aviz de mediu raport de mediu - anpmapmbuc-old.anpm.ro/files/arpm bucuresti/autorizari/pagina...este...

Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SA

1

Raport de mediu pentru PUZ Piata Cantacuzino – Piata Lahovari BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1

Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.consultanta-mediu.ro

AVIZ DE MEDIU

RAPORT DE MEDIU

PENTRU

PLANUL URBANISTIC ZONAL PIATA CANTACUZINO – PIATA LAHOVARI

ELABORATOR: SC KVB ECONOMIC SA

Strada Mitropolit Varlaam, nr. 147, Sector 1, Bucuresti

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Splaiul Independentei, nr. 291 - 293 Sector 6, Bucuresti

OCTOMBRIE 2014


2




Cod proiect PRM-257-RM/444/31.12.2010 Denumire RAPORT DE MEDIU PENTRU PLANUL

URBANISTIC ZONAL PIATA CANTACUZINO – PIATA LAHOVARI

Beneficiar PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI Data OCTOMBRIE 2014

Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de baza puse la

dispozitia elaboratorului.

LISTA DE SEMNATURI

SC KVB ECONOMIC SA

Director Departament Mediu drd.ing. Tatiana Dimache Elaborat: drd. ing. Oana Ciugulea ing. Loredana Sarbu Verificat: dr. ing. Tatiana Dimache Aprobat: dr. ing. Tatiana Dimache


3




CUPRINS

A. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM SI A

RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE .................................................................................. 8

A.1. Domeniul de reglementare ........................................................................................................................................ 8

A.2. Titular proiect ......................................................................................................................................................... 10

A.3. Elaboratorul atestat al raportului de mediu ........................................................................................................... 10

A.4. Date generale .......................................................................................................................................................... 10

A.4.1. Incadrarea in teritoriu ............................................................................................................................................ 10

A.5. Cadrul natural......................................................................................................................................................... 12

A.5.1. Relieful .................................................................................................................................................................... 12

A.5.2. Considerente geomorfologice si geologice ............................................................................................................. 13

A.5.2.1. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica aferente amplasamentului Piata George Cantacuzino............... 14

A.5.2.1.1. Stratificatia terenului .............................................................................................................................................. 15

A.5.2.1.2. Categoria geotehnica .............................................................................................................................................. 17

A.5.2.1.3. Seismicitatea ........................................................................................................................................................... 17

A.5.2.1.4. Incadrarea pamanturilor la sapaturi ...................................................................................................................... 17

A.5.2.1.5. Conditii de fundare ................................................................................................................................................. 18

A.5.2.1.6. Monitorizarea geotehnica ....................................................................................................................................... 19

A.5.2.2. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica aferente amplasamentului Piata Alexandru Lahovari ............... 20

A.5.2.2.1. Stratificatia terenului .............................................................................................................................................. 20

A.5.2.2.2. Categoria geotehnica .............................................................................................................................................. 22

A.5.2.2.3. Seismicitatea ........................................................................................................................................................... 22

A.5.2.2.4. Incadrarea pamanturilor la sapaturi ...................................................................................................................... 22

A.5.2.2.5. Conditii de fundare ................................................................................................................................................. 23

A.5.2.2.6. Monitorizarea geotehnica ....................................................................................................................................... 26

A.5.3. Considerente hidrogeologice .................................................................................................................................. 26

A.5.3.1. Conditii hidrogeologice aferente amplasamentului Piata George Cantacuzino..................................................... 27

A.5.3.2. Conditii hidrogeologice aferente amplasamentului Piata Alexandru Lahovari ..................................................... 29

A.5.4. Considerente hidrografice ...................................................................................................................................... 31

A.5.4.1. Delimitarea spatiului hidrografic ........................................................................................................................... 31

A.5.4.2. Resursele de apa ..................................................................................................................................................... 33

A.5.4.3. Reteaua hidrografica .............................................................................................................................................. 34

A.5.4.4. Categorii de ape de suprafata ................................................................................................................................. 34

A.5.4.4.1. Rauri ....................................................................................................................................................................... 34

A.5.4.5. Raul Dambovita ...................................................................................................................................................... 39

A.5.4.5.1. Raul Dambovita in Bucuresti .................................................................................................................................. 40

A.5.4.6. Raul Colentina ........................................................................................................................................................ 41


4




A.5.4.6.1. Modificari aduse raului Colentina .......................................................................................................................... 41

A.5.4.7. Lacurile si caracteristicile principale ale acestora................................................................................................. 41

A.5.4.8. Apele subterane ....................................................................................................................................................... 44

A.5.4.8.1. Caracteristicile corpurilor de apa subterana de pe teritoriul Municipiului Bucuresti ........................................... 44

A.5.5. Incadrarea in zona macroseismica ......................................................................................................................... 48

A.5.5.1. Adancimea de inghet ............................................................................................................................................... 49

A.5.6. Clima ....................................................................................................................................................................... 49

A.6. Continutul si Obiectivele principale ale planului ................................................................................................... 50

A.6.1. Situatia existenta ..................................................................................................................................................... 53

A.6.1.1. Ocuparea terenurilor .............................................................................................................................................. 53

A.6.1.2. Disfunctionalitati ale situatiei existente .................................................................................................................. 54

A.6.1.3. Circulatia existenta in zona .................................................................................................................................... 55

A.6.1.4. Studiu de trafic in zona Piata Cantacuzino – Piata Lahovari ................................................................................. 55

A.6.1.4.1. Situatia existenta analizata in cadrul studiului de trafic ......................................................................................... 55

A.6.1.4.2. Situatia propusa in cadrul studiului de trafic ......................................................................................................... 57

A.6.1.4.3. Concluziile studiului de trafic ................................................................................................................................. 60

A.6.2. Probleme de mediu .................................................................................................................................................. 60

A.6.3. Situatia propusa ...................................................................................................................................................... 61

A.6.3.1. Valorificarea cadrului natural ................................................................................................................................ 62

A.6.3.2. Modernizarea circulatiei ......................................................................................................................................... 64

A.6.3.3. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici ............................................................. 65

A.6.3.4. Regim juridic si obiective de utilitate publica ......................................................................................................... 69

A.6.3.5. Dezvoltarea echiparii edilitare ............................................................................................................................... 69

A.6.3.6. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale ..................................................................................... 70

A.6.3.6.1. Prevederi UTR SP 1 – Piete publice, spatii publice - loisir .................................................................................... 70

A.6.3.6.2. Utilizari admise cu conditionari in zona de SP1 Piete publice, spatii publice - loisir ............................................ 70

A.6.3.6.3. Utilizari interzise in zona de SP1 Piete publice, spatii publice - loisir ................................................................... 71

A.6.3.7. Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor................................................................................... 71

A.6.3.7.1. Caracteristicile parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni) ..................................................................................... 71

A.6.3.7.2. Amplasarea cladirilor fata de aliniament ............................................................................................................... 71

A.6.3.7.3. Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor ......................................................... 71

A.6.3.7.4. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela ............................................................................... 71

A.6.3.7.5. Circulatii si accese .................................................................................................................................................. 71

A.6.3.7.6. Stationarea autovehiculelor .................................................................................................................................... 71

A.6.3.7.7. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor ............................................................................................................... 71

A.6.3.7.8. Aspectul exetrior al cladirlor .................................................................................................................................. 72

A.6.3.7.9. Conditii de echipare edilitara ................................................................................................................................. 72

A.6.3.7.10. Spatii libere si spatii plantate.......................................................................................................................... 72


5




A.6.3.7.11. Imprejmuiri ..................................................................................................................................................... 72

A.6.3.8. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului ........................................................................................... 73

A.6.3.8.1. Procent maxim de ocupare a terenului (POT) ........................................................................................................ 73

A.6.3.8.2. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT) .................................................................................................... 73

A.6.3.9. Unitati teritoriale de referinta (UTR) ..................................................................................................................... 73

A.7. Obiectivele PUZ Piata cantacuzino – Piata lahovari ............................................................................................. 75

A.8. Relatia cu alte planuri si programe relevante ......................................................................................................... 75

B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS ................................................................ 77

B.1. Calitatea aerului ..................................................................................................................................................... 77

B.1.1. Pulberi in suspensie PM10 si PM2,5 ...................................................................................................................... 78

B.1.2. Emisii anuale de SO2 ............................................................................................................................................... 82

B.1.3. Emisii anuale de NOx .............................................................................................................................................. 85

B.1.4. Emisii de compusi organici volatili nemetanici ...................................................................................................... 87

B.1.5. Emisii de metale grele ............................................................................................................................................. 88

B.1.6. Monoxidul de carbon .............................................................................................................................................. 89

B.2. Calitatea apei .......................................................................................................................................................... 91

B.2.1. Calitatea apelor de suprafata ................................................................................................................................. 91

B.2.2. Calitatea apelor subterane ...................................................................................................................................... 98

B.3. Calitatea solului ...................................................................................................................................................... 99

B.4. Calitatea vegetatiei ............................................................................................................................................... 100

C. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV ............... 100

D. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA CARE ESTE RELEVANTA PENTRU PLAN .................. 101

E. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU

INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE

ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI ..... 102

E.1. Obiectivele politicii de mediu ale UNIUNII EUROPENE .................................................................................... 103

E.1.1. Protocolul de la Kyoto .......................................................................................................................................... 104

E.1.2. Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor

membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera astfel incat sa respecte angajamentele Comunitatii de reducere a

emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020 ................................................................................................................... 104

E.1.3. Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene .................................................................................. 106

E.2. Obiectivele politicii de mediu ale tarii noastre ..................................................................................................... 107

E.2.1. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei orizonturi 2013 – 2020 - 2030 .............................. 107

E.2.1.1. Orizont 2013: Obiectiv national: Sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate teritorial si durabile a

regiunilor Romaniei corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere;

imbunatatirea conditiilor infrastructurale si a mediului de afaceri ..................................................................................... 107

E.3. Obiectivele politicii de mediu in municipiul bucuresti .......................................................................................... 108

E.3.1. Planul Local de Actiune pentru Mediu ................................................................................................................. 108


6




E.3.2. Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului .......................................................................................... 110

E.3.3. Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti ..................................................................... 111

F. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR

CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL,

FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL

ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI .... 112

F.1. Impactul asupra biodiversitatii ............................................................................................................................. 112

F.2. Impactul asupra populatiei si sanatatii umane ..................................................................................................... 112

F.2.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ ........................................................................................ 112

F.2.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ .................................................................................... 112

F.3. Impactul asupra florei si faunei ............................................................................................................................ 113

F.4. Impactul asupra solului......................................................................................................................................... 113

F.4.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 113

F.4.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 113

F.5. Impactul asupra apei ............................................................................................................................................ 113

F.5.1. Impactul asupra apei de suprafata........................................................................................................................ 113

F.5.1.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 113

F.5.1.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 113

F.5.2. Impactul asupra apei subterane ............................................................................................................................ 114

F.5.2.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 114

F.5.2.2. Realimentarea acviferelor in zonele urbane ......................................................................................................... 117

F.5.2.3. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 118

F.6. Impactul asupra aerului si factorilor climatici ..................................................................................................... 118

F.6.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 118

F.6.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 118

F.7. Impactul datorat zgomotului si vibratiilor ............................................................................................................ 137



F.8. Impactul asupra patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic ..................................................................... 142

F.9. Impactul asupra peisajului .................................................................................................................................... 143



F.10. Evaluarea efectelor cumulate asupra mediului prin metoda „unitatilor de impact negativ” ............................... 143

G. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN

CONTEXT TRANSFRONTIERA .................................................................................................................................... 151

H. MaSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE șI COMPENSA CaT DE COMPLET POSIBIL

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTaRII PLANULUI ............................................. 152

H.1. Masuri de protectie a factorului de mediu apa ..................................................................................................... 152


7




H.1.1. In perioada de executie ......................................................................................................................................... 152

H.1.2. In perioada de exploatare ..................................................................................................................................... 152

H.2. Masuri de protectie a factorului de mediu aer ...................................................................................................... 152



H.1. Masuri de protejare a solului ................................................................................................................................ 153



H.2. Masuri pentru reducerea zgomotului si vibratiilor ............................................................................................... 155



H.3. Masuri de protectie a populatiei si sanatatii umane ............................................................................................. 155

H.4. Masuri de protejare a patrimoniului cultural si istoric ........................................................................................ 156

H.5. Masuri de protejare a peisajului ........................................................................................................................... 156

I. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ............ 156

I.1. Varianta „0” – fara implementarea PLANULUI URBANISTIC ZONAL Piata George Cantacuzino – Piata

Alexandru Lahovari .............................................................................................................................................................. 156

I.1.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 156

I.1.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 156

I.2. VARIANTA „1” - DE IMPLEMENTARE A Planului urbanistic zonal „Piata George Cantacuzino – piata

Alexandru Lahovari” ............................................................................................................................................................ 159

I.2.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 159

I.2.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 159

I.3. Varianta „2” –PLANULUI URBANISTIC ZONAL Piata George Cantacuzino – Piata Alexandru Lahovari ..... 159

I.3.1. Avantaje ................................................................................................................................................................ 159

I.3.2. Dezavantaje ........................................................................................................................................................... 160

I.4. Alegerea variantei „2” – de implementare a PUZ - ului ...................................................................................... 161

J. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI urbanistic zonal ................................................................ 161

K. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC – Piata George Cantacuzino – PIata Alexandru Lahovari........ 164

L. Bibliografie .............................................................................................................................................................. 166

L.1. Bibliografie scrisa ................................................................................................................................................. 166

L.2. Bibliografie electronica ........................................................................................................................................ 166

M. Anexe ........................................................................................................................................................................ 167

M.1. Parte desenata....................................................................................................................................................... 167

M.2. Parte scrisa ........................................................................................................................................................... 167


8

Raport de mediu pentru PUZ Piata Cantacuzino – Piata Lahovari

BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI



A. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

A.1. DOMENIUL DE REGLEMENTARE

Evaluarea strategica de mediu se realizeaza in baza cerintelor Directivei SEA

(Directiva Consiliului European nr. 2001/ 42/ CE privind evaluarea efectelor

anumitor planuri si programe asupra mediului) si a Hotararii de Guvern nr.

1076/2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe care transpune prevederile Directivei mentionate in legislatia

nationala.

Elaborarea prezentului Raport de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor

etape:

Analiza starii mediului la nivel zonal si local, luand in considerare datele si

informatiile existente;

In urma caracterizarii starii actuale a mediului a fost identificat un set de

aspecte de mediu si probleme de mediu dintre care au fost selectate cele

considerate relevante pentru zona analizata;

Pentru aspectele de mediu si problemele de mediu identificate ca fiind

relevante au fost formulate obiective relevante de mediu pentru PUZ – ul

propus;

A fost realizata o analiza a evolutiei probabile a starii mediului (a acelor

aspecte de mediu relevante, identificate anterior) in conditiile

neimplementarii PUZ – ului (Alternativa “0”);

Au fost evaluate posibilele efecte asupra mediului generate de

implementarea PUZ – ului;

Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de masuri privind

prevenirea, reducerea si compensarea oricarui potential efect advers asupra

mediului asociat implementarii PUZ – ului;

A fost, de asemenea, propusa o lista de masuri pentru monitorizarea

efectelor implementarii PUZ – ului asupra mediului.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului legi, hotarari de guvern, ordine

ministeriale, dupa cum urmeaza:

Hotararea nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare

a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;


9





Conform Hotararii nr. 1076/ 2004 a Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor

se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluarii impactului asupra

mediului planurile si programele care pot avea efecte semnificative asupra

mediului, prin realizarea unui Raport de Mediu. Potrivit art. 2, pct. e, “raportul de

mediu descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului

obiectivele si aria geografica aferenta, de asemenea analizeaza problemele

semnificative de mediu, starea mediului si evolutia acestuia in absenta

implementarii planului si determina obiectivele de mediu relevante in raport cu

obiectivele specifice ale planului”;

Ordinul nr. 995/ 2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei

planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr.

1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe;

Ordonanta de urgenta nr. 114/ 2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru

modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/

2005 privind protectia mediului;

Ordonanta de Urgenta nr. 195/ 2005 privind protectia mediului aprobata de

Legea nr. 265/ 2006;

Legea nr. 107/ 1996 a apelor cu modificarile ulterioare;

Legea nr. 104/ 2011 privind calitatea aerului inconjurator;

Legii nr. 24/ 2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din

intravilanul localitatilor;

Legea nr. 47/ 2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/ 2007

privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul

localitatilor;

Ordinul 756/ 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii

mediului;

Ordinul ministrului Sanatatii nr. 536/ 1997 pentru aprobarea normelor de

igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

Legea nr. 350/ 2001 modificata si republicata, privind Amenajarea

Teritoriului si Urbanismul;

Legea nr. 22/ 2001 de ratificare a Conventiei privind evaluarea impactului de

mediu in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991

(M.Of., Partea I nr. 105 din 01/03/2001).

Scopul elaborarii Raportului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Piata

Cantacuzino – Piata Lahovari presupune integrarea obiectivelor si cerintelor de

protectie a mediului in pregatirea si adaptarea planului prin identificarea si


10





evaluarea impactului potential asupra mediului si promovarea alternativei optime

din punct de vedere a protectiei mediului, pentru obtinerea de catre titular a

Avizului de Mediu.

A.2. TITULAR PROIECT

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI – DIRECTIA GENERALA

DEZVOLTARE URBANA – DIRECTIA URBANISM;

Adresa: Splaiul Independentei, nr. 291 – 293, sector 6, Bucuresti.

A.3. ELABORATORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU

SC KVB ECONOMIC SA.

Adresa: Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1, Bucuresti.

Societatea KVB ECONOMIC SA este inregistrata in Registrul National al

elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 82.

A.4. DATE GENERALE

Conform prevederilor Legii 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si

urbanismul, Planul Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifica

detaliata si cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la:

Organizarea retelei stradale;

Organizarea arhitectural – urbanistica;

Dezvoltarea infrastructurii edilitare;

Modul de utilizare al terenurilor.

Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele:

Imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor,

asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice si locuinte convenabile

pentru toti locuitorii;

Utilizarea eficienta a terenurilor, in acord cu functiunile urbanistice adecvate,

extinderea controlata a zonelor construite;

Protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural si natural;

Asigurarea calitatii cadrului construit, amenajat si plantat din toate localitatile

urbane si rurale.

A.4.1. Incadrarea in teritoriu

Amplasamentul studiat este situat in zona centrala a Bucurestiului, in sectorul 2,

si este format din Piata Cantacuzino (in partea de sud-est), Piata Lahovari (in


11





partea de nord -vest) si strada Eremia Grigorescu care le leaga si care are de o

parte si de alta parcelari cu locuinte individuale.

Figura nr. 1 - Incadrarea in teritoriu pentru Piata Cantacuzino si Piata Lahovari

Piata Cantacuzino are deschidere la urmatoarele strazi:

la N: str. Polona;

la N-E: acces pietonal in parcul Ioanid;

la E: str. Dumbrava Rosie;

la S-E: str. Jean Louis Calderon;

la S: intrarea pietonala in parcul Gradina Icoanei;

la S-V: str. Alexandru D. Xenopol;

la V: str. Eremia Grigorescu.

Piata Lahovari are deschidere la urmatoarele strazi:

la N: calea Dorobantilor;

la N-E: accesul auto la Spitalul Oftalmologic;

la E: str. Eremia Grigorescu;

la S-V: str. George Enescu.

Amplasamentul dispune de acces auto si pietonal, fiind situat la cca. 5-10 minute

de mers de statii de transport public de diverse categorii (autobuz si metrou). Pe

amplasamentul studiat se afla statia de autobuz din Piata Alexandru Lahovari.

Zona face parte dintr-un parcelar pastrat de pe vremea planului Borroczyn (1846-

52), alcatuit din locuinte individuale izolate, de o valoare culturala ridicata.

Piata Lahovari

Piata Cantacuzino


12





Spatiile de agrement - Gradini publice - Gradinia Icoanei si Parcul Ioanid

evidentiaza caracterul ambiental si intim al intregii zone. Zona a evoluat spontan

si nereglementat specific. Fondul construit a fost partial inlocuit si densificat

ulterior, gradual si neomogen.

In ceea ce priveste prezenta institutiilor de interes general se remarca caracterul

preponderent central al zonei, cu multe functiuni importante in proximitate

(ambasade, teatre, banci, cinematografe) dar si cu multe obiecte de arhitectura

valoroase din punct de vedere al patrimoniului construit.

A.5. CADRUL NATURAL

A.5.1. Relieful

Teritoriul pe care se afla Bucurestiul cuprinde doua subunitati ale Campiei

Vlasiei: in nord, Campia Snagovului si in sud, Campia Bucurestiului.

Bucurestiul se afla situat in Campia Vlasiei (parte componenta a Campiei

Romane), la 54 – 90 m altitudine, pe raurile Dambovita si Colentina , la

intersectia paralelei de 44º25′50″ lat N cu meridianul de 26º06′50″ lon E. Orasul,

cu o suprafata de 228 km2, are o forma circulara cu axe masurand 24 km nord -

sud si 22 km est - vest.

Figura nr. 2 – Pozitionarea geografica a municipiului Bucuresti in cadrul Romaniei (Sursa: www.globalcom.ro)


13





Campia Bucurestiului are un aspect plan, prezentand o inclinare usoara spre SE

si se situeaza la altitudini absolute variind intre 96,3 m la Chiajna si 54,5 m in

Valea Dambovitei, la Popesti – Leordeni. Singurele vai care o fragmenteaza pe

directia NV – SE sunt cele ale Dambovitei si Colentinei, adancimea acestora

inregistrand 15 – 20 m.

In arealul orasului, din cauza densitatii mari a constructiilor si a amenajarilor

urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunte atenuate, distingandu-se

greu aspectele microreliefului.

Valea Dambovitei, ce trece prin centrul orasului, strabatandu-l pe directia NV –

SE, are o lunca larga de circa 22 km lungime cu latimea maxima de 2,5 km.

Valea Colentinei este mai ingusta si are un coeficient de sinuozitate mai ridicat,

la Straulesti sau la Herastrau atinge o latime de 1 – 1,5 km. Inclinarea sa usoara

in profil longitudinal favorizeaza crearea de-a lungl ei a unei salbe de lacuri

(Straulesti, Mogosoaia, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Cernica,

Pantelimon) ce confera un caracter deosebit de pitoresc unei importante zone a

orasului.

Amplasamentul analizat nu prezinta declivitate semnificativa, terenul fiind relativ

plat. Nivelul apei freatice a fost regasit la o adancime de 3,60 m, atat pentru Piata

Cantacuzino, cat si pentru Piata Lahovari.

A.5.2. Considerente geomorfologice si geologice

Din punct de vedere morfologic, amplasamentul studiat apartine marii unitati

morfologice a Campiei Romane, subunitatea cunoscuta sub denumirea de

Campia Vlasiei.

Geomorfologia orasului Bucuresti prezinta trei tipuri de zone caracteristice:

Zonele joase ale luncii Dambovitei si Colentinei, orientate pe directia NV –

SE, avand cote absolute de +65 – 85 m;

Zona de interfluviu dintre Dambovita si Colentina, caracterizata prin terase si

capurile Giulesti, Floreasca si Vergului, avand cote variind intre +75 m la SE

si +95 m la NV;

Zonele de campie inalta, al sud campurile Vacaresti si Cotroceni intre cotele

+75 m la SE si +95 m la SV, iar la nord campurile Baneasa si Pantelimon

intre cotele +80 m la NE si +95 m la NV.

Din punct de vedere geologic, structura stratigrafica, specifica Bucurestiului

(nivelul depozitelor cuaternare), este urmatoarea:

In suprafata umpluturi vechi si noi provenite din diverse surse si perioade in

timpul dezvoltarii orasului;


14





Complexul argilos nisipos superior, “luturile de Bucuresti” format din depozite

prafoase – argiloase si lentile de nisipuri argiloase;

Complexul nisipos superior “pietrisurile de Colentina” compuse din nisipuri si

pietrisuri mici;

Complexul intermediar lacustru este constituit in general din argile sau argile

prafoase cenusii cu zone lentiliforme nisipoase;

Complexul nisipos intermediar, “nisipurile de Mostistea” care au in

compunere nisipuri medii si fine, uneori cu intercalatii argiloase sau prafoase;

Complexul lacustru inferior, format din argile si nisipuri fine;

Straturile de Fratesti, cea mai veche formatiune de varsta cuaternara din

zona, la adancime relativ mare (aproximativ 100 – 180 m) formate din

nisipuri si pietrisuri cu orizonturi argiloase.

Din punct de vedere geologic si geomorfologic, in subsolul Pietei

Cantacuzino si a Pietei Lahovari. predomina pamanturi aluvionare nisipoase cu

intercalatii argiloase, de varsta cuaternara (Holocen inferior), dispuse intr-o

stratificatie incrucisata (discontinuitati structurale si de grosime), dupa cum s-a

format in procesul de depunere la viituri a apelor raului Colentina.

A.5.2.1. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica aferente amplasamentului Piata George Cantacuzino

In cadrul limitelor amplasamentului investigat, in scopul realizarii unui studiu

geotehnic si hidrogeologic, au fost executate 3 foraje geotehnice cu o adancime

de 25 m, cu ajutorul unor aparate de foraj semi-mecanic tip GEOPEC la

diametrul de 220 mm. Acestea au fost tubate telespoic cu 2 tubulaturi metalice

recuperabile.

Figura nr. 3 – Amplasarea forajelor de investigatie


15





Din foraje au fost prelevate probe tulburate la intervale de adancime de 1 m si

probe netulburate (stuturi) din stratele de pamanturi coezive. De asemenea, in

stratele de pietris cu nisip si de nisip s-au executat penetrari dinamice standard

(SPT) pentru determinarea starii de indesare a acestora.

A.5.2.1.1. Stratificatia terenului

In concordanta cu profilele celor trei foraje executate, respectiv F2, F5, F8, la

partea superioara se gaseste un strat de umplutura (pamant argilos cu piatra

cubica, fragmente de caramida, moloz, etc), in grosime de 2,10 m (F2), 3,80 m

(F5) si 1,50 m (F8).

In continuare de la adancimea de 3,70 m (F2), 3,80 m (F5) si 3,50 m (F8),

urmeaza depozitul de “pietrisuri de Colentina”, fiind principalul strat purtator de

ap de pe amplasament.

Din punct de vedere al compozitiei granulometrice si al grosimii stratului, se fac

urmatoarele observatii:

In dreptul F2: pietris cuartos cu nisip mediu – mare, in grosime de 5,90 m;

In dreptul forajului F5: pietris cuartos rulat cu nisip mediu-mare, in grosime

de 5,90 m, urmat intre adancimile 11,50 la 12,80 m de al doilea strat de nisip

cu pietris;

In dreptul forajului F8, grosimea stratului este de 5,80 m, dar predomina

nisipul mare, pietrisul ocupand locul secund.

Sub pietrisul de Colentina urmeaza “depozitul de Mostistea”, alternanta de strate

de nisip cu granulatie neuniforma, cele mai numeroase fiind in dreptul forajului

F8. In dreptul forajelor F2 si F5, intre stratele de nisip sunt intercalate strate de

pamanturi argiloase cu adancimi si grosimi care nu se coreleaza de la un foraj la

altul. Pe ansamblu, grosimea depozitului de Mostistea este de 8,40 m in F5 si

12,40 in F8.


16





Figura nr. 4 – Colanele litologice ale forajelor F5 si F8


17





Ultimul strat in care au fost oprite cele 3 foraje este cel de argila grasa cenusie-

cafenie cu nuante de culoare vanata si concretiuni de calcar. Argila are

consistenta in domeniul plastic vartos (Icmed = 0,83), modului de deformatie

edometric M200-300 = 11400 kPa si rezistenta la forfecare superioara: unghiul

de frecare interioara φ=17 grade si coeziunea medie c = 70 kPa, valori

caracteristice unui strat de baza.

O mentiune este aceea ca intre adancimile 23-25 m nu a existat schimbare de

strat, astfel ca nu a fost necesara suplimentarea adancimii forajelor pana la

adancimea de 28 m.

Adancimea maxima de inghet in zona amplasamentului este de 80-90 cm de la

suprafata terenului (STAS 6054 - 77).

A.5.2.1.2. Categoria geotehnica

In cadrul Studiului geotehnic si hidrogeologic realizat pentru amplasamentul

Pietei George Cantacuzino, este regasita incadrarea lucrarii in categoria

geotehnica 1 cu risc geotehnic redus (punctaj total:9). Factorii luati in considerare

la stabilirea riscului geotehnic sunt urmatorii:

Conditii de teren: teren bun – punctaj 2;

Apa subterana: cu epuismente – punctaj 2;

Clasa constructiei: normala – punctaj 3;

Vecinatati: fara riscuri – punctaj 1;

Zona seismica: ag = 0.24 g – punctaj 2.

A.5.2.1.3. Seismicitatea

In conformitate cu prevederile “Codului de proiectare seismica – Partea I –

prevedri de proiectare pentru cladiri, indicativ P100-1/2006”, amplasamentului

investifat ii corespund valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare

(ag), pentru cutremure avand intervalul de recurenta IMR = 100 de ani, ag = 0,24

g si perioada de control (colt) Tc = 1.6 secunde.

A.5.2.1.4. Incadrarea pamanturilor la sapaturi

Potrivit Indicatorului de norme de deviz pentru lucrari de terasamente TS/1-93, la

sapaturi, pamanturile se vor incadra conform urmatorului tabel:


18





Tabel nr. 1 – Incadrarea pamantului

Denumirea

pamantului

Categoria de teren dupa modul de comportare la sapat

Sapatura manuala Sapatura mecanizata

Umplutura Teren mijlociu I II

Argila prafoasa,

argila nisipoasa

Teren tare II II

Pietris cu nisip Teren mijlociu II II

Nisip argilos Teren mijlociu I I

Argila...argila

grasa

Teren foarte tare II II

A.5.2.1.5. Conditii de fundare

La stabilirea conditiilor de fundare ale parcarii s-a tinut seama de conditiile

specifice ale amplasamentului, respectiv piata incadrata de trotuare si de

constructii, precum si de faptul ca in faza de executie pot fi intanlite conducte si

colectoare vechi, cabluri electrice, etc.

Parcarea auto proiectata va fi o constructie de beton armat pe 3 niveluri

subterane cu suprafata construita de 2396 mp si capacitatea de 227 locuri de

parcare. Fundatia constructiei este prevazuta la adancimea de 11,85 m de la

nivelul terenului.

In luna august 2013, nivelul stabilizat al apei subterane a fost masurat la

adancimea de 4,50 m de la suprafata terenului, in pietrisurile de Colentina,

rezultand astfel ca excavatia generala pentru realizarea constructiei va urma sa

patrunda sub nivelul apei subterane pe o adancime de minim 7,50 m.

Pentru a asigura stabilitatea taluzurilor excavatiei si a se crea conditii pentru

lucrul in uscat, este obligatorie o sustinere cu caracter definitiv executata din

pereti mulati de beton armat sau din piloti forati de beton armat.

Se exclude astfel orice influenta a excavatiei adanci asupra constructiilor

existente lateral pietei.

In cazul incintei de pereti mulati, in timpul saparii transeii, stabilitatea taluzurilor

se va asigura cu noroi de foraj.


19





In cazul incintei de piloti forati, acestia vor fi secanti si rigidizati la partea

superioara cu grinda de coronament de beton armat.

Solutia definitiva de sprijinire se va stabili pe baza unei analize tehnico-

economice.

Incinta de pereti mulati sau de piloti forati va fi dusa pana la stratul de baza

alcatuit din argila grasa platic vartoasa, interceptat in foraje la adancimi de 21.20

– 22.80 m, de la nivelul terenului, in care se va incastra pe o adancime de 2 m.

In compozitia sa granulometrica, argila grasa are un continut mediu de particule

fine cu d< 0.005 mm, mai mare de 55% si un indice mediu de plasticitate trat de

baza practic impermeabil.

Dupa executia incintei se va putea trece la excavarea in uscat a pamantului din

interior pana la adancimea de 4 m, considerata platforma de lucru.

De la nivelul acestei platforme, se vor executa forajele pentru depresionarea

apei, echipate cu filtre si pompe submersibile, astfel incat sa se excluda

antrenarea hidrodinamica a particulelor de nisip de sub cota de fundare.

Este necesar ca depresionarea apei sa se faca pana la adancimea de min. 12.50

m.

Pentru un foraj de epuizment cu diametrul de 220 mm si adancimea de 12 m de

la nivelul platformei de lucru, a rezultat un debit exploatabil de 13 l/s, respectiv 47

mc/ora.

Volumul de pietris cu nisip si apa de pe apriza lucrarii este de aporximativ 18000

mc.

A.5.2.1.6. Monitorizarea geotehnica

Monitorizarea geotehnica a executiei urmareste sa asigure ca lucrarile legate de

teren sunt realizate in conformitate cu proiectul.

Potrivit prevederilor Normativului NP074-2007, monitorizarea geotehnica a

executiei poate fi facuta de elaboratorul studiului geotehnic, de unitati autorizate

sau specialisti atestati pentru domeniul Af.

Raportul de monitorizare geotehnica a executiei cuprinde natura si caracteristicile

terenului de la cota de fundare si compararea cu prevederile studiului geotehnic.

Aceasta se va concretiza intr-un proces verbal privind natura terenului de

fundare, incheiat pe santier cu reprezentantul constructorului si dirigintele de

santier.


20





A.5.2.2. Descrierea lucrarilor de investigare geotehnica aferente amplasamentului Piata Alexandru Lahovari

In cadrul limitelor amplasamentului investigat, in scopul realizarii unui studiu

geotehnic si hidrogeologic, s-au executat 3 foraje geotehnice cu o adancime de

25 m, cu ajutorul unor aparate de foraj semi-mecanic tip GEOPEC la diametrul

de 220 mm. Acestea au fost tubate telespoic cu 2 tubulaturi metalice

recuperabile.

Figura nr. 5 – Amplasarea forajelor de investigare geotehnica

Din foraje au fost prelevate probe tulburate la intervale de adancime de 1 m si

probe netulburate (stuturi) din stratele de pamanturi coezive. De asemenea, in

stratele de pietris cu nisip si de nisip s-au executat penetrari dinamice standard

(SPT) pentru determinarea starii de indesare a acestora.

A.5.2.2.1. Stratificatia terenului

In concordanta cu profilele forajelor F2,F6, F8, stratificatia terenului din Piata

Lahovari se incadreaza in profilul litologic din aceasta zona a orasului Bucuresti,

dupa cum urmeaza:

La partea superioara, un strat de umplutura de pamantuir argiloase cu

fragmente de beton, piatra cubica, pietris si bolovanis, cu grosimea de 2.90

m(F2), 1.70 m (F6), 1.70 m (F8). In dreptul forajului F8, in stratul de

umplutura a fost interceptata si depasita o conducta de fonta cu diamterul de

60 mm, scoasa din functiune.

Sub umplutura, urmeaza primul strat de pamant natural alcatuit din argila

prafoasa cafenie-galbuie cu concretiuni de calcar, cunoscut sub denumirea

“lut de Bucuresti”, in grosime de 1.80 m (F6) si 1.90 m (F8).


21





In continuare de la adancimele 2.90 m (F2), 3.50 m (F6) si 3.60 m (F8),

urmeaza depozitul “pietrisuri de Colentina”, alcatuit din punct de vedere

granulometric din pietris cuartos rulat si nisip mediu – mare galbui cu

grosimea de 9.0 m (F2), 7.90 m (F6) si 8.60 m (F8).

La partea superioara pietrisul cu nisip este usact, iar la adancimea de 5 m

devine submersat (saturat).

Figura nr. 6 – Coloana litologica a forajelor F6 si F8


22





In concordanta cu rezultatele penetrarilor dinamice standard (SPT), pietrisul cu

nisip se gaseste in stare indesata (Numarul de lovituri N/30 cm>30).

Sub pietrisul de Colentina, urmeaza un pachet intermediar de strate de argila

prafoasa cu intercalatii de nisip argilos si nisip prafos, cunoscut sub denumirea

de “strate de Mostistea”, cu grosime de 9-10 m.

Ultimul strat in care au fost oprite forajele, este unul de argila grasa cenusie –

galbuie, apoi vanata, care pentru acest amplasament este considerat strat de

baza.

Se mentioneaza ca intre adancimile 23-25 m nu a existat schimbare de strat,

astfel ca nu a fost necesara suplimentarea adnacimii forajelor pana la adancimea

de 28 m, dupa cum a fost prevazut initial.

Adancimea maxima de inghet in zona amplasamentului este de 80-90 cm de la

suprafata terenului (STAS 6054 - 77).

A.5.2.2.2. Categoria geotehnica

In conformitate cu Normativul privind documentatiille geotehnice pentru

constructii, indicativ NP 074 – 2007, lucrarea se incadreaza in categoria

geotehnica 1 cu risc ngeotehnic redus (punctaj total 9).

Factorii luati in considerare la stabilirea riscului geotehnic sunt urmatorii:

Conditii de teren: teren bun – punctaj 2

Apa subterana: cu epuismente – punctaj 2

Clasa constructiei: normala - punctaj 3

Vecinatati: fara riscuri – punctaj 1

Zona seismica: ag = 0.24 g – punctaj 2

A.5.2.2.3. Seismicitatea

In conformitate cu prevederile “Codului de proiectare seismica – Partea I –

prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P100 – 1/2006”, amplasamentului

investigat ii corespund valoarea de varf a acceeratiei terenului pentru proiectare

(ag), pentru cutremure avand intervalul de recurenta IMR = 100 ani, ag = 0.24 g

si perioada de control (colt) Tc = 1.6 secunde.

A.5.2.2.4. Incadrarea pamanturilor la sapaturi

Potrivit Indicatorului de norme de deviz pentru lucrari de terasamente TS/1-93, la

sapaturi, pamanturile se vor incadra conform urmatorului tabel:


23





Tabel nr. 2 – Incadrarea pamanturilor

Denumirea

pamantului

Categoria de teren dupa modul de comportare la sapat

Sapatura manuala Sapatura mecanizata

Umplutura Teren mijlociu I II

Argila prafoasa,

argila nisipoasa

Teren tare II II

Pietris cu nisip Teren mijlociu II II

Nisip argilos Teren mijlociu I I

Argila...argila

grasa

Teren foarte tare II II

A.5.2.2.5. Conditii de fundare

La stabilirea modului de fundare a parcarii subterane se va tine seama de

conditiile specifice ale amplasamentului, respectiv: piata delimitata pe laturi de

trotuare si constructii, in subsolul careia este de asteptat ca se vor intanli

conducte, colectoare de canalizare, cabluri electrice la adancimi si pe directii

necunoscute.

Parcarea auto proiectata va fi o constructie de beton armat cu 3 niveluri

subterane in suprafata de 2500 mp cu talpa fundatiei la adancimea de 11.50 m

de la nivelul terenului.

In luna august 2013, nivelul stabilizat al apei subterane a fost masurat in foraje la

adancimea de 5.0 m de la suprafata terenului, in stratul de pietris cu nisip, cel

mai important strat acvifer cu grosimea de 7.0 m (F8), 8.0 m (F6) si 9.0 m (F2).

Excavatia generala pentru fundarea constructiei se va executa pana la

adancimea de 12 m de la nivelul terenului, respectiv 7 m sub nivelul apei

subterane.

Pentru a es asigura stabilitatea taluzurilor excavatiei si a se crea conditii de lucru

in uscat, devine obligatorie o sustinere cu caractere definitive, executata din

pereti mulati de beton armat sau din piloti forati de beton armat.

In cazul incintei de pereti mulati, in timpul saparii transeii, stabilitatea si

verticalitatea taluzurilor se vor asigura cu noroi de foraj. In cadrul incintei de piloti

forati, acestia vor fi secanti si rigidizati la partea superioara cu grinda de


24





coronament din beton armat. Solutia definitiva de sprijinire se va stabili pe baza

unei analize tehnico – economice.

In legatura cu adancimea peretilor mulati sau pilotilor forati, este indicat ca

acestia sa fie dusi pana la stratul de argila grasa cenusie – vanata, care a fost

intanlit in toate cele 3 foraje si incastrati in acest strat pe o adancime de 2 m.

In compozitia sa granulometrica, argila grasa are un continut de fractiuni fine de

“argila” (particule cu d< 0.005 mm), mai mare de 55% si un indice mediu de

plasticitate Ip = 40% care caracterizeaza o argila practic impermeabila.

Incinta astfel realizata va inchide contactul si cu stratele de nisip purtatoare de

apa, iar apa cantonata in stratul de pietris cu nisip va putea sa fie evacuata prin

pompare ca dintr-un vas.

Executarea excavatiei adanci in incinta inchisa de pereti mulati sau piloti este o

masura care evita orice influenta asupra constructiilor existente in zona pietii.

Dupa executarea incintei, excavarea pamantului din interior se poate face pana

la adancimea de 4 m, duoa care se vor fora, se vor echipa cu filtre si se vor

monta pompe submersibile in forajele pentru epuismente, astfel incat sa se evite

antrenarea hidrodinamica ale stratelor de nisip argilos, situate sub cota de

fundare (F2 si F8).

Pentru un foraj cu adancimea de 14 m executat de la platforma de lucru de 4 m

in jos, dotat cu filtru PVC cu d = 220 mm, in studiul hidrogeologic a rezultat un

debit exploatabil de 7 l/s.

Volumul de pietris cu nisip si apa din interiorul incintei este de 2500 x 7 m =

17500 mc.

Admitand pentru pietrisul cu nisip o porozitate medie de 35 %, rezulta ca apa

inmagazinata are volumul de 6125 mc.

Cum dintr-un foraj debitul pompat a rezultat de 7 l/s, intr-o ora se pot evacua

25200 l, respectiv 25 mc, apa care se va dirija la caminele canalizarii pentru ape

pluviale.

Se recomanda a se executa 3 foraje pentru epuismente si unui central ca foraj de

observatie pentru urmarirea denivelarii generale a apei.

Pomparea apei se va opri atunci cand nivelul apei subterane va fi coborat la

adancimea de 8 m de la nivelul platformei de lucru, respectiv 12 m de la

suprafata terenului.

In concordanta cu profilele forajelor care u fost executate pe conturul

amplasamentului, la cota de fundare se gasesc urmatoarele pamanturi:


25





Forajul F2: argila prafoasa plastic consistenta;

Forajul F6: nisip argilor

Forajul F8: nisip argilos

Se estimeaza ca in zona centrala a amplasamentului stratificatia este

asemanatoare.

Fundarea constructiei se va face direct pe radierul general de beton armat.

La adancimea de 12 m de la nivelul terenului, pamantul se va nivela, dupa care

se va acoperi cu un strat de lucru din pietris si nisip, in grosime de cel putin 30

cm, compactat static printr-un numar de 8 treceri ale compactorului pe aceeasi

urma (4 treceri la ducere si 4 treceri la intoarece), dupa care se va turna betonul

de egalizare, in grosime de 20 cm.

Presiunea conventionala de calcul pe terenul de fundare astfel pregatit se va

considera p conv = 270 kPa, in gruparea fundamentala, iar coeficientul de pat ks

= 50000 kN/mc.

Datele prezentate mai sus reprezinta elemente necesare fundarii parcarii

subterane. Acestea nu sunt in masura a garanta ca in lunga perioada de

exploatare a parcarii subterane, apa subterana se va mentine la nivelul denivelat,

adica sub cota de fundare a radierului.

Ca la orice lucrare cu caracter ascuns, in timpul executiei peretilor mulati sau a

pilotilor forati secant, pot sa apara anomalii (imbinari neetanse, betoane

segregate, etc), prin care apa de pe conturul exterior sa se poate infiltra in

incinta.

Rezulta ca este necesar ca viitoarea constructie sa fie executata in cuva etansa

de beton armat.

In calculul impingerii pamantului asupra incintei, se pot lua in considerare

urmatoarele valori ale greutatii volumice (Ɣ), unghiul de frecare interioara (φ) si

coeziunii (c):

Argila prafoasa:

Ɣ = 18.5 kN/mc;

Φ = 25 grade;

C = 40 kPa.

Pietris cu nisip in stare indesata:

Ɣ = 20 kN/mc;

Φ = 35 grade;

C = 0 kPa.


26





Nisip fin-mediu argilos:

Ɣ = 19 kN/mc;

Φ = 30 grade;

C = 20 kPa.

Argila prafoasa – nisipoasa:

Ɣ = 19 kN/mc;

Φ = 25 grade;

C = 24 kPa.

A.5.2.2.6. Monitorizarea geotehnica

Monitoizarea geotehnica a executiei urmareste sa asigure ca lucrarile legate de

teren sunt realizate in conformitate cu proiectul.

Potrivit Normativului NP074-2007, monitorizarea geotehnica a executiei poate fi

facuta de elaboratorul studiului geotehnic, de unitati autorizate sau specialisti

atestati pentru domeniul Af.

Raportul de monitorizare geotehnica a executiei cuprinde natura si caracteristicile

terenului de la cota de fundare si compararea cu prevederile studiului geotehnic.

Acesta se va concretiza intr-un proces verbal privind natura terenului de fundare,

incheiat pe santier cu reprezentantul constructorului si dirigintele de santier.

A.5.3. Considerente hidrogeologice

Din punct de vedere hidrogeologic, in zona orasului Bucuresti sunt cunoscute

trei sisteme acvifere care se dezvolta la nivelul depozitelor cuaternare:

Acviferul de lunci si terase este prezent la nivelul depozitelor aluvionare ale

terasei inferioare a Dambovitei si la nivelul aluviunilor din lunca Dambovitei.

Fiind situat la adancime mica, este puternic afectat de poluarea datorata

pierderilor din reteaua de canalizare;

Acviferul din pietrisurile de Colentina reprezinta un sistem acvifer cu potential

ridicat. Regimul de variatie al nivelurilor acestui acvifer este dependent de

modul de functionare al sistemului de drenaj al tunelului metroului, de

pierderile de apa din sistemul de canalizare, de alimentarea din acviferele

adiacente precum si de regimul precipitatiilor;

Acviferul din nisipurile de Mostistea are un potential scazut datorita

granulometriei, in general fine, este vulnerabil la poluare intrucat, datorita

discontinuitatii, are legaturi hidraulice directe cu acviferul superior.

Apa subterana are o dinamica activa si o directie generala de curgere de la NV

spre SE, ca si reteaua hidrografica.


27





A.5.3.1. Conditii hidrogeologice aferente amplasamentului Piata George Cantacuzino

Conform informatiilor obtinute pe baza a trei foraje executate pentru elaborarea

studiului geotehnic si hidrogeologic, in luna august 2013, nivelul stabilizat al apei

subterane a fost masurat in foraje la urmatoarele adancimi fata de nivelul

terenului:

Forajul F2: 4.50 m;

Forajul F5: 4.50 m;

Forajul F8: 4.70 m.

Potrivit unor date obtinute din studii anterioare, exceptand anul 2005 cu ploi

abundente, cand au avut loc ridicari ale apei subterane de ordinul metrilor, in

conditii de precipitatii normale, nivelul apei subterane poate manifesta variatii de

0.50-1.0 m.

Dupa executia ca foraj geotehnic, forajul F5 a fost echipat cu filtru de PVC cu

diamtrul de 160 mm si pietrsi margaritar, fiind transformat in foraj hidrogeologic.

Grosimea stratelor permeabile in drept forajului F5 este de 11 m.

Tubul filtrului de PVC a fost montat cu partea superioara la adancimea de 3.80 m

si cu partea inferioara la adancimea de 14.60 m, fiind slituit cu fante intre

adancimile 3,80 – 9.70 m si 11.50-14.60 m, adica in dreptul stratelor de pietris cu

nisip purtatoare de apa din depozitul de Colentina.

Din forajul F5 s-a efectuat o pompare experimentala in regim stationar cu o

electropompa submersibila cu diametrul de 120 mm. Apa pompata din foraj a fost

preluata de caminul de ape pluviale din apropiere de locatia forajului.

Pe baza pomparii experimentale din F5, intr-un strat acvifer cu inaltimea activa

H=10 m, s-au obtinut urmatorii parametrii hidrologici:

Debitul pompat: Q=1.47 l/s;

Denivelarea masurata: s= 0.20 m;

Coeficientul de permeabilitate: k =48 m/zi

Din forajele F5 si F8 s-au prelevat doua probe de apa pentru analize chimice de

laborator privind agresivitatea apei fata de betoane si metale, ale caror rezultate

sunt prezentate in doua rapoarte de incercare. Potrivit celor doua rapoarte, fata

de betoane apa din F8 nu este agresiva, iar apa din F5 prezinta agresivitate slab

carbonica. Asupra metalelor, cele doua probe de apa sunt slab agresive.


28





Tabel nr. 3 – Rezultatele incercarilor geotehnice

Nr

crt

Denumirea

determinarii chimice

Unitate de

masura

Valori

determinate

pentru F5

Valori

determinate

pentru F8

Agresivitatea

asupra

betoanelor

SR

13510:2006

1 Reziduu fix la 105°C Mg/dm3 775.00 782.00

2 Conc.ioni de hidrogen

pH

- 7.07 7.40 <6.5

3 Oxidabilitate mgO2/dm3 8.79 10.87

4 Alcalinitate

permanenta, Ap

Mval/l 0.00 0.00

5 Alcalinitate totala, At Mval/l 4.20 6.00

6 Bioxid de carbon

agresiv, CO2

Bioxid de carbon

liber, CO2

Mg/dm3

Mg/dm3

15.00

21.12

4.00

21.12

>15

7 Hidrogen sulfurat Mg/dm3 Absent Absent

8 Duritatea totala °germ 20.26 23.61

9 Duritatea permanenta °germ 8.50 6.81

10 Duritatea temporara °germ 11.76 16.80

11 Calciu Mg/dm3 123.46 115.29

12 Magneziu Mg/dm3 12.90 32.39 >300

13 Sodiu Mg/dm3 130.64 105.11

14 Amoniu Mg/dm3 0.00 0.62 >15

15 Azotati Mg/dm3 39.00 72.00


29





16 Sulfati Mg/dm3 64.59 106.96 >200

17 Bicarbonati Mg/dm3 256.20 366.00

18 Carbonati Mg/dm3 0.00 0.00

19 Cloruri Mg/dm3 239.66 129.76

20 Conductivitate Mg/dm3 1213.00 1163.00

21 TDS Mg/dm3 600.00 573.00

22 Salinitate %0 0.60 0.60

A.5.3.2. Conditii hidrogeologice aferente amplasamentului Piata Alexandru Lahovari

Dupa executia ca foraj geotehnic, forajul F8 a fost echipat cu filtru PVC cu

diamterul de 160 mm si filtru de material granular (pietris margaritar), fiind

transformat in foraj hidrogeologic. Partea superioara a filtrului de PVC a fost

fixata la adancimea de 3.50 m, iar partea inferioara la adancimea de 10.50 m de

la nivelul terenului. Din acest foraj s-a efectuat o pompare experimentala in regim

stationar cu o electropompa submersibila cu diametrul de 120 mm. Apa pompata

din foraj a fost preluata de caminul pentru ape pluviale existent in apropiere de

locatia forajului.

Din punct de vedere hidrogeologic, sub tavanul acoperitor de argila prafoasa,

urmeaza “pietrisul de Colentina”, strat aluvionar permeabil, principalul colector de

apa freatica din zona. Sub acesta se gaseste alternanta de pamanturi argiloase

si nisipuri argiloase din “depozitul Mostistea”.

Apa freatica cu nivel liber, cantonata in stratul de pietris cu nisip a avut in luna

august 2013 nivelul stabilizat la adancimea de 5 m. Din observatii si studii

executate anterior, s-a retinut ca exceptand anul ploios 2005, cand au avut loc

ridicari ale nivelului apei subterane pe mai multi metri, in conditii de precipitatii

normale, nivelul apei subterane poate manifesta variatii de 0.50-1.0 m.

Pe baza pomparii experimentale in forajul F8, s-au stabilit urmatoarele:

Inaltimea activa a acviferului pompat: H=5.6 m;

Debitul pompat: Q = 0.75 l/s;

Denivelarea: S = 0.10 m.


30





A rezultat astfel coeficientul de permeabilitate a stratului de pietris cu nisip: K =

74 m/zi.

Pentru un foraj de depresionare a apei cu diametrul de 220 mm, a rezultat un

debit exploatabil de apa din foraj Q = 6.9 l/s.

Din forajele F6 si F8 au fost prelevate 2 probe de apa subterana pe care s-au

efectuat 2 analize chimice privind agresivitatea apei fata de betoane si metale.

Astfel, potrivit acestor buletine, fata de betoane apa subterana prezinta

agresivitate slab carbonica, iar fata de metale apa subterana este simtitor si

puternic corosiva.

Tabel nr. 4 – Rezultatele incercarilor geotehnice

Nr

crt

Denumirea

determinarii chimice

Unitate de

masura

Valori

determinate

pentru F6

Valori

determinate

pentru F8

Agresivitatea

asupra

betoanelor

SR

13510:2006

1 Reziduu fix la 105°C Mg/dm3 588.00 396.00

2 Conc.ioni de hidrogen

pH

- 7.05 6.60 <6.5

3 Oxidabilitate mgO2/dm3 5.92 2.56

4 Alcalinitate

permanenta, Ap

Mval/l 0.00 0.00

5 Alcalinitate totala, At Mval/l 5.10 3.00

6 Bioxid de carbon

agresiv, CO2

Bioxid de carbon

liber, CO2

Mg/dm3

Mg/dm3

31.00

73.92

37.00

52.80

>15

7 Hidrogen sulfurat Mg/dm3 Absent Absent

8 Duritatea totala °germ 16.55 11.89

9 Duritatea permanenta °germ 2.27 3.49

10 Duritatea temporara °germ 14.28 8.40


31





11 Calciu Mg/dm3 86.63 71.25

12 Magneziu Mg/dm3 19.19 8.29 >300

13 Sodiu Mg/dm3 90.16 50.83

14 Amoniu Mg/dm3 0.00 0.00 >15

15 Azotati Mg/dm3 28.00 39.00

16 Sulfati Mg/dm3 110.67 61.71 >200

17 Bicarbonati Mg/dm3 311.10 183.00

18 Carbonati Mg/dm3 0.00 0.00

19 Cloruri Mg/dm3 70.19 54.59

20 Conductivitate Mg/dm3 818.00 586.00

21 TDS Mg/dm3 399.00 285.00

22 Salinitate %0 0.40 0.20

A.5.4. Considerente hidrografice

A.5.4.1. Delimitarea spatiului hidrografic

Din punct de vedere hidrografic amplasamentul studiat face parte din bazinul

hidrografic Arges – Vedea care are o suprafata totala de 21.479 km2.

Din punct de vederea administrativ, acest spatiu hidrorafic ocupa aproape

integral judetele Arges, Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv municipiul

Bucuresti) si parti mai mici din judetele Dambovita, Olt si Calarasi.

Tabel nr. 5 - Caracteristicile administrative si demografice ale teritoriului situat in spatiul hidrografic Arges – Vedea

Nr.

crt.

Judetul Suprafata

(km2)

% din

suprafata

totala pe bazin

Populatie

(locuitori)

% din

populatia

totala pe bazin

1. Arges 6416 29,87% 626403 16,37%


32





2. Dambovita 2368 11,03% 225249 5,89%

3. Teleorman 5460 25,42% 385827 10,09%

4. Giurgiu 3520 16,39% 283408 7,41%

5. Calarasi 1019 4,74% 59756 1,56%

6. Olt 1401 6,52% 69337 1,81%

7. Bucuresti 240 1,12% 1.931.838 50,50%

8. Ilfov 1055 4,91% 243722 6,37%

TOTAL 21479 100% 3825540 100%

(Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Arges – Vedea)

Figura nr. 7 – Spatiul Hidrografic Arges - Vedea

Municipiul Bucuresti


33





A.5.4.2. Resursele de apa

Resursele teoetice de apa de suprafata din spatiul hidrografic Arges – Vedea

sunt de 3.593 milioane m3/ an. Acestea sunt distribuite total inegal intre bazinele

hidrografice (Arges – 1.960, Vedea – 363 si Calmatui - 42). Apa de suprafata

reprezinta circa 66% din totalul resurselor teoretice din acest spatiu hidrografic

(3.593 milioane m3/ an).

Avand in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arges (circa 70% - ceea

ce reprezinta un volum acumulat de 1.080.000 mil. m3/ an), acesta dispune si de

cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m3/ an.

Intregul bazin hidrografic al Argesului are un grad inalt de utilizare a resurselor de

apa, indicele specific de utilizare fiind de cca. 600 m3/ locuitor/ an numai din

surse de suprafata. Acest lucru este favorizat si de prezenta unor importante

orase care concentreaza mari consumatori industriali si cu o populatie

numeroasa: municipiile Bucuresti, Pitesti, Campulung si Curtea de Arges.

Bazinul hidrografic Vedea este intr-o situatie opusa, avand resurse de suprafata

reduse si un dispune de lucrari hidrotehnice, acest fapt implica faptul ca

asigurarea alimentarilor cu apa sa fie facuta in exclusivitate din surse subterane.

Situatia se prezinta similar si in bazinul hidrografic Calmatui, unde resursele de

apa de suprafata sunt reduse, iar prin predominarea formatiunilor cu

granulometrie mare si mijlocie a fost posibila acumularea de rezerve de apa mai

mari in subteran. Aceste date sunt sintetizate in tabelul de mai jos:

Tabel nr. 6 - Resursele de apa din Bazinul Hidrografic Arges - Vedea

Resurse teoretice

(mil.m3/ an)

Resurse utilizabile

potrivit gradului de

asigurare al bazinului

hidrografic (mil.m3/ an)

Bazinul hidrografic Arges

Ape de suprafata 1960,000 1671,654

Ape subterane 696,000 536, 112

Total 2656,000 2207,766

Bazinul hidrografic Vedea



34





Ape subterane 172,000 150,000

Total 535,000 190,500

Bazinul hidrografic Dunare (inclusiv Calmatui)


Ape subterane 360,000 350,900

Total 402,000 380,025

Spatiul hidrografic Arges – Vedea - Dunare


Ape subterane 1228,000 1037,012

Total 3593,000 2778,291

(Sursa: Planul de Management al Bazinului Hidrografic Arges – Vedea)

A.5.4.3. Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a Argesului cuprinde 178 cursuri de apa, cu o lungime

totala de 4579 km, avand o densitate medie de 0, 36 km/ km2.

Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei

hidrografice este mare, depasind de multe ori 1,4 km/ km2.

A.5.4.4. Categorii de ape de suprafata

A.5.4.4.1. Rauri

Raul Arges impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante

bazine hidrografice ale tarii, avand in vedere potentialul hidroenergetic si

alimentarile cu apa ale centrelor populate si industriale.

Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta Muntilor

Fagaras, de unde izvorasc cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea lor dau

nastere raului Arges.

Principalii afluenti, in ordinea formarii bazinului hidrografic sunt: Valsanul (L = 79

km, F = 348 km2), Raul Doamnei, care are si cel mai mare aport de debit (L =

107 km, F = 1836 km2), Raul Targului (L = 72 km, F = 1096 km2), Carcinovul (L =

43 km, F = 184 km2), Neajlovul (L = 186 km, F = 3720 km2), Dambovnicul (L =


35





110 km, F = 639 km2), Calnistea (L = 112 km, F = 1748 km2), Glavaciocul (L =

120 km, F = 682 km2), Sabarul (Rastoaca) (L = 174 km, F = 1346 km2) si Raul

Dambovita – cu cea mai mare lungime (L = 286 km, F = 2824 km2).

Argesul este alimentat asimetric, afluentii de pe stanga avand u aport de debit de

peste 6 ori mai mare decat cei de pe dreapta. Principalii afluenti de pe stanga

(Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaza bazinele de receptie din zoan

subalpina, unde alimentarea este mixa – pluvionivala si subterana – aceasta din

urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri.

Panta medie a raului principal este de 6‰, pe cand cea a afluentilor principali se

incadreaza intre 6‰ (Dambovita) si 25‰ (Valsanul). Coeficientul sau de

sinuozitate este de 1,52. Din totalul de 178 de rauri, 108 prezinta un regim de

curgere nepermanent.

Densitatea retelei hidrografice este de cca. 1,4 km/ km2 in zona de munte (cursul

superior al Argesului), unde o serie de izvoare si rauri mici converg catre

colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4 – 0,5 km/ km2 in zona de

campie.

Raul Vedea are ca principali afluenti (in ordinea formarii bazinului): Vedita (L = 60

km, F = 223 km2), Plapcea (L = 56 km, F = 354 km2), Cotmeana (L = 93 km, F =

498 km2), Doroftei (L = 36 km, F = 219 km2), Tecuci (L = 61 km, F= 201 km2),

Bratcov (L = 39 km, F = 144 km2), Burdea (L = 107 km, F = 366 km2), Paraul

Cainelui (L= 106 km, F = 535 km2) cu afluentul sau Tinoasa (L = 51 km, F = 203

km2), urmeaza apoi cel mai important afluent , raul Teleorman (L = 169 km, F =

1427 km2) si Izvoarele (L = 42 km, F = 231 km2).

Intreaga retea hidrografica a bazinului Vedea se inscrie intr-o zona cu o densitate

foarte mica ce variaza de la 0,4 km/ km2 in partea superioara a bazinului, la 0,2 –

0,3 km/ km2 in partea centrala si ajungand la 0,1 km/ km2 in partea inferioara.

Panta medie a raului principal este de 2‰ , pe cand cea a afluentilor principali de

incadreaza intre 2‰ (Teleorman) si 5‰ (Vedita). Numarul cursurilor

nepermanente din acest bazin este de 64, dintr-un total de 78 de rauri.

Coeficientul de sinuozitate al Vedei este de 1,39, pe cand cel al afluentilor

variaza intre 1,14 (Vedita) si 1,88 (Cotmeana).

Bazinul Calmatui este situat in sud-vestul spatiului hidrografic administrat de

Directia Apelor Arges-Vedea. Forma sa este alungita pe directia nord-nord-vest -

sus-sud-est. Este situat in totalitate in zona de campie. Calmatuiul isi are

izvoarele in Piemontul Cotmeana, varsandu-se dupa un traseu sinuos,

caracteristic raurilor de campie, in Lacul Suhaia situat in lunca Dunarii.

Principalii afluenti pe care-i primeste, in ordinea formarii bazinului hidrografic

sunt: Dragna (L = 8 km, F = 15 km2), Valea Stiucii (L = 7 km, F = 21 km2),


36





Sohodol (L = 19 km, F = 60 km2), Calmatuiul Sec (L = 48 km, F = 167 km2), Urlui

(L = 62 km, F = 289 km2) si Ducna (L = 17 km, F = 62 km2).

Afluentii de pe partea stanga sunt mai puternici si prezinta caractere

asemanatoare cu colectorul principal. Reteaua hidrografica a bazinului are o

densitate foarte mica.

Panta medie a raului principal este de 1%, pe cand cea a afluentilor principali se

incadreaza intre 2% (Sohodol) si 1% (Urlui). Numarul cursurilor nepermanente

din acest bazin este de 7, dintr-un total de 10 rauri. Coeficientul de sinuozitate al

Calmatuiului este de 1,67, pe cand cel al afluentilor variaza intre1,25 (Dragna) si

1,65 (Urlui).

In bazinul Dunarii exista 4 cursuri de mica importanta: Pasarea, Parapanca,

Oncesti si Zboiul

Tabel nr. 7 - Caracteristicile regimului hidrologic

Nr

crt

Raul Statia

hidrometrica

Lungi

mea

raului

(km)

Supra -fata

(km2)

Debit

mediu

multi-

anual

(m3/s)

Debitul lunar cu

asigurarea

(m3/s)

Qm/QM (m

3/s)

80% 90% 95%

B.H. ARGES

1 ARGES MALU SPART 233 3799 38.955 9.8 8.3 7.7

5.01/

38.955

2 ARGES BUDESTI 319 9229 46.079 10.5 9 8.5

1.1/

46.079

3 AREF AREF 6 245 0.246 0.019 0.01 0.009 0/ 0.246

4 VALSAN BRADET 37 123 1.023 0.67 0.53 0.455

0.011/

1.023

5 VALSAN MALURENI 62 239 1.805 0.83 0.7 0.62

0.013/

1.805

6 R. DOAMNEI

BAHNA

RUSULUI 44 355 2.515 2.5 2 1.65

0.168/

2.515

7 R. DOAMNEI DARMANESTI 86 566 3.562 2.7 2.2 1.8

0.136/

3.562


37





8 R. DOAMNEI CIUMESTI 100 1736 12.548 7.67 3.89 2

0.839/

12.548

9 R. TARGULUI VOINESTI 24 156 2.590 1.38 1.23 1.17 0.03/ 2.59

10 R. TARGULUI PISCANI 42 843 8.082 3.25 2.9 2.6

0.16/

8.082

11 R. TARGULUI VOINA 8 65 2.025 0.64 0.5 0.41

0.338/

2.025

12 ARGESEL MIOVENI 11 228 1.479 0.44 0.34 0.27

0.019/

1.479

13 RAUSOR ZANOAGA 8 376 0.907 0.297 0.208 0.19

14 BUGHEA BUGHEAde JOS 11 38 0.674 0.386 0.352 0.336

0.041/

0.674

15 BRATIA RAUSOR POD 27 118 2.283 0.62 0.58 0.53

0.082/

2.283

16 BRATIA BALILESTI 50 340 3.312 1.01 0.52 0.28

0.278/

3.312

17 RAUSOR RAUSOR 18 60 0.951 0.16 0.116 0.086

0.022/

0.951

18 RAUSOR RUCAR 15 53 0.928 0.14 0.112 0.075

0.057/

0.928

19 ARGESEL NAMAIESTI 23 49 0.613 0.094 0.061 0.033

0.029/

0.613

20 ARGESEL VULTURESTI 33 150 1.068 0.046 0.023 0.014

0.014/

1.068

21 CARCINOV PRIBOIENI 35 75 0.594 0.019 0.014 0.01

0.01/

0.594

22 NEAJLOV

MOARA din

GROAPA 74 379 0.910 0.32 0.23 0.19 0.1/ 0.91

23 NEAJLOV VADU LAT 132 1284 4.266 0.95 0.65 0.55

1.7/

4.266

24 NEAJLOV CALUGARENI 166 3392 8.740 1.08 0.76 0.65 0.141/


38





8.74

25 DAMBOVNIC SLOBOZIA 63 319 1.882 0.214 0.04 0.024

0.005/

1.882

26 GLAVACIOC CROVU 116 642 0.834 0.049 0.027 0.02 0/

27 SABAR POENARI 111 883 2.294 0.4 0.32 0.26 0/ 2.294

28 SABAR VIDRA 157 1212 8.443 0.368 0.14 0.084

0.06/

8.443

29 POTOP GURA FOII 44 196 0.925 0.2 0.1 0.05 0/ 0.925

30 CIORO GARLA BRAGADIRU 44 103 5.362 0.095 0.045 0.036

0.024/

5.362

31 DAMBOVITA PODU DBV. 96 260 4.402 2.3 1.3 0.65

0.039/

4.402

32 DAMBOVITA MALU cu FLORI 129 668 10.133 4.4 2.9 1.08

1.4/

10.133

33 DAMBOVITA RANCACIOV 110 950 10.213 4.8 2.3 1.1

1.43/

10.213

34 DAMBOVITA LUNGULETU 212 1105 10.517 5 2.53 1.3

1.8/

10.517

35

VALEA

BADENILOR BADENI 14 52 0.865 0.195 0.165 0.136

0.136/

0.865

36 RAUL ALB

G.

BARBULE

TULUI 16 52 0.475 0 0 0 0/ 0.475

37 COLENTINA COLACU 38 150 0.586 0.018 0.01 0.007

0.006/

0.586

38 DAMBOVITA

DRAGOMI

RESTI 241 1391 0.601 0.011 0.005 0.002 0/ 0.601

39 ARGES CATEASCA 143 3480 34.761 9.5 8 7.2 0.8/

40 ARGES GRADINARI 243 3830 21.786 10 8.5 7.9

0.12/

21.786

B.H. VEDEA

41 VEDEA BUZESTI 77 495 1.070 0.03 1.01 0 0.025/


39





1.07

42 VEDEA VALENI 107 1724 4.092 0.09 0.027 0.01

0.03/

4.092

43 VEDEA ALEXANDRIA 185 3246 7.493 0.62 0.4 0.25

0.003/

7.493

44 COTMEANA CIOBANI 80 444 1.256 0.033 0.01 0

0.003/

1.256

45 TELEORMAN

TATARASTII

DE SUS 169 400 1.291 0.19 0.14 0.105

0.06/

1.291

46 TELEORMAN

TELEORMAN

U 157 1272 3.186 0.67 0.5 0.38

0.08/

3.186

47

PARAUL.

CAINELUI VARTOAPEL E 82 252 0.350 0.045 0.044 0.038 0/ 0.35

B.H. CALMATUI

48 URLUI FURCULESTI 59 288 0.561 0.052 0.024 0.01

0.003/

0.561

49 CALMATUI CRANGU 118 891 1.455 0.2 0.1 0.05

0.01/

1.455

(Sursa: Planul de management al bazinului Hidrografic Arges – Vedea)

Cele mai importante cursuri de apa din Municipiul Bucuresti sunt Raul

Dambovita si Raul Colentina.

A.5.4.5. Raul Dambovita

Raul Dambovita este un curs de apa, afluent al raului Arges, ce are izvorul in

Muntii Fagaras pe versantul muntelui Curmatura Oticului.

In drumul sau spre varsarea in Arges, raul strabate mai multe unitati de relief:

Muntii Fagaras, Muntii Iezer – Papusa, Muntii Leaota, Subcarpatii Getici si

Subcarapatii de Curbura, Podisul Getic, Campia Inalta a Targovistei, Campia

Titu, Campia Bucurestilor si Campia Burnazului.

Raul Dambovita (cod cadastral X.2.25) conform Atlasului Cadastrului Apelor

din Romania (Ed. 1992) prezinta urmatoarele caracteristici:

Lungime (km): 286;

Altitudine (m):


40





Amonte: 1800;

Aval: 27;

Panta medie ‰: 6;

Coeficient de sinuozitate: 1,55;

Suprafata (km2): 2824;

Altitudinea medie (m): 399;

Lacuri de acumulare permanente: suprafata 3098,00 ha, Vol. mil. m3 160,62.

A.5.4.5.1. Raul Dambovita in Bucuresti

Raul strabate municipiul Bucuresti pe o distanta de aproximativ 22 de km,

parcurgand orasul de la nord – vest la sud – est.

Desi este principala sursa de apa in alimentarea Bucurestiului, raul a ridicat de-a

lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor hidrologice rezultate din

traversarea orasului: inundatii, inmlastiniri. Ca urmare a acestor fenomene, la

trecerea prin municipiul Bucuresti, raul a fost barat pentru a forma Lacul Morii, iar

in aval de acest lac, cursul raului a fost canalizat pe toata portiunea de albie care

strabate capitala.

Figura nr. 8 – Portiunea canalizata a raului Dambovita in Bucuresti

Raul trece prin urmatoarele zone ale capitalei: Semanatoarea, Grozavesti (unde

isi modifica traseul spre S- E), Cotroceni, Eroilor (isi schimba directia spre E),

Natiunile Unite si Izvor, Piata Unirii (se indreapta apoi spre S), Timpuri Noi,

Vacaresti, Vitan Barzesti (revine la cursul initial spre S – E) si apoi iese din oras

in dreptul localitatii Glina.


41





A.5.4.6. Raul Colentina

Raul Colentina izvoraste din dealurile Targovistei, din zona Sotanga – Doicesti

si se varsa in raul Dambovita in dreptul localitatii Cernica.

Raul Colentina (cod cadastral X.3.17) conform Atlasului Cadastrului Apelor din

Romania (Ed. 1992) prezinta urmatoarele caracteristici:

Lungime (km): 101;

Altitudine (m):

Amonte: 179;

Aval: 52;

Panta medie ‰: 1;

Coeficient de sinuozitate: 1,56;

Suprafata (km2): 643;

Altitudinea medie (m): 180;

Lacuri de acumulare permanente: suprafata 1614,00 ha, vol.mil.m3 45,60.

A.5.4.6.1. Modificari aduse raului Colentina

Datorita albiei usor inclinata si meandrata, cursul raului Colentina a fost

transformat intr-o salba de lacuri, astazi amenajate aproape in totalitate.

Lacurile aflate pe cursul raului Colentina sunt: Mogosoaia, Straulesti, Grivita,

Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I ,

Pantelimon II, Cernica.

Pe langa acestea, in Municipiul Bucuresti mai exista si alte lacuri cum ar fi lacul

din Parcul Tineretului, lacul din Parcul Cismigiu, lacul din Parcul Circului, lacul din

Parcul Titan (sau IOR), lacul Vacaresti, lacul din Parcul Drumul Taberei.

A.5.4.7. Lacurile si caracteristicile principale ale acestora

Lacurile nu reprezinta o caracteristica a spatiului hidrografic Arges – Vedea.

Singurul lac important (care depaseste 50 ha) este Comana.

Pe teritoriul municipiului Bucuresti se afla in administrarea ALPAB 9 lacuri,

respectiv 9 baraje, din totalul de 12 aflate pe salba raului Colentina, respectiv:

Mogosoaia, Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon

II, Cernica.

Salba de lacuri a raului Colentina a fost creata incepand cu anul 1936, prin

bararea cursului raului si respectiv asanarea albiei mlastinite a raului. Barajele

sunt de tipul baraj de pamant omogen avand parametrul amonte pereat cu dale

din beton, iar parametrul aval inierbat.


42





Figura nr. 9 – Asezarea lacurilor

Tabel nr. 8 – Caracteristici generale ale lacurilor

Lacuri Caracteristici generale

Lacul Mogosoaia Lungime = 4,6 km;

Volum acumulat (NNR) = 1,93 mil.mc;

Nivel normal de retentie (NNR) = 91,85 md MN;

Nivel maxim = 93,00 md MN;

Suprafata = 120 ha

Lacul Straulesti Lungime lac = 1,7 km

Volum acumulat (NNR) = 0,66 mil.mc

Nivel normal de retentie (NNR) = 86,35 md MN

Nivel maxim = 87,50 md MN

Suprafata = 44 ha.

Lacul Grivita Lungime lac = 3,8 km




Suprafata = 75,85 ha.

Lacul Baneasa Lungime = 3,0 km

Volum acumulat (NNR) = 0,62 mil.MD


43







Suprafata = 40,0 ha.

Lacul Herastrau Lungime = 3,5 km ;



Suprafata = 77 ha.

Lacul Floreasca Lungime = 3,0 km




Suprafata = 70 ha.

Lacul Tei Lungime = 2,5 km

Volum acumulat (NNR) = 2,0 MIL.MC

Nivel normal de retentie (NNR)= 73,00 md MN


Suprafata = 80 ha

Lacul Pantelimon II Lungime = 4,5 km

Volum acumulat (NNR) = 12,30 mil mc


Nivelul maxim = 61,40 md MN

Suprafata = 260 ha.

Lacul Cernica Lungime = 5,5 km

Volum acumulat (NNR) = 7,0 mil mc

Nivel normal de retentie = 54,10 md MN



44





Suprafata = 341 ha.

(Sursa: site-ul www.alpa.ro, accesat in data de 03.08.2014)

A.5.4.8. Apele subterane

In cadrul spatiului hidrografic Arges – Vedea au fost identificate si delimitate un

numar de 11 corpuri de ape subterane. Dintre acestea 8 sunt corpuri de ape

subterane freatice, 3 sunt corpuri de ape subterane de adancime.

Resursele totale de ape subterane aferente spatiului hidrgrafic Arges – Vedea au

o valoare de 112359,41 l/s (3,563 miliarde m3/ an), respectiv 27707,13 l/ s (0,879

miliarde m3/ an), in cazul corpurilor de ape subterane freatice si 84652,28 l/s

(2,684 miliarde m3/ an), in cazul corpurilor de ape subterane de adancime (3

corpuri de apa).

Din cele 11 corpuri de ape subterane identificate, 10 apartin tipului poros, fiind

acumulate in depozite de varsta cuaternara si Romanian – pleistocen inferioara,

iar un corp apartine tipului carstic – fisural, dezvoltat in depozite de varsta jurasic

– cretacica.

Cele mai multe corpuri de apa subterana si anume 7 (ROAG02, ROAG03,

ROAG05, ROAG07, ROAG08, ROAG09 si ROAG10), au fost delimitate in

zonele de lunci si terase ale Argesului si afluentilor sai, Vedei si afluentilor sai,

Calmatui, precum si ale Dunari fiind dezvoltate in depozite aluviale, poros –

permeabile, de varsta cuaternara.

Un corp de apa subterana si anume ROAG01 (Muntii Padurea Craiului), se

dezvolta in zona montana si este de tip carstic – fisural, fiind dezvoltaqt in roci

dure, reprezentate prin calcare, congolmerate, gresii etc.

Alte trei corpuri si anume ROAG11 (Bucuresti – Slobozia), ROAG 12 (Estul

Depresiunii Valahe) si ROAG13 (Bucuresti), sub presiune, sunt cantonate in

depozite pleistocen – superioare si Romanian – pliestocen inferioare si au o

importanta economica semnificativa.

A.5.4.8.1. Caracteristicile corpurilor de apa subterana de pe teritoriul Municipiului Bucuresti

Corpul de apa subterana ROAG03 Colentina

Corpul este de tip poros permeabil, cantonat in depozitele Pleistocenului superior

(Pietrisurile de Colentina). Acviferul freatic constituit din pietrisuri si nisipuri se

dezvolta in interfluviul Arges – Dambovita – Sabar – Pasarea.

Pe masura deplasarii atre nord se remarca o reducere a orizontului de pietrisuri

si nisipuri, astfel incat la nord de linia otopeni – Stefanesti – Afumati acest orizont

nu mai poate fi identificat.

http://www.alpa.ro/


45





Depozitele superficiale trec pe rapid intr-un nisip fin ruginiu si apoi intr-un nisip

roscat cu numeroase resturi organice. In adancime, granulometria nisipurilor se

mareste, acestea trecand in general la pietrisuri. Intregul orizont acvifer prezinta

o sedimentare in lentile, ale caror dimensiuni cresc catre patul stratului indiferent

daca matrialul este constituit din nisip fin sau pietris grosier. Acestea dovedesc

ca pietrisurile din baza s-au depus intr-un regim torential.

Pietrisurile de Colentina sunt intercalate intre depozitele loessoide si reprezinta

aluviunile vechi ale raului Arges.

Conform datelor unor foraje sapate in acest orizont acvifer, pe dreapta

Dambovitei, argila care acopera nisipurile cu pietrisuri nu are dezvoltare continua

ramanand, pe alocuri, sub forma de lentile.

Figura nr. 10 – Sectiune geologica prin depozitele cuaternare din zona municipiului Bucuresti

Corpul de apa subterana ROAG11 Bucuresti - Slobozia

Acest corp de apa subterana este de tip poros permeabil, cantonat in acviferul de

medie adancime, sub presiune, din subsolul orasului Bucuresti si este constituit

din nisipuri foarte fine, micacee de culoare vanata-cenusie, uneori cu intercalatii

ruginii (Nisipurile de Mostistea). Constitutia petrografica este caracterizata prin

absenta elementelor calcaroase si pare sa corespunda cu a nisipurilor din

Formatiunea de Fratesti.


46





Acest orizont se prezinta, in terasa din stanga Dambovitei, sub forma unui strat

de 10-15 m grosime, dar in destul de multe amplasamente din cuprinsul orasului

Bucuresti are aspectul unei succesiuni de nisipuri cu intercalatii argiloase, a carei

dezvoltare nu depaseste uneori cativa metri.

In terasa din dreapta Dambovitei acest orizont acvifer de nisipuri prezinta

intercalatii frecvente de pietrisuri si arata o tendinta de reunire spre sud cu

Pietrisurile de Colentina.

Acest orizont acvifer este situat, in zona orasului Bucuresti, la adancimi cuprinse

intre 20 m si 42 m, avand niveluri piezometrice ascensionale la circa 12 m

adancime. Conductivitatile hidraulice au valori de 5-15 m/zi, iar transmisivitatile

nu depasesc 150 m2/zi.

Posibilitatile de alimentare cu apa din acest din acest orizont acvifer sunt relativ

modeste, cu debite medii de 5-6 l/s, pentru denivelari de 3-4 m, ceea ce indica un

debit specific q = 1-2 l/s/m.

Din punct de vedere chimic, aceste ape se incadreaza in limitele de potabilitate,

dar prezinta valori ridicate ale duritatii totale (mai mari de 30oG).

Aria de raspandire a acestui acvifer, de varsta pleistocen superioara, se extinde

mult la est de Bucuresti pana in zona luncii Dunarii, la Fetesti si la vest de

Bucuresti pana la Olt, ocupand aproape in intregime Campia Vlasiei si partial

Campia Gavanu-Burdea. In aceste ultime doua subunitati morfologice Nisipurile

de Mostistea au caracter de strat acvifer cu nivel liber.

Aceasta diferenta este imprimata de caracterul miscarilor neotectonice (miscari

tectonice care s-au produs in Cuaternar): pozitive in Domeniul Getic si negative

in Domeniul Oriental. In acest fel Nisipurile de Mostistea de la vest de Arges se

gasesc la adancimi ce nu depasesc 25 m; in timp ce la est de Arges, Nisipurile

de Mostistea se situeaza la adancimi cuprinse intre 35-50 m, avand caracter de

strat sub presiune (strat acvifer de medie adancime).

Alimentarea acviferului din Nisipurile de Mostistea, care se dezvolta la est de

Arges, se face in mod deosebit prin drenanta ascendenta din Formatiunea de

Fratesti, cu o rata care nu a putut fi determinata pana in prezent.

Conductivitatea hidraulica a acestui orizont acvifer, in zona orasului Bucuresti,

este de 3-8 m/zi, iar transmisivitatile variaza in limite cuprinse intre 30 - 120 m2/zi.

Corpul de apa subterana ROAG13 Bucuresti

Corpul de apa subterana de adancime este de tip poros- permeabil cantonat in

depozitele de varsta Romanian superior-pleistocen inferioara (Formatiunea de

Fratesti).


47





Depozitele acestei formatiuni, care se dezvolta in spatiul situat in partea de sud a

Depresiunii Valahe, sunt predominant psamitice, dar se intalnesc si elemente

psefitice, in special in baza. In zona orasului Bucuresti apar doua intercalatii

argiloase-nisipoase, de circa 20 m grosime, care separa acest orizont in trei

strate de 30 m grosime fiecareprezentand o variatie granulometrica de la

pietrisuri in baza, la nisipuri in partea superioara.

Petrografic, aceste depozite contin fractiuni granulometrice provenite din

cristalinul carpatic, la care, in zona adiacenta a Dunarii, se adauga cele provenite

din platforma prebalcanica, ultimele fiind reprezentate prin calcare barremiene,

creta senoniana si riolite. In acesta compozitie nu s-a semnalat prezenta unor

fractiuni de origine flisoida.

Din punct de vedere structural, se constata o ridicare gradata a acestui complex

de la nord spre sud, paralel cu o subtiere in acelasi sens.

Formatiunea de Fratesti este acoperita de Complexul Marnos, care cuprinde o

succesiune de lentile groase de marne si argile nisipoase cu intercalatii

lenticulare subtiri de nisipuri fine. Pe baza pozitiei geometrice generale si a

faunei fosile determinate, s-a atribuit acestui complex varsta pleistocen medie.

Pe teritoriul dintre Arges si Ialomita, complexul marnos suporta un pachet gros

de nisipuri, de circa 20 m, care devin din ce in ce mai fine de la vest spre est. Ele

apartin Nisipurilor de Mostistea de varsta pleistocen superioara.

In cea mai mare parte a regiunii mentionate (intre Arges si Ialomita) Nisipurile de

Mostistea suporta o patura groasa de 10-20 m de depozite loessoide, care

prezinta o inclinare redusa dinspre nord spre sud, conform pantei morfologice. In

aceste depozite au fost identificate depunerile vechilor terase ale raului Arges,

reprezentate prin Pietrisurile de Colentina care au fost atribuite tot Pleistocenului

superior.

Avand in vedere extinderea redusa a celor doua orizonturi acvifere suprapuse

sistemului acvifer al Formatiunii de Fratesti se poate considera ca aceste

orizonturi au o importanta strict locala.

Analiza structurala detaliata a Formatiunii de Fratesti din zona Municipiului

Bucuresti a fost posibila datorita numarului mare de foraje de exploatare (circa

350 foraje). Variatia faciesului litologic pe verticala, de la pietrisuri cu nisipuri

(depozite de origine fluviala), la nisipuri argiloase si argile nisipoase (depozite de

origine lacustra) si repetarea acestui proces, ar putea conferi Formatiunii de

Fratesti, in zona Bucuresti, un regim de sedimentare mixt fluvio-lacustru, cu

caracter ciclic. In cadrul acestei formatiunii, in zona municipiului Bucuresti, se

evidentiaza trei strate A, B si C.


48





Grosimea stratului A variaza in limite largi, de la 5-10 m la 60-65 m, frecventa

maxima fiind de 25-30 m, in timp ce grosimile stratelor B si C variaza intre 5-10 m

si 50-55 m, respectiv 45-50 m, frecventele maxime inregistrandu-se in intervalele

20-25 m, respectiv 25-30 m

Stratul A are o presiune de strat de 40 m coloana de apa in sudul Bucurestiului si

de 146 m coloana de apa, in nordul orasului.

Stratul B are o presiune disponibila de circa 70 m in sud si de 200 m in nord, in

timp ce stratul C are o presiune disponibila de 100 m in sud si de 215 m in nord

(Bretotean 1996).

Nivelurile piezometrice sunt situate la cote ce variaza intre +54 m si +24 m pentru

stratul A, +56 m pentru stratul B si +52 m pentru stratul C in zona de nord-vest a

orasului.

A.5.5. Incadrarea in zona macroseismica

Conform hartilor de zonare seismica (P 100–1/2006), amplasamentul analizat

este situat intr-o zona ce corespunde unei acceleratii la nivelul terenului de ag =

0,24 g, cu o perioada de colt a spectrului seismic Tc = 1,6 s, pentru un seism cu

perioada medie de revenire de 100 ani.

Figura nr. 11 – Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns


49





Figura nr. 1 - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale

acceleratiei terenului pt cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100

ANI.

A.5.5.1. Adancimea de inghet

Conform STAS 6054/ 77 “Teren de fundare – ADANCIMI MAXIME DE INGHET –

Zonarea teritoriului Romaniei”, in amplasamentul studiat adancimea maxima de

inghet este de 80…90 cm.

A.5.6. Clima

Clima orasului este temperat continentala, cu usoare nuante excesive si cu unele

diferentieri ale valorilor temperaturii aerului cauzate de incalzirea suplimentara a

retelei stradale din interiorul sau, de arderile de combustibili industriali si casnici,

de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc.

Tabel nr. 9 – Date climatice

Elemente climatice Caracteristici

Temperatura medie anuala a aerului + 10 C

Temperatura minima absoluta a aerului -31,2C

Temperatura maxima absoluta a aerului +40,6C

Adancimea maxima de inghet 0,80 m

Sarcina data de zapada pe sol 2 kN/m2


50





Viteza maxima anuala a vantului la 10 m, mediata pe 1 min., avand 50 ani

interval mediu de recurenta: 26 m/ s. Presiunea vantului stabilita la inaltimea de

10 m deasupra terenului: 0,40 kN/ m2.

A.6. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

Planul Urbanistic Zonal Spatiu Public Piata Cantacuzino – Piata Lahovari - a

fost intocmit in conformitate cu Legea nr. cu 350/ 2001 modificata si republicata,

privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul.

Prezentul Plan Urbanistic Zonal are caracter de reglementare specifica a

dezvoltarii urbanistice a zonei studiate si cuprinde prevederi coordonate,

necesare atingerii obiectivelor proiectului, nu reprezinta o faza de investitie, ci o

faza premergatoare realizarii acesteia.

Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglemetarile de urbanism

– presiuni si restrictii necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si conformarea

constructiilor din zona studiata.

Pentru dezvoltarea Zonei de Actiune Urbana „Centrul Bucurestiului", viziunea

strategica urmareste armonizarea obiectivelor socio-economice - cresterea

calitatii vietii urbane, cu dinamica spatiala - reabilitarea si revitalizarea spatiilor

publice ale oralului. Valorificarea potentialului local este o directie conceptuala

importanta, capabila sa transforme Capitala intr-un centru competitiv, o zona

urbana sustenabila si atractiva pentru locuitori, vizitatori si investitori.

Programul Operational Regional are ca obiectiv strategic dezvoltarea economica

echilibrata teritorial, cu accent pe dezvoltarea durabila, imbunatatirea

infrastructurii si a mediului de afaceri, in vederea cresterii rolului centrelor urbane.

Obiectivele si principiile europene privind ameliorarea cadrului de viata din

mediul urban cuprind modernizarea infrastructurii, amenajarea de spatii urbane

de buna calitate, incurajarea competitivitatii si a cresterii economice, intr-o

abordare urbana integrata. Procesul de regenerare urbana are in vedere atat

reabilitatea fondului construit si a spatiilor publice, cat si intarirea comunitatii si

incurajarea activitatilor antreprenoriale. Printre aspectele-cheie care trebuie luate

in considerare sunt: crearea de locuri cu caracter, punerea in valoare a

patrimoniului existent, re-conectarea, lucrul cu peisajul urban, managementul

eficient al investitiilor si proiectarea "pentru schimbare", care permite o evolutie

ulterioara favorabila.

Obiectivele generale ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbana sunt

consolidarea identitatii orasului, sustinerea vitalitatii si atractivitatii acestuia,

dezvoltarea economica locala si regenerarea urbana durabila. Aceste obiective

generale se detaliaza intr-o serie de obiective specifice, dintre care: crearea unui


51





tesut urban accesibil si eficient, prioritizarea circulatiei pietonale, cicliste si a

transportului in comun, reabilitarea infrastructurii publice, revigorarea retelei de

spatii publice si punerea in valoare a potentialului zonei.

In cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana sunt stabilite urmatoarele

prioritati:

recuperarea (recuperarea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului,

revitalizarea si reconectarea zonelor cu caracter divers care constituie

centrul Bucurestiului);

circulatia (facilitarea circulatiei auto printr-un sistem integrat de parcari,

incurajarea modalitatilor de transport durabile);

spatiile publice (introducerea unui sistem de parcari subterane care va

permite recastigarea spatiului public de deasupra, tratarea strazilor si a

pieselor ca spatii publice prietenoase, reabilitarea spatiilor reprezentative pe

principii moderne),

competitivitatea (un plan strategic pe termen mediu si lung, flexibil si care

poate oferi variante diferite de finantare, de la fonduri europene la

parteneriate public - private).

Obiectul prezentului Plan Urbanistic Zonal consta in concretizarea unui set de

obiective care sa permita indeplinirea principiilor programatice ale Planului

Integrat de Dezvoltare Urbana a Bucurestiului, ale Strategiei de dezvoltare a

municipiului Bucuresti 2009-2015 si a Programului Operational Regional 2007-

2013, in sensul Axei Prioritare nr. 1. Astfel, obiectivele care stau la baza

elaborarii PUZ Piata Cantacuzino - Piata Lahovari sunt, dupa cum urmeaza:

conturarea unei identitati pentru zona centrala cu potential turistic si cultural;

imbunatatirea imaginii urbane a Bucurestiului;

revigorarea si decongestionarea retelei de spatii publice;

tesut urban restructurat si reintegrat;

eficientizarea sistemului de circulatii si evitarea confilictelor ciclist - pieton -

automobil;

prioritizarea formelor sustenabile si alternative;

eliberarea spatiului public de prezenta agresiva a autovehicolelor parcate

excesiv atat in Piata Lahovari cat si in Piata Cantacuzino;

intensificarea utilizarii zonelor pietonale, obtinand un spatiu public dinamic si

generos in cele doua piete;

facilitarea accesibilitatii prin imbunatatirea infrastructurii existente;

cresterea capacitatii de parcare in zona, deservind atat dotarile culturale si

recreative existente, cat si riveranii sau institutiile si firmele din zona;


52





crearea unei identitati unitare care sa valorifice potentialul existent cu

punerea in valoare a fondului construit;

cresterea potentialului de promenada, incurajand interactiunile si activitatile

recreative;

intensificarea utilizarii de catre public a spatiului verde.

S-a plecat de la conceptul de camera urbana - un spatiu public comunitar cu

activitati bine definite, integrat intr-un sistem la nivelul intregului oras. In cadrul

acestui sistem, identitatea este un element de baza in geneza camerei urbane.

Orasul in ansamblul sau ar trebui sa functioneze ca o retea de zone

interconectate, cu dominanta majora, clar definita. Definirea acestor camere

urbane apare ca necesara cu atat mai mult cu cat ne referim la un oras unde

aceasta devine un element major in promovarea diversitatii.

Diversitatea poate deveni suportul pentru un traseu alternativ pentru pietoni si

biciclisti, separat de traseele carosabile actuale, care sa functioneze pe o

infrastructura existenta adaptata, revitalizata si innoita. Nu exista un circuit pe

care orasul sa il ofere vizitatorului, iar strazile au devenit doar cai de circulat, care

functioneaza din ce in ce mai greu. Traseul propus prin prezentul plan integrat

are menirea de a prezenta Bucurestiul si a oferi locuitorilor si turistilor ambianta,

eveniment si provocare.

Camera de ambianta (zona Gradina Icoanei - Piata Romana) are rolul de a-i

prezenta vizitatorului o zona tipica de locuinte individuale, aflata in imediata

apropiere a marilor bulevarde Magheru, Dacia si a strazii Eminescu. In timp ce

Bulevardul Magheru este expresia dezvoltarii interbelice si totodata o axa majora

de circulatie si comert, in imediata vecinatate a acestuia se gaseste un parcelar

pastrat de pe vremea planului Borroczyn (1846-52), usor densificat ulterior.

Contrabalansarea zonei comerciale Magheru cu zona de agrement a Gradinii

Icoanei, impreuna cu Teatrul Bulandra, creeaza potentialul unui interes public

pentru vizitarea acestei camere, alcatuita din locuinte individuale izolate, de o

valoare culturala ridicata. Zona pare dens plantata, desi toate plantatiile se afla in

spatiul privat, nu in cel public. De asemenea prezenta Gradinii Icoanei si a

Parcului Ioanid contribuie din plin la aceasta senzatie. Se intalnesc functiuni

publice culturale si de loisir importante. Regimul de inaltime nu foarte ridicat

favorizeaza caracterul ambiental si intim al intregii zone.


53





A.6.1. Situatia existenta

A.6.1.1. Ocuparea terenurilor

Pe terenul studiat nu exista in prezent constructii (cu exceptia amplasamentelor

provizorii de tip chiosc), ci numai strazi carosabile transformate in zone de

parcare neautorizata, amenajari de spatii verzi si trotuare pentru accesul pe

proprietati publice sau private.

Conform PUG Muncipiul Bucuresti, zona studiata se incadreaza in zonele M1 si

CP4, astfel:

Subzona M1 – Zona Mixta, subzona mixta situata in zona protejata, care

corespunde Pietei George Cantacuzino;

Subzona CP4 – Zona centrala, subzona centrala situata in limitele zonei de

protectie a valorilor istorice si arhitectural urbanistice, Subzona nucleului

central comercial si de afaceri; care corespunde Pietei Alexandru Lahovari.

Cele doua scuaruri nu vor avea constructii, edificabilul propus fiind reprezentat

de accesele pietonale in parcajele subterane – pavilioane de circulatie verticala.

Fiecare parcaj va fi prevazut cu un singur nod de evacuare cu lift, restul scarilor

de evacuare negrupate intr-un nod de evacuare cu lift vor fi deschise,

neacoperite.

Amenajarea teritoriului va cuprinde circualtii carosabile, zone pentru circulatii

usoare, spatii publice si spatii verzi, amenajte sau restructurate, permeabile sau

nu.

Piata George Cantacuzino are functiunea de scuar urban, cu spatiu verde central

si trotuare perimetrale. Plantatiile de arbori inalti sunt amplasate perimetral si

local in spatiul verde central, ce este in principal plantat cu vegetatie joasa -

gazon si arbusti.

Prin constructia parcajului va fi ocupat spatiul central al scuarului si se vor

mentine toti arborii existenti amplasati perimetral, tinand cont totusi cont si de

starea copacilor existenti. Dupa finalizarea constructiei parcajului subteran,

spatiul de deasupra va fi amenajat cu plantatii joase si inalte, cu plantarea de

arbori, acest lucru fiind posibil din punct de vedere geometric (inaltimea stratului

de pamant este de minim 1,60m, in anumite zone unde se propune inaltarea

cotei terenului amenajat).

Sensul giratoriu care defineste actuala piata Lahovari este tratat ca o zona verde

in jurul statuii lui Alexandru Lahovari, amenajata cu vegetatie de joasa inaltime.

De asemenea, fluxurile carosabile mai definesc 3 zone verzi adiacente, cu

geometrii triunghiulare rezultate. In aceste trei „pastile" verzi au fost plantati

recent un numar de 8 copaci de inaltime medie (<10m). De asemenea, pe


54





amplasamentul studiat mai exista plantati recent 4 copaci in fata spitalului si un

arbore uscat pe acelasi trotuar, inspre Calea Dorobanti.

Zonificarea functionala prevede reglementarea a unei singure tipologii de zone

pe teritoriul studiat:

SP1, zona de piata publica, spatiu public, loisir; ce incadreaza piateta

formata in scuarul George Cantacuzino;

SP1, zona de piata publica, spatiu public, loisir, ce incadreaza piateta

formata in scuarul Alexandru Lahovari

Strada Eremia Grigorescu se supune reglementarilor din zona protejata

ZP34 denumita “Pitar Mos”.

Tabel nr. 10 – Tip de utilizare al terenului

Tip de utilizare, regim de

inaltime

S construita S parcela /UTR POT% CUT

Noduri parcaj Al. Lahovari –

P

72.09 mp 3429 mp 2.10 0.0210

Total SP1 Lahovari 72.09 mp 2.10 0.0210

Noduri Parcaj G. Cantacuzino

–P

38.52 mp 4641 mp 0.83 0.0083

Total SP1 Cantacuzino 38.52 mp 0.83 0.0083

A.6.1.2. Disfunctionalitati ale situatiei existente

Deficientele majore ale situatiei actuale privind necesarul de dezvoltare al zonei:

spatiul in configuratia sa actuala nu dispune de o amenajare care sa justifice

statutul de piata, dupa cum lipsa elementelor de mobilier urban si a unui

sistem de iluminat adecvate ca pozitie si design ingreuneaza in mod

suplimentar parcursul pietonal;

parcarile neregulamentare ocupa abuziv spatiul public;

lipsa unei delimitari intre circulatia auto si cea pietonala creaza conflicte;

potentialul economic, social si mai ales cultural insuficient exploatat;

problematica spatiilor verzi (foarte mici, neplantate si prea putin accesibile de

catre trecatori);

piata nu dispune de o infrastructura adecvata circulatiei pietonale si cicliste;

zgomotul si poluarea generate de un trafic intens;


55





configuratia pietei pune accent pe carosabil si circulatia autovehiculelor,

diminuand circulatia pietonilor (in zone mici si mascate de autovehicule

parcate neregulamentar) si nepermitand de fapt circulatia biciclistilor;

inexistenta unui parcurs pietonal (cu scop educativ istoric, recreational sau

cultural);

piata nu dispune de elemente de mobilier urban adecvate ca pozitie si

design;

piata nu dispune de un sistem adecvat de iluminat, corpurile existente fiind

insuficiente.

A.6.1.3. Circulatia existenta in zona

Circulatia auto in aceste scuaruri se realizeaza in dublu sens cu o banda pe

fiecare sens. Pe strada Eremia Grigorescu, circulatia se realizeaza intr un singur

sens, dinspre Piata Cantacuzino spre Piata Lahovari.

Spatiul urban existent permite doar circulatia perimetrala a pietonilor. Aceasta

situatie nu incurajeaza traversarea scuarului si ingreuneaza accesul catre

punctele de interes. Traficul ingradit de parcarile nesistematizate precum si

deplasarea restrictionata a biciclistilor, fac momentan din scuarul Cantacuzino un

spatiu haotic in care predomina circulatia autoturismului.

La nivel carosabil, scuarul Cantacuzino face legatura intre str. Polona, str.

Dumbrava Rosie, str. Jean Louis Calderon, str. Alexandru D. Xenopol, str.

Eremia Grigorescu, dar si cu celelte accese pe proprietate individuale sau

publica.

La nivel carosabil, scuarul Lahovari face legatura intre calea Dorobantilor, str.

Eremia Grigorescu, str Grigore Enescu, dar si cu celelte accese pe proprietate

individuale sau publica.

A.6.1.4. Studiu de trafic in zona Piata Cantacuzino – Piata Lahovari

A.6.1.4.1. Situatia existenta analizata in cadrul studiului de trafic

Amplasamentul studiat este situat in zona centrala a Bucureștiului, in sectorul 2,

și este format din Piața Cantacuzino (in partea de sud-est), Piața Lahovari (in

partea de nord –vest) și strada Eremia Grigorescu care le leaga și care are de o

parte și de alta parcelari cu locuințe individuale.

Amplasamentul dispune de acces auto și pietonal, fiind situat la cca. 5-10 minute

de mers de stații de transport public de diverse categorii (autobuz și metrou).

Pe amplasamentul studiat se afla stația de autobuz din Piața Alexandru Lahovari.


56





In ceea ce privește prezența instituțiilor de interes general se remarca caracterul

preponderent central al zonei, cu multe funcțiuni importante in proximitate

(ambasade, teatre, banci, cinematografe) dar și cu multe obiecte de arhitectura

valoroase din punct de vedere al patrimoniului construit.

Tabel nr. 11 – Valorile masurate pentru fluxurile de trafic care intra in Piata Unirii

(Varful de dimineata)

Braț intersecție

Valori masurate (veh etalon/ora)

Dimineața Dupa amiaza

Blv. Nicolae Balcescu spre Piața

Romana 2.232 2.113

Calea Griviței 59 188

Calea Victoriei 2.602 2.469

Str. Știrbei Voda 420 1.316

Blv. Gheroghe Magheru spre Piața

Universitații 1.124 2.076

Calea Dorobanților 1.080 1.103

Blv. Regina Elisabeta 1.736 1.959

TOTAL 9.253 11.224

In urma rularii modelului pentru anul de baza (2013), in cadrul Studiului de trafic

au rezultat urmatoarele:

Cozile mari de vehicule de peste 200 – 300 m se formeaza la aproape toate

intersectiile de pe Blv. Gheorghe Magheru – Blv. Nicolae Balcescu in direcția

Piața Romana spre Piața Universitații. Acestea apar datorita blocajelor de la

Piața Universitații care diminueaza timpul efectiv de verde;

Cozile de vehicule de 200 - 250 m se formeaza pe Calea Victoriei la

intersecțiile cu strazile Str. Știrbei Voda, Str. Ion Campineanu, Blv. Regina

Elisabeta.


57





Carențele majore ale situatiei actuale privind necesitatea dezvoltarii zonei

studiate:

Traficul auto si parcajele auto sufoca zona, ingreunand traficul pietonal si

fiind perceputa ca o strada de tranzit, ce nu ofera spatii de relaxare;

Iluminatul are un design variat si este insuficient in anumite zone;

Lipsa spatiilor publice pe o distanta relativ mare;

Mobilierul urban este invechit sau lipsește;

Strazile nu dispun de o infrastructura adecvata circulatiei pietonale si cicliste.

A.6.1.4.2. Situatia propusa in cadrul studiului de trafic

Proiectul urmarește creșterea potențialului de promenada, prioritizand circulația

pietonala, printr-o serie de intervenții descrise mai jos:

Se va pastra sensul de circulatie existent;

Sistemul de circulatie va fi in comun cu separatie prin bolarzi, trotuarul si

carosabilul fiind tratate cu acelasi tip de pavaj si aduse la aceeasi cota,

creand un covor urban unitar; carosabilul va fi separat de circulatia exclusiv

pietonala sau de sensul opus al bicicletei in cazul strazilor cu circulatie RATB

prin bolarzi;

Pentru strazile cu sens unic se propune C.D.B. - Contrasens Deschis

Bicicletelor, in care ruta “velo” este delimitata doar pe contrasens. Pe sensul

de mers bicicletele si autoturismele impart aceeasi ruta;

Racordul carosabilului strazii cu alte strazi pe care le intersecteaza se va

face prin rampe de maxim 8%;

Reorganizarea traficului din Piata Cantacuzino astfel incat sa se realizeze o

trecere pietonala intre cele doua parcuri din zona, fara eliminarea traficului

autovehiculelor;

Realizarea unei parcari subterane (cu 195 de locuri de parcare) sub spatiul

neconstruit al Pietei Gheorghe Cantacuzino. Aceasta va deservi atat cladirile

de locuit din zona și spațiile de servicii și comerciale cat și cele doua parcuri:

Parcul Gradina Icoanei și Parcul Ioanid;

Reconfigurarea Piatei Alexandru Lahovari astfel incat aceasta sa includa si

statuia lui Alexandru Lahovari (element simbol prezent in configuratia initiala

a Pietei inca din 1901), sa urmareasca reconstituirea unui spatiu important si

valid la nivelul orasului, atat pietonal cat si permitator formulelor de

deplasare alternative, fara a elimina insa traficul autovehiculelor;

Realizarea unei parcari subterane de sub spatiul sudic neconstruit al pietei

Lahovari cu 205 de locuri de parcare. Aceasta va deservi cladirile de locuit


58





adiacente, cladirile de birouri din imediata apropiere precum si Spitalul de

Oftalmologie.

La elaborarea semaforizarii Blv. Gheroghe Magheru – Str. Pictor Athur Verona s-

a calculat timpul minim de verde necesar pentru traversare de catre pietoni.

Rezultate simularii in situatia implementarii proiectului sunt prezentate in tabelele

de mai jos:

Tabel nr. 12 - Cozile de vehicule exprimate in metri (m) pe Blv. Gheroghe Magheru - Blv. Nicolae Balcescu - Calea Victoriei și pe celelate artere de circulație adiacente

Cozi de vehicule situație propusa (m)

Interval orar

Blv. Gh.

Magheru

spre P-ța

Romana

(la

intersecția

cu Str.

Pictor

Arthur

Verona)

Blv. Gh.

Magheru

spre P-ța

Universitații

(la

intersecția

cu Str.

Pictor

Arthur

Verona)

Calea

Victoriei

(la

intersecția

cu Str.

Știrbei

Voda)

Str.

Știrbei

Voda

Str.

Episcopiei

Calea

Victoriei (la

intersecția

cu Str. Ion

Campineanu)

16:30 - 16:45 50 80 135 61 20 124

16:45 - 17:00 80 107 162 65 17 128

17:00 - 17:15 91 138 214 64 24 185

17:15- 17:30 86 132 241 66 40 200

17:30 - 17:45 87 132 255 79 25 175

17:45- 18:00 102 119 259 76 34 169

18:00-18:15 85 108 258 68 25 164

18:15- 18:30 81 104 139 58 31 153


59





Tabel nr. 13 - Timpii de calatorie exprimați in secunde (s) pe Blv. Gheroghe Magheru - Blv. Nicolae Balcescu

Interval orar Blv. Gh. Magheru spre P-ța

Romana

Blv. Gh. Magheru spre P-ța

Universitații

16:30 - 16:45 233,2 177,1

16:45 - 17:00 240 193,6

17:00 - 17:15 250,6 202,4

17:15- 17:30 256,6 202,2

17:30 - 17:45 254 207,5

17:45- 18:00 252,8 210,8

18:00-18:15 252,8 202,8

18:15- 18:30 250,9 196,8

Tabel nr. 14 - Gradul de saturare pe Blv. Gheroghe Magheru - Blv. Nicolae Balcescu - Calea

Victoriei și pe celelate artere de circulație adiacente

Blv. Gh. Magheru

spre P-ța Romana

(la intersecția cu

Str. Pictor Arthur

Verona)

Blv. Gh.

Magheru

spre P-ța

Universitații

(la

intersecția

cu Str.

Pictor

Arthur

Verona)

Calea

Victoriei

(la

intersecția

cu Str.

Știrbei

Voda)

Str.

Știrbei

Voda

Str.

Episcopiei

Calea

Victoriei (la

intersecția

cu Str. Ion

Campineanu)

73,7% 66,8% 87,7% 57,5% 38,9% 78,2%

Conform rezultatelor studiului de trafic, in situatia implementarii proiectului, se pot

constata urmatoarele:


60





Reorganizarea circulației la Piețele Gheroghe Cantacuzino și Alexandru

Lahovari, precum și realizarea parcarilor, nu marește cozile de vehicule de

pe Str. George Enescu;

Nu apar ambuteiaje pe strazile pe care s-a implementat proiectul, deoarece

in prezent porțiuni semnificative din partea carosabila sunt ocupate de

autovehicule;

Introducerea parcarilor subterane de la Piața Cantacuzino si Piața Lahovari

nu influenteaza negativ circulatia rutiera pe strazile adiacente proiectului. Pe

Restul de strazi din cadrul acestui proiect mentin sensurile unice existente. In

plus se faciliteaza elimarea parcarilor „parazitare”.

A.6.1.4.3. Concluziile studiului de trafic

Principalele masuri de reducere a nivelului de zgomot ambiental integrate in

proiect sunt:

Reducerea densitatii traficului prin optimizarea relațiilor in trafic și devierea

acestuia, prin sprijinirea modurilor de circulatie sustenabile (transportul in

comun, amenajarea unui sistem de piste pentru bicicliști și incurajarea

deplasarii pietonale);

Limitarea vitezei / atenuarea traficului prin reducerea depasirilor vitezei

limita, marcarea zonelor cu limita de viteza de 30km/h, marcarea zonelor

limitate pentru trafic (ex. zone pentru aprovizionare), sistematizarea rețelei

de circulație (ex. devierea benzilor);

Schimbarea pavajului.

Eliminarea parcarilor „parazitare” cuprinse in zona care face obiectul studiului

determina scaderea consumului de carburant, deci reducerea poluarii mediului

cu emisii de noxe si a nivelului de zgomot, cu efecte pozitive in ceea ce priveste

sanatatea populatiei.

A.6.2. Probleme de mediu

Municipiul Bucuresti este cel mai populat oras, centru industrial si comercial al

tarii, majoritatea suprafetei acestuia fiind ocupata de constructii si de reteaua de

transport. Datorita dezvoltarii urbanistice din ultima perioada, principalele

probleme cu care se confrunta Bucurestiul sunt cele specifice marilor orase si

constau in:

suprafata mica,

dezvoltare preponderent pe verticala,

spatii verzi insuficiente, trafic auto intens, in special in zona centrala a

orasului,

poluare atmosferica generata de traficul auto si centralele termice.


61





Tinand cont de aspectele, mai sus mentionate, si urmarind armonizarea

dezvoltarii locale, in conditiile protectiei mediului, prezentul proiect promoveaza

utilizarea transportului nepoluant, prin realizarea infrastructurii aferente unei

circulatii prietenoase in raport cu mediul inconjurator. De asemenea, vine in

intampinarea problemelor privind starea de calitate a factorului de mediu aer, prin

crearea de spatii verzi si intretinerea corespunzatoare a acestora.

A.6.3. Situatia propusa

Proiectul isi propune sa reconfigureze Piata Alexandru Lahovari astfel incat

aceasta sa includa si statuia lui Alexandru Lahovari (element simbol prezent in

configuratia initiala a Pietei inca din 1901), sa urmareasca reconstituirea unui

spatiu important si valid la nivelul orasului, atat pietonal cat si permitator

formulelor de deplasare alternative, fara a elimina insa traficul autovehicolelor.

Sub acelasi aspect este necesara plantarea si inverzirea spatiului public,

configurarea unui necesar (rational) de parcari si mentinerea accesibilitatii rapide

(in regim de urgenta) a Spitalului Oftalmologic. Ierarhizarea importantei pietonilor

si biciclistilor fata de autovehicole, realizarea unor pavaje specifice unei zone

urbane, iluminarea corecta si amplasarea strategica a mobilierului urban vor

incetini traficul auto ce traverseaza traseul prioritar pietonal si de biciclisti.

Pentru realizarea obiectivului de mai sus, se propune realizarea unei parcari

subterane de sub spatiul sudic neconstruit al Pietei Lahovari. Aceasta va deservi

cladirile de locuit adiacente, cladirile de birouri din imediata apropiere precum si

Spitalul de Oftalmologie (in cazul unei stationari mai indelungate in interes

medical).

Pentru Piata Cantacuzino, proiectul isi propune reorganizarea traficului astfel

incat sa se realizeze o trecere pietonala intre cele doua parcuri din zona, fara

eliminarea traficului autovehicolelor. Ierarhizarea importantei pietonilor si

biciclistilor fata de autovehicole, realizarea unor pavaje specifice unei zone

urbane, iluminarea corecta si amplasarea strategica a mobilierului urban, vor

incetini traficul auto ce traverseaza traseul prioritar pietonal si de biciclisti.

Pentru realizarea obiectivelor de mai sus, se propune realizarea unei parcari

subterane sub spatiul neconstruit al Pietei Cantacuzino. Aceasta va deservi

cladirile de locuit adiacente precum si oamenii veniti in interes de afaceri sau ce

doresc sa isi parcheze autoturismul in apropierea parcurilor Gradina Icoanei si

Ioanid.

Pentru pastrarea ambientului arhitectural stradal, cat si pentru valorificarea

obiectelor de arhitectura, pe zonele studiate si pe strazile adiacente acestora, se

va tine cont in interventiile ulterioare asupra fatadelor de studiile istorice de

specialitate.


62





A.6.3.1. Valorificarea cadrului natural

In urma celor prezentate in subcapitolele anterioare, a fost evidentiat faptul ca

prin implementarea prezentului proiect nu se vor desfiinta spatiile verzi

existente si nici nu se va micsora numarul copacilor existenti, dimpotriva se

va valorifica acest cadrul natural existent si se va imbunatati prin plantarea unui

numar de 49 de copaci noi.

Valorificarea cadrului natural se face tinand cont de urmatoarele aspecte:

Sensul giratoriu care defineste actuala piata Lahovari este tratat ca o zona

verde in jurul statuii lui Alexandru Lahovari, amenajata cu vegetatie de joasa

inaltime;

Fluxurile carosabile definesc 3 zone verzi adiacente, cu geometrii

triunghiulare rezultate, in care au fost plantati recent un numar de 8 copaci

de inaltime medie (<10m);

Pe amplasamentul studiat mai exista plantati recent 4 copaci in fata spitalului

si un arbore uscat pe acelasi trotuar, inspre Calea Dorobanti;

Copacii existenti in piata Lahovari se pastreaza pe cat posibil, se protejeaza

pe perioada lucrarilor si se toaleteaza.

Alveolele lor se reconditineaza prin afanarea si regenerarea stratului vegetal

de la suprafata, acoperirea a suprafetei cu mulci si amplasarea de inele de

protectie.

Cu toate acestea, sapatura aferenta parcajului subteran necesita renuntarea

la un numar de 5 copaci existeti, care pot fi re-plantati, in functie si de starea

lor la inceputul santierului.

In piata Cantacuzino, prin constructia parcajului va fi ocupat spatiul central al

scuarului si se vor mentine toti arbori existenti amplasati perimetral, tinand

cont totusi cont si de starea copacilor existenti. Dupa finalizarea constructiei

parcajului subteran, spatiul de deasupra va fi amenajat cu plantatii joase si

inalte, cu plantarea de arbori, acest lucru fiind posibil din punct de vedere

geometric (inaltimea stratului de pamant este de minim 1,60m, in anumite zone

unde se propune inaltarea cotei terenului amenajat).

Prin proiect se pastreaza tipul de vegetatie cu verde dominant realizat din

arbori, arbusti si gazon care urmaresc un profil crescendo. Tipurile de arbori

recomandate sunt sophora japonica, albizia julibrissin (arborele de matase) si

gleditsia triacanthos (gladita.)

Prin interventia proiectului si configurarea unei parcari subterane, va fi afectat un

copac special de pe sit (specie de copac atipica - Paulownia). Prin proiect se va

planta un copac din aceeasi specie in acelasi loc.


63





In completarea vegetatiei existente, se vor prevedea amplasarea de jardiniere

grupate in zona locurilor de stat. In acest sens la primul nivel de parcare s-a

renuntat la cateva locuri de parcare pentru configurarea unei cuve optime pentru

plantarea de arbori cat mai inalti si mai umbrosi cu putinta.

In tabelul urmator este prezentata situatia efectivului de copaci existenti si

propusi prin implementarea planului.

Tabel nr. 15 – Situatia numarului de copaci

CATEGORII INTERVENTII ASUPRA COPACILOR NUMAR

ARBORI EXISTENTI

1. ARBORI IN DECLIN BIOLOGIC 8

2. ARBORI IN STARE BUNA 29

TOTAL ARBORI EXISTENTI 37

ARBORI DESFIINTATI

3. ARBORI IN DECLIN BIOLOGIC 6

4. ARBORI DESFIINTATI IN URMA AMENAJARII 7

TOTAL ARBORI DESFIINTATI 13

ARBORI DIN PROPUNERE

5. ARBORI PASTRATI ASUPRA CARORA NU SE

INTERVBINE

24

6. ARBORI PROPUSI 49

7. ARBORI TRANSPLANTATI 0

TOTAL ARBORI DIN PROPUNEREA DE AMENJARE 73

Ponderea spatiilor verzi de aproximativ 8,65% este conservata si in

propunere, respectandu-se astfel Legea nr. 47/ 2012 si OUG 114/ 2007.

Dupa realizarea proiectului, spatiul verde existent de 1045 mp se mareste cu

105 mp, rezultand astfel o suprafata plantata de 1150 mp.


64





De altfel, in urma interventiei, numarul copacilor creste de la 37 la 73 (prin

desfiintarea a 13 arbori, si propunerea a 49 arbori). Dintre cei 13 desfiintati, 6

arbori sunt in declin biologic.

A.6.3.2. Modernizarea circulatiei

Traseul alternativ propus este implementat prin folosirea infrastructurii existente.

Principiile urmarite in interventiile la nivelul circulatiilor urmaresc reducerea

vitezei traficului auto 30 km/ h si sporirea accesibilitatii rutelor pietonale si

ciclabile. Reducerea vitezei traficului auto se va realiza prin utilizarea materialelor

diferite si asigurarea cursivitatii pentru pietoni prin inaltarea rutei carosabile la

nivelul trotuarelor, evitand astfel variatii incomode de inaltime a pardoselii.

Traseul de biciclisti va fi identificabil de-a lungul sau prin pavimentele utilizate si

marcajele semnalizatoare. Bolarzii propusi sunt de trei tipuri: bolarzi metalici, din

fonta, inaltime 55 cm - pentru delimitarea carosabilului de trotuar, in situatia

curenta; bolarzi de granit, inaltime 40cm - pentru delimitarea unor zone speciale

sau scuaruri; bolarzi retractabili in cazurile acceselor spre curti ale unor institutii

sau in cazul acceselor cu program limitat sau restrictionat.

Carosabilul va fi ridicat la nivelul actual al trotuarelor si separat de circulatia

exclusiv pietonala sau de sensul opus al bicicletei prin intarsii punctuale din

marmura. Racordul carosabilului pe traseul prioritar pietonal si de biciclisti cu

strazile pe care le intersecteaza se va face cu rampe de maxim 4% in cazul

intersectiilor cu artere de circulatie majore sau pe care circula autobuze si cu

rampe de maxim 8% in cazul celorlalte strazi.

In Piata Alexandru Lahovari este prevazuta o alveola pentru statia de transport in

comun.

In Piata Lahovari circulatia auto se realizeaza in sens giratoriu, care faciliteaza

atat directia nord-sud (Calea Dorobantilor - str. George Enescu), cat si strazile cu

sens unic ale tesutului traditional. Pe str. Eremia Grigorescu circulatia se

relizeaza pe sensul existent, pe o banda comuna pentru autoturisme si biciclete,

cu latime de 3,9m.

Circulatia bicicletelor se relizeaza in celalalt sens prin Contrasens Deschis

Bicicletelor, realizat prin pista de biciclete cu latime de 1,5 m pe care este

interzisa circulatia vehiculelor cu exceptia bicicletelor. Delimitarea dintre banda

auto si pista de biciclisti se va realiza cu insertii de piatra tesita pe canturi la 450,

ce depasesc cota de calcare cu 2cm.

In Piata Cantacuzino circulatia se realizeaza in sens unic pe latura de NE dinspre

str. Jean Louis Calderon spre str. Polona si in sens unic pe latura de NV dinspre

str. Polona spre str. Eremia Grigorescu si str. Alexandru D. Xenopol. Circulatia


65





biciclistilor in Piata Lahovari se realizeaza pe ambele sensuri dinspre str. George

Enescu spre str. Eremia Grigorescu. De aici, pe str. Eremia Grigorescu unul

dintre sensuri se desfasoara pe zona carosabila iar celalat sens pe banda de

Contrasens Deschis Bicicletelor. Din piata George Cantacuzino, in partea vestica

benzile de bicicleta intra pe strada Alexandru D. Xenopol.

Atat pentru Piata Lahovari, cat si pentru Piata Cantacuzino, accesele si iesirile

din parcajele subterane se fac direct din/ in scuaruri, pe o banda de circulatie

separata. Parapetul aferent rampelor de acces in parcajele subterane va fi tratat

in asa fel incat sa se integreze in peisaj (parapet transparent, tratat cu mobilier

urban sau acoperit de vegetatie).

Trotuarele cu dimensiuni variabile, intre 2,0m si 6,2m vor fi finisate cu granit. Se

propune refacerea infrastructurii prin decopertare, realizare de fundatii locale,

refacerea pantelor si a straturilor suport. Cu toate acestea, suprafetele Pietei din

jurul statuii lui Alexandru Lahovari vor fi finisate cu covor asfaltic, chiar daca

intregul spatiu va avea puternice valente pietonale (spatii verzii cu plantatii si

arbori umbrosi, fantani de pardoseala tip geiser care sa improspateze atmosfera

torida a verii, banci din lemn confortabile, in contrast cu restul suprafetelor

aparent carosabile). In piata George Cantacuzino zona centrala - insula centrala

este destinata circulatiei pietonale. De asemeanea, in zona perimetrala din

apropierea parcelelor construite exista o zona de trotuar care faciliteaza

conexiunea pietei cu strazile limitrofe.

Din punct de vedere al etapizarii lucrarilor, atat pentru Piata Lahovari, cat si

pentru Piata Cantacuzino, vor exista doua faze:

faza 1 - parcajele subterane;

faza 2 - amenajarea supraterana.

A.6.3.3. Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici

Cele doua scuaruri nu vor avea constructii; edificabilul propus fiind reprezentat

de accesele pietonale in parcajele subterane – pavilioane de circulatie verticala.

Fiecare parcaj subteran va fi prevazut cu un singur nod de evacuare cu lift, restul

scarilor de evacuare negrupate intr-un nod de evacuare cu lift vor fi deschise,

neacoperite.

Amenjarea terenului va cuprinde circulatii carosabile, zone pentru circulatii

usoare, spatii publice si spatii verzi, amenajate sau restructurate, permeabile sau

nu.

La nivelul PUZ Piata Cantacuzino - Piata Lahovari se regasesc doua zone

functionale ce corespund tipurilor de unitati teritoriale de referinta, dupa cum

urmeaza:


66





SP1 - Zona de piata publica, spatiu public, loisir; incadreaza piateta

formata in scuarul George Cantacuzino.

Zona functionala va cuprinde si un parcaj subteran, de trei niveluri, cu cca. 200

de locuri de parcare, si cu o suprafata construita de aproximativ 2600mp.

SP1 - Piete publice, spatii publice – loisir - cuprinde zona de loisir din

scuarul Alexandru Lahovari.

Zona functionala va cuprinde si un parcaj subteran, de trei niveluri, cu cca. 200

de locuri de parcare, si cu o suprafata construita de aproximativ 2600mp

Situatia existenta si situatia propusa in ceea ce priveste ocuparea terenului, sunt

prezentate in tabelele de mai jos:

Tabel nr. 16 – Tabel POT CUT situatia existenta

UTR Tip

utilizare –

regim H

S.

construita

S.

parcelara/UTR

POT% CUT

T1 – Subzona

Transporturilor

rutiere – Piata

Lahovari

Circulatii

pietonale,

carosabile

si parcaje

0 6242.31 0% 0.0

T1 – subzona

transporturilor

rutiere – Piata

Cantacuzino

Circulatii

pietonale,

carosabile

si parcaje

0 5835.51 0% 0.0

Tabel nr. 17 – Tabel POT CUT situatia propusa

Zona UTR S.

construita

S.

parcelara/UTR

POT% CUT

Piata

Lahovari

SP1 72.09 3428.91 2.10% 0.02

T1 0 2813.4 0% 0.00

Piata

Cantacuzino

SP1 38.52 4641.32 0.83% 0.008

T1 0 1194.19 0% 0.00

Bilantul teritorial aferent Planului Urbanistic Zonal Piata Cantacuzino – Piata

Lahovari, este prezentat in tabelul urmator.


67



București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1 Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31

E-mail: [email protected], Web: www.consultanta-mediu.ro

Tabel nr. 18 – Bilant teritorial

Tipuri de utilizare Suprafata existenta Suprafata nou propusa Supr. Totala propusa

(existent + propus)

MP HA % MP HA % MP HA %

Circulatii Carosabile Carosabil

auto

7945 0.7945 65.78 -6022 -0.6022 -49.86 1923 0.1923 15.93

La nivel cu

piteonalul

0 0.0000 0.00 2726 0.2726 22.57 2726 0.2726 22.57

Usoare Trotuare 2668 0.2668 22.09 2605 0.2605 21.57 5273 0.5273 43.66

Platforme

permeabile

0 0.0000 0.00 842 0.0842 6.97 842 0.0842 6.97

Alei parc 0 0.0000 0.00 0 0.0000 0.00 0 0.0000 0.00

Parcaje supraterane 419 0.0419 3.47 -419 -0.0419 -3.47 0 0.0000 0.00

Infrastructuri nod parcaj

subteran

0 0.0000 0.00 104 0.0104 0.86 104 0.0104 0.86

Total circulatii 11032 1.1032 91.35 -163 -0.0163 -1.35 10869 1.0869 89.99


68



București Str. Mitropolit Varlaam, nr. 147, sector 1 Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31

E-mail: [email protected], Web: www.consultanta-mediu.ro

Spatiu

construit

Locuire colectiva 0 0.0000 0.00 0 0.0000 0.00 0 0.000 0.00

Cultura 0 0.0000 0.00

0 0.0000 0.00 0 0.000 0.00

Administratie 0 0.0000 0.00

0 0.0000 0.00 0 0.000 0.00

Servicii 0 0.0000 0.00

0 0.0000 0.00 0 0.000 0.00

Total spatiu construit 0 0.0000 0.00 0

0.0000 0.00 0 0.000 0.00

Spatii

verzi

Spatii plantate integral 1045 0.1045 8.65 104 0.0104 0.86 1150 0.1150 9.52

Spatii cu mesh stabilizare

gazon

0 0.0000 0.00 0 0.0000 0.00 0 0.0000 0.00

Total spatii verzi 1045 0.1045 8.65 104 0.0104 0.86 1150 0.1150 9.52

Apa Oglinda de apa 0 0.0000 0.00 59 0.0059 0.49 59 0.0059 0.49

Dambovita 0 0.0000 0.00 0 0.0000 0.00 0 0.0000 0.00

Total apa 0 0.0000 0.00 59 0.0059 0.49 59 0.0059 0.49

Total general 12078 1.2078 100.00 0 0.0000 0.00 12077 1.2077 100.00


69





A.6.3.4. Regim juridic si obiective de utilitate publica

Limitele de amplasament si limitele de interventie ale proiectului sunt stabilite in

conformitate cu adresa OCPI (Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara)

Bucuresti, raspuns fata de solicitarea Primariei Municipiului Bucuresti nr. 11406/

14.03.2013. Raspunsul OCPI a fost inaintat catre proiectanti de Primaria

Municipiului Bucuresti prin adresa nr. 5830/ 03.07.2013.

Prezentul studiu propune investitii care se refera la teren/ terenuri parte a

domeniului public. Terenul in cauza reprezinta sectiuni din Piata George

Cantacuzino si sectiuni din Piata Alexandru Lahovari ce se incadreaza ca bunuri

din domeniul public al municipiului Bucuresti conform Legii nr. 213/ 1998 privitor

la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.

Documentele privind situatia juridica primite de la Beneficiar pentru zona

studiata, pana la data prezentului studiu, sunt urmatoarele:

anexa nr. 1 la Hotararea C.G.M.B. nr. 235/ 2005 cu modificarile si

completarile ulterioare;

anexa nr. 1 la Hotararea C.G.M.B. nr. 254/ 2008 cu modificarile si

completarile ulterioare.

Piata George Cantacuzino:

Consiliul General al Municipiului Bucuresti administratia Strazilor

adresa nr. 22324/ 21 10 2009 si informarile ulterioare:

nu apartine Administratiei Strazilor.

Piata Alexandru Lahovari:

Consiliul General al Municipiului Bucuresti administratia Strazilor

adresa nr. 22324/ 21 10 2009 si informarile ulterioare:

situatia actuala a strazii: in intretinere;

inlocuire imbracaminte asfaltica - 2004

Zona obiect PUZ contine in interiorul limitelor sale, ca obiective de utilitate

publica, Scuarul Piata Alexandru Lahovari. cf. PUG Bucuresti (Index 2 - Parcuri,

Gradini si Scuaruri Publice din Administrarea Primariei Generale si a Sectoarelor

Municipiului Bucuresti - Administratia Domeniului Public).

A.6.3.5. Dezvoltarea echiparii edilitare

Se vor prevedea bransamente de apa si racorduri de canalizare proiectate pentru

parcare, cismele, fantani si pentru sistemul de udat spatii verzi. Apele pluviale de

pe spatiul public suprateran reamenajat vor fi preluate prin intermediul rigolelor

sau a gurilor de scurgere si deversate in reteaua de canalizare existenta. In


70





cadrul investitiei se va realiza, daca este nevoie, devierea retelei de alimentare

cu apa si canalizare in zona unde urmeaza a se executa parcarea subterana.

Amenajarea exterioara a spatiului public va fi dotata cu instalatii de iluminat

integrat, atat iluminat de tip stradal, cat si o iluminare decorativa care sa puna in

valoare arhitectura constructiilor. Alimentarea cu energie electrica va fi asigurata

din reteaua furnizorului de medie tensiune 20kV prin intermediul posturilor de

transformare proprii, amplasate in spatii special destinate, care sa asigure

necesarul de energie electrica pentru parcajul subteran si pentru spatiul public

suprateran. Devierea sau dezafectarea cablurilor electrice (si a stalpilor, dupa

caz) din zona studiata va respecta planul propus conform studiului de solutie

aprobat de catre Luxten care se va intocmi inainte de eliberarea autorizatiei de

construire.

Pe terenul pe care se propune investitia exista trasee de canalizatie si fibra

optica conform aviz NetCity. Devierea cablurilor si a canalizatei subterane din

zona unde urmeaza a se executa parcarea subterana va respecta planul propus

conform studiului de solutie aprobat de catre NetCity care se va intocmi inainte

de eliberarea autorizatiei de construire.

A.6.3.6. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale

A.6.3.6.1. Prevederi UTR SP 1 – Piete publice, spatii publice - loisir

In zona SP 1 – Piete publice, spatii publice, loisir sunt admise numai functiunile

specifice si conexe loisirului sau destinate utilizarii publice, constand in:

spatii plantate;

circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea

spatiilor plantate si accesul la activitatile permise, piste ciclisti;

mobilier urban, amenajari odihna si asteptare;

constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si

biblioteci in aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici),

activitati sportive, alimentatie publica si comert;

adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere, -parcaje

subterane si noduri de circulatie pentru accesul pietonal in si din parcaje

subterane.

A.6.3.6.2. Utilizari admise cu conditionari in zona de SP1 Piete publice, spatii publice - loisir

In zona de SP1 Piete publice, spatii publice – loisir se admit amenjarile pentru

diferite activitati de loisir sau culturale din spatiile publice , cu conditia de a nu

avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii.


71





A.6.3.6.3. Utilizari interzise in zona de SP1 Piete publice, spatii publice - loisir

In zona de SP1 Piete publice, spatii publice – loisir se interzic orice fel de

interventii care contracvin legilor si normelor in vigoare. Se interzic orice

schimbari ale functiunilor spatiilor publice si spatiilor verzi.

Se interzice localizarea tonetelor si tarabelor prin decupare abuziva a spatiilor

plantate adiacente trotuarelor, atat in interior cat si pe conturul exterior al spatiilor

verzi si al pietelor publice.

Se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.

A.6.3.7. Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor

A.6.3.7.1. Caracteristicile parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)

Conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

A.6.3.7.2. Amplasarea cladirilor fata de aliniament


A.6.3.7.3. Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor


A.6.3.7.4. Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela


A.6.3.7.5. Circulatii si accese


Se va asigura accesul liber din circulatiile publice catre si dinspre parcajele

subterane, obiective prioritare de investitie.

A.6.3.7.6. Stationarea autovehiculelor

Se interzice amplasarea de parcaje supraternae, permitandu-se stationarea

autoutilitarelor (pompieri, salubritate) si autovehiculelor de aprovizionare in

imediata proximitate, care vor putea stationa numai pe o perioada scurta de timp,

limitata, in areale care nu impiedica circulatiile usoare (pietoni, ciclisti).

A.6.3.7.7. Inaltimea maxima admisibila a cladirilor

Cu exceptia instalatiilor temporare sau a amenajarilor de tip mobilier urban,

iluminat, constructiile nu vor depasi regimul de inaltime P (max. 4m).


72





A.6.3.7.8. Aspectul exetrior al cladirlor

Se recomanda ca pavilioanele construite sa aiba o structura metalica zvelta cu

inchideri complet vitrate care sa aiba un impact minim asupra imaginii

arhitecturale de valoare a zonei, permitand totodata o flexibilitate in utilizare in

functie de anotimp. In sezonul cald, aceste inchideri ar trebui sa permita o

deschidere completa a spatiului interior (cu exceptia volumului opac aferent

anexelor).

Acoperirea se va face in sistem terasat. Sistemele de colectare si distributie a

apelor pluviale nu vor fi aparente, ci integrate in arhitectura volumelor. Fiecare

parcaj subteran va fi prevazut cu un singur nod de evacuare cu lift, restul scarilor

de evacuare negrupate intr-un nod de evacuare cu lift vor fi deschise,

neacoperite.

Parapetul aferent rampelor de acces in parcajele subterane va fi tratat in asa fel

incat sa se integreze in peisaj (parapet transparent, tratat cu mobilier urban sau

acoperit de vegetatie).

Se recomanda adecvarea mobilierului urban si a instalatiilor la caracterul

diferitelor contexte arhitectural-urbanistice.




specialitate

A.6.3.7.9. Conditii de echipare edilitara

Se vor asigura: alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fixa si

iluminat public conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de spatiu

public in care este admis accesul publicului.

A.6.3.7.10. Spatii libere si spatii plantate

Plantatiile inalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare

categorie de spatii plantate.

Se recomanda, din considerente ecologice si de economisire a cheltuielilor de

intretinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate conditiilor climatice si

favorabile faunei antropofile specifice, cu exceptia segmentelor decorative cu

caracter special.

A.6.3.7.11. Imprejmuiri

Imprejumirile se vor realiza conform normelor legale in vigoare. Se recomanda o

imprejumire a spatiilor publice, cu ajutorul unor bolarzi, care sa impiedice accesul


73





carosabil sau parcarea abuziva, bolarzi cu o inaltime de max. 60cm - pentru

delimitarea carosabilului de piete si scuaruri.

A.6.3.8. Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului

A.6.3.8.1. Procent maxim de ocupare a terenului (POT)

Procent maxim de ocupare a terenului (POT): POT maxim = 5%

(raportat la intreaga suprafata a UTR, cumuland toate constructiile existente in

UTR)

A.6.3.8.2. Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)

Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT): CUT maxim = 0.05

(Raportat la intreaga suprafata a UTR, cumuand toate coinstructii existente in

UTR)

A.6.3.9. Unitati teritoriale de referinta (UTR)

La nivelul PUZ Piata Cantacuzino – Piata Lahovari se regaseste un singur tip de

unitate teritoriala de referinta, a carei prevederi au fost prezentate intr-un

subcapitol anterior al prezentei documentatii. Aceasta este SP1 – Piete publice,

spatii publice – loisir.

Figura nr. 12 – SP1 – Piete publice, spatii publice - loisir


74





Tabel nr. 19 – Bilant teritorial UTR

SITUATIA EXISTENTA SITUATIA PROPUSA

UTR Suprafata

UTR

Pondere

UTR/ total

suprafata

interventie

%

UTR Suprafata

UTR

Pondere

UTR/

suprafata

interventie

%

T1 – Subzona

Transporturilor

Rutiere –

Piata Lahovari

6242.31 51 SP1 – Zona

Piata Publica,

spatiu public,

loisir

3428.91 28

T1 – Subzona

Transporturilor

Rutiere –

Piata Lahovari

2813.4 23

T1 – Subzona

Transporturilor

Rutiere –

Piata

Cantacuzino

5835.51 49 SP1 – Zona

Piata Publica,

spatiu public,

loisir

4641.32 39

T1 – Subzona

Transporturilor

Rutiere –

Piata

Cantacuzino

1194.19 10

TOTAL 12077.82 100 TOTAL 12077.82 100


75





A.7. OBIECTIVELE PUZ PIATA CANTACUZINO – PIATA LAHOVARI

Obiectul prezentului Plan Urbanistic Zonal consta in concretizarea unui set de

obiective care sa permita indeplinirea principiilor programatice ale Planului

Integrat de Dezvoltare Urbana a Bucurestiului, ale Strategiei de dezvoltare a

municipiului Bucuresti 2009-2015 si a Programului Operational Regional 2007-

2013, in sensul Axei Prioritare nr. 1.

Astfel, obiectivele care stau la baza elaborarii PUZ Piata Cantacuzino - Piata

Lahovari sunt, dupa cum urmeaza:

conturarea unei identitati pentru zona centrala cu potential turistic si cultural;

imbunatatirea imaginii urbane a Bucurestiului;

revigorarea si decongestionarea retelei de spatii publice;

tesut urban restructurat si reintegrat;

eficientizarea sistemului de circulatii si evitarea confilictelor ciclist - pieton -

automobil;

prioritizarea formelor sustenabile si alternative;

eliberarea spatiului public de prezenta agresiva a autovehicolelor parcate

excesiv atat in Piata Lahovari cat si in Piata Cantacuzino;

intensificarea utilizarii zonelor pietonale, obtinand un spatiu public dinamic si

generos in cele doua piete;

facilitarea accesibilitatii prin imbunatatirea infrastructurii existente;

cresterea capacitatii de parcare in zona, deservind atat dotarile culturale si

recreative existente, cat si riveranii sau institutiile si firmele din zona;

crearea unei identitati unitare care sa valorifice potentialul existent cu

punerea in valoare a fondului construit;

cresterea potentialului de promenada, incurajand interactiunile si activitatile

recreative;

intensificarea utilizarii de catre public a spatiului verde

A.8. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

Planul Urbanistic Zonal Piata Cantacuzino – Piata Lahovari face parte din Planul

Integrat de Dezvoltare Urbana al municipiului Bucuresti.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana urmareste implementarea urmatoarelor

prioritati identificate la nivelul municipiului Bucuresti:

Recuperare:

Recuperarea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului;


76





Recuperarea zonei de la sud de Dambovita si reconectarea acesteia la

centrul Bucurestiului;

Recuperarea cartierelor traditionale degradate;

Recuperarea si refunctionalizarea fondului construit prin reconversie.

Circulatie:

Prioritatea numarul 1 pentru fracilitarea circulatiei auto prin eliminarea

traficul de tranzit prin zona centrala prin construirea inelelor si a centurii;

Rezolvarea locurilor de parcare din zona centrala;

Incurajarea modalitatilor de transport durabile.

Spatii publice:

Valoarea si atractivitatea unui oras este sutinuta de calitatea si

diversitatea spatiilor publice ale acestuia:

Strazi si piete ca spatii publice prietenoase:

Spatii publice reprezentative:

Competitivitate.

Figura nr. 13 – Delimitare zona PIDU


77





B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS

B.1. CALITATEA AERULUI

Bucurestiul este primul oras din Romania care a fost dotat cu echipamente

automate de monitorizare a calitatii aerului.

Reteaua de monitorizare este constituita din 8 puncte fixe de monitorizare:

Balotesti – statie de fond regional ;

Magurele – statie de fond urban;

Lacul Morii – statie de fond urban;

Drumul Taberei, Titan, Berceni – statii industriale;

Mihai Bravu, Cercul National Militar – statii de monitorizare a traficului.

Poluantii monitorizati sunt: NO2, SO2, O3, CO (analizoare automate, sunt

transmise medii orare), particule (PM10 si PM2,5) si Pb (prelevare pe 24 ore si

analiza in laborator, medii zilnice).

Figura nr. 14 – Amplasarea statiilor de monitorizare

Poluarea aerului in Bucuresti are un caracter specific, datorita in primul rand

conditiilor de emisie, respectiv existentei unor surse multiple, inlatimi diferite ale


78





surselor de poluare, precum si o repartitie neuniforma a acstor surse, dispersate

pe intreg teritoriul municipiului Bucuresti.

Sursele de polaure a aerului se pot clasifica in :

Surse fixe care sunt reprezentate de sursele industriale, de obicei

concentrate pe mari platforme industriale, dar si intercalate cu zonele de

locuit intens populate (cu dezvoltari preponderent pe verticala). Gama

substantelor evacuate in mediu din procesele tehnologice este foarte variata:

pulberi organice si anorganice care au si continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe,

Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2), solventi

organici, funingine etc.

Surse mobile – in Municipiul Bucuresti sursa ce amai importanta de poluare

o constituie traficul auto. Sunt emise atat gaze anorganice (oxizi de azot,

dioxid de sulf, oxid de carbon), cat si compusi organici volatili (benzen) sau

pulberi PM10, PM2,5 cu continut de metale. Impactul cel mai mare apare in

zonele construite si cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia

poluantilor este dificil de realizat. Concentratiile poluantilor atmosferici sunt

mai crescute in zonele cu artere de trafic strajuite de cladiri inalte sub forma

compacta, cre impiedica dispersia. La departarea de arterele de trafic intens,

poluarea aerului scade rapid si este destul de rar semnalata in zonele

suburbane sau rurale.

Surse de suprafata: in categoria surselor de suprafata intra in special

incalzirea rezidentiala, dar si alte surse difuze de combustie care sunt lipsite

de avantajul relativ al dispersiei prin cosuri inalte. O categorie speciala o

constituie santierele de constructii, surse care pot fi incadrate, in functie de

obiectiv, atat la surse fixe (pentru constructii de cladiri) cat si la sursele de

suprafata (pentru reparatiile, modernizarile arterelor rutiere). Aceste surse,

daca nu sunt organizate corespunzator, aduc o contributie majora la

poluarea cu pulberi.

B.1.1. Pulberi in suspensie PM10 si PM2,5

Caracteristici generale:

Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si

picaturi de lichid.

Surse naturale:

Eruptii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip si dispersia polenului;

Surse antropice:


79





Activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele

termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de

pneurile masinilor atat la oprirea acestora, cat si datorita arderilor

incomplete.

Efecte asupra sanatatii populatiei:

Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O

problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic

de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare

provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli

cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii.

Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai

multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe

gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili ,

deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in

copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului,

respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung

la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.

Tabel nr. 20 - Norme

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM10

Valori limita

50 μg/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

40 μg/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Pulberi in suspensie - PM2,5

Valoare tinta

25 μg/m3 - valoarea-tinta anuala

Valori limita

25 μg/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2015 20 μg/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020

Pulberile monitorizate, conform cerintelor Directivelor UE sunt pulberile PM10 si

PM 2.5, adica particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10μm, respectiv

mai mic de 2,5 μm. Aceste pulberi fine sunt cele mai periculoase, intrucat pot

intra foarte adanc in sistemul respirator si cauza sau acutiza boli pulmonare.

Tabel nr. 21 - Emisii anuale de Pulberi totale

Municipiul 2007 2008 2009 2010 2011


80





Bucuresti

Emisii anuale de pulberi (t/an)

764.77 1881.1 994.21 887.5

310.97

Tabel nr. 22 - Emisii anuale de Pulberi PM10


2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de pulberi (t/an)

297.2 1334.6 732.18 698.93

137.64

Tabel nr. 23 - Situatia statistica a concentratiilor de Pulberi PM10 in anul 2011

Judet Oras Statia Tipul statiei

Tip Poluant

Numar determinari

Concentratia anuala (μg/mc)

Numar depasiri VL

Bucuresti Buc Cercul Militar

Trafic PM10 155 37 25

Bucuresti Buc Mihai Bravu

Trafic PM10 224 39 39

Bucuresti Buc Titan Industriala PM10 321 36 69

Bucuresti Buc Drumul Taberei

Industriala PM10 298 43 79

Bucuresti Buc Balotesti Fond regional

PM10 172 38 41

Bucuresti Buc Magurele Fond suburban

PM10 296 37 54

Bucuresti Buc Lacul Morii

Fond urban

PM10 290 39 69

Bucuresti Buc Berceni Industriala PM10 326 33 49

Pentru acest poluant a trebuit intocmit Programul Integrat de Gestionare a

Calitatii Aerului. Si in anul 2011 concentratia medie anuala a depasit Valoarea

limita anuala pentru protectia sanatatii umane (40 μg/mc) insa doar la statia

Drumul Taberei.

Fata de anii anteriori, se observa o scadere a concentratiilor de pulberi PM10,

insa nu suficient, inregistrandu-se inca mai mult de 35 de zile cu depasiri la

aproape toate statiile de monitorizare

In ceea ce privesc pulberile PM 2.5, situatia statistica este prezentata in tabelul

urmator:


81





Tabel nr. 24 - Situatia statistica a concentratiilor de Pulberi PM 2.5 in anul 2011


Tip Poluant

Numar determinari


Numar depasiri VL +MT

Obs.


Trafic PM2,5 156 21 0


Industriala PM2,5 298 24 0


Fond urban

PM10 211 21 0

Tabel nr. 25 – Evolutia concentratiei poluantului PM10 in anii 2008-2013 (valori medii anuale)

Statie monitorizare

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cercul Militar 53 50 41 37 0 34

Mihai Bravu 55 51 42 39 37 -

Titan 43 39 36 36 36 31

Drumul Taberei

53 50 38 43 44 47

Balotesti 28 29 24 38 28 37

Magurele 44 41 34 37 36 31

Lacul Morii 45 43 35 39 36 31

Berceni 49 42 31 33 34 30

Se observa ca situatia cea mai grava se inregistreaza in zona centrala a orasului,

unde principala sursa de poluare o constituie traficul rutier.

In privinta numarului de depasiri ale valorii limita ziolnice (VL zilnica = 50 µg/mc,

mac 35 depasiri pe an) se constata ca la toate statiile de monitorizare din

Bucuresti s-au inregistrat depasiri ale acestui prag in toata perioada de analiza

cu exceptia statiei Balotesti (2010) si Cercul Militar (2011). Valori foarte mari s-au

inregistrat la statia Mihai Bravu in 2006 – 2008, unde aproximativ jumatate de an

s-au inregistrat depasiri ale valorii limita. La nivelul judetului Ilfov, statia Balotesti

se incadreaza in limitele legale in toata perioada analizata in privinta numarului

de depasiri pe an cu exceptia anului 2011. Anul 2011 se remarca printr-o

crestere a numarului de depasiri ale concentratiei de PM10 la 6 din cele 8 statii

de monitorizare.


82





Figura nr. 15 – Numarul depasirilor valorii limita admise de PM10 in regiunea Bucuresti - Ilfov

(Sursa: Rapoartele privind starea factorilor de mediu la nivelul regiunii Bucuresti

– Ilfov 2005 - 2011)

B.1.2. Emisii anuale de SO2


Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator

care irita ochii si caile respiratorii.

Surse naturale:

Eruptii vulcanice fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea

gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice:

sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele

termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea

acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile

provenite de la motoarele diesel.


In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite

efecte asupra sanatatii umane.


83





Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp,

poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele

cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.

Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea

ca efect infectii ale tractului respirator.

Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelor:

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra

structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.

Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si

negre, frasinul alb , lucerna , murele.

Efecte asupra mediului:

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra

vegetatiei si solului. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidaria, vopselurile, fibrele,

hartia, pielea si componentele electrice.


LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Dioxidul de sulf - SO2

Prag de alerta

500 μg/m3 - masurat timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.

Valori limita

350 μg/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 125 μg/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane

Nivel critic

20 μg/m3 - nivel critic pentru protectia vegetatiei, an calendarisitic si iarna (1 octombrie - 31 martie

Principalele emisii de SO2 evacuate in Bucuresti au fost:

Tabel nr. 27 - Variatii ale emisii anuale de SO2 in perioada 2007 - 2011 2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de SO2 (t/an)- Bucuresti

11110 2157 3265 2400 2935


84





Figura nr. 16 – Evolutia emisiilor anuale de SO2 Tabel nr. 28 - Situatia statistica a concentratiilor de dioxid de sulf in anul 2011


Oras Statia Tipul statiei

Tip Poluant

Numar determinari


Numar depasiri

VL

Obs.


Trafic SO2- 1h

633 7.8 0


Trafic SO2- 1h

4418 12.3 0

Bucuresti Buc Titan Industriala SO2- 1h

3571 3.2 0


industriala SO2- 1h

8356 5.1 0


SO2- 1h

0 Nu a functionat analizorul


SO2- 1h

1339 1.3 0


Fond urban

SO2- 1h

8158 10.8 0

Bucuresti Buc Berceni Industriala SO2- 1h

805 16 0


Trafic SO2- 24 h

28 8 0


Trafic SO2- 24h

194 12.4 0

Bucuresti Buc Titan Industriala SO2- 24h

161 3.4 0


Industriala SO2- 24 h

357 5.3 0


85






Oras Statia Tipul statiei

Tip Poluant

Numar determinari


Numar depasiri

VL

Obs.


SO2- 24h

Nu a functionat analizorul


SO2- 24h

60 1.4 0


Fond urban

SO2- 24h

358 10.8 0

Bucuresti Buc Berceni Industriala SO2- 24h

37 17.1 0

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, concentratiile inregistrate

incadrandu-se in anul 2011 sub valorile limita orare (350 μg/mc) sau zilnice (125

μg/mc). Comparativ cu anii anteriori, concentratiile de dioxid de sulf se mentin la

acelasi nivel, mult sub valorile limita pentru protectia sanatatii umane.

Pentru dioxidul de sulf, in anul 2011 nu s-a inregistrat depasirea pragului de

alerta la nici o statie de monitorizare.

B.1.3. Emisii anuale de NOx


Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in

cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:

Monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor si inodor;

Dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun – roscat cu un

miros puternic, inecacios.

Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun –

roscat. In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile

formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide

care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic.

Surse antropice:

Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii

sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului

rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt

responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei,

efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane.


86






Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat

si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare

decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi

fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la

acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii,

disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa

poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar.

Efecte asupra plantelor si animalelor:

Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea

sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora.

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care

seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce

imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa

Alte efecte:

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea

nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic

ambiental.


LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Oxizi de azot - NOx

Prag de alerta

400 μg/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica.

Valori limita

200 μg/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 μg/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane

Nivel critic

30 μg/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protectia vegetatiei

Tabel nr. 30 - Principalele emisii de NOx evacuate in atmosfera au fost:

2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de NOx (t/an) Bucuresti

12899 20901 17642 17268 5676


87





0

5000

10000

15000

20000

25000

2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/a

n

Anul

Evolutia emisiilor anuale de NO2

Bucuresti

Figura nr. 17 – Evolutia emisiilor anuale de NO2

B.1.4. Emisii de compusi organici volatili nemetanici

Compusii organici volatili (COV) sunt compusi organici cu o presiune de vapori

de minim 0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau avand o volatilitate

corespunzatoare in conditii speciale de utilizare. Acesti compusi nu au culoare,

miros sau gust si includ o gama larga de substante cum ar fi: hidrocarburi,

compusi organici halogenati si oxigenati.

Hidrocarburile compusilor organici volatili sunt grupate in metan si alti compusi

organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai

eficient gaz cu efect de sera, care contribuie la intensificarea incalzirii globale.

Surse generatoare de compusi organici volatili: activitatile de depozitare,

incarcare, descarcare si distributia benzinei, de la un terminal la altul sau de la un

terminal la o statie de benzina si activitatile industriale care utilizeazǎ solventi

organici cu continut de compusi organici volatili.

Tabel nr. 31 - Emisii anuale de COV

2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de COV (t/an) Bucuresti

11478 15476 9153 9240 251


88





Figura nr. 18 – Evolutia emisiilor anuale de COV

B.1.5. Emisii de metale grele

Metalele grele (toxice) provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor

menajere si din anumite procedee industriale. Se gasesc in general sub forma de

particule (cu exceptia mercurului care este gazos). Metalele se acumuleaza in

organism si provoaca efecte toxice de scurta si/ sau lunga durata. In cazul

expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale,

respiratorii, hepatice.

In perioada 2005-2011 la nivelul regiunii Bucuresti-Ilfov valorile concentratiilor

medii anuale de Pb s-au situat sub valoarea medie anuala pentru protectia

sanatatii umane, insa se remarca o usoara tendinta de crestere in ultimii ani.

Incepand cu anul 2008 se monitorizeaza si valorile concentratiilor medii anuale

pentru Cd, acestea situinduse sub valoarea limita anuala pentru protectia

sanatatii umane (5ng/m3), insa, la aproape toate statiile s-a depasit pragul

superior de evaluare, fiind astfel necesara o atentie suplimentara.

Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu pentru Municipiul

Bucuresti, in anul 2011 valorile concentratiilor medii anuale de Pb au fost sub

valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (0.5µg/mc).

Tabel nr. 32 - Emisii anuale de Cadmiu (tone) 2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de Cd (t/an) Bucuresti

0.08 0.093 0.056 0.054 0.047


89





00,010,020,030,040,050,060,070,080,090,1

2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/a

n

Anul

Evolutia emisiilor anuale de Cd

Bucuresti

Figura nr. 19 – Evolutia emisiilor anuale de Cd Tabel nr. 33 - Emisii anuale de Plumb (tone)

2007 2008 2009 2010 2011

Emisii anuale de Pb (t/an) Bucuresti

2.06 2.19 1.41 1.48 1.49

0

0.5

1

1.5

2

2.5

2007 2008 2009 2010 2011

ton

e/a

n

Anul

Evolutia emisiilor anuale de Pb

Bucuresti

Figura nr. 20 – Evolutia emisiilor anuale de Plumb

B.1.6. Monoxidul de carbon

Caractersitici generale:


90





La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor,

inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se

formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili.

Surse naturale:

Arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.

Surse antropice:

se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte

surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul

rutier , aerian si feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel

periculos in special in perioada de calm atmosferic din timpul iernii si

primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la

temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat

pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana.


Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de

aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului

in sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului

cardiovascular. La concentratii relativ scazute:

afecteza sistemul nervos central;

slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in

organism; - reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;

expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;

poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli

cardiovasculare;

determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata,

ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare.

Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o

reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare,

persoanele anemice, fumatorii.

Efecte asupra plantelor:

La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra

plantelor, animalelor sau mediului.

Tabel nr. 34 - Situatia statistica a concentratiilor de monoxid de carbon in anul 2011


Tip Poluant

Numar determinari

Concentratia anuala

Numar zile cu


91





(mg/mc) depasire a VL


Trafic CO 4317 0.88 0


Trafic CO 8194 1.11 0

Bucuresti Buc Titan Industriala CO 7855 0.14 0


industriala CO 8118 1.09 0


CO 2012 0.78 0


CO 7591 0.56 0


Fond urban

CO 6060 0.14 0

Bucuresti Buc Berceni Industriala CO 8569 0.32 0

In anul 2011 nu s-a inregistrat depasirea valorii limita pentru protectia sanatatii

umane (10 μg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon.

B.2. CALITATEA APEI

B.2.1. Calitatea apelor de suprafata

Clasificarea calitații apelor de suprafața se face in conformitate cu prevederile

Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitații

apelor de suprafața in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa. Acest

Normativ aproba lista de elemente de calitate biologice, hidromorfologice,

chimice si fizico-chimice in vederea stabilirii starii ecologice a ecosistemelor

acvatice continentale - rauri si lacuri, naturale si artificiale sau modificate

ireversibil.

Stabilirea starii ecologice a ecosistemelor acvatice continentale (rauri, lacuri

naturale și artificiale sau modificate ireversibil) trebuie sa se faca pe baza

elementelor de calitate biologice, tinand cont si de indicatorii hidromorfologici,

chimici, fizico-chimici si de poluanti specifici care influenteaza indicatorii biologici.

Evaluarea acestor elemente poate arata prezenta conditiilor naturale, alterari

minore ale acestora sau amploarea impactului antropic si, respectiv, starea

calitatii corpurilor de apa intr-o anumita perioada de timp.

In cadrul Anexei nr. 1, a Normativului privind clasificarea calitații apelor de

suprafața in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, se regasesc


92





elementele de calitate pentru evaluarea starii ecologice a raurilor și lacurilor,

prezentate in tabelul urmator:

Tabel nr. 35 – Elemente de calitate pentru evaluarea starii ecologice a raurilor și

lacurilor

Elemente de

calitate

Rauri Lacuri naturale

Biologice * compozitia si abundenta

florei acvatice

* compozitia si abundenta

macronevertebratelor

bentonice

* compozitia, abundenta si

structura pe varste a faunei

piscicole


biomasa fitoplanctonului

* compozitia si abundenta altei

flore acvatice (fitobentos si

macrofite)

* compozitia si abundenta

macronevertebratelor


structura pe varste a faunei

piscicole

Hidromorfologice * cantitatea de apa

* dinamica curgerii de apa

* conexiunea cu apa

subterana

* adancimea raului

* variatia latimii

* continuitatea raurilor

* structura substratul raului

* structura zonei de mal

* cantitatea de apa

* dinamica curgerii de apa

* timpul de retentie

* conexiunea cu apa subterana

* adancimea lacului

* cantitatea si structura

substratului

* structura tarmului lacului


93





Chimice si fizico-

chimice

* conditiile de temperatura

* conditiile de oxigenare

* mineralizarea

* acidifierea

* nutrientii

* poluarea cu toate

substantele prioritare

descarcate in rau

* poluarea cu alte substante

periculoase identificate

descarcate in cantitati

semnificative in cursul de

apa

* transparenta

* conditiile de temperatura

* conditiile de oxigenare

* mineralizarea

* acidifierea

* nutrientii

* poluarea cu toate substantele

prioritare descarcate in lac

* poluarea cu alte substante

periculoase identificate

descarcate in cantitati

semnificative in lac

Astfel, incadrarea in clasele de calitate pe baza potentialului ecologic se face

astfel:

Rauri:

Stare ecologica foarte buna – Clasa de calitate I;

Stare ecologica buna – Clasa de calitate II;

Stare ecologica moderata – Clasa de calitate III;

Stare ecologica slaba – Clasa de calitate IV;

Stare ecologica proasta – Clasa de calitate V;

Lacuri naturale:

Stare ecologica foarte buna – Clasa de calitate I;

Stare ecologica buna – Clasa de calitate II;

Stare ecologica moderata – Clasa de calitate III;

Stare ecologica slaba – Clasa de calitate IV;

Stare ecologica proasta – Clasa de calitate V;

Gradul de trofie:

Ultraoligotrof;


94





Oligotrof;

Mezotrof;

Eutrof;

Hipertrof

Ecosisteme acvatice artificiale sau modificate ireversibil:

Potențial ecologic foarte bun – E;

Potențial ecologic bun – B;

Potențial ecologic moderat – M.

Directiva Cadru Apa defineste in art.2 starea apelor de suprafata prin : starea

ecologica și starea chimica. Starea ecologica reprezinta structura si functionarea

ecosistemelor acvatice, fiind definita in conformitate cu prevederile anexei V a

Directivei Cadru Apa, prin elementele de calitate biologice, elemente

hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele

biologice, precum și prin poluantii specifici (sintetici și nesintetici).

Conceptul promovat de Directiva Cadru Apa, privind starea apelor, are la baza o

abordare noua, integratoare, care difera fundamental de abordarile anterioare in

domeniul calitatii apei in care elementele hidromorfologice nu erau considerate,

iar preponderenta revenea elementelor fizico-chimice.

Evaluarea starii chimice a unui corp de apa se face pe baza substantelor

prioritare avand in vedere prevederile Directivei privind standardele de calitate a

mediului in domeniul apei (Directiva 2008/105/EC), transpusa in legislatia

romaneasca prin HG 1038/2010. In cazul starii chimice clasificarea se face astfel:

stare chimica buna - (B), s

stare chimica proasta - (P)

In tabelele urmatoare este prezentata starea de calitatea a apei de suprafata, in

sectiunile monitorizate, conform datelor Administratiei Bazinale de Apa Arges –

Vedea.

Tabel nr. 36 - Potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata puternic modificate - rauri, monitorizate in anul 2011

Nr. crt.

B.H

Cursul de

apa

Denumire corp de

apa

Sectiune de monitorizare

Potential ecologic al elementelor

biologice


fizico- chimice generale

Potential ecologic poluanti specifici

Stare finala

Stare chimica


95





1 Arges Dambovita Arges: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina

NH Popesti Potential Ecologic Maxim

Potential Ecologic

Bun

Potential Ecologic

Bun

Potential Ecologic Bun

Buna

Sursa datelor: Administratia Bazinala Arges Vedea SGA Bucuresti Ilfov

Tabel nr. 37 - Repartizarea lungimii corpurilor de apa(rauri)tronsoane caracteristice (km) conform evaluarii potentialului ecologic pe anul 2011

B.H. Cursul de

apa Denumire corp de

apa Denumire sectiune

Lungime investigata

(km)

Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii potentialului ecologic

Maxima Buna Moderata

km % km % km %

Arges Ilfov Dambovita:av.st.tratare Arcuda-intr.ac.Lacul Morii

Dragomiresti 13,67 0 0 0 0 13.67 100%

Arges Dambovita Dambovita:am.ev.Apa Nova (Glina)-confl.Arges

Balaceanca 31.53 0 0 0 0 31.53 100%

Arges Dambovita Arges: Av.ac.Lacul Morii-am ev Apa Nova - Glina

NH Popesti 17,49 0 0 17,49 100% 0 0

Arges Valea Saulei

Valea Saulei Am.confl. Colentina

5.9 0 0 0 0 5.9 100%

Tabel nr. 38 Potentialul ecologic al corpurilor de apa de suprafata –lacuri de acumulare,

monitorizate in anul 2011

Bazin hidrografic

Cursul de apa

Denumire corp apa

Denumire lac de

acumulare


biologice


fizico- chimice generale

Potential ecologic poluanti specifici

Potential ecologic

Arges Colentina Continua: Colentina- intrare ac. Ghimpati (Colacu) -

confl. Dambovita

Ac. Buftea Ac.

Buciumeni

Potential Ecologic Moderat


Potential Ecologic Maxim


Arges Dambovita Ac Lacul Morii Lacul Morii Potential Ecologic Moderat

Potential Ecologic

Bun

Potential Ecologic

Bun



96





Tabel nr. 39 - Repartizarea lungimii corpurilor de apa (lacuri acumulare) pe tronsoane caracteristice ( km) conform evaluarii

B.H. Cursul de

apa Denumire corp de apa

Denumire sectiune

Lungime investigata

(km)

Repartitia lungimilor corpurilor de apa (rauri) conform evaluarii

potentialului ecologic

Maxima Buna Moderata

km % km % km %

Arges Colentina Continua: Colentina- intrare ac. Ghimpati (Colacu) - confl. Dambovita

Ac. Buftea Ac. Buciumeni

20,2 0 0 0 0 20,2 100%

Arges Dambovita Ac Lacul Morii Lacul Morii

3,22 0 0 0 0 3,22 100%


Tabel nr. 40 - Situatia indeplinirii obiectivului de mediu ( stare finala buna) la nivel

Municipiului Bucuresti pe corpuri de apa, pentru anul 2011

Caracter Subsistem Ating obiectivele de mediu

Nu ating obiectivele de mediu

Total

Global

%

Global

Corpuri de apa puternic modificate

rauri 1 100 % - - 1

lacuri - - 1 100% 1

Corpuri de apa artificiale rauri - - 1 100% 1

Total 1 - 2 - 3


Datorita faptului ca raul Dambovita este cel mai important curs de apa din cadrul

Municipiului Bucuresti, in urmatorul tabel vom prezenta evolutia calitatii apei in

perioada 2005 – 2010, conform Planului de Dezvoltare Regionala Bucuresti –

Ilfov 2014.

Tabel nr. 41 – Calitatea apei in secțiunile supravegheate pe raul Dambovița

monitorizate de laboratorul serviciului de Gospodarire a Apelor Ilfov – București

Secțiune 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brezoaiele (jud

Giurgiu)

III II II III III III

Arcuda - pod Joița (jud

Giurgiu)

III III II II II II


97





Dragomirești (amonte

lacul Morii - jud Ilfov)

III II III II III III

Balaceanca (Cernica -

jud Ilfov)

V V V V V V

Post Hidrometric

Budești (jud Calarași –

confluența Argeș)

V V V V V V

(Sursa: Planul de Dezvoltare Regionala București – Ilfov, 2014)

Urmarind graficul de evoluție al calitații apei raului Dambovița, se poate observa

ca in perioada 2005-2010, potențialul ecologic al acestui rau nu a inregistrat o

imbunatațire a calitații, mentinandu-se intr-o stare generala proasta, excepție

facand secțiunea Arcuda, unde se constata incepand cu anul 2007 o evoluție

pozitiva.

Figura nr. 21 – Evolutia calitatii apei raului Dambovita


98





B.2.2. Calitatea apelor subterane

In cadrul acestui subcapitol se va prezenta caracterizarea calitativa a corpurilor

de apa subterana, pe baza rapoartelor elaborate de catre autoritatile compenete

de mediu, care raspund de monitorizarea factorilor de mediu atat la nivelul

municipiului Bucuresti, cat si la nivelul judetului Ilfov. Astfel, pentru cele cinci

corpuri de apa subterana s-a prezentat evolutia starii chimice.

Figura nr. 22 – Starea chimica a corpurilor de apa subterana din spatiul hidrografic Arges - Vedea

(sursa: Plan de management al Spatiului Hidrografic Arges - Vedea).

In urma monitorizarii forajelor din reteaua nationala de observatii, s-a constatat

ca in perioada 2005-2010 mai mult de jumatate din forajele analizate din

regiunea Bucuresti Ilfov au inregistrat depasiri ale concentratiei legale admise la

diversi poluanti:

In anul 2005 in urma analizarii a 46 de foraje din reteaua de observatii s-au

constatat depasiri ale valorilor prag pentru nitrati la 27 de foraje (mai mult de

jumatate din foraje).

In anii 2006 si 2007 in urma analizarii de foraje reprezentative din reteaua de

observatii s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru anumiti poluanti la

44 de foraje.


99





In anul 2008 in urma analizarii a 46 foraje reprezentatitve din reteaua de

observatii s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru anumiti poluanti la

34 de foraje (cca 74% din foraje).

In anul 2009 in urma analizarii a 11 foraje reprezentatitve din reteaua de

observatii (4 corpuri de apa subterana) s-a constatat depasirea valorilor prag

la indicatorul plumb la un foraj (cca 9%).

In anul 2010 in urma analizarii a 84 de foraje din reteaua de observatii (6

corpuri de ape subterane) s-au constatat depasiri ale valorilor prag pentru

anumiti poluanti (dioxid de azot, amoniac, fosfat, cloruri, sulfati, amoniu,

azotiti) la 25 de foraje (mai mult de 25% din foraje)

B.3. CALITATEA SOLULUI

Fiind definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre, solul este format din

particule minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii.

Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o resursa neregenerabila care

indeplineste mai multe functii vitale:

Serveste drept platforma/ mediu fizic pentru oameni si activitatile umane;

Patrimoniu geologic si arheologic;

Sursa de biodiversitate.

Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confrunta UE sunt:

Eroziunea;

Contaminarea;

Pierderea biodiversitatii solului;

Alunecarile de teren si inundatiile.

In Bucuresti sursele de poluare ale solurilor sunt reprezentate de:

Depunerile uscate si umede din atmosfera;

Depozitarea inadecvata de deseuri si reziduuri menajere si industriale pe

terenuri neamenajate corespunzator;

Degradarea solului prin factori a caror actiune este favorizata de practici

gresite (despaduriri, lipsa unro lucrari de consolidare si aparare etc.);

Poluarea cu plumb specifica pentru zonele cu trafic auto intens. Dintre

elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu

trafic auto intens.

Solurile din Municipiul Bucuresti, puternic modificate antropic, au un continut

foarte mare de Pb provenit in cea mai mare parte de la emisiile autovehiculelor


100





din traficul rutier. Tipurile naturale de sol se intalnesc astazi doar pe suprafete

restranse din unele parcuri si din zonele periferice.

B.4. CALITATEA VEGETATIEI

Calitatea vegetatiei de pe amplasament nu va fi afecatata prin implementarea

prevederilor PUZ-ului Piata Cantacuzino – Piata Lahovari, dimpotriva aceasta va

fi evident imbunatatita, dupa cate se poate observa si din bilantul suprafetelor

spatiilor verzi prezentat in tabelul urmator:

Tabel nr. 42 – Bilant suprafata spatii verzi

Tipuri de utilizare Suprafata

existenta

Suprafata nou

propusa

Supr. Totala

propusa (existent

+ propus)

MP HA % MP HA % MP HA %

Spatii

verzi

Spatii plantate

integral

1045 0.1045 8.65 104 0.0104 0.86 1150 0.1150 9.52

Spatii cu mesh

stabilizare gazon

0 0.0000 0.00 0 0.0000 0.00 0 0.0000 0.00

Total spatii verzi 1045 0.1045 8.65 104 0.0104 0.86 1150 0.1150 9.52

Ponderea spatiilor verzi de aproximativ 8,65% este conservata si in propunere,

respectandu-se astfel Legea nr. 47/ 2012 si OUG 114/ 2007.

Dupa realizarea proiectului, spatiul verde existent de 1045mp se mareste cu

84mp, rezultand astfel o suprafata plantata de 1129mp.

De asemenea, in urma interventiei, numarul copacilor creste de la 32 la 74

(prin desfiintarea a 7 copaci, si propunerea a 49 copaci).

C. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

In perioada de executie a lucrarilor propuse in PUZ- ul analizat, exista

posibilitatea ca mediul inconjurator sa fie supus poluarii, insa activitatile

respective vor avea caracter temporar si nu vor influenta semnificativ factorii de

mediu.

Dintre activitatile ce pot influenta calitatea mediului se pot mentiona:

Aerul poate fi impurificat datorita:


101





Emisiilor de praf care pot aparea in timpul executiei lucrarilor proiectate;

Emisiilor de gaze de ardere generate de motoarele autovehiculelor.

Apa subterana, prin sursele de poluare de:

Aparitie a pierderilor accidentale de materiale, combustibili si uleiuri de la

masinile si utilajele din santier;

Nerespectare a programului de colectare si gestiune a deseurilor;

Ape poluate ce pot fi antrenate de apa pluviala in subteran.

Solul poate fi poluat prin urmatoarele actiuni:

Poluari accidentale prin deversarea unor substante periculoase pentru

mediu;

Repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii

neamenajate;

Apele uzate menajere, rezultate de la grupurile sanitare;

Nerespectarea programului de colectare si gestiune a deseurilor;

Emisii generate de trafic si motoarele autovehiculelor care se depun pe

sol.

Zgomotul care va fi generat in perioada de executie.

Biodiversitatea: in zona analizata nu se regasesc specii protejate de flora si

fauna care sa necesite conservare deosebita.

Se apreciaza ca prin implementarea Planului Urbanistic Zonal, factorii de mediu

nu vor fi afectati semnificativ negativ.

D. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA CARE ESTE RELEVANTA PENTRU PLAN

Sensul giratoriu care defineste actuala piata Lahovari este tratat ca o zona verde

in jurul statuii lui Alexandru Lahovari, amenajata cu vegetatie de joasa inaltime.

De asemenea, fluxurile carosabile mai definesc 3 zone verzi adiacente, cu

geometrii triunghiulare rezultate. In aceste trei „pastile" verzi au fost plantati

recent un numar de 8 copaci de inaltime medie (<10m).

De asemenea, pe amplasamentul studiat mai exista plantati recent 4 copaci in

fata spitalului si un arbore uscat pe acelasi trotuar, inspre Calea Dorobanti. Toti

acesti arbori sunt descrisi in releveul verde anexat acestui proiect.

Copacii existenti in piata Lahovari se pastreaza pe cat posibil, se protejeaza pe

perioada lucrarilor si se toaleteaza. Alveolele lor se reconditineaza prin afanarea

si regenerarea stratului vegetal de la suprafata, acoperirea a suprafetei cu mulci

si amplasarea de inele de protectie. Cu toate acestea, sapatura aferenta


102





parcajului subteran necesita renuntarea la un numar de 5 copaci existeti, care

pot fi re-plantati, in functie si de starea lor la inceputul santierului.

In piata Cantacuzino, prin constructia parcajului va fi ocupat spatiul central al

scuarului si se vor mentine toti arbori existenti amplasati perimetral, tinand cont

totusi cont si de starea copacilor existenti. Dupa finalizarea constructiei parcajului

subteran, spatiul de deasupra va fi amenajat cu plantatii joase si inalte, cu

plantarea de arbori, acest lucru fiind posibil din punct de vedere geometric

(inaltimea stratului de pamant este de minim 1,60m, in anumite zone unde se

propune inaltarea cotei terenului amenajat).

Prin proiect se pastreaza tipul de vegetatie cu verde dominant realizat din arbori,

arbusti si gazon care urmaresc un profil crescendo. Tipurile de arbori

recomandate sunt sophora japonica, albizia julibrissin (arborele de matase) si

gleditsia triacanthos (gladita.)

Prin interventia proiectului si configurarea unei parcari subterane, va fi afectat un

copac special de pe sit (specie de copac atipica - Paulownia). Prin proiect se va

planta un copac din aceeasi specie in acelasi loc.

In completarea vegetatiei existente, se vor prevedea amplasarea de jardiniere

grupate in zona locurilor de stat. In acest sens la primul nivel de parcare s-a

renuntat la cateva locuri de parcare pentru configurarea unei cuve optime pentru

plantarea de arbori cat mai inalti si mai umbrosi cu putinta.

Ponderea spatiilor verzi de aproximativ 8,65% este conservata si in propunere,

respectandu-se astfel Legea nr. 47/ 2012 si OUG 114/ 2007.

Dupa realizarea proiectului, spatiul verde existent de 1045 mp se mareste cu 105

mp, rezultand astfel o suprafata plantata de 1150 mp.

De altfel, in urma interventiei, numarul copacilor creste de la 37 la 73 (prin

desfiintarea a 13 copaci, si propunerea a 49 copaci). Dintre cei 13 desfiintati,

6 arbori sunt in declin biologic.

E. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI

Obiectivele strategice de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi

avute in vedere in procesul de planificare a actiunilor pentru protectia mediului ca

pate intrinseca a oricarui plan care propune dezvoltarea unor activitati antropice,

sunt urmatoarele:


103





Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei;

Respectarea legislatiei privind colectarea, tratarea si depozitarea deseurilor;

Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ

asupra calitatii apelor (apa de suprafata, apa potabila, apa subterana);

Limitarea emisiilor in aer la niveluri care sa nu genereze un impact

semnificativ asupra calitatii aerului in zonele cu receptori sensibili;

Limitarea, la surse, a poluarii fonice in zonele cu receptori sensibili la zgomot

si limitarea nivelurilor de vibratii;

Limitarea impactului negativ asupra biodiversitatii, florei si faunei;

Minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic si

arheologic;

Protectia sanatatii umane;

Imbunatatirea infrastructurii rutiere;

Minimizarea impactului asupra peisajului;

Limitarea impactului negativ asupra solului.

E.1. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU ALE UNIUNII EUROPENE

Aderarea Romaniei la structurile UE impune transpunerea in legislatia

romaneasca a aquis – ului comunitar, implementarea si controlul implementarii

legislatiei specifice. Politica Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot

fi schitate prin programele sale de actiune asupra mediului incepute inca din anul

1973.

Decretul Unic European si Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale

de:

Protectie si imbunatatire a calitatii mediului;

Contributie la protejarea sanatatii umane;

Asigurarea unei utilizari prudente si rationale a resurselor nationale.

De asemenea, principiile “poluatorul plateste” si “pagubele asupra mediului

trebuie sa fie rectificate la sursa” sunt identificate in articolul 130 din Decretul

Unic European.

Programul de actiune in domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru

comun, sansa noastra”, pune accentul pe prevenirea poluarii factorilor de mediu,

in special a apelor, realizarea unui plan de gestiune a deseurilor, utilizarea

durabila a resurselor naturale. De asemenea, programul este parte integranta a

Strategiei de Dezvoltare Durabila a Comunitatii Europene.


104





E.1.1. Protocolul de la Kyoto

Protocolul de la Kyoto, care succeda Conventia – Cadru a Natiunilor Unite

asupra Schimbarilor Climatice, este unul dintre cele mai importante instrumente

juridice internationale in lupta impotriva schimbarilor climatice. Acesta contine

angajamente asumate de tarile industrializate in vederea reducerii emisiilor de

anumite gaze cu efect de sera, responsabile pentru incalzirea globala.

Protocolul de la Kyoto abordeaza problema emisiilor a sase gaze cu efect de

sera:

Dioxidul de carbon (CO2);

Metanul (CH4);

Oxidul azotos (N2O);

Hidrofluorocarburile (HFC);

Perfluorocarburile (PFC);

Hexafluorura de sulf (SF6).

Acesta reprezinta un important pas inainte in lupta impotriva incalzirii globale,

continand obiective obligatorii si cuantificate pentru limitarea si reducerea gazelor

cu efect de sera.

E.1.2. Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera astfel incat sa respecte angajamentele Comunitatii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020

Obiectivul suprem al Conventiei – Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor

Climatice (UNFCCC), consta in stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de

sera in atmosfera la un nivel care sa impiedice orice perturbare antropogena

periculoasa a sistemului climatic. In opinia Comunitatii, exprimata cel mai recent

in special de Consiliul European din martie 2007, pentru ca acest obiectiv sa

poata fi indeplinit, cresterea globala a temperaturii medii anule la suprafata nu ar

trebui sa depaseasca nivelurile preindustriale cu mai mult de 20C, ceea ce

inseamna ca emisiile mondiale de gaze cu efect de sera ar trebui reduse, pana in

2050, cu cel putin 50% fata de nivelurile inregistrate in 1990. Emisiile de gaze cu

efect de sera din Comunitate, reglementate prin prezenta decizie, ar trebui sa

continue sa se reduca anual dupa 2020, in cadrul eforturilor Comunitatii de a

contribui la acest obiectiv global de reducere a emisiilor.

Tabel nr. 43 - Limitele emisiilor de gaze cu efect de sera ale statelor membre in temeiul Articolului 3

Tara Limitele emisiilor de gaze cu efect de sera ale statelor

membre stabilite pentru 2020 in raport cu nivelurile


105





emisiilor de gaze cu efect de sera din 2005

Belgia -15%

Bulgaria 20%

Republica Ceha 9%

Danemarca -20%

Germania -14%

Estonia 11%

Irlanda -20%

Grecia -4%

Spania -10%

Franta -14%

Italia -13%

Cipru -5%

Letonia 17%

Lituania 15%

Luxemburg -20%

Ungaria 10%

Malta 5%

Tarile de Jos -16%

Austria -16%

Polonia 14%

Portugalia 1%


106





Romania 19%

Slovenia 4%

Slovacia 13%

Finlanda -16%

Suedia -17%

Regatul Unit -16%

E.1.3. Strategia pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene

Principalele obiective ale Strategiei Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabila

sunt urmatoarele:

Pentru schimbarile climaterice si energia curata:

Conformarea cu angajamentele Protocolului de la Kyoto;

Pentru transport durabil:

Obiectivul general: sa ne asiguram ca sistemul nostru de transport satisface

nevoile economice, sociale si de mediu ale societatii, minimizand impactul

nedorit asupra economiei, societatii si mediului;

Obiective operationale si tintele:

Realizarea unor nivele durabile ale utilizarii energiei in transporturi si

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transporturi;

Reducerea emisiilor poluante din domeniul transporturilor pana la nivele care

minimizeaza efectele asupra sanatatii umane si/ sau a mediului;

Realizarea unei schimbari echilibrate catre moduri de trasnport prietenoase

fata de mediu pentru a realiza un sistem durabil de transport si mobilitate;

Reducerea zgomotului din transport, atat la sursa, cat si prin masuri de

atenuare, pentru a se asigura ca nivelele generale de expunere minimizeaza

impactul asupra sanatatii;

Modernizarea cadrului de lucru al UE pentru serviciile de transport public de

calatori pentru a incuraja o eficienta si o performanta mai buna pana in 2010;

Modernizarea cadrului de lucru al UE pentru serviciile de transport public de

calatori pentru a incuraja o eficienta si o performanta mai buna pana in 2010;


107





In conformitate cu strategia UE asupra emisiilor de CO2 de la vehiculele

utilitare usoare, media noii productii de autoturisme trebuie sa atinga emisii

de CO2 de 140 g/km (2008/09) si de 120 g/km (2012);

Injumatatirea deceselor din transportul rutier.

E.2. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU ALE TARII NOASTRE

E.2.1. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei orizonturi 2013 – 2020 - 2030

Elementul definitoriu al acestei Strategii Nationale este racordarea deplina a

Romaniei la o noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg

impartasita pe plan mondial – cea a dezvoltarii durabile.

Se porneste de la constatarea ca, la sfarsitul primului deceniu al secolului XXI,

dupa o tranzitie prelungita si traumatizanta la democratia pluralista si economia

de piata, Romania mai are de recuperat decalaje considerabile fata de celelalte

state membre ale Uniunii Europene, simultan cu insusirea si transpunerea in

practica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in contextul globalizarii. Cu

toate progresele realizate in ultimii ani, este o realitate ca Romania are inca o

economie bazata pe consumul intensiv de resurse, o societate si o administratie

aflate inca in cautarea unei viziuni unitare si un capital natural afectat de riscul

unor deteriorari ce pot deveni ireversibile.

Prezenta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea, intr-un interval

de timp rezonabil si realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare

adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orietat spre

imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie

cu mediul natural.

E.2.1.1. Orizont 2013: Obiectiv national: Sprijinirea dezvoltarii economice si sociale echilibrate teritorial si durabile a regiunilor Romaniei corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere; imbunatatirea conditiilor infrastructurale si a mediului de afaceri

In scopul realizarii acestui obiectiv central se va pune accentul principal pe

cresterea rolului economic si social al centrelor urbane prin adoptarea unei

abordari policentrice in vederea unei dezvoltari mai echilibrate a regiunilor.

Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor ca poli urbani de crestere este propusa

a se realiza datorita:

Reabilitarii infrastructurii urbane si imbunatatirii serviciilor municipale, inclusiv

a celor de transport urban prin:


108





regenerarea fizica si functionala a cladirilor cu valoare istorica, culturala sau

artistica;

modernizarea spatiilor publice si infrastructurii aferente (reteaua stradala,

zone pietonale, trotuare, iluminat public etc.);

reglementarea traficului auto pentru reducerea congestionarii oraselor

(semaforizare si semnalizare, locuri de parcare) si modernizarea

transportului urban in conditii de sustenabilitate.

E.3. OBIECTIVELE POLITICII DE MEDIU IN MUNICIPIUL BUCURESTI

E.3.1. Planul Local de Actiune pentru Mediu

Planul Local de Actiune pentru Mediu ofera cadrul de abordare a celor mai

importante probleme de mediu si un plan pe termen lung pentru investitiile si

programele de mediu din Municipiul Bucuresti.

In cadrul acestui plan au fost stabilite obiective, tinte si indicatori privind protectia

mediului si sanatatea populatiei. Astfel, in ceea ce priveste poluarea atmosferei

generata de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de esapament) a

fost stabilit ca obiectiv general pentru factorul de mediu aer, “reducerea cu minim

40% a emisiilor in lungul arterelor de circulatie in Bucuresti (diminuarea

concentratiilor de NOx, CO, metale grele, pulberi in suspensie si sedimentabile,

generate de traficul rutier)”, pentru ca acesta sa corespunda din punct de vedere

calitativ si sa fie asigurata sanatatea umana si a mediului inconjurator.

In tabelul, de mai jos, sunt prezentate cateva dintre obiectivele generale si

specifice din cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu care au fost luate in

considerare in elaborarea planului propus.

Tabel nr. 44 - Obiective generale si specifice din cadrul PLAM

Lipsa spatiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor in zona centrala

Obiectiv general: amenajarea de spatii Park & Ride in principalele puncte de acces in

Bucuresti

Obiectiv specific 1 -

Limitarea accesului

vehiculelor in zona

centrala a orasului

Tinta 1: reducerea fluxurilor de trafic in Bucuresti

Tinta 2: reducerea emisiilor atmosferice generate de

traficul rutier

Obiectiv specific 2:

amenajarea spatiilor de

Tinta 1: crearea de spatii sigure de parcare pentru

vehiculele din afara Bucurestiului


109





parcare in zona inelului

exterior de circulatie.

Tinta 2: asigurarea facilitatilor de transbordare catre

mijloacele de transport public.

Obiectiv specific 3:

Incurajarea transportului

public

Tinta 1: Reorganizarea retelei de transport public, astfel

incat, sa fie asigurat accesul catre toate punctele de

interes din Bucuresti (spitale, institutii publice etc.)

Tinta 2: Imbunatatirea serviciilor de transport public prin

cresterea parametrilor calitativi (frecvcenta mijloacelor de

transport, scurtarea timpilor de asteptare, cresterea

securitatii calatorilor in vehicule etc.)

Indicatori:

Scaderea numarului de vehicule pe arterele principale;

Reducerea poluarii atmosferice pe marile artere principale;

Scaderea nivelului de zgomot si vibratii generate de traficul

rutier.

Actiuni tehnice:

Oganizarea spatiilor special destinate parcarilor;

Extinderea liniilor de transport public catre aceste puncte si

crearea de facilitati Park & Ride;

Introducerea sistemelor ecologice de transport public.

Utilizarea ineficienta a capacitatii de suport a carosabilului prin parcari parazitare

Obiectiv general: eliminarea parcarilor parazitare si redarea capacitatilor de suport

pentru trama stradala

Obiectiv specific: redarea

capacitatii de suport a

tramei stradale.

Tinta 1: normalizarea traficului, in special pe strazile cu 2

benzi de circulatie;

Tinta 2: reducerea blocajelor de trafic;

Tinta 3: preluarea volumelor de trafic conform


110





dimensionarilor initiale prevazute pentru fiecare artera de

circulatie.

Indicatori:

Reducerea stationarilor datelor blocajelor de trafic;

Diminuarea nivelului de noxe rezultate din trafic;

Reducerea timpilor de deplasare.

Actiuni tehnice:

Alocarea de spatii de parcre pentru zonele afectate;

Introducerea sistemelor de circulatie cu sens unic.

Masuri economice:

Atragerea de fonduri pentru reabilitarea sistemului rutier;

Atragerea de fonduri pentru amenajarea spatiilor destinate

parcarilor.

Actiuni de implementare:

Alocarea de spatii de parcare special amenajate in

vecinatatea zonelor afectate de parcarile parazitare;

Solutii alternative oferite pentru a realiza cererea de

mobilitate in oras.

E.3.2. Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului

Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului in Municipiul Bucuresti

reprezinta un mijloc eficient pentu identificarea si solutionarea problemelor si

aspectelor de mediu la nivelul Municipiului Bucuresti si totodata, de implicare a

publicului in procesul de luare a deciziilor de mediu pe plan local. Implicit acesta

se coreleaza cu Planul Local de Actiune pentru Mediu, Planul National de

Dezvoltare si cu alte planuri care includ si componenta de mediu, impreuna cu

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti.

Obiectivele majore ale Programului Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului

constau in:

Imbunatatirea conditiilor de mediu pe plan local, in general, si a calitatii

aerului, in principal;


111





Identificarea si selectarea prioritatilor de mediu materializate printr-un plan

de actiuni concrete;

Respectarea cerintelor legislative nationale, cat si a celor europene care

decurg din implementarea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei

mediului.

Masurile in cazul depasirilor valorilor limita si/ sau ale valorilor tinta, datorate

surselor liniare (traficul rutier) prevad:

Pentru reducerea concentratiilor de NO2 si CO se vor amenaja zone cu

acces exclusiv pentru pietoni si biciclisti, in special in zonele culturale sau de

agrement. Autoritatile locale vor stabili zonele accesibile biciclistilor si se vor

amenaja trasee marcate/ semnalizate corespunzator.

Asigurarea unei latimi minime a trotuarelor, care sa nu fie afectata parcarii

vehiculelor sau extinderii de constructii, astfel incat sa asigure deplasarea in

conditii de siguranta a pietonilor si biciclistilor;

Masuri de prevenire a poluarii aerului ambiant, prin promovarea unui

transport nepoluant si a masurilor de extindere si intretinere a spatiilor verzi;

Plantari de arbori pentru scaderea concentratiei de NOx, CO si pulberi in

suspensie.

E.3.3. Strategia de zgomot ambiental a Primariei Municipiului Bucuresti

Prioritatile pentru zgomot pot fi integrate cu actiunile pentru siguranta rutiera,

calitatea aerului, culoarul autobuzelor, pista pentru biciclisti, trotuarele si alte

imbunatatiri. Principalele obiective ale Strategiei de zgomot ambiental presupun:

Extinderea suprafetelor acoperite cu suprafete care reduc zgomotul pe toate

drumurile unde aceasta masura s-ar dovedi utila, impreuna cu lucrari de

mentenanta mai bune;

Incurajarea utilizarii vehiculelor mai silentioase;

Minimizarea generarii de zgomot la sursa;

Folosira bicicletelor in locul masinilor pentru reducerea zgomotului cauzat de

trafic. Si ciclistii ar avea de castigat de pe urma reducerii poluarii fonice.

Asigurarea accesului public la spatiul exterior linistit si extinderea Zonelor de

Parcare Controlata;

Imbunatatirea conditiilor pentru pietoni si biciclisti in tot orasul.


112





F. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI

F.1. IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII

Zona vizata de lucrarile propuse in proiect este o zona puternic antropizata, fiind

situata in centrul Municipiului Bucuresti, prin urmare importanta din punct de

vedere al vegetatiei, florei sau faunei este redusa, iar impactul asupra

biodiversitatii este redus si manifestat, cu precadere, in perioada de executie a

investitiei.

In perioada de exploatare nu va fi manifestat un impact negativ asupra

biodiversitatii, dimpotriva se va manifesta un impact pozitiv prin marirea

suprafetei spatiilor verzi existente de 1045 mp cu 105 mp, rezultand astfel o

suprafata plantata de 1150 mp.


(prin desfiintarea a 13 copaci, si propunerea a 49 copaci). Dintre cei 13

desfiintati, 6 arbori sunt in declin biologic.

F.2. IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI SANATATII UMANE

F.2.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin PUZ

Se apreciaza ca in perioada de executie a lucrarilor specifice se poate genera un

impact negativ asupra populatiei din imediata vecinatate a lucrarilor respective

prin generarea emisiilor de praf, emisiilor de gaze ca urmare a arderii

combustibililor in motoarele autovehiculelor, precum si prin generarea zgomotului

si vibratiilor, insa acestea se vor manifesta pe o perioada limitata de timp.

F.2.2. In perioada de exploatare a lucrarilor propuse prin PUZ

Dupa finalizarea lucrarilor, populatia va beneficia de noi locuri de parcare,

precum si de imbunatatirea factorilor de mediu, datorita promovarii transportului

nepoluat si marirea suprafetei de spatii verzi.

Astfel impactul asupra populatiei va fi unul redus si manifestat, cu precadere, in

perioada de executie a lucrarilor propuse.


113





F.3. IMPACTUL ASUPRA FLOREI SI FAUNEI

Gradul de antropizare a amplasamentului face ca lucrarile sa nu produca un

impact semnificativ asupra faunei si florei.

Pe amplasamentul analizat nu exista specii de plante si animale pentru care sa

fie necesare masuri speciale de conservare.

F.4. IMPACTUL ASUPRA SOLULUI

F.4.1. In perioada de executie

In perioada de amenajare a amplasamentului studiat, se vor desfasura activitati

specifice constructiei, ce pot genera forme de impact direct si indirect asupra

solului si subsolului, insa acesta va fi unul nesemnificativ.

Se apreciaza ca situatiile de poluare sunt doar exceptionale, impactul generat, in

perioada de executie, putand determina urmatoarele modificari ale

caracteristicilor solului:

Impurificarea solului cu metale grele si hidrocarburi, local, in zona

amplasamentului unde se realizeaza lucrarile;

Modificari fizice care afecteaza caracteristicile si proprietatile solului natural.

F.4.2. In perioada de exploatare

In perioada de exploatare, cea mai importanta sursa de poluare a solului este

reprezentata de deseurile de tip menajer aruncate necontrolat de catre populatie.

Prin cresterea procentului de spatii verzi si intretinerea corespunzatoare a

acestora, impactul asupra solului, in perioada de exploatare este unul pozitiv

semnificativ.

F.5. IMPACTUL ASUPRA APEI

F.5.1. Impactul asupra apei de suprafata

F.5.1.1. In perioada de executie

Zona propusa pentru realizarea investitiei nu se afla in relatie directa cu apele de

suprafata, astfel incat impactul asupra apei de suprafata este inexistent.

F.5.1.2. In perioada de exploatare

Nu se pune problema poluarii apei de suprafata in perioada de exploatare a

investitiei propuse datorita faptului ca nu exista nici un curs de apa de suprafata

in apropierea amplasamentului investigat.


114





F.5.2. Impactul asupra apei subterane

F.5.2.1. In perioada de executie

Procesul de urbanizare actioneaza asupra apei subterane si implicit apa

subterana actioneaza asupra infrastructurii urbane. Un caz general al

interactiunii dintre apa subterana si diverse structuri subterane, in cazul unei

asezari urbane dezvoltate este reprezentat de metrou, fundatiile unor cladiri

adanci, parcari subterane, reteaua de alimentare cu apa si de canalizare.

Interactiunea dintre apa subterana si mediul urban are ca efect modificarea

circuitului apei. Aceasta problema implica:

Pe de o parte, o serie de factori ce conduc la reducerea alimentarii naturale

a sistemelor acvifere: schimbarea utilizarii terenului, impermeabilizarea albiei

raurilor si a lacurilor, lucrarile subterane cu efect de dren;

Pe de alta parte o serie de componente ale mediului urban actioneaza ca noi

surse de alimentare a acviferelor (reteaua de canalizare, sistemele de

alimentare cu apa si irigatiile);

Modificarea circuitului apei din zona urbana afecteaza in mod direct nivelul

apelor subterane;

Cresterea nivelului apelor subterane ce poate afecta o serie de componente

ale mediului urban: inundarea subsolurilor, cresterea subpresiunii asupra

fundatiilor care, la randul ei afecteaza stabilitatea si durabilitatea contructiilor,

cresterea riscului aparitiei cavernelor, a fenomenului de eroziune interna si a

lichefierii;

Scaderea nivelului apei subterane ce poate conduce la aparitia fenomenului

de subsidenta (care ar putea afecta stabilitatea constructiilor), modificarea

nivelului apelor de suprafata (lacuri, rauri, izvoare), cresterea exfiltratiilor din

reteaua de canalizare.

Tabel nr. 45 – Clasificarea structurilor subterane si efectul lor cumulativ asupra apelor subterane

Structuri subterane Efecte asupra apelor

subterane

Consecinte

Tuneluri (metrou) Efect de dren

Efect de bariera

Schimbarea spectrului natural

de curgere ;

Variatii ale nivelului

piezometric;

Inflitratii in tunel si in statiile de

metrou


115





Fundatii, parcari subterane,

pasaje pietonale

Efect de bariera Schimbarea spectrului natural

de curgere;

Variatii ale nivelului

piezometric;

Inundarea structurilor

subterane.

Reteaua de alimentare cu

apa

Alimentarea acviferului Cresterea nivelului piezometric

Poluare

Reteaua de canalizare Efect de dren Infiltratii in reteaua de

canalizare;

Debit marit in conductele de

canalizare;

Probleme la statiile de epurare

datorate debitului marit de apa

uzata.

Alimentarea acviferului Variatii ale nivelului

piezometric.

(Sursa: Solutii viabile in hidrogeologia urbana, Constantin Radu Gogu)

Gradul mare de ocupare al subteranului de catre elementele de infrastructura

urbana si constructii in zonele marilor asezari urbane, precum si ritmul crescut

de dezvoltare al lucrarilor subterane, conduce la aparitia unor fluctuatii

importante ale nivelului acestor ape.

Nivelul apei subterane poate fi afectat de lucrarile de interventie cum ar fi: lucrari

noi de captare si pompare a apelor subterane, oprirea unor pompari vechi sau

efectul de bariera al lucrarilor subterane.

Aceste variatii au consecinte asupra comportarii unor lucrari subterane cum sunt

parcarile subterane, subsolurile adanci care nu sunt etansate corespunzator,

fundatii adanci tip radier, rezervoare subterane etc. Nivelul piezometric poate

fluctua si in urma lucrarilor de irigatii, bazinelor de infiltratie sau a exploatarilor

miniere abandonate. Scaderea nivelului piezometric poate conduce si la

fenomenul de tasari sau in unele cazuri subsidenta.

Studii recente au aratat ca dezvoltarea urbana poate produce in general

cresterea nivelului apelor subterane. Aceasta se datoreaza de obicei aportului

de apa rezultat din pierderile retelelor de apa urbana.


116





Cresterea nivelului de apa subterana afecteaza structurile urbane in cazul in

care acestea au fost proiectate si construite in perioadele in care nivelul apelor

subterane era scazut, fara a constientiza posibilitatea ca nivelul acestora sa

creasca.

In acest sens, in literatura de specialitate au fost semnalate probleme in

numeroase orase europene, legate de tuneluri subterane de cale ferata sau de

metrou, parcari subterane, pivnite ale cladirilor etc. In acelasi timp este important

de mentionat faptul ca structurile urbane produc ele insele efect de bariera

impermeabila asupra fluxului apei subterane.

In cele ce urmeaza sunt prezentate patru exemple diferite cu privire la influenta

urbanizarii asupra apei subterane.

Figura nr. 23 – Impactul dezvoltarii urbane asupra apei subterane

In figura anterioara este evidentiat efectul urbanizarii treptate asupra apelor

subterane:

a) Alimentarea se realizeaza prin puturi de pompare insa directia de curgere si

nivelul apei subterane nu sunt influentate. Descarcarea apelor uzate se

realizeaza direct din acvifer.

b) Nivelul apei subterane incepe sa fie afectat si se observa o coborare a

acestuia. Descarcarea apelor uzate se realizeaza direct in acvifer fara o

epurare prealabila. Creste riscul de aparitie a fenomenului de subsidenta.

Apele subterane de mica adancime sunt poluate.

c) Acviferul de sub oras este abandonat din cauza calitatii precare. Nivelul apei

subterane de sub orase creste datorita opririi pomparilor. Directia de curgere

a apei subterane se schimba spre extremitatile orasului.


117





d) Nivelul de apa subterana creste extrem de mult si astfel apare riscul de

inundatie.

F.5.2.2. Realimentarea acviferelor in zonele urbane

In zonele urbane, principalele surse de realimentare sunt: retelele de alimentare

cu apa, precipitatiile, lacurile si raurile, si sistemele de canalizare.

Modificarile utilizarii terenurilor produse in urma dezvoltarii urbane conduc la

modificari ale circuitului hidrologic natural. Realimentarea sistemului acvifer este

puternic modificata; realimentarea directa realizata prin inflitrarea precipitatiilor

este redusa, la fel si evapotranspiratia. Totusi realimentarea acviferelor creste, in

urma dezvoltarii urbane, ca urmare a pierderilor din sistemul de alimentare cu

apa si a celor din retelele de canalizare. Estimarea contributiilor acestor

elemente la circuitul hidrologic urban este dificila si nu poate fi standardizata.

Evaluarea realimentarii in mediile urbane este diferita fata de cea din mediul

natural, din doua motive ce includ o experienta limitata si implicarea unor

procese (surse) diferite. In ceea ce priveste al doilea punct trebuie mentionat ca

desi infiltrarea directa este redusa substantial de zonele betonate si pavate din

orase, acest efect este puternic contrabalansat de realimentarea indirecta.

Pierderile din retelele de alimentare cu apa si din sistemele de canalizare

reprezinta surse importante de realimentare a acviferelor. Desi exista metode de

cuantificare a acestor surse de alimentare, validarea acestora ramane insa o

sarcina dificila.

Figura nr. 24 – Asocierea dintre extinderea impermeabilizarii terenului datorita dezvoltarii urbane si reducerea alimentarii acviferelor


118





F.5.2.3. In perioada de exploatare

Odata realizata investitia este necesara monitorizarea impactului acesteia

asupra apelor subterane cu scopul evitarii oricarei potentiale surse de impact

produs de investitie asupra apelor subterane, precum si urmarirea impactului

apelor subterane asupra investitiei.

F.6. IMPACTUL ASUPRA AERULUI SI FACTORILOR CLIMATICI

F.6.1. In perioada de executie

In perioada de executie a lucrarilor factorul de mediu aer poate fi impurificat prin

urmatoarele actiuni:

activitatea utilajelor de constructie genereaza emisii de gaze si pulberi

provenite de la arderea combustibililor;

executia propriu – zisa a diferitelor lucrari la nivelul solului genereaza pulberi

in aerul atmosferic;

transportul materialelor de constructii genereaza emisii de gaze si pulberi ca

urmare a arderii combustibililor in motoarele autovehiculelor;

activitatile din cadrul organizarii de santier necesita Acord de mediu cu

precizarea masurilor necesare pentru protectia aerului.

Sursele de poluare a aerului pot fi nedirijate, difuze, cu impact strict local si

produc asupra factorului de mediu aer un impact negativ nesemnificativ.

F.6.2. In perioada de exploatare

Planul propus va determina un impact pozitiv asupra aerului, prin reorganizarea

sistemului rutier de transport si prin marirea suprafetelor de spatii verzi.

In scopul evidentierii impactului pozitiv generat de implementarea proiectului,

in continuare este prezentata analiza comparativa a calitatii aerului in situatia

existenta si in situatia propusa, analiza realizata pe baza datelor furnizate de

Studiul de trafic elaborat pentru PUZ Piata George Cantacuzino – Piata

Alexandru Lahovari.

In acest sens, utilizand un program de calcul al emisiilor de poluanti, realizat de

catre dr. ing. Iancu Iulian din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii

Bucuresti, in anul 2007, au fost evaluate noxele rezultate din arderea

carburantiilor (motorina si benzina) in motoarele autovehiculelor din zona de

interes, in timpul varfurilor de trafic inregistrate dimineata si dupa amiaza, pentru

principalele bulevarde/ strazi.


119





1. Blv. Gheorghe Magheru spre P-ta Universitatii

a) Varful de trafic inregistrat dimineata

Tabel nr. 46 – Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea carburantilor

Natura Poluant

Situatie Existenta benzina

Situatie propusa benzina

Situatie existenta motorina

Situatie propusa motorina

NOx 1152.1 395.65 5844.8 2017.6

CO 10509.4 3609.1 5046.76 1742.12

VOC 2573.96 883.94 1129.62 389.94

N2O 2.81 0.965 16.86 5.82

CO2 111838 38407 4368988 1508156

Pulberi 0 0 562 194

Pb 15.174 5.211 0 0

SO2 51.704 17.756 1388.14 479.18

Consum (g/km vehicul) 35012.6 12023.9 138654.4 47859.8

In continuare sunt prezentate graficele comparative pentru poluantii rezultati in

situatia existenta si in cea propusa.

Figura nr. 25 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de NOx


120





Figura nr. 26 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO

Figura nr. 27 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de VOC

Figura nr. 2 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de N2O


121





Figura nr. 28 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de CO2

Figura nr. 29 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pulberi

Figura nr. 30 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de Pb


122





Figura nr. 31 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru emisiile de SO2

Figura nr. 32 – Grafic comparativ al consumului de carburant


123





Figura nr. 33 – Grafic centralizator al noxelor rezultate din arderea carburantilor

Analizand graficele prezentate anterior se observa o reducere semnificativa,

chiar de peste 50% in situatia propusa, in cazul tuturor poluantilor analizati

rezultati din arderea combustibililor, ceea ce ar conduce la o imbunatatire

majora a calitatii aerului din zona Piata George Cantacuzino – Alexandru

Lahovari.

b) Varful de trafic inregistrat dupa amiaza


Natura Poluant





NOx 2127.9 731.85 10795.2 3723.2

CO 19410.6 6675.9 9321.24 3214.84


124





VOC 4754.04 1635.06 2086.38 719.58

N2O 5.19 1.785 31.14 10.74

CO2 206562 71043 8069412 2783092

Pulberi 0 0 1038 358

Pb 28.026 9.639 0 0

SO2 95.496 32.844 2563.86 884.26







125









126









127





Figura nr. 42 – Grafic comparativ (existent - propus) pentru consumul de carburant



128









Lahovari.

2. Strada Stirbei Voda



Natura Poluant





NOx 430.5 114.8 2184 592.8

CO 3927 1047.2 1885.8 511.86

VOC 961.8 256.48 422.1 114.57

N2O 1.05 0.28 6.3 1.71

CO2 41790 11144 1632540 443118

Pulberi 0 0 210 57

Pb 5.67 1.512 0 0

SO2 19.32 5.152 518.7 140.79

Consum (g/km vehicul) 13083 3488.8 51807 14061.9





129









130









131






Figura nr. 52 – Grafic comparativ pentru consmul de carburant


132










Lahovari.

b)Varful de trafic inregistrat dupa amiaza


Natura Poluant





NOx 1348.9 360.8 6843.2 1820

CO 12304.6 3291.2 5908.84 1571.5


133





VOC 3013.64 806.08 1322.58 351.75

N2O 3.29 0.88 19.74 5.25

CO2 130942 35024 5115292 1360450

Pulberi 0 0 658 175

Pb 17.766 4.752 0 0

SO2 60.536 16.192 1625.26 432.25







134









135









136





Figura nr. 62 – Grafic comparativ pentru consumul de carburant


137










Lahovari.

F.7. IMPACTUL DATORAT ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR


In prezent, poluarea datorita traficului este una dintre cele mai raspandite

probleme de mediu in zonele urbane. Zgomotul datorat traficului are o contributie

de aproximativ 80% din totalul zgomotului urban, devenind in conditiile actuale o

problema importanta si care trebuie luata in considerare in planificarea urbana.

In perioada de executie a lucrarilor pentru implementarea obiectivelor propuse

prin PUZ se vor genera emisii sonore, insa acestea vor trebui sa se incadreze in

limitele impuse de legislatia in vigoare, chiar daca perioada de executie are o

durata limitata.


138





Zgomotul la sursa si zgomotul din zona apropiata organizarilor de santier au

caracteristici acustice corespunzatoare naturii si locului de functionare a

echipamentelor in perioada constructiei.

Zgomotul la distanta este influentat de factori externi, cum ar fi viteza si directia

vantului, gradientul temperaturii si vantului, absorbtiei undelor sonore de catre

teren/ sol (efectul de sol), absorbtia in aer (in functie de presiunea, temperatura,

umezeala relativa, frecventa zgomotului (tipul de teren si de vegetatie).

Ca si masura de reducere a zgomotului generat de un santier in apropierea

zonelor locuite se poate adopta instalarea de panouri fonoabsorbante pe durata

executarii lucrarilor.

De asemenea, se recomanda constructorului sa achizitioneze utilaje performante

care sa functioneze la nivele reduse de zgomot si cu consum redus de

carburanti.


Avand in vedere reorganizarea circulatiei in zona investigata, se estimeaza ca

zgomotul produs de traficul rutier se incadreaza in limitele admisibile de legislatia

si normativele in vigoare.

In acest sens, a fost evaluat zgomotul specific circulatiei rutiere prin intermediul

unui program de calcul al nivelului de zgomot (Leq) considerand momentele de

trafic de varf (dimineata si dupa amiaza) pentru principalele bulevarde/strazi.

Programul de calcul a fost dezvoltat de dr. Ing. Iancu Iulian, din cadrul

Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, utilizand metodologia franceza

cuprinsa in “Guide du Bruit des Transports Terrestres. Previsions des niveaux

sonores. Nov. 1980”.

Pentru evaluarea nivelului de zgomot s-a folosit urmatoarea relatie din ghidul

mentionat mai sus:

Leq=20+10log(Vu+E·Vg)+20logV-12log(d+lc/3)

In care:

Vu si Vg: sunt debite orare de vehicule usoare respectiv grele

V – viteza admisa de circulatie a vehiculelor

E: factor de echivalenta acustica in Vu si Vg. Este 10 in situatia cea mai

defavorabila (transmisia zgomotului de la sursa se propaga foarte usor –

autostrada in camp). S-a apreciat egal cu 7.

d: distanta de la marginea platformei (m)

lc = latimea totala a platformei drumului (m), fara rigole


139





Astfel, datele preluate din Studiul de trafic aferent “PUZ Piata George

Cantacuzino – Alexandru Lahovari”, au fost prelucrate prin intermediul

programului mentionat anterior.

In cele ce urmeaza, sunt prezentate, in forma tabelara si grafica, valorile

comparative ale nivelului de zgomot inregistrat in situatia existenta si in cea

propusa, in scopul evidentierii impactului produs de traficul autovehiculelor in

cele doua situatii.

1. Bulevardul Gheorghe Magheru spre Piata Universitatii


Tabel nr. 50 – Valorile Leq in situatia existenta si cea propusa

Situatia existenta Situatia propusa

Leq 72.51 67.86

Nr. vehicule usoare 843 291

Nr. vehicule grele 281 96

Nr. total vehicule 1124 387

Figura nr. 64 – Grafic comparativ al nivelului de zgomot generat de circulatia vehiculelor in situatia existenta si in cea propusa

Analizand valorile obtinute precum si graficul comparativ, se poate observa ca in

urma implementarii planului, respectiv in cazul situatiei propuse, nivelul de

zgomot generat de traficul autovehiculelor scade cu 4.65 dB (A), reducandu


140





–se astfel impactul negativ al zgomotului asupra factorilor de mediu si

sanatatii umane.




Leq 75.18 70.54









sanatatii umane.

2. Strada Stirbei Voda



141







Leq 71.85 66.13









sanatatii umane.




Leq 76.81 71.09





142










sanatatii umane.

F.8. IMPACTUL ASUPRA PATRIMONIULUI CULTURAL, ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC

In cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana sunt stabilite urmatoarele

prioritati:

Recuperarea (recuperarea unei identitati urbane pentru centrul

Bucurestiului, revitalizarea si reconectarea zonelor cu caracter divers

care constituie centrul Bucurestiului);

Circulatia (facilitarea circulatiei auto printr-un sistem integrat de

parcari, incurajarea modalitatilor de transport durabile);

Spatiile publice (introducerea unui sistem de parcari subterane care va

permite recastigarea spatiului public de la suprafata, tratarea strazilor

si pietelor ca spatii publice publice prietenoase, reabilitarea spatiilor

reprezentative pe principii moderne);

Competitivitatea (un plan strategic pe termen mediu si lung, flexibil si

care poate oferi variante diferite de finantare, de la fonduri europene la

parteneriate public – private).


143





Zona face parte dintr-un parcelar pastrat de pe vremea planului Borroczyn (1846-

52), alcatuit din locuinte individuale izolate, de o valoare culturala ridicata.

Spatiile de agrement - Gradini publice - Gradinia Icoanei si Parcul Ioanid

evidentiaza caracterul ambiental si intim al intregii zone. Zona a evoluat spontan

si nereglementat specific. Fondul construit a fost partial inlocuit si densificat

ulterior, gradual si neomogen.

Proiectul isi propune sa reconfigureze Piata Alexandru Lahovari astfel incat







(in regim de urgenta) a Spitalului Oftalmologic.




specialitate.

Avand in vedere aceste aspecte, realizarea unui spatiu public nou, atractiv,

polivalent, adaptabil, acopera o mare varietate de utilizari: asteptarea in vederea

spectacolului, relaxarea pe parcursul zilei, practicarea de activitati de loisir.

F.9. IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI


Un posibil impact negativ se va manifesta numai in perioada de executie. In

vederea diminuarii unui potential impact negativ se recomanda ca deseurile

rezultate sa fie depozitate corespunzator in locuri special amenajate si evacuate

periodic de catre firmele abilitate.


In perioada de exploatare, impactul asupra peisajului este pozitiv datorita

lucrarilor ce vor da un aspect ingrijit zonei.

F.10. EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE ASUPRA MEDIULUI PRIN METODA „UNITATILOR DE IMPACT NEGATIV”

Cerintele HG nr. 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative

asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de


144





mediu. Scopul acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea

formelor de impact generate de implementarea planului.

In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni

cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita

evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de

implementarea planului.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului

semnificativ asupra factorilor/ aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in

vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura,

magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”.

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra

mediului trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen

scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au

efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact

semnificativ sau atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza

un efect combinat.

Efectele activitatilor propuse asupra mediului se pot cumula sau combina

generand un impact semnificativ. Se precizeaza ca metodele expert utilizate

pentru predictia impactului au luat in considerare cele mai defavorabile scenarii,

considerand simultaneitatea functionarii surselor cu cea mai mare raspandire

spatiala, chiar daca acest lucru este putin probabil sa se intample in realitate.

In ceea ce priveste PUZ “Piata George Cantacuzino – Piata Alexandru Lahovari”,

evaluarea efectelor cumulate asupra mediului au fost analizate prin metoda

“Unitatilor de impact negativ”.

Aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului, are la baza

transpunerea nivelului de impact asupra fiecarui factor de mediu in unitati de

impact negativ (N), atat in situatia aplicarii, cat si a neaplicarii obiectivelor din

cadrul PUZ – ului analizat.

Numarul de unitati de impact acordate este direct proportional cu nivelul

impactului suportat direct catre factorul de mediu sau indirect prin actiunea

cumulata a impactului asupra celorlalti factori de mediu. In cazul in care PUZ –ul

are un efect pozitiv evident asupra factorului de mediu, fara a avea si efecte

negative, se considera ca planul are efect pozitiv (P). In cazul in care planul nu

afecteaza in nici un sens factorul de mediu, acesta se considera a fi neafectat

(0).


145





Tabel nr. 54 - Interpretarea efectelor asupra componentelor de mediu

INTERPRETAREA EFECTELOR / IMPACTULUI ASUPRA COMPONENTELOR DE

MEDIU

P Efect pozitiv

0 Neafectat

1N Usor afectat

2N Afectat in limite admisibile

3N Afectat peste limite admisibile

4N Afectat grav

N – unitate de impact negativ

Astfel, nivelurile de impact, efectele pozitive, dar si lipsa de efect asupra factorilor

de mediu se consemneaza intr-un tabel, conform celui de mai jos, in functie de

cele doua aspecte analizate (cu aplicarea sau fara aplicarea PUZ – ului propus).

Tabelul este impartit pe trei categorii corespunzatoare fiecarui factor de mediu.

Tabel nr. 55 – Tabelul unitatilor de impact

Componenta de

mediu (cm)

Impact asupra

mediului fara

aplicarea Planului

de management

(IFP)

Impact asupra

mediului cu

aplicarea Planului de

management propus

(IAP)

Impact maxim

cuatificat pe

componente de

mediu

IMCcm

APA 0 0 0

AER 1N P 1

SOL 1N 1N 2

BIODIVERSITATE 1N P 1

ASEZARI UMANE 1N P 1

PEISAJ 2N P 2

Unde:

IFP – Impact fara aplicarea PUZ – ului propus;


146





IAP – Impact cu aplicarea PUZ - ului propus;

IMCcm – Impact maxim cuantificat pe componenta de mediu;

1N – Unitate de impact negativ;

Cm – componenta de mediu/ factor de mediu.

IMCcm reprezinta prima etapa a cuantificarii impactului, rezultand un indice al

impactului asupra fiecarei componente / factor de mediu (cm). Indicele rezultat

pentru fiecare componenta de mediu reprezinta valoarea maxima a nivelului de

impact acordata, fie cu implementarea obiectivelor propuse prin PUZ, fie fara

implementarea acestora, netinandu-se cont de efectele pozitive sau de

neafectarea factorului de mediu. (Ex.: Daca prin aplicarea PUZ-ului propus,

factorul de mediu este neafectat (0), iar prin neaplicarea acestuia, nivelul

impactului va fi 3N, atunci valoarea indicelui va fi 3).

In acest fel, IMCcm va reprezenta cu precadere impactul negativ provocat de

planul studiat, acest lucru resimtindu - se si in calculul pentru stabilirea impactului

total cuantificat (ITC), folosind analiza matematica.

Analiza matematica are ca rezultat aflarea impactului total cuantificat (ITC)

aplicand Formula Mediei IMCcm si interpretand incadrarea rezultatului obtinut intr-

unul din intervalele corespunzatoare nivelului cuantificat total al impactului

asupra mediului cu ajutorul Tabelului de interpretare ITC.

Formula Mediei IMCcm:

ITC = IMCApa + IMCAer + IMCSol + IMCBiodiversitate + IMCAsezariumane + IMCPeisaj /

nr.cm,

Unde:

ITC – Impact total cuantificat;

IMCApa – Indicele impactului maxim cuantificat corespunzator componentei de mediu Apa;

nr. cm – numarul componentelor de mediu.

Pentru PUZ-ul studiat:

ITC = (0+1+2+1+1+2) / 6 = 7 / 6 = 1,16.

Tabel nr. 56 – Interpretarea impactului total cuantificat asupra mediului

INTERPRETAREA IMPACTULUI TOTAL CUANTIFICAT ASUPRA MEDIULUI

0 Mediu neafectat

(0 – 1] Mediu usor afectat

(1 – 2] Mediu afectat in limite admisibile


147





(2 – 3] Mediu afectat peste limite admisibile

(3 – 4] Mediu grav afectat

Utilizand Tabelul de interpretare a ITC, aflam ca valoarea ITC se incadreaza in

intervalul (1 – 2].

Concluzia Analizei Matematice: Impactul Total Cuantificat provocat de

aplicarea planului propus corespunde unui mediu afectat in limite admisibile.

Analiza “Spectrala” are ca scop interpretarea generala atat a impactului asupra

componentelor de mediu, dar si a efectelor pozitive sau a lipsei de efecte a PUZ-

ului studiat, in cele doua situatii, respectiv cu aplicarea sau neaplicarea planului

propus.

Cu ajutorul acestei analize se creaza imaginea de ansamblu, completa asupra

tuturor efectelor provocate de implementarea Planului de Management, precum

si a Regulamentului aferent acestuia.

Astfel, privind Tabelul unitatilor de impact se elimina coloana corespunzatoare

IMCcm, iar efectele / impactul asupra componentelor de mediu se inlocuiesc dupa

cum urmeaza:

Tabel nr. 57 – Corespondenta efectelor/impactului in spectrul de impact

Corespondenta efectelor / impactului in spectrul de impact

P Verde

0 Alb

1N Galben

2N Orange

3N Rosu

4N Negru

Va rezulta, in final tabelul spectral de impact asupra mediului specific fiecarei

situatii analizate, cu aplicarea sau fara aplicarea PUZ –ului propus. Acest tabel

reprezinta obiectul principal pe baza caruia se realizeaza analiza propriu – zisa,

in urma careia se pot observa cu usurinta o serie de aspecte importante,

contribuind la evaluarea cat mai corecta a impactului provocat de fiecare obiectiv

in parte:


148





Tabel nr. 58 – Tabel Spectrul de Impact

Componenta de mediu (cm) IFP IAP

Apa

Aer

Sol

Biodiversitate

Asezarile umane

Peisajul

Analiza propriu – zisa:

Tinand cont de toate elementele de analiza si comparand rezultatele evaluarii

(fara aplicarea Planului Urbanistic Zonal) se observa ca:

1) pentru situatia actuala, fara aplicarea Planului Urbanistic Zonal, tendinta in evolutia factorilor de mediu poate fi caracterizata ca fiind una potential negativa pentru factorii de mediu aer, sol, biodiversitate si peisaj;

2) in situatia neaplicarii Planului Urbanistic Zonal ar continua sa se manifeste disfunctionalitatile din situatia existenta;

3) prin aplicarea Planului Urbanistic Zonal se observa o schimbare a calitatii factorilor/ aspectelor de mediu, prin aparitia impactului pozitiv semnificativ.

In tabelul de mai jos este prezentat detaliat, pe factori/ aspecte de mediu,

potentialul impact cumulat, precum si eventualele interactiuni intre factorii de

mediu, plecand de la premisa ca efectele secundare si indirecte asupra mediului

sunt acele efecte care nu rezulta direct din implementarea unui plan, ci pot sa

apara la distanta fata de efectul initial sau ca rezultat al unei cai de propagare

complexe. (Ex.: implementarea unui proiect care atrage la randul sau alte lucrari

de amenajare).

Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului mediu “zgomot si

vibratii”. Astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele

umane, deoarece valorile limita sunt stabilite numai pentru organismele umane,

dar exista posibilitatea ca valorile limita sa poata afecta si alti receptori cum sunt

fauna terestra sau constructiile.


149





In tabelul, de mai jos, este prezentat detaliat impactul cumulat si interactiunile

dintre efectele cumulate ale prevederilor planului propus cu factorii, respectiv

aspectele de mediu cu care interactioneaza.

Tabel nr. 59 – Impact cumulat si interactiuni

Factor/ aspect de mediu Efecte cumulate ale

prevederilor planului

Factor/ aspect de

mediu cu care

interactioneaza

Comentarii privind

interactiunile potentiale

Mediul urban, inclusiv

infrastructura rutiera

Principalele forme de

impact sunt asociate

cresterii gradului de

complexitate, de coerenta

si de flexibilitate in ceea

ce privesc obiectivele

PUZ-ului; adaptarii

infrastructurii rutiere la

cerintele de dezvoltare

ale Bucurestiului

Populatia si

sanatatea umana,

Solul, Flora, Aerul,

Zgomotul si vibratiile,

Peisajul

Implementarea

obiectivelor planului va

determina asigurarea

mijloacelor urbanistice

pentru dezvoltarea socio

– economica a

Bucurestiului

Populatia si sanatatea

umana

Implementarea planului,

in conditiile protectiei

mediului va determina un

impact cumulat apreciat

ca fiind pozitiv

semnificativ

Mediul urban, Aerul,


Solul, Peisajul

Implementarea

prevederilor planului

determina imbunatatirea:

conditiilor de trafic,

calitatea aerului,

reducerea nivelului de

zgomot si vibratii

Mediul economic si social Implementarea planului,




ca fiind pozitiv

semnificativ

Mediul urban, Mediul

economic si social,

Flora si fauna, Aerul,


Peisajul

Implementarea planului

va determina

imbunatatirea mediului

urban penru toate

componentele sale

(circulatie, mediu etc.)

Solul Implementarea planului,




ca fiind pozitiv

semnificativ

Mediul urban,

populatia si sanatatea

umana, Mediul

economic si social,

Flora si fauna, Aerul,


Peisajul


va determina

imbunatatirea

functionalitatii mediului

urban. Cresterea

procentului de spatii

verzi va avea efect

benefic asupra solului,


150





peisajului si sanatatii

populatiei

Flora si fauna Principalele forme de


cresterii si organizarii

spatiilor plantate

Solul, Apa subterana,

Factorii climatici,

peisajul

Implementarea

obiectivelor planului cu

privire la spatiile verzi, va

determina imbunatatirea

valorii estetice a

peisajului, cu efecte

benefice asupra

potentialului turistic,

respectiv asupra

mediului social si

economic

Apa Implementarea planului

va determina un impact

cumulat neutru

Solul, Peisajul,

Populatia si

sanatatea umana


va determina efecte

benefice asupra

conditiilor de viata si

sanatatii populatiei,

mediului economic si

social, peisajului

Aerul Principalele forme de

impact sunt asociate, pe

de o parte, reorganizarii si

imbunatatirii infrastructurii

de transport si promovarii

industriei nepoluante

Populatia si

sanatatea umana,


Mediul urban

Imbunatatirea

infrastructurii de

transport va determina

nu numai reducerea

concentratiilor de

poluanti in aer, ci si

reducerea nivelurilor de

zgomot si vibratii, cu

efecte benefice asupra

sanatatii umane si

mediului urban.

Zgomotul si vibratiile Pricnipalele forme de


imbunatatirii infrastructurii

de transport

Populatia si

sanatatea umana,

Aerul, Mediul urban

Modernizarea

infrastructurii de

transport va determina

reducerea nivelurilor de

zgomot si vibratii, cu

efecte benefice asupra

sanatatii umane si

mediului urban

Factorii climatici Principalele forme de Populatia si Conditiile climatice au


151






cresterii si reorganizarii

spatiilor plantate, precum

si diminuarii debitelor

masice a emisiilor de

poluanti. Ca urmare,

impactul se apreciaza ca

fiind pozitiv

sanatatea umana,

Solul, Flora si fauna,

Apa, Peisajul

influenta asupra calitatii

vietii si sanatatii

populatiei, regimului

hidric al zonei, asupra

solului si habitatelor,

conditiilor de dezvoltare

a vegetatiei.

Peisajul Principalele forme de


prevederilor referitoare la

amenajarea spatiilor verzi

Mediul urban,

Populatia si

sanatatea umana,

Mediul economic si

social, Solul, Flora si

fauna, Factorii

climatici.

Crearea unui peisaj

adecvat va determina

imbunatatirea calitatii

mediului urban si a

calitatiii vietii. Extinderea

si organizarea

corespunzatoare a

spatiilor verzi va influenta

pozitiv solul, flora, fauna

si factorii climatici

G. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Evaluarea impactului transfrontalier se poate realiza prin prisma urmatoarelor

aspecte:

conform prevederilor Conventiei privind evaluarea impactului asupra

mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie

1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001. In contextul acestei legi si a

Conventiei de la Espoo, impact transfrontiera inseamna orice impact,

nu neaparat de natura globala, produs de o activitate propusa in

limitele unei zone de sub jurisdictia unei parti, a carui origine fizica se

situeaza, total sau partial, in cadrul zonei aflate sub jurisdictia unei alte

parti.

conform prevederilor Conventiei privind efectele transfrontiere ale

accidentelor industriale, adoptata la Helsinki la 17 martie 1992,

ratificata prin Legea nr. 92/2003. Aceasta Conventie se aplica

societatilor comerciale care desfasoara activitati periculoase definite

ca fiind activitatile in care una sau mai multe substante periculoase

sunt ori pot fi prezente in cantitati egale sau superioare cantitatilor


152





limita enumerate in Anexa I la Conventie si care poate avea efecte

transfrontiera.

In ceea ce priveste planul propus, acesta nu face obiectul analizei impactului

transfrontalier.

H. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI

H.1. MASURI DE PROTECTIE A FACTORULUI DE MEDIU APA

H.1.1. In perioada de executie

In zona de interventie, nu exista ape de suprafata, astfel incat impactul asupra

acestora este inexistent.

H.1.2. In perioada de exploatare

Din activitatea specifica de realizare a lucrarilor proiectate, tipurile de ape uzate,

vor fi reprezentate de apele pluviale cazute pe carosabil, care pot fi poluate cu

eventuale scurgeri de hidrocarburi.

Se estimeaza ca valorile indicatorilor de calitate al apelor uzate evacuate in

perioada de executie a lucrarilor propuse, se vor incadra in limitele normativului

NTPA 002/2002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de

canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.

H.2. MASURI DE PROTECTIE A FACTORULUI DE MEDIU AER


Masurile de prevenire a impactului asupra aerului, in perioada de executie,

presupun urmatoarele activitati:

marcarea limitelor amplasamentului in vederea respectarii perimetrului

aferent constructiei;

semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare;

amplasamentele alese pentru organizarile de santier/ punctele de lucru sa nu

creeze conflicte cu asezarile existente;

pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de dirijare si asigurare

a fluentei circulatiei in vederea minimizarii emisiilor si a nivelului de zgomot

din surse mobile;

se va lucra numai in timpul zilei pentru a nu deranja locuitorii din zona;


153





se vor lua masuri pentru umectarea prafului din zonele de acces ale

santierului in zilele secetoase si cu temperaturi ridicate, in vederea prevenirii

antrenarii acestuia in atmosfera;

lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si

executate, cu dotari moderne, prin care sa se reduca emisiile de noxe in aer.

utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste

nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de

esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor

defectiuni;

se recomanda ca in timpul executiei lucrarilor sa se foloseasca numai utilaje

si mijloace de transport performante dotate cu motoare Diesel care sa nu

genereze emisii semnificative de Pb si monoxid de carbon;

procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu

vant puternic sau se va urmari o umectare intensa a suprafetelor afectate.


Masurile de prevenire a impactului asupra mediului in perioada de exploatare se

refera la:

realizarea lucrarilor de monitorizare, intretinere si reparatii, realizarea la timp

a eventualelor deficiente aparute, remedierea operativa a acestora;

dupa finalizarea lucrarilor se vor evacua toate materialele ramase si zona de

desfasurare a lucrarilor va fi curatata.

In perioada de exploatare se poate inregistra o imbunatatire a calitatii factorilor

de mediu, prin intretinerea corespunzatoare a spatiilor verzi si prin reducerea

emisiilor de noxe rezultate in urma traficului rutier.

Recomandam respectarea masurilor propuse pentru eliminarea oricarei forme de

poluare.

Aplicarea masurilor de diminuare a impactului, generat de realizare a investitiei,

impreuna cu obligatia constructorului de a respecta legislatia de mediu, in

vigoare, vor contribui la reducerea oricarui potential impact asupra aerului.

H.1. MASURI DE PROTEJARE A SOLULUI


In perioada de executie se vor lua urmatoarele masuri:

antreprenorul va asigura realizarea unei organizari de santier

corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;


154





in cadrul organizarii de santier trebuie asigurata scurgerea apelor pluviale,

astfel incat acestea sa nu spele suprafate pe care pot exista diferite pierderi

de substante poluante si care se pot infiltra in subteran, poluand solul si

stratul freatic;

scurgerile accidentale de uleiuri si carburanti vor fi localizate prin

imprastierea unui strat de nisip absorbant, dupa care vor fi eliminate prin

depozitarea in container special amenajat si vor fi eliminate de pe

amplasament, prin firma specializata;

in vederea reducerii impactului se vor limita lucrarile la zona afectata de

proiect, astfel incat impactul asupra solului sa fie unul minim;

deseurile refolosibile se vor precolecta pe categorii, in locuri amenajate

corespunzator si se vor refolosi sau valorifica;

deseurile inerte de beton/ ciment rezultate din demolarile existente vor fi

concasate si reutilizate;

deseurile rezultate din activitatea de constructie trebuie colectate in pubele

tipizate, amplasate in locuri special destinate acestui scop.

pubelele vor fi preluate periodic de catre serviciile de salubritate, pe baza de

contract;

interzicerea depozitarii de pamant excavat sau materiale de constructii in

afara organizarii de santier ;

pamantul in exces rezultat din sapaturi se va transporta la locul desemnat de

catre beneficiar;

dupa terminarea lucrarilor se vor lua masuri pentru redarea la starea initiala

a terenului pe care a fost organizarea de santier;


Se recomanda ca stratul de sol care va acoperi platforma betonata a parcarii

subterane, sa aiba asigurata o grosime care sa permita dezvoltarea vegetatiei de

talia arbustilor si conditiile de drenare a excesului de umiditate (minim 3 m).

Activitatile din cadrul parcarilor subterane se desfasoara in subteran, in spatii

betonate, amenajate special si prevazute cu izolatii, astfel incat posibilitatea

poluarii subsolului este eliminata.

Deseurile generate pe amplasamentul analizat si in interiorul parcarilor subterane

vor fi gestionate corespunzator, cu respectarea Legii 211/ 2011 privind regimul

deseurilor, fara a se pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului

prin:

generarea riscurilor pentru aer, apa, sol, flora sau fauna;

disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;


155





impact negativ asupra peisajului sau zonelor de interes special.

H.2. MASURI PENTRU REDUCEREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR


Masurile de reducere a zgomotului si vibratiilor in perioada de executie sunt

urmatoarele:

se recomanda executia lucrarilor numai in perioada de zi, cu

respectarea perioadei de odihna a locuitorilor;

amplasarea unor constructii ale organizarii de santier se vor executa

astfel incat sa constituie ecrane de protectie intre santier si locuinte;

depozitele de materiale necesare organizarii de santier trebuie

realizate astfel incat sa se constituie in ecrane de protectie intre

santier si locuinte;

in situatia in care se vor inregistra reclamatii din partea populatiei se

vor modifica traseele de circulatie;

utilizarea panourilor fonoabsorbante reprezinta o solutie eficienta,

necesara a se folosi in zona receptorilor sensibili;

respectarea prevederilor STAS 10009/1988 privind nivelul de zgomot.


Prin constructia parcarilor subterane, se asigura izolarea mediului exterior fata de

zgomotul produs in situatia existenta.

In ceea ce priveste nivelul zgomotului in interiorul parcarii, se estimeaza faptul ca

acesta se va incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare si nu va prezenta

un impact negativ asupra mediului.

H.3. MASURI DE PROTECTIE A POPULATIEI SI SANATATII UMANE

In capitolul B1 – Calitatea aerului au fost prezentate principalele efecte ale

poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane. Analizand rezultatele estimative

privitoare la emisiile de poluanti atmosferici, dupa implementarea obiectivelor

planului propus, se observa o reducere a acestora de peste 50%, ceea ce

contribuie semnificativ la limitarea riscurilor generate de poluantii atmosferici

asupra sanatatii umane.

Efectele zgomotului asupra sanatatii populatiei, se manifesta, in primul rand, la

nivelul aparatului acustic (de la hipoacuzie la surditate) si asupra sistemului

nervos (cu scaderea capacitatii de concentrare a atentiei, fatigabilitate, astenie,

scaderea randamentului in munca), cat si asupra aparatului cardio – vascular (cu


156





modificari ale ritmului cardiac, cresterea rezistentei vasculare periferice etc.).

Reducerea poluarii fonice, prin propunerile PUZ-ului analizat, contribuie la

imbunatatirea calitatii vietii polulatiei si a sanatatii umane.

Un rol important asupra sanatatii umane deriva si din cresterea procentului de

spatiu verde amenajat, in conditiile intretinerii corespunzatoare a acestuia.

H.4. MASURI DE PROTEJARE A PATRIMONIULUI CULTURAL SI ISTORIC

Planul propus urmareste punerea in valoare a patrimoniului istoric si cultural

artistic, in acord cu statutul de capitala europeana, prin ameliorarea calitatii

spatiului urban si sporirea prestigiului urban, ca importanta sursa de atragere a

investitiilor si implicit, de crestere economica a orasului.

Masurile de protejare vor fi aplicate in perioada de executie, cu respectarea Legii

nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

H.5. MASURI DE PROTEJARE A PEISAJULUI

Masurile propuse de planul analizat:

Stabilirea unor indicatori urbanistici (POT, CUT, regim de inaltime) mai

restrictivi decat cei actual admisi in ceea ce priveste suprafata spatiilor

verzi;

Amenajare de noi spatii verzi care vor da un aspect placut zonei de studiu.

I. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

I.1. VARIANTA „0” – FARA IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL PIATA GEORGE CANTACUZINO – PIATA ALEXANDRU LAHOVARI

I.1.1. Avantaje

Se va evita deranjul datorat organizarii de santier, in perioada de executie a

lucrarilor propuse prin plan;

Se vor pastra arborii propusi spre desfiintare in vederea implementarii

obiectivelor planului.

I.1.2. Dezavantaje

Principalele dezavantaje ale variantei “0” sunt urmatoarele:

Spatiul nu dispune de o amenajare care sa justifice statutul de piata, dupa

cum lipsa elementelor de mobilier urban si a unui sistem de iluminat


157





adecvate ca pozitie si design ingreuneaza in mod suplimentar parcursul

pietonal;

Parcarile neregulamentare vor ocupa in continuare abuziv spatiul public;

Vor exista conflicte datorita lipsei unei delimitari intre circulatia auto si cea

pietonale;

Nu se va exploata potentialul economic, social si mai ales cultural;

Nu se va rezolva problematica spatiilor verzi (foarte mici, neplantate si prea

putin accesibile de catre trecatori);

Nu se va crea o infrastructura adecvata circulatiei pietonale si cicliste;

Nu se va reduce zgomotul si poluarea generate de un trafic intens;

Configuratia pietei, intrucat pune accent pe carosabil si circulatia

autovehiculelor, diminuand circulatia pietonilor (in zone mici si mascate de

autovehicule parcate neregulamentar), nu va permite circulatia biciclistilor;

In continuare va fi problema inexistentei unui parcurs pietonal (cu scop

educativ istoric, recreational sau cultural);

Nu vor exista elemente de mobilier urban adecvate ca pozitie si design;

Nu va exista un sistem adecvat de iluminat, corpurile existente fiind

insuficiente.

Figura nr. 68 – Imagine situatie existenta – Varianta „0”


158








159





I.2. VARIANTA „1” - DE IMPLEMENTARE A PLANULUI URBANISTIC ZONAL „PIATA GEORGE CANTACUZINO – PIATA ALEXANDRU LAHOVARI”

I.2.1. Avantaje

Ponderea spațiilor verzi este aproape egală cu cea existentă.

I.2.2. Dezavantaje

În varianta 1, se propune amenajarea celor două piețe ca scuaruri urbane,

preponderent fiind finisajul mineral în detrimentul celui vegetal (Vezi Plan

anexa – Situatie propusa varianta nr. 1).

I.3. VARIANTA „2” –PLANULUI URBANISTIC ZONAL PIATA GEORGE CANTACUZINO – PIATA ALEXANDRU LAHOVARI

I.3.1. Avantaje

Varianta 2 propune creșterea suprafeței verzi în Piața Alexandru Lahovari, iar

pentru Piața George Cantacuzino se dorește crearea unei legături între cele

două parcuri Grădina Icoanei și Parcul Ioanid, atât la nivelul circulației pietonale,

cât și la nivelul vegetației prin amplasarea unor arbori în spațiul public. (Vezi Plan

anexa – Situatie propusa si aleasa varianta nr 2).

Figura nr. 71 – Imagine situatie propusa – varianta nr. 2


160





Figura nr. 72 – Imagine situatie propusa – varianta nr. 2

In urma implementarii acestei variante a PUZ Piata George Cantacuzino –

Alexandru Lahovari, suprafata spatiilor verzi existenta de 1045 mp, va creste cu

105 mp, rezultand o suprafata plantata de 1150 mp.

De asemenea, in urma interventiei, numarul copacilor creste de la 37 la 73 (prin

desfiintarea a 13 copaci si propunerea a 49 copaci). Dintre cei 13 desfiintati, 6

arbori sunt in declin biologic.

I.3.2. Dezavantaje

Dezavantajele implementarii variantei nr. 2 se refera la:

Generarea deranjului datorat organizarii de santier, in perioada de executie a

lucrarilor propuse prin plan;

Principalul dezavantaj generat de implementarea variantei nr. 2 se refera la

desfiintarea unui numar de 13 arbori (dintre cei 13 arbori desfiintati, 6 arbori

se afla in declin biologic).


161





I.4. ALEGEREA VARIANTEI „2” – DE IMPLEMENTARE A PUZ-ULUI

Analizand variantele prezentate in subcapitolele anterioare consideram optima

din punct de vedere al protectiei mediului alegerea variantei “2” de implementare

a PUZ-ului Piata Piata George Cantacuzino – Alexandru Lahovari.

J. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI URBANISTIC ZONAL

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de

Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptata in legislatia nationala prin HG nr.

1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu

pentru planuri si programe, prevede necesitatea monitorizarii in scopul

identificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate

de implementarea planului si luarii masurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectueaza prin raportarea la un set de indicatori care sa

permita masurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acesti

indicatori trebuie sa fie stabiliti astfel incat sa faciliteze identificarea modificarilor

induse de implementarea planului.

Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este

responsabilitatea titularului planului/ programului.

Conform art. 27 din HG 1076/2004 „titularul planului sau programului este obligat

sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii

monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta

pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu.”

Tabel nr. 60 – Program de monitorizare pentru PUZ Piata George Cantacuzino – Alexandru Lahovari

Factor/

aspect de

mediu

Indicatori monitorizati Tinte Frecventa

monitorizarii

Vegetatia 1. Amenajarea peisagistica

2. Numar de arbori plantati

3. Numar arbori aflati in declin

biologic care sunt inlocuiti

4. Numar de arbori transplantati

5. Suprafata spatii verzi amenajata

1. Punerea in valoare a

spatiilor verzi

2. Intretinerea

corespunzatoare a

spatiilor verzi

3. Marirea suprafetei de

spatii verzi

Anual


162





4. Plantarea de noi arbori

si arbusti

5. Reducerea emisiilor de poluanti

Populatia

si

sanatatea

umana

1. Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol)

2. Stadiul de realizare a amenajarii spatiilor verzi noi propuse

1. Imbunatatirea starii de

sanatate a populatiei in

relatie cu mediul

2. Satisfacerea nevoii de

parcare a cetatenilor

prin realizarea celor

doua parcaje subterane

3. Promovarea transportului pietonal si a transportului alternativ

4. Realizarea unui spatiu public functional si adecvat

5. Respectarea OUG nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea OUG 195/2005 privind protectia mediului

6. Respectarea Legii nr. 24/2007 modificata de Legea nr. 47/2012 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatii

Anual

Apa 1. Modul de asigurare a alimentarii

cu apa

2. Modul de asigurare a colectarii

apelor uzate si evacuarea in

reteaua de canalizare urbana

3. Modul de respectare a masurilor

prezentate in Studiul geotehnic cu

privire la “condiitiile de fundare

propuse pentru constructia

proiectata”

4. Reducerea cantitatii de ape poluate evacuate in emisar

Anual


163





Aer 1. Concentratiile de poluanti in aerul

ambiental in raport cu valorile

limita admise pentru protectia

populatiei si a vegetatiei

2. Suprafata spatii verzi amenajate

1. Reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera

Anual

Sol 1. Respectarea prevederilor PUZ –

ului propus

2. Suprafata spatii verzi amenajate

1. Marirea suprafetei de

spatii verzi

2. Scaderea procentului

de ocupare a terenului

pentru spatiile verzi

3. Cresterea ponderei circulatiilor usoare (pietoni si velo)

4. Eliminarea parcajelor parazitare de la suprafata

Anual

Zgomotul

si vibratiile

1. Nivelul zgomotului la receptori 5. Managementul adecvat

al circulatiei auto

6. Reducerea poluarii

fonice datorita traficului

auto in zona centrala

7. Reducerea nivelului de

zgomot la receptori

8. Refacerea

aliniamentelor de

protectie de-a lungul

traseelor rutiere

Anual

Peisajul 1. Respectarea prevederilor PUZ –ului cu privire la asigurarea esteticii peisajului, plantarea de arbori noi si marirea suprafetei de spatii verzi

9. Realizarea unui grad ridicat de calitate din punct de vedere al designului urban, cu o imagine atractiva si cu un grad inalt de adaptabilitate ulterioara, din perspectiva evolutiei continue a vietii urbane si a necesitatilor utilizatorilor

Anual


164





Patrimoniul

cultural

istoric

1. Respectarea prevederilor PUZ –ului

10. Conservarea patrimoniului cultural existent, asigurarea infrastructurii si serviciilor necesare valorificarii acestuia

Anual

K. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC – PIATA GEORGE CANTACUZINO – PIATA ALEXANDRU LAHOVARI

Planul Urbanistic Zonal “Piata George Cantacuzino – Piata Alexandru

Lahovari” isi propune sa reconfigureze Piata Alexandru Lahovari astfel incat







(in regim de urgenta) a Spitalului Oftalmologic. Ierarhizarea importantei pietonilor

si biciclistilor fata de autovehicole, realizarea unor pavaje specifice unei zone

urbane, iluminarea corecta si amplasarea strategica a mobilierului urban vor

incetini traficul auto ce traverseaza traseul prioritar pietonal si de biciclisti. Pentru

realizarea obiectivului de mai sus, se propune realizarea unei parcari subterane

de sub spatiul sudic neconstruit al Pietei Lahovari. Aceasta va deservi cladirile de

locuit adiacente, cladirile de birouri din imediata apropiere precum si Spitalul de

Oftalmologie (in cazul unei stationari mai indelungate in interes medical).

Pentru Piata Alexandru Cantacuzino, proiectul isi propune reorganizarea

traficului astfel incat sa se realizeze o trecere pietonala intre cele doua parcuri

din zona, fara eliminarea traficului autovehicolelor. Ierarhizarea importantei

pietonilor si biciclistilor fata de autovehicole, realizarea unor pavaje specifice unei

zone urbane, iluminarea corecta si amplasarea strategica a mobilierului urban,

vor incetini traficul auto ce traverseaza traseul prioritar pietonal si de biciclisti.

Pentru realizarea obiectivelor de mai sus, se propune realizarea unei parcari

subterane sub spatiul neconstruit al Pietei Cantacuzino. Aceasta va deservi

cladirile de locuit adiacente precum si oamenii veniti in interes de afaceri sau ce

doresc sa isi parcheze autoturismul in apropierea parcurilor Gradina Icoanei si

Ioanid.




165






specialitate.

Scuarul Cantacuzino si scuarul Lahovari sunt piatete aflate la intretaierea mai

multor spatii cu functiuni diferite. Cele doua parcuri din trama stradala istorica

(Parcul Gradina Icoanei si Parcul Ioanid) sunt separate de piata propriu-zisa.

Zona rezidentiala are un caracter ambiental linistit (str. Polona, str Dumbrava

Rosie, str. Al Xenopol si str. Eremia Grigorescu) peste care se suprapun puncte

de interes cultural si de loisir (Teatrul Bulandra, casa Fundatiei "Lowendal").

Spatiul urban existent , cu trafic auto intens, permite doar circulatia perimetrala a

pietonilor. Aceasta situatie nu incurajeaza traversarea scuarului si ingreuneaza

accesul catre punctele de interes. Traficul ingradit de parcarile nesistematizate

precum si deplasarea restrictionata a biciclistilor, fac momentan din cele doua

scuaruri niste spatii haotice in care predomina circulatia autoturismului.

Ca atare se poate spune ca spatiul nu dispune in prezent de o infrastructura

dedicata amenajarilor cicliste si pietonale sau de un mobilier urban alaturi de un

sistem de iluminat adecvat. Construirea unor parcari subterane si amenajarea

spatiilor publice de calitate este o imbunatatire considerabila a infrastructurii

zonei, ce va pastra caracterul ambiental al acesteia si functionarea la standarde

contemporane din punct de vedere al accesibilitatii si al confortului utilizatorilor.

Parcarile subterane nou propuse reprezinta solutia optima pentru

descongestionarea traficului si stationarii auto in zona, iar amenajarile pietonale

ofera publicului un spatiu de intalnire si socializare, ce va lega functional cele

doua parcuri. In plus, experienta participarii la evenimentele culturale gazduite de

facilitatile culturale din zona, va deveni una de calitate, la standarde

contemporane.

In ceea ce priveste impactul implementarii acestui plan asupra mediului, s-

au constatat urmatoarele:

Planul propus va determina un impact pozitiv asupra aerului, prin

reorganizarea sistemului rutier de transport si prin marirea suprafetelor de

spatii verzi;

Calitatea aerului va fi imbunatatita: pe baza analizelor prezentate in

subcapitolul F.6.2. se observa o reducere a poluarii semnificativa, chiar

de peste 50% in situatia propusa, in cazul tuturor poluantilor analizati



Lahovari;

Conform capitolului F.7.2. nivelul de zgomot se va reduce astfel:


166





Nivelul de zgomot generat de traficul autovehiculelor, pentru Blv

Gheorghe Magheru spre Piata Universitatii in situatia varfului de trafic

inregistrat dimineata, scade cu 4.65 dB (A), reducandu –se astfel

impactul negativ al zgomotului asupra factorilor de mediu si sanatatii

umane.

Nivelul de zgomot generat de traficul autovehiculelor, pentru Blv

Gheorghe Magheru spre Piata Universitatii in situatia varfului de trafic

inregistrat dimineata, scade cu 4.64 dB (A), reducandu –se astfel

impactul negativ al zgomotului asupra factorilor de mediu si sanatatii

umane.

Nivelul de zgomot generat de traficul autovehiculelor, pentru strada

Stirbei Voda in situatia varfului de trafic inregistrat dimineata si dupa

amiaza, scade cu 5.72 dB (A), reducandu –se astfel impactul negativ al

zgomotului asupra factorilor de mediu si sanatatii umane.

In ceea ce priveste situatia spatiilor verzi, impactul asupra acestora va fi unul

pozitiv, datorita faptului ca prin implementarea planului propus, suprafata spatiilor

verzi existente de 1045 mp se va marii cu 105mp, rezultand astfel o

suprafata plantata de 1150 mp.


(prin desfiintarea a 13 copaci, si propunerea a 49 copaci). Dintre cei 13 arbori

desfiintati, 6 arbori sunt in declin biologic.

In urma implementarii obiectivelor PUZ –ului propus, impactul asupra calitatii

mediului si populatiei este unul pozitiv semnificativ.

L. BIBLIOGRAFIE

L.1. BIBLIOGRAFIE SCRISA

Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti;

Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al

Municipiului Bucuresti;

Plan de Management al Spatiului Hidrografic Arges-Vedea;

Rapoarte anuale privind starea factorilor de mediu la nivelul municipiului

Bucuresti – Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti;

Solutii viabile in hidrogeologia urbana, Constantin Radu Gogu, Editura

Conspress Bucuresti, 2014.

L.2. BIBLIOGRAFIE ELECTRONICA

www.pmb.ro;

http://www.pmb.ro/


167





www.rowater.ro/daarges/;

www.alpa.ro;

www.anpm.ro;

M. ANEXE

M.1. PARTE DESENATA

Plan de incadrare in zona;

Plan situatie propusa varianta nr. 1;

Plan situatie propusa varianta nr. 2 – varianta aleasa;

Plan aviz circulatie.

M.2. PARTE SCRISA

Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti, aprobat prin HCGMB nr.

269/ 2000, prelungit prin HCGMB 232/ 2012;

Avizele detinatorilor de echipamente edilitare ale Capitalei (ApaNova,

Distrigaz, Enel, Luxten, Netcity, Radet)

Aviz ApaNova Bucuresti, nr. 91303793 din 13.09.2013 Piata George

Cantacuzino;

Aviz Distrigaz Sud Retele, nr. 43308 din 23.09.2013 Piata George

Cantacuzino;

Aviz Enel Distributie Muntenia, nr. 97190671 din 17.10.2013 Piata George

Cantacuzino;

Aviz Luxten Lighting Company, nr. 7590 din 23.09.2013 Piata George

Cantacuzino;

Aviz Netcity Telecom, seria 4026TC din 18.10.2013 Piata George

Cantacuzino;

Aviz Radet Bucuresti, nr. 20369 din 18.09.2013 Piata George Cantacuzino;

Aviz RATB, nr. 47881/ 11.09.2013 Piata George Cantacuzino;

Aviz Romtelecom, nr. 100/05/03/01/92416 din 24.09.2013 Piata George

Cantacuzino;

Aviz ApaNova Bucuresti, nr. 91303759 din 02.10.2013 Piata Alexandru

Lahovari;

Aviz Distrigaz Sud Retele, nr. 43309 din 23.09.2013 Piata Alexandru

Lahovari;

Aviz Enel Distributie Muntenia, nr. 97172692 din 17.09.2013 Alexandru

Lahovari;

http://www.rowater.ro/daarges/

http://www.alpa.ro/

http://www.anpm.ro/


168





Aviz Luxten Lighting Company, nr. 7591 din 23.09.2013 Piata Alexandru

Lahovari;

Aviz Netcity Telecom, seria 4025M din 18.10.2013 Piata Alexandru Lahovari;

Aviz Radet Bucuresti, nr. 20370 din 20.09.2013 Piata Alexandru Lahovari;

Aviz RATB, nr. 47884/ 11.09.2013 Piata Alexandru Lahovari;

Aviz Romtelecom, nr. 100/05/03/01/92418 din 24.09.2013 Piata Alexandru

Lahovari;

Planuri topometrice realizate pentru implementarea Planului Integrat de

Dezvoltare Urbana Zona Centrala Bucuresti;

Planul Integrat de Dezvoltare Urbana Zona Centrala Bucuresti, aprobat prin

HCGMB nr. 103/ 2012.

aviz de mediu raport de mediu - anpmapmbuc-old.anpm.ro/files/arpm bucuresti/autorizari/pagina...este...

Documents