Deserierea CIP a Bihliotecii Nnfionale n RomfinieiAII{,l\rARKAventurile lui Tom Sawysr I Maft Twain ; fuad.:

Secst[. - Ed. a 7*a. - Bucuregti : Steaua Nordului,t5

ISBN 978-606-5 I 1-340-4

Seceti, Monica (had.)

82 I. I I 1(73):93-3 1:135. 1

@ Toate drepturile asupra acestei versiuni sunt rezervate

Editurii Steaua Nordului..

Pentru comenzi on I i ne: www.stea ua nord ul ui.ro

TeI.:0767 536 500

Aventurile luiTom Sawyer

Mark Twain

www.steauanordului.ro

CAPIToLULI...............!-...........!'.....CAPTTOLUL il............ l8

CAPITOLUL XXI..........CAPITOLULXXII.CAPITOLULXXNI r92

169r72L78

CAPITOLUL XXXI................. ....,..260

CAPITOLULXXXII .......279CAPITOLUL XXXIV....CAPITOLUL XXXV...

304

..............296

CAPITOLUL I

oM!Niciun rispuns,_ TOM!

Niciun rispuns.

- Ce-o fi p[!it bliatul [sta, oare? Mei TOM!Niciun rlspuns.B[trAna iqi lisl in jos ochelarii qi privi pe deasupra

lor prin cameri; apoi ii puse la loc qi privi pe sub ei.

Privea rareori sau niciodati PRIN ei pentru un lucruatAt de neinsemnat cum era un biiat; era perechea ei

de gal[, mAndria inimii ei qi era f[cutl pentru ,,stil'l nu

pentru folosinfd - ar fi putut la fel de bine vedea printr-opereche de ochiuri de pliti.

P[ru incurcati o clipd, apoi spuse, f5;h severitate,

dar totugi destul de tare ca si audl qi mobila:

- Ei, jur cd daci pun mina pe tine o si...Nu termin[ de vorbit, clci deja se apleca qi lovea

cu mltura sub pat qi deci avea nevoie de rlsuflare ca $ipuncteze loviturile.

Nu recuperi decAt pisica.

- Biiatul ista e de neintrecut!Merse la'uga deschis[, se opri in prag qi privi afar[

printre lujerii de roqii qi ciumlfaie care alcituiau grldina.Nici urml de Tom. Prin urmare ridici glasul in aqa fel

incAt s[ se audl departe qi strigl:

- Heeei Tom!

/u^-J#

Se auzi un mic zgomot in spatele ei qi se intoarsetocmai la timp ca si prindl un biiefel de veston qi si ilimpiedice si fugi.

- Poftim! Trebuia si m[ gAndesc la dulapul ila! Ce

ai ficut acolo?

- Nimic.

- Nimic? Uitl-te la mAinile tale. $i uiti-te la gur[.Ce e mizeria aia?

- Nu qtiu, mltugi.- Ei bine, eu qtiu. E dulceall - asta e.De zeci de ori

!i-am spus c[ dacl nu laqi dulceafa in pace, te jupoi. D[-mi nuiaua aceea.

Nuiaua pluti in aer - primejdia era cumpliti.

- Vai! Uiti-te in spatele tiu, mituql!B[trAna se risuci qi iqi ridici fustele ca si le fereasci

de pericol. Fllciul fugi indat[, se c6![r[ pe gardul lnaltgi dispiru dincolo de el.' M[tuqa Polly rlmase surprins[ o clipi, apoi izbucniintr-un rAs tandru.

- Al'naibii copil, nu mi inv6! niciodati minte? Numi-a ficut pozne destule ca si qtiu si md feresc pdnlacum? Dar prostul bitrAn e cel mai mare prost care

exist6, Calul bitrAn cu greu se inva!6 la ham, cum zice

proverbul. Dar, Dumnezeule, nu le face niciodatl la fel,

doui zile la rAnd, qi de unde si qtii ce urmeazi? Parclqtie cAt si mi chinuiasc[ pini s[-mi sarl muqtarul gi qtie

c[ dacl reugegte si m[ ziplceasci un minut sau s[ mifaci si rid, se liniqteqte totul iar gi nu pot s6-l lovesc

niciun pic. Nu-mi'fac datoria cu biiatul 6sta qi ista-iadevirul, cine qtie! Bitaia e rupt[ din rai, cum se zice.

String picate gi suferinli pentru amAndoi, qtiu. il are pe

necuratul in el, dar Doamne, iart[-m6! E biiatul suroriimele moarte, sirlculul qi cumva, nu mi lasi inima s[-lbat. De cdte ori il iert, mi mustrl tare cugetul; qi de cAte

ori il lovesc inima mea bitrAni aproape ci se frAnge.

Vai, omul niscut din femeie are zile pufine qi pline de

necazuri, cum zice Scriptura gi socotesc ci aqa e. O sitragl chiulul in dupd-amiaza asta qi o si fiu obligatl s[il pun s[ munceasc[ mAine, ca s[-l pedepsesc. E cumplitde greu si-l fac s[ lucreze sAmbita, dar ur[qte si lucrezemai mult decAt uriqte orice altceva qi TREBUIE s[ imifac cumva datoria fa!6 de el, altfel copilul o si se stricedin pricina mea.

Tom a tras chiulul intr-adevflr qi s-a distrat foartebine. S-a intors acasi tocmai la timp ca s[-l ajute pe

fim, biielelul de culoare, si taie lemnele pentru ziuaurmitoare qi si despice surcelele inainte de cini - celpulin a ajuns la timp ca si ii povesteasci lui fim despreaventurile lui, in timp ce fim ficea trei pitrimi dinmunci. Sid, fratele mai mic al lui Tom (sau mai degrabifratele vitreg) terminase deja partea lui de muncd(adunatul aqchiilor), cici era un biiat linigtit qi nu avea o

fire aventuroasi, neastAmpdrati.in timp ce Tom"igi mAnca cina qi fura zahir cAnd

se ivea ocazia, mituqa Polly ii punea intreblri pline deqiretenie qi foarte meqtequgite - clci dorea si il prindi incapcana unor dezvlluiri injositoare. Ca multe alte sufletenaive, era orgoliul ei favorit s[ creadi ci era inzestraticu un talent pentru diplomalie obscuri gi misterioasi, gi

ii plicea s[ iqi considere cele mai transparente manevredrept minunifii al perfidiei. Spuse:

- Tom, a fost destul de cald la qcoal[, nu?

- Da, doamni.

- Tare cald, nu?

- Da, doamni.

- N-ai vrut si te duci la scildat, Tom?il trecu o mic[ spaimi pe Tom - o urmi de binuiall

stdnjenitoare. Cerceti fafa mituqii Polly, dar nu descoperi

nimic. Aqa ci spuse:

- Nu, doamnl - pei, nu prea.

B[trAna intinse mAna gi pipli clmaqa lui Tom qi

spuse:

- Dar acum nu !i-e prea cald, totugi? $i o mlguleagAndul ci descoperise c[ avea cimaga uscati firl ca

nimeni s{ qtie c[ asta avusese de gAnd. Dar cu toate

eforturile ei, Tom gtia acum de unde bate vintul. Aqa clanticipi ceea ce putea fi urmltoarea miqcare:

- C6liva dintre noi ne-am turnat api in cap - al

meu e inci umed.Yezi?Mituqa Polly era enervata de gAndul ci trecuse cu

vederea aceasti dovadi conjuncturall qi ii scdpase o

qmecherie. Apoi ii veni o altd idee:

- Tom, nu a trebuit s[-!i desfaci gulerul cim[gii unde

!i l-am cusut, ca si-fi torni ap[ pe cap, nu? Descheie-fihaina!

Tulburarea pieri de pe fa{a lui Tom. iqi desficuhaina. Gulerul cdmiqii era bine cusut.

- Mei si fie! Ei bine, fie cum spui tu. Eram sigurici ai tras chiulul qi ai fost la scildat. Dar te iert, Tom.

Socotesc ci eqti un fel de mA![ jiglriti, curn se zice -mai bun decAt ar[!i. De data asta.

Pe jumltate ii pirea rlu ci perspicacitatea ei didusegreg, iar pe jumitate se bucura c[ Tom a fost ascultltormacar o dati.

Dar Sidney spuse:

- Ei, eu credeam c[ i-ai cusut gulerul cu a![ albi,dar asta e neagri.

- Pei, chiar l-am cusut cu alb! Tom!

10 11

Dar Tom nu agtepti urmarea. in timp ce se indreptacitre uql spuse:

- Siddy, o si te bat pentru asta.

CAnd ajunse intr-un loc sigur, Tom cercetl doulace mari care erau infipte in reverul hainei gi aveau a![bigatl in ele - un ac avea a![ albd, iar celdlalt neagri.Spuse:

- N-ar fi observat niciodat[ daci nu era Sid. Fir-arsi fie! Uneori il coase cu alb, iar alteori il coase cu negru.Aq vrea si se hotlrasci odat[ la una sau la alta - nu pots[ le lin socoteala. Dar jur c[ o s[-l cotonogesc pe Sidpentru asta! il inv[! eu minte!

Nu era Bliatul Model al satului. il cunogtea insifoarte bine pe biiatul model - qi il detesta.

in doud minute, sau chiar mai pufin, uiti de toatenecazurile. Nu pentru ci necazurile lui erau cu ceva maipufin apisitoare qi amare pentru el decAt erau cele aleunui birbat pentru un birbat, ci pentru ci o preocuparenoue ti puternicl le-a invins qi i le-a alungat din minte pemoment - la fel cum nenorocirile birbalilor sunt uitatein emofia noilor aventuri. Aceastl noui preocupareera o noutate apreciati in arta fiuieratului, pe care gi-oinsugise de la un negru qi se chinuia si repete netulburat.Consta intr-un ciripit ciudat ca de pasire, un soi de trilplicut, produs atingAnd cerul gurii cu limba la intervalescurte in timpul melodiei - cititorul igi aduce probabilaminte cum se face, daci a fost vreodat[ biiat. SArguinfagi atenfia l-au ajutat indati s[-i deprindi megtequgul gi

mergea pe stradfl cu armonie pe buze gi recunoqtinld insuflet. Se simlea cam ca un astronom care a descoperito nou[ plan'eti - fdri indoiali, in privinfa pllcerii

flry 1)5Yr) iro\ -1,^--,rL$t\"-r{

\ lry|

puternice, profunde, pure, avantajul era de partea

biiatului, nu a astronomului.' Serile de varl erau lungi. incl nu era intuneric. Tom

iqi inceti brusc fluieratul. in faga lui se afla un striin -un biiat pufin mai mare decit el. Un nou-venit de orice

vArsti sau de orice sex era o curiozitate impresionanti in

12 13

bietul tArgugor sirlcicios care era St. Petersburg. Biiatulacesta era bine imbr[cat, prea bine imbrlcat pentru o

zi lucritoare. Asta era de-a dreptul uluitor. Bereta luiera delicati, vestonul din stofi albastrl cu mulgi nasturiera nou qi elegant, la fel erau qi pantalonii. Avea pantofiin picioare - qi era abia vineri. Purta chiar qi cravati, o

bucati colorati de panglici. Avea un aer urbanizat care

il rodea in miruntaie pe Tom. Cu c6t Tom se uita maimult la minun[fia impunitoare, cu atAt strAmba maitare din nas la gitelile acestuia, gi cu atAt i se pirea cihainele lui deveneau tot mai ponosite. Niciunul dintrebniefi nu vorbi. Daci se migca unul, se migca qi celilalt -dar numai intr-o parte, in cerc; stiteau tot timpul fafi infaln qi ochi in ochi. in sfArqit Tom spuse:

- Pot si te bat!

- AE vrea si te vid cum incerci.

- Ei bine, pot s-o fac.* Ba nu po!i, de altfel.

- Ba pot.

- Ba nu pofi.

- Pot.

- Nu pofi.

- Ba da!

- Ba nu!O ticere stAnjenitoare. Apoi Tom spuse:- Cum te

cheam[?

- Poate nu-i treaba ta.

- Ei bine, eu zic c-o sl,fac si fie treaba mea.

- Pii de ce nu faci?

- Daci zici mirlt, o si fac.

- Mult, mult, mult. Poftim!

- A, te crezi tare deqtept, nu? Aq putea sd te bat cu

o mind legati la spate, de-aq vrea.

- Pii de ce n-ofaci? Doar spui ci poli s-o faci.

- Pii o s-ofac, daci m[ enervez.

- A, da - am vizut familii intregi cu aceqaqi

problem6.

- Degteptule! Te uezigrozav,nu-iaqa? O, ce p[l[rie!- Dac[ nu-!i place plllria, asta e. Te provoc s[ o dai

jos - gi oricine indrizneqte e un prost.

- Eqti un mincinos!

- $i tu la fel.

- Egti un mincinos certlre! gi nu ai indrlzni siprimegti provocarea.

- O... du-te qi te plimb[!"- Auzi... dacl mai continui cu obriznicia ta, iau o

piatri qi !i-o arunc in cap.

- O, bineinleles c6. aga o s[ faci.

- Pii o s-ofac.

- P[i de ce n-o facl atunci? De ce tot spui ci o s-o

faci? De ce n-ofaci? Pentru ci !i-e fricl.- Nu mi-e frici.- Ba ifi e.

- Nu mi-e.

- Ba igi e.

Alt[ pauzl gi'alte priviri qi migc[ri furige unul injurul celuilalt. indatd ajunseri umir lAngi umir. Tomspuse:

- Dispari de aici!

- Pleac[ tu!

- Nu vreau.

- Nici eu nu vreau.

t4 L5

Stiteau astfel, fiecare cu un picior aqezat in unghi caproptea qi amAndoi impingind cu forfi qi incruntAndu-se unul la altul cu ur[. Dar niciunul nu putea si obginiun avantaj. Dup[ ce se chinuirl pAn[ se incilzird qi se

lnrogiri la fafi, fiecare iqi sllbi incordarea, cu b[gare de

seami, iar Tom spuse:

- Egti un laq qi un infumurat. Te spun lui frate-meumai mare, iar el poate si te batd numai cu degetul mic Aio sl-l qi pun s-o faci.

- Ce-mi pasi mie de fratele tiu mai mare? Eu am unfrate care e mai mare decAt el - qi mai mult, poate si il gi

arunce peste gardul acela.(Ambii frafi erau imaginari.)

- Asta-i o minciuni.* Dac[ tu spui asta nu inseamni ci e aqa.

Tom trase in praf o linie cu degetul mare de la piciorqi spuse:

- Te provoc si calci peste asta qi te bat pAn[ n-o s5

mai poli s[ stai in picioare. Cine primeqte o provocare eun prost.

Biiatul cel nou cilci imediat peste linie qi zise:

- Ai zis ci o faci, acum si te vedem cum o faci.

- Nu ml zori'acum; mai bine ai avea grijn.

- Pii, ai zis c6. o faci - de ce nu o faci?

- Pe legea mea! O voiface gi pentru doi bani.Bliatul cel nou scoase din buzunar doud monede

mari de cupru qi le intinse in bitaie de joc. Tom le aruncipe jos. intr-o clipl amindoi biiefii se rostogoleau qi se

trAnteau pe plmint, ag[!a!i unul de altul ca nigte pisici; qi

timp de un minut se traseri qi se apucari de plr gi haine,iqi didurl lovituri qi zgdrieturi pe nas qi se acoperirl