aventurile lui huckleberry finn - mark twain lui huckleberry finn... · de buni seami c[ aji...

10
MARKTWAIN AVENTURILE LIJI HI.JCKLEBERRY FINN R.EGIS

Upload: others

Post on 19-Jan-2020

77 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

MARKTWAIN

AVENTURILELIJI

HI.JCKLEBERRYFINN

R.EGIS

-Tu ?fi amintegti de casa care plutit pe l6ng[ insul6? $i de om

care zdcea acolo jos, mort? Jim acoperit pe el pentru ca tu sd nu-lvezi;tui(i aminteqti de toate astea, Huck? Tu poate cdp5rta banii tliinapoi, Huck, dacl vrei. Omul mort eratat5'ltdu.

Tom e acum iar[qi pe picioare qi rana aproape cd nici nu se

mai cunoagte; igi poarti glontele prins de un lan! petrecut in jurulgAtului, ca pe un ceasornic, gi tot timpul se uiti la el de parcd ar vreas[ vadd cdt e ceasul.

Iar mie nu-mi mai r[mdne nimic sd vi mai povestesc, lucru de

care, de altfel, sunt foarte bucuros, cdci acum qtiu ce trudi afurisit[ e

sl m6zgdlegti o carte ca asta. Dar inci o datA n-ag mai face-o pentrunimic in lume, fereascd sfhntu'! Mai bine si sfarm pietre, sau s[ tailemne.

Un lucru insl il prevdd insd de pe acum, cd va trebui s-o qterg laindieni inaintea celorlalli, qi incb singur-singurel, fiindcd tuga Sally

fine morfig sd md infieze gi s[ md,,,lifilizeze", qi asta n-o inghit. Ammai mincat eu papard de-asta!

Cu pleciciune,Huck Finn

Cuprins

CAPITOLUL IHuck trebuie,,{rfilizat'0. Moise din pipuriq.Miss Watson. Tom Sawyer aqteapti.,... .....................3

CAPITOLUT IIBiiefii evadeazi. Jim. Banda lui Tom Sawyer. Planuri sinistre.7

CAPITOLUL III0 stragnici sipuneal[. Biruinfa harului. TAlharii. Duhurile.Una dintre minciunile lui Tom......

CAPITOTUL IVincet, dar sigur. Huck gi judecitoruL Superstifii.......................18

CAPITOTUL V

Thtil lui Huck Convertire. De2mierdiri....................................21

CAPITOLUL VIBltrflnul se duce Ia judecltor. Huck se hotdrigte si-gi ia cAmpii.Chibzuieli grave. De-ale politicii. Veselie nocturni....................27

CAPITOIUI VIILa pAndi, incuiat in colibi. Pregitiri de fugi.Cufundarea cadavrului. Un nou plan. Linipte ........34

CAPITOLUL VIIISomn in pidure. Reinvierea morfilor. La pind[. Explorareainsulei. Noapte nelinigtiti. Apare Jim. Fuga lui Jim. Prevestirirele. Negrul olog. Balaam ......................40

CAPITOLUL IX

Peqtera. Coliba plutitoare. O pradi bogati................................51

CAPITOTUL X

O descoperire. Moq Bunker, Tfavestit.... .................54

CAPITOLUL XI

Huck pi femeia. Iscodiri. Pretexte. MI duc la Goshen!Ciutfltorii sunt pe urmele noastre.

CAPITOLUT XIIPe api. Lucruri luate cu imprumut. Epava. Conspiratorii.E imoral! Goana dupi luntre ................66

CAPITOLUL XIIIFuga de pe epavi. Paznicul de pe bac. Scufundarea.Un somn odihnitor....

CAPITOTUL XIV

Convorbiri savante. Haremul. tr'ranfuzeqte ............80

CAPITOLUL XV

Huck iqi pierde pluta. In neguri. Regisirea.\4suri. Murdirie..

CAPITOLUT XVI

in aqteptare. Cairo! O minciuni de nevoie. Am trecut de Cairo!

CAPITOLUL XVIIF amilia Grangerford. BuckOperele domniqoarei Ernmeline .........103

CAPITOLUL XVIIColonelul - Dihonia - Biblia domniqoarei Sofia - Regisirea lui

lll

CAPITOTUL XIXViafa pe plutl. Tovarflgi noi. Ducele de SomersetDestinul unui rege. O adunare pentru rugiciune. Lupul intre

CAPITOLUL XX

Reinvierea lui Shakespeare. Spectacolul ,,Non Plus Ultra"Sciplm cu fafa curati.

CAPITOIUI XXIJim se face arab. Pastorul Alexander Blodgett culegeinformafii. Planuri noi. Doliu in familie. Mogtenirea.Mlrinimie. .....147

CAPITOLULXXII

lluck pune banii la adipost. O ascunzltoare ciudat5.Ceremonii de doliu. Spre locaqul de veci. 161

CAPITOTUL XXUI

Yfrnzarez. Se descoperi lipsa banilor, Maryjane se hotiriqtes[ plece, Huck igi ia rimas bun de la Mary. Gf,Ici...................167

CAPITOLUL XXIVCare sunt cei adevirafi? Proba scrisului. Dovezi. Thtuaj.Dezgroparea cadavrului. $terge-o! Scipa{i de sub jugul regal.

or.

t36

74

Plutim spre firm! ...........93Jim e scos in vAnzare.. 178

CAPITOLUT XXV

Desplrfit de Jim! Amintiri. Moara lui Phelps. O confuzie.Huck la strAmtoare. ..................-..;......-.-. .............194

CAPITOLUT XXVI

Un hof de sclavi! Ospitalitate sudic[. o,Maimufoi neruginat!'o

O rugiciune stragnici.. ...202

CAPITOLUL XXWIColiba singuratici. Paratrisnetul. Un lucru foarte simplu.Vrijitoare gi strigoi.....

CAPITOLUL XXVIIIScipafi cu bine! Planuri sinistre. indemn la furat. Tunelul...2l6

CAPITOLUL XXIX

Iar paratrisnetul. Din ce in ce mai bine. O mogtenire pentru cei

care vor veni. Furatul lingurilor, Printre cAini. O mare sumi de

bani!...........:.-...-....-........................

CAPITOLUL XXX

Cea din urmi cimagi. Goana dupi cele pierdute.Plicinta fermecati...

CAPITOLUL XXXI

BlazonuL Un paznic iscusit. Supiritoarea celebritate postumi.Un pociit...

CAPITOLUL XXXII

$obolanii. Musafiri cam gil5gioqi. Pipupa de paie. ...... .......... 246

CAPITOLUL XXXIUPluta. Comitetul de siguranfi. Goana. Jim e de pirere sichemim doctorul..... ........254

CAPITOLUL XXXIVDoctorul. Unchiul Silas. Cumitra Hotchkiss.T[qa Sally e ingrijoratl ...262

CAPITOLULXXXV

Tom Sawyer e rinit. Povestirea doctorului. Jim se alege gi el cuceva. Tom face mirturisiri. Sosegte tuga Polly. Scrisorile. .....278

CAPITOLUL XXXIVScIpat din robie. Prizonierul e risplititCu pleciciune, Huck Finn!.......... .......280

#ffiit1i"

.91,

sit.t{g.tr

ffi

{$',fil*l

#

Tipar executat la:

EVEREST #:TIPCGRAFIA

TRADUCERE DE ALEXANDRU ANDREIILUSTRATII DE KARINTHY FRIGYES

Editura REGISwww.regiseditura.ro

Tel./Fax: 021 .222.26.1 6; 07 44.75.65. 86

CAPITOLUT IHuck trebuie ,,fifilizat". Moise din plpurig.

Miss Watson. Tom Sawyer aqteapti.

De buni seami c[ aJi citit,,Aventurile lui Tom Sawyer", agadar,nu mai e nevoie sd vI spun cine suntem, eu gi prietenul meu Tom.Cartea aceea a scris-o un oarecare Mark Twain gi tot ce spune elacolo e adevdrat, adicd cea mai mare parte. Pe ici, pe colo, a maipus qi cdte ceva de la el, dar asta n-are a face. Nu cunosc pe nimenicare, din cdnd in cdnd, sd nu toarne qi c6te-o minciun6, mdcar cdt demic5, in afard, bineinfeles, de Polly sau Mary - cea dintAi mdtuga,iar cea de-a doua sora lui Tom - precum qi vdduva Douglas. Ele sunttoate pomenite in cartea despre Tom Sawyer, carte care, cum amrnai spus, afarh, de mici abateri, este o istorie adevdratd. La sffirqitulacelei cirfi se povestegte cum Tom Ei cu mine am glsit comoara pecare niqte tdlhari o ascunseserl intr-o pegterd qi mulfumitdcdreiaamdevenit amindoi foarte boga{i. Fiecare dintre noi s-a ales cu cAte

;ase mii de dolari, numai aur. A fost un spectacol mdre{ cdnd amvrazutingrdmddit laolaltb atdta amar de bdnet.

Judecdtorul Thatcher a luat in pdstrare partea mea, dAnd-o cuo dobAndi care-mi aducea zllnic cdte un dolar. Nici nu mai qtiamce sd fac cu atd\ia bani. Vdduva Douglas m-a infiat, cu gdnd sd md,lifilizeze", culx spune ea; ceea ce, intre noi fie vorba, nu-mi preapria. Pe legea mea, e un adevdrat chin sd locuieqti intr-o cas[ incare toate se desftgoard cu o regularitate de !i-e gi lehamite, undese m[ndnc[ qi se doarme intotdeauna la aceeagi ord, zi de zi. Agacd intr-o bund, zi mi-am luat cdmpii, aga imbricat cri straiele melevechi gi, cdt ai zice peqte, md qi gdseam in pddure, in libertate. Dar'fom Sawyer, vechiul meu prieten Tom, s-a luat pe urmele mele qi aizbutit sd-mi descopere ascunzdtoarea; el mi-a destdinuit cd plSnuiasd intemeieze o bandd de t6lhari, din care mi-a frgdduit cd aveamsi fac gi eu parte, insd numai dacd m[ invoiam sd md inapoiezla vdduvl gi s[ md las ,,[ifilizat".A$a c[, neav6nd incotro, m-aminapoiat. Viduva a v[rsal potop de lacrimi cdnd s-a pomenit iardqicu mine, m-a numit o biat[ oaie rdtdcitd gi alte d-alde astea, care laddnsa se vede treaba cd nu treceau drept cuvinte de ocar6. M-a vdrdtiarigi in hainele mele noi, in care la cea mai mici miqcare sim{eam

c[ m[ inibug. $i pe urm6... ia-o nene de la capdt, dup[ vechiul tipic !

CAnd vdduva suna din clopolel, trebuia sd vii la masi. Cdnd, insftrqit, dddea Dumnezeu gi ne a$ezam la masd, nu puteai si-fi vezi intihn[ de trebugoara ta gi sI te infigi cu lingura in talere. Nu, fereasciSfhntul! Trebuia sI aqtep{i mai intdi pdni ce viduva igi indesa capulinile umeri gi bombdnea ceva pe sub nas. Sd nu v[ ?nchipuiti insd cIavea de cdrcotit ceva impotriva bucatelor. Cdtugi de putin. Bucateleerau, ce-i drept, fbr[ cusur; nesuferit mi-era doar obiceiul acela de agiti totul separat, nu laolaltd, carne, legume, supd. in ce miprivegte,eu le prefer, fireqte, gitite de-a valma, fiindcd in chipul acesta fi se

umple bine gura cu o zeam1 care ajuti dumicatului sd alunece pegdt. Dar asta-i chestie de gust!

Dupd ce sfhrqeam cu masa, vdduva scotea la iveal[ o carte gise pomea s6-mi citeascd despre un oarec,re ,,Moise din pipurig",iar eu crIp6m de curiozitate sd gtiu tot ce-a mai pdtimit amErdtuldla de pici. CAnd colo m[ trezesc cu ea zic6ndu-mi cI Moise 6staa dat ortu'popii hit, de mult. S6-mi vini s[ turbez gi mai multenu. Nici n-am mai vruts[ aud despre el; ce-mipasi mie de oameniimorti, ingropa{i qi

preftcu{i de mult inoale gi ulcele. Nu weausd am cu ei nici in clin,nici in mdnecd. Fiindcdmi nipidise o pofticumplit[ de a fuma, amintrebat-o pe vlduvldacS-mi dd voie. Darmi-am g[sit beleaua!Mi-a spus ci nu-i denasul meu gi c6, la dreptvorbind, e ,,un ndravur6t gi dezgustdtor", decare a$ face bine nici sInu mai pomenesc. Ces1-i faci, aqa-i lumea.Vorbegte despre lucruri

despre care habar n-are! Mi chinuie femeia asta cu Moise dla al ei,de care nici nu ar fi trebuit s[-i pese, care nici mlcar rudd nu-i eragi cu care acum, gi si vrei, n-ai mai avea ce face, gi in schimb mIopregte pe mine sX fumez, ceea ce, intre noi fie vorba, nu-i chiarat6t de nepldcut. Iar pe de altdparte eatrage tabac pe nas, dar asta,

fireqte, e cu toful altceva qi nu-i un cusur, fiindci-i vorba desprepersoana ei: Sord-sa, Miss Watson, o fatd b[tren6 gi uscl{ivd, care

se mutase de cur6nd la viduva Douglas, se inarmase acum cu ocarte de citire qi a trecut la atac impotriva mea. Timp de o ord amfost nevoit sd ii tin piept, ca dupl aceea s[ lase iardgi loc viduvei,cu Moise al ei; mI glseam, cum s-ar zice,intre doul focuri. Multivreme ins[ n-aveam s-o pot duce aga qi, intr-adevdr, s-a milostivitCel de Sus gi am cIp[tat o ord de repaus. Acum mi plictiseamingrozitor qi nu mai aveam rdbdare sd stau locului. Dar Miss Watsons-a pornit: ,,!ine-{i picioarele la un loc, Huckleberry!" sau: ,,Nu temai cocoga, Huckleberiy, stai drept!" gi iardgi: ,,Nu te intinde aqa,

Huckleberry, gi nu cbsca de parc-ai wea si inghdi pimdntul, n-ai sd

inveti niciodatd sd te portl'. $i de-i inainte pe tonul dsta p0ni ce amsimfit c5 incep sd t:'irbez.

Apoi a inceput s6-mi vorbeascl despre locul unde vor ajungecei rdi, la care i-am rlspuns cd tare a$ vrea s[ fiu acolo. Sd te liiacum urlete gi zbierete! Nu-mi inchipuisem ins[ cb spun ceva rdu,

doream doar si fiu cdt mai departe de aici, oriunde; de altfel, de

felul meu, nu prea sunt mofturos. Ea insd se pornise acum pe ocirdi,'zicdnd cl sunt un biiat rilu dacd pot dori una ca asta, cd ea pentrunimic in lume n-ar fi in stare s6 rosteasci asemenea vorbe gi ci se

striduieqte sd duci o astfel de via{d pentru ca atunci cdnd va sosi

ceasul s[ poati inffa cu bucurie in impdrdlia cerurilor. Mdrturisesccd locul acela nu-mi pdrea cdtuqi de pulin ispititor, dat fiindcd urmasd fiu laolaltd cu ea;m-am hotdrdt deci, in sinea mea, sd fac tot ce-miva sta in putrntd sd nu ne intAlnim. Dar nu i-am spus nimic, fiindcin-aq fi fbcut decdt sd inrlutd{esc lucrurile gi nici n-ar fi folosit'laceva. Fiindcd venise vorba de rai, ,,Ilcagul celor preafericili", cumzicea ea, a Jinut s6-mi impdrtdqeascd tot ce qtia despre el. Mi-a spus

c5 tot ce aveai de frcut acolo era s[ te plimbi de colo p6n[ colo, dinzori gi pdn6-n seard, cu o harpd in mdnd qi s[-i tragi cdte-o cdntare,

vegnic qi necurmat, indeletnicire care nu-mi surddea deloc, ba pe

care o socoteam chiar destul de plicticoasd; mi-am linut ins[ gura

gi am intrebat-o doar dac[ crede cd prietenul meu Tom Sawyer vaajunge gi el acolo, ceea ce ea nu a pregetat s6 nege, chiar cu oarecarehotirdre. M-am bucurat straqnic, deoarece Tom qi cu mine trebuia sdfim mereu impreund.

Dar Miss Watson incepuse cu predica gi o finea aqa intruna, iareu sim{eam cum mi se intoarce stomacul pe dos. incepuserd acumsd se adune negrii; ne-am frcutrugdciunile, dup6 carctoati,lumea amers la culcare, qi eu de asemenea. M-am urcat cu.capdtul meu defeqtilS in odaia mea gi am pus sfegnicul pe mas[. Apoi m-am aiezatpe rm scaun inaintea ferestrei, strdduindu*md sd mI gdndesc la cevavesel. Zadamic ins6. Mi simleam atdt de singur, cdmai cb doreamsd fiu mort. Stelele sclipeau gi strdluceau, iar ?n pomi frunzelefoqneau nespus de infiorbtor.' Din depdrtare risuna un {ip[t de bufnd6, prevestind moarteacuiva, apoi rnletul jalnic al unui cdine, ceea ce insemna c[ cine-va trdgea si moard; pdnd gi vdntul pdrea cd, vrea sd mi se jeluiascide ceva ce nu in{elegeam. Aqa ci in curdnd am inceput sd tremurdin toate mddularele qi broboane reci de sudoare mi se prelingeaupe frunte. Noaptea pirea populati cu tot felul de duhuri chinuite qinenorocite, care nu-gi glseau tihna in mormintele lor qi pribegeaupe afard, url6nd, jelind qi cldntdnind din dinti. Am simtit cd md trectoate sudorile gi ag fi dat nu gtiu ce sd am pe cineva l6ngd mine. $i,colac peste pupdzd, am descoperit acum un p[ianjen care mi se urcape umdrul stdng; i-am repezit cdt colo, iar el a nimerit tocmai inflacdrafeqtilei qi p6nd sd sar sl-i scot, se fhcuse scrum. C6 6sta-i unsemn rdu o qtie qi un copil gi pe cAnd incepeam sd-mi lepbd hainele,ambdgat de seam[ c6-mi bdt6iau genunchii. M-am invArtit de heiori in jurul meu, bdtdndu-mi de fiecare datd in piept, amluatapoi un

cdpdtAi de a{5 qi

mi-am legat oquvi16 de pdr, cas[ alung duhurilerele; dar nu preaaveam increderein aceste mijloa-ce. Ar fi fost poa*te de vreun folosdaci ag fi pierdut

o potcoavl gdsit6, in loc sd o pironesc deasupra ugii, sau in altecarun mdrunte aseminitoare; dar cdnd ai omordt un pdianjen, fie gi

din greqeald, nu gtiu, zdu, ce-aimai putea face ca sd abali nenoroci-rea ce te paqte. M-am aqezat aqadar, tremurdnd, pe marginea patuluigi ca si md linigtesc mi-am aprins pipa. Toatl casa era cufundat[in tdcere; nici vdduva nu se glsea ldng[ mine. Am stat aga mul-t5, multd vreme. Din deplrtare rlsunau bdtdile'unui orologiu; bum,bum, bum, bum... de doudsprezece ori, apoi iardgi tdcere, parc[ maiaddncd decdt pand acum.

Deodatd s-a auzit de jos, din grddina, de sub pomi, foqnet de

lrunze qi trosnet de crengi uscate. Mi-am finut rdsuflarOa gi mi-amincordat auzul. Acelaqi foqnet, insolit de data asta de un slab miorlditde pisic6, stins ca un suspin. ,,Miau, miorlaauuu" rdsund jalnic Ai

tdrdgdnat. $i ,,miau, miorlaauuu", am rispuns eu tot aqa de jalnic,tot aga de incet. M-am imbrdcat larepezeald. am suflat in lumdnare

Ei, ieqind pe fereastrS, am coborAt pe acoperigul qopronului. M-aml[sat apoi s[ alunec uqor la pdmAnt gi, l6s6ndu-rnl in patru labe,

m-am furigat in umbra pomilor. $i intr-adevdr, am dat acolo peste'lom, bdtrAnul meu prieten Tom Sawyer, in carne qi oase, care miagtepta.

CAPITOLUT ilBdie{ii evadeazi..lim. Sanda lui Tom Sawyer: Planuri sinistre.

Ne-am furiqat in vdrful picioarelor $i am cobordt de-a lungulpotecii strdjuite de pomi pdnd in spatele casei, dvdnd grijd sd ne

aplec[m mereu capul ca sd nu ne izbim de crengi. Tocmai cdnd sitrecem pe dinaintea uqii de la bucdtdrie, nu qtiu cum naiba am frcutde m-am poticnit de-o r[dicini qi am c[mt, stAmind un zgomotugor. Ne-am culcat repede la pImAnt, abia cutezdnd s[ mai rdsufldm !

Jim, negrul lui Miss Walson, stdtea in ug[:'il puteam vedea foartebine, fiind luminat din spate. Jim s-a ridicat, a intins gdtul, a tras cuurechea cdtevaclipe, apoi a zis:

-{ine aici?

$i iardqi a ciulit urechea. Apoi s-a furigat afard in vdrfirlpicioarelor qi a nimerit tocmai intre noi doi, aIAtde aproape de mine

cd, dacd ag fi vmt, l-aq fi putut ciupi. Aici s-a oprit qi noi, cu burta lapdm6nt, tdceam chitic, ca nigte qoareci. $i aga s-au scurs minutele,unul dupd altul. Am simlit c[ m[ mdn0ncd ceva la picior, dar nu mIputeam scdrpina. Acurn incepuse si md m[ndnce qi dupd ureche, peurml pe spinare, tocmai intre umeri, imi venea sd turbez! De ce oarete-o ft mdncdnd intotdeauna atunci cdnd nu poli sd te scarpini? Amcugetat de atunci adeseori asupra acestei chestiuni. Sau te gdseqtiprintre mutre simandicoase, sau la weo inmormdntare, sau tocmaic6nd i1i pune profesorul o intrebare, sau in bisericd, sau cdnd staiculcat in pat qi vrei sd adormi gi nu po{i, pe scurt, ori de cdte ori teafli undeva unde nu po{i qi n-ai voie sd te scarpini, exact atunci temindncd mai tare qi incd into-o sutd de locuri. Jim rosti in sfrrgit:

-Hei, cine aici? Eu las taie bucS{i daci nu auzit ceva! Dar Jim

nu prost! Jim sade aici Ei agtept!

$i zicdnd acestea, se infipse tocmai intre mine qi Tom, se agez[pe jos qi rezem6ndu-gi spinarea de un pom, intinse picioarele, de cdtp-aci sd mE ating6, cu una dintre labele sale. Chinul mdncdrimii areinceput. Mai intii nasul, pdni ce m-au podidit lacrimile; dar tot nucutezam si mI scarpin. Apoi, rdnd pe rdnd, fiecare mldular, fiecalepdrticicd a trupului, incdt abia md mai puteam stipdni. Chinula continuat cinci-qase minute, care mi s-au pdrut ore nesffirgite.Num[rasem pdni acum unsprezece locuri diferite unde mi mdnca.Tocmai cdnd m5 g6ndeam: ,,acutn plecim, fie ce-o fi, nu mai potrdbda!" am auzit respiralia addncd a'lui Jim, apoi un sfordit, qi...eram salvafi!

Tom mi-a fbcut semn, plescdind uqor din buze, qi ne-arn depirtattdrdndu-ne de-a bugilea. Si tot fi frcut treizeci de meffi, cdnd Toms-a oprit deodatd. goptindu-mi cd vrea s5-gi rAdd de Jim, legandu-lde pom. Eu m-am impotrivit, zicdnd cdn-ar fi cuminte, dat fiindcbs-ar putea trezi, ar face gblSgie qi s-ar descoperi ci nu mi aflu inpatul meu. Tom a pretextat ins[ ci n-are lum6nd4i suficiente gi cdtrebuie deci si mai ia cdteva din bucdtdrie. M-am ?mpotrivit qi dedata aceasta, de frica lui Jim. Tom insl {inea morfig la ideea lui, agacd ne-am strecurat in bucdtdrie, am luat lum6ndrile, iar Tom a llsatpe masi cinci cenli, drept platd. Pe mine md trecuserl toate sudorilede fricd $i-1 zoream s-o gtergem, dar Tom nu s-a llsat pAnd cenu s-a furigat inapoi la Jim ca si-i joace farsa. L-am aqteptat deci,qi mi s-a plrut cd timpul s-a oprit in loc; tdcerea care m6 impresura

eraatdt de addncd gi inspiimdntitoare! in sffirgit, s-a inapoiat qi Tomqi am coborAt in goand de-a lungul potecii, citir6ndu-ne apoi pecolina rdpoasd din spatele casei. Tom mi-a povestit c5-1 legasepe Jim cu o frdnghie de pom, ci-i spAnzurase p515ria de o craci qi

cd somnorosul de Jirn continuase tot timpul sd doarmd qi nici nu se

clintise.i|l{ai tArziu, Jim a sus{inut cd wdjitoarele l-au fermecat, au

incllecat pe el gi l-au gonit prin toatd (ara. Dupd aceea l-au ldsat

iardqi sub pom gi, ca si infeleagd cine a fdcut toate acestea, i-auatAmatp5'ldriade o cracd. Cdnd Jim a povestit a doua oardpd\aniasa, wdjitoarele ajunseserd cu el p6tnd, la New Orleans, qi aqa, defiecare dati cdnd povestea, lungea tot mai mult excursia pdnd

c6nd, in cele din urmd, a ajuns sd spund cd fusese gonit in jurulpdmdntului qi ci-ijuliserdtoatd spinarea de mult ce il cdldriserI. Jim

era foarte mdndru de aventura sa qi privea acum cudispre{ la ceila{i negri, care veneau de la depdrtare

de kilometri pentru a-i asculta povestea. Ajunsesecel mai de vazd negru din intreg linutul, iaroaspe{ii s[i holbau ochii mari gi cdscau gurala el ca la o dihanie din basme. Negrilor leplace s[ se adune seara roat[ in jurul focului,tiifisuind despre vrdjitoare. Dar ori de cdte oricuteza vreunul dintre ei sd rosteasci weo plrerein aceastl privin{i, Jim sdrea de gapte cofi,strigdnd: ,,Ce qtitri voi despre vrdjitoare!" Iar

negrul se furiga intr-o parte, ruginat. Jimpurta intotdeawala el moneda aceea decinci cen{i, petrecutl pe o sfoarl injgrulgdtului, sustinAnd c6-ivrdjltd, cd insugidiavolul i-o inmdnase gi dac[ ar rostio oarecare ,formuld, ar putea t6mldui

orice boal[, iar vr6jitoarele arla chemarea lui. $i aceast[putere a contribuit cu mult la

r[sp0ndirea faimeilui Jim. CAnd Tom

t6* gi cu mine am

cu ea

'.. venl

ajuns sus pe colin[,

am putut vedea tocmai pdnd jos in oraq, unde sclipeau trei-patrulumini, pesemne la clpdtaiul celor bolnavi. Deasupra noastrd

strdluceau stelele, iar la picioarele noastre curgea fluviul, larg gi

tihnit. O priveliqte mdreald! Am cobordt colina pe cealalti parte qi

am dat peste Joe Harper, Ben Rogers gi incd vreo c6{iva blie{i, care

ne agteptau. Am dezlegat apoi o luntre gi, v6slind tdculi, am pornitla vale pe fluviu, p6ni la scobitwa aceea mare de pe celdlalll[rm.Am l6sat luntrea aici, ne-am indreptat spre un desiq qi odatd ajunqi

acolo Tom, dupl ce ne-a pus sd jurim ci nu vom'dezvdluinim[nuitaina, ne-a ar[tat o deschizdtrxd in colind. Am aprins lumdndrile gi

am pdtruns in peqter6, t6rdndu-ne in patru labe. Am mers a$a camvreo dou[ sute de metri prinh-o galerie ingust6, pdnd intr-un locunde pegtera incepea sd se ldrgeasci. Tom a pipdit cu mdna de-a.lungul pere{ilor pegterii qi a pierit deodati sub o stdnc6, unde nimenin-ar fi bdnuit cd se afl[ o deschizlturL.L-am urmat printr-un gang

ingust gi am ajuns inff-o incdpere ca un fel de odaie, doar putin cam

umedd gi mirosind a mucegai. Am poposit aici. Tom a inceput ocuvdntare, zicdnd:

-Vom intemeia, agadar, aici, o bandd de haiduci, care se va

numi ,,Banda Tom Sawyer". Oricine vrea si facd parte din ea trebuies[ se lege printr-un jur[mdnt qi s6-gi iscdleasci numele cu s0nge!

Toli s-au declarat de acord. Tom a scos o foaie de hdrtie dinbuzunar, pe care ticluise un jwdmdnt infiordtor, gi ni 1-a citit. Scriaacolo c[ fiecare b[iat trebuia si fie credincios bandei qi s[ nu-itrddeze niciodatd tainele, sub pedeapsa cu moartea. Dacd cineva arface vreun rdu vreunuia dintre ai noqtri, afunci un alt membru albandei, pe oricare n fi cdzut alegerea, trebuia sd-l rdzbune, gi nuavea voie nici s[ mindnce, nici sd doarmd pdni ce nu-l va omori pe

cel vinovat precum gi pe intreaga familie a acestuia, crestAnd apoifiecdrui cadavru cdte o cruce insdngeratd pe piept, care cruce avea

sd fie semnul bandei.

$i nimeniin uAra A. noi n-avea voie sd foloseascd acest semn;iar dacl totugi o va face, va fi dat injudecati; gi dacd nici asta nuva folosi, va fi ucis pur qi simplu.Dacd insd vreunul dintre noi artr[da tainele bandei, i se va tdia gdtul, trupul lui va fi ars, iar cenu$a

rispdnditi in cele patru v6nturi; numele lui va fi pitat cu sdngelede pe list6, rostirea lui opriti sub pedeaps[ asprd, iar amintirea luiqtearsi pentru totdeauna qi de-a pquri. Cu tofi am fost de p[rere ci

jurlmdntul e straqnic gi l-am intrebat pe Tom dac6 il fbcuse singur,din capul lui. El a r[spuns cL da, adicd o bun[ parte; pe ici pe colo a

mai luat gi cdte ceva de prin c[r{i vechi cu pirati qi tdlhari. De altfel,orice band[ cu oarecare pretenfii de seriozitate are cdte un astfelde jurimdnt. Unul dintre noi qi-a daf apoi cu pirerea cd ar trebuiomordti qi familia bdiatului care trdda vreo taind. Tom a gdsit ideeabun6, a luat un creion gi a ftcut imediat cuvenitele indreptdri pe

hArtia cu jur[mdntul. Dar Ben Rogers a s[rit qi el de colo:

-Bine, dar cum vine asta... ista (qi ariti spre mine) n-are

niciun fel de familie, pe cine o sd omoram?

-PAi, n-are qi eltatd? zise Tom Sawyer.

-De alut, are, n-am ce zice, dar de unde s6-1 iei? inaintevreme il mai zdreai cttreier6nd strdzile, beat mort sau lungit invreurl $ant, dar de vreun an i4coace nu l-a maivdztttnimeni pe aiciprin imprejurimi!

Au inceput acum sd se sfbtuiascd in fel qi chip gi cdt pe-aci simd dea afard dinband5, fiindcd fiecare, a$a spuneau ei, trebuia sd

aibd pe cineva pe care s[-l ofere spre a fi omorAt, gi nu pentru unulmumd gi pentru altul ciumi; qi chibzuiau gi iqi frimdntau mintea, iarmie-mi venea si urlu de ruqine ce-mi era. Deodat6, mi-am amintit deMiss Watson gi le-am oferit-o spre a fi omordt6. Chipurile bdiefilors-au inseninat qi cu toJii au exclamat intr-un glas:

-A$a da, pentru astfel de treabd e numa' bunS! Huck poate

l'ace parte din banda!Am luat apoi cdte un ac cu gbm[lie, ne-am impuns cu el in

deget qi am iscilit cu,,sdngele inimii noastre", cum spunea Tom.

-Am putea sd qtim, a intrebat Ben Rogers, care o sd fie

indeletnicirea de c[petenie a bandei noastre?

-Nimic altceva decdt jaf, crimd qi omor! ii rdspunse Tom.

-.$i pe cine anume o s5 jefuim? Case, vite? Sau...

-Prostii! strigi Tom. Asta se numegte a qterpeli gi a fura, nu

a jefui, a tAlhdri! $i noi nu vrem sd fim ho[i, ci haiduci! E multrnai nobil. Haiduci de codru gi ldlhmi de drumul mare! Atacdmdiligentele gi caravanele pe drum, cu fa\a acoperitd de o mascd,

ucidem oamenii gi le ludm banii gi ceasornicele!

-$i e neapirati nevoie si-i ucidem pe toti?

-Pdi firegte, e mult mai simplu! Mai sunt gi alte sisteme, ce-i

drept, am citit eu pe undeva, dar indeobqte a$a se face. Din cdnd in

11

cdnd ii d[ruieqti cdte unuia viala,il aduci in peqterd qi-l tii pdnd se

ranfioneazi!r.

-Rantioneazd? Ce-o mai fi qi asta?

-Nici eu nu gtiu, dar aga am citit qi aqa trebuie s[ facem!

-Bine, m[ dar nu putem s-o facem de vreme ce nu gtim ce

inseamnd!

-Ei, la naiba, tu n-auzi cd suntem obligafi! Nu {i-am spus cla$a am citit? Vrei sd faci altfel de cum scrie la carte, sd incurci toateregulile qi sd dai de rap[ mdndrefe de bandd?

-Tio fi uqor tie s[ vorbeqti, Tom Sawyer, dar cum naiba o s[-i

rantiondm noi pe ticiloqii Lia, cindnici nu qtim cum se face? Tu, depild6, cum i(i inchipui cd vine treaba asta?

-Pdi:.. nu prea gtiu!... imi inchipui insd c[ ai fine pdnb se

ranlioneazlinseamni a-i line pdnl ce mor!

-Ei, aga mai zic qi eu, aqa mai infeleg, dar de ce n-ai spus-odin capul locului? Se-n{elege, n-avem decAt sd-i ranjiondm pAnd lis-o lungi limba de-un cot. Previd insi c-o sd avem mare bdtaie decap cu ei, au sd dea iama in proviziile noastre qi au s[ scorneasc[ totfelul de qiretlicuri ca s[ spele putinal

-Vorbeqti gi tu, Ben, ca

sd n-adormi! Cum au sd speleputina cdnd unul dintre noi osi stea intotdeauna de straji,gata s6-i culce la pimdnt cuun glonte de cum vor cuteza sd

facd o migcare?

-Sd stea de straj[! Aqada. mai merge! E stragnic!...Dar de ce s6-ii piardd cinevatoatd noaptea, frrd, sd inchidl ochii, numai pentru a-i pdzi? Nicic-am auzitnerozie mai mare! De ce sd nu pui mdna pe un par qi sd letragi o mamd de ran{ioneali de cum le-a cdlcatpiciorul in pegter5?

" -Fiindcd

nu scrie in c6rfi, d-aia, ca s[ gtii! Te-ntreb pentruultima oar6, Ben, wei s[ faci totul dupd regul6, sau nu? Asta-ivorba! Cred ci cei care scriu ci(ile vor fi gtiind mai bine! Sau ifivei fi inchipuind poate c[ mai au ceva de invdlat de la tine? Va mai fi

L pronun{are greqitd a cuvdntului francezianconner (a rdscumpdra).

ta

pdni atunci! $i d-aia o sd ranfionlm prizonierii a$a cum scrie acolo,qi nicidecum in alt fel!

-Bine, bine, din partea mea n-ai decdt; lasl-mi si-ti spun

insi ci e cea mai mare prostie pe care am aazit-o weodati! Dar cufemeile ce facem? Le ran{iondm gi pe ele?

-Asculti, m[ Ben Rogers, dac-aq fi aga de prost ca tine mi-aq

{ine gura gi mi-ag vedea de treabl! S[ ucizi femei! Cine-a mai atv,itsau citit aqa ceva? Dimpohiv[; femeile vor fi aduse in pegter6, gi

va trebui sd te por{i cu ele cdt se poate de politicos gi cu mdnuqi.Dupi un timp se indrdgostesc de unul dintre noi gi nici nu mai vorsd plece.

-Bine, asta aga o fi, n-am ce nce! in ce md privegte ins6,

md plictisesc! Parci vid cum o s[ se umple peqtera de femei qi deticllogi care-gi agteaptd rdndul la ran{ioneald de n-o sd mai fie locpentru haiduci. Parcl vid! Dar n-are nimic. Tom, dd-i inainte, numai suflu o vorbd!

'intre timp, micul Tommy Barnes a{ipise; cdnd l-au t;ezit,l-an[pddit tearna qi s-a pomit pe pl6ns, zicdnd ci wea la mama sa gi

cd nu se mai face t6lhar. Ceilalli biieli l-au luat in rAs numindu-lcopilagul mamei; Tommy s-a frcut foc qi pari qi a ameninfat c[va mdrturisi totul mamei sale. Tom i-a dIruit cinci cenfi ca's6-1potoleasci qi a spus cd acum ffebuie sd ne imprlqtiem fiecare pe lacasele noastre, iar siptimdna viitoare s[ ne intrunim din nou pentrua jefui Ei omori cdliva oameni.

Ben Rogers a spus cd el nu poate scdpa prea des, numaiduminicile, din care pricini vroia sd incepem chiar in duminicaviitoare. Dar ceilalti biie{i au fost de pdrere c[ nu se cade asemenealucru tocmai intr-o zi de duminici, aga c[ am renunfat. Amcdzutlainvoiald sd ne intrunim cdt mai degrabd cu putinJS, cu care prilej sd

hotdrAm qi ziua atacului.Rpoi t -am ales pe Tom Sawyer gef iar pe Joe Harper adjunct

de bandd, gi am pornit fiecare spre casd. M-am cd\drat iariqi peacoperiqul qopronului qi de acolo in odaia mea. incepuse sb se

lumineze de ziu6. Hainele mele erau toate mdnjite de pdmdnt lutos,iar eu eram frdnt de oboseal5.