aten ția și memoria
DESCRIPTION
Aten ția și Memoria. Mecanisme – clasificări - evoluții. ATENȚIA Definiții. Caracteristici generale. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
![Page 1: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/1.jpg)
Atenția și MemoriaMecanisme – clasificări - evoluții
![Page 2: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/2.jpg)
Atenția este funcția psihică de orientare selectivă, de concentrare a energiei psihonervoase asupra unor obiecte, însușiri sau procese, menite să conducă la sporirea eficienței activității psihice, cu deosebire a proceselor cognitive.
Astfel, atenția orientează şi concentrează selectiv activitatea psihică pe anumite obiecte (număr limitat) => claritate + delimitarea de câmpul perceptiv;
Realizează autoreglarea activităţii psihice pe microintervale sau intermitent;
Gândirea – nu poate exista fără atenţie; are rol de dirijare anticipativă şi focalizare;
Excitanţii percepuţi, cu ajutorul atenţiei, se clarifică şi se fixează în memorie;
Atenţia intervine atât în orientarea nespecifică, cât şi în cea activ- dirijată, în răspunsul nediferenţiat şi în menţinerea voluntară într-o activitate de cunoaştere;
ATENȚIA Definiții. Caracteristici generale.
![Page 3: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/3.jpg)
ATENȚIA Clasificare - Evoluții (1)
Atenţie involuntară: pentru stimuli bruşti, implică nepregătire,
nou (Titchener);
Voluntară: presupune un efort volitiv;
Postvoluntară (habituală): aşteptare pentru o recepţie mai
corectă (Dobrînin);
![Page 4: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/4.jpg)
ATENȚIA Clasificare - Evoluții (2)
În a 2-a copilărie: voluntară, dependentă de interese;
În a 3-a copilărie: voluntară -> apreciere clinică şi psihometrică;
Copiii cu tulburări de comportament – instabili, distraţi;
Înainte de 1 an: activitate concret senzorială;
La peste 1 an - relaţiile (mimică, pantomimă, conversaţie);
În prima copilărie: involuntară şi puţin persistentă;
Evoluție în primele luni de viață
Primele indicii - în luna a 2-a; În luna a 4-a: curiozitatea;
![Page 5: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/5.jpg)
ATENȚIA Clasificare - Evoluții (3)
Copiii cu tulburări de comportament în stările discordante – pasivi, absenţi, introvertiţi;
în oligofrenii – scad concentrarea şi mobilitatea;
în stările maniacale – creşte componenta spontană şi scade cea voluntară;
![Page 6: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/6.jpg)
◦ în stări maniacale – se reflectă în tot comportamentul;
◦ în stări de excitaţie şi uşoară intoxicaţie;◦ în majoritatea cazurilor se manifestă selectiv –
într-un anumit sector al vieţii psihice sau sub un anumit conţinut ideativ;
◦ Exemple: la melancolici: hiperprosexie pe ideile depresive de
culpabilitate, de ruină; la cenestopaţi, hipocondriaci: pe starea de sănătate; la deliranţi, paranoizi: pe tema delirantă; la fobici, obsesionali: pe fobii, obsesii;
HIPERPROSEXIILE
![Page 7: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/7.jpg)
◦ În stări confuzionale -> aprosexie;
◦ Hipoprosexiile apar în: surmenaj; irascibilitate; anxietate; oligofrenii; deteriorări cognitive; schizofrenie – caracter particular prin
comutările motivaţionale incomprehensibile; stări confuzionale – legate de starea de trezire
(arousal) corticală şi mezencefalică;
HIPOPROSEXIILE
![Page 8: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/8.jpg)
Mecanismele neuro-fiziologice ale atenţiei (1)
• în trunchiul cerebral (bulb + punte + mezencefal) => SRAA • în diencefal => SRDP (sistemul reticulat difuz de proiecţie);
Formaţiunea reticulată (FR)
• efect tonic, de lungă durată• remanent => menţine atenţia
Stimularea FR din trunchiul cerebral (SRAA)
• efect scurt, limitat topografic• efect egal cu stimularea => comută atenţia;
Stimularea FR din diencefal (SRDP)
• prin orice modalitate senzorială (acustică, optică, tactilă);
FR poate fi stimulată:
• => cortexul nu mai e activatDacă FR este
distrusă:
• nespecifică – prin FR -> responsabilă de reactia de trezire a cortexului;
• specifică – pe căile proprii fiecărui analizator;
Impulsurile nervoase (două căi):
![Page 9: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/9.jpg)
Mecanismele neuro-fiziologice ale atenţiei (2)
• trezeşte scoarţa cerebrală -> rol activator;• realizează convergenţa impulsurilor senzoriale;• unele impulsuri sunt selecţionate => „permis de
liberă trecere” • rol protector pentru cortex (de ocluzie)
Formaţiunea reticulată (FR)
• cu atât sunt inhibate mai multe mesaje senzoriale• starea de vigilitate, de veghe – datorată FR
Cu cât FR este mai excitată
• există şi alte puncte corticale a căror stimulare determină reacţia de trezire
• există circuite cortico – reticulo – corticale pentru atenţia voluntară (Fuster)
Alte puncte corticale
![Page 10: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/10.jpg)
◦ Metoda grafică – pentru componenta somatică: tonus muscular, respiraţie, puls;
◦ Tahistoscopul (concentrare, volum, intensitate): un număr de figuri, în timp limitat, rapid subiectul trebuie să reproducă câte figuri poate;
◦ Metoda Kraepelin: să numere înapoi de la 100 (din 3 în 3, din 7 în 7, din
13 în 13) – presupune concentrare şi stabilitate sau să numească invers lunile anului, zilele săptămânii;
◦ Metoda Bourdon: proba barajului – să taie anumite litere dintr-un text.
Investigarea ATENȚIEI
![Page 11: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/11.jpg)
MEMORIA Caracteristici generale.
Are rol în • fixarea , păstrarea şi reactualizarea informaţiilor
E legată de • gândire, imaginaţie
• viaţa psihică fără memorie ar fi ca un ghem de impresii senzoriale, fără trecut şi fără viitor;
se reactualizează
• imagini senzoriale (senzorială), conţinuturi ideative (abstractă)
• stări afective („trăiri”) – în isterie (au forţă şi vivacitate), în emoţii negative (scade capacitatea de evocare)
![Page 12: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/12.jpg)
MEMORIA – Evoluții. Ipoteze (1) -
în primul an de viață: caracter involuntar; manifestarea unor gusturi, preferinţe
la sfârşitul primului an: reproduce cuvinte, gesturi, posturi;
la antepreşcolari – reţinerea informației pentru câteva săptămâni (la 1 an) sau luni (la 3 ani)
la preşcolari: activitatea ludică îi impune caracterul voluntar (recunoaştere şi reproducere)
la şcolarul mic: memoria are caracter concret-senzorial, este puţin selectivă, fragmentară
![Page 13: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/13.jpg)
MEMORIA – Evoluții. Ipoteze (2) -
Memorarea:
• implică şi aspecte inconştiente şi automatizate
Învăţarea:
• este voluntară, conştientă, implică acumulare, reţinere, sistematizare, ordonare
În psihopatologie, spre deosebire de psihologia generală, se disting
• memoria imediată: <10 secunde• memoria recentă: > 10 secunde• memoria evenimentelor îndepărtate: de la începutul vieţii până în prezent
![Page 14: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/14.jpg)
MEMORIA – Evoluții. Ipoteze (3) -
Primele amintiri – de la 6 luni, ◦ dar, deşi se fixează impresiile, nu există posibilitatea de a le evoca
ordonat cronologic ◦ sub 3 ani nu există amintiri, ci doar reminiscenţe de imagini; ◦ evenimentele din perioada sub -3 –ani se pot manifesta în situaţii
patologice datorită memoriei acustice; Memorarea voluntară – sinteză psihică
◦ presupune participare activă ◦ prezentul psihologic (Auerbach) = prezentul aparent (James) ◦ prezentul aparent = 0-12 secunde – perioada de timp în care se
fixează ceva ◦ realizarea prezentului nu poate fi separată de constituirea evocării;
Participarea subiectului ◦ -> transformă imaginea trăită în judecata asupra imaginii => memoria
aparţine proceselor cognitive; Recunoaşterea = diferenţierea imaginilor prezente de cele
trăite;
![Page 15: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/15.jpg)
DISMNEZIILE CANTITATIVE
în surmenaj, nevroze – prin scăderea prosexiei;
în oligofrenii;
în involuţii;
Hipomnezia
Kurt Schneider: nu există anularea totală a oricăror urme de memorie;
Clasificare principală: amnezii anterograde, amnezii retrograde.
Amneziile
![Page 16: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/16.jpg)
DISMNEZIILE CANTITATIVEAmneziile ANTEROGRADE
Fixarea unei impresii este diferită de memorarea ei;
Veritabila amnezie de fixare reprezintă mai mult decât insuficienta mobilizare a atenţiei, ea este o amnezie de memorare.
Apare în: stări confuzionale, sdr. Korsakov (etiologie toxică - alcool, infecţioasă sau traumatică), presbiofrenie, psihoza maniaco - depresivă, stări reactive, nevroze.
![Page 17: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/17.jpg)
DISMNEZIILE CANTITATIVEAmneziile RETROGRADE
Se numesc retrograde sau de evocare;
Tulburarea memoriei se întinde progresiv spre trecut, de la debutul bolii până în copilărie;
Deseori se adaugă caracterul anterograd.
![Page 18: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/18.jpg)
Forme ale AMNEZIEI. Amneziile progresive, în involuţie.
Nu pot fi explicate prin deficitul prosexic• slăbeşte întâi
memoria evenimentelor recente, în timp ce cele din trecut sunt bine conservate
• există o reţea de relaţii pe care timpul scurt nu le-a sistematizat
• este tipică celor care au smuls ultima pagină a jurnalului şi continuă să le rupă spre început
Amintirile mai îndepărtate sunt mai bine ordonate • sunt mai bine
separate, atât de prezentul în care individul se descurcă tot mai greu
• cât şi de consecinţele prezentului, care sunt anxiogene;
Cu cât evenimentele trecutului sunt mai îndepărtate, cu atât sunt mai puţin angajate în prezent• explicaţia: amintirile
recente sunt complexe şi încărcate afectiv
• amintirile îndepărtate îşi pot păstra încărcătura afectivă, dar referitor la temă, şi este vorba doar de cele impresionante
• restul amintirilor trecute nu mai au caracter emoţional
![Page 19: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/19.jpg)
Forme ale AMNEZIEI. Afazia Wernicke.
◦ este o demenţă a limbajului;◦ presupune mai mult decât uitarea cuvintelor
auzite sau citite, ci şi uitarea vocabularului şi a cunoştinţelor;
caracterul este tot progresiv (nu există o ierarhie anatomică, ci una psihologică)
– legea disoluţiei memoriei (Delay), - legea regresiei memoriei (Ribot) (în ordine inversă
apariţiei) Uitarea survine:
◦ de la complex -> simplu, ◦ de la cognitiv -> afectiv -> senzorial -> motor ◦ de la achiziţiile cognitive -> bogăţia vieţii afective ->
expresivitatea mimico-pantomimică
![Page 20: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/20.jpg)
Forme ale AMNEZIEI. Amnezia lacunară (Delay).
◦ este tipică celor cu un jurnal aparent corect, dar cu pagini albe (nu se poate citi nimic, căci nu s-a scris nimic – un hiatus mnezic temporar);
◦ Apare în: modificarea stării de conştienţă, stări confuzionale, traumatisme cranio-cerebrale, echivalenţe de epilepsie, stări crepusculare, beţia patologică;
◦ Poate fi: totală (nu-şi aminteşte nimic) sau parţială (îşi aminteşte vag => e o hipomnezie);
◦ Nu se pierde înregistrarea, ci reproducerea şi descifrarea;◦ Comparaţia lui Delay caracterizează mai degrabă starea de
apsihie din comele profunde (când subiectul nu înregistrează şi nu reacţionează la niciun stimul), accesele convulsive, narcoza profundă;
![Page 21: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/21.jpg)
Forme ale AMNEZIEI. Amnezia tardivă (întârziată).
-
l
a
c
u
n
a
m
n
e
z
i
c
ă
a
s
u
p
r
a
p
e
ri
o
a
d
e
i
c
o
n
f
u
z
i
o
n
a
l
e
n
u
s
e
i
n
s
t
a
l
e
a
z
ă
i
m
e
d
i
a
t
- a fost pusă la îndoială de Schneider;
![Page 22: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/22.jpg)
Forme ale AMNEZIEI. Amnezia electivă.
- poate fi psihogenă, afectogenă
-
a
m
i
n
tiril
e
a
u
f
o
s
t
b
i
n
e
f
i
x
a
t
e
,
d
a
r
d
e
v
i
n
e
i
m
p
o
s
i
b
il
ă
r
e
m
e
m
o
r
a
r
e
a
v
o
l
u
n
t
a
r
ă
;
- pot fi conştientizate prin evocare involuntară / pot dispărea dacă se schimbă împrejurările;
- se mai numește tematică deoarece se referă la un aspect singular (nume, formule chimice etc.);
![Page 23: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/23.jpg)
HIPERMNEZIILE
exagerarea evocărilor -> multiple, tumultuoase, involuntare, îndepărtează subiectul de preocupările sale;
Schneider: hipermneziile există şi la persoanele normale și sunt legate de memoria cu conţinut afectiv negativ (anxiogen) sau pozitiv (mari bucurii);◦ Ex.: adult de 45 de ani care povesteşte cu multe detalii şi reproduce eidetic un traumatism
de la 4 ani; Se şterge limita trecut – prezent Nu există o selecţie în evocarea evenimentelor (nu există uitare) => toate
evenimentele au aceeaşi amplitudine Mentismul:
◦ pacientul devine spectator la desfăşurarea incoercibilă şi tumultoasă a ideilor şi amintirilor sale,
◦ nu poate rememora, deoarece nu există atenţie ◦ pe ecranul conştienţei se desfăşoară imagini caleidoscopic; ◦ apare în oboseală, surmenaj
Viziunea retrospectivă (panoramică): forma supremă de hipermnezie, apare în stări confuzionale psihogene, paroxisme anxioase, stări
halucinatorii, epilepsie de lob temporal, pericol existenţial iminent – indivizii au impresia că revăd şi retrăiesc în
câteva momente toată viaţa;
![Page 24: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/24.jpg)
DISMNEZIILE CALITATIVETulburările sintezei mnezice imediate
Se mai numesc și iluzii de memorie = evocări eronate, trăite în realitate dar neîncadrate în timpul şi spaţiul real sau nerecunoscute ca trăite/netrăite
Criptomnezia: scade capacitatea de discriminare între evenimentele
personale şi evenimentele străine; apare în schizofrenie, paranoia, parafrenie, demenţe; ideile delirante pot fi legate de o falsificare a amintirilor în
funcţie de starea timică dominantă Falsa recunoaştere
variantă a criptomneziei = „dubla conştiinţă” Iluzia de nerecunoaştere
este mai rară; în stări mai avansate – ”jamais vu” Paramneziile de reduplicare Pick
dedublare perpetuă a obiectelor şi situaţiilor
![Page 25: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/25.jpg)
ALLOMNEZIILETulburările rememorării trecutului (1)
falsificări mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, dar pe care pacientul le situează în mod fals în prezent:
Pseudoreminiscenţele: reproduce evenimente reale din trecut, pe care le trăieşte ca prezente,
amestecă frânturi din trecut cu ce trăieşte în prezent; este o iluzie de memorie – nu recunoaşte timpul şi spaţiul în care s-a
produs acţiunea respectivă;
Confabulaţiile (Pick): halucinaţii de memorie – percepţie fără obiect; sunt reproduse evenimente imaginare, pe care bolnavul nu le-a trăit; pacientul fabulează asupra trecutului cu convingerea că îl evocă; fabulaţia (amestecă inconştient adevărul şi eroarea) = sora inconştientă a
minciunii (face distincţia conştientă a erorii); sunt frecvente în sdr. Korsakov
![Page 26: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/26.jpg)
ALLOMNEZIILETulburările rememorării trecutului (2)
Confabulaţiile (Pick) - continuare Tipuri:
◦ confabulaţii mnestice: când evenimentele relatate sunt verosimile, dar netrăite;
◦ confabulaţii fantastice: ex.: „trenul zbura la câţiva metri”;
◦ confabulaţii onirice (Dupré)
demenţa senilă în fazele incipiente poate avea confabulaţii prolifice, deşi tulburările de memorie nu sunt grave – deteriorarea intelectului şi regresia personalităţii (regresia memoriei o precede pe cea a gândirii, intelectului şi personalităţii);
nu există confabulaţii la oligofreni (fiindcă memoria nu a fost suficient dezvoltată);
![Page 27: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/27.jpg)
ALLOMNEZIILE - Ecmnezia și Anecforia -
Ecmnezia: tulburare globală a memoriei, pacientul confundă
trecutul cu prezentul
E diferită de confabulaţie
(unde nu deosebeşte
realul de imaginar) şi de pseudoreminiscenţe (unde doar
un anumit eveniment real din trecut este
plasat în prezent);Întreaga
personalitate se întoarce în
trecut; pacienţii retrăiesc activ
scenele; senilele se consideră
tinere
Anecforia: tulburare mai
uşoară, apare în surmenaj sau predemenţe,
pacientul reproduce
amintiri pe care le credea uitate,
dacă i se sugerează unele
elemente
![Page 28: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/28.jpg)
Mecanisme neuro-fiziologice ale memoriei
Regiunile implicate:
Korsakov: hipocampul, lobul temporal;
Penfield, Milner: lobul temporal – memoria de fixare;
atrofia corpilor mamilari -> amnezii;
leziunile bilaterale de lobi frontali => amnezie de fixare – disprosexie, hipobulie;
leziuni în cortexul parietal => afazie, agnozie, aprosexie + amnezii categoriale
![Page 29: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/29.jpg)
Investigarea memoriei
Se desfășoară cu condiţia unei corecte desfăşurări a funcţiei prosexice
Orice amnezie izolată, fără alte simptome = o posibilă simulare
Important: urmărirea relatărilor despre istoria sa de viaţă
testele de memorie au corelaţii cu testele de inteligenţă şi cunoştinţele achiziţionate fără implicare cognitivă sau a cunoştinţelor
Metoda Vieregge: pacientul repetă cifrele pronunţate, trebuie să le repete după un minut de linişte şi după încă un minut de conversaţie
Metoda Bernstein: predominant vizuală
Wechsler Memory Scale (WMS): cel mai complet, cuprinde informaţii generale, de orientare, de control mental
![Page 30: Aten ția și Memoria](https://reader038.vdocumente.com/reader038/viewer/2022103101/568143b5550346895db04115/html5/thumbnails/30.jpg)