența

tuturor treptelor piramidei trofice, observate și în cadrul Sitului NATURA 2000 - ROSCI

0391 - Siretul Mijlociu - Bucecea:

• producători primari - reprezentați de organisme autotrofe, cum sunt plantele,

organismele fitoplanctonice și cianobacteriile.

• consumatorii de diferite grade (primar, secundar, terțiar) - organisme heterotrofe

care necesită aportul de energie și materie de la producătorii primari sau de la

celelalte trepte de consumatori. Aici se încadrează toate animalele prezente pe

teritoriul sitului.

• descompunătorii - sunt organisme care prin procese de oxidare și reducere

returnează substanțele organice și minerale în circuitul natural, trecându-le în

forme mai simple și facil de utilizat. În această categorie se încadrează bacteriile

și ciupercile.

Ecosistemele pot fi destabilizate atunci când una din treptele piramidei trofice este

decimată, înlăturată sau se manifestă atipic. Acest lucru poate duce la un colaps al

întregului lanț trofic, cu rezultate dezastruoase pentru întregul ecosistem și care poate duce

la o perioadă lungă de refacere sau o extincție totală a unor specii.

În cazul sitului avut în discuție cel mai vulnerabil grup este cel al consumatorilor,

acesta fiind reprezentat în mare parte de animale vertebrate. Destabilizarea acestui grup se

poate realiza cel mai ușor prin reducerea populațiilor ca urmare a impactului antropic

(distrugere, fragmentare de habitate, omorâre directă) sau introducerea de specii noi,

invazive, care intră în concurență cu cele indigene pentru sursele de hrană, habitat și locuri

de reproducere.

Realizarea PP nu au ca scop introducerea de specii noi în fauna României, deoarece

nu are ca obiect de activitate acvacultura sau comerțul cu animale vii. Din punct de vedere

al distrugerii și fragmentării habitatelor, perimetrul reprezintă o investiție de mică anvergură

și cu un impact scurt și punctiform asupra biocenozelor.

Afectarea directă a indivizilor poate avea loc accidental în perioada de amenajare a

PP, dar, după cum a fost observat în timpul vizitelor de teren, numărul de indivizi din specii

de interes comunitar potențial afectați de activitatea din cadrul investiţiei propuse este mic

și nu va cauza prejudicii populațiilor existente.

Impactul temporar, reversibil: pe perioada spălării - sortării agregatelor minerale, în

cazul neexploatării corespunzătoare a bazinelor decantoare, când poate creşte turbiditatea




Pagina : 37 din 63


apei în aval de descărcarea apelor decantate în emisar şi circa 200 m aval de aceasta, deci

impact temporar, reversibil asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de

conservare a ROSCI0391 este negativ nesemnificativ.

Impactul permanent, ireversibil: spălarea - sotarea agregatelor pe amplasamentul

analizat este cu caracter provizoriu, perioada de funcționare a stației fiind de maximum

8 luni/an, pentru o perioadă de 3 ani (cu posibilitate de prelungire) şi are ca scop spălarea -

sortarea - concasarea agregatelor provenite de la cele 3 perimetre de exploatare,

proprietatea beneficiarului, aflate în vecinătate: ”Zona front captare mal stâng, Zona front

captare mal stâng 1 și Zona front captare mal stâng 3”.

În concluzie, integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0391

Siretul Mijlociu - Bucecea nu este afectată de activitatea din cadrul investiţiei propuse,

deoarece:

• nu reduce suprafața habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes

comunitar;

• nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar: se folosesc căile de

acces existente, iar albia minoră rămâne cu aceiași suprafață;

• nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării

favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

• nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia

ariei naturale protejate.

6.

II.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru realizarea protecției și conservării habitatelor de interes comunitar se impun

unele măsuri generale de management pentru menținerea la un nivel optim al habitatelor.

Astfel se pot menționa următoarele măsuri:

• interzicerea / limitarea tratamentelor chimice în ariile învecinate;

• interzicerea / limitarea folosirii de ierbicide, îngrășăminte chimice sau ale altor

amendamente în habitatele de pajiști din ariile învecinate;

• interzicerea arderii vegetației în ariile învecinate;

• educarea și conștientizarea continuă a oamenilor asupra necesității ocrotirii speciilor

și a habitatelor în care viețuiesc;

• interzicerea / limitarea intervențiilor asupra habitatelor umede (desecare, drenare);




Pagina : 38 din 63


• asigurarea diversității structurale generale a habitatului.

7.

II.8. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,inclusiv evoluții / schimbări care se pot produce în viitor

Situl NATURA 2000 - ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea are o stare de

conservare foarte bună. Presiunea antropică ce influențează negativ acest sit este

reprezentată de pășunat, arături și extracția agregatelor minerale.

Starea de conservare a ROSCI 0391 este în general favorabilă, cu diferenţe de

nuanţă, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări ale apelor râului

Siret şi de intervenţiile antropice (braconaj piscicol şi cinegetic, management forestier

defectuos, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, poluarea apei, vandalism).

Deci, sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile

râului Siret sunt erodate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de

faună va avea consecinţe şi asupra acestora.

În zona amplasamentului, starea de conservare a ROSCI 0391 este relativ

nefavorabilă, stare de conservare concretizată prin colmatarea albiei râului Siret şi viituri.

Situl ROSCI 0391 a fost desemnat sit pentru protecţia unor tipuri de habitate de

interes comunitar, iar starea de conservare favorabilă a habitatelor este condiţia esenţială

pentru menţinerea echilibrului ecosistemului şi pentru menţinerea stării de conservare

favorabile a speciilor de faună.

Evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Evoluţia habitatelor din zona amplasamentului depinde de menținerea structurii

reliefului la nivelul albiei râului Siret.

Evoluţia râului Siret, în secțiunea analizată poate urma două direcții:

• spre colmatare şi meandrare din cauza aportului de sedimente;

• spre menținere - dacă prin exploatarea balastului din plaje şi grinduri se realizează

recalibrarea cursului râului prin atragerea curentului către centrul albiei.

Un rol important în cadrul factorilor de mediu care definesc ROSCI 0391 îl are râul

Siret care, din punct de vedere al evoluţiei pe termen scurt, mediu şi lung este cel mai

susceptibil de a suferi modificări din cauza colmatării, fenomen care atrage după sine

modificări ale biotopului lotic, dar şi a compoziţiei specifice a organismelor care-l populează.

Prin spălarea - sortarea - concasarea agregatelor minerale pe amplasamentul




Pagina : 39 din 63


analizat nu este afectată structura habitatelor acestui sit.

Impactul asupra factorilor care determină menținerea stării favorabile de conservare

a ROSCI 0391

Structura ROSCI 0391 este definită de totalitatea factorilor abiotici (climă, relief, sol,

ape de suprafață și freatice) și biotice (faună și floră) care contribuie la realizarea cadrului

natural.

Prin întreținerea corespunzătoare a utilajelor și mijloacelor auto se previne apariția

de potențiale scurgeri de produse petroliere și uleiuri, astfel că nu va fi afectată starea

favorabilă de conservare a ROSCI0391.

Prin exploatarea corespunzătoare bazinelor decantoare se previne deversarea în

râul Siret de ape nedecantate corespunzător, cu conținut ridicat de suspensii.

Prin aceste măsuri se previne afectarea moluștei Unio crassus, specie rezidentă în

sit, care este sensibilă la modificări de habitat, poluare și activități cu impact asupra

debitelor apei.

Pe perioada funcţionării investiţei (6 - 8 luni/an, timp de 3 ani, posibilitate de

prelungire cu încă 1 an), în cazul neexploatării corespunzătoare a bazinelor decantoare,

poate creşte turbiditatea apei în aval de descărcarea apelor decantate în emisar şi circa

200 m aval de aceasta, deci impact temporar, reversibil asupra factorilor care determină

menţinerea stării favorabile de conservare a ROSCI0391 este negativ nesemnificativ.

Ca urmare a aspectelor prezentate considerăm că implementarea proiectului supus

analizei nu va afecta relaţiile structurale şi funcţionale care menţin integritatea ROSCI 0391,

pe termen scurt, mediu şi lung.

8.




Pagina : 40 din 63


III. IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA IMPACTULUI

III.1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectuluisusceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interescomunitar

III.1.1. Impactul direct și indirect

Suprafața sitului ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea este de 570 ha, iar suprafața

stație de sortare şi concasare este de 0,5 ha, ceea ce reprezintă un procent de 0,087 % din

suprafața sitului. La acesta se mai adaugă circa 500 mp drum de acces stație sortare şi

concasare, ceea ce reprezintă un procent de 0,009 % din suprafața sitului.

Aproximăm la 0,096 %, procentaj din suprafaţa sitului (aici includem şi drumul de

acces la PP). Suprafața habitatului va rămâne aceiaşi.

Habitate dezlocuite în perimetrul PP: este afectată suprafața ocupată de investiţia

propusă de 0,5 ha, respectiv suprafața aferentă drumului de acces de 0,05 ha. După

finalizarea activității, respectiv expirarea contractului de închiriere, suprafața este

reintegrată în sit. Utilajele aferente activității de spălare - sortare - concasare agregate vor

staționa în cadrul incintei. Nu vor fi afectate alte suprafețe aferente investiției, respectiv nu

se vor realiza organizare de șantier, anexe etc.

Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea proveni de la funcţionarea

instalaţiilor din incintă - staţie spălare - sortare și stație concasare agregate, respectiv de la

funcţionarea mijloacelor auto care vor deservi investiţia. Deoarece spălarea şi sortarea

agregatelor minerale de râu este un proces umed, nu apar emisii de particule datorate

manevrării acestora. Aceste surse de poluare vor fi discontinue şi nu pot fi considerate ca

surse punctiforme de poluare. Totodată, având în vedere timpul relativ scurt de funcționare

al acestora, sursele de poluare a aerului prezentate anterior nu sunt considerate ca

semnificative. Totuși, ca măsură de prevenire se impune folosirea de utilaje noi, cu motoare

în buna stare de funcționare și dotate cu sisteme cât mai performante de filtrare a gazelor

de eșapament (Euro V).

Praful generat de utilajele în mișcare pe drumurile tehnologice poate fi considerat

sursă de poluare, însă având în vedere numărul redus de utilaje putem afirma ca emisiile

de praf sunt sporadice, au intensitate redusă, se manifestă local și fără impact semnificativ

asupra factorilor de mediu. Ca măsură de prevenire se impune stropirea repetată cu un

autostropitor a drumurilor tehnologice.




Pagina : 41 din 63


Implementarea proiectului propus presupune lucrări de construcții montaj şi utilizare

de utilaje, producătoare de zgomote şi vibrații. Măsurătorile de zgomot se realizează de

regula ținând cont de trei niveluri de observare:

- zgomot la sursă;

- zgomot în câmp apropiat;

- zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi: condițiile

meteorologice, efectul de sol, absorbția în aer, topografia terenului, vegetația etc.

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în mediul înconjurător sunt stabilite în

funcție de caracteristicile activităților în aer liber sau din clădirile din zonele funcționale

respective, considerate ca protejate sau ca sursă de zgomot.

Generarea de vibrații este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă, în special

când intră în calcul utilaje de mare tonaj şi de utilizarea concasorului.

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniu şi ţinând seama de

distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se

apreciază că zgomotul din perioada de lucru devine nesemnificativ la distanţe între 500 şi

1000 m, în funcţie de tipul activităţii desfăşurate. În vederea reducerii nivelului de zgomot și

vibrații se impune menținerea drumurilor de acces în bună stare prin întreținerea lor

permanentă, folosirea de utilaje moderne, prevăzute cu sisteme performante de diminuare

a zgomotului. Fiind o activitate limitată ca durată, efectul implementării proiectului asupra

factorilor de mediu și al populației, din punct de vedere al zgomotului și vibrațiilor, poate fi

considerat negativ nesemnificativ.

Impactul asupra acviferelor de suprafață sau subterane

În cadrul stației de sortare se realizează spălare - sortarea agregatelor de balastieră,

proces care generează emisii de ape uzate tehnologice. Apele uzate rezultate din procesul

tehnologic, împreună cu părțile levigabile antrenate de aceasta, vor fi tranzitate prin trei

bazine decantoare, apoi descărcate în emisar - râul Siret. Se vor exploata corespunzător

bazinele decantoare, pentru a asigura încadrarea parametrilor apelor decantate şi evacuate

în emisar - râul Siret - în limitele admise conform NTPA 001/2002, modificat şi completat de

HG 352/2005.

Prin întreținerea corespunzătoare a utilajelor și mijloacelor auto se previne apariția

de potențiale scurgeri de produse petroliere și uleiuri.

Impactul prognozat al activităților de spălare - sortare - concasare agregate asupra

calității freaticului și a apei de suprafață, ținând seama de măsurile de prevenire şi reducere




Pagina : 42 din 63


a impactului, în condiții normale de funcționare sau avarii previzibile, este negativ

nesemnificativ.

Impactul produs asupra aerului

Poluanţii emişi sunt specifici arderii combustibililor fosili în motoare cu ardere internă

tip Diesel specifice utilajelor pentru activități industriale: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi

de sulf, oxizi de carbon (CO şi CO2), compuşi organici volatili, particule şi metale grele.

Aceste surse de poluare vor fi discontinue şi nu pot fi considerate ca surse

punctiforme de poluare. Totodată având în vedere timpul relativ scurt de funcționare al

acestuia, sursele de poluare a aerului prezentate anterior nu sunt considerate ca

semnificative.

Impactul produs asupra solului și subsolului

Analizând dotările şi amenajările existente împotriva riscului de poluare a solului şi

subsolului se constată că nu există surse cu grad ridicat de periculozitate.

Implementarea proiectului nu va afecta starea de conservare a speciilor de faună şi

habitatele care constituie obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 ROSCI 0391, fiind

asigurată din acest punct de vedere, menținerea populațiilor speciilor pe termen lung și

coerența rețelei ecologice Natura 2000.

III.1.2. Impact pe termen scurt sau lung

Impactul pe termen scurt este generat de activitățile de prelucrare a agregatelor de

balastieră. Odată cu încetarea activităților specifice, speciile de animale și plante afectate

sunt capabile să recolonizeze zona impactată în timp relativ scurt.

Impactul pe termen lung poate fi reprezentat de scăderea numărului de indivizi ai

unor specii afectate, conducând la declinul populației respective, poate chiar la dispariția

acestora din zona analizată. În locul acestora pot să se stabilească specii străine cu

potențial invaziv, care, în timp, pot produce modificări la nivelul ecosistemelor analizate.

Datorită antropizării zonei de implementare a proiectului, în prezent, atât vegetația

cât și fauna sunt reprezentate de specii rezistente la impactul antropic.

III.1.3. Impact în faza de construcție, de operare și de dezafectare

Cercetările realizate în zona de amplasament a obiectivului de investiție au

demonstrat că investiția propusă va avea un impact nesemnificativ asupra habitatelor




Pagina : 43 din 63


naturale care au stat la baza instituirii sitului ROSCI 0391 - Siretul Mijlociu - Bucecea.

Așa cum s-a menționat în secțiunea anterioară, impactul aferent fazei de construcție,

echivalent în această situație cu impactul pe termen scurt, constă în realizarea obiectivului

proiectului supus obținerii acordului de mediu, adică montarea unei stații de sortare mobilă,

a unei stații de concasare mobilă, a unui container metalic cu destinația Birou - pentru

activitățile administrative din incintă și a unui atelier reparații - construcție metalică

demontabilă. De asemenea se va monta o stație pompe, pentru alimentarea cu apă a

stației de sortare și se vor realiza 3 bazine decantoare, săpate în teren natural. Impactul

generat în faza de construcție a proiectului asupra habitatelor și speciilor de interes

comunitar din perimetrul siturilor Natura 2000 a fost tratat în cadrul secțiunilor anterioare

(III.3. - Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect și III.4. - Identificarea şi

evaluarea impactului pe termen scurt şi lung).

De asemenea, impactul proiectului în faza de funcționare a investiției a fost tratat în

cadrul secțiunilor anterioare (III.3. - Identificarea şi evaluarea impactului direct şi indirect și

III.4. - Identificarea şi evaluarea impactului pe termen scurt şi lung). În faza de funcționare,

impactul va fi nesemnificativ asupra zonelor ocupate de biocenoze care nu sunt de interes

comunitar. Acest impact constă în emisii în aer ce ar putea proveni de la funcționarea

instalațiilor din incintă - stație spălare - sortare și stație concasare agregate, respectiv de la

funcționarea mijloacelor auto care vor deservi investiția (emisii în aer, eventuale scurgeri

de produse petroliere și uleiuri), precum și de la apele tehnologice rezultate de la spălarea

agregatelor.

În urma analizei proiectului şi a măsurilor luate în vederea protecției mediului și mai

ales a diminuării impactului asupra factorilor de mediu, putem concluziona că prin utilizarea

de echipamente și utilaje întreținute corespunzător și prin exploatarea corespunzătoare a

bazinelor decantoare, nu se va afecta statutul de conservare a niciuneia dintre speciile de

interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000.

În faza de dezafectare, impactul va fi temporar asupra habitatelor prezente în zona

amplasamentului proiectului. Funcționarea obiectivului este determinată (3 ani, cu

posibilitatea de prelungire încă 1 an). Dacă se pune problema încetării activității și

schimbării destinației terenului, apare obligativitatea titularului de activitate de a analiza

calitatea factorilor de mediu pe amplasament (sol, subsol, apa, biotic) pentru identificarea

gradului de poluare a amplasamentului datorat activității propuse.

În timpul realizării investiției, ca și la finalizarea lucrărilor, se vor lua măsuri de

protecție a factorilor de mediu.

După terminarea activității se va avea în vedere și executarea și altor lucrări specifice




Pagina : 44 din 63


de refacere a mediului:

• retragerea utilajelor și echipamentelor;

• acoperirea bazinelor decantoare cu pământ;

• refacerea ecologică a amplasamentului.

Activitatea de prelucrare agregate din cadrul proiectului propus va influența factorii

de mediu doar pe perioada desfășurării activității.

Odată cu finalizarea acestor activități încetează și impactul asupra factorilor de

mediu inclusiv asupra factorului apă și aer.

III.1.4. Impact rezidual

Impactul rezidual este definit ca impactul potențial care se manifestă după aplicarea

tuturor măsurilor de reducere a impactului asupra mediului (Dougherty &Wall, 1995).

Evaluarea semnificației impactului rezidual

Nr.crt.

Indicatori cheie pentruevaluarea semnificației

impactului

Cuanti-ficare

Nivelimpact

Justificarea nivelului de impact acordat

1.Procentul din suprafața habitatului de interes comunitar care va fi pierdut

0 0

ROSCI0391 a fost desemnată pentruprotecția habitatelor de interes comunitarComunități de lizieră cu ierburi înalte higrofilede la nivelul câmpiilor, până la cel montan șialpin.Amplasamentul proiectului ocupă o suprafațade 0,5 ha, de teren neproductiv, pe care nueste prezent acest habitat.

2.

Procentul care va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor deinteres comunitar

0,06% dinsuprafața

SCI,0,18% dinsuprafațaclasei dehabitate“râuri,lacuri”

0

Amplasamentul proiectului ocupă o suprafațade 0,5 ha, de teren neproductiv.Amplasamentul - teren neproductiv - nu faceparte din habitatele folosite pentru necesitățilede hrană, odihnă şi reproducere ale speciilorcare constituie obiectivele de conservare aleROSCI0391.

3.Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0 0PP nu fragmentează habitatele de interescomunitar din cadrul ROSCI0391.

4.Durata sau persistența fragmentării habitatelor de interes comunitar

0 0PP nu fragmentează habitatele de interescomunitar din cadrul ROSCI0391.

5.Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

8 luni -1

Activitatea de spălare - sortare - concasareagregate nu se realizează în albia minoră arâului Siret, dar va avea impact negativnesemnificativ asupra celor 5 specii deihtiofaună (Aspius aspius, Barbus meridionalis,Sabanejewia aurata, Cobitis taenia, Gobiokessleri) şi 1 specie de nevertebrate (Unio




Pagina : 45 din 63


Nr.crt.


impactului

Cuanti-ficare

Nivelimpact


crassus) care constituie obiectivele deconservare ale ROSCI0391, din cauzaprezenței umane, zgomotului produs de utilaje,mijloacele de transport (potențiale scurgeri deproduse petroliere și uleiuri) şi măririiturbidității apei în aval de descărcarea apelordecantate în râul Siret, în cazul neexploatăriicorespunzătoare a bazinelor decantoare.Pe termen mediu şi lung, pentru speciile deihtiofaună şi nevertebrate, impactul va finesemnificativ.

6.Amplasamentul proiectului (distanța față de ANPIC)

În perim.ROSCI0391

0Amplasamentul proiectului este în perimetrulROSCI0391

7.Schimbări în densitatea populațiilor 5,00% -1

Activitatea de spălare - sortare - concasareagregate va avea impact negativnesemnificativ asupra celor 5 specii deihtiofaună (Aspius aspius, Barbusmeridionalis, Sabanejewia aurata, Cobitistaenia, Gobio kessleri) şi 1 specie denevertebrate (Unio crassus) care constituieobiectivele de conservare ale ROSCI0391, dincauza prezenței umane, zgomotului produs deutilaje, mijloacele de transport (potențialescurgeri de produse petroliere și uleiuri) şimăririi turbidității apei în aval de descărcareaapelor decantate în râul Siret, în cazulneexploatării corespunzătoare a bazinelordecantoare.În condițiile neexploatării corespunzătoare abazinelor decantoare, temporar, în zona deimpact, densitatea populațiilor celor 5 speciide ihtiofaună și 1 specie de nevertebrate(Unio crassus) va scădea.Dar, existând condiții similare de habitat înamonte şi aval de acest amplasament este depresupus că densitatea va crește în acestezone.Prin întreținerea corespunzătoare a utilajelor șimijloacelor auto se previne apariția depotențiale scurgeri de produse petroliere șiuleiuri, astfel că nu va fi afectată stareafavorabilă de conservare a ROSCI0391.

8.Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

0 0

Nu sunt argumente pentru a estima cănumărul exemplarelor speciilor de interescomunitar va scădea deoarece cele 5 speciide ihtiofaună și 1 specie de nevertebrată aucondiții similare de habitat în aval şi în amontede amplasamentul proiectului.

9. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor afectate

0 0 Nu vor fi specii afectate, acestea se vordeplasa, temporar, în amonte sau în aval de




Pagina : 46 din 63


Nr.crt.


impactului

Cuanti-ficare

Nivelimpact


de implementarea proiectului

acest amplasament, fiind condiții de habitatsimilare, iar după terminarea lucrărilor deprelucrare agregate, factorii de perturbaredispărând, populațiile acestor specii vor puteareveni la situația anterioară amenajării PP.

10.

Scara de timp pentru înlocuirea habitatelor afectate de implementarea proiectului

0 0

Nu sunt habitate de interes pentru cele 6specii de faună care constituie obiectivele deconservare ale ROSCI0391 afectate deimplementarea proiectului.

11.

Modificări ale dinamicii relațiilor care definesc structura şi/sau funcția ANPIC

0 0

În condițiile exploatării corespunzătoare a PPnu se aduc modificări ale dinamicii relațiilorcare definesc structura şi/sau funcțiaROSCI0391

12.

Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menținereastării favorabile de conservare a ANPIC

0 0Nu sunt afectați factorii (resurse naturale)care determină menținerea stării deconservare a ROSCI0363.

TOTAL -2 IMPACT NEGATIV NESEMNIFICATIV

Impactul rezidual va fi prezent în toate cele trei faze ale proiectului. Efectul va fi

negativ nesemnificativ asupra habitatelor. Numărul exemplarelor speciilor de pești şi

nevertebrate nu va scădea deoarece au condiții similare de habitat în aval şi în amonte de

amplasamentul proiectului. După terminarea expirarea contractului de închiriere şi

dezafectarea stației de sortare şi concasare, exemplarele speciilor de pești și nevertebrate

vor reveni în zonele limitrofe amplasamentului, unde sunt habitate cu condiții favorabile.

III.1.5. Impact cumulativ

Din punct de vedere administrativ investiția Amenajare stație sortare agregate de

balastieră și concasor se va realiza în extravilanul orașului Bucecea, jud. Botoșani, pe malul

stâng al râului Siret, la o distanță de cca. 20 m de acesta. În această zonă mai există 3

perimetre de exploatare: ”Zona front captare mal stâng, Zona front captare mal stâng1 și

Zona front captare mal stâng 3”. Biocenoza pe un astfel de habitat nu este structurată și din

această cauză plantele și animalele posibil întâlnite sunt din categoria speciilor pioniere.

Perimetrele de regularizare propuse în albia minoră a râului Siret se află într-o zonă

unde în anii anteriori au existat perimetre de exploatare. Investiția propusă - stație de

sortare și concasare se află în albia majoră a râului Siret, pe un teren neproductiv.

Suprafața sitului ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea este de 570 ha.




Pagina : 47 din 63


Suprafața totală a celor 3 perimetre de exploatare este de 1,15 ha, iar suprafaţa


suprafața sitului. La acesta se mai adaugă circa 2.500 mp de drumuri de exploatare aflate

în sit, şi 500 mp drum de acces stație sortare şi concasare, ceea ce reprezintă un procent

de 0,052 % din suprafața sitului.

Aproximăm la 0,341 %, procentaj din suprafața sitului (aici includem şi drumurile de

exploatare care permit accesul în amplasamente şi drumul de acces la PP).

Activitatea de prelucrare agregate, respectiv activităţile de extragere şi transport a

agregatelor minerale produc disconfort pentru speciile de pești și nevertebrate a căror

habitate specifice sunt în imediata vecinătate a investiției, deoarece sunt activităţi

generatoare de:

• zgomot şi vibraţii produse de utilajele folosite în procesul de producţie;

• la prelucrarea agregatelor şi de autovehiculele care manipulează și transportă

agregatele minerale;

• emisii de gaze arse în atmosferă de la motoarele utilajelor şi autovehiculelor care

transportă agregatele minerale;

• creşte turbiditatea apei în aval amplasamente.

Implementarea proiectelor propuse presupune utilizarea de mijloace auto și utilaje,

producătoare de zgomote şi vibrații. Generarea de vibrații este favorizată de calitatea căilor

de acces din zonă, în special când intră în calcul utilaje de mare tonaj, precum și de

întreținerea corespunzătoare a utilajelor. În vederea reducerii nivelului de zgomot și vibrații

se impune menținerea drumurilor de acces în bună stare prin întreținerea lor permanentă,

folosirea de utilaje și mijloace auto în stare bună de funcţionare. Având în vedere faptul că

activitatea de exploatare / prelucrare agregare este limitată ca durată, iar utilajele utilizate

vor fi în stare bună de funcţionare, cu nivel de zgomot conform cu normele europene,

efectul cumulat al implementării proiectelor asupra sitului, poate fi considerat

nesemnificativ.

Poluarea aerului atmosferic se datorează mijloacele auto utilizate. Poluanții emiși

sunt specifici arderii combustibililor fosili în motoare cu ardere internă tip Diesel specifice

utilajelor pentru activități industriale: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de sulf, oxizi de

carbon (CO şi CO2), compuși organici volatili, particule şi metale grele, respectiv praful

generat de utilajele în mișcare pe drumurile tehnologice.

Aceste surse de poluare vor fi discontinue şi nu pot fi considerate ca surse

punctiforme de poluare. Totodată având în vedere timpul relativ scurt de funcționare al




Pagina : 48 din 63


acestora şi numărul redus de utilaje auto utilizate, sursele de poluare a aerului prezentate

anterior nu sunt considerate ca semnificative.

Efectul cumulativ potențial dăunător pentru situl în care sunt amplasate perimetrele și

stația de sortare și concasare este reprezentat de creșterea cantității de emisii în atmosferă

provenite de la mijloacele auto și utilajele utilizate de către beneficiar. Prin utilizarea

utilajelor corespunzătoare, a mijloacelor auto cu emisii de noxe conforme cu normele

europene și fără scurgeri de produse petroliere și uleiuri, întreţinerea corespunzătoare a

drumurilor şi stropirea acestora, efectul cumulativ potențial dăunător pentru perimetrul de

interes comunitar - sit Natura 2000 ROSCI 0391, reprezentat de mijloacele auto se reduce

semnificativ prin utilizarea utilajelor auto cu emisii de noxe conforme cu normele europene.

Zgomotul şi vibraţiile au un impact negativ nesemnificativ asupra speciilor de pești și

nevertebrate prin deranjul cauzat.

Fiecare proiect privind exploatarea agregatelor de balastieră, care se desfăşoară în

zonă este cantonat - în etapa de excavare - la nivelul unor plaje de balast. Din acest motiv

excavarea perimetrelor are un efect general de menţinere a cursului râului Siret în aceleaşi

condiţii (fără intensificarea fenomenelor de eroziune sau inundare a unor suprafeţe).

Activitatea de prelucrare a agregatelor se desfășoară pe un teren neproductiv.

La nivelul albiei râului Siret activitatea de spălare - sortare - concasare din cadrul

investiției propuse și cea de exploatare agregate din zonă poate afecta, pe perioada de

funcționare a investiției, speciile de pești și nevertebrate declarate în cadrul ROSCI0391,

atunci când se realizează exploatarea submersă, respectiv când nu se realizează

exploatarea corespunzătoare a bazinelor decantoare şi crește turbiditatea apei în aval

amplasament.

Impactul cel mai mare va fi resimțit de populațiile de ihtiofaună, dar va avea natură

temporară, iar speciile de pești sunt mobile și au la dispoziție habitate similare care pot fi

utilizate în zona de implementarea a proiectului. Luând în considerare etologia speciilor

ihtiofaunei - specii foarte mobile şi sperioase, care se hrănesc în zona bentonică,

considerăm că impactul cumulat este negativ nesemnificativ.

Realizarea lucrărilor de regularizare a albiei râului Siret, împreună cu cele de

prelucrare agregate va determina modificări ale densităţii populaţii la limita dintre mediul

lotic şi plaja de balast, în fiecare zonă de excavare și aval de stația de sortare determinând

migrarea speciilor de peşti amonte, aval sau către malul opus perimetrelor de exploatare și

amplasamentului stației de sortare.

Extracţia balastului şi regularizarea râului Siret, în cadrul celor 3 proiecte supuse

analizei au efecte benefice asupra dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia




Pagina : 49 din 63


ROSCI0391, prin reprofilarea albiei şi reducerea presiunii şi eroziunii asupra malurilor

concave.

Lucrările de regularizare și decolmatare propuse a se realiza în abia râului Siret nu

produc ape uzate tehnologice care să determine impurificarea factorului de mediu apă de

suprafaţă. De asemeni aceste proiecte nu generează ape menajere uzate care să fie

evacuate în albia râului Siret. Activitatea de prelucrare agregate din cadrul PP, atunci când

se realizează exploatarea corespunzătoare a bazinelor decantoare, cu respectarea limitelor

maxime admise la apa tehnologică decantată și evacuată în emisar - râul Siret, nu

determină impurificarea factorului de mediu apă de suprafaţă. Pentru personal se va

amenaja un closet uscat dotat cu bazin vidanjabil metalic, cu V = 2 mc.

Executarea lucrărilor de regularizare și decolmatare, respectiv activitatea de

prelucrare agregate nu determină modificarea parametrilor fizico - chimici ale apei râului în

condiţiile funcţionării normale a utilajelor și a exploatarea corespunzătoare a bazinelor

decantoare. Excavarea acumulărilor de pietriş şi nisip direct din apă, respectiv exploatarea

necorespunzătoare a decantoarelor produce o creştere a turbidităţii apei pe o distanţă de

cca. 200 m aval.

Ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor pot să apară poluări accidentale cu

hidrocarburi sau uleiuri minerale ale apei râului, situaţie în care trebuie luate următoarele

măsuri: intervenţia imediată cu substanţe absorbante; remedierea imediată a defecţiunii la

operatori economici specializaţi. Prin aceste măsuri se previne afectarea moluștei Unio

crassus, specie rezidentă în sit, care este sensibilă la modificări de habitat, poluare și

activități cu impact asupra debitelor apei.

Realizarea lucrărilor de regularizare și decolmatare, respectiv activitatea de

prelucrare agregate nu va avea impact asupra factorului de mediu apă subterană.

Lucrările de regularizare și decolmatare propuse în albia râului Siret, respectiv

amenajarea stației de sortare și concasare nu produc poluări ale solului şi nici ocuparea

unor suprafeţe mari de teren acoperite cu sol vegetal. Perimetrele de exploatare, datorită

submersiei periodice şi vitezei mari a apei la viituri nu prezintă copertă de sol vegetal.

Activitatea de prelucrare agregate se va desfășura pe un teren neproductiv. Proiectele

propuse pot afecta solul din zonă în care lucrează, din cauza:

• defecţiuni ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în proiect;

• depozitarea deșeurilor rezultate din activitatea de sortare sau a celor

menajere pe suprafețe neamenajate de la nivelul teraselor;

• deplasarea utilajelor şi mijloacelor de transport pe alte suprafeţe decât căile

de acces.




Pagina : 50 din 63


Prin utilizarea de utilaje și mijloace auto corespuzătoare, depozitarea

corespunzătoare a deşeurilor menajere şi circulaţia numai pe drumurile de acces

amenajate, efectul cumulativ potențial dăunător asupra solului şi subsolului poate fi

considerat nesemnificativ.

Realizarea lucrărilor de decolmatare pe tronsonul analizat al râului Siret are impact

pozitiv asupra solurilor din zonă prin reducerea eroziunii malurilor şi implicit menţinerea

habitatelor terestre.

Datorită faptului că amplasamentele proiectelor sunt de dimensiuni reduse, perioada

extragerii și prelucrării agregatelor minerale este de asemeni redusă (6 - 8 luni de lucru

efectiv), numărul de utilaje și de lucrători pe amplasament este mic, utilajele utilizate vor

avea emisii de noxe şi nivel de zgomot conforme cu normele europene, efectul cumulativ

potențial dăunător al proiectelor asupra biodiversității din situl de interes comunitar Natura

2000 ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea, este negativ nesemnificativ.

Pescuitul și vânătoarea se practică cu respectarea legislației din vigoare și în

perioade de timp bine stabilite.

Referitor la evoluția privind starea de conservare a celor 6 specii de faună care

constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea, se poate

estima că:

• activitățile de sortare a agregatelor minerale nu vor avea nici un impact (impact

neutru) asupra celor 6 specii de faună, pentru zona amplasamentelor, zonele

învecinate şi pe teritoriul sitului, pe termen scurt, mediu şi lung;

• activitățile de extracție a agregatelor minerale vor avea următoarele efecte:

◦ impact negativ nesemnificativ asupra celor 5 specii de pești (Aspius aspius,

Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata, Cobitis taenia, Gobio kessleri), în

zonele limitrofe perimetrelor de exploatare (cursul de apă al râului Siret), pe

termen scurt (2-3 luni), în timpul extracției submerse şi, impact neutru, pe termen

mediu şi lung;

◦ pe teritoriul sitului Natura 2000 - ROSCI 0391, impact pozitiv semnificativ, pe

termen lung.

În concluzie, considerăm că desfășurarea activităților de pe teritoriul ROSCI0391, nu

vor afecta starea de conservare a speciilor de faună care constituie obiectivele de

conservare ale sitului ROSCI0391 fiind asigurată din acest punct de vedere, menținerea

populațiilor speciilor pe termen scurt, mediu şi lung, atât în zona amplasamentelor, cât şi pe

teritoriul sitului, menținându-se coerența rețelei ecologice Natura 2000.

1.




Pagina : 51 din 63


III.2. Evaluarea semnificației impactului

III.2.1. Evaluarea impactului proiectului propus

Evaluarea impactului cauzat de proiectul propus, fără a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului

Prin realizarea proiectului nu se modifică suprafața habitatelor pentru specii de

importanță comunitară, și prin urmare, nu există impact pe termen scurt sau pe termen lung

asupra habitatelor speciilor de interes. Deoarece nu se degradează și nu se fragmentează

habitate putem afirma că impactul asupra ariei protejate este negativ nesemnificativ.

În ceea ce privește impactul asupra speciilor de reptile și mamifere de interes

comunitar din zonă, impactul va fi redus; aceste specii sunt unele rezistente la impactul

antropic iar zona în cauză este deja antropizată.

Evaluarea impactului rezidual după implementarea măsurilor de reducere a impactului

Praful va fi generat doar pe parcursul implementării proiectului. Praful generat în faza

de transport a materialelor reprezintă 100% din cantitatea totală. Ca urmare a măsurilor de

prevenire ce vor fi luate (repararea și întreținerea drumurilor, circulația cu viteză redusă)

apreciem o reducere a cantității de praf generate cu cca. 40%. Impactul rezidual după

implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de praf este de 60%.

Emisiile de noxe în atmosferă se vor produce doar pe perioada implementării

proiectului și provin de la utilajele și mijloacele de transport folosite pentru prelucrarea /

manipularea agregatelor minerale de râu. Pentru reducerea emisiilor de gaze măsurile ce

se impun sunt menținerea utilajelor și mijloacelor auto în stare bună de funcționare,

circulația cu viteză redusă la turații joase ale motoarelor, nivel scăzut de gaze de

eșapament, utilaje noi ce respectă normele europene privind emisiile de noxe.

Prin aplicarea acestor măsuri se prognozează o reducere a emisiilor cu 30%, ceea

ce duce la un impact rezidual de 70%. Zgomotul produs de utilaje la implementarea

proiectului poate fi redus semnificativ, cu până la 30% prin aplicarea măsurilor descrise la

paragraful anterior, impactul rezidual, pe durata implementării proiectului, fiind de 70%.

Pe durata funcționării investiției analizate, pentru diminuarea impactului, în urma

măsurătorilor periodice privind intensitatea zgomotului, dacă se constată depășirea nivelului

admis, pot fi impuse măsuri cum ar fi restricții de funcționare în condiții meteo deosebite, cu

vânt puternic, când zgomotul se poate propaga la distanțe mai mari.




Pagina : 52 din 63


III.2.2. Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte proiecte

Perimetrele de regularizare propuse în albia minoră a râului Siret se află într-o zonă

unde în anii anteriori au existat perimetre de exploatare. Investiția propusă - stație de

sortare și concasare se află în albia majoră a râului Siret, pe un teren neproductiv.


animalele posibil întâlnite sunt din categoria speciilor pioniere.

Suprafața sitului ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea este de 570 ha.

Suprafața totală a celor 3 perimetre de exploatare este de 1,15 ha, iar suprafaţa


suprafața sitului. La acesta se mai adaugă circa 2.500 mp de drumuri de exploatare aflate

în sit, şi 500 mp drum de acces stație sortare şi concasare, ceea ce reprezintă un procent

de 0,052 % din suprafața sitului.

Aproximăm la 0,341 %, procentaj din suprafața sitului (aici includem şi drumurile de

exploatare care permit accesul în amplasamente şi drumul de acces la PP). Suprafața

habitatului va rămâne aceiași.

La nivelul albiei râului Siret lucrările de reprofilare, decolmatare, extragere și

prelucrare a agregatelor minerale de râu pot afecta pe perioada de funcționare a

balastierelor și stației de sortare, speciile de pești și nevertebrate declarate în cadrul

ROSCI0391, în special prin tulburarea apei din zona exploatării și aval de evacuarea apelor

decantate de la stația de sortare (în cazul neexploatării corespunzătoare a bazinelor

decantoare), și prin potențiale scurgeri de produse petroliere și uleiuri (în cazul

neîntreținerii corespunzătoare a utilajelor și mijloacelor auto.

Impactul cel mai mare va fi resimțit de populațiile de ihtiofaună, dar va avea natură

temporară, iar speciile de pești sunt mobile și au la dispoziție habitate similare care pot fi

utilizate în zona de implementarea a proiectului. Luând în considerare etologia speciilor

ihtiofaunei - specii foarte mobile şi sperioase, care se hrănesc în zona bentonică,

considerăm că impactul cumulat este negativ nesemnificativ.

Efectul cumulativ potențial dăunător pentru situl în care sunt amplasate perimetrele

de exploatare și stația de sortare și concasare este reprezentat, de asemenea, de creșterea

cantității de emisii în atmosferă provenite de la utilajele și mijloacele auto utilizate de către

beneficiar. Prin utilizarea utilajelor auto cu emisii de noxe conforme cu normele europene,

impactul acestora va fi nesemnificativ.

Prin utilizarea utilajelor corespunzătoare, a mijloacelor auto cu emisii de noxe

conforme cu normele europene, fără potențiale scurgeri de produse petroliere și uleiuri,




Pagina : 53 din 63


întreţinerea corespunzătoare a drumurilor şi stropirea acestora, efectul cumulativ potențial

dăunător pentru perimetrul de interes comunitar - sit Natura 2000 ROSCI 0391, reprezentat

de utilaje și mijloacele auto va fi nesemnificativ.

Deoarece cea mai apropiată așezare umană se află la o distanța de cca. 1.300 m

faţă de investiția analizată, considerăm că nu există impact cumulativ.

2.

III.3. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor și habitatelor de interescomunitar

Proiectul propus va fi amplasat malul stâng al râului Siret, pe un teren neproductiv,

care nu constituie habitat pentru supraviețuire şi reproducere pentru nici una din cele 6

specii de faună care constituie obiectivele de conservare ale ROSCI 0391 - Siretul Mijlociu -

Bucecea. Proiectul supus evaluării nu fragmentează habitatele speciilor de interes

conservativ.

a. Pe terenul neproductiv unde va fi amplasat PP nu se află Comunități de lizieră cu

ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin.

b, c. Pentru specii de pești și nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE: deoarece prelucrarea agregatelor se execută în afara ecosistemului

acvatic al râului Siret nu este cazul să se producă pierderea sau deteriorarea habitatului.

La nivelul albiei râului Siret activitatea de prelucrare a agregatelor minerale de râu

poate afecta speciile de pești și nevertebrate declarate în cadrul ROSCI0391, în special

prin tulburarea apei aval de evacuarea apelor decantate de la stația de sortare, în cazul

neexploatării corespunzătoare a bazinelor decantoare și prin potențiale scurgeri de produse

petroliere și uleiuri, în cazul neîntreținerii corespunzătoare a utilajelor și mijloacelor auto din

dotare. Din cauza creșterii turbidităţii apei și a potențialelor scurgeri de produse petroliere și

uleiuri, densitatea speciilor de pești și nevertebrate este posibil să scadă în zonele

menţionate, dar, existând condiţii similare de habitat în amonte şi aval de acest

amplasament, populația va suferi numai modificări temporare ale distribuției, fără a fi

afectată abundența indivizilor în cadrul sitului. Impact negativ nesemnificativ.

Suprafaţa sitului ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea este de 570 ha, iar suprafaţa

staţie de sortare şi concasare este de 0,5 ha, ceea ce reprezintă un procent de 0,087 % din

suprafața sitului. La acesta se mai adaugă circa 500 mp drum de acces staţie sortare şi

concasare, ceea ce reprezintă un procent de 0,009 % din suprafața sitului.

Aproximăm la 0,096 %, procentaj din suprafaţa sitului (aici includem şi drumul de




Pagina : 54 din 63


acces la PP). Suprafaţa habitatului va rămâne aceiaşi.

Datorită faptului că amplasamentul proiectului este de dimensiuni reduse, perioada

prelucrării agregatelor minerale este de asemeni redusă (6 - 8 luni de lucru efectiv),

numărul de utilaje și de lucrători pe amplasament este mic, utilajele din dotare sunt în stare

perfectă de funcționare, în zona amplasamentului ar putea fi creat disconfort pentru cele 5

specii de pești și o specie de nevertebrată care s-ar putea afla pe amplasamentul

proiectului sau zonele limitrofe acestuia. Suprafaţa habitatelor caracteristice acestor specii

este suficient de mare atât în zona proiectului cât şi pe teritoriul sitului, pentru a asigura

conservarea speciilor pe termen lung.

3.




Pagina : 55 din 63


IV. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

IV.1. Identificarea și descrierea măsurilor de reducere a impactului

Măsurile tehnice ce se impun pe durata derulării lucrărilor de amenajare vor fi

monitorizate de către S.C. CATERIS TRANS S.R.L. Cătămărăști - Deal, sub controlul

A.P.M. Botoșani și se recomandă ca, înainte de amenajarea investiției să se inspecteze

amplasamentul și să se pună în evidență prezența diferitelor animale pentru a se evita

coliziunea / uciderea acestora.

Pentru monitorizarea speciilor din aria de implementare a proiectului se va ține cont

de:

• monitorizarea florei și faunei pe perioada de amenajare - operare;

• monitorizarea speciilor în funcție de sezon;

• calendarul de implementare a proiectului.

Pentru evitarea poluării mediului se propun următoarele măsuri:

• urmărirea colectării eventualelor deșeuri şi transportul acestora la platforma

de gunoi ori de câte ori este cazul;

• respectarea cu strictețe a metodelor şi normelor prelucrare agregate.

Măsuri de diminuare a impactului:

• lucrările se vor realiza în conformitate cu documentația tehnică avizată și cu

respectarea condițiilor impuse prin actele de reglementare emise de

instituțiile nominalizate în certificatul de urbanism;

• se vor lua măsuri de protejare a habitatelor și speciilor care se întâlnesc în

situl de importanță comunitară ROSCI 0391 Siretul Mijlociu - Bucecea;

• se interzice afectarea de către infrastructura temporară, creată în perioada

de desfășurare a proiectului, a altor suprafețe decât cele pentru care a fost

întocmit prezentul studiu;

• drumurile de acces şi toate suprafeţele a căror înveliş vegetal a fost afectat,

vor fi renaturate adecvat şi redate folosinţei lor iniţiale, sub atenta îndrumare

a unui biolog pentru a se evita posibilitatea introducerii de specii noi în aria

vizată de proiect;

• deșeurile rezultate vor fi depozitate în zone special amenajate fiind preluate




Pagina : 56 din 63


periodic de unități autorizate și se vor gestiona în conformitate cu legea nr.

211/2011 privind regimul deșeurilor și H.G. 856/2002, privind evidența

gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv

deșeurile periculoase, cu completările ulterioare;

• se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcție şi a

deșeurilor, depozitarea temporară a acestora se va face doar în spații special

amenajate;

• se interzice circulația autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru

funcționarea șantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul

minimizării impactului de orice natură, asupra habitatelor/speciilor pentru

care a fost declarat situl;

• indiferent de modificările de proiect ce pot să apară în timpul lucrărilor de

amenajare și operare a stației de sortare și concasare, se vor respecta

măsurile din prezentul studiu;

• menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă,

mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în

ciclul de reproducere al peștilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea

fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării

apei;

• în cazul lucrărilor de întreţinere obiective, antreprenorul va delimita zona de

lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea habitatelor.

Vizând problematica de mediu, pentru desfășurarea activităţii în condiţii optime, se

impune urmărirea generală a poluanţilor axaţi în general pe:

• controlul periodic procedural, documentat al lucrărilor de amenajare a

inevestiției, consemnându-se starea lucrărilor, respectarea elementelor

tehnice proiectate;

• eşalonarea riguroasă a operaţiunilor de construire și operare;

• urmărirea depozitării corespunzătoare a deşeurilor;

• iniţierea programelor de urmărire a comportării în timp a stabilităţii suprafeţei

precum şi urmărirea efectelor viiturilor.

Sunt interzise de asemenea:

• folosirea utilajelor care prezintă un grad ridicat de uzură sau cu pierderi de

carburanţi şi/sau lubrefianţi;




Pagina : 57 din 63


• se interzice depozitarea de materialelor de construcţie şi a deşeurilor în afara

perimetrului organizărilor de şantier;

• schimburile de lubrefianţi şi reparaţiile utilajelor folosite în procesul tehnologic,

pe suprafaţa perimetrului carierei, sau pe alte suprafeţe, prin care s-ar putea

produce poluarea solului şi/sau a apelor de suprafaţă şi freatice;

• orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a

exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor

biologic;

• perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de

hibernare și de migrație;

• deteriorarea, distrugerea și / sau culegerea intenționată a cuiburilor și / sau

ouălor din natură;

• recoltarea florilor și a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau

distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale;

• deținerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum și

oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură.

Se recomandă efectuarea cu strictețe a reviziilor tehnice la utilajele folosite, pentru

ca pe toată perioada de funcționare a obiectivului analizat, acestea să se încadreze în

prevederile NRTA 4/1998.

Implementarea proiectului nu determină întreruperea conectivităţii populaţiilor de

peşti din aval şi din amonte faţă de amplasamentul propus.

Impactul cel mai mare va fi resimţit de populaţiile de ihtiofaună, dar va avea natură

temporară, iar speciile de peşti sunt mobile şi au la dispoziţie habitate similare care pot fi

utilizate în zona de implementarea a proiectului. Pentru a atenua impactul proiectului

asupra populaţiilor ihtiofaunei se va urmări exploatarea corespunzătoare a bazinelor

decantoare, pentru ca parametrii apelor decantate și evacuate în emisar să se încadreze în

limitele maxime admisibile conform NTPA 001/2002, completat și modificat de HG

352/2005.

Destinația terenului pe care se va amplasa investiția propusă este de teren

neproductiv. Prin activitățile ce se vor desfășura pe amplasament după realizarea investiţiei

nu se vor produce modificări ale suprafeţelor de păduri, mlaştini, zone umede, corpuri de

apă și nu se vor efectua defrișări de pădure, deci impactul potenţial asupra mediului natural

va fi minim. Implementarea proiectului nu determină reducerea suprafeţelor ocupate de

habitatele de interes comunitare. Nu sunt prevăzute programe sau măsuri speciale pentru

protecţia ecosistemelor, a biodiversităţii şi pentru ocrotirea naturii.




Pagina : 58 din 63


IV.2. Alte măsuri tehnice pe durata funcționării investiției

Prelucrarea agregatelor și transportul materialelor se va face conform planului

stabilit, dar care se va modifica astfel încât activitatea să nu interfereze negativ cu speciile

avute în atenție. Se estimează că, în combinație cu măsurile de reducere a impactului,

rezultatele monitorizării vor confirma că nu sunt efecte semnificative asupra faunei.

Punând în balanță efectele nesemnificative asupra speciilor cu interes economic

prin prelucrarea agregatelor putem concluziona că, din perspectiva principiilor dezvoltării

durabile, proiectul în discuție poate fi implementat fără a afecta condițiile de bază din sit.

Ecosistemul avut în atenție are capacitatea de a susține activitatea din perimetrul

analizat fără a produce schimbări perceptibile; modificările care se produc nu se fac simțite.

2.

IV.3. Calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere aimpactului

Prin termenul de monitorizare a mediului se înțelege un „sistem de supraveghere,

prognoza, avertizare și intervenție, care are în vedere evaluarea sistematică a dinamicii

caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoașterii stării de calitate și

semnificației ecologice a acestora, evoluției și implicațiilor sociale ale schimbărilor produse,

urmate de măsurile ce se impun.

Măsurile operaţionale de reducere a impactului sunt valabile pentru toată perioada

de funcţionare a investiției propuse, S.C. CATERIS TRANS S.R.L. Cătămărăști - Deal fiind

persoana juridică responsabilă de implementarea şi monitorizarea permanentă a acestora.

Echipa de monitoring va fi compusă dintr-un colectiv de experți care vor pune la

punct tehnica adecvată de cercetare și modalitatea de prelucrare a datelor pentru

cuantificarea impactului produs de prelucrarea agregatelor minerale de râu.

Se va urmări, în timp, efectul produs asupra vegetației (fitocenozelor existente),

asupra faunei terestre (nevertebrate, amfibieni, mamifere) și asupra pasărilor.

Durata efectuării monitoringului este ideal să fie cât mai mare. Oricând pot surveni

modificări ale condițiilor naturale sau noi intervenții antropice care pot schimba radical

datele obținute.

3.




Pagina : 59 din 63


V. METODE FOLOSITE PENTRU CULEGEREA INFORMAȚIILOR

Realizarea evaluării adecvate a fost solicitată în cadrul procedurii de emitere a

Acordului de mediu, derulată de către Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani, în

conformitate cu prevederile Ordinului MMP nr. 135/2010.

Studiul de Evaluare Adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată în Ordinul

MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a

efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informații referitoare la

amplasamentul proiectului Amenajare stație sortare agregate de balastieră și concasor şi la

zonele învecinate care ar putea fi afectate de implementarea acestui proiect.

Informațiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, reliefului şi factorilor de mediu

specifici zonei amplasamentului proiectului supus analizei, au fost însușite cu ocazia

deplasărilor în teren. Observații în teren a zonei s-au desfășurat între 12 februarie -

26 martie 2015.

Pentru evaluarea habitatelor, vegetației, florei și faunei au fost utilizate atât metode

calitative cât şi metode cantitative.

Colectarea datelor de bază s-au realizat prin sondaj/observații în teren, prin

determinarea populațiilor de animale ce pot fi afectate de implementarea proiectului; s-au

avut în vedere ariile ce pot fi potențial afectate de extracția materialelor aluvionare în exces,

pe o distanță de minim 50 m față de amplasamentul analizat.

Metode calitative

Modul de colectare a probelor de pești: în ape curgătoare s-a utilizat electronarcoza

care prezintă avantajul că nu omoară peștii şi colectarea este totală în punctele de

colectare. Această metodă a fost folosită de către echipa Laboratorului de Calitatea Apei

Bacău în 2012.

În cazul nevertebratelor, organismele s-au observat direct. Pentru a monitoriza

nevertebratele s-a folosit metoda transectelor (Cogălniceanu, 1997).

Metodele etologice: constau în observarea în natura cu binoclu, efectuarea

fotografiilor.

Metodele cantitative au ca scop stabilirea densității și mărimii populațiilor speciilor

într-o anumită zonă. Un aspect important în studiul speciilor este dinamica numerică a

populațiilor. Metoda cartografică (metoda cartării teritoriilor) constă în identificarea




Pagina : 60 din 63


asociațiilor vegetale și faunei zonei luată în studiu. Metoda folosește rezultatele estimării în

suprafețele de probă, pentru calculul densității populațiilor în arii mai largi, sau, în anumite

tipuri de habitate ale unei regiuni. Timpul cel mai bun este dimineața, după răsăritul soarelui

până spre prânz. În acest studiu nu s-au estimat efectivele populațiilor deoarece s-au

întâlnit puțini indivizi din speciile rezidente în zona amplasamentului investiției.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a derulat pe baza informațiilor şi datelor

tehnice din analiza pe itinerar și analiza în staționat.

Au fost întâmpinate dificultăți în evaluarea impactului pe care activitățile de

prelucrare agregate din proeictul analizat îl au asupra speciilor de faună aflate în zonă,

respectiv în stabilirea măsurilor de diminuare a unui eventual impact negativ pe care

exploatarea îl poate avea asupra biodiversității zonei.

V.

VI. CONCLUZII

În urma evaluării adecvate a proiectului asupra capitalului natural se constată că

integritatea sitului Natura 2000 nu va fi afectată. Impactul identificat nu are ca rezultat

modificarea statutului de conservare al speciilor de interes comunitar şi al habitatelor

acestora.

În vederea diminuării impactului asociat proiectului asupra speciilor de interes

comunitar se impune respectarea măsurilor identificate în prezentul studiu.

Punând în balanță efectele nesemnificative asupra speciilor cu interesul economic

rezultat din prelucrare agregatelor minerale de râu, putem concluziona, din perspectiva

principiilor dezvoltării durabile, că proiectul poate fi implementat fără a afecta condițiile de

bază din sit. Ecosistemul analizat are capacitatea de a susține activitatea propusă fără a

produce schimbări perceptibile; modificările care se produc nu se fac simțite în

amplasamentul analizat.

Se recomandă urmărirea și implementarea măsurilor de diminuare a impactului din

prezentul studiu şi luare în considerare a recomandărilor de mai sus.

Luând în considerare aspectele prezentate, solicităm avizarea proiectului Amenajare

stație sortare agregate de balastieră și concasor, amplasat în zonă extravilan oraș

Bucecea, județul Botoșani, propus de SC CATERIS TRANS SRL Cătămărăști - Deal.

VI.




Pagina : 61 din 63


VII. BIBLIOGRAFIE

1. Ordinul 1964 / 2007 modificat prin ordinul 2387 / 2011 privind ariile protejate de interescomunitar

2. CIOCÂRLAN V., Flora ilustrată a României, București, Editura Ceres, 20003. COMBROUX I. & SCHWOERER C., Evaluarea statutului de conservare al habitatelor și

speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic, Timișoara, Editura Balcanic,2007

4. DONITA N. POPESCU A., PAUCA - COMANESCU MIHAELA, MIHAILESCU SIMONA &BIRIS I.A., Habitatele din România, Editura Tehnică, București, 2005

5. ***, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Rosprint, Cluj-Napoca

6. GORIUP P., Natura 2000 în România. Species Fact Sheets, București, 20087. MOUNTFORD O., GAFTA D., ANASTASIU P., BARBOS M., NICOLIN A., NICULESCU M. &

OPREA A., Natura 2000 în România. Habitats Fact Sheets, București, 20088. · ***, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă. Elaborat de Grupul de Lucru constituit

în baza H.G. 305/15.04.1999.9. Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe, Ministerul Mediului si

Dezvoltarii Durabile, 200710. Strategia Natională de Dezvoltare Durabilă a Romaniei - Orizonturi 2013/2020/2030,

București, 200811. Strugariu Al., Gherghel I., Zamfirescu St., 2008 nov. Travaux du Muséum National d’Histoire

Naturelle «Grigore Antipa»12. Educație pentru mediu în contextul schimbărilor climatice. Manual pentru aplicații, 200813. Hotarârea Guvernului României nr. 1284/200714. Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului

de arie naturală protejata a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețeleiecologice europene Natura 2000 în România, Monitorul Oficial al României, anul 176 (XX),nr. 98 bis, paginile 1 – 1315, București.

15. Studii de impact realizate de ECOERG Suceava pentru diferite obiective legate de albiilecursurilor de apă: Suceava, Moldova, Siret etc.

16. Ministerul Mediului - Atlasul cadastrului apelor din România - Partea I - Datemorfohidrografice asupra reţelei hidrografice de suprafaţă, 1992

17. 5. Ministerul Mediului - Atlasul cadastrului apelor din România - Partea III - Anexă Planşe,1992.

18. *** (1971) - Râurile României. Monografie hidrologică. Ed. INMH, Bucureşti. AmăriucăiMircea - „Şesul Moldovei extracarpatice dintre Păltinoasa şi Roman - Studiu geomorfologic şihidrologic” Ed. Corson, Iaşi, 2000.

19. Petru Olariu - Tendinţe în evoluţia scurgerii aluviunilor în suspensie în bazinul hidrograficSiret, în raport cu modificările mediului geografic. Simpozionul “Provenienţa şi enfluenţaaluviunilor”, 2/1988, Piatra Neamţ.

20. Mustaţă L. şi colab. (1981) - Elaborarea metodologiilor pentru calculul scurgerii pe râurilemici. I.N.M.H. Bucureşti.

21. Harţi geologice şi geomorfologice - România. Inst. Geologic Român, Bucureşti (1968) 22. Podani M., Ispas Şt., (2001) - Hidrologie inginerească Ed. SFINX Târgovişte.23. Olariu P., Gheorghe Delia - The effects of human activity on land erosion and suspended

sediment transport in the Siret hydrographic basin. In “Vegetation, land use and erosionprocesses”.

24. Giurmă I., Crăciun I., Giurmă C.R., (2001) - Hidrologie şi hidrogeologie, aplicaţii. Ed. “Gh.Asachi” Iaşi.

25. Romanescu Gh. (2003) - Hidrologie generală Ed. Terra Noastră, Iaşi.26. Diaconu C., Şerban P. (1994) - Sinteze şi regionalizări în hidrologie, Ed. Tehnică, Bucureşti 27. Diaconu S., (1999) - Cursuri de apă - Amenajare, Impact, Reabilitare, Ed. HGA, Bucureşti




Pagina : 62 din 63


28. Ichim I., şi colab. - (1989) - Morfologia şi dinamica albiilor de râuri. Ed. Tehnică, Bucureşti29. Popovici N., - Regularizări şi gospodărirea apelor. Institutul Politehnic Iaşi, 1994.30. Popovici N., - Îndiguiri, Regularizări şi Gospodărirea apelor. Îndrumar de proiectare. Institutul

Politehnic Iaşi, 1986.Drăghindă D., Olariu P., (1985) - Contribuţii la cunoaşterea transportuluide aluviuni şi a consecinţelor sale geomorfologice în partea de nord a b.h. Siret. Lucr.Staţiunea „Stejarul”, vol. 8, Piatra Neamţ.

31. Ujvari I. (1972) - Geografia apelor României. Ed. Ştiinţifică. Bucureşti.32. Diaconescu C-tin., (1971) - Probleme ale scurgerii de aluviuni a râurilor României. Studii de

Hidrologie, vol. XXXI, I.M.H. Bucureşti.33. Miţă P., şi colab. (1992) - Cercetări pentru determinarea principalelor elemente caracteristice

ale scurgerii de apă şi aluviuni în bazine reprezentative. I.M.H., Bucureşti. 34. Mociorniţă C., Niţulescu M., (1984) - Elemente hidrologice caracteristice teritoriului

României. Studii de hidrologie. Vol. 52, Bucureşti.35. Popovici N., Cojocaru I., Biali Gabriela - The study of ballast - pit influence of the dinamics of

a river bed. Analele Univ. Oradea, Fasc. Construcţii şi Instalaţii hidroedilitare., vol IX,Oradea, 2006

36. Pavel Dan, Popovici N., Biali Gabriela - Implementarea tehnicii GIS în evaluarea spaţio-temporală a cantităţilor de minerale extrase dintr-o balastieră. Studiu de caz. Geographiatehnică, no. 1, Cluj - Napoca, 2006.

37. Olariu P., (1997) - Gospodărirea resurselor de aluviuni în spaţiul hidrografic Siret. Măsurinonstructurale în gospodărirea apelor. Ed. H.G.A., Bucureşti.

38. Mociorniţă C., Birtu E., (1987) - Unele aspecte privind scurgerea de aluviuni în suspensie înRomânia. Rv. Hidrotehnică, vol. 32, nr. 7, Bucureşti.

39. I. Pîslăraşu, N. Rotaru, M. Teodorescu, Alimentări cu apă, Bucureşti, Editura Tehnică, 198140. Petre Trofin, Alimentări cu apă, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 197241. Gilda Gavrilaş, Alimentări cu apă - Teorie şi aplicaţii, Iaşi, Editura Cermi, 200342. Ion Giurmă, Sisteme de gospodărirea apelor, Iaşi, Editura Cermi, 200043. Gh. P. Constantinescu, Captările de ape subterane din România, Bucureşti, Editura Tehnică,

198044. Gheorghe Costache, Gheorghe Găvan, Carnet tehnic - Forajul geologic şi hidrogeologic,

Bucureşti, Editura Tehnică, 198645. Vitalie Pietraru, Calculul infiltraţiilor, Bucureşti, Editura Ceres, 197046. Ion Creţu, Hidraulică generală şi subterană, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 197147. Dumitru Cioc, Hidraulică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 197548. M. D. Certousov, Hidraulica - Curs special, Bucureşti, Editura Tehnică, 196649. Tiberiu Morariu, Ion Pişota, Iuliu Buta, Hidrologie generală, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică, 197050. Gheorghe Romanescu, Hidrologie generală, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 199651. Ion Giurmă, Ioan Crăciun, Catrinel - Raluca Giurmă, Hidrologie şi hidrogeologie - Aplicaţii, Iaşi,

Tipografia Universităţii Tehnice Gh. Asachi Iaşi, 200352. Gheorghe Romanescu, Hidrologie generală, Iaşi, Editura Terra Nostra, 200353. Morfologia bazinelor hidrografice, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România,

197854. Nicolae Rădoane, Geomorfologia bazinelor hidrografice mici, Suceava, Editura Universităţii

Suceava, 200255. I. Ujvari, Geografia apelor României, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 197256. Dumitru Dumitrescu, Radu A. Pop. Manualul inginerului hidro-tehnician, Bucureşti, Editura

Tehnică, 1969

VII.

SC ECOERG SRL SuceavaBiolog,

Leșanu Gabriela - Margareta

.............................




Pagina : 63 din 63

cuprins - anpm

Documents