rolul factorilor perturbatori sonori asupra concentrarii aten-iei

8/16/2019 Rolul Factorilor Perturbatori Sonori Asupra Concentrarii Aten-iei

http://slidepdf.com/reader/full/rolul-factorilor-perturbatori-sonori-asupra-concentrarii-aten-iei 1/19

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

UNIVERSITATEA BUCUREŞTIFACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

Rolul factorilor perturbatori sonoriasupra concentrării atenţiei

Profesori Coordonatori: Prof. Univ. Dr. Mihai Aniţei,Asist. Univ. Mihaela Chraif

Autori: Gogoriţă Vlad Alexandru

Maxim Raluca Niculescu Andrei Alexandru

Universitatea Bucureşti2011



Factori perturbatori asupra atenţiei

2

Rezumat

Scopul principal al acestui studiu este să evidenţieze diferenţele dintre cei carerezolva un test de atenţie în linişte deplina, cei care rezolva testul în apropierea a doiinterlocutori ce poartă un dialog scurt, şi cei care îl rezolvă în prezenţa aceluiaşi dialog, purtat la telefonul mobil. La studiu au participat 90 de persoane cu vârstele cuprinse între19-35 ani (m=21), 18 baieti si 72 fete, absolvenţi de studii medii, originari din mediulurban. Pentru a testa ipoteza, participanţii au fost împar ţiţi în trei eşantioane egale şiinstruiţi să soluţioneze un test de atenţie. Eşantionul 1 a rezolvat testul în linişte deplină,eşantionul 2 în apropierea a doi interlocutori ce purtau un scurt dialog şi eşantionul 3 în

prezenţa aceluiaşi dialog, purtat la telefonul mobil. În urma rezolvării testului de atenţie, participanţii din eşantioanele 2 şi 3 au fost rugaţi să raspundă la un chestionar caremasura informaţia memorata din discuţia celor doi interlocutori. Rezultatele testuluiANOVA arată diferenţe semnificative statistic între cele trei eşantioane pentru scorul latestul de atenţie, evidenţiind o performanţa sporită a atenţiei în condiţii de linişte.

Cuvinte cheie: atenţie, memorie, conversaţie telefonică, conversaţie faţă în faţă




3

I. Introducere

Telefoanele mobile au atras atenţia opiniei publice, provocând uneori îngrijorare.Cea mai des întalnită obiecţie adusă telefoanelor mobile este acea ca sunt elemente perturbatoare atunci când sunt folosite în locuri publice precum autobuze, trenuri, sali decinema, cât si la locul de muncă sau în instituţii de învaţamant.

Ceea ce perturba indeosebi o conversaţie telefonica este concentrarea atentiei,afectand astfel intr-un mod negativ rezultatul activitatii intreprinse de cel care se afla intr-un astfel de mediu. Chiar daca exista persoane care declara ca au ajuns sa se adapteze laastfel de medii perturbatoare, folosind calitati ale atentiei precum selectivitatea saudistributivitatea, acesti factori perturbatori reprezinta un interes pentru cercetatori indemersul de a afla cat mai multe despre impactul noilor tehnologii asupra capacitatilor

cognitive ale fiintei umane. Studii efectuate de Wei &Leung (1999) pe un esantion de800 de particpanti arata ca respondentii se declara in proportie de 81% enervati detelefoane mobile in cafenele, 80% in Sali de curs si in bibleoteci si 79% in gari siaeroporturi.

Având în vedere că studiul de faţă îşi propune să studieze ce anume se întamplacu atenţia atunci cand acesta este perturbată de factori externi vom începe prin a prezentao definiţie a atenţiei, şi apoi vom face o caracterizare psihologică a atenţiei. Astfel, putemdefini atenţia ca un proces specific stării de veghe prin care se asigura orientarea şiconcentrarea resurselor neuropsihice în vederea selectării şi procesării optime aevenimentelor din mediul extern şi cel intern-cognitiv. Atenţia este un act de selectare psihică activă prin care se realizează semnificaţia, importanţa şi ierarhizarea unor

evenimente, obiecte şi fenomene care influenţează existenţa individuală umană.Focalizarea, o reacţie specifică pentru caracterizarea atenţiei, este punerea sub reflectorulatenţiei numai a acelor stimuli consideraţi esenţiali pentru activitatea curenta. Focalizareasau concentrarea cum mai este numită, semnifică o îngustare a câmpului conştiinţeiasupra acelor elemente considerate importante pentru activitatea curenta. Selecţiasemnifică orientarea spre anumiţi stimuli şi diminuarea importanţei sau chiar ignorareaaltora.

Din punct de vedere funcţional, atenţia se adaptează având un scop reglator.Graţie acestei funcţii organismul este avertizat în cazul unor pericole neaşteptate, alertafiind trimisă mai departe în procesarea cognitivă pentru a ajunge în deliberare şi decizie.Reglarea şi adaptarea sunt importante atât la nivel fiziologic pentru a realiza

comportamentele necesare de restabilire a homeostaziei, cât şi la nivel emoţional şicognitiv.Studiul efectuat de Andrew Monk şi Jenni Carrol (2004) pe un eşantion de 64 de

persoane care au fost expuse la aceleaşi conversaţii regizate, în primul caz acestea avandloc prin intermediul telefonului mobil iar în al doilea printr-un dialog faţă în faţă, auarătat ca discuţiile telefonice sunt mult mai stridente şi mai deranjante decât cele faţă înfaţă. Motivele pentru care ei consideră că discuţiile telefonice distrag mai mult atenţiadecât cele faţă în faţă sunt în primul rând faptul ca oamenii s-au obişnuit cu prezenţa




4

conversaţiilor între doi interlocutori, dar cu cele desfaşurate la telefon situaţia se schimbă.Telefonul este o tehnologie relativ recentă şi astfel atrage mai mult atenţia. Al doileamotiv pe care ei il numesc ca fiind cauza este faptul că atunci cand eşti atent la o discuţietelefonică a altcuiva, numai pentru faptul ca nu auzi ce spune persoana de la celelalt capătal firului, esti determinat să iţi concentrezi sau focalizezi atenţia în mod deosebit şi mult

mai intens.Pentru acest motiv, noi ne-am gandit la o completare sau poate la motivaţia pecare omul o are atunci cand caută să afle toata discuţia, şi anume influenţa biasuluiunitaţii care ne determina să căutăm piesele lipsă atunci suntem expusi la un obiect saueveniment incomplet doar din dorinţa de a fi în contact cu ceva unitar. Atunci cand nuavem acest contact simţim frustrare şi pentru a o elimina ne focusăm atenţia în modexcepţional.

Pornind de la acest studiu ne-am propus să descoperim în ce măsură o conversaţietelefonică sau una faţă în faţă poate afecta atenţia atunci când eşti nevoit sau iţi doreşti să fii atent la o activitatea pe care ti-ai propus să o întreprinzi.

II. Obiective

1) Evidenţierea impactului negativ al conversaţiilor purtate în apropiere, asupra performanţei obţinute în cadrul sarcinilor ce necesită concentrarea atenţiei.

2) Evidenţierea capacităţii mari de stocare a informaţiilor extrase dintr-o discuţietelefonică, ce are loc în apropiere, faţă de cantitatea de inf ormatii extrasă dintr-un dialogfaţă in faţă desfăşurat în proximitate.

III. Ipoteze

1) Sarcinile ce necesită atenţie sunt îndeplinite cu o performanţa mai mare în condiţii delinişte decât în condiţii marcate de dialogul a doi interlocutori din apropiere.

2) Sarcinile ce necesită atenţie sunt îndeplinite cu o performanţa mai mare în condiţii delinişte decat în condiţii marcate de purtarea unei conversaţii telefonice în proximitate.

3) Conversaţiile purtate la telefon distrag atenţia în mai mare măsură decât conversaţiile purtate între doi interlocutori prezenţi în apropiere.

4) Performanţa în cazul sarcinilor ce necesită atenţie este diminuată atât de prezenţa adoi interlocutori aflaţi în dialog în apropiere şi cu atât mai mult de o conversaţietelefonică din apropiere, spre deosebire de condiţii de linişte deplină.

5) Conţinutul conversaţiilor telefonice din ambianţă este reţinut în mai mar e măsură decâtconţinutul conversaţiilor purtate de doi interlocutori aflaţi în proximitate




5

IV. Metodă

1. Participanţi

La cercetarea au participat 90 de studenti în anul I şi II la Facultatea de Psihologieşi Ştiinţele Educaţiei, cu varstele cuprinse intre 19 şi 35 (m=20) 18 baieti si 72 de fete.Subiecţii au fost împar ţiţi în trei eşantioane egale, iar selecţia a fost facută în funcţie dedorinţa lor de a participa. Li s-a solicitat să realizeze un test de atenţie cu durata de 5minute. Eşantionul 1 sau grupul de control a realizat testul în linişte deplină, eşantionul 2a realizat testul în apropierea a doi interlocutori ce purtau un dialog scurt, iar eşantionul 3a aplicat testul în prezenţa aceluiaşi dialog, purat la telefonul mobil de catre un complice.

2. InstrumenteA fost folosit un test de masurare al atenţiei, compus din 6 seturi a câte douăimagini. Aparent imaginile pareau a fi similare, dar în cea de-a doua imagine lipseau sauerau în plus o serie de elemente. Durata testului a fost de 5 minute iar participan ţii au fostrugaţi să marcheze toate diferenţele prin încercuire în cea de-a doua imagine, luand-o pe prima drept etalon.

Cel de-al doilea instrument utilizat a fost chestionarul pentru masurarea cantitatiide informatie memorata din ceea ce a fost transmis prin intermediul dialogului fata in fatasic el telephonic. Acest instrument a fost folosit numai pentru grupul experimental 2 si 3.

Atat testul de atentie cat si chestionarul se afla in sectiunea Anexe.

3. Model experimental

• Variabile independente

Condiţiile de desfasurare a testului : 1. dialog între interlocutori2. conversaţie telefonică

• Variabile dependente

- Scorul obţinut la chestionar în cazul eşantioanelor 2 şi 3- Scorul obţinut la testul de atenţie.

• Variabile de control

- Condiţia de desfăşurarea a experimentului în linişte




6

4. Procedură

A fost folosit un test de măsurare al atenţiei, compus din 6 seturi a câte douăimagini. Aparent imaginile pareau a fi similare, dar în cea de-a doua imagine lipseau sauerau în plus o serie de elemente. Durata testului a fost de 5 minute iar participan ţii au fostrugaţi să marcheze toate diferenţele prin încercuire în cea de-a doua imagine, luand-o pe prima drept etalon. Atât în cazul grupului de control cât şi în cazul celor două grupuriexperimentale, subiecţii au fost rugaţi să lucreze în linişte şi individual. Pentru un controlmai bun al variabilelor intermediare, aceştia au fost supravegheaţi pentru a respectacriteriile impuse anterior.

În situatia experimentală cu conversaţia faţă în faţă, doi complici aflaţi în camera

în care se desfaşura testarea au iniţiat un dialog conceput în prealabil, încarcat cumenţiuni are unor locaţii publice din Bucureşti.

În situaţia experimnetală cu conversaţia telefonică, un complice aflat în camera detestare poarta acelaşi dialog dar telefonic, replicile fiind distribuite în aşa fel încât participanţii puteau să audă locaţiile publice.

După finalizarea testului, participanţilor din grupurile experimentale cu dialog şicu conversaţie telefonică le-a fost aplicat un chestionar compus din trei itemi careverificau cantitatea de informaţie reţinută din dialogul faţă în faţă şi cel telefonic, ambeledesfaşurate în timpul realizării testului de atenţie, în prezenţa participanţilor.

Scorarea testului de atenţie s-a făcut prin acordarea unui punct pentru fiecarediferenţă marcată. Pentru scorarea chestionarului s-a acordat un punct pentru fiecareraspuns corect şi respectiv scăderea cu un punct pentru fiecare raspuns greşit. Astfel atât pentru testul de atenţie cât şi pentru chestionar, fiecarui subiect i-a fost atribuit un scorcare reprezenta suma raspunsurilor corecte si incorecte. Toate aceste date au fostintroduse în programul SPSS 18 pentru a obţine rezultatele cercetării.

IV. Rezultate

Procesarea datelor s-a realizat cu ajutorul programului SPSS 18.S-a aplicat ANOVA pentru verificarea ipotezei nr.4 si testul T pentru esantioane

independente pentru verificarea celorlalte ipoteze.




7

Rezultatele la testul T relva urmatoarele:- Exista o diferenta semnificativa statistic (p=0,012) intre performantele

obtinute la test in conditii de liniste fata de performantele obtinute in condiţiimarcate de dialogul a doi interlocutori din apropiere.

- Exista o diferenta semnificativa statistic (p=0,001) intre performantele

obtinute la test in conditii de liniste fata de performantele obtinute in condiţiimarcate de purtarea unei conversaţii telefonice în proximitate.- Nu există diferenţe semificative statistic (p=0,389) între gradul de distragere a

atentiei exercitat de o conversatie purtata de doi interlocutori si cel exercitatde o conversatie telefonica.

- Continutul conversatiilor telefonice este retinut in maimare masura decatcontinutul conversatiilor purtate de doi interlocutori din mediul ambiental. Cutoate acestea diferentele sunt nesemnificative (p=0,439) din punct de vederestatsitic.

Rezultatele la testul ANOVA releva urmatoarele:- Conversatiile purtate intre doi interlocutori influenteaza negativ performanta

obtinuta in cadrul sarcinilor ce necesita concentrarea atentiei, iar conversatiiletelefonice exercita o influenta negativa sporita asupra nivelului performantei.Diferentele sunt semnificative din punct de vedere statistic (p=0,003)

ANOVA

Scortest

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups 212.467 2 106.233 6.367 .003

Within Groups 1451.533 87 16.684

Total 1664.000 89

Group Statistics

Grup N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

Scortest Liniste 30 23.10 3.585 .655

Dialog 30 20.43 4.384 .800

Independent Samples Test

Levene's Test

for Equality of

Variances t-test for Equality of Means




8

F Sig. t df

Sig.

(2-

tailed)

Mean

Difference

Std. Error

Difference

95%

Confidence

Interval of the

Difference

Lower Upper

Scortest Equal

variances

assumed

2.564 .115 2.579 58 .012 2.667 1.034 .597 4.736

Equal

variances not

assumed

2.579 55.800 .013 2.667 1.034 .595 4.738

Group Statistics


scortest Liniste 30 23.10 3.585 .655

Telefon 30 19.47 4.240 .774


Levene's Test

for Equality of


F Sig. t df

Sig.

(2-

tailed)

Mean

Difference

Std. Error

Difference

95%

Confidence

Interval of the

Difference

Lower Upper

scortest Equal

variances

assumed

1.364 .248 3.584 58 .001 3.633 1.014 1.604 5.663

Equal

variances not

assumed

3.584 56.438 .001 3.633 1.014 1.603 5.664




9


Levene's Test

for Equality of


F Sig. t df

Sig.

(2-

tailed)

Mean

Difference

Std. Error

Difference

95%

Confidence

Interval of the

Difference

Lower Upper

scortest Equal

variances

assumed

.152 .698 .868 58 .389 .967 1.114 -1.262 3.196

Equal

variances not

assumed

.868 57.936 .389 .967 1.114 -1.262 3.196

Group Statistics


Scortest Dialog 30 20.43 4.384 .800

Telefon 30 19.47 4.240 .774




10Group Statistics

grup N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

scorchest Dialog 30 3.60 1.354 .247

Telefon 30 3.33 1.295 .237


Levene's Test

for Equality of


F Sig. t df

Sig.

(2-

tailed)

Mean

Difference

Std. Error

Difference

95%

Confidence

Interval of the

Difference

Lower Upper

scorchest Equal

variances

assumed

.062 .803 .779 58 .439 .267 .342 -.418 .952

Equal

variances not

assumed

.779 57.885 .439 .267 .342 -.418 .952

III. Concluzii şi discuţii

Conversaţiile purtate între doi interlocutori influenţează negativ performanţaobţinută în cadrul sarcinilor ce necesită concentrarea atenţiei, iar conversaţiiletelefonice exercită o influenţă negativă sporită asupra nivelului performanţei.Diferenţele sunt semnificative din punct de vedere statistic (p=0,003).

În contextul limitării spaţiului personal de lucru în cadrul companiilor, perturbarea exercitată de conversaţii telefonice proximale poate avea efectedaunătoare pentru calitatea muncii prestate în mediul respectiv.

Totodată folosirea telefonului mobil în locuri publice, adăuga la disconfortul celordin jur, mai ales în contextul desfaşurării diferitor activităţi de relaxare precum cititulîn mijloacele de tr ansport în comun sau în gări, cafenele, şi alte locuri publice.




11

Bibliografie :

1. Monk, A., Caroll, J., Parker, S., şi Blythe, M. (2004), Behaviour & Information

Tehnology, Why are mobile phones annoying?, Vol. 23, NO. 1, pag. 33–41, York:Taylor & Francis

2. Emberson, L. (2010), Psychologist , Scourge of the halfalogue, Vol. 23, Issue 11, pag. 874, Cornell University.

3. Aniţei, M., (2010), Fundamentele psihologiei, Bucureşti, Ed., Universitară.

4. http://www.cracked.com/article_19004_6-things-that-annoy-you-every-day-explained-by-science.html, accesat la data de 12.05.2011

5. http://www.sciencedaily.com/releases/2010/09/100921101344.htm, accesat ladata de 12.05.2011.

http://www.cracked.com/article_19004_6-things-that-annoy-you-every-day-explained-by-science.html





http://www.sciencedaily.com/releases/2010/09/100921101344.htm








12Anexa 1 – Testul folosit pentru măsurarea atenţiei

Marcaţi diferenţele din următoarele seturi de imagini (timp de soluţionare - 4

minute):

Figura 1

Figura 2




13

Figura 3

Figura 4




14

Figura 5

Figura 6




15

Anexa 2 – Scenariu conversaţie

A: Uhhhh, nu se mai termina ziua asta.B: Ai mai iesit aseara ?

A: Nu, am avut ceva de lucru, m-am culcat la patru jumate.B: Aha.A: Da’ in seara asta cred ca o sa rup norma.B: O sa ies si eu mai pe seara pe la zece, zece si ceva.A: Poate ne intersectam pe undeva, ai deja planuri ?B: Nu inca, o sa mergem intr-un club.A: Tot Control sau ceva de genul asta ?B: In principiu da.A: Eu ma vad cu niste prieteni de la opt, dar nu stiu daca in Que pasa sau in Baricade.Bag cateva beri si dupa aia o sa ma reorintez, da’ ma gandeam sa mai schimb un picatmosfera.

B: Ce te-ar tenta ?A: O sa razi. Silver Church...B: Dubios.A: Da, nu stiu ce sa zic, imi place decorul.B: Cam kinky pentru gusturile mele.A: Oricum realist vorbind, probabil ca o sa dau de ceva anturaj care o sa traga samergem in Expirat, ceea ce nu prea m-ar deranja.B: Da, si asta e o varianta.A: Pai poate ne vedem pe acolo.B: Da, daca nu va fi foarte aglomerat chiar as avea chef sa merg acolo.A: Daca e da un telefon cand te hotarasti sa iesi, dar vezi ca o sa ii trag si pe astia dupamine.B: Ok, ti-am zis pe la 10 zece si jumate ies.A: Perfect !

Anexa 3 – Chestionar aplicat după testare pentru determinarea gradului de păstrare ainformaţiilor din conversaţiile proximale.

1. A avut loc o discutie in sala, in timp ce ati realizat testul?

• Da

• Nu

Daca raspunsul dumneavoastra a fost “da” continuati prin a raspunde la urmatoareleintrebari.

2. Care era subiectul discutiei?

• Relatarea unui intamplari

• Programarea unei intalniri

• Organizarea unui proiect3. Care dintre urmatoarele locatii au fost mentionate in discutie?




16

• Club A

• Expirat

• Suburbia

• B52

•

Baraka• Cafeneaua Actorilor

• Cool kat

• Deja-vu

• Fratelli

• Getaway

• Hard Rock Café

• In The Gang

• La Curtea Veche

• La Fitze

• Fire

• Oasis

• Control

• Open Pub

• Baricade

• Piranha

• Que Pasa

• Stamba

• The Jack

• The Silver Church

• Yellow Bar




17

Anexa 4Tabel cu iniţialele de identificare, vârsta, sexul, scorul obţinut la test, scorul obţinut la

chestionar, eşantionul, şi scorurile obţinute pe fiecare item în parte atât la test cât şi lachestionar.




18




19

rolul factorilor perturbatori sonori asupra concentrarii aten-iei

Documents