igiena mediu

7/30/2019 igiena mediu

1/541

CONTAMINARE AER


2/541


3/541

Caracteristici generale

Atmosfera, desi dispune de o micoflora proprie, caresa creasca si sa se dezvolte in aer, continepermament microorganisme.

Doua grupe de microorganisme :- flora din natura rol in procese biologice(fermentatii, biodegradare)

- flora de origine animala sau umana (saprofite,conditionat patogene, patogene)


4/541


5/541

Consideratii generale

Bacterii atasate de aerosoli lichizi si pe particule depraf organic;Boli bacteriene cu transmitere aerogena: legioneloza, tuberculoza, antraxul, bruceloza.

Paraziti cea mai mare parte sunt saprofiti, ceiconditionat patogeni produc boala la om candapararea imunitara este compromisa (boli, medicatieetc.). Ex. Pneumocystis carinii, Acanthamoeba.


6/541


Fungii produc spori intr-o anumita etapa aciclului lor de viata. Pe langa spori, miceliile sicompusii organici eliberati de fungi, sunt

daunatori sanatatii. Ex. Cladosporidium,Aspergilius, Penicilium etc.


7/541

Conditii necesare pentrudezvoltarea microorganismelor

Prezenta suportului nutritiv materiale dinlemn, carton, hartie, piele, produse adezive,materiale textile sau plastice etc.

Aport de oxigen Temperatura si umiditate (igrasia sau

condensul)

Absenta oricarui element toxic.


8/541

Efecte asupra sanatatii

Simptome iritative nespecifice oculare sirespiratorii

Bolile copilariei rujeola, varicela etc.

Infectii respiratorii virusuri, bacterii- legioneloza Legionella pneumophila rezervoruleste apa stagnanta, nedezinfectata, de la nivelulinstalatiilor de aer conditionat sau din instalatiile

sanitare, precum si infectii nosocomiale.


9/541

Legionella isi mentine bine viabilitatea in aerosolidaca umiditatea relativa a aerului este >65%,temperatura mai mare de 180C, iar microorganismulse afla intr-o faza stationara de dezvoltare.

- Actinomicoza la nivel pulmonar, la nivelulsinusurilor paranazale. Suprainfecteaza plagile sipoate produce chiar infectii uterine in cazul folosiriidispozitivelor anticonceptionale intrauterine.



10/541

- Aspergiloza bronhii, sinusuri paranazale, plagipostoperatorii. Aspergiloza invaziva este rara laindivizii sanatosi, dar are caracterul unei infectiioportuniste la pacientii cu transplant de organ, la

pacientii cu imunosupresie si la bolnavii HIV. Alergii respiratorii si oculare. Sunt vegetali

(polenuri, fungi, bumbac, ricin, ierburi, resturidomestice), animali si sintetici (coloranti,medicamente, cosmetice, detergenti).



11/541


12/541


13/541

PATOLOGIA HIDRICA

INFECTIOASA


14/541

Caracteristici generale

Flora microbiana din apa poate fi clasificata in :

- flora naturala proprie apei

- flora microbiana de impurificare (de natura umana

sau animala) Microflora naturala se dezvolta la temperaturi de

pana la 220C (psihrofila)

Flora microbiana 35-450C si este saprofita,

conditionat patogena si patogena.


15/541


Agentii patogeni microbiologici din apa au proprietatidistincte fata de poluantii chimici :- adera la suspensii solide in apa- infectia este dependenta de invazivitatea sivirulenta patogenului si de imunitateaconsumatorului- relatia doza-raspuns nu este cumulativa

Majoritatea patogenilor care contamineaza apa

provin din fecale umane sau animale, rar prin urina


16/541


Poluntii biologici sunt : bacterii, virusuri, protozoare,helminti, fungi.

Datorita diluarii mari, teoretic, dupa contaminareasurselor, se transmit hidric in special agentii care auputere infectanta mare si rezistenta crescuta in afaraorganismului.

Persistenta in apa : unele sunt capabile sa persiste in

apa, dar in general nu se multiplica


17/541


Cai de patrundere : orala-digestiva, cutaneo-mucoasa, respiratorie si parenterala(hemodializa)

Receptivitate : generala si crescuta pentrubacterii, paraziti si mai scazuta pentru virusuri.

Manifestare : caracter epidemic, endemic,

sporadic.


18/541


19/541

Bacterii

Doza minima infectanta difera : moderata la Shigellasi Campylobacter si mare la Salmonella, coli, v.holeric.

Au, in general, o residtenta scazuta la dezinfectant

Holera : vibrionul holeric

- produce epidemii hidrice extrem de grave

- in Romania s-au raportat 3 izbucniri

(1991,1992,1993)


20/541

Bacterii

Febra tifoida : Salmonella typhi, majoritateaepidemiilor au aparut datorita insuficienteidezinfectii practicata la aprovizionarilor cu apa siconsumul de apa din surse proprii contaminata.

Dizenteria bacilara : Shigella, prezenta lor in apaindica o poluare fecala umana recenta, afectiuneafiind extrem de severa.

Campylobacteriozele : Campylobacter jejuni, una din

cele mai importante cauze de gastroenterita la nivelmondial.


21/541

Bacterii

Escherichia coli specii patogene (enterohemoragic,enteotoxigen, enteropatogen, enteroinvaziv),sensibila la clor.

Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree.

Leptospiroza : specii patogene, de la sobolanul decamp, pisici, caini.

Bacilul Koch la peroanele ce au consumat apa dinjurul spitalelor de pneumoftiziologie.


22/541


23/541


24/541

Paraziti

Giardia intestinalis factorii responsabili sunt conditiilesanitare precare si calitatea necorespunzatoare a apei.

Amibiaza in trecut responsabila de o serie de izbucnirihidrice.

Cryptosporidium au existat mari epidemii decryptosporidioza in SUA, Canada, Anglia.

Schistostoma helminti pentru care apa joaca un rol activ inevolutia lor in forma infestanta

Ascaris lumbricoides afecteaza in special copii


25/541

Analiza bacteriologica a apei

Metode de analiza curenta

Metode de analiza complementara

Metode de analiza speciala


26/541


27/541


28/541

Metode de analiza curenta

Determinarea numarului probabil de coliformi fecali :dintuburile pozitive la testul de prezumptie se trece ansa intuburi ce contin mediu McConkey lichid se incubeaza 24h la 44,50C. Virarea mediului in galben+gaz=prezenta

coliformilor fecali. Determinarea numarului de streptococi fecali se

insamanteaza pe pe mediu lichid (bulion+azida de Na) seincubeaza la 370C 24 h.+ = aparitia unui sediment de culoare alba, cand agiti

eprubeta nu se dizolva.Confirmarea insamantare din sediment pe mediu decultura colorat cu brom-crezol-pur, se incubeaza 48 h la440C, +=vireaza culoarea mediului in galben cu sedimentpe fundul eprubetei.


29/541

Analize complementare

Atunci cand probele de apa necesita determinarisuplimentare : alegeri de noi surse de apa, prezenta in apa aunui mare de germeni, epidemii hidrice

Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la

220

C similar cu determinarea NTG. Determinarea bacteriilor sulfitoreducatoareClostridium

perfringens, reduce sulfitul de sodiu in mediul de cultura

Determinarea numarului probabil de bacteriofagi antitifici Visi anticoli


30/541

Analize speciale

Urmaresc evidentierea prezentei anumitoragenti patogeni in apa

Determinarea Salmonella, Shigella, E. colienteropatogen, bacteriofagi enterici sianumite enterovirusuri.


31/541

Norme

Apa robinet dezinfectata:NTG =


32/541

CONTAMINAREA

BIOLOGICA A AERULUI


33/541

Microflora

aerul nu detine o flora proprie

contine germeni de pe sol, vegetatie, din apa

structura &densitatea florei variabila

tipuri de germeni: din natura(alergii)

adaptati parazitismului

uman/animal(mfl.poluanta) multi inaglomerari(s, cp, p)


34/541


35/541

supravietuirea germenilor in aer- de regularedusa

temperatura

umiditatea

existenta sau absenta unor factoribactericizi/bacteriostatici

absenta substratului nutritiv


36/541


37/541


38/541

praful bacterian particule de praf pe care aderamicroorgs. umane sau animale origine:

picaturi sau nuclei sedimentati

puroiul plagilor supurate

expectoratii sau secretii nazofaring. uscate

dejecte

dimensiunea determina timpul de suspensie

resuspendarea: scuturatul covoarelor, maturatul uscat!!!!spitale

----------------------------------------------------------------

consecinte:

boli ale aparatului resp(inhalare) supuratii depunere pe plagi


39/541


40/541

analiza bacteriologica a aerului: acolo unde

transmiterea aerogena a infectiilor trebuie evitata inmod deosebit mlijloc de control al conditiilor sanitare(test de salubritate)

ex.spitale, institutii de copii, laboratoare demicrobiologie, industria alimentara si farmaceutica, etc.


41/541

Combaterea si profilaxia contaminariiaerului

ventilatia

curatenia

dezinfectia


42/541

La

revedere!


43/541


44/541

IGIENA

Definitie : disciplina de baza a

medicinii preventive care se ocupade pastrarea si promovarea sanatatii


45/541

POLUAREA AERULUI

Este emisia in aer a unor substante periculoasepentru sanatate la un nivel care depasestecapacitatea naturala de tamponare a atmosferei,

posibilitatea precipitatiilor de a le depozita sau avantului si a miscarilor aerului de a le dilua.

Substantele existente in aer, prin natura, concentratiasau tipul de actiune, afecteaza sanatatea , genereaza

disconfort si/sau altereaza mediul.


46/541

Clasificare poluanti din punct de vedere alefectului

Poluanti iritanti : gaze iritante (SO2, NO2, Cl2, NH3, substoxidante), suspensii, Cl, Fl, Cr trivalent etc.

Poluanti axfixianti: CO, CO2, H2S, acid cianhidric,cianuri etc.

Poluanti toxici : Pb, Cd, Hg, Mn, pesticideorganoclorurate, organofosforice, nitrati, fluor etc.

Poluanti alergizanti : polen, fungi, praf de casa etc.


47/541

Clasificare poluanti din punct de vedere alefectului

Poluanti cancerigeni :

- organici : hidrocarburi policiclice aromatice,benzen, benzo-a-piren, amine aromatice,

clorura de vinil, naftalina etc.

- anorganici : azbest, As, Cr hexavalent, Ni etc.

Poluanti fibrozanti : hidroxidul de siliciu,azbest, beriliu etc.


48/541

FACTORI DE MEDIU

Mediul inconjurator reprezinta totalitateafactorilor din afara organismului uman,prezenti la un moment dat si care actioneaza

asupra omului si activitatii sale. Clasificare (n functie de origine) :

- naturali : aer, apa, alimente, sol

- artificiali : imbracaminte, locuinte, asezariumane etc.


49/541

POLUAREA FACTORILOR DE MEDIU

FACTORII DE MEDIU

SOL AER APA ALIMENTE

Praf Aer atmosferic Poluare int. Apa subterna Apa de supraf.Alim. de orig.

animala

Alim. de orig.

vegetala

Bauturi

Inhalare, ingestie sau

contact dermic

sol/praf

Inhalare sau contact

dermic cu poluantii

aerului

Ingestie, inhalare sau

contact dermic cu

puanti hidrici

Ingestia alim. si

bauturilor

contaminate

DOZA INTERNA LA OM

MONOXID DE CARBON


50/541

MONOXID DE CARBONSURSE DE POLUARE

Exterioare :

- emisiile datorita circulatiei autovehiculelor peautostrazi

- emisiile datorita circulatiei autovehiculelor peartere, altele decat autostrazi

- arderea combustibililor fosili

- procese industriale- degradarea reziduurilor solide

- alte surse

MONOXID DE CARBON


51/541

MONOXID DE CARBONSURSE DE POLUARE

Interioare :

- surse profesionale

- sobe cu carbune/lemn

- sobe cu gaz

- masini de gatit cu gaz

- boilere altele decat electrice- fumatul

MONOXID DE CARBON


52/541

MONOXID DE CARBONMETABOLISM

CO este absorbit prin plaman. El se combina cu:

- Hemoglobina carboxihemoglobina, conc. acesteiadepinde de conc. anterioara de hemoglobina, durata

expunerii, rata ventilatiei pulmonare. Hemoglobinaare o afinitate de 240> pt. CO decat pt O2.

- Mioglobina

- Citocromi

- Metaloenzime


53/541

Studiul efectelor poluarii

Actiune directa (efect patogen in functie de

natura, concentratia si timpul de actiune) :efecte acute, cronice, tardive.

Actiune indirecta (efect daunator asupramediului)


54/541


55/541

MONOXID DE CARBON


56/541

MONOXID DE CARBONEFECTE PE SANATATE

2. Efecte cronice :A. Efecte cardio-vasculare :

- scade capacitatea de efort la adulti tineri si

sanatosi (aport scazut de O2) -5%- persoane cu af. cardio-vasculare : agravarea

simptomatologiei specifice, ischemie

miocardica, aritmie de effort, moarte subita.

MONOXID DE CARBON


57/541


B. Efecte cerebro-vasculare si de influentare acomportamentului :

-


58/541


Adaptare la efectul CO :

- cresterea fluxului sangvin coronarian

- cresterea fluxului sangvin cerebral

- cresterea valorilor hemoglobinei princresterea hematopoezei

- cresterea consumului de O2

la nivelulmuschilor

MONOXID DE CARBON


59/541

MONOXID DE CARBONDETERMINAREA NIVELULUI DE

POLUARE Se poate face prin :

- determinarea nivelului de carboxihemoglobina din

sange (direct sau indirect)- masurarea nivelului CO n aer

Determinarea CO

- aerul se recolteaza n volum fix, nu se aspira


60/541

DETERMINAREA MONOXIDULUI DECARBON DIN AER

Metode :

1. colorimetrica (cea mai clasica si precisa) cuclorura de paladiu.

2. spectroflorimetrie cu infrarosii

3. reactie cu pentoxid de iod4. gazcromatografie

DETERMINAREA MONOXIDULUI DE


61/541

DETERMINAREA MONOXIDULUI DECARBON DIN AER

Metoda colorimetrica :Principiul metodei : CO reduce clorura de paladiu la paladiumetalic proportional cu concentratia lui, iar paladiul metalicobtinut reactioneaza cu reactivul Folin-Ciocalteu, care da o

coloratie de la galben-verde la albastru, in functie deconcentratia paladiului, respectiv a CO din proba de aer.

Reactivi: - solutie etalon pentru CO (1 ml = 30 g CO)

- clorura de paladiu

- reactiv FolinCiocalteu

Conc. Maxima momentana = 6 mg CO/mc

Conc. Medie/24 ore = 2 mg CO/mc

DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEI


62/541

DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEIDIN SANGE

Principiu : CO eliberat din COHb cu ajutorul unuihemolizant si a fericianurii reduce clorura de paladiula paladiu metalic. Excesul de clorura de paladiu sedetermina colorimetric cu iodura de potasiu prin

formarea unui complex colorat in rosu. Reactivi : - solutie de clorura de paladiu- hemolizant-fericianura- iodura de potasiu

Se masoara extinctia la spectofotometru, paralel seface o proba martor (numai reactivi, fara sange).

DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEI


63/541

DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEIDIN SANGE

Calculmg PdCl2 redus= (M-P)/M

M extinctia probei martor

P - extinctia probei de sangeCalculul cantitatii de COHb se face pe baza unei

corespondente :

1 mg PdCl2 = 0,0941 g COHb

g COHb/100 ml sange = A*0,0941*100A=cantitatea de PdCl2(in mg) care a fost redusa de COdintr-un ml de sange


64/541

DETERMINAREA CO DIN AERUL EXPIRAT

Principiu : COHb se estimeaza indirect prindeterminarea CO din aerul alveolar wexpirat,datorita diferentei de presiune care

guverneaza schimburile gazoase pulmonare,gazul fiind retinut si colorand un filtru granulatprin care se aspira aerul expirat.


65/541

Igiena mediului

Environmental healthDr. Corina-Aurelia Zugravu


66/541

Argumente

Sanatatea mediului ambiant: cheiapreventiei din afectiunile actuale,determinate direct de factori de

mediu.


67/541

Cai de actiune ale mediului:

expunere la factori de risc

fizici

chimici

biologici

modificarea comportamentului ca raspunsla acesti factori.


68/541

13.000.000.de decese au loc anual din cauzaunor modificari evitabile ale factorilor demediu

evitarea expunerii la elemente novcive dinmediu 4 000 000 de vieti de copii salvateanual , indeosebi in tarile in curs de dezvoltare


69/541

Factor de risc

Un aspect care tine de : comportamentului sau stilul de viata

expunerea la un factor de mediu

o caracteristica ereditara sau innascuta

si care, pe baza unor evidente epidemiologice, este

asociat cu o patologie a carei preventie este foarteimportanta.


70/541

Morbiditatea

totalitatea mbolnvirilor cunoscute la un moment dat ,

sau ntr-o anumit perioad,

n cadrul unei zone dintr-un teritoriu bine delimitat,

- fie c acestea au fost depistate n perioada respectiv,la data mbolnvirii sau ulterior (chiar i la deces),

- sau depistarea a fost efectuat ntr-o perioadanterioar dar boala exist i n perioada prezenti fie c

mbolnvirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu nperioada la care ne referim.


71/541

Prin consens internaional din morbiditate fac

parte i :

traumatismele i otrvirile accidentale sau

voluntare (omucideri, sinucideri),

rnirile, traumatismele i arsurile cauzate de

rzboaie.


72/541

Forme de studiu ale morbiditii

1. Morbiditatea general- Incidena- Prevalena

- de moment

- de perioad 2. Morbiditatea pe contingente

3. Morbiditatea succesiv4. Morbiditatea cu incapacitate temporar demunc5. Morbiditatea cu incapacitate permanent6. Morbiditatea spitalizat


73/541

Termeni utilizai n studiul morbiditii

Boal sau mbolnvire: entitate nozologicmanifestat prin alterarea sntii persoanei

Bolnav sau persoan bolnav: noiunea de

boal nu se suprapune peste cea de bolnavpentru c o persoan bolnav poate prezentamai multe boli simultan

Caz clinic = bolnav - n morbiditate = "caznou"/"caz vechi"


74/541

incidenta

frecvena cazurilor noi nregistrate ntr-unanumit teritoriu i o anumit perioad de timp


75/541

formula de calcul:Numr cazuri noi de boal"X x 1000

nr. mediu de locuitori

- arat frecvena unei boli fa de totalul mbolnvirilor

cand calaculam o incidenta specifica(ex. pe sex) se inmulteste

cu 100 000

- se realizeaz rangurile structurii morbiditii (ca i lamortalitate)rangul I: bolile aparatului respiratorrangul II: bolile aparatului digestivrangul III: bolile sn+org.simt


76/541

prevalenta

numarul total de cazuri ale unei boli date existente laun moment dat - un anumit moment "critic(1)

(ultima zi trimestrului, semestrului, anului) sau ntr-oanumit perioad(2) (trimestru, semestru, an).

(1)prevalen de moment(2)prevalen de perioad .


77/541


78/541

Prevalena se studiaz pentru c incidena

poate prezenta variaii foarte mari n

momente diferite i din cauze diferite:

- "falsa alarm

- "falsa acalmie


79/541


80/541


81/541

Aerul

Poluarea aerului si actiunea asuprasanatatii


82/541


83/541

P l


84/541

Poluare

prezenta in atmosfera a unor substante care infunctie de

concentratie

timp de actiune pot sa:

produca modificari ale sanatatii

genereze discomfort

altereze mediul

b t t l l t


85/541

substantele poluante

pot fi compusi naturali care se gasesc in modnormal in aer(CO2, radon)

pot fi substante straine de compozitia naturala

!!!Oricum criteriul de poluare implicaefectuarea de catre aceste substante a unui

efect nociv(pe om/mediu)

Problema poluarii aerului


86/541

pin:

atmosfera generala orase/zone industriale

atmosfera locurilor de munca

atmosfera incaperilor(de locuit, publice, etc)

P l tii l i l ifi (1)


87/541

Poluantii aerului clasificare(1)

- dupa modul de emitere:

1. primari: emsi direct in urma unui anumit

proces cenusa din eruptia vulcanica,

monoxidul de carbon din gazele de esapament,

dioxidul de sulf din activitati industriale


88/541

2. secundari: nu se emit direct, ci se formeaza inaer prin interactiunea poluantilor primari

ex: nivelul de ozon din apropierea soluluicomnpus al smogului fotochimic.

!!! unii poluanti pot fi si primari, si secundari:se pot emite direct sau forma din poluantiprimari

1 l ti i i d i d


89/541

1.poluanti primari produsi de om

oxizii de sulf(SOx), mai ales SO2 arderi de combustibili fosili. oxizii de azot (NOx) mai ales NO2 arderi la temperaturi inalte. CO arderi incomplete ale combustibililor fosili sau ale lemnului.

CO2 emis din arderi. Compusi organici volatili (VOC)-vapori de hidrocarburi sau solventi. particule (PM) masurate ca praf sau fum . metale toxice (Pb, Cd). clorofluoriocarbon (CFCs) agenti de racire,propulsori(!stratul de ozon). NH3- din agricultura. Poluanti radioactivi .

2 l ti d i


90/541

2.poluanti secundari

particule formate din poluanti primari gazosi sicompusi din smogul fotochimic(NO2)

Ozonul de la nivelul solului (din straturile joase

ale troposferei!!) (O3) format din NOx si VOCs. peroxiacetil-nitratul (PAN) format in mod

similar din NOx si VOCs.

lt l ifi


91/541

o alta clasifiare

in functie de starea de agregare-------

operationala pentru estimarea concentratiilor

efectelor


92/541

1. suspensiile poluantii dispersati in aer in

stare de agregare lichida/solida

2. gazele sau vaporii poluanti aflati inamestec in aer sub forma de dispersiemoleculara(gazoasa)

1 suspensiile(pulberi)/aerosolii


93/541

1.suspensiile(pulberi)/aerosolii

Def: poluanti dispersati in aer sub f. departicule solide/lichide cu dimensiuni de 100-0,001m

particule mai mari : sistem instabil, suspensiilese depun rapid

particule mai mici: dispersie gazoasa

cele mai frecv. suspensii: solide = PULBERI


94/541

clasificarea aerosolilor


95/541

clasificarea aerosolilor

A.aerosolii >10 m- sedimenteaza in aerul imobil cu o viteza

uniform accelerata(gravitatia) + nu difuzeaza

retinuti in caile aeriene superioare (suspensiinerespirabile)


96/541

B. aerosolii 10-0,1 m

sedimenteaza in aerul imobil dupa legea luiStokes(proportional cu densitatea si diametrulsi invers proportional cu vascozitatea

mediului) cei mai mici se pot mentine mult timp in aer

- patrund adanc , poate chiar la alveola se retin

intr-un mare procent in ap.spirator


97/541

c. aerosolii 0,1-0,001 m

nu sedimenteaza in aerul imobil

- se deplaseaza permanent in miscarebrowniana

- difuzeaza puternic in atmosfera

- patrund pana la alveola si sunt retinuti

- dar! se elimina in mare masura cu aerulrespirat

mai simplu particule respirabile


98/541

mai simplu particule respirabile

particule inhalabile mari : 10-2,5m (PM 2,5-10) intalnite injurul soselelor sau al ariilor industriale generatoaredeparticule

particule inhalabile fine(2,5-0,1 m) si ultrafine (0,1 m)-sunt cele mai periculoase se intalnesc in fum si ceata si pot fi emise direct de diferite surse(ex. focuri de padure)

se formeaza secundar (gaze industriale sau de la masini carereactioneaza in aer).

PM2,5


99/541

Actiuni in functie de natura chimica


100/541

Actiuni in functie de natura chimica

toxica specifica mecanisme, clinica si anapat. caracteristice,indiferent de calea de patrundere Cd, Pb si compusii, etc

alergica

fotodinamica(pulberi fotosensibilizante smoala)

cancerigena pulberi anorganice (azbest)/organice(HAP)/aerosoli radioactivi

infectanta (germeni pe praf bacterian)

iritanta (intensitatea in functie de natura/concentratiapulberilor)

fibrozanta (pneumoconiozele)

2 Gazele si vaporii poluanti


101/541

2. Gazele si vaporii poluanti

cale de patrundere in organism: predominantrespirator (secundar cutanat/digestiv)

difuziunea prin suprafata mbr. alveloara(90m2) - direct in circulatia generala

factori care determina toxicitatea


102/541

gazelor si vaporilor

natura chimica

solubilitatea

volatilitatea

clasificarea gazelor in functie de


103/541

efectul patogen

gaze iritante efect mai ales pe aparatulrespirator SO2, NO2, NH3, Cl2, etc)

gaze asfixiante CO2, CO, etc

gaze toxice specifice

gaze cu efect narcotic

Surse de poluare a aerului


104/541

Surse de poluare a aerului

surse naturale- exceptional un risc pentrusanatate: eruptii vulcanice

descompuneri de material organic eroziunea solului

(praf, metan, radon, fum, CO, cenusa, etc)

surse artificiale antropogenecombustii/transport/industrie


105/541

procese de combustie


106/541

(surse stationare)

sunt o sursa esentiala de poluare a aerului combustia combustibililor fosili: amestec de

suspensii si gaze in concentratii f diferite = fum

la un combustibil de puritate perfecta: CO2+apa, NOx

prin reactie cu N atm elementele gazoase:

CO2+NOx+CO+SO2+hidrocarburi(HAP), aldehide, etc

elemente in suspensie : particule decenusa+particule de carbune nears


107/541


108/541

transporturi


109/541

(combustie in focare mobile)

diversi poluanti hidrocarburi-HAP

CO

NOx aldehide

plumb (suspensii de plumb mineral in gazele deesapament)

substante oxidante(rez.fotochimic: raze solare+hidrocarburi+O2 atmosferic+NOx)

riscurile


110/541

riscurile

risc iritant : NO2, aldehide

risc asfixiant : CO2

risc toxic specific compusii de plumb,cadmiu

risc cancerigen - HAP


111/541

riscuri


112/541

riscuri

in functie de profilul industrial/procesultehnologic

intereseaza un nr. mai mic de persoane pot fi extrem de importante


113/541

a)factorii meteo


114/541

a)factorii meteo

turbulenta atmosferica, conditionata decurentii de aer (orizontali, verticali) - calmulatmosferic

temperaturainversia termica

umiditateaceata (impiedica difuziunea)

(precipitatiile rol pozitiv

depunere pe sol solubilizarea toxicelor in pic. de ploaie


115/541


116/541

b) topografia localitatilorvaile c) prezenta suprafetelor de apa

d) vegetatia

e) configuratia urbana(pozitionarea zoneiindustriale, orientarea strazilor)

Efectele asupra starii de sanatate


117/541

Efectele asupra starii de sanatate

Diferite in functie de durata expunere:

-----expunere pe termen scurt

-----expunere pe termen lung


118/541

Va multumesc

pentru atentie!!!


119/541

Igiena

radiatiilor

Radiatiile


120/541

Radiatiile

factori permanenti ai mediului inconjurator efectele biologice: cu atat mai pronuntate, cu cat

frecventa este mai mica

(deci) energia mai mare

Efectele biologice datorate numai energiei eliberate laabsorbtia radiatiei de catre tesuturi(radiatia absorbita)

Lungimea de unda: din ea se poate deduce energia eliberata- clasificarea efectului biologic predominant.

efecte biologice predominante


121/541

f g p

radiatii infrarosii: 1mm -760 nm - caloric radiatii luminoase : 760 nm 400 nm

luminos

radiatii ultraviolete : 400nm 10 nmfotochimic

radiatii ionizante : 10 nm sub 1 pm - ionizant

alta clasificare


122/541

alta clasificare

in functie de intensitatea efectelor:

radiatii ionizante

radiatii neionizante


123/541

clasificare


124/541

- r. electromagnetice formate din fotoni X, marecapacitate de penetrare, strabat corpul retinandu-se mm sau mp in diftes.(radiodiagnostic, radioterapie)

- r. formate din particule atomice - (2p, 2n),

(electroni); fluxuri de protoni fluxuri de neutroni(!)

!!!! mica penetrare raman in stratul cornos ( )sau piele () au o mai mare capac. ionizanta ca cele anterioare

Tipuri de iradiere


125/541

p

externaexpunerea partiala sau totala a orgs.la radiatiiexterioare,

efecte - in tesuturile care absorb radiatia

nocivitate maxima: radiatiile electromagnetice

o internaprodusa de atomii elementelor radioactivepatrunse in corp (inhalare, ingestie, parenteral)

o urmeaza ciclul metabolic al elementului

o iradiaza tes din circuit (tot elem. uniform distribuite;partial pt. cumularea selectiva)

o nocivitate maxima - radiatiile &


126/541

unitati de masura


127/541

radioactivitatea : curie (Ci), bequerel(Bq)

expunerea : roentgen(R), Coulomb/Kg(C/Kg)

doza absorbita : rad, Grey(Gy)

doza echivalenta(doza efectiva biologica) se

aplica dozei absorbite coeficienti de pondere(in fctde calitatea rad, doza absorbita, etc) Rem,Sievert(Sv)

iradierea naturala


128/541

poate fi externa si interna radiatiile cosmice -nu ridica probleme de

protectie in mod normal(doar la zborurile de f mare

altitudine) radiatiile terestre externeraze ale unor

radionuclizi cu viata lunga (thoriu, uraniu 238,

radiu 226 sau 228) - exista zone cu radioactivitatenaturala crescuta(in arii limitate la pete 1 remanual)+ zone cu bazalturi/sisturi

iradierea naturala internaingestia(apa, alimente)


129/541

g ( p , )

sau inhalarea (radon, thoron din sol) de elemente

radioactive K40, Ra87, Po210, Pb 22o, Ra226, Th228

valoarea totala este in mod normal foarte mica(1 mrad

/an)

!Iradierea naturala modificata tehnologic: produsa de

elemente naturale, carora prelucrarea le-a crescut

radioactivitatea materialele de constructie


130/541

radonul un gaz radioactiv inodor incolor


131/541

radonul un gaz radioactiv inodor, incolor.

apare natural din descompunerea uraniului din sol

si roci.

prin descompunere: poloniu 214 si 218 sedescompun +emit rad.

ridica probleme in locurile unde se poate acumula: mine, subsoluri care comunica ca solul

relatie durata expunerii cancer pulmonar prininhalare de radon sau de particule alfa emise depoloniu.

iradierea artificiala


132/541

f

datorata utilizarii de catre om a radiatiilorionizante

expunerea profesionala: minerit,

centrale nuclearo-electrice,

reactoare nucleare,

cercetare,

servicii de diagnostic si tratament

expunere neprofesionala:


133/541

poluarea radioactiva a mediului dat. utilizarii

tenice si industriale a rad. ioniz. utilizarea radiatiilor in medicina

experimentareda armelor nucleare

!atentiela tot ce se produce dinroci:mat.constructii, fosfogips, ingrasaminte fosfatice,

polifosfati alimentari de supravegheatradioactivitatea

Efectele radiatiilor asupra starii desanatate


134/541

sanatate

se datoreaza transferului de energieef.intotdeauna nociv

teoria tintei(1/3) : exista elemente/structuri alecelulelor asupra carora actioneaza energia eliberata,

lezandu-le sau distrugandu-le ---cei maisensibili:Acizii nucleici

teoria radicalilor liberi(2/3) efectul radiatiilor nuprin impact direct, ci prin intermediul unor radicali

instabili foarte reactivi(ef: depinde de cantitatea de radicali formata)

l i di ibili l l l i


135/541

cele mai radiosensibilie - celulele in

multiplicare limfoide, mieloide,

epiteliale,

reporducatoare

si alte tipuri de celule pot fi interesate(chiar sicelula nervoasa)

relatia doza-efect(biologic)


136/541

relatia lineara(fara doza-prag) orice doza de

rad. produce leziuni, cu atat mai intense cu catdoza e mai mare

este explicata de teoria tintei

vizeaza ef. genetic prin alterarea ADN exclude posibilitatile reparatorii

se adreseaza:

cell somatice = degenerari maligne

cell germinative = efecte pe descendenti

relatia cu prag: boala de iradiere ac sau crmodif patologice apar numai dupa depasirea


137/541

modif.patologice apar numai dupa depasireaunor doze exista un prag pana la care riscul de imbolnavire e

minim

ia in considerare posibilitatile reparatorii

!!teoria actuala: ambele relatii:cu prag(ef. somatice bine conturate)+fara prag (ef. somatice

stocastice+ef. genetice)


138/541

1. efectele somatice


139/541

a. leziuni ale anumitor aparate si sistemeproduse de alterari celulare grave

b. modificari genetice ale celulelor somatice --- descendenti celulari modificati --- cancer

1.1.efecte precoce b. de iradiere


140/541

expunere la doza unica ridicata (sau repetare lainterval scurt

difera iradierea intregului corp

anumitor parti

1.1.1.intregul corp b. de iradiere.


141/541

de la 0.25 Gy modificarihematologice reversibileseria limfo/mielo

de la 1 Gy boala acuta deiradiere

de la 2Gy decese prin lez.irev. de tesut mielo/limfo

de la 4 Gy 50% posib.deces

de la 5-10 Gy 100% deces

aspecte clinice


142/541

doze ff mari(>10Gy)agitaie (forma nervoasa)coma profunda

sub 5 Gysindromul hematologic(remisibil)

in mod normal: faza 1 fen nervoase; adinamie; inapetenta;

obnubilare

faza 2 de remisiune (invers prop. cu doza) faza 3 perioada de stare

perioada de stare:

sindromul hematologic distrugerea(de regula) ireversibila a sist


143/541

sindromul hematologic - distrugerea(de regula) ireversibila a sist.mielo.si limfo. + alterarea timusului &placilor Payer ,

anemie leucopenie trombocitopenie hemoragii alterarea grava a imunitatii

- sindromul digestiv:

greata, vome, diaree deshidratare

exit : hemoragii/septicemie cu flora intestinala proprie


144/541


145/541


146/541


147/541

1.1.2.iradierea segmentara


148/541

de regula prin : manipularea necorespunzatoare de materiale radioactive tratamente

pentru aparitie doze mai mari decat la boala deiradiere

apar: radiodermita acuta alopecie leziuni oculare sterilitate


149/541

1.2 efecte tardive


150/541

cand? la expuneri mici si repetate

la distanta mare de la o expunere la doza < cea necesarapentru boala de iradiere

a. boala cronica de iradiere radiodermita cronica (scleroatrofii, risc de malignizare)

sterilitate

alopecie

cataracta leucopenia


151/541

b. scurtarea duratei de viata : observata

epidemiologic si statistic reducerea

capacitatii de aparare fata deinfectii/neoplasme


152/541


153/541

2. efecte genetice


154/541

def: ef. radiatiilor ionizante asupra

descendentilor persoanelor iradiate

2.1. actiune teratogena


155/541

cand embrionul /fatul sunt iradiati (in utero) per. de max. sensib. organogeneza8-90 zile -

efecte: in functie de doza si moment: mort,

avort spontan malf de gravitati diferite

dupa z. 90vulnerabilitatea scade lez. nervoase:oligofrenie/dezv. neuropsihica defic.

iradierile ext/int in utero cresc frecv. leucemiilorinfantile (dupa 7 ani) /alte cancere

2.2. actiune mutagena


156/541

afectarea materialului genetic modificareagametilor

este supusa relatiei lineare doza-efect

modificarile :

pe cromozomi(aberatii cromozomiale)

mutatii

grade diferite de gravitate


157/541

aber. cromoz. care pot face imposibila formareaoului sau viabilitatea embr.

mutatii letale viabilitate redusa a indivizilor mutatii neletale

nivel crescut de anomalii genetice la generatiaurmatoare

sunt mai ales recesive modif somatice peste maimulte generatii

i di t t i t d 1/3 di t t l l


158/541

iradierea nat. este vinovata de 1/3 din totalul

defectelor genetice

riscul genetic individual in cazul dozelor

relativ ridicate

riscul populational cand sunt doze mici -

modifica structura genetia a intregului grupafectat

profilaxia


159/541

radiatiile ionizante nu au efect sanogen

ef. genetice si cancerigene nu au prag

!!!reducerea la min. a expunerii


160/541

160

MICROCLIMAT

AERUL INTERIOR


161/541

161

Trebuie sa satisfaca trei cerinte de baza:1. confort termic

2. mentinerea in limite normale a

concentratiei gazelor respiratorii3. mentinerea poluantilor din aerul interior laun nivel care sa nu afecteze confortul sausanatatea celor expusi (prin difuzie sau

eliminare)

NOTIUNI GENERALE


162/541

162

Ambianta termica sau microclimatul sedefineste ca o notiune complexa careinglobeaza totalitatea factorilor fizici(temperatura, umiditate, miscarea aerului si

temperatura radianta) care isi exercitainfluenta asupra organismului, ca excitanti aifunctiei de termoreglare.

Omul homeotem datorita termoreglarii(termogeneza si termoliza).

NOTIUNI GENERALE


163/541

163

Termogeneza rol in expunerea organismului latemperatura scazuta

Termoliza rol in in expunerea organismului latemperatura crescuta. Se realizeaza prin :

- pierdere prin radiatie (de la corpuri calde la reci),se pierde 45-50%

- pierdere prin conductie (transfer prin suprafete decontact), 2-5%

- pierdere prin convectie (prin intermediul aerului),15-20%- pierdere prin evaporare (evaporarea apei de lasuprafata pielii si a ap. resp.), 25-30%

Actiunea variatiilor externe ale ambiantei termiceasupra organismului


164/541

164

asupra organismului

Cresterea temperaturii in locuinte, vara,incaperi aglomerate; produce ointensificare a mecanismelor de

termoreglare, soliictand diferite aparate sisisteme.

Temperatura cutanata sub influenta unuimicroclimat cald, in diferite regiunitegumentare creste cu 2-30

Temperatura centrala 0,5-10, efect nociv



165/541

165

asupra organismului

Aparatul repirator intensifica atat respiratiapulmonara (frecventa, amplitudinea resp., vrntilatiapulm.) cat si schimbul de oxigen.

Metabolismul apei pierde cantitati mari de apa printranspiratie.

Sangeleinitial volumul creste, prin apa de la tes, apoihemoconcentratie.

Aparat cardovascular pulsul poate ajunge pana la150/min

TA- scade datorita scaderii tonusului vaselor periferice.



166/541

166

asupra organismului

Aparat renal eliminarea apei se face extrarenaloligurie

Aparat digestiv senzatie de sete, scaderea secretieigastrice si intestinale

Ficat scade functia glicogenetica Vezicula biliara se modifica compozitia bilei

SNC scade atentia, precizia si coordonarea miscarilor,capacitatea de acomodare, viteza de reactie.



167/541

167

asupra organismului Scaderea temperaturiiorganismul este mai rezistent la scaderea

temperaturii

Temperatura centrala variatii de 0,3-10

Temperatura cutanata scade cu 2-30

Tegumentele palide, datorita vasoconstrictiei periferice

Aparat respirator micsorarea frecventei si amplitudinii resp.,consumul de O creste

Sangele scade volumul, concentratia, pulsul, TA

Ficat, muschi intensificarea reactiilor chimice

Aparat renal poliurie, polakiurie

Frecventa crescuta a afectiuniloe a frigore

Metode de determinare acaracteristicilor fizice


168/541

168

Determinarea temperaturii aerului metodetermometrice (termometre, termografe).

Determinarea umiditatii aerului psihrometruAssman principiul consta in evaporarea apeide pe un substrat, in functie de cantitatea deumezeala din aer. Se determina umiditatearelativa a aerului cu ajutorul unor tabele.

Metode de determinare acaracteristicilor fizice


169/541

169

Determinarea vitezei curentilor de aercatatermometru Hill principiul consta in transferul decaldura intre aparat si mediul ambiant.

Determinarea temperaturii radiante pentru

determinarea temperaturii peretilor, a podelei si asurselor de incalzire se utilizeaza fie termometre cu Hg,prevazute cu rezervor plat si montate pe suprafatacercetata, fie termometre cu rezistenta electrica.

Metode de apreciere confortului sidisconfortului termic


170/541

170

Senzatia de caldura doua ambiante cu caracteristicifizice deosebite pot fi considerate ca echivalente dacasubiectii, trecand dintr-o ambianta in alta, exprimaaceeasi senzatie termica.

Determinarea temperaturii efective se face cunoscand

temperatura aerului, umiditate relativa si vitezacurentilor de aer, cu ajutorului tabelelor si graficelor. Temperatura efectiva corectata pe langa T, U,

miscarea aerului si radiatiile calorice.

Metode de apreciere confortului sidisconfortului termic


171/541

171

Zona de confort reprezinta totalitatea conditiilormicroclimatice care asigura senzatia de confort termic,in cadrul limitelor date.

Pentru nou-nascuti si imaturi zona de confort termiceste mai ridicata decat pentru adulti.

Batrani zona de confort mai ridicata decat la adulti,deoarece au un metabolism mai scazut.

La efort zona de confort trebuie sa fie mai scazuta,

deoarece metabolismul este mai crescut.


172/541


173/541


174/541

Patologia neinfectioasa

asociata apei

In apa


175/541

diverse substante minerale, unele utile

aportul majoritar, insa: prin alimente

ex: gusa endemica (lipsa de iod) nu se datoreazamajoritar iodului scazut din apa zonei respective

contra-exemplu: aportul de fluor

!duritatea crescuta a apei (saruri de Ca+Mg)

protectie fata de bolile cardio-vasculare

Fluorul in apa


176/541

surse: natural (zone vulcanice) /din poluare (superfosfati)/adaugat voluntar (fluorizarea apei)

efecte asupra sanatatii:

-in doze mici- bioelement

- in doze mari efecte toxice(fluoroza)

efectele fiziologice ale fluorului


177/541

se fixeaza in tesuturile dure(os, dinte) = lahidroxiapatita fluoroapatita retinerea: mai rapida si mai mare la:pers. tinere

copii cu dinti in crestere- fixare uniforma in toata structuradintelui(apoi-doar la supraf)

fluorul in dentina si smalt: in relatie directa cu conc. dinapa potabila

excesul: elminat renal/transpiratie/mici cantitati pe

alte cai fluor in urina: test de ingestie

actiunea cariopreventiva a fluorului0.7-1.5

mg/l de apa


178/541

formarea fluoroapatitei rezistenta laactiunea cizilor

scade solublitatea dintilor(F infl. cristalizareaapatitei: cristale mari/perfecte)

fav. reprecipitarea fosfatului de Ca

inhiba enzimele resp. de formarea de acziicare ataca smaltul

are actiune bactericida/bacteriostatica peflora din gura

fluorizarea apei


179/541

practicata in anumite zone pt. reducereaincidentei cariei dentare in populatia generala

66% din sursele de apa din SUA- florinate

impactul este maxim beneficiaza toatalumea

unii se opun(controverse referitoare la

eventuala toxicitate)

Toxicitatea fluoroza inca de la 2ppm


180/541

fluoroza dentara numai daca F e ingeratin perioada de formare/calcificare a dintelui

intital afectare superficiala, apoi intreg dintele Dean: trepte de gravitate: de la pete albe ...dinte

sfaramicios


181/541

fluoroza osoasa: de la dureri difuze....durerid l (d l i l)


182/541

de coloana (dorsal, cervical) osteofite pe coloana final: coloana rigida,

transformata intr-o masa osoasa unica

exostoze pe oasele lungi

creste masa osoasa totala (uneori si de 2-3 ori) mineralizarea tesuturilor moi(lig. intervert)

tardiv: fluoroza ankilozanta +modificari radicularemielopatice

concetratii ffmari: osteoscleroza la copiiadevarate epidemii de genu valg


183/541

Intoxicatia cu nitrati(cianoza infantila, methemoglobinemia infantila cianotica- formaacuta)


184/541

acuta)

cunoscuta inca din 1945 intoxicatie cu apade put---sursele de profunzime sunt poluate

nitratii in apa(>75 mg/l) : naturali(sol bogat in azot)

din poluare direct cu ingrasaminte

indirect din descompunerea substantelor organice)

nitrati netoxici -----reducere ---nitriti toxici


185/541

transformarea

exogen, in apa (in per calde, cu flora reducatoare) endogen (sub actiunea aceleasi flore)


186/541


187/541


188/541


189/541

manifestari- in functie de nivelul metHb(hipoxie)

N max 2% din Hb

10% - cianoza asimptomatica 25-50% - +hipoxie, astenie, dispnee de ef,

cefalee, tahicardie

peste 50% - poate interveni moartea

profilaxia:


190/541

max 45 mg/dm3 apa

testarea apei din sursele de profunzime(fantani) evitarea alimentatiei artificiale a sugarului

intoxicatii cronice:


191/541

la copiii snatosi sau care au trecut prin intoxicatia acuta

10-15% metHb

un grad de anemie

rezistenta scazuta la infectii

deficit staturo-ponderal (nitritii cresc stresul oxidativ al organismului asupra caruia

actioneaza)

!nitrozamine - cancerigene

Cianuri


192/541

utilizate in diverse sectoare : minier, turnatorii,metalurgic, industrie chimica organica

ef. pe termen scurt: tahipnee,

tremor, alte probleme neurologice

ef. pe termen lung: scadere in greutate,

afectarea tiroidei, leziuni neurologice


193/541


194/541


195/541

biotransformarea Hg in CH3-Hg


196/541

transformare, bioacumulare in lantul trofic


197/541

absorbtia Hg din apa redusa


198/541

toxicitate maxima: compusii organicimetilmercurul acumulati in tesuturile pestilor(nu in apa ca atare)pestii rapitori x 100.000 mm ca in

apa

Hg- se acumuleaza in rinichi,ficat

neurotoxic travereseaza placenta- ef.teratogene

sensibiltate maxima femeile gravide(prod.deconceptie) + copiii


199/541

conceptie) + copiii

eliminare:

urina,

piele

par

unghii(dozare)


200/541

manifestari: cefalee,vertij

insomnie

oboseala

tremmor

tulb. de memorie

tulb. vizuale

usoara anemie mai tarziu: tulb.

renale(poli/polaki/azotemie)

malf.congenitale

intox: Minamata,Japonia(1960)

Intoxicatia cu Cd


201/541


202/541

ca si Pb si Hg poluant cumulativ depozitarecontinua pe parcursul vietii(la nastere estezero)

depozitare : rinichi(>50%), ficat, cord, creier,testicul, piele, hematii

tox. pe termen scurt


203/541

greata,

vome,

diaree,

crampe musculare

sialoree,

tulburari senzoriale,

leziuni hepatice,

convulsii

soc,

insuf.renala

tox.pe termen lung


204/541

leziuni renale(in extremis: atrofie renala)

leziuni hepatice

leziuni osoase(osteoporoza, osteomalacie,fracturi spontane Itai-itai)

anemie

HTA?!


205/541

PCBs

Difenilii policlorinati grup de subst organice(peste


206/541

Difenilii policlorinati grup de subst. organice(peste200) care apar din activitati umane(nu natural)

utlizare(in trecut) fluide hidraulice, pt. mase plastice, transformatoare adezivi, in pesticide,

lubrifificanti, etc


207/541

PCBs - f persistente in sol/apa(luni/ani) degradare lenta microbiana

de regula, nu se infiltreaza in apa(adera de

substrat) contaminarea sedimentelor acvatice eliberarelenta in apa

deranjarea sedimentelor PCB sunt antrenatein apa


208/541

sunt substante foarte lipofile

concentrate in carnea pestilor --- concentrare intesuturile grase

surse importante pot fi si

carnea(inclusiv pasare)

oua lactate

efecte mecanismele toxicitatii: diverse


209/541

termen scurt: eruptii acneiforme si pigmentari tulburari auditive/vizuale convulsii

termen lung: ca anterior+ iritarea cailor resp. sup+tractului gi toxicitate hepatica cancer(grupa B2-probabile)


210/541

trec prin placenta

se elimina si prin laptele matern(absorbtie 90-100%)

embrionul/fatul/copilul mic cei mai sensibili


211/541

Apa

Patologia infectioasa

Afectiunile legate de apa de maimulte tipuri


212/541

boli hidrice prin contaminarea apei cu dejecteumane/animale apa bauta, utilizata la preparareamancarii(holera)

water-washeddisease datorate insuficientei apei igiena necorespunzatoare (diaree, infectii oculare,tegumentare)

boli in care apa este mediul obligatoriu pentru

patogen parazitoze - schisostomiaza

boli in relatie cu apa - apa este habitat pentruunele insecte cu rol de vectormalarie, febra


213/541

dengue, febra galbena, etc

boli dispersate de apa microorgs. semultiplica in apa si este inhalat (legionella, Naegleriafowleri meningo-encefalita, acanthamoebameningita +afectarepulmonara)

O alta clasificare


214/541

boli transmise prin apa de baut -leptospiroza,dizenteria, f tifoida, etc

boli transmise prin apa utilizata recreational(bazine, piscine, balti)criptosporidie,giardiaza, bilharioza, holera, campylo,dracunculoza, conjunctivita de bazin)

Conditii pt. aparitia unei boli hidrice


215/541

existenta unui eliminator de germeni (bolnav,purtator)

supravietuirea in apa a germenilor timpsuficient incat sa se produca boala

existenta unei populatii receptive

Apa utilizata in comun de un mare nr.de oameni bolile au:


216/541

aspect diferit

nr. de cazuri modul de aparitie si dezvoltare.


217/541

Consecinta : de cele mai multe oriepidemii

Endemia

Forma sporadica

epidemia hidricacaracterisitici principale


218/541

caracter exploziv(pers. multe, timp scurt)

afectarea pers. receptive care beau apa(indif. de sex,profesie, varsta)

suprapunerea epidemiei pe aria de alimentare cu apadin acea sursa

aparitia in orice anotimp(la noi: mai ales iarna)

incetarea brusca dupa luarea de masuri(ramane coadaepidemiei nr. mic in incubatie +contact)

caracterele secundare ale epidemiei hidrice


219/541

inainte de izbucnire: multe cazuri de BD la populatiasensibila(copii, batrani) germeni cond.pat. caresunt sociati poluarii apei

defectiuni ale sistemului de alimentare cuapa(uneori: epidemia la distanta)

absenta (frecventa) a germenului in apa la momentul

declansarii epid (a fost distrus in per. incubatiei de cautat in mal)

endemia


220/541

numarul de cazuri este redus

exista un nr. de cazuri permanent intr-oanumita zona sau localitate

Unde:

zone cu nivel scazut de igiena

populatia foloseste ape de suprafata netratate

Tipuri de factori de risc biologici care

dau boli hidrice


221/541

bacterii

virusuri

paraziti


222/541

bacterii


223/541

holera

febra tifoida

dizenteria bacilara

leptospiroza tuberculoza

bruceloza

diferite enterocolite acute(coli, campylobacter)

holera


224/541


225/541

vibrionul rezista in apa cateva saptamani


226/541

vibrionul este distrus de clor

90% - transmitere hidrica

numeroase epidemii in trecut(Londra,Hamburg in sec. 19)

astazi zone endemice + epidemii pe ariireduse


227/541


228/541

Shigella rezista 4-7 zile in apa

populatia este foarte receptiva

cazurile date de germenii hidrici nu au ogravitate exceptionala

Febra tifoida


229/541

data de Salmonella typhi

rezista 20-21 zile in apa


230/541

boala este specific umana in trecut un mare numar de cazuri OMS

30% din cazuri transmise prin apa

astazi mai rara: vaccinare/dezinfectie eficientaa apei

inca prezenta : - in tari subdezvoltate

in localitati mici cu deficiente in tratarea sisupravegherea apei

Leptospiroza


231/541

leptospire nepatogene in apele statatoare


232/541

tipuri patogene: l. ictero-hemoragica,pomona, canicola

aspectul imbolnavirilor sporadic

rezistenta in apa : cateva saptamani(luni inapa usor alcalina)

pot patrunde in organism

ingestie prin tegumentele intacte

Bruceloza


233/541

rar prin apa cazuri sporadice sursa : animale (porc, vaca) la nastere/avort

resturi care contamineaza apa

rezista 40-60 zile

rezista bine la dezinfectie

virusuri


234/541

poliomielitic hepatitic(A, E)

adenovirusuri

norwalk-like rotavirusuri

adenovirusuri

enterovirusuri

reovirusuri

doza infectanta mica rezista mult in apa (mai ales

daca au substrat suspensii)

rezista bine la dezinfectia

obisnuita distruse: temperatura,

soare

din fericire: circulatie mairedusa in natura decat cea

bacteriana

hepatita A,E


235/541

180-200 zile rezistenta in apa rezista bine la clor

sursa: materiile

fecale ale persoanei bolnave

virusuri Norwalk-like
http://www.cdc.gov/ncidod/diseases/hepatitis/slideset/hep_e/images/slide_1.jpg


236/541

afectiuni digestive

rotavirusuri
http://www.ela-iet.com/el00005.htm


237/541

gastroenterita acuta mai ales la copil

adenovirusuri
http://www.qub.ac.uk/afs/vs/vsd6.gif


238/541

imbolnaviri digestive afectiuni ale tractului respirator superior

enterovirusuri
http://www.tulane.edu/~dmsander/WWW/335/Adeno1.gif


239/541


detectate atat in apa tratata, cat si in apa

reziduala

reovirusuri
http://www.uct.ac.za/depts/mmi/stannard/entero.gif


240/541

http://www.kcom.edu/faculty/chamberlain/Website/Lects/VIRAL.HTM


241/541

Giardiaza200 mil pers. se infecteaza anual


242/541


243/541


244/541

sursa: om, sobolan(caine, castor)


245/541

filtrarea corespunzatoare poate elimina chistiide Giardia(!filtrele pot fi prea mari pt. alti


246/541

paraziti, ex. Cryptosopridium) este mai rezistenta la clor decat bact.&virusuri

doze mai mari+timp mai indelungat

risc: 250/10.000 loc in SUA pe an, din sursehidrice

Criptosporidiaza


247/541


248/541

sursa: om, vite(caine, alte animale) prin apa de baut sau folosita recreational

dezinfectia cu clor sau iod nu este eficienta

filtrarea, UV, fierberea sunt eficiente

f periculos la pers. imunodeprimate


249/541

249

PLUMBUL

SURSE DE PLUMB

P f i l


250/541

250

Profesionale :- instalatori, mineri din minele de Pb, tipografi, vopsitori, constructori de nave, mecanici auto,muncitori in industrii de otel, in constructii, pompe de benzina, etc.

Surse din mediu : vopsele contaminate cu Pb, sol/praf contaminat cu Pb, instalatii sanitare,vase de ceramica, benzina cu Pb.

SURSE DE PLUMB

Hobby-uri : pictura, reparatii de aparate lectronice,


251/541

251

realizarea de vitralii, olarit, redecorarea locuintelor,etc.

Uzul unor substante : cosmetice, aditivi pt. benzina,

medicamente (remedii populare) Bauturi contaminate cu Pb

Alimente cu continut mare de Pb

Apa datorita contaminarii in reteaua de distributie

METABOLISMUL PLUMBULUI

Ajunge in organism prin inhalare de aerosoli


252/541

252

sau prin absorbtie in tractul digestiv.

Pb inhalat este absorbit complet la niveldistal.

Pb ingerat10-15% este absorbit, femeigravide si copii pana la 50%; cretse absorbtiain caz de deficit de Fe/Ca.


253/541

DISTRIBUTIA PLUMBULUI INORGANISM

Tesuturi dure : oase, dinti

% l d l


254/541

254

- 99% la adult

- 73% la copil

Pb din os are doua componente :

- labila se face schimb de Pb cu intregul organism- inerta extrem de periculosa, este mobiulizata incazul in care imunitatea organismului este scazuta.

DISTRIBUTIA PLUMBULUI INORGANISM

Pb din osul spongios se pune in libertate mai usord di l


255/541

255

decat din osul compact

Pb trece bariera fetoplacentara (in sangele fetal seafla 85-90% din Pb din sangele matern).

Timp de injumatatire :- Pb din sange 36 zile

- Pb din os 27 ani

- Pb din tesuturi moi 40 zile

EFECTELE PB ASUPRA SISTEMULUINERVOS LA COPII

Sunt cei mai sensibili

Ef N l i l f l i i


256/541

256

Ef. Neurologice pana la encefalopatie saturnica Efectele neurologice sunt irevocabile

Pot fi :

- dezvoltare neuropsihica deficitara, intelect la limita,deficit de atentie, de memorie, tulburari decomportament etc.

- scade acuitatea auditiva


257/541

EFECTE ASUPRA APARATULUIRENAL

Nefropatie afectarea se produce la nivelul


258/541

258

tubului proximal (aminoacidurie, glicozurie,hiperfosfaturie)

HTA de cauza renala

Guta prin hiperuricemie indusa de Pbdatorita tulburarii metabolismului purinelor

EFECTE ASUPRA APARATULUICARDIOVASCULAR SI DIGESTIV

HTA controversata


259/541

259

Efecte asupra functiei mecanice si electrice ainimii

Colica saturnica, constipatie, greata, anorexie,pierdere in greutate.

Ficat efecte supra biosintezei hemului,metabolismului unor substante chimice.

EFECTE PLUMB

Reproducere : pierdere sarcina, moarte fact,


260/541

260

dezvoltarea deficitara a fatului, nasteriprematurae, azoospermie, motilitate redusa aspermatozoizilor.

Gl. Tiroida depresia functiei tiroidiene.

Sist. Imun : supresie a nivelurilor secretoarede Ig A, afectarea functiei Ly T.


261/541

EFECTE PLUMB

Inhiba biosinteza hemului anemia (deficit de

F / i f t i t i d l bi )


262/541

262

Fe/prin afect. sintezei de globina)

Creste rata de distrugere a eritrocitelor-anemie detip hemolitic

Asupra vitaminei D prin influentarea nivelului sangvinal 25-hidroxivitamina D.

Influenteaza nivelele sangvine ale Ca, Mg, P,parathormon etc. (aport crescut de Ca/absorbtiescazuta de Pb)

BIOMARKERI AI EXPUNERII LA PLUMB

Biomarkeri de expunere :

ALA din urina


263/541

263

- ALA din urina- vitamina D

- Pb din urina

- Pb din sange

Biomarkeri de efect :

- ALAD din sange

- ALA din urina

- zincprotoporfirina

- coproporfirina din urina

INDICATORI BIOLOGICI

Pb din sange expunere recenta


264/541

264

Pb din dinti expunere de lunga durata

Pb din os incepe sa se acumuleze in

perioada fetala Pb din urina se poate evalua efectul

chelatorilor de Pb

Pb din par indicator de expunere

DETERMINARE PLUMB METODACOLORIMETRICA

Principiu : Pb reactioneaza cu ditizona formand un compus

colorat (in mediu puternic alcalin) extractibil cu cloroform


265/541

265

colorat (in mediu puternic alcalin), extractibil cu cloroform Reactivi :

- acid azotic concentrat

- cloroform- ditizona

- sol. tampon

- sol de spalare

- sol etalon 1 ml = 5 g Pb

DETERMINARI ASUPRA ORGANISMULUI IN EXPUNEREALA PLUMB

Plumbemia


266/541

266

Plumburia

Acidul deltaaminolevulinic urinar

Coproporfirinele urinare Porfirinele libere eritrocitare

Deltaminolevulinat dehidraza

Poluanti iritanti


267/541

Consecinte asupra starii de sanatate

Recapitulare- poluantii iritanti sunt:


268/541

Suspensii (particulate matter PM)

Gaze-vapori

ce contin PM

ioni sulfat

i i i


269/541

ioni nitrat

minerale

amoniu carbon

metale

bioaerosoli

Actiunea PM

Asocierea dintre prezenta poluarii cu particulei


270/541

si:

Mortalitate

Numarul de internari in spital

Vizitele la Urgenta

Afectiunile respiratorii

Afectiunile cardiovasculare


271/541

- indirect: declansarea inflamatiei pulmonare

!!direct!!(nedovedit) atac direct pe


272/541

!!direct!!(nedovedit) atac direct pemiocard(particule ultrafine fibre de asbest-trec de plamani si se depoz. In inima/ficat

Rezultat: modificarea functionarii canalelorionice ale celulelor miocardice

rezulta -

A.Disfunctii ale automatismului cardiac prinintermediul sistemului nervos autonom


273/541

intermediul sistemului nervos autonomalterarea:

Ratei cardiace

Variabilitatii ratei cardiace

B. Conducerea si repolarizarea cordului

influentate (modificari de unde T, QT, segment

ST)! creste riscul de moarte subita!!)

A+B = aritmii maligne (bradi tahi FV)


274/541

A+B = aritmii maligne (bradi, tahi, FV) ----eventual moarte subita

Cresterea nr. plachetelor& neutrofilelor

Un studiu: asocierea expunerii la particule curiscul de IM - de ce?


275/541

cresterea vascozitatii sanguine

cresterea fibrinogenului

cresterea coagulabilitatii

disfunctia celulelor endoteliale (sinteze de

factori care controleaza tonusul vascular,

activ.plachetara,trombogeneza

b.Mecanism de actiune peap.respirator

Cresterea susceptibilitatii la infectii prin:

lifi l i il l


276/541

amplificarea leziunilor pulmonare

producerea de inflamatie

incetinirea clearance-ului respirator

Cresterea reactivitatii cailor respiratorii siexacerbarea bronhoconstrictiei

Cresterea productiei de IgE

Consecinte sistemice ale leziunilorpulmonare

Oxigenare insuficienta+ cresterea activitatiirespiratorii = efort suplimentar pentru cord


277/541

respiratorii = efort suplimentar pentru cord

Inflamatia pulmonara+productie de citokine=efecte sistemice hemodinamice

Cresterea coagulabilitatii sanguine cresteriscul de IM si stroke

Afectarea hematopoiezei

PM si alergiile

Amplifica reactivitatea cailor respiratorii laalergeni


278/541

alergeni

Determina exacerbarea simptomelor de astmalergic(particule rezultate din poluare cuDiesel si metale)


279/541

Actiunea PM pe starea de sanatate-1. rezultate ale expunerii pe termen scurt -


280/541

Cresterea mortalitatii generale

Cresterea morbiditatii generale si ale

adresabilitatii la serviciile medicale Afectarea aparatului cardio-vascular

Cresterea incidentei imbolnavirilor respiratorii

Efecte pe simptomatologia respiratorie

la astmatici,

la persoane sanatoase


281/541

la persoane sanatoase, asupra medicatiei la astmatici

asupra frecventei apartiei simptomatologiei detract respirator superior

asupra aparitiei simtomatologiei de tractrespirator inferior

asupra frecventei aparitiei tusei

asupra performantelor ventilatorii pulmonare

2. rezultate ale expunerii pe termen lung

Cresterea mortalitatii generale(scadereasperantei de viata)


282/541

sperantei de viata)

Pe morbiditate:

Boli respiratorii la copii/adulti

Boili cardio-vasculare

Asupra performantelor respiratorii

Asupra simptomatologiei astmaticilor

Posibilitatea cancerogenezei


283/541

SO2

gaz cu miros specific, solubil in apa (acid

sulfuros)


284/541

sulfuros)

poate fi emis de

surse naturale(eruptii vulcanice)

surse antropogene

arderea de combustibili fosili sau biomasa

surse industriale (industrie chimica, topitorii, etc)

autovehicule

efecte pe sanatate

iritatii oculare

iritatia ap respirator


285/541

iritatia ap. respirator

tuse

hipersecretie de mucus wheezing

agravarea astmului si bronsitei cronice

cresterea incidentei infectiilor respiratorii alterarea functiilor plamanului

exacerbarea afectiunilor cardio-pulmonare

expunerea acuta-concentratie de100ppm


286/541

arsuri ale mucoasei arborelui respiratorsuperior

dispnee

obstructie severa a cailor respiratorii

moarte

expunere pe termen lung

cresterea prevalentei simptomatologiei

respiratorii


287/541

respiratorii

cresterea incidentei bolilor pulmonare

scaderea performantelor pulmonare

!!!cei mai sensibili: copiii

Episoade istorice de poluare acuta cu PM si S02 ceataucigasa

Londra 1873-74 -iarna: ceata intre lunile nov sifebr(mortalitatea a crescut cu 75% in perioada critica)


288/541

( p )

Valea Meusei Belgia inversiune termica -1930(60morti, numeroase cazuri de boli respiratorii si cv)1974(fara letalitate)

comunitatea Donora/Pennsylvania - 1948 - 20 decese,6000 de imbolnaviri

Londra 1952 4000 morti, 8000 imbolnaviri

NY 1966(400 morti) Pittsburg 1975(14 morti)

Donora, 1948


289/541

Londra, 1952


290/541


291/541

ozonul-componenta de baza a smogului

ce este? compus foarte reactiv, insolubil inapa, care apare sub actiunea razelor solare


292/541

apa, care apare sub actiunea razelor solare(max: dupa-amiezele de vara) din anumitiprecursori:

NO + VOCs NO2 + O2 NO + O3

precursorii: din combustii(naturale sau deorigine umana)


293/541


294/541

sa masuram ozonul cu...ciulama

amidon(faina 5 g)+ apa distilata(150ml)+iodura de potasiu ----hartie de filtru ----


295/541

odu a de potas u a t e de t uexpunere (8h)

2KI + 03 + H2O 2KOH + O2 + I

I2 + amidon albastru sau purpuriu

Schoenbein Color Scale


296/541

0-3Little or no change

4-6Lavender Hue

7-10Blue or Purple

efectele ozonului

grupele de populatie cele mai sensibile:


297/541

- astmaticii(trigger pentru simtomatologia specifica)

- femei gravide

- persoanele cu boli pulmonare preexistente(emfizem)- persoanele care lucreaza in exterior

cum actioneaza ozonul

cai complexe


298/541

cai complexe

efectele depind de doza/nivel de activitate

atac asupra cell.epiteliale traheale determina inflamatia cailor aeriene

determina hiperreactivitate bronsica

efecte

iritatia aparatului respirator si a ochilor

prurit ocular, lacrimare abundenta,


299/541

ac a e abu de ta, durere de gat, inflamatie nazala

trigger pentru simptomele astmului(episodulapare la 1-2zile de la pick-ul de O3)

fatigabilitate cefalee afectare cv si respiratorie diversa

moarte prematura

expunerea pe termen lung a persoanelor

sanatoase toleranta si simptome reduse sau


300/541

pabsente

exceptia : persoanele cu astm

Oxizii de azot

Ce sunt? un amestec de NO(oxid nitric) si

NO2(dioxid de azot)


301/541

( )

NO+O3 NO2+O2

NO inodor, incolor

NO2 mirositor, maron, acid, coroziv

Determina culoarea specifica a smoguluifotochimic

surse

Arderea de combustibili fosili(gaze)

Arderea de kerosen


302/541

Fumat

Sursele: fixe(sobe), mobile(vehicule- dozelecele mai mari)

!!f imp sursele de interior sobele dinincaperile prost ventilate( aragaz, sobe culemne sau gaze)

Efecte pe mediu:dioxidul este foarte reactiv ca oxidant si coroziv


303/541

Ofilirea vegetatiei

Decolorarea materialelor Reducerea vizibilitatii

Coroziunea diferitelor suprafete


304/541

Efecte pe organism

afectarea mecanismelor de aparare pulmonare

cresterea susceptibilitatii la infectii si astm/cresterea


305/541

severitatii acestor afectiuni

in timp: reducerea performantelor pulmonare

lezarea cailor aeriene (modificari ale tipurilor decelule din arborele tr-br si la nivel pulmonar )inrautatirea evolutiei pers. cu astm/BPOC

!!!!Astmaticii sunt subiectii cei mai sensibili

alte efecte: afectarea simtului olfactiv


306/541

Expunere acuta la doze ff mari: edempulmonar

!!!legatura cu moartea subita la sugar(SMSS)


307/541

consecinte functionale

cresterea rezistentei la flux (Hsecretie de histamina,bronhoconstrictie

)


308/541

tuse, expectoratie, wheezing

scaderea rezistentei la infectii

scaderea capacitatii de difuziune a gazelor pe zoneinsulare si obstructia bronsiolelor(boala cailor

aeriene mici)

consecinte clinice

intoxicatii in masa BPOC(COBP)


309/541

boli cronice

bronsita cronica

emfizemul pulmonar

astmul bronsic

bronsita cronica emfizem pulmonar


310/541


311/541


312/541


313/541


314/541

POLUANTI IRITANTI


315/541

POLUANTI IRITANTI

CLASIFICARE


316/541

GAZE IRITANTE : SO2, NO2, Cl2, NH3, sust.oxidante etc.).

SUSPENSII

EFECTE

La conc. ridicate intoxicatii acute cu lezarea

mucoasei oculare si a cailor respiratorii sau amembranei alveolo-capilare.


317/541

La conc. moderate suprasolicitareamecanismelor de clearance pulmonar (afectareaaparatului muco-ciliar de la nivelul cailorrespiratoriiinitial hipersecretie de mucus, apoihipertrofia glandelor mucioase si a celulelorcaliciforme +reducerea motilitatii cililor vibratili)si afectarea macrofagelor alveolare.

SUSPENSII

Surse :

- fumat- arderea combustibililor fosili


318/541

- circulatia autovehiculelor- industrie- eroziune naturala a solului

Grupe populationale cu risc:- copiii- batranii- cu afect. cardio-vasculare, pulmonare (bonsita cr., emfizem,

astm bronsic, BPOC)

SUSPENSII

cu diametrul > 10 m sedimentabile, sunt retinuti

in caile respiratorii superioare. cu diametrul intre 10 si 0,1 m sedimenteaza in aer


319/541

imobil cu viteza uniform accelerata si difuzeaza putinain aer mobil, patrund pana la alveola pulmonara, seretin in proportie mare in tot ap. resp..

cu dimensiuni intre 0,1-0, 001 m, nu sedimenteazain aer imobil, pot patrunde pana la alveola dar sunteliminate in aerul expirat.

SUSPENSII

Efecte :

- cresterea morbiditatii (creste prevalenta tusei,wheezing ului expectoratiei bronsitei cronice


320/541

wheezing-ului, expectoratiei, bronsitei cronice,emfizemului, BPOC, astmului bronsic mai ales candexpunerea este combinata -+ozon si ion sulfat)

- cresterea mortalitatii (prin boli respiratorii, cardio-vasculare).

DETERMINARE SUSPENSII

Principiu: separarea lor din aer prin met.

sedimentarii sau aspiratiei si det. prin metodagavimetrica conimetrica reflectometrica


321/541

gavimetrica, conimetrica, reflectometrica.

1. Sedimentare : antrenare cu un jet de apa intr-ocapsula, evaporarea apei pe o baie incalzita, secantareste din nou capsula si din diferenta =cant.Pulberi sedimentabile.

Norma 17 g/m2/luna

DETERMINARE SUSPENSII

2. Aspiratie : pompa aspiratoare, gazometru si un

aparat pt. retinerea pulberilor (filtru uscat sau vas culichid special construit)


322/541

lichid special construit).

Determinare pulberi recoltate prin aspiratie : secantareste hartia de filtru inainte si dupa recoltare.

Norma CMM(30 min) = 0,5 mg/mc

- Cmedie(24 ore)= 0,15 mg/mc

GAZE IRITANTE OXIZI DE AZOT

SURSE

NO produs prin combustie

S i d i l


323/541

Surse industriale

Surse naturale

Transporturi NO2 secundar prin oxidarea NO sub actiunea

razelor solare

- prin combustie la temperatura ridicata


Efecte pe ap. Respirator la om sanatos:

- >1,5 ppm creste reactivitatea cailor respiratorii,creste rezistenta la flux in caile respiratorii


324/541

Efecte asupra astmaticilor :- 0,1 ppm timp de 60 sec- fara modif.

- 0,3 ppm 30 sec usoara scadere a vol. fortat resp.pe sec si a FVC- 4 ppm 75 sec modificari ale functiei pulmonare.


Efecte asupra bolnavilor cu BPOC :

- 0,3 ppm- scaderea FEV1, FVC.


325/541

- Datorita lipsei rezervei pulmonare se ajungela alterari mici ale functionalitatii resp. pana la

efecte serioase asupra sanatatii.


Efecte asupra copiilor :

- afectarea la nivel distal respirator.- cei mai afectati copiii intre 5-12 ani- creste riscul


326/541

cei mai afectati copiii intre 5 12 ani creste risculunei af. distale resp. cu 20% in cazul exp. la 0,015ppm.

- in locuintele cu sobe cu gaz 0,02-0,03 ppm mediape 12 luni

- in locuintele cu sobe electrice -0,005-0,007 ppm


Efectele expunerii la conc. mari :

- exp. timp de 1 ora/m.m. la 1,5 ppm


327/541

simptome acute respiratorii.

- 25-100 ppm pot apare bronsita cr.,

bronhopneumonie, sdr. bronsiolitic.

- >200 ppm hipoxie obstructie tranzitorie acailor respiratorii deces


Populatia cu risc :

- persoane cu afectiuni respiratorii


328/541

preexistente

- copii intre 5-12 ani

- batrani

- astmatici

- persoane cu emfizem, bronsita

DETERMINARE NO2

Principiu : NO2 + ac. Sulfanilic in mediu slab acid si in prezenta

N-1- naftiletilendiaminei compus azoic de culoare roz-rosie,funct de conc. NO2.

Reactivi :


329/541

Reactivi :

- sol. absorbanta (acid sulfanilic si N-1- NEA)

- sol etalon 1ml = 5 g NO2.- microabsorbitoare, dispozitive de aspiratie, debitmetre.

CMA = 0,3 mg/mc/24 h

= 0,1 mg/mc/30 min.

GAZE IRITANTE SO2

Surse :

- arderea combustibililor fosili- industrie


330/541

industrie

- combustii casnice

- fumat- transporturi

Participa la acidifierea aerului formand H2SO4 ploiacide ( cu ajutorul ionului sulfat si NO2)

GAZE IRITANTE SO2

Efecte :

- > 8 ppm apar modificari la nivel respirator.- efect principal bronhoconstrictia (scaderea


331/541

efect principal bronhoconstrictia (scadereacalibrului cailor respiratorii cu o crestere a rezistenteila flux). Acest fenomen este dependent de doza,

apare la 10 min. de la expunere.- la astmatici primele manifestari apar la 0,5 ppm

GAZE IRITANTE SO2

Ionul sulfat intra in structura particulelor foarte

fine, participa la acidifierea aerului. Datorita dimensiunilor foarte mici aceste particulepot patrunde in ramificatiile distale ale tractului


332/541

pot patrunde in ramificatiile distale a

igiena mediu

Documents