rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

Anul VIII Nr. 76 2016

Aceastã ediþie se distribuie gratuit

Atenþie unde depozitaþi deºeurile!Atenþie unde depozitaþi deºeurile!Atenþie unde depozitaþi deºeurile!Atenþie unde depozitaþi deºeurile!Atenþie unde depozitaþi deºeurile!Pentru cã suntem la începutul primãverii, iar la Orlat existãbunul obicei ca oamenii sã facã lucrãri de curãþenie atâtpentru înfrumuseþarea gospodãriilor cât ºi a spaþiilor dinfaþa casei, conducerea Primãriei lanseazã un apel pentru calocuitorii sã contribuie la imaginea frumoasã a localitãþii.Astfel, orlãþenii sunt rugaþi sã nu depoziteze deºeurivegetale sau de altã naturã pe domeniul public sau pedrumurile de hotar, sã îºi amenajeze spaþiile din faþalocuinþelor. Reprezentanþii administraþiei locale atrag atenþiacã orice abatere de la regulile privind depozitarea deºeurilorîn locurile nepermise de pe domeniul public va fisancþionatã conform hotãrârii Consiliului Local Orlat.Primarul Aurel Gâþã spune cã „Orlãþenii au dat dovadã de-alungul anilor cã sunt oameni gospodari, drept dovadã amobþinut ºi o diplomã la concursul celor mai frumoase ºicurate comune din judeþ. Oamenii au înþeles cã imagineacomunei este o carte de vizitã ºi s-au strãduit sã confere unaspect îngrijit domeniului public. Eventualele abateri de laaceste norme de civilizaþie nu reprezintã o situaþie generalã,ci doar mici derapaje, pe care le vom sancþiona dacã va finevoie, conform legii.”

În fiecare an, în luna martie, atenþia tuturor seîndreaptã spre mame, soþii, bunici, prietene,într-un cuvânt, cãtre doamnele ºi domniºoareledin jurul nostru. Femeile reprezintã nu doarsensul existenþei acestei lumi, ci ºi cantitateade frumos ºi echilibru fãrã de care viaþa nu aravea farmec. Doresc sã adresez în numele meuºi al aparatului administrativ local cele maisincere gânduri de preþuire pentru doamnele ºidomniºoarele din Orlat. Vã doresc multãsãnãtate, bucurii ºi fie ca întreaga viaþã sã vãfie o veºnicã primãvarã. Îmi doresc totodatã casocietatea româneascã sã acorde femeii loculºi încrederea pe care le meritã din plin. La mulþiani!

Primar, Aurel Gâþã

Lucrãrile la Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” din centrulcomunei Orlat au fost reluate ºi se desfãºoarã conform graficului,iar autoritãþile locale îºi doresc ca lãcaºul de cult sã fie funcþionalde Sfintele Sãrbãtori de Paºti, astfel încât enoriaºii sã poatãparticipa la slujba de Înviere în noua bisericã. În prezent selucreazã la încãlzirea centralã ºi la pardosealã. Lucrãrile sedesfãºoarã bine datoritã efortului financiar al Primãriei comuneiOrlat ºi al celor care au dorit sã contribuie la realizarea acesteibiserici. Odatã finalizate lucrãrile de amenajare a instalaþiei deîncãlzire centralã ºi cele pentru pardosealã, se doreºte ca slujbelede Sfintele Paºti din acest an sã poatã fi oficiate aici, la Biserica cuhramul „Sfântului Gheorghe” din centrul comunei. Chiar dacãlucrãrile la noul lãcaº de cult nu vor fi terminate în întregime,spaþiul ar putea sã îi aducã la un loc pe unii dintre enoriaºii dinOrlat peste douã luni. Investiþiile vor continua conform graficului ºidupã acest moment, amenajarea bisericii fiind o lucrare de mariproporþii, care necesitã o perioadã lungã de execuþie.

S-au reluat lucrãrile la Biserica dinS-au reluat lucrãrile la Biserica dinS-au reluat lucrãrile la Biserica dinS-au reluat lucrãrile la Biserica dinS-au reluat lucrãrile la Biserica dincentrul comuneicentrul comuneicentrul comuneicentrul comuneicentrul comunei

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 2pag. 2

“Omul bun dãruieºte ocarte ºi cel ce o primeºte vagãsi eternitatea în paginile ei.”

În sec. al XV- lea Renaº-terea iar mai târziu reformareligioasã au sporit nevoia decarte, iar invenþia tiparului culitere nobile (datoratã luiJohanes Gutemberg) veneasã faciliteze tipãrirea de cãrþi.Deºi preþul cãrþilor tipãrite eradeosebit de mare numãrultirajelor era în creºtere avândo influenþã deosebitã asupravieþii sociale. De mai mute oricartea a fost invinuitã demarile schimbãri politice ºireligioase. În sec. al XV- leainteresul pentru carte semanifesta în deosebi lapreoþii care sunt intemeietoriibibliotecilor bisericeºti ºipãstorii unor valori inesti-mabile.

Odatã cu mãrirea numã-rului de cãrþi începe sã aparãtimid procesul de alfabetizareîn rândul laicilor în prima fazãcu ºcoli în jurul bisericilor acãror dascãli erau preoþi.

Biblioteca, o punte de legBiblioteca, o punte de legBiblioteca, o punte de legBiblioteca, o punte de legBiblioteca, o punte de legãããããturturturturturããããã îîîîîntre generantre generantre generantre generantre generaþþþþþiiiiiiiiii

Direcþia Generalã de Asistenþã ºi Protecþia Copilului Sibiu deruleazã campania ‘’ªi tu poþi sã adopþi’’- o campanile de informare adresatãpersoanelor care doresc sã adopte un copil (mai mulþi copii). Campania doreºte sã vinã în ajutorarea persoanelor/familiilor care îºi doresc uncopil/copii aducând informaþii legale ºi reale referitoare la adopþie. Toþi cei interesaþi de aceastã campanie sunt aºteptaþi în data de 10.03.2016,ora 12:00, la sediul Primãriei Orlat, sala de consiliu, unde este programatã întâlnirea cu specialiºtii din cadrul Serviciului adopþii al DGASPCSibiu.

Din activitatea Consiliului Local Orlat:

Minutele ºedinþelor publice adoptate înMinutele ºedinþelor publice adoptate înMinutele ºedinþelor publice adoptate înMinutele ºedinþelor publice adoptate înMinutele ºedinþelor publice adoptate înperioada decembrie 2015- februarie 2016perioada decembrie 2015- februarie 2016perioada decembrie 2015- februarie 2016perioada decembrie 2015- februarie 2016perioada decembrie 2015- februarie 2016

59/17.12.2015 rectificarea bugetului localpe trimestrul IV anul 2015 10 -60/17.12.2015 prelungirea valabilitãþii Planului Urbanistic General al Comunei Orlat ºi a Regulamentului Local de Urbanism aferent 10 -61/17.12.2015 aprobarea realizãrii demersurilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivului de investiþie nouã„Modernizare reþele strãzi

în localitatea Orlat, comuna Orlat, judeþul Sibiu” 10 -62/17.12.2015 aprobarea planului de acþiuni de interes local pentru repartizarea orelor de muncã pentru beneficiarii de ajutor social 10 -63/17.12.2015 stabilirea tarifelor de bazã, lunare, pe metru pãtrat, la chiriile pentru spaþiile cu altã destinaþie decât aceea de locuinþã,

din fondul locativ la dispoziþia autoritãþii locale pentru anul 2016 10 -1/08.01.2016 alegerea preºedintelui de ºedinþã 9 -2/08.01.2016 acoperirea definitivã din excedentul bugetului local a deficitului secþiunii de dezvoltare 9 -4/28.01.2016 aprobarea execuþiei bugetare pentru anul 2015 pentru Regia Publicã Localã Ocolul Silvic Cindrel RA 11 -5/28.01.2016 aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli pentru Regia Publicã Localã Ocolul Silvic Cindrel RA pe anul 2016 11 -6/28.01.2016 aprobarea volumului ºi destinaþiei masei lemnoase pe picior ce urmeazã a se recolta în anul 2016 din fondul forestier

propriu al Comunei Orlat prin Regia Publicã Localã Ocolul Silvic Cindrel RA 11 -7/28.01.2016 stabilirea preþului de vânzare pentru populaþie a masei lemnoase fasonate la drum auto ce urmeazã a se recolta în anul

2016 din fondul forestier propriu al Comunei Orlat prin Regia Publicã Localã Ocolul Silvic Cindrel RA 11 -8/28.01.2016 includerea unei suprafeþe de pãºune împãduritã proprietatea Comunei Orlat judeþul Sibiu în fondul forestier proprietatea

publicã a Comunei Orlat judeþul Sibiu 11 -9/28.01.2016 aprobarea bugetului local al Comunei Orlat pe anul 2016 1110/28.01.2016 aprobarea cotizaþiei Comunei Orlat membrã ADI ECO Sibiu pentru anul 2016 11

Nr. HCL/data Titlul hotãrârii Nr de Obiecþiiadoptãrii voturi adoptate secretar

ANUNÞANUNÞANUNÞANUNÞANUNÞ

Costul mare al cãrþilor fãceainaccesibilã achiziþionarea decarte de cãtre omul de rând.De aceea la ºcolile þãrãneºtide pe lângã biserici eleviifoloseau 1-2 cãrþi.

Deºi nu ne place sã recu-noaºtem în sec. XXI trecutul seîntoarce la noi, preþul ridicat alcãrþilor face inaccesibilãachiziþionarea lor. Bibliotecilelipsite de fonduri supra-vieþuiesc datoritã unor oameniiubitori de carte.

Astãzi trãim cu impresia cãtotul se petrece prea repede,cã timpul modern nu neaparþine, iar viitorul ºi mainesigur ne obligã sã adunãmvalorile culturale ºi sã le þinemîn viaþã pentru generaþiile cevor veni.

În epoca noastrã, a uneicivilizaþii atât de avansatesemnalarea unui individ înviaþa de toate zilele nu se facedupã situaþia materialã, nicidupã prezenþa fizicã, ci princultura generalã care dãvaloare individului. Atunci oare

de ce lãsãm cartea ºi implicitbiblioteca undeva în umbrã ºinu o etalãm cu mândrie ca peun lucru sfânt purtãtor detradiþie, istorie ºi trãiriomeneºti?

Modernul îºi are ºi el loculîn timp, modernul de astãzieste istoria de mâine, unpatrimoniu cultural e punct deplecare pentru generaþiileviitoare. Cartea este modulunic de prezentare a trecutuluipeste care nu se poateaºterne chipul negru al uitãrii.

Biblioteca este un templu algeneraþiilor trecute, esteizvorul de apã vie, hrana desuflet pentru noi ºi pentru ceice vor veni.

Nu este prea târziu sãacordãm cãrþii locul ce i secuvine, sã punem mânã de lamânã sã refacem patrimoniulcultural al cãrþii, sã atragemoameni de suflet care apre-ciazã cartea ca mijloc deinformare ºi valoare spiritualã.

Mulþumim pe aceastã caledomnului TAªDELEN HAMIT

pentru donaþia de carteacordatã Bibliotecii ComunaleOrlat.

Ultimile achiziþii (donaþii) 23volume beletristice:

1. H.C. ANDERSEN -“Poveºti”- Ed. Cartex

2. DANIEL DEFOE - “Robin-son Crusoe”- Ed. Cartex

3. MARK TWAIN - “Aventurilelui Tom Sawyer” - Ed. Cartex

4. KARL MAY- “TestamentulIncaºului” - Ed. Cartex

5. L.FRANK BAUM –“Vrãjitorul din Oz”- Ed. Cartex

6. LEON BERGER –“Trãdare la Kremlin”- Ed.Orizonturi

7. GRAZIA DELEDADA –“Iedera” – Ed. Orizonturi

8. LOUIS BROMFILD –“Lotus Amar” – Ed. Orizonturi

9. JAMES PATERSON –“Bufonul” – Ed. Orizonturi

10. MADELEINE BRENT –“Piatra Capricornului” – Ed.Orizonturi

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) infor-meazã cã în perioada 01 martie - 31 august 2016 (în zilelelucrãtoare) rentierii agricoli trebuie sã se prezinte, personalori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeþean alAPIA, respectiv al Municipiului Bucureºti, pentru obþinerea vizeiaferente anului 2016, a carnetelor de rentier agricol.

Pentru vizarea carnetului de rentier agricol, solicitantul(rentierul personal ori prin mandatar/curator/tutore), trebuiesã semneze o declaraþie pentru obþinerea vizei anuale, conformanexei care face parte integrantã din prezentele normemetodologice, însoþitã de urmãtoarele documente, pe bazacãrora persoana desemnatã de cãtre Centrul judeþean al APIA,respectiv al Municipiului Bucureºti, va verifica conformitateadocumentelor originale cu copiile existente la dosar ºi în cazulpersoanelor pensionate pe caz de boalã va certifica copiiledepuse ale deciziilor de la comisia de expertizã medicalã:

1) carnetul de rentier agricol;2) actul de identitate al solicitantului;3) decizia de la comisia de expertizã medicalã - pentru

solicitanþii pensionaþi pe caz de boalã, în original. Decizia dela comisia de expertizã medicalã se depune în copie;

4) procurã notarialã autentificatã/curatelã/hotãrâre judecã-

ImporImporImporImporImportant pentru rentierii agricolitant pentru rentierii agricolitant pentru rentierii agricolitant pentru rentierii agricolitant pentru rentierii agricolitoreascã definitivã ºi irevocabilã din care sã reiasã cã solicitan-tul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentrucazurile în care solicitarea vizãrii carnetului de rentier agricoleste fãcutã de un reprezentant legal;

5) contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate pânãla data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilorLegii arendãrii nr. 16/1994*), cu modificãrile ºi completãrileulterioare, sau încheiat/încheiate dupã data de 1 octombrie2011, cu respectarea prevederilor Codului civil.*) Legea nr. 16/1994 a fost abrogatã prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codulcivil, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409din 10 iunie 2011.

6) extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis laoricare bancã de pe teritoriul României, în lei. (extrasul sedepune opþional)

În cazul în care se constatã cã datele declarate de solicitanþinu corespund realitãþii, dreptul de a primi rentã viagerã agricolãse suspendã pânã la data completãrii dosarului conformprevederilor legale în vigoare.

Solicitanþii prezintã la oricare Centru judeþean al APIA, res-pectiv al Municipiului Bucureºti, documentele menþionate mai

sus, în original, pe baza cãrora angajatul APIA va certifica copiiledepuse. Dupã certificare, originalele vor fi restituite solicitanþilor.

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin.1 ºi alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectueazã într-osingurã ratã anualã, pânã la data de 30 noiembrie a anuluiurmãtor celui pentru care aceasta este datoratã, prin raportareala cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naþionalãa României din anul pentru care aceasta se datoreazã, prinmandat poºtal sau virament bancar.

Renta viagerã agricolã înceteazã la data decesului ren-tierului. În cazul decesului rentierului, renta datoratã acestuiaîn anul 2015 poate fi încasatã de moºtenitorii sãi, cu condiþiarespectãrii prevederilor art.7 din Legea 247/2005 Titlu XI, doardacã, pânã la 31 august 2016, moºtenitorii vor depune laoricare Centru judeþean al APIA, respectiv al MunicipiuluiBucureºti, carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu), certifi-catul de deces (original ºi copie), actul de succesiune (certificatde moºtenitor sau certificat de calitate de moºtenitor, certificatde legatar, hotãrâre judecãtoreascã de succesiune investitãcu formula “definitivã ºi irevocabilã” (original ºi copie), B.I/C.I./paºaport al moºtenitorului (original ºi copie), împuternicire/declaraþie notarialã din care sã reiasã acordul celorlalþimoºtenitori privind solicitarea ºi încasarea rentei viagereagricole datoratã rentierului (original), precum ºi un extrasde cont pe numele solicitantului.

SERVICIUL RELAÞII CU PUBLICUL ªI COMUNICARE

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 3pag. 3

Eventua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .

Pagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan Pãrean

Notã: Începând cu acest numãr al ziarului ORLAT-Info publicãm, în integralitate, prima monografie a comunei Orlat scrisã ºi tipãritã în anul 1895 de cãtreînvãþãtorul-dirigent (directorul ºcolii) Romul Simu.

MONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLAAAAATTTTTSCRISÃ DE Romul SimuÎNVÃÞÃTOR ÎN ORLAT

Lucrare premiatã cu premiul I., de 25 de coroane, la concursul publicat de tinerimea românã din Sibiu pentru monografiile comunelor comitatului SibiiuRetipãrire din „FOAIA POPORULUI“ SIBIU

INSTITUT TIPOGRAFIC, T. LIVIU ALBINI 1895 În toamna anului 1894, un grup de tineri români din Sibiu, anume dnii: T.L. Albini, Emil

Borcia, Liviu Brote, Il. Banciu, I.Doleanu, Ilie Dopp, A. Dordea, I. Grecu, G. Moldovan, I.Moþa, I. Russu-ªirianu, I. Stoica, Vict. Tordãºianu, E. Verzariu ºi I. Ursu de Margine, - au luatîntre sine hotãrârea sã publice un concurs cu premii monografiile economice ale comunelordin comitatul Sibiiu, contribuind cu toþii pentru coperirea premiilor. S-a publicat concursulîn «Tribuna» (numãrul 131 din anul 1894) ºi «Foaia Poporului» (nr.40 din 1894), urmareacãruia a fost, cã s’au pregãtit monografiile economice a treisprezece comune din comitatulSibiiu.

Iar la ruga tinerilor de mai sus, domnii profesori de la seminarul din Sibiiu, Dr. D. P.

Barcianu ºi Dumitru Comºa, închiºi în vremea asta în Vaþ pentru «Memorand», au avutbunãtatea a primi, ca Domnia lor sã recensioneze lucrãrile sosite, designând pe cele depremiat. Pãrerii date de dînºii s’a potrivit apoi tinerimea sibiianã la votarea premiilor.

Rezultatul acestui concurs e ºi monografia de faþã.Asupra acestei lucrãri, juriul examinator din Vaþ, domnii profesori Dr. D.P. Barcianu ºi

Demetriu Comºa, au adus urmãtoarea judecatã:„Lucrarea e fãcutã dupã o bunã împãrþire, cu multã diligenþã, ºi lãudabil zel. ªi limba

ºi stilul sunt, cu puþine excepþii, destul de bine netezite. Este, dintre lucrãrile examinate,cea mai bine succeasã !“

urmare din numãrul trecut

urmare în numãrul viitor

22. Negoþul

Cu neguþãtoria încã nu s-auocupat oamenii noºtri pânacum. De abia în anii din urmãau început a-ºi deschide ochiiºi a mai face cîte ceva. Înaceastã privinþã încã am putèînvãþa dela cei câþiva locuitoride altã naþie din loc, care ºi-audat ºi-ºi dau copiii nu numaila meserii, dar ºi la negoþ.

În comuna noastrã sunt întimpul de faþã 10 bolte ºi 4cârciume. Din acestea 7 suntromâneºti ºi 3 ale locuitorilorde alte naþii. Douã cârciumesunt în mîna a doi Saºi ºi 2sunt româneºti. Asemenea ºicea dela vama Duºilor, îm-preunatã ºi cu alte articole denegoþ, afarã de beuturã. Bol-tele, fireºte sunt mici ºiprovãzute numai cu lucrurilecele mai trebuincioase locui-torilor comunei. Oamenii dinalte comune nu mai cumpãrãmarfã de aici.

Pe la 1880 erau numai 4bolte. Mai înainte ºi mai puþine.

Boltaºii noºtri din Orlat, afarãde unul, nu s’au pregãtit întoatã forma pentru negoþ.

Pânã erau mai puþine bolte,le mergea boltaºilor mai bine.Astãzi însã, împãrþindu-secâºtigul în atâtea pãrþi nu maipoate fi vorba de îmbogãþire.Atîta cã economul se mulþu-meºte câºtigând pe lângãeconomie ºi numai câteva zeci,în loc de sute de florini, cumse câºtiga mai nainte vreme.

Cârciumarii strãini trãescsigur din venitul cârcimei. Ainoºtri se ocupã ºi cu econo-mia.

Doi neguþãtori românipregãtiþi în regulã sunt înRomânia. Azi la negoþ n’avemdat din comunã nici un copil.

23. Cãrturarii

Din Orlat au eºit mulþi cãrtu-rari, unii chiar numai cu învã-þãturile din ºcoala de aici. Întreaceºtia, cam de 50 de aniîncoace, se numãrã: 4 cãpi-tani, 3 locotenenþi, 3 sublo-cotenenþi, 1 doctor în medicinã,4 preoþi, 3 notari comunali, 1magistru postal, 2 ºefi de garãîn România, 2 silvicultori, 1pedagog de Viena, 1 oficial latribunal, 1 oficial la vamã, 3învãþãtori; apoi mulþi alþi scriitoriprin deosebitele cancelarii.

Fireºte cã pânã la desfiin-þarea graniþei toþi Orlãþenii, maimult ori mai puþin învãþaþi,trebuiau sã serveascã comu-nei ºi regimentului. De atunciîncoace cãrturarii s-au împrãº-tiat, fiecare unde a putut apucaºi unde i-a fost soartea.

Fiindcã învãþãtura ºi-auprimit-o de tineri în limba nem-þeascã, au avut ºi au ºi acum,îndeosebi bãtrânii grãniþeri, odragoste fãrã margini cãtrãlimba nemþeascã, cu caremulþi din ei s-au fericit.

Dar pe lângã toatã aspri-mea militarã, care se observaîn ºcoalã pe lângã pedepselecele grele ºi multe în timp demai 100 de ani, germanisarean’a avut în comunã nici unresultat.

Aceastã împregiurare poateservi ºi astãzi de învãþãturãmultora în multe privinþe. Olimbã nu se poate înlocui cualta nici în sute de ani. Foculfecioresc al dragostei de limbadulce a mamei în marea mulþi-me a unei comune nu se stin-ge nici-odatã. Vânturile potriv-

nice, cel puþin, îi dau nutremântca el sã arzã cu mai multãputere.

ªcoala din comunã, fiind ºiacum destul de bunã, copiii sepregãtesc, încât pot intra de-adreptul în gimnasiu sau ºcoalereale, au intrat chiar ºi în prepa-randie în aceºti ani. Dar,durere! foarte puþini pãrinþi deaici îºi dau copiii la ºcoale maiînalte. Azi de abia sunt doi: unulla gimnasiu ºi altul în reale; pecând ar trebui ºi ar putea sã fiemãcar 10.

În timpul graniþei le era uºorOrlãþenilor a-ºi creºte copiii,pentru cã cu învãþãtura dinºcoala de aici puteau sã devi-nã: cãpitani, învãþãtori ºi altfelde cãrturari. Prin urmare atuncise creºteau mai fãrã nici ocheltuialã copiii. Azi însã s-auschimbat împregiurãrile. Cuînvãþãturile dintr-o ºcoalãpoporalã (dela sate), fie ea câtde bunã, ºi fie ea sãseascã,ungureascã, sau altcum, numai e cu putinþã a ajunge tine-retul nostru în slujbe, ci trebuiesã mai înveþe la oraº, cel puþin7-10 ºi mai mulþi ani. Iaraceastã învãþãturã se face cumulte jertfe dela pãrinþi întrubuna creºtere a fiilor lor.

Cetitori sunt în timpul de faþãcel puþin 800.

Bãtrânii cetiau cãrþi de rugã-ciuni, cãlindare º.a., la unii amvãzut biblia cea mare ºi istorialui Petru Maior º.a.; foi însã nu.

Cei mai tineri cetesc: gazete,cãlindare, de care au mulþi, apoicãrþi de rugãciuni ºi scrieripopulare, spre pildã: Robin-son, scrieri de a le lui Pan, cãrþide legi º.a.

Foi vin în comunã de toate21. Din aceste 15 exemplaredin «Foaia Poporului». Celelal-te foi sunt cetite numai deinteligenþã.

De un timp încoace auînceput a împrumuta ºi dinbiblioteca ºcolarã cãrþi de cetit.Aceastã bibliotecã constã din191 de opuri în 250 de tomuri.

24. Portul

Portul în comuna noastrãeste destul de românesc ºitotodatã frumos.

Bãrbaþii poartã pãlãrii cufundul rotund, nu mari, nici mici,cu care le stã foarte bine. Iarnapoartã cãciuli negre, potrivite.Cãmeºile, pe care de altcumajung pânã la genunchi, prinmijlocirea ºerparului de pele,lat cam de 5 degete, nu se lasãmai jos ca jumãtate locul întreºold ºi genunchi. Se poartãpeptare înfundate ºi frumoschindisite; peste ele mânecare(recãle) de pãnurã surã, decasã. Dumineca ºi în sãrbãtorimânecare vinete din postav detârg; toate aceste potrivite binedupã trup. Cioarecii, vara depânzã, iarna de pãnurã, au ocroealã cum se cade. Seîncalþã cu opinci, în sãrbãtoriºi Dumineci cei mai mulþi cupapuci ºi cãlþuni. Obelele delânã se þes anume. Femeileºi fetele poartã pe cap cârpede tîrg de felurite colori, adeseafoarte scumpe: unele chiar ºide mãtase. În Dumineci ºi sãr-bãtori femeile se învelesc cuvãlitoarea cea albã, care leºede bine. Vara poartã pestecârpã ºi pãlãrii de paie, oformã frumoasã. Iia e de jolj,frumos cusutã, cu betealã ºiciupag. Poalele sunt debumbac. Peptarul femeescîncã e înfundat ºi frumoschindisit. Recãlul e fãcut dinpostav de târg. De tot puþinesunt acele femei, cari mai

poartã recãle, fãcute din pãnurãde casã. ªurþul e negru, fãcutdin lânã ºi se pregãteºteacasã, adesea din pãr de tîrg.Crãtinþa e roºie cu alesãturi defelurite culori. Atât ºurþul cât ºicrãtinþele se dau la oraº pentrua le glãnþui (lustrui, blãni).

Dintre toate comunele dim-pregiur singur în Orlat ºiGurarîului se poartã crãtinþeroºii, altcum destul de fru-moase; în celelalte comunesunt curat negre.

Femeile ºi fetele poartãºtrimfi (ciorapi), din bumbac ºilânã. Foarte puþine mai umblãîncãlþate cu opinci, ºi numai înzile de lucru. În Dumineci ºisãrbãtori umblã aproape nu-mai cu papuci ºi cisme. Feme-ile încã poartã cojoace. Bo-bauãle, saricile ºi cojoacelepãcurãreºti (cu lânã întoarsã înafarã) sunt mai rari; ceste dinurmã le mai poartã numaiciobanii.

Dupã-cum povestesc bã-trânii, înainte de aceasta cu 50-60 de ani era în multe privinþealtcum. Nu era atunci atîta falãîntre oameni ca azi ºi haineleaproape toate se gãtiau lacasã ºi din material de casã.Nu se pomeniau atunci cã-meºi, ii, poale ºi ismene de joljori de bumbac; ci toate sepregãtiau din cânepã ºi mai rardin in. Nu era vorba de mâne-care de casã, atât pentrubãrbaþi, cât ºi pentru femei.Vara purtau femeile ºi mâne-care de pânzã. Nu se pome-niau atunci cârpele (nãfrãmile,pãsturile) de tîrg. Fetele purtaucârpã albã de uncot, cea maiscumpã cu 40 cr., pe cândacum se ridicã preþul uneicârpe ºi pânã la 5 ºi chiar ºipânã la 10 florini (cele demetasã).La joc mergeau cucapul gol. Femeile umblaunumai învelite cu velitoarea ceaalbã. Acum numai la zile marise învelesc ºi numai unele.

ªurþele ºi cãrtrinþele eraunumai de casã ºi neglãnþuite.La crãtinþe nu fãceau alesãturi.

Atunci nu era vorba depãpuci, cãlþuni ori cisme; opin-cile erau unica încãlþãminte atâta bãrbaþilor, cât ºi a femeilor.

Nici ciorapii nu se pomeniau.Azi însã nu e casã, în care sãnu se foloseascã ºi de aceºtia.E drept, cã de când e clasã defetiþe, învãþãtoarea propunândºi lucrul de mânã (din 1878),aproape tot satul ºtie a faceciorapi.

De un timp încoace femeileau început a da cãmeºile,poalele º.a. sã le coase cumaºina de cusut. De acestesunt mai multe în comunã (4-5) dar nu ale Românilor, ci alefemeilor de alte naþii. Ce binear fi sã se deprindã fetiþele înºcoalã cu maºina de cusut, casã putem trage ºi noi folos dinaceastã descoperire de marepreþ.

Prin urmare fala creºte ºi noitot mai mult rãzimãm în strãini.De înmulþit ne înmulþim, venitelese împuþineazã, iar datinile detot felul, dãri ºi aruncuri, devintot mai mari din an în an.Decinumai cãtrã bine nu mergem!

ªi încã un rãu mare! De unan doi încoace, am bãgat deseamã, cã la 5-10 copile maimici din comunã, unele chiarîn vârstã de ºcoalã, li-a fãcutmamele rochiuþe. Aºa seîncepe orice rãu. Din acest micînceput se poate cu timpul corciportul femeesc atît de frumosºi românesc în Orlat. De aceea,sã ne ferim de rochii ºi sãrãmânem la drãgãlaºa crãtinþã.

25. Obiceiuri ºi datini

Þin a fi la loc sã pomenescºi unele din nenumãrateleobiceiuri din comunã, care suntlegate de anumite zile, apoi denaºtere, de cununie, de moarteº.a.

La Crãciun, mai demult, juniifãceau þurcã, iar copii umblaula colindat ºi de-a bunã-seara.Azi junii joacã la unii oameni,unde cred cã vor cãpãta cinstemai bunã, un fel de joc cãluºe-resc, fiind împodobiþi cu penede tîrg în pãlãrie, cu ciucuri ºisdrâncãnele (zurgalaie) lapicioare. La ceilalþi oamenicântã «Naºterea ta Chris-toase». Mai demult petrecereajunilor þinea ºi câte o sãptã-mânã. Acum numai 3 zile.

E datina sã nu doarmãoamenii în noaptea de Crãciun,cã vor auzi cocoºii cântând încer.

Încã de prin post se vãdoamenii umblând dupã unbutuc, care-l pun pe foc înnoaptea de Crãciun, ca sã þinãpânã la ziuã.

La Anul-Nou. În ajun sevrãjeºte, punându-se subteiere: cãrbune, pâne, sare,pepene, inel º.a. ºi dupã-cumridicã fata, aºa-i va fi ursîtul:negru, avut, beutor, colþat, se vacununa în dulce º.a.

În dimineaþa de Sânt-Vasiiu(Anul-Nou) înainte cu 50 de animergeau fetiþele pe la case ºiziceau „Bunã dimineaþa luiS.Vasiiu“. ªi li-se împãrþiapoame.

În Dumineca Lãsatului decarne ºi ceea a Lãsatului debrânzã, copiii opãiþeazã pedealuri pentru a arde carnea.

În Dumineca Lãsatului debrânzã trebue sã fie femeilegata cu torsul.

În Sâmbãta cea dintâi dinpost totdeauna se duce colivãla bisericã, grâu fert.

Atunci se tund copiii, mânziiºi viþeii ca sã le creascã pãrulfrumos. Atunci se prind copiiiveri ºi fetiþele vãruþe, cum ºi fraþide cruce.

La Paºti se pune ferul plu-gului sub pragul uºii, unde stã3 zile; meºterii pun foarfecile ºicalcã pe ele pentru a fi spor.

În Ajunul S.George se punefrunzã de fag la ferestrilecaselor, grajdurilor ºi la poartãcontra strigoilor. Tot atuncipãzesc dupã comori.

În ziua de S.George beau vin.La Arminden se punea mai

nainte la case arminden,adecã o prãjinã lungã adusãatunci din pãdure.

La Ispas se încingeau culeuºtean ºi bãteau vacile culeuºtean, ca sã nu le stricestrigoile.

Marþia, care e la mijloc întrePaºti ºi Rusalii, se numeºte«Marþia dintre tunuri» ºi seprãsnueºte cu nelucrare; astaajutã în contra trãsnitului.

În joile dintre Paºti ºi Rusaliifemeile nu bat cu maiul, ca sãnu batã gheaþa.

La Rusalii se dau cupe(ulcele), colãcel ºi la toartã sepune cununiþã pentru sufletelemorþilor.

La Vãrtolomei se învîrto-ºeazã grâul, atunci nu se lucrã,cã se zice: «Grâul are ºi el osãrbãtoare ºi atunci încã sãlucri?»

La Sânzuiene se fac cununide sânzuiene ºi se aruncã pecasã. atunci se ºi udã oamenii.

Pãliia (în 19 Iulie) încã osãrbeazã cu nelucrare, pentru-cã ce te poate pãli în acea zi, nu

te poate nici-odatã.S.Ilie poartã trãsnetele. În

aceastã zi se tem mai mult devreme tare.

La Ziua Crucii pe nemâncatse culeg prune, cã-s mai bunede descântat ºi de bubã rea,cum ºi de durere de mãsele.

La Arhangheli merg finii lanãnaºi cu colac.

Trei zile înainte de lãsareapostului ºi trei în postul Crã-ciunului sunt «Filipii». Se leagãfoarfecile, ca sã fie grãdinile cugurile încleºtate când vin la vite.

La Ignat nu e bine sã lucreomul, cui i-se fac atunci haine,acela se junghie în cuþite.

Vineri seara nu se toarce, nicipâne nu se face în acea zi.

Peþitul ºi nunta – cu vornicul,cu fraþii de mire, cu surorile demireasã, cu huþele, cu oprireala poarta miresei, cu cântareaacesteia, îmbrãcarea ei înhainã albã când merge la cunu-nie ºi cu vãlul (logedul) pe faþã,apoi îmbrãcarea unei rochiinegre ºi a doua zi învãlitul, iarpentru cel mort þinerea luminei;banul ce i-se pune în mânã,umblarea celor din casã cucapul descoperit ºi alte nenu-mãrate, sunt tot atâtea obi-ceiuri, care se observeazã ºiaici ca pretutindenea.

Aceste sunt unele dinmultele obiceiuri ale poporuluidin aceastã comunã. Când s'arscrie toate, ar eºi de bunã-seamã o carte mãriºoarã. Uneleînsã chiar ºi din cele scrise aicinu se mai observã ca înainte-vreme, ci numai de unii.

26. Credinþe deºerte

Credinþele ºi obiceiurilepoporului din aceastã comu-nã, fiind ca pretutindenea foartemulte, voiu înºira numai câtevadin ele. Dar trebue sã mãrtu-risesc, aceste sunt strânslegate de firea Românului ºiformeazã pentru el o sfântãdogmã, uneori mai sfântã decât cea a religiunei creºtine.

Descântatul, cãutarea noro-cului, facerea pe întors, credinþaîn ursitã º.a. va mai trece multãapã pe Orlãþel, pânã vor perde,mãcar încâtva, din puterea lorcea mare.

Unele din ele sunt foartepãgubitoare ºi potrivnice învã-þãturilor religiunii noastre creºti-neºti, iar altele fiind luate caregule de purtare, pentruscutire de boale ºi primejdii, nuse pot socoti de cât bune. Iatãdar vr'o câteva credinþe:

Fata mare sã nu mânce dinpoalã nici pe uliþã, cã-ºi mâncãnorocul. Sã nu mânce de pemestecãtor, cã nu se maimãritã. Sã nu mânce doþ depâne cã-ºi capãtã bãrbat guºat,urât. Sã nu mânce torcând, cã-ºi mâncã sporul.

Când merge mireasa lacununie, se lasã descopciatãºi descinsã la iie, ca sã porun-ceascã ea bãrbatului ºi ca sãnascã lesne.

Când ies din bisericã sã nuse bage cumva cineva printremire ºi mireasã, cã apoi nu vortrãi laolaltã.

Pentru cei cãsãtoriþi, ca sã seaibã bine, se face cocã din copde fãinã, cernutã de 9 ori prindosul sîtei, frãmântatã cu ouãde porumb ºi mâncatãîmpreunã, apoi se face traiulbun între ei.

Când femeia e grea sã nupunã vre-o legãturã pe dupãcap, ca sã o dapene, cã copilul

are sã fie cu buricul dupã cap.Sã nu dee cu piciorul în

mâþã sau în câne, cã facecopilul pãros.

Sã nu dee în acea stare apãla nime, sã nu desculþe penime, sã nu-i treacã nime pedinainte, sã nu svîrli cu floareîn ea, sã nu-ºi punã floare înbrâu, sã nu sufle în cuptorulde pâne, sã nu-ºi înoadepletele, sã nu se uite la nici unlucru urât cu mirare, sã numânce din mãr început, sã nufure º.a., º.a., la care, la toatese spun ºi causele.

Când se necãjeºte femeiasã nascã: se pune pe masã,ca u cot de pânzã nouã, pe eaun blid de fãinã de grâucernutã, un caer de lânã, unzecer ºi sare. Aceste se þin 3zile pe masã. Când se împli-nesc 3 zile, se vede pe fãinãforma pistornicului. În timpulde 3 zile umblã ursitorile ºidacã nu gãsesc acest dar,ursesc ca nimic sã n'aibã înviaþã cel nãscut.

Pentru noul nãscut: declanþa uºii sã se acaþe strã-mãturã roºie, ca acesta sã nuse spurce.

Mama sã se spele pe mânidupã ce a scãldat pe copil ºiapoi sã-i dee þîþã, sã nu-i facãdintâiu cãmeºe din pânzãnouã, sã nu-l copere cu cârpadin cap, sã nu punã troaca descaldã cu gura la vale, sã nu-i dee þîþã cu mânile de aluat,sã nu-i batã hainele cu maiulpânã la un an, sã nu aruncescalda dacã însearã, sã nuscoatã cârpele afarã în celedintâiu 8 sãptãmâni, sã nu seuite femeia la soare în 6sãptãmâni, când ese mamaafarã sã punã pe copil cevafer, când îl duce la botez sã'ipunã pâne ºi sare, faºacopilului sã aibã totdeaunalegate la ea 3 fire de aiu, 3 detãmâie, 3 de grâu de primã-varã, 3 de sare, 3 de sfârmituride pâne º.a. de 9 feluri (ºi dincasa copilului) ca apoi nu sedeoache, sã nu apunã soareleîn hainele copilului º.a.m.d.

Când vede cã copilul mic edeoacheat îl linge de 3 ori pefrunte ºi zice: fugi deochiuferbinte cã te-ajunge abor depãrinte! Dela mine ai nãscut,dela min' sã-þi fie leacul! º.a.,º.a.

Sã nu dai aluatul cã-þi morstupii, - sã nu dai foc cã-þi fugstupii, dupã asfinþirea soareluisã nu dai nimic din casã cândmerg oamenii la târg, vitele ausã treacã peste troaca porcilorsau peste o faþã de masã, cãapoi se vând curând.

Când se duc femei la mortse descopcie ca sã nascãlesne; dela omul mort, care astrâns avere, dacã nu i-se vatãia o sghiþã de pãr ºi sã sepunã la grindã, se împrãºtieaverea.

Când pleacã feciorul laasentare se întorc toate vaseledin casã, ca sã nu fie asentat.

Cine e pe munte în ziua dePaºti ºi nu are prilegiu a luapaºti, ia un mugur în gurã ºi eca-ºi-când ar lua paºti.

Aº putea înmulþi cu miilecredinþele de tot felul, câte suntprefãcute în natura locuitorilorde aici. Dar cred cã ajungdeocamdatã ºi atâtea, ca oîntregire a acestei monografii.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag 4pag 4

Fondator :Fondator :Fondator :Fondator :Fondator : pr imar pr imar pr imar pr imar pr imar Aure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l Gâþã º i º i º i º i º i Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local OrlatAdmin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie : re ferent re ferent re ferent re ferent re ferent TTTTTamaraamaraamaraamaraamara Cânean Cânean Cânean Cânean Cânean

Tiparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuLe dLe dLe dLe dLe dorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtoºioºioºioºioºi

alalalalalãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i i lor ! lor ! lor ! lor ! lor !

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează bun-venit urează bun-venit

noilor născuţi:noilor născuţi:

Primãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famil i i lorl i i lorl i i lorl i i lorl i i lorîndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!

Dumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu s[-[-[-[-[- iiiii odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace!

Adresa: Primãria comunei Orlat, str. Avram Iancu nr. 202,cod postal 557170.Telefoane Primãria Orlat: 0269/571104; 0269/571455;Interioare:Secretariat - 11;Secretar - 12;Impozite ºi taxe (casierie) – 13;Biroul Agricol - 17;Contabilitate - 16;Serviciul Public Voluntar pt. Situaþii de Urgenþã - 17;Viceprimar - 15;Stare civilã – 14;Asistenþã socialã - 14;Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã aPersoanelor - 14.Fax: 0269/571104; 0269/571455

@

Date contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rie

PENTRU DEFECÞIUNI LA REÞELE ENERGIE ELECTRICÃSAU GAZ VÃ RUGÃM SÃ APELAÞI NUMERELE DE

TELEFON DE MAI JOS

TEL.GRATUIT ELECTRICA 0800801929TEL.GRATUIT EON GAZ 0800800928

Site web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : www.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro

E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat yahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.com

Cetãþenii comunei Orlat care doresc sã publiceanunþuri de vânzãri, cumpãrãri, prestãri servicii

º.a. în ziarul Orlat INFO pot depune acesteanunþuri la sediul Primãriei.

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează casă de piatrăurează casă de piatră

următorilor cetăţeni căsătoriţi:următorilor cetăţeni căsătoriţi:

În fiecare an, cu precãdere în zilele de iarnã în caretemperaturile sunt mai ridicate, pompierii sunt solicitaþi sãintervinã în nenumãrate situaþii pentru stingerea incendiilorde vegetaþie uscatã scãpate de sub control.

Pompierii le reamintesc cetãþenilor cã distrugerea prinardere a vegetaþiei uscate, a deºeurilor ºi resturilormenajere se efectueazã cu respectarea prevederilor legaleîn vigoare, ce se referã la obligativitatea obþinerii acceptuluiAgenþiei de Protecþie a Mediului ºi informarea în prealabil aServiciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã în cazul arderiimiriºtilor, stufului sau vegetaþiei ierboase, respectiv

Atenþie la incendiile deAtenþie la incendiile deAtenþie la incendiile deAtenþie la incendiile deAtenþie la incendiile devegetaþie uscatã!vegetaþie uscatã!vegetaþie uscatã!vegetaþie uscatã!vegetaþie uscatã!

De la începutul anului pânã în prezent, pompierii au intervenit de 16 ori pentru stingerea unorincendii de vegetaþie uscatã, resturi menajere sau alte deºeuri.

interzicerea folosirii focului deschis pe teritoriul ariilornaturale protejate.

Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deºeurilor ºi a altormateriale combustibile se face în locuri special amenajateori pe terenuri pregãtite, cu luarea mãsurilor ce se impunpentru împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãþi,asigurându-se supravegherea permanentã a arderii,precum ºi stingerea jarului dupã terminarea activitãþii.

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenþiila normele de apãrare împotriva incendiilor ºi sesancþioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 2.500 lei.

Misiune, scop,obiective

Scop: dezvoltarea durabilãa teritoriului MãrginimeaSibiului cu implicarea acto-rilor privaþi ºi publici, prinacþiuni care sã permit înspecial pãstrarea identitãþiimulticulturale, valorificarearesurselor natural ºi antro-pice precum ºi promovareaunei agriculture ecologice

Obiective- Elaborarea ºi implemen-

tarea unor proiecte de

ANUNÞIMPORTANT!!!

Toþi cei interesaþi de DEZVOLTAREALOCALITÃÞII ªI DE FONDURI EUROPENEsunt aºteptaþi în data de 1.03.2016, ora12:00, la sediul Primãriei Orlat, sala deconsiliu, unde este programatã întâlnirea cuREPREZENTANÞI AI ASOCIAÞIEI GALMÃRGINIMEA SIBIULUI.

ASOCIAÞIA GAL MÃRGINIMEA SIBIULUI

Prezentarea Asociaþiei GAL Mãrginimea SibiuluiPrezentarea Asociaþiei GAL Mãrginimea SibiuluiPrezentarea Asociaþiei GAL Mãrginimea SibiuluiPrezentarea Asociaþiei GAL Mãrginimea SibiuluiPrezentarea Asociaþiei GAL Mãrginimea Sibiuluidezvoltare locale ºi zonale, înscopul obþinerii unor surse definanþare

- Dezvoltarea agrozootehnieiîn sensul valorificãrii superioa-re a terenului cu protejarea simul-tanã a mediului înconjurãtor

- Protejarea mediului deafaceri care se suprapunescopului asociaþiei

- Conservarea obiceiurilor ºitradiþiilor locale, a monu-mentelor istorice, religioase ºide artã, a caselor memoriale,cetãþilor, biserici fortificate,crearea unei reþele agro-

turistice în zona MãrginimeaSibiului

- Gestionarea ºi exploata-rea raþionalã ºi durabilã aresurselor locale

- Conservarea biodiversitãþii,protecþia apelor ºi ecosiste-melor acvatice, a atmosferei,a solului precum ºi aaºezãrilor locale

- Elaborarea, actualizarea ºiimplementarea Strategiei deDezovoltare a ZoneiMãrginimea Sibiului

- Inventarierea resurseloreconomice, financiare ºi

umane care sã contribuie larealizarea scopului propus

- Cãutarea de parteneri înþarã ºi strãinãtate, colaborareacu organe ºi organismesimilare sau complementare,analiza conecþiunilor posibilepliate pe scopul fundamentalal asocoaþiei

- Promovarea unor proiectede dezvoltare localã ºi zonalãîn localitãþile din MãrginimeaSibiului în urmãtoarele do-menii: industrie, agriculturã,culturã, social, tineret, mediu,º.a.

CHESLEREAN IOAN-ALEXANDRU 25.01.2016BRÃNESCU SOFIA-ELENA 01.02.2016ARICSAN CASIAN-VALENTIN 08.02.2016

POPA DUMITRU ªICHELCIOIU ANGELA-CERASELA 26.02.2016

PÃRÃU IOAN 18.05.1951 28.01.2016CINEZAN IOAN 12.04.1950 04.02.2016TÃBAN PETRU 17.11.1941 05.02.2016RODEAN IOAN 29.01.1961 27.02.2016

- cererea pentru eliberareaactului de identitate;

- actul de identitate ºi carteade alegãtor, dacã este cazul;

- certificatul de naºtere ºicertificatul de cãsãtorie, dacãeste cazul, original ºi copie;

- hotãrârea de divorþ, definitivãºi irevocabilã, dupã caz, originalºi copie;

- certificatul de deces alsoþului/soþiei decedat/dece-date, în cazul soþului supra-vieþuitor, original ºi copie;

- certificatele de naºtere alecopiilor cu vârsta mai micã de14 ani, original ºi copie;

- documentul cu care se face

DOCUMENTE NECESARE PENTRU ELIBERAREA ACTULUI DE IDENTITATE LA :EXPIRAREA TERMENULUI DE VALABILITATE, MODIFICAREA DATELOR DE STARE

CIVILÃ, ANULAREA DOCUMENTULUIdovada adresei de domiciliu ºi,dupã caz, cel cu care se facedovada adresei de reºedinþã,original ºi copie;

- chitanþa reprezentândcontravaloarea cãrþii de identitate;

- timbru fiscal sau chitanþareprezentând contravaloareataxei extrajudiciare de timbru.

În cazul modificãrii numeluiºi/sau prenumelui titularului,prenumelui pãrinþilor, a datei oria locului de naºtere, se prezintãºi hotãrârea judecãtoreascãrãmasã definitivã ºi irevocabilãsau, dupã caz, actul administrativîn baza cãruia s-au modificatdatele de stare civilã.

Acordarea tichetelor socialeeste strict condiþionatã de pre-zenþa regulatã a copiilor lagrãdiniþã. Normele de aplicareprecizeazã cã totalul absen-þelor motivate permise secalculeazã pe baza unui algo-ritm în care învoirile personale(maxim trei) ºi scutirile medi-cale nu pot depaºi 50% dinnumãrul total de zile degrãdiniþã din luna respectivã.

Procedura de acordare a tichetelor sociale din cadrulProcedura de acordare a tichetelor sociale din cadrulProcedura de acordare a tichetelor sociale din cadrulProcedura de acordare a tichetelor sociale din cadrulProcedura de acordare a tichetelor sociale din cadrulprogramului "Fiecare Copil în Grãdiniþã"programului "Fiecare Copil în Grãdiniþã"programului "Fiecare Copil în Grãdiniþã"programului "Fiecare Copil în Grãdiniþã"programului "Fiecare Copil în Grãdiniþã"

Copiii eligibili pentru acestprogram sunt identificaþi deasistenþii sociali din primãrii, pebaza unui dosar social caretrebuie sã conþinã cererea,conform anexei 1 din H.G. 15/2016 pentru aprobarea nor-mele metodologice de aplicarea prevederilor Legii 248/2015ºi a procedurii de acordare atichetelor sociale pentrugrãdiniºã, declaraþie pe propria

rãspundere, însoþite de actedoveditoare privind compo-nenþa familiei, veniturile aces-teia ºi înscrierea/frecventareaactivitãþilor organizate degrãdiniþã.

Cererea ºi declaraþia pe pro-pria rãspundere se întocmescde reprezentantul familiei,respectiv de reprezentantullegal al copilului.

Veniturile realizate de

membrii familiei se dovedesc,dupã caz, cu adreverinþã eli-beratã de angajator, deorganele fiscale sau de alteautoritãþi competente.

Stimulentul acordat subformã de tichet social esteacordat pentru perioada sep-tembrie- iunie, iar copii care vorfi eligibili vor primi lunar tichetulsocial de 50 de lei. Tichetul seacordã începând cu luna încare preºcolarul a îndeplinitcriteriile de frecvenþã.

Mecanismul de acordare atichetului nu ia în calcul ajutorulsocial, alocaþia de sustinere afamiliei, alocaþia pentru copii,bursele sau subvenþiileagricole.

Tichetelor vor fi distribuite deprimãrii, conform formularuluide prezente completat deeducatori.

Guvernul a aprobat normele de aplicare a Legii 248/2015 privind stimularea participãrii înînvãþãmântul preºcolar a copiilor provenind din familii defavorizate. Potrivit acestora, tichetelesociale acordate în baza programului "Fiecare Copil în Grãdiniþã" vor putea fi utilizate numaipentru achiziþionarea de produse alimentare, de igienã, de îmbrãcãmite ºi/sau rechizite.Legea promoveazã prezenþa la grãdiniþã a copiilor între 3 ºi 6 ani, prin acordarea unuistimulent financiar sub forma unui tichet social de 50 de lei lunar. Stimulentul se acordãfamiliilor cu mai puþin de 284 de lei venituri lunare pe membru de familie.