memoria ppt.pptx

7/21/2019 MEMORIA PPT.pptx

http://slidepdf.com/reader/full/memoria-pptpptx 1/23

Unul din procesele cognitive

Proiect realizat de Semionov Natalia , psiholog

LiceulTeoretic

„Ștefan celMare și

Sfînt”



Ce este memoria ?De-a lungul istoriei au fost atribuite mai multe metafore termen Platon considera memoria drept o „tablă de ceară” pe care se înconservîndu-se sau întunecîndu-se, ca urmare a trecerii timpulu

senza ieiț Giulio Camillo compara memoria cu „un teatru” în care imaginintră, se rela ionează i ies tot a a cum intră.ț ș ș

Cu mul i ani în urmă psihologulț Alan Baddele, întrebîndu-se cputea fi asemănată memoria, opta pentru asemănarea ei cu „bib

psihologul francez Al!red Binnet indentifica memoria drept o „cbibliotecă. "n zilele noastre memoria este comparată cu # osforescen a organică a elementelor nervoaseț !"u#s$ %rita ie persintentăț !&ichet$

Condensatorii electrici !&.'. (hepard$ Centrale telefonice )ich



$emoria este !unc%ia psihică !undamentală caposibilă !i&area, conservarea, recunoa'terea 'i repr!enomenelor psihice.

$emoria este un proces psihic intelectual de (ntipărire, păstrare, rreproducere 'i uitare a ceea ce a !ăcut parte din e&perien%a noastră Ast!el, memoria este condi%ia !undamentală a vie%ii noastre psihicecaracter de continuitate) ără memorie nu se poate realiza (nvă%ar

Calită%ile memoriei# să !ie corespunzătoare ca volum- să dispună de rapiditate- să aibă durabilitate- să !ie e&actă- să !ie promptă-

să !ie mobilă



$emoria + un proces de re!lectar

Selectivăeste reprezentată

de !aptul că dinnoianul dein!orma%iiselectăm, alegemceea ce prezintăimportan%ă pentru

noi (n procesul(nvă ării)

Activăeste aceea care

permite participareaactivă a omului (n

procesul

(nvă%ării .

.nteligieste aceea car

permite să (n%eceea ce memo Apel*nd la prelogică a in!ormmemoria se a!str*nsă legătu

g*ndirea)



Procesele memoriei memorarea

recunoa terea ș

reproducerea

păstrar

uitare



memorarea poate fi logică sau mecanică. Memorarea logică presupune planul gândirii. Ea asigură durată, trăinicie învăţării. Dar memorarea mecani

exclusă cu desăvârşire, deoarece uneori elevul trebuie să recurgă la ea pentrudefiniţii, care nu întotdeauna pot fi demonstrate logic.

RecunoaȘterea presupune identificarea a ceea ce am perceput în mom

ceea ce am perceput anterior. În învăţare, recunoaşterea are loc pe baza repetreproducerea presupune actualizarea experienţei anterioare în absenţa

fenomenelor, anterior percepute. resupune elemente de autocontrol, analizăînvăţării.

pĂstrarea presupune reorganizarea structurală a materialului însuşit ante

asigura trăinicia însuşirii cunoştinţelor. !aterialul memorat este prelucrat loîncât între informaţii să existe înlănţuiri logice. " păstrare trainică are loc atu prelucrarea informaţiei este mai de calitate. uitarea este un proces memorial favorizant scutirii minţii de efort intelec

se bazează pe manifestarea fenomenului de inducţie negativă #starea de in$ibacţiunea unor stimuli nesemnificativi pentru elev, în învăţare%. Elevul trebuie

neesenţialul şi să reţină esenţialul. &ând procesul uitării are un caracter accen



orme ale memoriei

$emoria imaginasigură păstrarea 'reprezentărilor-

$emoria verbal+asigură păstrarea 'ideilor-

$emoria a!ectiv posibilitatea retrăirsentimente-

$emoria motori !ormarea unor pricdeprinderi)



Bergson a!irma că e&istă o memorie a spiritului, conserv*nd imagini 'i idei, precreierului, a mi'cărilor, care stă la baza !ormării priceperilor 'i deprinderilor)

$emoria motorie este legată, a'a cum am mai spus, de priceperi 'i deprinderi)

Priceperile sunt acele acte (nvă%ate (n care predomină reac%iile plastice, capabil prompt (n condi%iile variabile ale mediului) /&emplu# conducerea unui autovehicul

(ntruc*t domină variabilitatea 0(l putem conduce (n situa%ii !oarte variate# iarna, var2eprinderile sunt acele acte (nvă%ate (n care predomină reac%iile relativ constacondi%iile de mediu) 3 pricepere automatizată devine deprindere) 2e e&emplu, mersu(mbrăcatul scrisul etc), sunt deprinderi atunci c*nd sunt automatizate) /le s+au !orm

priceperii de a merge pe bicicletă, de a ne (mbrăca, de a scrie etc) $emoria imaginativă, cea a!ectivă 'i verbal+logică este legată de cuno'tin%e)

Cuno'tin%a este o structură de in!orma%ii 'i opera%ii care !ace posibilă at*t orienc*t 'i solu%ionarea anumitor probleme) /&istă cuno'tin%e simple 0'tiu că după col% escuno'tin%e comple&e 0orice no%iune (nvă%ată# !unc%ie, raport, subiect, predicat etc)1)Cuno'tin%ele permit ac%iuni, deduc%ii (n plan mintal, dar nu 'i (n planul ac%iunilor pr

Concluzie # cuno tin ele stau la baza !ormării pricepirilor i de ș ț ș

ne a4ută să !acem mai pu ine erori, să le corectăm mai repede)ț



2in punct de vedere al duratei memoriei edouă !orme ale memoriei#!emoria de scurtă durată' asigură păstrarea unei imagini

secunde, în cazul în care nu i se acordă o atenţie deosebită. Ea facsesizarea unei melodii şi înţelegerea unei fraze lungi, de aceea unicaracterizează şi ca fiind memoria de lucru.!emoria de lungă durată' poate conserva cunoştinţe, info

zile sau c$iar întreaga viaţă. *cest tip de memorie se poate divizacomponente' memoria episodică + înregistrează fapte, evenimente cotidiene sau

vieţi noastre memoria semantică + în care sunt structurate în mod logic toate cu

acumulate mai mult sau mai puţin sistematic.



5itarea este i ea un criteriu distinctiv al celor două tipuri de ș

5itarea este un !enomen natural, normal i necesar (n anumite condi ii) "ntr ș ț

uitare s(nt stabilite rela ii dinamice )ț

ormele uitării #5itarea totală + tergere, suprimare integrală a datelor- ș

5itarea par ială 6 recunoa teri i reproduceri par iale mai pu in adecvate sț ș ș ț ț

7apsosul 6 uitarea momentană.

8itmul i combaterea uitării ș

5itarea este chiar masivă,imediat după (nvă areț

Combaterea uitării# 8epetarea materialului 8epetarea e alonată 0separarea (n timp a repeti iilor1 este mai productivă dec( ș ț

8ecep ia activă, independentă 6 redarea te&tului cu cuvinte proprii 6 superioaț

pasive- 8epeti iile suplimentare nu trebuie să depă ească 9: ; din numărul ini ial deț ș ț

(nsu irii materialului ) ș

< /bbi h 0=>>91



<) /bbinghaus 0=>>91, cel care a studiat pentru prima dată e&perimental !enomenul uităria stabilit drept cauză principală a producerii acesrepeti%iilor 'i asolicitărilor ulterioare ale unui material, după ce

5tiliz*nd ca material e&perimental de memorare s !ără sens, acest autor a urmărit păstrarea lor (n dinterval cuprins (ntre trei săptăm*ni 'i o lună, !ărrecurs la ec!orări sau repeti%ii ulterioare)

A !ost construită !aimoasa curbă a uitării 0curba lui /bbinghaus1, carevalabilitatea p*nă (n zilele noastre, evident cu unele corec%ii 'i (ngrădirnoile e&perimente)

Potrivit acestei curbe, procesul uitării se produce după o !unc%ie (n trepne!iind egale 'i direct propor%ionale cu durata intervalelor temporare)



8ata cea mai mare a uitării se (nregistrează (n primele ?>momentul memorării, c(nd se pierde apro&imativ ?: ; din2in prima săptăm(nă, pierderea a4unge la @: ; -.ar după a treia săptăm(nă 6 la >: ;, după care uitarea sconsiderabil)Cercetările ulterioare au arătat că dinamica de mai sus es

caracteristică esen ialmente pentru materialul !ără sens) "ț cu sens, uitarea nu este at(t de drastică i instalarea ei se ! ș

trepte, dar (n rate mai mari)

8 ă l



8aportată la aceinterval pe care e&perimentat /b

0= 6 = de zile1materialului cu ne(ntărit ulteriodoar la 9: + @: ;

cuvintelor izolat;, (n cazul prop0Smirnov, =@=-=@=- Dulving ș

2onaldson, =E



aptul logic i esen ial ce se impune a !i re inut din datele ș ț ț

e&perimentale asupra dinamicii uitării este acela că pierdmare are loc (n perioada imediat următoare momentului

memorării)A a i se e&plică de ce repeti iile trebuie să !ie m ș ș ț parcursul acestei perioade i mai rare ulterior) ș

aptul că uitarea nu (nseamnă dispari ia completă a mateț

memorat anterior a !ost demonstrat e&perimental, recurg(

metoda rememorării) A rezultat că numărul repeti iilor neț a putea !i reprodus integral a !ost semni!icativ mai mic dedată)



Pe de altă parte, datele unor observa ii au arătat că aproapț

subiect i s+a (nt(mplat ca anumite in!orma ii, evenimente sț

(nt(mplări, declarate uitate pentru totdeauna, să reapară i

con tiin ă, (n anumite situa ii 6 !ie de regresie, !ie de trans ș ț ț specială, !ie de activare motiva ională paro&istă)ț

"n !ine, nu trebuie respinsă nici posibilitatea, invocată de

unele din e&perien ele anterioare sau din dorin ele re!ulatț ț reactualizate (n stare de veghe, să se activeze spontan i să ș

con inutul unor vise)ț

Psihlor dintre semni!ica%ii 2e e&emplu cineva poveste'te cum l*ngă satu

-alter intsc$ distinge trei sisteme de organizare a cunoştinţ



Psihlor dintre semni!ica%ii) 2e e&emplu, cineva poveste'te cum l*ngă saturidicătură de păm*nt, ceea ce incită imediat la căutarea denumirii concep

adaugă la ace'ti !actori 'i, ca !iind rela%ia unui obiect sau a unei !iin%e cu interesele,dorin%ele noastre) 2e e&emplu, pentru un a!acerist sunt (n rela%ie toate eventualele surse de

pro!it) 2in punct de vedere didactic, cel mai important este sistemul semantic deoarece este esen%ialatunci c*nd elevul rezolvă probleme)

Av*nd la bază o serie de structuri psihice, memoria nu este inertă) .maginile reamintite nusunt copii !idele ale percep%iilor anterioare) 8e%inem doar ceea ce este esen%ial pentru noi,ceea ce ne interesează, iar in!orma%iile viitoare se vor structura (n memorie logic, !iindstr*ns legate de in!orma%iile anterioare) Ast!el memoria este str*ns legată de g*ndire 'i

inteligen%ă)

-alter intsc$ distinge trei sisteme de organizare a cunoştinţ=) un sistem !onetic# c*nd termenii sunt evoca%i pe baza sonorită%ii

!onetice1 6 de e&emplu, no%iunea de „movilă” ne poate veni (n minte „mobilă”-

) un sistem de imagini# dacă vedem pe !ereastra ma'inii o ridicăsimultan ne putem aminti no%iunea de „movilă”-

/. ierarhia indicilor semantico+sintactici# este utilizată atunci cdatorită rela%iilor dintre semni!ica%ii) 2e e&emplu, cineva poveste'te cuma!lă o ridicătură de păm*nt, ceea ce incită imediat la căutarea denumircorespunzător)

Psihiatrul brazilian Fose <amilton adaugă la ace'ti !actori 'i a!ectivitatea , ca !iindrela%ia unui obiect sau a unei !iin%e cu interesele, dorin%ele noastre) 2e e&emplu, pentru una!acerist sunt (n rela%ie toate eventualele surse de pro!it)

2in punct de vedere didactic, cel mai important este sistemul semantic deoarece este esen%ialatunci c*nd elevul rezolvă probleme)

Av*nd la bază o serie de structuri psihice, memoria nu este inertă) .maginile reamintite nusunt copii !idele ale percep%iilor anterioare) 8e%inem doar ceea ce este esen%ial pentru noi,ceea ce ne interesează, iar in!orma%iile viitoare se vor structura (n memorie logic, !iindstr*ns legate de in!orma%iile anterioare) Ast!el memoria este str*ns legată de g*ndire 'i

inteligen%ă)

$ t i i P !



$ontaigne scria# „ Pre!er un cdec*t unul bine umplut)” 2e atrebuie să aibă (n centrul preocultivarea g*ndirii 'i nu simplacuno'tin%e)

Pentru a asigura o memorietemeinică sunt necesare urmcondi%ii#o motivarea subiectului pen

con'tientizarea scopului mo cunoa'terea e!ectelor, a re

memorării-o (n%elegerea materialului do voin%a, inten%ia de a %ine mo repetarea materialului la i

de repetare)



in*nd cont de condi%iile memorării putem concepe moorganizare a (nvă%ării unui te&t ) Ast!el, trebuie să parcurgemetape#=) !amiliarizarea cu te&tul # lectura rapidă a (ntregului material-) apro!undarea ideilor# se !ragmentează te&tul după ideile p

urmăre'te deplina (n%elegere a acestuia plec*nd de la acele idei) memorarea analitică# memorăm ceea ce n+am re%inut p*nă

!iecare !ragment-?) !i&area (n ansamblu# (ntocmim o schemă, sintetizăm e

!ragment-9) recapitularea acestor scheme )

8eu'ita pregătirii unui e&amen depinde de gradul apro!undarea ideilor, ceea ce presupune e&isten%a unor priceperanaliză critică, comentariu mintal 'i sinteză, care ar trebui să sdin anii de liceu)

0"&EDEE 1* &*0E 23E! *E1* E4302 5"060E* !



0"&EDEE 1* &*0E 23E! *E1* E4302 5"060E* !!E!"08066 1* E1E76

/levii trebuie să găsească (ntotdeuna sensul) 4u este cazul să to pe rînd , ci să selecteze informa ia principală,făcînd conspect.ț

2e mărit unteresul !a ă de materialul studiat ț . *r fi cazul să recoelevilor să aprecieze importan a informa iei.ț ț

Nu se recomandă să !ie supra(ncărcată memoria (n timp scurt) Nu se recomandă să !ie studiate obiectele asemănătoare unul d

#fizica după matematicăsau literatura după istorie% /ste necesar să se lupte cu uitarea la elevi) Doată in!orma ia să !ie percepută ca un tot (ntreg)ț

Prognoza situa iei ț .*dolescentul este obligat să9 i imagineze ce sș

dacă el nu va însu i tema datăș . Pentru o memorare mai eficientă urmează să !ie scurtată in!orm

maxim.Mai bine să omi i careva detalii,decît sensul principal.ț



„Se pare cĂ datorĂm memoriei aproceea ce avem sau suntem

ideile Și concep!iile noastre repreactivitatea ei # iar percep!ia#

$îndirea Și activitatea de "i cu sunt derivate din aceastĂ sursĂ

&'ald (erin$ „)espre memorie ca func!ie

a materiei or



*"+' + C C%')Ș

(+'/&/C

"&)*012'%+&3021*0&+

&%+Ș1)"CC%410+")

/&+Ș2'0 +Ț

D&1C+&)

+&*)Ș"+*)

3%()&%C01/&12'2'2'0C5)%)

*%+&0")6)

(C+'1C0&ȚC0"6

3'0+*0*0D&&'4

MULȚUMESC



MULȚUMESCPENTRU

memoria ppt.pptx

Documents