Implicarea unui O.N.G. de mediuin gestionarea unei probleme de mediu

CUPRINS:

I. PARTEA TEORETICA 1.Aspecte privind implicarea unui O.N.G. de mediu in solutionarea unei probleme de mediu.1.1 Descrierea O.N.G. – ului1.2 Structura organizatorica a O.N.G.-ului1.3 Domenii de activitate1.4 Activitatii din cadrul domeniilor de activitate1.5 Relatiile cu alti operatori II. PARTEA PRACTICA

2.Elaborarea unui studiu de caz in vederea stabilirii legaturii O.N.G.-ului si a gestionarii problemei de mediu.

2.1 Problema abordata 2.2 Perioada de desfasurare2.3 Obiective generale 2.4 Obiective specifice 2.5 Necesitatea proiectului2.6 Desfasurarea activitatilor 2.7 Cheltuielile implicate in proiect 2.8 Rezultatele 2.9 Efectele ecologice si sociale 2.10 Analiza SWOT2.11 Concluzii si propuneri

BIBLIOGRAFIE

1

FUNDATIA TERRA MILENIUL III Fundatia Terra Mileniul III este o organizatie apolitica, neguvernamentala si non-profit de protectie a mediului Misiunea organizatiei TERRA Mileniul III este de a desfasura programe ecologice în vederea constientizarii populatiei asupra efectelor schimbarilor climatice si de a promova programe de dezvoltare durabila la nivel national, regional si global. O.N.G.-ul TERRA Mileniul III a fost infiintata ca fundatie in Bucuresti, in ziua de 22 decembrie 1997, conform procesului verbal nr. 1/ 22 decembrie 1997. TERRA Mileniul III este o persoană romana de drept privat, cu sediul social al Fundatiei in Romania, Bucuresti, str. Cluj, nr. 43, Sector 1. Activitati propuse pentru desfasurate de ONG-ul TERRA Mileniul III:• activitati si programe de protectie a mediului inconjurator, la nivel local, regional si global,cu preponderenta cele legate de reducerea efectelor provocate de fenomenul schimbarilor climatice;• activitati si programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice sau private asupra mediului si comunitatilor;• activitati si programe de promovare a legislatiei şi modificarilor legislative in domeniulmediului si in sectoarele conexe;• activitati educationale pentru copii si adulti;• incurajarea dezvoltarii transferului de tehnologii si tehnici nepoluante, cercetarea stiintifica in domenii legate de protectia mediului;• colaborarea cu administratiile locale si/sau regionale şi comunitatile in vederea realizariiprotectiei ecosistemelor locale si regionale;• sa realizeze programe comune cu organizatii internationale similare in domeniul social,educational si al protectiei mediului inconjurator;• promovarea participarii cetatenilor, in special a tinerilor, la procesul de luare a deciziilor si la rezolvarea problemelor de mediu. Numarul de membri ai fundatiei TERRA Mileniul III nu este limitat. Componentamembrilor este urmatoarea: membri fondatori si membri de onoare. -Membrii de onoare, precum şi membrii Consiliului Director nu pot pastra/dobandiaceste calitati daca au fost colaboratori sau ofiteri ai Securitatii Romane din perioada comunista.Membrii in functie precum si persoanele propuse a dobandi aceasta calitate au obligatia de a semna o declaratie pe proprie raspundere in acest sens.

2

-Membrii fondatori sunt persoane fizice semnatare ale contractului de asociere încheiat in Bucuresti la data de 22 decembrie 1997.

Structura organizatorica a Fundatiei TERRA Mileniul III

Organele de conducere ale Fundatiei TERRA Mileniul III sunt:1. Consiliul Director;2. Cenzorul sau comisia de cenzori. 1.Presedintele Presedintele Consiliului Director este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simpla de voturi si este membru fondator al Fundatiei. El reprezinta organizatia în relatiile cu alte organizatii, organele si organismele de stat, ale administratiei cat si cu cele similare prin obiect de activitate, interne şi internationale, angajand-o fata de acestea prin semnatura si stampila fundatiei.Incheie acte juridice de dispozitie, conservare, reprezentare şi administrare în numele si pe seama Fundatiei, putand semna valabil în numele acesteia ori de cate ori este nevoie. La prima sedinta a Consiliului Director Presedintele are obligatia sa raporteze activitatea sa. Pune in aplicare Hotararile Consiliului Director. 2.Consiliul DirectorConsiliul Director al Fundatiei TERRA Mileniul III este organul suprem de conducereîntrunindu-se în sedinte ordinare si extraordinare la solicitarea unuia dintre membrii Consiliului Director ,el fiind format din 5 membri.Acesti membri se intrunesc o data pe

Coordonator proiecte

3

Comisia de cenzori

Presedinte

Asistent relatii

publice si

comunicare

Director executiv

Consiliul directori

an in sedinte ordinare fiind convocat in scris, cu minimum 14 zile înainte de data fixata, mentionandu-se data si ordinea de zi; sedintele extraordinare pot fi convocate de orice membru al Consiliului Director precum si de directorul executiv, cu 2 zile inainte de data sedintei. Convocarea membrilor se poate face prin orice mijloace tehnice disponibile Fundatiei.Atributiile Consiliului Director al Fundatiei TERRA Mileniul III sunt urmatoarele:a) stabileste strategia generala si programele Fundatiei;b) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Fundatiei;c) aproba bilantul contabil al Fundatiei;d) alege si revoca cenzorul sau comisia de cenzori;e) infiintează filiale ale Fundatiei în tara sau in strainatate;f) aproba incheierea de acte juridice, in numele si pe seama Fundatiei;g) aproba organigrama si strategia de personal pentru Fundatie;h) aproba modificarile si completarile la statutul Fundatiei cat si dizolvarea acesteia;i) aproba rapoartele directorului executiv. 3.Directorul executiv Directorul executiv este angajat contractual al Fundatiei. Angajarea si revocarea sa se realizeaza de catre Presedintele Consiliului Director, conform legislatiei in vigoare. Atributii:a) reprezinta fundatia in relatiile cu tertii, incheind acte juridice de conservare si administrare, precum si de reprezentare (angajare de avocat in numele Fundatiei, delegare de atributii) in numele si pe seama Fundatiei. Actele juridice de dispozitie se vor incheia de catre Directorul executiv in limita stabilita de Consiliul Director;b) asigura conducerea operativa a fundatiei intre sedintele Consiliului Director;c) Directorul Executiv poate fi imputernicit de unul din membrii Consiliului Director sa ilreprezinte la sedintele extraordinare ale Consiliului Director;d) asigura realizarea proiectelor si programelor aprobate de Consiliul Director;e) prezinta rapoarte Consiliului Director privind activitatea sa si a personalului fundatiei;f) raspunde de elaborarea si propune aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantului contabil, regulamentului de ordine interioara;g) planifica sedintele ordinare si extraordinare ale Consiliului Director şi stabileste ordinea de zi;h) intocmeste organigrama fundatiei si o supune aprobarii Consiliului Director;i) angajeaza, evalueaza, promoveaza şi concediaza personalul, incheie contracte de colaborare si stabileste drepturile si indatoririle salariatilor si colaboratorilor;j) indeplineste alte atributii date în competenta sa prin hotararea Consiliului Director.4.Cenzorul sau comisia de cenzori Sunt desemnati de catre Consiliul Director pe o perioada de trei ani si revocati tot de catre acesta, are competenta de a verifica gestiunea financiara a Fundatiei asupra careia se intocmeste un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director.Atributiile cenzorului sau comisiei de cenzori:1. verifica activitatea financiar-contabila a fundatiei, gestionarea patrimoniului acesteia, afilialelor si a sucursalelor;2. verifica concordanta cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri si cheltuieli siprogramele aprobate;3. realizeaza informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-contabila;

4

4. intocmeste un raport de cenzor, anual, care sa cuprinda concluziile rezultate din verificari si propunerile pentru optimizarea activitatii ulterioare a fundatiei;5. prezinta rapoarte Consiliului director. Va fi prezentat un raport anual referitor la bilantul si bugetul de venituri si cheltuieli ale fundatiei si rapoarte periodice la solicitarea Presedintelui sau a Consiliului director6. indeplineste atributiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.7. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv si nu poateîncheia acte de gestiune sub nici un motiv.

Domeni de activitate Ca domeniu de activitate fundatia non-guvernamentala s-a implicat in:-activitati si programe de protectie a mediului inconjurator, la nivel local, regional si global, cu preponderenta cele legate de reducerea efectelor provocate de fenomenul schimbarilor climatice;- activitati si programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice sau private asupra mediului si comunitatilor;- activitati si programe de promovare a legislatiei si modificarilor legislative in domeniul mediului si in sectoarele conexe;- activitati educationale pentru copii si adulti;- incurajarea dezvoltarii transferului de tehnologii si tehnici nepoluante, cercetarea stiintifica in domenii legate de protectia mediului;- colaborarea cu administratiile locale si/sau regionale si comunitatile in vederea realizarii protectiei ecosistemelor locale si regionale;- programe comune cu organizatii internationale similare in domeniul social, educational si al protectiei mediului inconjurator;- promovarea participarii cetatenilor, in special a tinerilor, la procesul de luare a deciziilor si la rezolvarea problemelor de mediu.  

Activitatii din cadrul domeniilor de activitate De a lungul timpul timpului Fundatia Terra Mileniul III a derulat mai multe activitatii printre care enumeram: -Activitati in domeniul schimbarilor climatice ce se axeaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din sectorul energetic, prin trecerea de la combustibili fosili si energie nucleara la utilizarea surselor regenera bile de energie si implementarea proiectelor de eficienta energetica.-Activitati in domeniul energiei ce se axeaza pe promovarea exemplelor de succes in utilizarea surselor regenerabile de energie, precum si participare publica in elaborarea politicilor nationale din domeniul energetic.-Activitati in domeniul energiei nucleare ce se axeaza pe documentare, informarea publicului cu privire la costurile, impactul si riscurile utilizarii energiei nucleare si participare publica in luare deciziilor din acest domeniu.-Activitati din domeniul transporturilor ce se axeaza pe participare publica in procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte de infrastructura de transport, pentru a reduce impactul negativ social si de mediu al acestora. De asemenea, TERRA

5

Mileniul III sprijina comunitatea afectata de proiectul de pasaj suprateran Basarab din Bucuresti pentru a opri construirea acestuia.-Fundatia TERRA Mileniul III monitorizeaza investitiile institutiilor financiare internationale pentru a asigura ca proiectele finantate de acestea nu au impact negativ asupra mediului si comunitatilor, si participa in procesul de imbunatatire a politicilor acestora, in special in ceea ce priveste mediu, infrastructura, accesul la informatii, participare publica si transparenta etc.

Relatiile cu alti operatori: Fundatia Terra Mileniul III a colaborat si colaboreaza cu mai multe ONG-uri din tara si din strainatate,cu instituti guvernamentale precum si cu a cu institutii internationale implicate in probleme de protectie a mediului etc.,aflandu-se in diferite relatii cu acestea.

Relatii de parteneriat -In vederea realizari proiectului “ Tineri pentru mediu “– proiect ce a avut ca scop sporirea gradul de constientizare a tinerilor elevi de liceu asupra problemelor de mediu in trei zone urbane din Romania (Calarasi, Sighisoara si Constanta) desfasurat intre iulie 2007 – iulie 2008,cu Asociatia Pentru Dezvolatre Durabila “Dunarea de jos”-Calarasi; ONG Mare Nostrum-Constanta si Sighisoara Durabila-Sighisoara.-Cu privire la realizarea proiectului “Transportul public durabil in Bucursti”,desfasurat in perioada 2008-2009, fundatia a stabilit relatii de parteneriat cu Sindicatul Transporturilor din Bucuresti. -Pentru proiectul “Fii responsabil, recicleaza!”,ce s-a desfasurat in perioada octombrie 2007-mai 2008, avand ca scop imbunatatirea nivelului de constientizare a copiilor si tinerilor privind protectia mediului, a stabilit relatii de parteneriat cu Asociatia ALMA-RO,Bucuresti -”Pasaj Suprateran Basarab – Nu peste Titulescu”,proiect ce s-a desfasurat in perioada mai-decembrie 2007,avand ca scop oprirea unui proiect cu impact semnificativ asupra mediului si sanatatii populatiei, respectiv proiectul de pasaj suprateran Basarab,a stability relatii de parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice -Proiectul “Tineri motivati pentru viitor”,desfasurat in perioada decembrie 2006- octombrie 2008,ce a avut ca scop participarea tinerilor la activităţi de protecţie a mediului în nouă zone urbane izolate şi defavotizate din România, Bulgaria şi Macedonia,cu A SEED Europe, Olanda – coordonator internaţional,Eco-Sense, Macedonia si cu Za Zemiata, Bulgaria - “Clima este in mainile noastre”proiectul a fost derulat pe perioada septembrie 2006 – august 2009. Proiectul a avut ca scop constientizarea reprezentantilor educatiei si a oficialitatilor cu privire la schimbarile climatice,avand ca parteneri Asociatia Ecumenica a Bisericilor din Romania , AIDRom, Bucuresti;Asociatia ALMA-RO, Bucuresti; Amoeba Eco Center , Gheorgheni, Harghita;Asociatia Pro Conventia Carpatica, Targu Mures, Mures; Asociatia “Floarea Reginei”, Sinaia, Prahova;ONG Mare Nostrum, Constanta ;Asociatia “Prietenii Pamantului”, Galati ;Asociatia pentru protectia mediului “Rhododendron”, Targu Mures, Mures; Asociatia “Sighisoara Durabila”, Sighisoara, Mures;Fundatia TERRA Mileniul III, Bucuresti etc.

Relatii de finantare-Administratia Fondului pentru Mediu a finantat proiectul “Tineri pentru Mediu”

6

- Uniunea Europeana prin Programul Phare,Componenta 2- Democratie, protectia mediului,protectia consumatorului,dialog,aspecte de gen si ocuparea fortei de munca,a finantat proiectul “Transport public durabil in Bucuresti”. - ECOROM ambalaje S.A..,Bucuresti, a finantat “Fii responsabil,recicleaza!” -Proiectul “Pasaj Suprateran Basarab – Nu peste Titulescu”,finantat de Fundatia pentru Parteneriat

-Proiectul “Tineri motivati pentru viitor”,finantat de Comisia Europeană prin Directoratul General pentru Tineret -Proiectul “Clima este in mainile noastre”,finantat de Kerkinactie (Olanda) prin AIDRom, Bucuresti

STUDIU DE CAZ : IMPACTUL GAZELOR CU EFECT DE SERA ASUPRA

CAPITALULUI NATURAL

Transporturile reprezintă un element esenţial în cadrul societăţii umane. Acestea sunt indispensabile în toate domeniile vieţii sociale, economice şi culturale, dar impun costuri substanţiale întregii comunităţi, prin efectele semnificative şi pe termen lung produse asupra calităţii mediului şi prin influenţa directă sau indirectă manifestată asupra stării de sănătate a populaţiei. Efectele negative generate de activităţile de transport îşi pun amprenta asupra tuturor componentelor mediului, prin:

Poluarea atmosferică, datorată emisiilor de particule şi gaze toxice, care atacă sănătatea populaţiei, mediul natural şi construcţiile;

Poluarea solului şi apelor cu produse petroliere şi alte tipuri de deşeuri lichide;

Poluarea sonoră, care aduce disconfort sau chiar efecte grave asupra sănătăţii, întrucât traficul este una dintre cele mai importante surse de zgomot din zonele urbane;

Generarea unor cantităţi considerabile de deşeuri (anvelope uzate, acumulatori, uleiuri uzate, ş.a.m.d.);

Efectele asupra climei prin emisiile de gaze care provoacă efectul de seră cu impact pe termen lung;

Accidente, cu pierderi de vieţi sau afectarea temporară sau permanentă a stării de sănătate;

Infrastructura necesară activităţilor de transport afectează mediul prin ocuparea unor suprafeţe mari în mediul urban pentru parcări, în detrimentul spaţiilor verzi, trotuarele, ş.a.;

Circulaţia şi staţionarea în locuri neautorizate a maşinilor, transformarea părţii carosabile a străzilor şi a trotuarelor în parcări, etc.

7

Din multitudinea tipurilor de transport (feroviar, rutier, naval, aerian, special, combinat), în funcţie de mijlocul întrebuinţat, transportul rutier constituie o sursă majoră de poluare, în special în mediul urban. Practic, tot ce se elimină pe ţeava de eşapament (monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, aldehida formică, pulberi încărcate cu metale grele) este toxic pentru mediu şi sănătate. Impactul traficului rutier asupra mediului se concretizează în acţiunea poluanţilor gazoşi şi a metalelor grele, generaţi în timpul activităţilor de transport, asupra mediului şi sănătăţii.

TRANSPORT PUBLIC DURABIL IN BUCURESTI

Perioada de desfasurare: 1 aprilie 2008 – 23 octombrie 2009

Necesitatea proiectului :

Proiectul „Transport public durabil în Bucureşti”a fost necesar deoarece prin activitatiile derulate şi-a propus creşterea gradului de conştientizare a populaţiei şi autorităţilor publice locale cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea transportului public în comun, precum şi creşterea gradului de promovare a master planului de transport pentru Bucureşti, din perspectiva promovării transportului public şi încurajării populaţiei să îl folosească.

Obiectivul general: Promovarea transportului durabil in Bucuresti ca solutie pentru reducerea

emisiilor de gaze cu efect de sera.

Obiective specifice: Cresterea gradului de constientizare a populatiei si autoritatilor publice locale cu

privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin utilizarea transportului public in comun;

creşterea gradului de promovare a master planului de transport pentru Bucuresti, din perspectiva promovarii transportului public si incurajarii populatiei sa il foloseasca.

Printre principalele activitati derulate in vederea atingerii obiectivelor putem enumera:- realizarea unor instrumente de promovare transportului public ca solutie la reducerea efectelor schimbarilor climatice – autocolante, film documentar (ce au fost distribuite/ promovate chiar in mijloacele de transport in comun);- organizarea unui curs de manageri de mediu, specializare schimbari climatice si transport, in cadrul caruia au fost instruiti reprezentanti ai ONG-urilor de protectia mediului nationale, ai sindicatelor transportatorilor din Bucuresti si alte 4 orase si ai autoritatilor publice locale din Bucuresti;- organizarea unei actiuni de Ziua Mondiala fara masini – 22 septembrie ce a vizat promovarea utilizarii transportului public;- realizarea raportului final al proiectului;

8

- organizarea unei mese rotunde la nivel national care va contribui la diseminarea rezultatelor proiectului la nivel naţional, oferind posibilitatea replicarii proiectului si in alte localitati;- realizarea unui sondaj de opinie in randul cetatenilor cu privire la perceptia acestora asupra calitatii transportului in comun in Bucuresti;- realizarea unui raport cu recomandari pentru implementarea master plan-ului de transport Bucuresti;- derularea unei campanii de advocacy la nivelul autorităţilor publice locale din Bucureşti pentru promovarea masurilor de imbunatatire a master planului de transport actual;- modernizarea unui traseu-pilot, pentru o linie de autobuz, prin amplasarea unor harti integrate in statiile de autobuz.

Venituri In anul 2008 Terre Mileniul III si-a desfasurat activitatea avand ca suport financiar urmatoarele surse:-contributii externe: 30 269 RON -sponsorizari: 172 487 RON- dobanzi: 27 524 RON-Venituri din activitati fara scop patrimonial: 251 977 RON-alte venituri: 15 054 RONTotal Venituri = 497.311 RONActive imobilizate - total: 32.347Capitaluri total: 78.712

Structura cheltuielilor Cheltuielile suportate de Terra Mileniul III in anul 2008 au o valoare totala de 464.920 RONPrincipalele cheltuieli dupa natura lor: - RON-Denumire ValoareCheltuieli administrative birou 61 917 Cheltuieli cu personalul 35 653Cheltuieli cu serviciile executate de terti 20 120Cheltuieli cu serviciile bancare 15 445Cheltuieli cu deplasarile 9 1 182Cheltuieli cu posta si comunicatiile 17 084Cheltuieli cu echipamente si mobilier 37 750 Cheltuieli pentru transport 19 978Cheltuieli cu primele de asigurare 14 112Cheltuieli financiare 52 392Consultanta 22 073 Alte cheltuieli 77 214

Rezultatele vizibile ale proiectului realizarea unor instrumente de promovare a transportului public (autocolante,

pliante, mini-documentare difuzate în autobuzele dotate cu ecran LCD);

9

realizarea unui raport cu recomandări pentru implementarea master plan-ului de transport Bucureşti;

modernizarea unui traseu-pilot, pentru linia de autobuz 381, prin amplasarea unor hărţi integrate în staţiile de de pe traseu;

organizarea unui curs de manageri de mediu, specializare schimbari climatice si transport, ce a avut ca grup ţintă reprezentaţii sindicatului TRANSLOC, operatorii de transport public, autorităţi publice locale şi ONG-uri;

derularea unei campanii la nivelul autorităţilor publice locale din Bucureşti pentru promovarea măsurilor de îmbunătăţire a master planului de transport actual;

organizarea unui marş cu biciclete de 22 septembrie, “Ziua internaţională fără maşini”.

Efectele proiectului Efectele ecologice ale proiectului

Criteriu Subcriteriu Efect Aerul Calitatea aerului Proiectul contribuie la

imbunatatirea calitatii aerului si apelor si solului precum si la conservarea biodiversitatii

Apa Calitatea apei

Solul Suprafete degradabile

Biodiversitatea Fauna si flora Este impiedicata disparitia vietuitoarelor acvatice, care populeaza apele

Efectele sociale ale proiectului

Criteriu Subcriteriu EfectSanatate Mortalitate Proiectul imbunatateste calitatea

vietii si poate infuenta prin aceasta durata de viata a oamenilor din capitala

Educatie Educarea populatiei

Prin impartirea de materiale informative s-a realizat o constientizare si o educatie a populatiei in ceea ce priveste problemele mediului

Analiza SWOT

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE:

10

-modernizarea unui traseu-pilot, pentru linia de autobuz 381, prin amplasarea unor hărţi integrate în staţiile de de pe traseu;-realizarea unui raport cu recomandări pentru implementarea master plan-ului de transport Bucureşti;-organizarea unui marş cu biciclete de 22 septembrie, “Ziua internaţională fără maşini”.-derularea unei campanii la nivelul autorităţilor publice locale din Bucureşti pentru promovarea măsurilor de îmbunătăţire a master planului de transport actual.

-lipsa fondurilor pentru crearea de culoare unice de deplasare pentru transportul public-nerespectarea unui orar de calatorie.-Absenta studiilor de fluidizare a traficului în spatiu si timp pentru arterele urbane si starea necorespunzatoare a arterelor rutiere

OPORTUNITATI:

-Crearea de culoare unice de deplasare pentru transportul public;-Introducerea transportului public de suprafatã pe timp de noapte;

- Introducerea, afisarea si respectarea unui orar de calatorie.

AMENINTARI:

-Nerespectarea in totalitate a prevederilor legale in vigoare privind protectia mediului -Cresterea numarului de autovehicule in raport cu numarul de parcari amenajate corespunzator -Amplificarea fenomenului de poluare atmosferica ca urmare a intensificării traficului auto si neconformarea cu cerintele standardelor EURO a vehiculelor.

Analiza de mediu

In urma datelor prezentate putem spune ca inainte aplicari acestiu proiect, populatia nu era informata corespunzator cu referire la dezechilibrele ce au loc in natura datorita emisilor de gaze ce sunt emanate de masini, deasemena odata cu initierea acestiu proiect s-a tras un semnal de alarama autoritatilor.Acest proiect a pus in evidenta principalele efecte negative ce apar datorita traficului „infern” din Bucuresti atat asupra omului cat si asupra capitalului natural. Dupa aplicarea proiectului principalele avantaje au fost informarea populatiei cu referire la efectele negative ce au loc, modernizarea unui traseu pilot, pentru linia de autobuz 381, prin amplasarea unor hărţi integrate în staţiile de de pe traseu; realizarea unor instrumente de promovare a transportului public (autocolante, pliante, mini-documentare difuzate în autobuzele dotate cu ecran LCD); derularea unei campanii la nivelul autorităţilor publice locale din Bucureşti pentru promovarea măsurilor de îmbunătăţire a master planului de transport actual; precum si organizarea unui marş cu biciclete de 22 septembrie, “Ziua internaţională fără maşini”.

11

Concluzii si propuneri

In concluzie imbunatatirea retelei rutiere trebuie studiata in detaliu pentru a determinanecesitatea si impactul acesteia. Reducerea nevoii de transport, utilizarea maieficienta a drumurilor existente si alte mici imbunatatiri ar trebui sa constituie oprioritate fata de investitiile mari in infrastructura de transport rutier. Impactulretelei rutiere asupra traficului, asupra utilizarii terenului, dar si asupra mediului,trebuie de asemenea studiat. Trebuie luate in calcul numai proiectele cu rezultate pozitive trebuie implementate, iar eventualele efecte negative atenuate. Din punct de vedere al impactului transportului asupra mediului, principalaproblema este in prezent zgomotul. Un plan de prevenire a zgomotului bazat peharti de zgomot trebuie implementat.Impactul sectorului de transport asupra climei este

cel mai bine ateunat prinschimbarea sistemului de impartire modala. Norme cu privire la

folosirea de combustibili alternativi si de vehicule cu emisii scazute trebuie adoptate

urgent pentru a permite acestora un tratament favorabil.

Siguranta traficului poate fi cel mai usor imbunatatita prin reducerea vitezeivehiculelor in centrul orasului si in cartierele de locuinte. Mediul de trafic vatrebui recalculat pentru a sprijini deplasarea cu viteze mai sigure.Crearea de culoare unice pentru transportul public si schimbarea culoriisemaforului la intrarea în intersectii a mijloacelor de transport public trebuie deasemenea studiatã.

Propunerii Recomandarea principala este aceea de a se trece cat ma rapid la elaborarea unuiplan de mãsuri care sã fie supus dezbaterilor publice si de a implementaproiectele si masurile aferente infrastructurii rutiere si transportului public intr-unmod echilibrat, pentru a asigura cresterea nivelului de serviciu si pentru a atragemai multi calatori catre transportul public. Se recomandã, de asemenea, sa fieimplementate masuri de politici publice in transporturi orientate catre reducereautilizãrii autoturismului si a oferi în acelasi timp servicii mai bune de transportpublic. Efectul implementarii scenariilor confirmã aceastã recomandare ca fiindprincipalã.Soluti propuse:1. Crearea de culoare unice de deplasare pentru transportul public.Principalul beneficiu pe care îl va genera acest proiect este cã va reducecongestionarea traficului. Totodata va oferi pasagerilor timpi de cãlãtorieîmbunatatiti, asigurând servicii de transport public de suprafata cat mai atractive.Un alt câstig îl reprezintã reducerea emisiilor de gaze cu efect de serã dinsectorul de transport public, atenuandu-se astfel impactul asupra mediului prinfaptul ca parcurgerea traseului cu o viteza constanta, fara a accelera excesivsau a tura motorul autovehiculului, mentine un nivel scazut al emisiilor.

12

2. Introducerea transportului public de suprafatã pe timp de noapte..Bucurestiul are, ca orice capitala europeana, o nevoie de mobilitate urbana pe timp de noapte, dar spre deosebire de alte capitale, aici nu exista o oferta detransport public pe timp de noapte. Introducerea unor mijloace de transportpublic de suprafata cu o frecventa de succedare de minim 30 de minute siafisarea unui orar de calatorie pe timp de noapte poate aduce beneficiiimportante, financiare dar si de imagine, ce vor genera în timp o crestere afluxului de calatori în mijloacele de transport public cu costuri mai scazute pentruutilizatori decat daca acestia s-ar deplasa dintr-un punct în altul al orasului cutaxiul sau autoturismul personal..3. Introducerea, afisarea si respectarea unui orar de calatorie.Introducerea unui orar de calatorie care sa fie respectat împreuna cu transportulîn comun pe timp de noapte reprezinta cea mai usoara modalitate de corelarea unor masuri/proiecte care, cu un cost scazut, pot avea un impact majorgenerand o crestere a utilizarii transportului public.Afisarea orarului de calatorie în toate statiile duce la educarea publiculuicalator, acesta avand posibilitatea de a-si estima timpul necesar pentru aparcurge traseul ales fara sa mai creeze aglomeratie în statii.4. Introducerea unei linii telefonice de informare asupra serviciilor de transportîn comun.5. Suplimentarea numãrului de mijloace de transport în comun pe liniileaglomerate, la orele de vârf.O suplimentare a numarului de mijloace de transport în comun prin redistribuirealor de pe traseele cu un volum mai mic de calatori catre cele suprasaturate poateduce la evitarea aglomeratiei, acest lucru atragand mai multi calatori, schimbandorientarea lor de la utilizarea autoturismelor personale catre transportul public sidiminuand astfel cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera.6. Intreprinderea demersurilor necesare pentru înfiintarea AutoritatiiMetropolitane de Transport.Crearea unei astfel de autoritati, prima de acest gen înfiintata în Romania, poatefi considerata o masura pilot ce va aduce numeroase beneficii. Prin înfiintareaAutoritatii Metropolitane de Transport se va putea coordona mult mai eficientactivitatea de transport public din Bucuresti si zonele limitrofe, va duce laelaborarea unei strategii integrate bazata pe principiul intermodalitatii si va fibaza de plecare pentru constituirea de noi autoritati de acest gen in celelaltemari orase din tara.

13

BIBLIOGRAFIE:

http://terraiii.ngo.ro

14