Informatii despre autismActivitatea fizicaAnaliza comportamentalaAsperger vazut din interiorCapacitatea cognitivaClaritate si simplificareComportamente problemaComunicarea eficientaComunicarea totalaDespre copiii cu autismIntegrare senzorialaManagementul de cazPreterapia la un copil autistSindromul AspergerSindromul RettSpecificul comunicariiTerapeutul neajutoratTerapia ABATerapia TEACCH See more at: http://www.cursuriautism.ro/terapia-aba.php#sthash.Vg03TRA4.dpufAnaliza comportamental n situaiile de criz in autism Datorit comportamentelor problem interaciunea i terapia persoanelor cu autism este ngreunat sau chiar imposibil. Aceasta arat c este imperios necesar ca modificarea acestor comportamente, n sensul diminurii i nlocuirea cu alte comportamente adecvate,s se realizeze nc din preterapie. Cercetrile efectuate de-a lungul timpului de profesionitii n terapia comportamental i din experiena practic cu copii cu autism s-a demonstrat c cele mai eficiente tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia comportamental. Toate comportamentele, fie pozitive sau negative, sunt nvate din experiena anumitor evenimente care preced comportamentul respectiv (antecedent) i care urmeaz imediat comportamentului (consecin). La copilul cu autism pot aparea cele mai variate i ciudate comportamente problema. Pot fi comportamente-problem extreme: ipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, mucatul minilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventilaia sau crizele de apnee (inutul respiraiei). n cadrul comportamentelor problem sunt incluse si autostimulrile, stereotipiile, comportamentele obsesive care dei nu sunt periculoase creeaz subiectului un obstacol n dezvoltare, nvare i socializare. Copiii cu autism sunt absorbii de jocuri autostimulante care i mpiedic s reacioneze la ceea ce se ntmpl n jurul lor i la cererile celorlali, sau se pot angaja ntr-o activitate obsesiv din care dac sunt intrerupi pot declana crize de furie. n categoria comportamentelor problem sunt incluse i ecolalia (imediat sau intarziat) i respiraia greit; acestea doua fiind la rndul lor destul de dificil de controlat. Atunci cnd ne confruntm cu un comportament problem, nainte de a aciona asupra lui trebuie s facem analiza funcional a comportamentului. Este aproape imposibil s intervenim asupra unui comportament-problem daca nu s-a neles de ce persoana se comport astfel. De cele mai multe ori comportamentele problem exercit o funtie de comunicare pentru subiect. Copilul se foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlali, pentru a atinge obiectivele de control asupra comportamentului celorlali i asupra mediului. Nu toate comportamentele problem se pot interpreta prin aceasta dinamica. dar, totui considerm ca aceste comportamente problem sunt funcionale pentru subiect i pot fi eliminate n cazul substituirii cu alte comportamente adaptative avnd aceeai valoare funcional. Cnd facem analiza funcional trebuie s notm frecvena comportamentului respectiv, intensitatea cu care se manifest, persoanele n prezena crora apare i s urmrim modelul: ANTECEDENT - situaia n care a aparut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut s fac, dac a fost interupt din vreo activitate etc); COMPORTAMENT - descrierea exact a comportamentului (a ipat, a ipat i s-a mucat de incheietura mini, a lovit cu mana, a tras de par); cu ct datele sunt mai clare cu att comportamentul va fi mai bine neles; CONSECINA - ce s-a ntamplat imediat dup apariia comportamentului problem (ex. copilul a nceput s ipe pentru c vrea o jucrie iar mama i-a dat jucaria respectiv). Trebuie s obinem informaii i asupra dinamicii care menine activ acel comportament: ce funcie ndeplinete (comunicativ sau autostimulant); ce comportamente alternative pozitive ar putea fi folosite de subiect pentru a ndeplini aceleai funcii. Trebuie s inem cont de un lucru foarte important - o singur manifestare a comportamentului problem nu ne poate spune totul despre el. Este absolut necesar s se adune date despre situaiile n care apare i consecinele care au urmat pentru a determina cauzele i funciile comportamentului respectiv. Exemplu de comportament problem; cum este ntrit de consecina primit i cum trebuie acionat pentru a duce la extincia lui. Comportament:crizele de tipat Antecedent: copilului i se cere s ncheie o activitate placut pentru a merge la lecii Comportament: copilul face o criz de ipat Consecina: il mai lsam s se joace puin ca s se liniteasc EFECTUL: va nva c poate evita leciile dac ip i cu timpul va fi din ce in ce mai greu s-l oprim din ipat. Modul corect de a ne comporta cu acest tip de reacie este ca n momentul n care ip s-l oprim din activitatea pe care o face i s mergem la lecii. Nu facem nici o referire la plans sau ipat ci ne purtam ca i cum nu am auzi ca plange laudandu-l pentru ct de "frumos te-ai jucat mai devreme dar acum trebuie sa mergem la lecii". Nefcnd nici o referire la comportamentul problem acesta va disparea prin extincie pentru c nu a existat nimic care s-l ntreasc. Pentru a putea preveni acest tip de reacie este foarte bine s anunm copilul din timp - te mai las 5 minute, apoi trebuie s mergem la lecii. n cazul copiilor cu autism putem preveni multe reacii neplcute dac i informm din timp ct mai au la dispozitie pentru activitatea respectiv. Acelai comportament poate avea funcii diferite la fiecare copil n parte, de aceea nu putem interveni la toi n acelai mod. Trebuie s analizm de ce se poart copilul aa nainte s intervenim asupra comportamentului. Un copil poate s ipe pentru c vrea atenie iar altul pentru c vrea s fie lsat n pace; n fiecare situaie se va interveni n mod diferit. De ce apare un comportament problem? A. Copilul obine stimuli sociali sau materiali pozitivi (NTRITOR POZITIV) Este susinut pozitiv (prin comportamentul problem) de alte persoane care se apropie de el, i vorbesc, l ating, l blocheaz, l consoleaz, l ceart (cearta poate fi un stimul pozitiv pentru un copil care este ignorat mult timp). Exemple: Copilul ncepe s plng sau s ipe atunci cnd vrea atenie i mama vine i l ia n brae; va nva c atunci cnd vrea s fie luat n brae trebuie s ipe sau s plng. Copilul vrea un dulce iar mama i spune c nu mai primete pentru c deja a mncat unul iar el ncepe s ipe, n cele din urm mama cedeaz i i mai d ; va nva c poate s-i manipuleze pe cei din jur pentru a obine ce vrea.. Prin acest tip de comportament copilul caut s obina atenia sau ceva ce i dorete. Dac astfel de comportamente vor fi ignorate ele vor disprea prin extincie pentru c nu a existat nimic care s le ntreasc. B. Copilul reuete s evite o situaie perceput ca aversiv ( NTRITOR NEGATIV). Comportamentul problem este ncurajat negativ n msura n care o situaie neplcut nceteaz sau se reduce. Copilul poate tri sentimente de nelinite, fric, plictiseal, frustrare, oboseal, sentiment de incapacitate; adoptand un comportament problem, astfel de triri se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care exercita o presiune asupra subiectului i schimb orientarea i reduce fluxul su de stimuli care produc discomfort copilului. S ne gndim de exemplu la un copil care se afl la gradini i este solicitat de educatoare s rspund n mod repetat la fel ca i ceilali copii copilul adopt comportamentul de a se muca de mini; ca i consecin educatoarea nu l mai solicit pentru a evita comportamentul neplcut. Prin reacia educatoarei comportamentul problem va fi ntrit iar copilul va nva s-l foloseasc pentru a evita situaiile n care este solicitat s rspund. n aceste dou funcii ale comportamentului problem, efectul produs este extern, este ceva ce se produce n mediu i n relaiile cu ceilali. C. Efectul obinut este de natur intern, efect stimulatoriu senzorial. AUTOSTIMULARE - Copilul emite comportamente care i produc n mod automat senzaii plcute de tip kinestezic (legnat, nvrtit), tactil (frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp), olfactiv (mirositul diferitelor obiecte), auditiv (fonitul unei hrtii), gustativ (bgatul obiectelor n gur). Este mai usor de intervenit asupra primelor dou ( A si B ) pentru c acestea sunt ntrite de consecinele externe pe care le primete copilul; dac i oferim alt consecin comportamentul va disprea prin extincie i este mult mai uor s-l nlocuim cu un comportament adaptativ; n schimb este foarte greu de intervenit asupra celui de-al treilea tip de comportament problem pentru c este ntrit prin nsi plcerea senzorial pe care o produce. A fost demonstrat c dac subiectul se gsete ntr-o situaie de inactivitate, fr implicare direct, cu frecvene sczute de input senzorial, crete mult probabilitatea de emitere a unor comportamente-problem autostimulante, care n acest caz ar avea o funcie homeostatica, i anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea in Sistemul Nervos Central. Dar comportamentul-problem poate servi i la reducerea unui flux prea puternic de input. De exemplu s ne gndim la un copil autist aflat n grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare i ip pe un fond muzical. Nu trebuie s ne focalizm exclusiv asupra descreterii unui comportament; trebuie s ne gndim n acelai timp ce comportament dezirabil i poate lua locul i s-l nvm pe copil noul comportament. De exemplu dac copilul lovete pentru a obine atenia, este important s eliminm lovitul i s-l nvam pe copil moduri adecvate de a atrage atenia. n loc s loveasc poate s spun "uit-te, te rog", "ajut-m" sau s bat uor pe umr. Dac nu l nvm cum s nlocuiasc acel comportament cu unul adecvat copilul poate s opreasc acel comportament problem i s dezvolte un nou comportament problem care s indeplineasc aceai funcie ca i cel iniial. S lum puin exemplul de mai sus - dac l oprim din lovit atunci cnd vrea atenie dar nu l nvm un mod alternativ de a atrage atenia copilul poate s inceap s ipe pentru a atrage atenia i vom avea un nou comportament problem. Trebuie s alegem metoda potrivit de intervenie pentru fiecare comportament n parte Metoda care poate duce la extincia unui comportament n cazul unui copil n cazul altuia poate s ntreasc comportamentul problem. Cea mai frecvent greeal fcut de prini i terapeui este c uneori recompenseaz neintenionat un comportament problem creznd c de fapt au pedepsit copilul. De exemplu: Un copil ncepe s arunce cu jucriile pe jos; mama vine i l ceart apoi se apuca i strange lucrurile de pe jos. Unele comportamente ca cel de mai sus pot da satisfacie copilului, comportamentul poate fi ntrit de reacia mamei (a obinut atenie, mama s-a suprat dar tot ea a strans lucrurile). Acest tip de comportament nu ar trebui s ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi ntrit negativ de simpla expresie a feei pe care o obine de la ceilali cnd se poart neadecvat. Modul corect de a aciona este s ateptm pn comportamentul nceteaz apoi i spunem cu calm s strng lucrurile de pe jos iar dac nu vrea sa-l promptam fizic s o fac. n timpul leciilor copilul l-a lovit pe terapeut, consecina a fost "time-out" pentru 3 minute (se pune un timer iar copilul este aezat intr-un "loc de pedeaps" timp n care nimeni nu se uit i nu vorbete cu el). Acest tip de pedeaps poate fi potrivit dac comportamentul problem apare n timpul unei activiti plcute pentru copil, dar dac este folosit n timp ce copilul era la lecii pentru el va deveni un ntritor negativ pentru c folosindu-se de comportamentul problem va scpa pentru cteva minute de la lecii. Ignorarea Dac nu este periculos pentru el nsui sau pentru cei din jur, este bine s ne prefacem c acel comportament nu exist. Copilul cu autism dezvolt de multe ori comportamente nepotrivite pentru a atrage atenia. n loc s-i oferim atenie i s-i ntrim comportamentul problem ignorm pur i simplu comportamentul i ateptm s apar un comportament mai potrivit pentru ai acorda acea atenie, dar n momentul n care apare un comportament bun trebuie s fim entuziati i s l ludm pentru lucrul bun pe care l face. n felul acesta copilul nva c primete atenie doar pentru comportamentele adecvate. Trebuie s fim ateni la propriul comportament; copiii nva prin imitaie Este foarte important modul n care ne comportam cu copii notri, cu att mai mult dac avem un copil cu autism caruia ii este i aa foarte greu s discrimineze ce comportamente sunt acceptate i care nu. S ne imaginam un printe care ii loveste copilul spunnd "nu este frumos s loveti!" sau unul care ip "nu mai ipaaa!". Este de neneles pentru un copil "de ce nu am voie s ip dac mama ip la mine?!" sau "de ce eu nu am voie s lovesc dar tata m lovete?!". Atunci cnd sunt frustrai sau suprai ei vor aciona i se vor comporta la fel cum au vzut c se poart ceilali membri ai familiei. - See more at: http://www.cursuriautism.ro/analiza-comportamentala.php#sthash.rlHbpFeH.dpuf\Activitatile fizice si gimnastica medicala in autism sunt extrem de necesare, si adesea neglijate in cazul copilulului cu autism:cu cat se dezvolta mai mult capacitatea coordonarii motrice cu atat mai mult se realizeaza premizele unei dezvoltari intelectuale care sa puna in valoare intregul potential. Motricitatea este coordonata de la nivel cerebral, dar si dezvoltarea cerebrala este influentata de dezvoltarea coordonarii motrice; creierul fiind oxigenat mai mult bineinteles va functiona la alti parametri; pe fondul unei familii hiperprotective si a lipsei de miscare o buna parte dintre copii cu autism sunt obezi sau supraponderali activitatea fizica va contribui la mentinerea unui indice de greutate aflat in apropierea normalitatii; exercitiul fizic rezolva problemele legate de constipatie; copilul hiperkinetic isi consuma energia in mod util prin activitate coordonata de adult fapt care va avea drept consecinta o crestere a capacitatii de atentie si astfel la masa de lucru vor fi mai eficienti; nivelul autoagresivitatii si heteroagresivitatii va scadea in urma eliminarii de energie si tensiune prin exercitiu fizic activitatile fizice sunt mai atractive decat activitatile la masa de lucru somnul se imbunatateste ; inotul este f recomandat ( toate grupele de muschi sunt activate)iar ei sunt atrasi de apa Analiza comportamental n situaiile de criz in autism Datorit comportamentelor problem interaciunea i terapia persoanelor cu autism este ngreunat sau chiar imposibil. Aceasta arat c este imperios necesar ca modificarea acestor comportamente, n sensul diminurii i nlocuirea cu alte comportamente adecvate,s se realizeze nc din preterapie. Cercetrile efectuate de-a lungul timpului de profesionitii n terapia comportamental i din experiena practic cu copii cu autism s-a demonstrat c cele mai eficiente tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia comportamental. Toate comportamentele, fie pozitive sau negative, sunt nvate din experiena anumitor evenimente care preced comportamentul respectiv (antecedent) i care urmeaz imediat comportamentului (consecin). La copilul cu autism pot aparea cele mai variate i ciudate comportamente problema. Pot fi comportamente-problem extreme: ipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, mucatul minilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventilaia sau crizele de apnee (inutul respiraiei). n cadrul comportamentelor problem sunt incluse si autostimulrile, stereotipiile, comportamentele obsesive care dei nu sunt periculoase creeaz subiectului un obstacol n dezvoltare, nvare i socializare. Copiii cu autism sunt absorbii de jocuri autostimulante care i mpiedic s reacioneze la ceea ce se ntmpl n jurul lor i la cererile celorlali, sau se pot angaja ntr-o activitate obsesiv din care dac sunt intrerupi pot declana crize de furie. n categoria comportamentelor problem sunt incluse i ecolalia (imediat sau intarziat) i respiraia greit; acestea doua fiind la rndul lor destul de dificil de controlat. Atunci cnd ne confruntm cu un comportament problem, nainte de a aciona asupra lui trebuie s facem analiza funcional a comportamentului. Este aproape imposibil s intervenim asupra unui comportament-problem daca nu s-a neles de ce persoana se comport astfel. De cele mai multe ori comportamentele problem exercit o funtie de comunicare pentru subiect. Copilul se foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlali, pentru a atinge obiectivele de control asupra comportamentului celorlali i asupra mediului. Nu toate comportamentele problem se pot interpreta prin aceasta dinamica. dar, totui considerm ca aceste comportamente problem sunt funcionale pentru subiect i pot fi eliminate n cazul substituirii cu alte comportamente adaptative avnd aceeai valoare funcional. Cnd facem analiza funcional trebuie s notm frecvena comportamentului respectiv, intensitatea cu care se manifest, persoanele n prezena crora apare i s urmrim modelul: ANTECEDENT - situaia n care a aparut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut s fac, dac a fost interupt din vreo activitate etc); COMPORTAMENT - descrierea exact a comportamentului (a ipat, a ipat i s-a mucat de incheietura mini, a lovit cu mana, a tras de par); cu ct datele sunt mai clare cu att comportamentul va fi mai bine neles; CONSECINA - ce s-a ntamplat imediat dup apariia comportamentului problem (ex. copilul a nceput s ipe pentru c vrea o jucrie iar mama i-a dat jucaria respectiv). Trebuie s obinem informaii i asupra dinamicii care menine activ acel comportament: ce funcie ndeplinete (comunicativ sau autostimulant); ce comportamente alternative pozitive ar putea fi folosite de subiect pentru a ndeplini aceleai funcii. Trebuie s inem cont de un lucru foarte important - o singur manifestare a comportamentului problem nu ne poate spune totul despre el. Este absolut necesar s se adune date despre situaiile n care apare i consecinele care au urmat pentru a determina cauzele i funciile comportamentului respectiv. Exemplu de comportament problem; cum este ntrit de consecina primit i cum trebuie acionat pentru a duce la extincia lui. Comportament:crizele de tipat Antecedent: copilului i se cere s ncheie o activitate placut pentru a merge la lecii Comportament: copilul face o criz de ipat Consecina: il mai lsam s se joace puin ca s se liniteasc EFECTUL: va nva c poate evita leciile dac ip i cu timpul va fi din ce in ce mai greu s-l oprim din ipat. Modul corect de a ne comporta cu acest tip de reacie este ca n momentul n care ip s-l oprim din activitatea pe care o face i s mergem la lecii. Nu facem nici o referire la plans sau ipat ci ne purtam ca i cum nu am auzi ca plange laudandu-l pentru ct de "frumos te-ai jucat mai devreme dar acum trebuie sa mergem la lecii". Nefcnd nici o referire la comportamentul problem acesta va disparea prin extincie pentru c nu a existat nimic care s-l ntreasc. Pentru a putea preveni acest tip de reacie este foarte bine s anunm copilul din timp - te mai las 5 minute, apoi trebuie s mergem la lecii. n cazul copiilor cu autism putem preveni multe reacii neplcute dac i informm din timp ct mai au la dispozitie pentru activitatearespectiv. Acelai comportament poate avea funcii diferite la fiecare copil n parte, de aceea nu putem interveni la toi n acelai mod. Trebuie s analizm de ce se poart copilul aa nainte s intervenim asupra comportamentului. Un copil poate s ipe pentru c vrea atenie iar altul pentru c vrea s fie lsat n pace; n fiecare situaie se va interveni n mod diferit. De ce apare un comportament problem? A. Copilul obine stimuli sociali sau materiali pozitivi (NTRITOR POZITIV) Este susinut pozitiv (prin comportamentul problem) de alte persoane care se apropie de el, i vorbesc, l ating, l blocheaz, l consoleaz, l ceart (cearta poate fi un stimul pozitiv pentru un copil care este ignorat mult timp). Exemple: Copilul ncepe s plng sau s ipe atunci cnd vrea atenie i mama vine i l ia n brae; va nva c atunci cnd vrea s fie luat n brae trebuie s ipe sau s plng. Copilul vrea un dulce iar mama i spune c nu mai primete pentru c deja a mncat unul iar el ncepe s ipe, n cele din urm mama cedeaz i i mai d ; va nva c poate s-i manipuleze pe cei din jur pentru a obine ce vrea.. Prin acest tip de comportament copilul caut s obina atenia sau ceva ce i dorete. Dac astfel de comportamente vor fi ignorate ele vor disprea prin extincie pentru c nu a existat nimic care s le ntreasc. B. Copilul reuete s evite o situaie perceput ca aversiv ( NTRITOR NEGATIV). Comportamentul problem este ncurajat negativ n msura n care o situaie neplcut nceteaz sau se reduce. Copilul poate tri sentimente de nelinite, fric, plictiseal, frustrare, oboseal, sentiment de incapacitate; adoptand un comportament problem, astfel de triri se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care exercita o presiune asupra subiectului i schimb orientarea i reduce fluxul su de stimuli care produc discomfort copilului. S ne gndim de exemplu la un copil care se afl la gradini i este solicitat de educatoare s rspund n mod repetat la fel ca i ceilali copii copilul adopt comportamentul de a se muca de mini; ca i consecin educatoarea nu l mai solicit pentru a evita comportamentul neplcut. Prin reacia educatoarei comportamentul problem va fi ntrit iar copilul va nva s-l foloseasc pentru a evita situaiile n care este solicitat s rspund. n aceste dou funcii ale comportamentului problem, efectul produs este extern, este ceva ce se produce n mediu i n relaiile cu ceilali. C. Efectul obinut este de natur intern, efect stimulatoriu senzorial. AUTOSTIMULARE - Copilul emite comportamente care i produc n mod automat senzaii plcute de tip kinestezic (legnat, nvrtit), tactil (frecarea degetelor unele de celelalte, lovirea palmelor de corp), olfactiv (mirositul diferitelor obiecte), auditiv (fonitul unei hrtii), gustativ (bgatul obiectelor n gur). Este mai usor de intervenit asupra primelor dou ( A si B ) pentru c acestea sunt ntrite de consecinele externe pe care le primete copilul; dac i oferim alt consecin comportamentul va disprea prin extincie i este mult mai uor s-l nlocuim cu un comportament adaptativ; n schimb este foarte greu de intervenit asupra celui de-al treilea tip de comportament problem pentru c este ntrit prin nsi plcerea senzorial pe care o produce. A fost demonstrat c dac subiectul se gsete ntr-o situaie de inactivitate, fr implicare direct, cu frecvene sczute de input senzorial, crete mult probabilitatea de emitere a unor comportamente-problem autostimulante, care n acest caz ar avea o funcie homeostatica, i anume de autoreglare a fluxului de stimuli la intrarea in Sistemul Nervos Central. Dar comportamentul-problem poate servi i la reducerea unui flux prea puternic de input. De exemplu s ne gndim la un copil autist aflat n grupuri numeroase de persoane care vorbesc cu voce tare i ip pe un fond muzical. Nu trebuie s ne focalizm exclusiv asupra descreterii unui comportament; trebuie s ne gndim n acelai timp ce comportament dezirabil i poate lua locul i s-l nvm pe copil noul comportament. De exemplu dac copilul lovete pentru a obine atenia, este important s eliminm lovitul i s-l nvam pe copil moduri adecvate de a atrage atenia. n loc s loveasc poate s spun "uit-te, te rog", "ajut-m" sau s bat uor pe umr. Dac nu l nvm cum s nlocuiasc acel comportament cu unul adecvat copilul poate s opreasc acel comportament problem i s dezvolte un nou comportament problem care s indeplineasc aceai funcie ca i cel iniial. S lum puin exemplul de mai sus - dac l oprim din lovit atunci cnd vrea atenie dar nu l nvm un mod alternativ de a atrage atenia copilul poate s inceap s ipe pentru a atrage atenia i vom avea un nou comportament problem. Trebuie s alegem metoda potrivit de intervenie pentru fiecare comportament n parte Metoda care poate duce la extincia unui comportament n cazul unui copil n cazul altuia poate s ntreasc comportamentul problem. Cea mai frecvent greeal fcut de prini i terapeui este c uneori recompenseaz neintenionat un comportament problem creznd c de fapt au pedepsit copilul. De exemplu: Un copil ncepe s arunce cu jucriile pe jos; mama vine i l ceart apoi se apuca i strange lucrurile de pe jos. Unele comportamente ca cel de mai sus pot da satisfacie copilului, comportamentul poate fi ntrit de reacia mamei (a obinut atenie, mama s-a suprat dar tot ea a strans lucrurile). Acest tip de comportament nu ar trebui s ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi ntrit negativ de simpla expresie a feei pe care o obine de la ceilali cnd se poart neadecvat. Modul corect de a aciona este s ateptm pn comportamentul nceteaz apoi i spunem cu calm s strng lucrurile de pe jos iar dac nu vrea sa-l promptam fizic s o fac. n timpul leciilor copilul l-a lovit pe terapeut, consecina a fost "time-out" pentru 3 minute (se pune un timer iar copilul este aezat intr-un "loc de pedeaps" timp n care nimeni nu se uit i nu vorbete cu el). Acest tip de pedeaps poate fi potrivit dac comportamentul problem apare n timpul unei activiti plcute pentru copil, dar dac este folosit n timp ce copilul era la lecii pentru el va deveni un ntritor negativ pentru c folosindu-se de comportamentul problem va scpa pentru cteva minute de la lecii. Ignorarea Dac nu este periculos pentru el nsui sau pentru cei din jur, este bine s ne prefacem c acel comportament nu exist. Copilul cu autism dezvolt de multe ori comportamente nepotrivite pentru a atrage atenia. n loc s-i oferim atenie i s-i ntrim comportamentul problem ignorm pur i simplu comportamentul i ateptm s apar un comportament mai potrivit pentru ai acorda acea atenie, dar n momentul n care apare un comportament bun trebuie s fim entuziati i s l ludm pentru lucrul bun pe care l face. n felul acesta copilul nva c primete atenie doar pentru comportamentele adecvate. Trebuie s fim ateni la propriul comportament; copiii nva prin imitaie Este foarte important modul n care ne comportam cu copii notri, cu att mai mult dac avem un copil cu autism caruia ii este i aa foarte greu s discrimineze ce comportamente sunt acceptate i care nu. S ne imaginam un printe care ii loveste copilul spunnd "nu este frumos s loveti!" sau unul care ip "nu mai ipaaa!". Este de neneles pentru un copil "de ce nu am voie s ip dac mama ip la mine?!" sau "de ce eu nu am voie s lovesc dar tata m lovete?!". Atunci cnd sunt frustrai sau suprai ei vor aciona i se vor comporta la fel cum au vzut c se poart ceilali membri ai familiei. Prezentam cateva fragmente din carteaSindromul Asperger o poveste de dragostein care cei doi membri ai cuplului vorbesc din perspective diferite despre aceleasi subiecte sau aceleasi intamplari din viata lor. El din perspectiva persoanei cu sindrom Asperger, ea din perspectiva non autista.PrefaSarah Non - AspergerImaginai-v urmtoarea scen, dac vrei. Sunt n autobuz, spre munc, ascult Barry Manilow pe MP3 player ( este o slbiciune , recunosc) .Mi-a venit o idee romantic s trimit un mesaj. Trimit acest text iubitului meu: Cnd voi avea 40 deani , a vrea s merg la Las Vegas, s m mrit cu tine i s-l vd pe Barry. Nu m atept la un rspuns extraordinar-poate O,draga mea, ce romantic i plin de sperane pentru viitor eti-dar nu la asta : Ce-ai zice dac te-ai cstori cu Johnny Vegas in Barry (Glamorgan)? Sunt ndragostit de un brbat care are sindromul Asperger. Bine ai venit n lumea mea. Se pare c sunt destul de multe femei care s-au ndrgostit de asemenea brbai. Am citit toate crtile , sute de comentarii online pe forumuri i am urmrit seminarii. Mesajul copleitor pare a fi unul de condamnare. Aceste femei sunt disperate: pline de resentimente, fr sprijin, furioase i depresive. Unele dintre aceste femei i-au prsit partenerii acum civa ani dar nc nu sunt n stare s depeasc momentul i s mearg mai departe. Unele au dezvoltat chiar caracteristici definite ca un sindrom separat, sindromul Cassandra Affective Disorder, pur i simplu ca rezultat al timpului petrecut cu aceti parteneri (Aston 2005). Pronosticul pare s fie universal: dac eti implicat ntr-o relaie cu un partener care are sindromul Asperger este foarte posibil s capei depresii, anxiozitate i o scdere a respectului de sine. Familia i prietenii ti nu vor crede c acel brbat linitit, gentil, muncitor este rece, distant, un egoist pedant. El s-ar putea s-i spun c tu eti de vin ; c tu eti rea, exagerat de sensibil, c tu caui cearta i creezi problemele. tiu aceste sentimente prea bine, recunosc prezena sindromului Cassandra n propria mea via, mi-am pus la ndoiala propria mea integritate mental pna la pragul disperrii i m-am auzit de mii de ori aprndu-mi dreptul de a fi suprat. n ciuda tuturor acestor lucruri , chiar cred c o relaie de acest tip poate funciona pentru c acum din fericire suntem foarte bine, nu fr un efort considerabil, fr transformri i compromisuri dar suntem foarte fericii i e minunat.Keith - AspergerNu tiu exact de ce am contribuit la aceast carte. Ei bine, cred c pentru dou motive simple:-Primul-Sarah (partenera mea i cea asupra creia se concentreaz atenia mea n aceast carte) a devenit recent interesat de subiectul Sindromul Asperger datorit descoperirii noastre comune c, eu, fr ndoial (n opinia mea), sunt afectat de aceast condiie i ea a nceput o carier n acest domeniu. Unul din multele lucruri care m-au atras pe mine la ea este abilitatea sa extraordinar de a observa ce alii nu pot s observe. A fost ideea ei ca noi s scriem aceast carte. Chiar dac eu nu vedeam scopul, nu am gsit nici un motiv ntemeiat s nu contribui i s ajut s-i ndeplineasc aceast ambiie de a avea succes cu o publicaie n acest domeniu. Nu mi-a fi imaginat niciodat c ceva privitor la modul meu de a gndi (normal pentru mine ) poate fi subiectul unei cri i nc am ndoieli c ar fi interesant pentru cineva.-n al doilea rnd , primesc un procent din profitul la vnzarea crii . Nu a putea s refuz oportunitatea ctigrii a ceva bani n schimbul unei sarcini att de simple cum este de a scrie despre un subiect att de cunoscut mie- eu.Iniial ne plnuisem ca aceast carte s fie un efort comun al nostru i s scriem fiecare separat cte un capitol. S-a dovedit c nu am putut face aa i a fost o experien n sine din care am nvaat. Lui Keith i-a fost imposibil, lsat singur, s-i dea seama despre ce ar putea scrie pentru c nu tie dac unele lucruri relatate despre el ar fi neobinuite sau ar fi de interes. Nu are posibilitatea s se vad din perspectiva altei persoane lucru care de altfel este o caracteristic a sindromului. I-a luat foarte mult timp i efort psihic s-i analizeze propriile gnduri i s le exprime n cuvinte i a avut nevoie de mult susinere pentru asta. De aceea subiectele atinse n aceast carte au fost gestionate mai ales de Sarah care i-a exprimat prerile pentru situaiile pe care ea le-a considerat a fi elocvente pentru condiia de As sau n care a considerat c modul de a privi din interiorul unui As poate fi folositor i interesant pentru alii. El n general a rspuns acestor comentarii. Rezultatul a fost c Sarah a scris mai mult n aceast carte - ceea ce nu a fost intenia sa. Tot ceea ce au scris a avut acordul comun al ambilor.......Dificultate n exprimare i n interpretarea comunicrii non verbale - contact vizual, limbajul corpului i expresiile faciale-comunicare non verbal, care ar fi necesar unei depline nelegeri a comunicrii socialeKeith - Asperger:A privi ali oameni n ochi doare: Nu tiu ce gndesc acetia i de ce. n general comunicarea non verbal pentru mine este ca un cmp cu mine. Dup ce am citit recent o carte despre limbajul corpului , am realizat c sunt atipic cel mai mult este afectat mesajul pe care l pot evoca prin expresia feei. Mi-a dori mai mult simplicitate n comunicare. De aceea telefonul este uneori modalitatea perfect pentru a comunica , pentru c tot ceea ce trebuie spus este spus cu toate c mi dau seama c nu am ntotdeauna imaginea complet a situaiei n lipsa unui feeback vizual.Sarah Non - Asperger:Keith are contact vizual mai redus dect majoritatea celorlali i uneori nu este cel adecvat-este ori prea lung sau prea scurt , ceea ce sugereaz c este un comportament mai mult nvaat dect intuitiv. Pare de asemeni c nu poate citi detalii ale expresiei feei. Se spune c oamenii cu asperger nu pot primi nici o informaie prin contact vizual , cum o fac ceilali, de aceea nu vd sensul n a- i privi pe ceilali n ochi . Interesant este c am ntlnit alte persoane cu asperger care spun c este prea multa informaie i detalii n ochii i faa cuiva i trebuie s-i fereasc privirea pentru a se concentra asupra propriilor gnduri.Keith zmbete deseori sau rde i uneori aceasta pare mai mult o reacie nervoas ca i cum prin zmbet ar opri orice agresiune asupra lui-este posibil ca aceasta s fie o consecin a anilor n care primea feedback negativ i era agresat de ceilali. De asemeni rde la intervale anumite de timp i uneori n cazuri nepotrivite. Am ntlnit i alte persoane cu asperger care aproape c nu aveau expresie facial i care aveau manifestari mai pronunate ceea ce implic alt experien. Limbajul corpului su pare defensiv uneori i prudent, aa cum spune i el. S-ar putea concluziona c e doar stngaci.Are de asemeni un obicei al sesizrii celebritilor.Remarc tare i arat spre persoane care seamn cu cineva foarte cunoscut. Odat a fost fascinat de un domn despre care el spunea ( un pic prea tare) ca seamn cu George Best. Crede c jumtate din populaie seamn cu Phil Collins! Aceste persoane nici mcar nu seamn cu cei de care spune el. M gndesc dac acest lucru se datoreaza parial inabiliii sale de a distinge feele celorlali combinat cu capacitatea sa sczuta de a interaciona social.(ambele caracteristici ale persoanelor cu sindrom Asperger).Dificultile persoanelor cu sindrom Asperger n a forma prietenii i relaii sau lipsa acestoraKeith - Asperger:Sincer,nu am prieteni. tiu civa oameni. Dar nu este nici o persoan despre care s pot spune sincer c este prietenul meu . Uneori mi se pare c ar fi folositor s ai prieteni , dar pe de alt parte m ntreb, pentru ce?N-am avut nicioadat relaii de acest gen n trecut i cu toate astea m-am descurcat-oricum nu toat lumea te dezamgete i te abandoneaz? n general e mai simplu s nu-mi bat capul cu asta. Problema este c nu tiu cum s fac lucrul sta i dup aceea vine durerea c am ncercat i nu am reuit care depete cu mult beneficiile pe care le-a putea primi dintr-o prietenie.Sarah Non - Asperger:n afar de rudele apropiate ale lui Keith , nu am ntlnit niciodat pe cineva cunoscut al lui. Sunt cteva persoane pe care le ntlnete n mod sporadic vechi colegi de munc presupun dar asta se ntmpl mai puin de o dat pe an. Nu am fost nici o datainvitat s cunosc pe cineva dintre aceti oameni. Gsesc lucrul acesta destul de suprtor dar neleg c el nu-i d seama c oamenii n general fac acest lucru. El reacioneaz copilarete i interesat doar de persoana lui i nu pare c nelege cum funcioneaz prieteniile. Din punctul su de vedere conversaiile sociale i discuiile scurte sunt fr sens deoarece simte c din acestea nu nva nimic. Unii oameni cu As au relaii sociale dar acestea consist n general din relaii cu persoane cu care au interese comune aa nct baza acestor relaii este un anumit interes comun i nu socializarea.Lipsa schimbrilor n comportament, rutina i comportamentul de zi cu zi in cazul persoanelor cu sindrom AspergerKeith - Asperger:Este interesant. Cuvintele rutin i ritual nu descriu realitatea. Nu caut confortul prin repetiie ci mai degrab ar fi valabil ideea dac un lucru merge bine nu-l schimba.Aceasta nu este o decizie contient; e mai mult un rspuns la a afla ce merge. Gsesc c aa merge la mine i se poate aplica felului cum m mbrac, cum mnnc, pregtirea matinal -totul. Meninerea aceleai rutine se explic doar prin faptul c am gsit ometod care funcioneaz i astfel reduc starea de stres din mine. mi lipsete imaginaia-gsesc o soluie pentru o anumit problem i o folosesc mereu-poate fi orice de la a purta acelai tip de mbrcminte pn la a gti aceleai feluri de mncare. Chiar dac hainele s-ar putea s nu fie cele mai atractive pentru mine sau mncrurile cele mai sntoase, am gsit un set de parametri care funcioneaz pentru mine , aa c nu trebuie sa fac altceva.Aceasta m scutete de stresul de a m gndi la aceste lucruri din nou. Poate fi modificat de, s zicem , interese speciale. mi modific drumul ctre serviciu i apuc pe drumuri necunoscute din zona local . Am purtat ns aceeai mbrcminte la servicu n ultimii cinci ani. Hainele i ndeplinesc utilitatea lor, sunt rezonabile ca i aspect i clduroase i m acoper.Sarah Non - Asperger:Mi se pare c este un subiect suprasolicitant pentru multe persoane cu sindrom Asperger. Situaiile noi creeaza stres care se acumuleaz pn la un punct care devine critic.Probabil c revenind mereu la o metoda cunoscut a rezolvrii unei sarcini, posibilitatea apariiei situaiilor necunoscute i nesigure este redus.Tony Attwood (2002) sugera c rutina face viaa predictibil i nu las posibiliti pentru schimbare. De exemplu , mbrcatul ntr-o anumit succesiune i folosirea acelorai haine ndeprteaz necesitatea de decizie cu privire la ce voi mbrca sau dac anumite accesorii au fost uitate. Aceasta permite s rmn mai mult timp i capacitate pentru ndeplinirea altor lucruri cotidiene. Dac acest lucru se aplic mai multor domenii va duce la scderea stresului individual. Keith pare c are mai puine ritualuri dect majoritatea persoanelor As pe care le-am ntlnit. Am auzit de familii care sunt ancorate puternic n ritualurile i programul partenerului cu asperger, care insist s se mnnce la anumite ore i decide ce anume tipuri de mncare vor fi consumate. Keith este foarte flexibil n acest sens.Are obiceiul de a se mbrca n acelai fel n fiecare zi. Inflexibilitatea lui Keith se manifest mai mult n acest sens. Orice alt idee noua sau concept are nevoie de luni de zile pentru a fi preluat de ctre el. Igiena sa personal este important nu chiar un ritual dar ceva ce trebuie ndeplinit fr gre. De fapt este o vorba de respect printre altele, cred.Comportament fizic repetitiv specific persoanelor cu sindrom AspergerKeith - Asperger:mi pocnesc degetele i cred c fac asta de la vrsta de opt ani.Uneori balansez, ritmic, o saco de cumprturi n fiecare mn ceea ce face s simt o micare de rsucire i o senzaie de greutate plcut. Cu un timp n urm mi micam ritmic piciorul chiar o micare de basculare a piciorului pe care l sprijineam pe cellalt sau loveam repetat cu vrful piciorului podeaua- dar am ajuns la concluzia c asta este prea ciudat aa c m-am oprit. tiam c pocnirea degetelor produce un sunet suprtor (dup cum spun majoritatea oamenilor) dar nu tiam c este tot o manifestare specifica sindromului Asperger.Sarah Non - Asperger:Ah, da , i contorsioneaza tot corpul i i pocnete ncheieturile. De asemeni pocnete tocul pantofului i degetul mare de la mn de mas atunci cnd scrie sau se gndete i bate cu degetul mare de la picoare n podea. Arat ciudat n propriul corp i n lume, n acelai timp. Are tendina s-i rsuceasc minile , s i le zglie prnd c nu are schelet , foarte mult ca i un copil mic.Are un obicei foarte suprtor s-i pocneasctoate ncheieturile de la degete, mn, i umeri foarte puternic i cu zgomot, indiferent unde se afl i cu cine.Am vzut o ntreag camer de oameni nfiorat de zgomotele lui.L-am ntrebat dac a mai vzut la altcineva s fac acest lucru n public i mi-a spus c nu. L-am ntrebat dac nu crede c aceasta se datoreaz faptului c n-ar fi de acceptat din punct de vedere social i mi-a spus:Nu asta nseamn doar c ceilali nu sunt att de dezinvoli ca i mine i place foarte mult s provoace reacii n rndul celorlali momentele sale de mojicie aa cum le denumete el. Am vzut alte persoane cu sindrom Asperger care mormie, fac zgomote n timp ce mnnc, rgie repetat fr s-i cear scuze, bat cu degetele n mas cnd sunt stresai sau relaxai; am ntlnit i persoane cu sindrom Asperger care nu au autostimulari vizibile.Focalizarea pe detalii in detrimentul ntreguluiKeith - Asperger:A fi putut spune c nu mi se ntmpl dac recent Sarah nu mi-ar fi artat c chiar dac eram sau nu contient de acest lucru (i probabil c nu eram), ntr-o ocazie am petrecut exagerat de mult timp cu inutile fieli cnd am btut ceva pentru pregatirea mncrii.Acum mi vine n memorie un alt exemplu, un coleg de serviciu m acuz c atunci cnd sunt ntr-o main nchiriat sunt singura persoan care apas pe toate butoanele i ntreruptoarele i se uit n toate ungherele i colurile.Sarah Non - Asperger:Nu face acest lucru ntr-o msur mare. i place s analizeze i s repare lucrurile. Este un mare perfecionist i i place s fac lucrurile bine, de obicei pe termen lung. Ador ce-i special, instrumentele i uneltele scumpe , care sunt plcute ca i estetic i la atingere. Spus mai conceptual , aproape c-i e greu s vad impactul comportamentului su asupra imaginii de ansamblu. Pare c exist pentru el mai mult prezentul trecutul este uitat, viitorul nu poate fi imaginat aa c aciunile sale nu pot fi conectate la celelalte. Cred c de aceea i se pare greu de neles cum cineva poate rmne suprat din cauza unui lucru ntmplat demult pentru el fiecare eveniment este separat , solitar i se termin repede.Sensibilitatea senzorial in cazul persoanelor cu sindrom AspergerSarah Non - Asperger:Alt aspect n care cei cu As sunt afectai este experiena senzorial. unele persoane sunt foarte mult sau puin sensibili la senzaiile fizice cum ar fi atingere, gust, zgomot, etc. Unele persoane se simt copleite i suprancrcate cnd primesc prea muli stimuli senzoriali, ceea ce poate s-i determine s se retrag sau s se izoleze ntr-o anumit msur. Aceasta poate avea ca efect furia i frustrarea pentru unii sau anxietatea i retragerea n sine pentru alii n funcie de strategia fiecruia de a face fa situaiei.Aceasta sensibilitate este diferit pentru fiecare; pentru unii este o problem uria dar doar n aria senzorial , pentru alii este medie dar n mai multe arii. Am ntlnit recent pe cineva care avea o reticen n a-i spla lucrurile deoarece gsea foarte reconfortant mirosul propriilor ciorapi murdari! Simea calmul i plcerea pe care i-o ddeau acetia.Keith este i el afectat de stimulii senzoriali.Cel mai dificil mediu de suportat pentru el sunt fast food-urile.: zgomot, prea multe opiuni, culori puternice, lume mult. Pub-urile i barurile pot s-i creeze dificulti similare pentru c e greu pentru el s participe la conversaii cnd nu poate auzi n totalitate ce se spune. Are probleme n a decela vocile de zgomotul de fundal. Chris Slater-Walker menioneaz aceeai dificultate n carteaAn Asperger Marriage(2002).Keith - Asperger:Este destul de greu de cuantificat. Pentru c nu am o nelegere contextual a ceea ce se spune este greu pentru mine s extrag ideaa dintr-o conversaie parial. Combinat cu tendina mea de precizie , mi se pare c orice cuvnt care lipsete dintr-o afirmaie sau o ntrebare m mpiedic s neleg sensul. Deci mi este greu s funcionez n medii glgioase. Zgomotele i mirosurile pot fi suprtoare. Aceleai mirosuri neplcute creeaz aceeai stare de discomfort, n cazul zgomotelor ns efectul poate varia; sunt momente cnd pot asculta muzica dat la maxim i altele cnd de abia pot suporta o intensitate sczut a acesteia....Probleme intalnite la adolescentii cu Sindrom Asperger

Adolesceni cu Tulburare Aspergernediagnosticaipana in jurul varstei pubetatii manifesta urmatoarele probleme:triri depresiveidei de inutilitateideaie suicidarretracie i izolare socialPana la data depistarii sindromului Asperger caracteristicile generaleale copiilor au fost:performane cognitive bunesuportul educaionalimplicarea familiei n facilitarea relaionrii socialeToate acestea au condus la estomparea adevratei probleme: incapacitatea de a iniia i a menine contacte socialeCum i caracterizeaz prinii cand se adreseaza specialistului pentru rezolvarea problemei:naivisincerinu au neles niciodat glumele celorlainu tiu s mintpot fi uor pcliitrist,privire mirat,parc nu nelege de ce este trist,copiii rd de el la coal dei nva bine,nu mai vrea s mearg la coal,dintotdeauna a fost retras, nu se joac cu ceilali copii,este contiincios, i face leciile, are note bune,insomnie,agitaie extrem

Un adolescent cu sindrom Asperger ce a manifestat refuz de a mai merge la coal i de a mai iei din casa se exprima in urmatorii termeni:coala este un ecosistem dezorganizat...comarul numit via ...copiii sunt nite bestii care te atac pe la spate"Alt adolescent cu sindrom Asperger relata:copiii nu m iubesc dei eu nv bineeu vreau ca toi s fie coreci i s o asculte pe Doamnanu tiu de ce nu m iubesc i nu se joac cu minecopiii trebuie s fie cumini, asculttori, s respecte regulile

Theory of Mind ( TM ) si sindromul Asperger Persoanele cu sindrom Asperger manifesta mari probleme in privinta TM. TM reprezinta capacitatea de a interpreta statusul mental al lui i al celorlali.TM are rol n:-dezvoltarea relaiilor sociale,- adaptare,- rezilien,- psihopatologie,Aceasta functie este programat genetic. Persoanele cu tulburare Asperger au capacitate sczut de a rspunde spontan, incontient la nevoile celor din jur. Persoanele cu sindrom Asperger nu au capacitatea de a anticipa aciunile celor din jur. Deci, putem concluziona, persoanele cu Tulburare Asperger au deficit in privinta TM = incapacitatea de a numi, percepe i interpreta statusul mental (de ex. credine, emoii, atitudini, valori, gnduri, dorine, scopuri, obiective i motive) al celor din jur.

Mentalizarea si sindromul AspergerPersoanele cu sindrom Asperger manifesta mari probleme in privintamentalizarii.Mentalizarea reprezinta capacitatea de a interpreta statusul mental al lui i al celorlali.Mentalizarea are rol n:-dezvoltarea relaiilor sociale- adaptare- rezilien- psihopatologieAceasta functie este programat genetic.Persoanele cu tulburare Asperger au capacitate sczut de a rspunde spontan, incontient la nevoile celor din jur.Persoanele cu sindrom Asperger nu au capacitatea de a anticipa aciunile celor din jur.Deci,putem concluziona, persoanele cu Tulburare Asperger au deficit de mentalizare = incapacitatea de a numi, percepe i interpreta statusul mental (de ex. credine, emoii, atitudini, valori, gnduri, dorine, scopuri, obiective i motive) al celor din jur.Rolurile mentalizrii:-st la baza contiinei de sine-ne permite s avem un sentiment de sine intuitiv i explicit-reprezinta baza relaiilor semnificative, de durat, deoarececele mai nsemnate relaii presupun o ntlnire a minilor-reprezinta cheia auto-adaptrii i auto-orientrii-asigura reciprocitatea in relationare.Abiliti care depind de o mentalizare corecta:- capacitatea de a da sens situaiilor dificile,- capacitatea de asusine o atitudine pozitiv prin speran, iniiativ i acceptare,- capacitatea de aexperimenta autoritatea derivat din sentimentul de responsabilitate, pentru propriul nostru comportament,- capacitatea de aavea un sens al scopului i de implicare n aciuni benefice i motivante, bazate pe valori comune,- capacitatea dea comunica i rezolva probleme urmrind clarificarea i exprimarea adevrului,- flexibilitate i umor,- capacitatea de ate simi conectat i de a da i primi ajutor,- capacitatea de aavea o expresie emoional deschis i mprtirea unui numr mare de sentimente,- capacitatea de a aveaempatie reciproc care ne permite s vedem att perspectiva noastr ct i a celeilalte persoane.

Capacitatea cognitiva in autism Datorit faptului c funciile intelectuale sunt inegal retardate la copilul autist, stabilirea coeficientului de inteligen este irelevanta. Claritate si simplificare in viata copilului cu autismDe ce sa aducem claritate in lumea copiilor cu o Tulburare din Spectrul Autist ?Neclaritatea din mediul inconjurator (din cadrul familiei/scolii/gradinitei) il face pe copilul cu autism sa se simta ca intr-o jungla sociala.Zgomotul, aglomeratia, multitudinea de stimuli care bombardeaza sistemul lor perceptiv, lipsa regulilor, a explicatiilor din partea celor apropiati, necunoasterea intentiilor celorlalti (lipsa capacitatii de predictibilitate) duc la: confuzie, anxietate, agitatie, nervozitate, comportamente auto/hetero-agresive, comportament haotic, stereotipii, depresie.Prelucrarea informatiilor pentru copilul cu autism - un haos de impresii. Insuficienta intelegere a limbajului, felul diferit in care percep mediul inconjurator, lipsa de percepere a lantului logic al intmplarilor, problemele legate de capacitatea de organizare a informatiilor, stimulilor, problemele de comunicare, lipsa capacitatii de prelucrare corecta a stimulilor multipli duc la neclaritate, stres, nesiguranta, comportamente problematice/ tulburari de comportament, stima de sine negativa, scazuta.Asadar, in viata copiilor cu autism, este nevoie de:Claritate si Simplificare!!Solutionarea problemelor persoanelor cu autism vizeaza urmatoarele aspecte: Atitudinea adultului: acceptare, politete, adaptabilitate, stil orientativ. Clarificarea urmatoarelor aspecte din viata persoanelor cu autism: activitatile, spatiul (mediul, incaperile), persoanele, stimulii, timpul.Scopul clarificarii si simplificarii in viata persoanelor cu autism Aduce previzibilitate in viata, o fac mai putin derutanta Diminueaza comportamentul problematic si stresul Faciliteaza spiritul de actiune independent Creeaza posibilitati de schimbare Stimuleaza stima de sineUn mediu neadaptat pentru copilul cu autism inseamna: Spatiu: prea aglomerat, dezordine Mediu social: complex, schimbator Insotitori: multi specialisti, stiluri diferite, cerinte diferiteAdaptarea mediului (de invatare/de locuit/de joc etc) pentru copiii cu autism

Pentru a adapta optim mediul in care locuieste, lucreaza, invata, se joaca un copil cu autism, trebuie sa avem in vedere urmatoarele aspecte si intrebari: Spatiul: unde mananca/lucreaza/se joaca etc? Timpul: cnd?, ct timp?, ce urmeaza? Sarcina: ce are de facut, cte activitati, de cate ori? Materialul: cu ce se joaca, mananca, doarme, lucreaza etc? Ajutor: cu cine lucreaza, se joaca, se plimba etc? Sistemul de lucru: cum lucreaza, se joaca, merge la scoala, mananca etc?Clarificarea spatiului pentru copiii cu autism: UNDE si CE face Unde trebuie sa mannce, sa lucreze, sa se joace etc? Este necesar sa invete functionalitatea unui spatiu! Sa invete sa asocieze: activitatea (CE) - locul (UNDE) - comportamentul (CUM) Sa fie un spatiu semnificativ!!Exemple de modalitati de oferire a sarcinilor:1. Pe raftul din stnga: sarcinile care trebuie executate atunci, in acea activitate. La finalizarea unei sarcini, obiectele sunt asezate inapoi, de unde au fost luate.2. Pe raftul din stnga se afla sarcinile care trebuie executate, iar pe raftul din dreapta se aseaza sarcinile executate.3. Sarcini oferite, in ordine, pe cartonase (pictograme), la nivelul ochilor. Secventele de sarcini sunt individualizate. Pictograme pot fi de tipul: imagine alba pe fond negru sau de tipul: desen negru pe fond alb, cu denumirea scrisa sub desen.4. Pictogramele nu sunt la nivelul ochilor. Prezinta orarul unei intregi saptamani, pentru un grup de copii. (presupune unnivel inalt de intelegere, de orientare si organizare pentru ca un copil sa isi caute orarul si sa isi organizeze siua in functie de acesta).Exemple de strngere a sarcinilor:1. In dreapta - pe rafturi, in dulap, pe masa.2. Sub lista de pictograme, intr-o cutie.Clarificarea timpului pentru copiii cu autism: CND ? CT TIMP ? CE URMEAZA ?Datorita faptului ca nu intelege ce se intmpla si in ce ordine se intmpla lucrurile, copilul autist se afla in continua nesiguranta (anxietate). De aceea vizualizarea schemei de zi compenseaza gndirea si comportamentul neorganizat, impulsiv si focalizat autostimulativ.Schema de zi constituie o forma de comunicare a copilului autist/ cu copilul autist. De aceea este important sa alegem tipul de zchema de zi, potrivit nivelului de dezvoltare si intelegere la care se afla copilul in cauza.Asadar, schema de zi poate fi sub forma de: Obiecte concrete sau simbolice cana inseamna ca mncam (obiect concret), ursuletul inseamna ca mergem la somn, ghiozdanul mov inseamna ca mergem la plaja (obiete simbolice) Fotografii exact ale obiectelor ce urmeaza a fi folosite Desene Pictograme Cuvinte/text scrisDurata unei scheme de zi (cte activitati sunt anuntate o data?) O activitate Doua/trei Jumatate de zi Toata ziua O saptamna, o luna, un anIn functie de nivelul de intelegere al copilului, de gradul de severitate al autismului si de existenta sau nu a deficientei mintale si a severitatii acesteia.Sugestii pentru utilizarea schemei de zi pentru copilul cu autism Copilul trebuie sa o utilizeze activ copilul ia obiectul semnificativ pentru activitate, il duce la locul unde va avea loc aceasta si acolo il va pune la locul stabilit). copilul strange la finalul activitatii pictograma/ poza/ cuvntul, in cutiuta stabilita sau taie/bifeaza cu creionul activitatea. Doar sa se uite pe orar, sa observe, adultul indicndu-i activitatea finalizata (nu este de recomandat!) Rutina puterea obisnuintelor/obiceiurilor este utila in activitati de genul: spalatul pe dinti, toaleta zilnica, masa, activitatile educative etc. Pentru a preveni rutina inutila si in activitatile care in mod firesc sunt schimbatoare sau care nu depind de noi in totalitate (ex. cumparaturile, plimbarile, vizitele etc), este indicat sa aducem regulat schimbari in schema de zi. Aceste schimbari trebuie insa anuntate, copilul trebuie pregatit pentru schimbarea care va interveni si aceasta trebuie facuta pentru inceput in mod controlat deoarece modificarea neanuntata a orarului conduce la deruta (anxietate). Asadar faceti din schimbare o rutina. Tineti cont de particularitatile persoanei cu autism. Tineti cont de nevoile persoanei cu autism. Adaptati ct mai multe elemente din cotidian. Reduceti stresul.Psihopedagog Raluca Cordunianu- Comportamente problemala copiii cu autismFORME ale comportamentelor problema1. ECOLALIA:Majoritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste ecolalie sau limbaj ecolalic. Vorbim despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte dintr-o fraza sau chiar toata fraza pe care a auzit-o. Uneori repeta imediat ceea ce a auzit iar alteori se intampla sa o faca mai tarziu. Multi copii din spectrul autist utilizeaza ecolalia, fara a intentiona sa comunice. nu inteleg ceea ce spunem sau cerem desi inteleg ce am cerut nu stiu cum sa raspundaStrategii: Modificarea situatiilor care pot fi stresante sau anxiogene pentru copil Simplificarea mesajelor verbale adresate copilului Furnizareade modele verbale adecvate(In loc de: Vrei sa mergi la baie, Mark?, mai bine:Vreau sa merg la baie. ) Folosirea suportului vizual(imagini, pictograme) Folosirea unor strategii alternative de comunicare pentru a facilita comunicarea expresiva.2. STEREOTIPIILE IN AUTISM:Copiii cu autism au comportamente autostimulante si repetitive; fie ca se folosesc de obiecte pentru a face asta, sau de anumite parti ale corpului - fluturatul mainilor este un comportament foarte des intalnit la copiii cu autism, lovirea repetata a unui obiect, balansarea continua etc. Strategii: Ocupati-i timpul Acceptati-le pentru ca sunt o strategie de eliberare a tensiunii sau datorita unor probleme de integrare senzoriala Stabiliti un spatiu si momente anume cand va putea sa isi manifeste stereotipiile Aveti in vedere ca in timp, ele dispar, isi pierd din instensitate sau sunt inlocuite de altele3. AGITATIA MOTORIE IN AUTISM:Strategii: Micari lente. Activitati sau miscari repetate. Micari sau activitati fr multe variaii. Activitatile previzibile si dorite. Lucrurile cunoscute. Activitatile de lung durat.4. DIFICULTATI DE CONCENTRARE A ATENTIEI IN AUTISM:Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist isi pierd usor concentrarea, le este distrasa cu usurinta atentia, mai ales atunci cand sunt mici. Nu toti dezvolta abilitatea de a cerne ceea ce este neimportant si datorita faptului ca ideile lor despre relevanta si interese sunt diferite de ale celorlalti si deoarece ei nu detin abilitatea de a acorda prioritate itemilor importanti din numarul vast de semnale senzoriale cu care suntem asaltati cu totii zi de zi. Chiar si atunci cand selecteaza ceea ce trebuie, nu reusesc totusi sa isi mentina atentia pentru mult timp datorita competitiei celorlalti stimuli. Multi copii cu TSA au perceptia senzoriala alterata. Strategii: folositi schema vizuala astfel incat copilul sa stie ce trebuie sa faca atrageti-i atentia rostindu-i numele inainte de a-i da o sarcina solicitati contactul vizual/ atentia inainte de a-i da o sarcina asigurati-va ca spatiul in care lucreaza este cunoscut sau bine delimitat de spatiile cu alta functie (de joaca) dati-i o pictograma cu activitatea pe care o desfasoara in momentul respectiv astfel incat sa ii reaminteasca ceea ce are de facut, sa se reintoarca la sarcina. asigurati-va ca atmosfera de lucru nu este galagioasa/ cu multi stimuli pentru a-i distrage atentia si ca locul copilului nu este in apropierea unor surse de distractibilitate.5. COMPORTAMENTE BIZARE IN AUTISM:Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist bat din palme atunci cand sunt bucurosi sau clipesc adeseori, au diverse grimase, au un ras bizar, nepotrivit, repeta la nesfarsit anumite fraze, adulmeca sau emit diverse sunete. Abia atunci cand cresc aceste comportamente devin ingrijoratoare deoarece sunt evidente, sar in ochi si pot atrage comentarii rautacioase din partea celor care nu inteleg. Strategii: acceptati-le ca un mod de exprimare a placerii sau ca o sursa de comfort pentru copil, prin care isi alina stresul; discutati impreuna cu ceilalti copii despre aceste comportamente pentru a-i ajuta sa inteleaga si sa le accepte; gasiti o alternativa acceptabila pe care sa i-o oferiti copilului; recompensati copilul pentru momentele in care nu face acel comportament.6. OBSESIILE IN AUTISM:Copiii din Spectrul Autist au de obicei interese de care sunt absorbiti in totatlitate si care persista in timp, uneori pana la excluderea altor subiecte, domenii. In copilarie, aceste interese pot fi ca de ex. Locomotiva Thomas si dinozaurii, dar cand cresc aceste interese sunt inlocuite de subiecte care necesita o cunoastere detaliata aproape la nivel de enciclopedie despre cateva sau chiar un domeniu de interes precum orarele. Aceste interese nu presupun integrarea informatiile intr-o povestire in mod creativ si nu necesita interactiunea cu alte persoane care sa necesite empatie sau imaginatie. Ei vorbesc adeseori despre interesele sale intr-un mod obsesiv si incerca sa impuna subiectele de conversatie dorite de ei. De multe ori acesti copii sunt interesati de ceilalti atata timp cat acestia le impart pasiunile, interesele si nu pot intelege ca alte persoane nu le impartasesc neaparat pasiunile. Deoarece nu sunt capabili sa citeasca/ inteleaga aluziile non-verbale, nu sunt constienti cand ceilalti nu mai sunt interesati. Jocul repetitiv si interesele obsesive reduc, cu siguranta, din stresul copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist dar pot fi si un inlocuitor/ substitut pentru conversatiile reale si jocul imaginativ pe care le considera dificile.Strategii: Acorda timp si un loc specific in care copilul sa isi poata aborda subiectele/activitatile preferate; Deviaza subiectele intorcand copilul bland dar ferm la activitatea pe care o desfasoara atunci cand el doreste sa vorbeasca doar anumite subiecte; Foloseste subiectele, temele preferate pentru a exersa deprinderile conversationale, incluzand chiar unul, doi copii; Extinde subiectul preferat si coreleaza-l cu alte subiecte asemanatoare.7. TULBURARI ALIMENTARE, DE SOMN IN AUTISM etcUneori persoanele cu TSA au probleme in ceea ce priveste alimentatia (prefera doar un anumit aliment si refuza orice alta mancare, prefera o mancare de o anumita culoare, mananca rar si putin etc), somnul (au probleme la adormire sau la trezire, se trezesc in timpul noptii neputand adormi la loc, nu dorm singuri, se dezbraca in timpul somnului etc), autonomia personala (isi insusesc mersul la toaleta greu, tarziu, nu mananca singuri, nu se pot imbraca/dezbraca singuri etc).Strategii: Incepeti de mic sa ii formati deprinderile de autonomie personala Fiti consecventi si constanti. Continuati continuati continuati Una preferata - una nedorita (la masa) Adaptati modalitatile de hranire la copilul cu dificultati in alimentatie.8. AGRESIVITATEA IN AUTISM:Una dintre simptomele comune la copiii cu autism este agresivitatea.Forme: auto-agresivitate; hetero-agresivitate (spre persoane sau obiecte) - verbala; fizica.Este de obicei: un semn de frustrare, un semnal pentru a atrage atentia amandoua.Multi copii dezvolta acest gen de comportament. Nu trebuie niciodata sa reactionati violent la astfel de reactii.Deoarece situatiile de agresivitate pot fi periculoase atat pentru copil cat si pentru ceilalti, copilul in cauza are nevoie de mai multa atentie si supraveghere.Adeseori prima optiune pentru reducerea agresivitatii, sugerata de medici, este medicatia. In momentele de furie persoanele cu Tulburari din Spectrul Autist nu par a fi capabile sa se opreasca si sa se gandeasca la o alternativa potrivita pentru a rezolva situatia. Strategii: Urmariti nivelul de stimulare senzoriala; Nu lasati copilul singur odata inceputa criza de agresivitate; Mentineti un ton neutru; Daca este posibil, aranjati mediul fizic astfel incat sa preveniti ranirea sau fuga copilului; Pregatiti un spatiu cu perni si saltele moi, fara mobile sau obiecte de care s-ar putea lovi copilul; Descoperiti ce anume provoaca aceste situatii si sa puteti sa le preveniti pe viitor; Dati copilului obiecte moi care sa impiedice ranirea sa; Utilizati o casca pentru a preveni lovirea capului; Fiti cu un pas inaintea sa pentru a preveni situatiile de agresivitate, redirectionati-i atentia, activitatea; Ignorati atunci cand comportamentul este fata de obiecte sau verbal, este de intensitate mica si nu dauneaza.CAUZE ale comportamentelor problema in autism1. PROBLEME DE INTEGRARE SENZORIALA IN AUTISM:Copiii din spectrul autist au dificultati in integrarea senzoriala: fie ca este vorba despre hipersensibilitate sau de hiposensibilitate, de canalul auditiv, de cel vizual sau cel olfactiv, de preluarea stimulilor doar de la un singur canal, de dificultati de perceptie si integrare a informatiilor sosite pe diferite cai senzoriale, toate acestea si multe altele demonstreaza tulburari in integrarea senzoriala. inei cont de: stimulii senzoriali din mediul su, care-l deranjeaz modul in care v prezentai in fata copilului este necesar un timp mai lung pentru prelucrarea tuturor informaiilor Pstrai vizualizarea simpl i uor de organizat; Respectati dificultatile legate de stimulii senzoriali; Invatati-l sa spuna/ arate ce il deranjeaza.2. DIFICULTATI DE ORGANIZARE IN AUTISM:O alta carcateristica tipica copiilor cu TSA este dificultatea in organizarea propriei persoane si a lucrurilor ce le apartin. Ei pot avea probleme cu timpul si spatiul, nu cunosc locul/ nu aseaza la locul lor obiectele personale, nu pot organiza evenimentele pe parcursul unei zile, nu isi pot organiza singuri viata in functie de nevoi, evenimente, persoane etc, isi uita acasa cele necesare pentru scoala. Strategii: Insemnati obiectele copilului pentru a fi mai usor de identificat; Folositi strategii de vizualizare (schema de activitati, programul zilei, calendare, jurnale etc) Invatati-l conceptele de acum, inainte, dupa, primul, ultimul, urmatorul, intai etc pentru a sprijini orientarea spatio-temporala Secventializati activitatile Fiti clar cand dati sarcinile Folositi cooperarea intre copii (gasiti un coleg care sa il sprijine la momentele organizatorice, sa aiba grija de obiectele personale la scoala etc).3. SCHIMBARILE IN RUTINA SI TRANZITIILE :Copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist le place ca totul sa fie previzibil si de aceea sunt foarte rezistenti la schimbarile din rutinele zilnice. Ei au o mare dorinta pentru ca lucrurile sa ramana la fel pentru ca aceasta le ofera comfort. De aceea de multe tranzitiile se fac dificil, ivindu-se probleme, copiii manifestand rezistenta. Strategii: Folositi schema vizuala sau planurile de tranzitie; Pregatiti-l pentru schimbare; evitati schimbarile neanuntate; Dati-i un obiect preferat pe care sa il ia cu el in activitatea care urmeaza; Utilizati suportul vizual pentru a-l ajuta sa inteleaga ce va face, unde, cum etc; Laudati-l si recompensati-l pentru momentele cand a facut fata cu succes neprevazutului.4. DIFICULTATILE DE SOCIALIZARE IN AUTISM:Aceste momente se pot dovedi a fi extreme de dificile pentru copiii din spectrulAutist: le este dificil sa suporte apropierea fizica a altor copii sau dimpotriva vor sa ii atinga in permanenta. Datorita capacitatilor scazute de a intelege regulile sociale acesti copii se simt amenintati atunci cand trebuie sa faca fata necunoscutilor, situatiilor sociale, activitatilor in grup etc.Strategii: Formati abilitati de relationare; Oferiti recompense pentru comportamentele bune; Ajutati-i sa invete numele copiilor din grupul sau; Nu-l obligati sa relationeze dar nici nu-l lasati sa se izoleze mereu.5. ANXIETATEA IN AUTISM:Anxietatea este o stare emotionala, de neliniste, de teama nedeterminata, nsotita de schimbari/tulburari fiziologice si comportamentale. Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist experimenteaza diverse stari de anxietate. Fiecare copil are propriul mod de a manifesta si de a face fata anxietatii. Urmatoarele comportamente indica in general anxietatea: ecolalia; volumul vocii nepotrivit; intrebari repetate la nesfarsit; ras inadecvat, nepotrivit; agresivitatea; interese obsesive; manifestarea stereotipiilor.Adultii cu Tulburari din Spectrul Autist descriu nivele ridicate de anxietate care apar datorita necunoasterii a ceea ce se asteapta de la ei in diferite situatii sociale, din neintelegerea regulilor sociale si a felului in care acestea sunt aplicate in contexte diferite, teama de reactiile celorlalti si de emotiile lor si teama de schimbare.Strategii: Creati o zona sigura, supravegheata unde copilul se poate retrage daca are probleme in a face fata anumitor momente sau situatii; Evitati schimbarile neanuntate, bruste ofera avertizari, preveniri clare despre cand va incepe sic and se va termina o activitate; Folositi schema vizuala pentru a pregati schimbarile; Reduceti stimulii care pot contribui la o supraincarcare senzoriala; Nu fiti foarte directi in abordare (multi copii considera acest lucru inspaimantator) stati mai degraba alaturi de copil decat in fata sa, cand vreti sa ii vorbiti.6. FRUSTRAREA IN AUTISM:Frustrarea apare la copiii cu autism atunci cand li se cere prea mult si ei nu stiu ce sa faca/ nu pot, cand sunt suprasolicitati din punct de vedere senzorial, cand apar situatii neasteptate etc. Atunci intervin sentimentul de frustrare- o emotie negativa si mecanismele inconstiente, de aparare: tipete, agresivitate, retragere, insingurare etc.Strategii: Fiti clari cand ii cereti ceva copilului (ce, unde, cat, cine, cum); Mentineti-va asteptarile la un nivel potrivit capacitatilor copilului; Supravegheati stimulii senzoriali care ar putea fi coplesitori.7. FURIA COPIILOR CU AUTISM:Copiii din Spectrul Autist pot raspunde uneori la stimuli cu furie, intr-un mod neadecvat, deoarece: sunt enervati de situatii si evenimente pe care altii nu le considera ca fiind in mod deosebit frustrante sau generatoare de furie si de aceea nu le-au prezis, nu i-au pregatit nu constientizeaza cresterea nivelului de furie pana cand este deja prea tarziu nu stiu sa raspunda intr-un mod potrivitStrategii: Observati cand apare furia si identificati semnele ce preceda; Evitati pe cat posibil situatiile care produc furie; Modificati pe cat posibil mediului si factorii care pot crea stresul si furia; Evitati confruntarea si pastrati-va tonul vocii calm; Distrageti atentia copilului spre o activitate preferata; Ajutati copilul sa inteleaga, recunoasca starile si schimbarile din organism pentru a-si putea planifica raspunsurile in limita capacitatilor sale de intelegere.COMPORTAMENTELE PROBLEMA IN AUTISM TREBUIE PRIVITE PRIN PRISMA DEZVOLTARII EMOTIONALE !O cale simpla de a intelege comportamentele unei persoane autiste este luarea in considerare a nivelului de dezvoltare socio-emotionala (varsta socio-emotionala). Odata ce s-a determinat nivelul de dezvoltare socio-emotionala al unei persoane poate fi mai usor sa intelegem de ce persoana se comporta in felul in care se poarta si sa determinam apoi calea cea mai buna de a interveni.De exemplu, la varsta socio-emotionala de 2 ani ne asteptam la comportamente precum refuzul de a indeplini comenzi simple, incapatanare si egoism. La nivelul de dezvoltare socio-emotionala de 5 ani modul de gandire este foarte concret, copilul se va angaja in principal in jocuri paralele cu cei de aceeasi varsta si va fi inca destul de egocentric. Un copil cu varsta de dezvoltare socio-emotionala de 8 ani va incerca sa isi imite partenerii de joaca mai mari sau pe adulti si va urma regulile in mod literal, avand dificultati in intelegerea exceptiilor de la reguli.Uneorii adultii au asteptari nerealiste legate de conduitele unui copil cu autism; si acest lucru poate duce la frustrare atat pentru adult cat si pentru persoana autista. Acest lucru se intampla atunci cand asteptarile adultului se bazeaza pe nivelul de functionare intelectuala al persoanei autiste si nu pe nivelul de functionare socio-emotionala.Principii ale ProgramariiNeuro Lingvistice aplicabile in Autism1. Exista o intentie pozitiva in spatele oricarui comportament.2. Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le au disponibile.3. Exista un context in care fiecare comportament are valoare.4. Oamenii nu sunt comportamentele lor.5. Nu poti sa nu comunici.6. Nu exista esec, ci doar feed-back.PASI IN INTERVENTIE1. Concretizarea comportamentului-problema in autism2. Descoperirea cauzelor (ice-berg-ul)3. Intelegerea functiilor comportamentelor problema in autism Nu poate? Nu stie? Nu vrea? Ii este teama? 4. Interventia in cazul comportamentelor problema in autism Invata-l abilitati Ofera-i siguranta Selecteaza stimulii senzoriali Organizeaza-i programul zilei Adu claritate in viata sa Simplifica Respecta-l Ofera-i ocazia sa castige autonomie Medicatie (nu exista medicamente pentru autism. Dar exista mediacamente pentru probleme precum agitatia psihomotrica, concentrarea atentiei etc) 5. Evaluare si adaptareDE RETINUT!! E important sa vedem si ceea ce merge bine pentru a nu infesta toate comportamentele! (sa nu ne preocupe mai mult decat necesarul/pe mai multe persoane decat ar trebui) A cui este problema?! Daca te vezi parte din problema, atunci esti parte din solutie! (te implici) Eu merg cu tine, tu mergi cu mine! Centrati-va pe experiente de succes!10 LUCRURI PE CARE COPILUL CU AUTISM AR VREA CA TU SA LE STIIEllen Notbohm Ten Things Every Childwith Autism Wishes You Knew1. Comportamentul inseamna comunicare.2. Nu presupune nimic.3. Cauta intai probleme senzoriale.4. Da-mi pauza pentru a ma linisti inainte ca eu sa am nevoie.5. Spune-mi ce vrei sa fac intr-un mod pozitiv si nu in mod acuzator. 6. Pastreaza-ti asteptarile la un nivel rezonabil.7. Ajuta-ma sa fac tranzitia intre activitati.8. Nu inrautati o situatie.9. Critica-ma in mod bland.10. Ofera-mi doar alegeri reale.Psihopedagog Raluca CordunianuComportamente problemala copiii cu autismFORME ale comportamentelor problema1. ECOLALIA:Majoritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste ecolalie sau limbaj ecolalic. Vorbim despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte dintr-o fraza sau chiar toata fraza pe care a auzit-o. Uneori repeta imediat ceea ce a auzit iar alteori se intampla sa o faca mai tarziu. Multi copii din spectrul autist utilizeaza ecolalia, fara a intentiona sa comunice. nu inteleg ceea ce spunem sau cerem desi inteleg ce am cerut nu stiu cum sa raspundaStrategii: Modificarea situatiilor care pot fi stresante sau anxiogene pentru copil Simplificarea mesajelor verbale adresate copilului Furnizareade modele verbale adecvate(In loc de: Vrei sa mergi la baie, Mark?, mai bine:Vreau sa merg la baie. ) Folosirea suportului vizual(imagini, pictograme) Folosirea unor strategii alternative de comunicare pentru a facilita comunicarea expresiva.2. STEREOTIPIILE IN AUTISM:Copiii cu autism au comportamente autostimulante si repetitive; fie ca se folosesc de obiecte pentru a face asta, sau de anumite parti ale corpului - fluturatul mainilor este un comportament foarte des intalnit la copiii cu autism, lovirea repetata a unui obiect, balansarea continua etc. Strategii: Ocupati-i timpul Acceptati-le pentru ca sunt o strategie de eliberare a tensiunii sau datorita unor probleme de integrare senzoriala Stabiliti un spatiu si momente anume cand va putea sa isi manifeste stereotipiile Aveti in vedere ca in timp, ele dispar, isi pierd din instensitate sau sunt inlocuite de altele3. AGITATIA MOTORIE IN AUTISM:Strategii: Micari lente. Activitati sau miscari repetate. Micari sau activitati fr multe variaii. Activitatile previzibile si dorite. Lucrurile cunoscute. Activitatile de lung durat.4. DIFICULTATI DE CONCENTRARE A ATENTIEI IN AUTISM:Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist isi pierd usor concentrarea, le este distrasa cu usurinta atentia, mai ales atunci cand sunt mici. Nu toti dezvolta abilitatea de a cerne ceea ce este neimportant si datorita faptului ca ideile lor despre relevanta si interese sunt diferite de ale celorlalti si deoarece ei nu detin abilitatea de a acorda prioritate itemilor importanti din numarul vast de semnale senzoriale cu care suntem asaltati cu totii zi de zi. Chiar si atunci cand selecteaza ceea ce trebuie, nu reusesc totusi sa isi mentina atentia pentru mult timp datorita competitiei celorlalti stimuli. Multi copii cu TSA au perceptia senzoriala alterata. Strategii: folositi schema vizuala astfel incat copilul sa stie ce trebuie sa faca atrageti-i atentia rostindu-i numele inainte de a-i da o sarcina solicitati contactul vizual/ atentia inainte de a-i da o sarcina asigurati-va ca spatiul in care lucreaza este cunoscut sau bine delimitat de spatiile cu alta functie (de joaca) dati-i o pictograma cu activitatea pe care o desfasoara in momentul respectiv astfel incat sa ii reaminteasca ceea ce are de facut, sa se reintoarca la sarcina. asigurati-va ca atmosfera de lucru nu este galagioasa/ cu multi stimuli pentru a-i distrage atentia si ca locul copilului nu este in apropierea unor surse de distractibilitate.5. COMPORTAMENTE BIZARE IN AUTISM:Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist bat din palme atunci cand sunt bucurosi sau clipesc adeseori, au diverse grimase, au un ras bizar, nepotrivit, repeta la nesfarsit anumite fraze, adulmeca sau emit diverse sunete. Abia atunci cand cresc aceste comportamente devin ingrijoratoare deoarece sunt evidente, sar in ochi si pot atrage comentarii rautacioase din partea celor care nu inteleg. Strategii: acceptati-le ca un mod de exprimare a placerii sau ca o sursa de comfort pentru copil, prin care isi alina stresul; discutati impreuna cu ceilalti copii despre aceste comportamente pentru a-i ajuta sa inteleaga si sa le accepte; gasiti o alternativa acceptabila pe care sa i-o oferiti copilului; recompensati copilul pentru momentele in care nu face acel comportament.6. OBSESIILE IN AUTISM:Copiii din Spectrul Autist au de obicei interese de care sunt absorbiti in totatlitate si care persista in timp, uneori pana la excluderea altor subiecte, domenii. In copilarie, aceste interese pot fi ca de ex. Locomotiva Thomas si dinozaurii, dar cand cresc aceste interese sunt inlocuite de subiecte care necesita o cunoastere detaliata aproape la nivel de enciclopedie despre cateva sau chiar un domeniu de interes precum orarele. Aceste interese nu presupun integrarea informatiile intr-o povestire in mod creativ si nu necesita interactiunea cu alte persoane care sa necesite empatie sau imaginatie. Ei vorbesc adeseori despre interesele sale intr-un mod obsesiv si incerca sa impuna subiectele de conversatie dorite de ei. De multe ori acesti copii sunt interesati de ceilalti atata timp cat acestia le impart pasiunile, interesele si nu pot intelege ca alte persoane nu le impartasesc neaparat pasiunile. Deoarece nu sunt capabili sa citeasca/ inteleaga aluziile non-verbale, nu sunt constienti cand ceilalti nu mai sunt interesati. Jocul repetitiv si interesele obsesive reduc, cu siguranta, din stresul copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist dar pot fi si un inlocuitor/ substitut pentru conversatiile reale si jocul imaginativ pe care le considera dificile.Strategii: Acorda timp si un loc specific in care copilul sa isi poata aborda subiectele/activitatile preferate; Deviaza subiectele intorcand copilul bland dar ferm la activitatea pe care o desfasoara atunci cand el doreste sa vorbeasca doar anumite subiecte; Foloseste subiectele, temele preferate pentru a exersa deprinderile conversationale, incluzand chiar unul, doi copii; Extinde subiectul preferat si coreleaza-l cu alte subiecte asemanatoare.7. TULBURARI ALIMENTARE, DE SOMN IN AUTISM etcUneori persoanele cu TSA au probleme in ceea ce priveste alimentatia (prefera doar un anumit aliment si refuza orice alta mancare, prefera o mancare de o anumita culoare, mananca rar si putin etc), somnul (au probleme la adormire sau la trezire, se trezesc in timpul noptii neputand adormi la loc, nu dorm singuri, se dezbraca in timpul somnului etc), autonomia personala (isi insusesc mersul la toaleta greu, tarziu, nu mananca singuri, nu se pot imbraca/dezbraca singuri etc).Strategii: Incepeti de mic sa ii formati deprinderile de autonomie personala Fiti consecventi si constanti. Continuati continuati continuati Una preferata - una nedorita (la masa) Adaptati modalitatile de hranire la copilul cu dificultati in alimentatie.8. AGRESIVITATEA IN AUTISM:Una dintre simptomele comune la copiii cu autism este agresivitatea.Forme: auto-agresivitate; hetero-agresivitate (spre persoane sau obiecte) - verbala; fizica.Este de obicei: un semn de frustrare, un semnal pentru a atrage atentia amandoua.Multi copii dezvolta acest gen de comportament. Nu trebuie niciodata sa reactionati violent la astfel de reactii.Deoarece situatiile de agresivitate pot fi periculoase atat pentru copil cat si pentru ceilalti, copilul in cauza are nevoie de mai multa atentie si supraveghere.Adeseori prima optiune pentru reducerea agresivitatii, sugerata de medici, este medicatia. In momentele de furie persoanele cu Tulburari din Spectrul Autist nu par a fi capabile sa se opreasca si sa se gandeasca la o alternativa potrivita pentru a rezolva situatia. Strategii: Urmariti nivelul de stimulare senzoriala; Nu lasati copilul singur odata inceputa criza de agresivitate; Mentineti un ton neutru; Daca este posibil, aranjati mediul fizic astfel incat sa preveniti ranirea sau fuga copilului; Pregatiti un spatiu cu perni si saltele moi, fara mobile sau obiecte de care s-ar putea lovi copilul; Descoperiti ce anume provoaca aceste situatii si sa puteti sa le preveniti pe viitor; Dati copilului obiecte moi care sa impiedice ranirea sa; Utilizati o casca pentru a preveni lovirea capului; Fiti cu un pas inaintea sa pentru a preveni situatiile de agresivitate, redirectionati-i atentia, activitatea; Ignorati atunci cand comportamentul este fata de obiecte sau verbal, este de intensitate mica si nu dauneaza.CAUZE ale comportamentelor problema in autism1. PROBLEME DE INTEGRARE SENZORIALAIN AUTISM:Copiii din spectrul autist au dificultati in integrarea senzoriala: fie ca este vorba despre hipersensibilitate sau de hiposensibilitate, de canalul auditiv, de cel vizual sau cel olfactiv, de preluarea stimulilor doar de la un singur canal, de dificultati de perceptie si integrare a informatiilor sosite pe diferite cai senzoriale, toate acestea si multe altele demonstreaza tulburari in integrarea senzoriala. inei cont de: stimulii senzoriali din mediul su, care-l deranjeaz modul in care v prezentai in fata copilului este necesar un timp mai lung pentru prelucrarea tuturor informaiilor Pstrai vizualizarea simpl i uor de organizat; Respectati dificultatile legate de stimulii senzoriali; Invatati-l sa spuna/ arate ce il deranjeaza.2. DIFICULTATI DE ORGANIZARE IN AUTISM:O alta carcateristica tipica copiilor cu TSA este dificultatea in organizarea propriei persoane si a lucrurilor ce le apartin. Ei pot avea probleme cu timpul si spatiul, nu cunosc locul/ nu aseaza la locul lor obiectele personale, nu pot organiza evenimentele pe parcursul unei zile, nu isi pot organiza singuri viata in functie de nevoi, evenimente, persoane etc, isi uita acasa cele necesare pentru scoala. Strategii: Insemnati obiectele copilului pentru a fi mai usor de identificat; Folositi strategii de vizualizare (schema de activitati, programul zilei, calendare, jurnale etc) Invatati-l conceptele de acum, inainte, dupa, primul, ultimul, urmatorul, intai etc pentru a sprijini orientarea spatio-temporala Secventializati activitatile Fiti clar cand dati sarcinile Folositi cooperarea intre copii (gasiti un coleg care sa il sprijine la momentele organizatorice, sa aiba grija de obiectele personale la scoala etc).3. SCHIMBARILE IN RUTINA SI TRANZITIILE :Copiilor cu Tulburari din Spectrul Autist le place ca totul sa fie previzibil si de aceea sunt foarte rezistenti la schimbarile din rutinele zilnice. Ei au o mare dorinta pentru ca lucrurile sa ramana la fel pentru ca aceasta le ofera comfort. De aceea de multe tranzitiile se fac dificil, ivindu-se probleme, copiii manifestand rezistenta. Strategii: Folositi schema vizuala sau planurile de tranzitie; Pregatiti-l pentru schimbare; evitati schimbarile neanuntate; Dati-i un obiect preferat pe care sa il ia cu el in activitatea care urmeaza; Utilizati suportul vizual pentru a-l ajuta sa inteleaga ce va face, unde, cum etc; Laudati-l si recompensati-l pentru momentele cand a facut fata cu succes neprevazutului.4. DIFICULTATILE DE SOCIALIZARE IN AUTISM:Aceste momente se pot dovedi a fi extreme de dificile pentru copiii din spectrulAutist: le este dificil sa suporte apropierea fizica a altor copii sau dimpotriva vor sa ii atinga in permanenta. Datorita capacitatilor scazute de a intelege regulile sociale acesti copii se simt amenintati atunci cand trebuie sa faca fata necunoscutilor, situatiilor sociale, activitatilor in grup etc.Strategii: Formati abilitati de relationare; Oferiti recompense pentru comportamentele bune; Ajutati-i sa invete numele copiilor din grupul sau; Nu-l obligati sa relationeze dar nici nu-l lasati sa se izoleze mereu.5. ANXIETATEA IN AUTISM:Anxietatea este o stare emotionala, de neliniste, de teama nedeterminata, nsotita de schimbari/tulburari fiziologice si comportamentale. Multi copii cu Tulburari din Spectrul Autist experimenteaza diverse stari de anxietate. Fiecare copil are propriul mod de a manifesta si de a face fata anxietatii. Urmatoarele comportamente indica in general anxietatea: ecolalia; volumul vocii nepotrivit; intrebari repetate la nesfarsit; ras inadecvat, nepotrivit; agresivitatea; interese obsesive; manifestarea stereotipiilor.Adultii cu Tulburari din Spectrul Autist descriu nivele ridicate de anxietate care apar datorita necunoasterii a ceea ce se asteapta de la ei in diferite situatii sociale, din neintelegerea regulilor sociale si a felului in care acestea sunt aplicate in contexte diferite, teama de reactiile celorlalti si de emotiile lor si teama de schimbare.Strategii: Creati o zona sigura, supravegheata unde copilul se poate retrage daca are probleme in a face fata anumitor momente sau situatii; Evitati schimbarile neanuntate, bruste ofera avertizari, preveniri clare despre cand va incepe sic and se va termina o activitate; Folositi schema vizuala pentru a pregati schimbarile; Reduceti stimulii care pot contribui la o supraincarcare senzoriala; Nu fiti foarte directi in abordare (multi copii considera acest lucru inspaimantator) stati mai degraba alaturi de copil decat in fata sa, cand vreti sa ii vorbiti.6. FRUSTRAREA IN AUTISM:Frustrarea apare la copiii cu autism atunci cand li se cere prea mult si ei nu stiu ce sa faca/ nu pot, cand sunt suprasolicitati din punct de vedere senzorial, cand apar situatii neasteptate etc. Atunci intervin sentimentul de frustrare- o emotie negativa si mecanismele inconstiente, de aparare: tipete, agresivitate, retragere, insingurare etc.Strategii: Fiti clari cand ii cereti ceva copilului (ce, unde, cat, cine, cum); Mentineti-va asteptarile la un nivel potrivit capacitatilor copilului; Supravegheati stimulii senzoriali care ar putea fi coplesitori.7. FURIA COPIILOR CU AUTISM:Copiii din Spectrul Autist pot raspunde uneori la stimuli cu furie, intr-un mod neadecvat, deoarece: sunt enervati de situatii si evenimente pe care altii nu le considera ca fiind in mod deosebit frustrante sau generatoare de furie si de aceea nu le-au prezis, nu i-au pregatit nu constientizeaza cresterea nivelului de furie pana cand este deja prea tarziu nu stiu sa raspunda intr-un mod potrivitStrategii: Observati cand apare furia si identificati semnele ce preceda; Evitati pe cat posibil situatiile care produc furie; Modificati pe cat posibil mediului si factorii care pot crea stresul si furia; Evitati confruntarea si pastrati-va tonul vocii calm; Distrageti atentia copilului spre o activitate preferata; Ajutati copilul sa inteleaga, recunoasca starile si schimbarile din organism pentru a-si putea planifica raspunsurile in limita capacitatilor sale de intelegere.COMPORTAMENTELE PROBLEMA IN AUTISM TREBUIE PRIVITE PRIN PRISMA DEZVOLTARII EMOTIONALE !O cale simpla de a intelege comportamentele unei persoane autiste este luarea in considerare a nivelului de dezvoltare socio-emotionala (varsta socio-emotionala). Odata ce s-a determinat nivelul de dezvoltare socio-emotionala al unei persoane poate fi mai usor sa intelegem de ce persoana se comporta in felul in care se poarta si sa determinam apoi calea cea mai buna de a interveni.De exemplu, la varsta socio-emotionala de 2 ani ne asteptam la comportamente precum refuzul de a indeplini comenzi simple, incapatanare si egoism. La nivelul de dezvoltare socio-emotionala de 5 ani modul de gandire este foarte concret, copilul se va angaja in principal in jocuri paralele cu cei de aceeasi varsta si va fi inca destul de egocentric. Un copil cu varsta de dezvoltare socio-emotionala de 8 ani va incerca sa isi imite partenerii de joaca mai mari sau pe adulti si va urma regulile in mod literal, avand dificultati in intelegerea exceptiilor de la reguli.Uneorii adultii au asteptari nerealiste legate de conduitele unui copil cu autism; si acest lucru poate duce la frustrare atat pentru adult cat si pentru persoana autista. Acest lucru se intampla atunci cand asteptarile adultului se bazeaza pe nivelul de functionare intelectuala al persoanei autiste si nu pe nivelul de functionare socio-emotionala.Principii ale ProgramariiNeuro Lingvistice aplicabile in Autism1. Exista o intentie pozitiva in spatele oricarui comportament.2. Oamenii fac cele mai bune alegeri pe care le au disponibile.3. Exista un context in care fiecare comportament are valoare.4. Oamenii nu sunt comportamentele lor.5. Nu poti sa nu comunici.6. Nu exista esec, ci doar feed-back.PASI IN INTERVENTIE1. Concretizarea comportamentului-problema in autism2. Descoperirea cauzelor (ice-berg-ul)3. Intelegerea functiilor comportamentelor problema in autism Nu poate? Nu stie? Nu vrea? Ii este teama? 4. Interventia in cazul comportamentelor problema in autism Invata-l abilitati Ofera-i siguranta Selecteaza stimulii senzoriali Organizeaza-i programul zilei Adu claritate in viata sa Simplifica Respecta-l Ofera-i ocazia sa castige autonomie Medicatie (nu exista medicamente pentru autism. Dar exista mediacamente pentru probleme precum agitatia psihomotrica, concentrarea atentiei etc) 5. Evaluare si adaptareDE RETINUT!! E important sa vedem si ceea ce merge bine pentru a nu infesta toate comportamentele! (sa nu ne preocupe mai mult decat necesarul/pe mai multe persoane decat ar trebui) A cui este problema?! Daca te vezi parte din problema, atunci esti parte din solutie! (te implici) Eu merg cu tine, tu mergi cu mine! Centrati-va pe experiente de succes!10 LUCRURI PE CARE COPILUL CU AUTISM AR VREA CA TU SA LE STIIEllen Notbohm Ten Things Every Childwith Autism Wishes You Knew1. Comportamentul inseamna comunicare.2. Nu presupune nimic.3. Cauta intai probleme senzoriale.4. Da-mi pauza pentru a ma linisti inainte ca eu sa am nevoie.5. Spune-mi ce vrei sa fac intr-un mod pozitiv si nu in mod acuzator. 6. Pastreaza-ti asteptarile la un nivel rezonabil.7. Ajuta-ma sa fac tranzitia intre activitati.8. Nu inrautati o situatie.9. Critica-ma in mod bland.10. Ofera-mi doar alegeri reale.Psihopedagog Raluca CordunianuCum comunic eficient cu persoanele cu autism?Pentru a fi inteleasa de persoana cu autism, comunicarea trebuie sa respecte regulile descrise in continuare. Acestea vor fi aplicate consecvent si de catre toate persoanele ce intra in contact cu autistul (toti membrii familiei, cadre didactice, terapeuti).1. Folositi propozitii scurte, pe ton ferm!(Andrei, deschide caietul!) Nu va temeti sa folositi tonul ferm. Nu va fi perceput ca fiind agresiv, nu va speria, ci va oferi siguranta.2. Fiti clari si previzibili!Schimbarile, neclaritatile ii fac nesiguri. Acest lucru atrage dupa sine comportamente dezadaptative (auto si heteroagresivitate, stereotipii verbale).3. Utilizati transmiterea mesajului in forma vizuala(folosind obiecte la inceput, iar apoi imagini)! Mesajul este mai clar daca este si vazut si auzit, nu doar auzit.4. Acordati-i cele cateva momente timp de gandire!Autistii gandesc in piese de puzzle. Au nevoie de timp sa puna piesele in ordine. Acest lucru duce la o reactie mai tarzie din partea lor. Uneori pana a face puzzle-ul poate dura saptamani.5. Subtitrati pentru el expresiile faciale, numiti-i emotia ce insoteste mesajul!(E trist pentru ca a luat nota mica.)6. Legati complimentele, recompensele, incurajarile de lucruri concrete!(Bravo, ai dansat foarte bine!)7. Dati-i sarcini singulare!Acest lucru evita ca sarcina sa fie abandonata inainte de finalizare.8. Oferiti-i variante cand trebuie sa faca o alegere!(Vrei cuburi sau puzzle?) daca a invatat la terapie sa faca o alegere.9. Dati-i reguli, nu argumente si explicatii, chiar daca intreaba De ce?!Nu va cere detalii sau sa ii spuneti cum ati ajuns la aceasta regula, ci mai multa claritate. (Sunt bolnav, tu speli vasele!)10. Ramaneti calm si ferm chiar daca va supara!Nu aratati acest lucru. Cand sunteti suparat, sunteti alta persoana, diferita de cea