Prof. univ., dr. Nicolae Ţurcanu U.T.M.

EDUCAŢIA ANTREPRENORIALĂ A INGINERILOR ŞI ECONOMIŞTILOR

Recenzent: Andrei Cojuhari, dr. hab. în economie, prof. univ.

Rezumat: The development of functional market economy and adhering of Moldova Republic to Boulogne agreement command the education of new generations of entreppreneurs, managers , economists, certified public accountonts, revenue inspectors.The length of study ternis, the volume and the content of course material, the differeance between the speciality curriculums process, the hierarchial level of manager, world-wide collaboration etc.

Educaţia antreprenorială şi managerială a specialiştilor are o mare importanţă în economia de piaţă . Nimeni nu-ţi mai spune (dictează) ce şi cît să produci şi cui cu cît să vinzi. Iniţiativa proprie, alimentată de interesul economic, sau ”mîna invizibilă” a lui Adam Smith trezeşte spiritul antreprenorial. Dar înafară de spirit mai trebuiesc cunoştinţe, deprinderi şi experienţa. Cum stau lucrurile în această privinţă în contextul reformei economice şi a învăţămîntului superior, cînd în Europa se edifică un spaţiu educaţional unic prevăzut de procesul de la Bologna? Cum de organizat educaţia antreprenorială în Republica Moldova, ţară în care cea mai mare bogăţie este potenţialul uman? Pentru a răspunde la aceste întrebări să pornim de la unele aspecte teoretice şi tendinţe practice care nu pot fi neglijate. Prin educaţie antreprenorială şi managerială se înţelege procesul de formare a abilităţilor necesare de a fi businessman, antreprenor sau manager . Antreprenorul spre deosebire de businessman este orientat spre inovaţie, întreprinde ceva nou pe risc şi cont propriu . El face parte din managementul strategic al firmei unde diferenţa dintre antreprenor şi manager este invizibilă, dacă predomină un stil creativ – participativ şi nu birocratic de conducere .

Figura 1. Structura managerilor pe niveluri de conducere

Inteligenţă, memorie, spirit de observaţie, sănătate, caracter sunt necesare oricărei profesii, dar pe o scară mai largă managerilor şi întreprinzătorilor. Pe lîngă calităţile

menţionate antreprenorii şi managerii trebuie să posede cunoştinţe profunde economice, psihologice, sociologice, juridice, tehnice, de cultură generală, aptitudini de autoperfecţionare continuă, de lucru în echipă.

Cunoştinţe tehnice

Cunoştinţe manageriale

Figura 2 Proporţia cunoştinţelor şi a calităţilorîn dependenţă de nivelul ierarhic variază

În firmele mici şi mijlocii se modifică cerinţele faţă de calificarea specialiştilor. Deseori patronul (sau managerul) nu poate să-şi permită să angajeze şi contabil, şi economist, şi jurist, şi marketolog, şi logist. Dacă firma e din 9 persoane, structura managerială e de două ori mai mare decît cea de producţie.

În firmele moderne se cer specialişti cu calificare dublă şi triplă. Caracteristicile de calificare elaborate pe vremuri şi care au stat la baza planurilor de studii aprobate în anul 2000 moral s-au uzat. Inginerul modern trebuie să aibă educaţie antreprenorială şi managerială. Economistul trebuie să fie cît de cît şi inginer, şi jurist, şi marketolog. Cu atît mai mult managerii operaţionali trebuie să cunoască aspectul tehnic, ramural al producţiei, iar promovarea în manager tactic şi strategic impune imperios cunoştinţele economice, psihologice şi de ce nu filozofice?!

Aprecierea făcută de către manageri şi antreprenori din Republica Moldova asupra importanţei, pentru succesul lor în carieră, a diferitelor discipline studiate

Disciplina

Procentaj din cei întrebaţi care au apreciat că disciplina arătată este pentru munca lor:

Foarte importantăÎntre importantă şi foarte importantă

Comunicare managerială Management financiarContabilitatePlanificare tactică/strategicăMarketingFirma şi mediul economic, social şi politicSisteme informaticeDrept comercialManagementul resurselor umaneManagementul operaţiunilor de producţie şi de serviciiAfaceri internaţionaleStatisticăReclamă şi promovare vînzări

90%80%60%80%40%60%20%70%80%

20%40%20%10%

10%20%40%20%60%40%80%30%20%

80%60%80%90%

Manageri operaţionali

Manageri operaţionali

Manageri operaţionali

Astfel, practicienii acordă o importanţă deosebită, comunicării manageriale, planificării strategice, dreptului comercial şi altor discipline, care în planurile de studii de la multe specialităţi inginereşti mai că lipsesc sau, un număr insuficient de ore. Progresul tehnico-ştiinţific, informatizarea şi globalizarea schimbă raportul dintre numărul de firme implicate în producerea mărfurilor şi serviciilor:, ceea ce implică modificarea structurii învăţămîntului superior pe specialităţi, orientarea spre pregătirea extinsă a specialiştilor în informatică, turism, transport, divertisment, telecomunicaţii. Numărul firmelor mici în Republica Moldova, care de fapt activează, se află în continuă creştere. În ţările dezvoltate ponderea acestor firme este de 96 %.

Tabelul 1Agenţi economici de la care BNS colectează rapoarte financiare1.

AnulTotal număr întreprinderi

Creşterea în % a nr. de

întreprinderi

Numărul întreprinderilor micului business

Total %Micro

întreprinderiÎntreprinderi

mici

2002 24 685 — 22 13889,68%

17760 4378

2003 25 667 3 22 928 89,33% 18168 4760

2004 30 335 18 27 831 91,75% 22 580 5 251

Dezvoltarea ramurilor infrastructurale va contribui ca şi în continuare să crească numărul şi ponderea firmelor mici şi mijlocii. Asadar, tendintele de mai sus confirma ca mediul antreprenorial este foarte dinamic si evident exgentele fata de specialisti si numarul lor pe specialitati se modifica. Schimbarile structurale în economie impun perfectionarea calitativa si cantitativa a sistemului educational. Educatia antreprenoriala nu poate fi „copiata”, de la alte ţări. Reactia sistemului educational de business la provocarile din partea mediului extern si intern din ultimii ani, nu întotdeauna a fost adecvată.

În activ se poate de inclus : aderarea la procesul Bologna, trecerea la invatamintul universitar în cicluri (licenta + masterat), aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesionala si al specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superiorlor, ciclul 1, continuarea procesului de evaluare si acreditare academica, incercarea de a optimiza numarul de studenti la toate formele de studii si toate specialitatile si a.Cu toate acestea fata de invatamintul in business si educatia antreprenoriala in general au ramas multe intrebari: unde si ce specialitati pregatesc businessmani ? Cine este managerul TOP, economist sau inginer? Masteratul in business poate fi urmat de un pedagog sau medic? Cum vor reactiona abiturientii la reducerea brusca a numarului de locuri la specialitatile economice si de drept in universitati? Cum va afecta aceasta educaţia antreprenorială? Si multe altele.

1 Care sunt obligate să prezintă dări de seamă la Biroul Naţional de Statistică în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1476 din 14.11.2002 „cu privire la criteriile de ţinere a contabilităţii de către unele categorii de agenţi economici”. Totodată, chiar dacă sunt persoane fizice, întreprinderile individuale a căror mijloace fixe depăşesc 350 mii lei sau a căror cifră de afaceri este mai mare de 1 mil. lei trebuie să prezinte dări de seamă la BNS.

Din 30 de instituţii de îvăţămînt superior acreditate în 2005, 18 pregătesc manageri şi antreprenori la diferite specialităţi. Numărul total de studenţi la specialităţile economice şi de drept constituie 44 % (vezi fig. 3).

Figura 3. Ponderea studenţilor la specialităţile economice şi de drept în numărul total al studenţilor în anul 2005

În afară de acestea oferă cursuri de pregătire profesională pentru manageri şi antreprenori încă 31 de instituţii şi ONG-uri. S-ar părea că nu există problema, cel puţin cantitativ, în alegerea locului de însuşire a competenţelor manageriale. De fapt, un businessman şi manager performant în ţările dezvoltate este deţinător al diplomei de MBA, acesta fiind cea mai prestigioasă diplomă, care adaugă la salariu mii de dolari. În Republica Moldova masteratul în prezent, inclusiv în afaceri este de regulă 1 an de zile şi a fost organizat ca studii postuniversitare; deseori acest sterat repetă cursurile economice şi de management studiate pentru a obţine diploma de licenţă. În viziunea noastră trebuiesc organizate programe de MBA cu o durată de 2 ani, aceste programe trebuie să fie diferite în dependenţă de nivelul pregătirii economice şi manageriale anterioare (vezi fig. 4). Investigaţiile demonstrează că circa 33 la sută din antreprenori şi manageri au absolvit specialităţi ce nu ţin de domeniiul economiei şi ingineriei, inclusiv: 20 % filologi, 5% muzicienii, 5 % medici etc. Aceste cifre dovedesc că instruirea la a doua specialitate sau la un masterat în afaceri este actuală.

Aşadar avem nevoie de un nomenclator a programelor de masterat, cu specificarea specialităţilor obţinute la treapta licenţă. Nu este neapărat nevoie ca fiecare specialitate să se termine cu masterat. Programele de masterat în afaceri trebuie să fie accesibile pentr specialităţi înrudite de la treapta licenţă.

Referitor la întrebarea cine devine manager strategic, statistica demonstrează, că manageri top în Republica Moldova, devin în 67 de cazuri din 100, economiştii şi inginerii, inclusiv economişti 47 %. Ponderea economiştilor în managementul strategic, în plan mondial şi naţional creşte.

În general numărul de studenţi în Republica Moldova în ultimii ani creşte considerabil. În ultimii 6 ani acest indicator a crescut de la 199 de studenţi la 10 000 locuitori în 1999 pînă la 318 în 2005. În prezent, după numărul de studenţi raportat la populaţie Republica Moldova întrece multe ţări din Europa. Dar trebuie de avut în vedere că, pînă nu demult Republica Moldova ocupa ultimul loc în ţările CSI şi Europa. Evident că lichidarea acestui decalaj, cere

Figura 4. Repartizarea antreprenorilor şi managerilor după specialităţi

47%

20%

12%

8%5% 5% 3%

Economie

Inginerie

Limbi străine

Jurnalism

Drept

Medicină

Muzică

ca la 10 000 de locuitori Republica Moldova să aibă mai mulţi studenţi, chiar şi, decît în ţările dezvoltate.

În anul 2006 Guvernul Republicii Moldova a decis să reducă considerabil locurile bugetare şi cele cu taxă la specialităţile economice şi de drept. La specialităţile inginereşti, dimpotrivă, a fost mărit numărul de locuri cu finanţare bugetară şi cu taxă. Astfel Universitatea Tehnică are un plan de admitere record de 6 192 de locuri. Dar la Facultatea de Inginerie Economică şi Business se prevede o micşorare a admiterii de 15 ori.

În general ca idee de a mări numărul absolvenţilor, la specialităţile inginereşti, este binevenită. Însă, avem temeri, că absolvenţii şcolilor şi liceelor nu vor ocupa integral locurile oferite şi îşi vor continua studiile în Transnistria, unde sunt deschise numeroase filiale ale Universităţilor din Moscova. Considerăm că atragerea abiturienţilor la specialităţile inginereşti, trebuie efectuată nu prin metode administrative, dar prin mecanisme fireşti ale economiei de piaţă, prin ridicarea calităţii învăţămîntului economic şi ingineresc. Piaţa muncii cere specialişti cu abilităţi complexe.

Figura 5. Ingineria economică acoperă cererea de specialişti cu abilităţi complexe

Aceste constatări teoretice şi practice ne permit să concluzionăm că educaţia antreprenorială şi managerială în Republica Moldova nu poate fi doar ,, inginerească ,, sau ,,economică,,.

Dezvoltarea businessului mic şi mijlociu, implimentarea tehnologiilor avansate impun o calificare dublă şi triplă a specialiştilor. Practica cere specialişti cu abilităţi complexe.

Divizarea învăţămîntului superior pe trepte cere modificarea conceptului de masterat şi elaborarea exigenţilor faţă de abilităţile care trebuiesc formate de această treaptă.

Inginer clasic

Economist clasic

Oferă ingineria

economică