COTA DE PIAŢĂ

Cota de piaţă exprimă ponderea deţinută de către o organizaţie, un produs sau o marcă particulară în cadrul pieţei de referinţă. Stabilirea cotei de piaţă, presupune, în prealabil, determinarea categoriei de produse sau mărcilor de produs cu care se confruntă organizaţia (piaţa de referinţă).

Piaţa de referinţă este acea subdiviziune a pieţei globale, în cadrul căreia intervin ca elemente componente firma sau marca studiată.

Determinarea cotei absolute de piaţă: cota absolută de piaţă se poate determina folosind una dintre următoarele relaţii:

unde: Cpm – cota de piaţă a mărcii / firmei m;Vm – vânzări în volum ale mărcii (firmei) m;VT – vânzările totale în volum pe piaţa de referinţă.

unde: Cpm – cota de piaţă a mărcii / firmei m;CAm – cifra de afaceri a mărcii (firmei) m;CAT – cifra de afaceri totală pe piaţa de referinţă.Determinarea cotei relative de piaţă: în funcţie de poziţia ocupată de piaţă la un

moment dat, cota relativă de piaţă a unei întreprinderi se poate determina folosind una dintre relaţiile de mai jos:

a) Cota relativă de piaţă a liderului:

unde: CPR – cota de piaţă relativă;V – volumul vânzărilor;CA – cifra de afaceri;CP – cota de piaţă;L – liderul;II – concurentul care ocupă locul 2 pe piaţă în funcţie de volumul vânzărilor.b) Cota relativă de piaţă a unei întreprinderi, alta decât liderul:

unde:i – marca de produs sau întreprinderea a cărei poziţie este analizată.Determinarea cotei de piaţă deservită:Cota de piaţă deservită se determină în raport cu vânzările destinate segmentelor vizate

de produs şi nu cu piaţa locală. Se poate folosi una dintre relaţiile de mai jos:

1

unde:CPDm – cota de piaţă deservită a mărcii / firmei m;Vm – vânzări în volum ale mărcii (firmei) m;VTSP – vânzările totale, în volum, pe segmentul de piaţă.

unde: CPDm – cota de piaţă deservită a mărcii / firmei m;CAm – cifra de afaceri a mărcii (firmei) m;CASP – cifra de afaceri totală pe segmentul de piaţă.Aplicaţia 1Pe piaţa băuturilor răcoritoare se înregistra următoarea situaţie la sfârşitul anului 2006:

Milioane $NR.CRT. FIRMĂ VÂNZĂRI MARCĂ VÂNZĂRI

1 Coca-cola 450

Cola 150Fanta 100Cappy 75Sprite 60Kinley 50Altele 15

2 Pepsi 300

Pepsi 110Prigat 120Kick 50Altele 20

3 European Drinks 500

American-cola 80Frutti-fresh 300Adria 75Altele 45

4 Dorna 200Meridor 40Ala bala portocala 50Altele 110

5 Alţii (importuri) 300

Să se determine:a) cota absolută şi relativă a firmei Coca-Colab) cota absolută şi relativă a mărcii Colac) cota deservită a mărcii Cola

Rezolvare:

a) Cota absolută Coca-Cola

Cota relativă Coca-Cola

2

b) Cota absolută Coca-Cola

Cota relativă Cola

d) Cota deservită Cola =

Aplicaţia 2

Considerăm o firmă „X”, producătoare de cafea, care realizează în perioada de bază (t0) un volum al vânzărilor de 85 miliarde lei pe o piaţă totală de 400 miliarde lei, iar în perioada curentă (t1) aceste vânzări cunosc o creştere de până la 105 miliarde lei, în condiţiile în care volumul vânzărilor totale rămâne neschimbat. Concurentul principal de pe piaţă, firma „Y”, realizează în perioada t0 un volum al vânzărilor de 90 miliarde lei, iar în perioada curentă de 95 miliarde lei, în condiţiile în care volumul total al vânzărilor rămâne neschimbat.

a) cotele de piaţă absolute pentru firmele X şi Y în perioada de bază şi în perioada curentă;b) indicii cotelor de piaţă pentru firmele X şi Y;c) cotele de piaţă relative pentru X şi Y în perioada curentă.

Rezolvare:a) Cotele de piaţă absolutePentru firma X se calculează:

CP0 = · 100 = ·100 = 21,25%

CP1 = ·100 = ·100 = 26,25%

Pentru firma „ Y” vom calcula:

CP0= ·100= ·100 = 22,5%

CP1= ·100= ·100 =23,75%

b) Pentru firma X avem:

Icp = · 100 = ·100 =123%

123% - 100% = 23%În urma acestor calcule, observăm că în perioada curentă (t1) vânzările firmei „X” au

crescut faţă de perioada de bază (t0), în procent de 23 %.Pentru firma „Y” calculele sunt:

Icpy = ·100= ·100= 105%

105%-100%= 5%

3

Observăm că în perioada curentă, vânzările firmei „Y” au crescut faţă de perioada de bază in procent de 5%. Firma „X” realizează un volum al vânzărilor mai mare decât firma „Y”, în perioada curentă în condiţiile în care volumul total al vânzărilor pe piaţă rămâne neschimbat.

c) Cotele de piaţă relative în perioada curentă se determină astfel:Pentru firma „X” vom calcula:

CPR = ·100= = 110%

Pentru firma „Y” vom calcula:

CPR= ·100= = 90%

Aplicația 3Piața unui produs este acoperită integral de 4 firme (A,B,C,D). Să se efectueze

calculele necesare şi să se completeze tabelul cu elementele care lipsesc:

Firme concurente

Cota de piaţă

în t0 (%)

Creşterea/scădereavânzărilor în t1 faţă de t0

(%)

Cota de piaţă

în t1 (%)A 38,5 …………….. 40,2B 28,2 ……………... 26,9C 21,8 7,8 ……D 11,5 ……………… ……

Total 100,00 8,8 ……

Rezolvare:Formula de calcul este:

Cp1 = Cp0 x100 + a100 + b

unde, Cp1 – cota de piaţă a firmei în momentul T1; Cp0 – cota de piaţă a firmei în momentul T0;a – ritmul de creştere/descreştere al vânzărilor firmei (Cifrei de afaceri);b – ritmul de creştere/descreştere al volumului total al pieţei.Notă: Dacă Cp1 > Cp0, atunci a > b.

Pentru firma A , este de calculat ritmul de creştere a vânzărilor firmei în perioada T1

faţă de T0. Aplicând formula se obţine următorul rezultat:

În urma calculelor efectuate, se observă că a > b, deoarece Cp1A a fost mai mare decât Cp0A.

4

Pentru firma B , este de calculat, de asemenea, ritmul de creştere a vânzărilor firmei în perioada T1 faţă de T0. Aplicând formula se obţine următorul rezultat:

În cazul firmei C , este de calculat, cota de piaţă a firmei în perioada T1 faţă de T0. Aplicând formula se obţine următorul rezultat:

În cazul firmei D , există două necunoscute. Prima necunoscută care se poate calcula este cota de piaţă a firmei în perioada T1 faţă de T0. Suma cotelor de piaţă din momentul T1 este tot 100%. (Chiar dacă piaţa are un ritm de creştere de 8,8%, în momentul T1, suma cotelor de piaţa este tot 100%, ceea ce creşte în momentul T1 faţă de T0 este volumul total al pieţei).

Cunoscând Cp1D, aflăm ritmul de creştere a vânzărilor firmei D, aşa cum am calculat şi la celelalte firme.

Concluzionând, se observă că firma A este singura care a înregistrat o creştere a cotei de piaţă în momentul T1 faţă de T0 , deoarece ritmul său de creştere a vânzărilor este superior ritmului de creştere al volumului total al pieţei. Toate celelalte firme au înregistrat ritmuri de creştere a vânzărilor mai mici decât ritmul de creştere al volumului total al pieţei.

Aplicaţia 4O firmă de cercetări de marketing realizează un studiu privind preferinţele

telespectatorilor pentru diferite posturi de televiziune. O anchetă preliminară asupra duratei medii de vizionare TV, realizată pe un eşantion de 36 de persoane din publicul-ţintă, a relevat o durată medie de vizionare de 25 de ore pe săptămână, cu o abatere medie pătratică de 7,5 ore. Se cere:a) să se determine intervalul de încredere în care se situează durata medie de vizionare TV, cu un nivel de încredere de 95% (zt = 1,96);b) să se determine volumul eşantionului care asigură estimarea acestei durate cu o eroare de cel mult 1oră.

Rezolvare:a) Pentru a determina nivelul de încredere, trebuie să calculăm eroarea de estimare a

duratei de vizionare TV. Formula cu care se calculează această eroare este:

5

(ore)

Intervalul de încredere al estimării este:

Aşadar, durata medie de vizionare TV la nivelul populaţiei totale este cuprinsă între 22,55 şi 27,45 ore pe săptămână, cu un nivel de încredere de 95%.

b) Volumul eşantionului corespunzător erorii de estimare cerută (1 h) este :

.

Aplicaţia 5Din 100 de proprietari de locuinţe interogaţi în cursul unei anchete, 32 aveau încheiată o

asigurare pentru locuinţa lor. a) Să se determine un interval de încredere pentru procentajul de proprietari din populaţia

totală care şi-au asigurat locuinţa, cu un nivel de încredere de 95% ( zt=1,96 ).b) Se doreşte estimarea acestui procentaj cu o eroare maximă admisibilă de 3%. Să se

determine volumul eşantionului care permite acest lucru.Rezolvare:a) Eroarea de estimare a procentajului de proprietari asiguraţi se calculează cu aceeaşi

formulă de mai sus, dar trebuie să ţinem seama că avem de-a face cu o caracteristică alternativă. Caracteristicile alternative pot lua doar două niveluri: de exemplu– consumator/nonconsumator, da/nu. Răspunsul la o întrebare de tipul „Aţi încheiat un contract de asigurare pentru locuinţa dvs. ?” este o caracteristică alternativă pentru că permite doar două stări : „Da” şi „Nu”. Aşadar :

Intervalul de încredere al estimării este Aşadar, putem spune că procentajul proprietarilor care au încheiat o asigurare pentru

locuinţa lor este cuprins între 22,86% şi 41,14%, cu un nivel de încredere de 95%.b)Volumul eşantionului care asigură o eroare de estimare de maxim 3% este :

Aplicaţia 6O firmă producătoare de software pentru contabilitate comandă un studiu în rândul

clienţilor săi potenţiali, întreprinderile mici şi mijlocii dintr-o regiune. Proprietarul firmei ar dorii să ştie cu cât mai multă exactitate cifra medie de afaceri lunară realizată la nivelul unui I.M.M., pentru a evalua posibilităţile financiare. În regiunea respectivă funcţionează circa 10.000 de I.M.M.– uri, astfel încât cea mai bună modalitate de a soluţiona problema proprietarului ar fi o cercetare prin sondaj. Eroarea maximă de estimare acceptată de proprietar este de 1.000 lei, iar rezultatele sondajului trebuie să fie garantate cu o probabilitate de 95,44% (se va folosi repartiţia normală normată – z). Întrucât informaţiile cu privire la media şi dispersia cifrei de afaceri a I.M.M.– urilor nu sunt disponibile, acestea vor fi estimate cu ajutorul unei anchete pe un eşantion – pilot. Bugetul alocat acestei prime etape a cercetării permite alcătuirea unui eşantion (aleatoriu)

6

format din 49 de întreprinderi. La finalul anchetei se obţine o cifră de afaceri medie lunară (m) de 85 mii lei, cu o abatere medie pătratică (s) de 13 mii lei.

Se cere:a) să se determine intervalul de încredere pentru cifra de afaceri medie lunară a I.M.M.– urilor din zonă. Este acesta satisfăcător ? b) să se determine volumul eşantionului în cazul în care se optează pentru realizarea unui sondaj aleator nestratificat. Care ar fi dimensiunea acestui eşantion dacă eroarea maximă admisă ar fi de numai 500 lei ?c) presupunem că cercetarea se realizează pe baza unui eşantion aleator stratificat proporţional. Cunoscându-se următoarele date (tabelul nr.1) cu privire la cifra de afaceri şi dispersia pe staturi, se cere să se determine mărimea şi compoziţia eşantionului; d) care este dimensiunea eşantionului şi componenţa sa în cazul unui sondaj stratificat neproporţional ?

Tabelul 1Categoria de I.M.M. Dimensiunea stratului

(Ni)Cifra de afaceri medie

(mii. lei)Abaterea medie

pătratică (mii. lei)Producţie 2.000 120 4,10Comerţ 5.000 80 9,50Servicii 3.000 70 20,04Total 10.000 - -

Rezolvare:a) Intervalul de încredere pentru cifra de afaceri medie lunară a I.M.M. –urilor din zonă

este:

P = 95,44% z = 2

Aşadar cifra de afaceri este cuprinsă între 81,29 şi 88,71 mii lei, cu un nivel de încredere de 95,44%. Precizia oferită de această anchetă preliminară este total nesatisfăcătoare pentru proprietarul firmei, deoarece eroarea de estimare a cifrei de afaceri (3,71 mii lei) este de aproape 4 ori mai mare decât cea dorită.

b) Dimensiunea eşantionului care asigură o estimare de 1.000 lei, se obţine cu ajutorul formulei:

(întreprinderi)

Dacă eroarea admisă este de 500 lei, eşantionul va fi:

(întreprinderi)

Dimensiunea eşantionului este, prin urmare foarte sensibilă la modificarea erorii maxime admise: o reducere a erorii de două ori determină o creştere de patru ori a numărului de unităţi necesar a fi inclus în eşantion.

c) Fiind vorba despre un sondaj proporţional, structura eşantionului va respecta întocmai structura populaţiei totale (exprimată prin ponderile straturilor, notate cu k i). Fiecare strat are o

7

dimensiune proprie (Ni), o medie proprie a caracteristicii – cifra de afaceri lunară – (r i) şi o dispersie proprie ( ). În mod corespunzător, fiecare strat din eşantion va avea o dimensiune

proprie (ni), o medie proprie (mi) şi o dispersie proprie ( ). Acestea sunt sistematizate sub forma tabelului nr.4

Se calculează media eşantionului cu relaţia:

(mii lei)

Abaterea medie pătratică a cifrei de afaceri este:

(mii lei)

Tabelul 2Categoria Ni ki ni mi si

Producţie 2.000 0,20 9 120 4,10 0,07Comerţ 5.000 0,50 24 80 9,50 0,41Servicii 3.000 0,30 16 70 20,04 0,52Total 10.000 1,00 49 - - -

Volumul eşantionului stratificat proporţional se calculează folosind aceeaşi formulă ca şi în cazul sondajului nestratificat:

(întreprinderi)

Volumul eşantionului care asigură o estimare a cifrei de afaceri medii lunare cu o eroare maximă de 1 milion lei şi cu un nivel de încredere de 95,44% este de 676 de întreprinderi, egal cu cel al eşantionului nestratificat. Unităţile din eşantion vor fi însă selecţionate astfel încât să fie respectată structura populaţiei totale. Deci volumul fiecărui strat va fi .

întreprinderi productive, adică 20% din total; întreprinderi comerciale, sau 50% din total; întreprinderi de servicii, adică 30% din total.

d) În realizarea unui sondaj stratificat neproporţional, structura populaţiei totale nu este respectată, fie pentru că unele straturi au o dispersie a caracteristicii studiate mai ridicată, fie pentru că au o importanţă strategică mai mare pentru decident sau pentru că oferă posibilitatea de a realiza sondajul cu un cost mai mic. În majoritatea cazurilor, ponderea unui strat în eşantion este determinată în final de dispersia caracteristicii pe respectivul strat. Aceste dispersii au fost deja estimate cu ajutorul eşantionului-pilot de 49 de întreprinderi. Formula de calcul a volumului eşantionului pentru sondajul neproporţional este:

(întreprinderi).

Ponderile straturilor în eşantion se determină cu relaţia:

8

Eşantionul de 537 de întreprinderi va fi compus din 38 de întreprinderi producătoare (7%), 220 de întreprinderi comerciale (41%) şi 279 de întreprinderi de servicii (52%). Se observă că fiecare strat este reprezentat proporţional cu dispersia cifrei de afaceri lunare a întreprinderilor care îl compun.

Aplicaţia 7Structura pe categorii de venituri a populaţiei active dintr-un oraş este următoarea: 30%

persoane cu venituri mici, 55% persoane cu venituri medii şi 15% persoane cu venituri mari. O anchetă realizată pe un eşantion-pilot de 100 de persoane, constituit în mod proporţional cu structura pe grupe de venituri, a dat următoarele rezultate:

Tabelul 3Grupă de venit Venit mediu lunar (lei) Abaterea medie pătratică (lei)

Venituri mici 1000 400Venituri medii 2300 1100Venituri mari 4200 800Se cere:a) Să se determine un interval de încredere pentru venitul mediu lunar al populaţiei active a

oraşului, cu un nivel de încredere de 95% ( zt=1,96 ).b) Să se determine volumul unui eşantion stratificat proporţional, respectiv neproporţional,

care să permită estimarea venitului mediu cu o eroare de cel mult 70.000 de lei. Nivelul de încredere cerut este de 95% ( zt=1,96 ).Rezolvare:Datele utilizate pentru rezolvarea acestei probleme se găsesc în tabelul de mai jos:

Tabelul 4Categoria ki ni mi (lei) si ki

’

Venituri mici 0,30 30 1000 400 0,14201Venituri medii 0,55 55 2300 1100 0,71598Venituri mari 0,15 15 4200 800 0,14201Total 1,00 100 - - 1,00

a) Venitul mediu lunar pentru întreaga populaţie a oraşului se determină cu formula :

Înlocuim cu valorile din tabel şi obţinem :

Abaterea medie pătratică a veniturilor lunare se determină cu formula :

9

Suntem acum în măsură să determinăm eroarea de estimare şi intervalul de încredere al estimării :

Aşadar, venitul mediu lunar al populaţiei active din oraş este cuprins între 2018 (2195 – 176,35 ) şi 2371 (2195 + 176,35 ), cu un nivel de încredere de 95%.

b) Volumul unui eşantion stratificat proporţional este dat de formula:

Eşantionul va fi alcătuit din 190 de persoane cu venituri mici (30%), 348 de persoane cu venituri medii (55%) şi 96 de persoane cu venituri mari (15%).

Dacă dorim să alcătuim un eşantion stratificat neproporţional, vom folosi pentru dimensionare următoarea formulă:

Ponderile straturilor în eşantion nu vor mai fi egale cu ponderile ki, ci vor fi proporţionale cu dispersia veniturilor în fiecare strat :

Ponderile ki’ se găsesc în ultima coloană a tabelului de mai sus. Cei 559 de subiecţi ai

eşantionului neproporţional vor fi selecţionaţi astfel: 79 cu venituri mici (14,20%), 401 cu venituri medii (71,60) şi 79 cu venituri mari (14,20%).

Aplicaţia nr.8

O firmă care produce şi comercializează produse lactate a realizat o anchetă selectivă pe baza unui eşantion alcătuit din 1300 de persoane urmărind să identifice aprecierile consumatorilor cu privire la două variante ale produsului “P” (simbolizate “P1” şi “P2”). Cercetarea s-a concentrat asupra următorilor patru parametri ai produsului “P”: gust, valoare nutritivă, preţ şi ambalaj. Distribuţia aprecierilor consumatorilor referitoare la aceşti parametri se prezintă sub forma tabelului nr.1.

10

Tabelul nr.1 Scala Foarte

favorabilăFavo-rabilă

Nici favo-rabilă – nici nefavorabilă

Nefavo-rabilă

Foarte nefavorabilăSpecificaţii

Varianta x1

- gust 545 498 186 50 21- valoarea nutritivă 422 371 202 155 150- preţ 249 283 56 409 303- ambalaj 457 353 297 112 81Varianta x2

- gust 582 324 212 97 85- valoarea nutritivă 512 502 155 100 31- preţ 387 428 167 247 71- ambalaj 523 429 177 98 73

Evident, conducerea firmei urmăreşte să sporească volumul producţiei pentru acea variantă a lui “P” care se bucură de cele mai bune aprecieri din partea consumatorilor. Se cere ca, pe baza scalării opiniilor respondenţilor cu ajutorul diferenţialei semantice, să se calculeze scorurile realizate de cele două variante ale produsului şi să se indice, varianta preferată de consumatori.

Rezolvare:Datele din tabelul nr.1 reprezentând aprecierile consumatorilor sunt distribuite pe o

diferenţială semantică cu 5 trepte cărora li se asociază în mod convenţional următorul sistem de notare:

Foarte favorabilă

Favorabilă Nici favorabilă– nici nefavorabilă

Nefavorabilă Foarte nefavorabilă

5 4 3 2 1

Pe baza acestor note, scorurile parţiale calculate pentru fiecare caracteristică a produsului se determină sub forma unor medii aritmetice ponderate, după cum urmează:

Varianta “P1”- Scorul pentru gust (Sg):

- Scorul pentru valoarea nutritivă (Svn):

- Scorul pentru preţ (Sp):

- Scorul pentru ambalaj (Sa):

Din calcule reiese că aprecierile cele mai favorabile au fost întrunite de caracteristica “gust”, în timp ce preţul produsului a fost cel mai puţin apreciat de către consumatori.

11

Dacă se porneşte de la ipoteza că cele patru caracteristici ale produsului (gust, valoare nutritivă, preţ şi ambalaj) au o pondere egală în evaluarea de ansamblu a produsului, atunci scorul global al variantei P1 se poate determina ca o medie aritmetică simplă:

Aceleaşi calcule trebuie efectuate pentru varianta “P2” a produsului P:

Parametrii care se bucură de cele mai bune aprecieri în varianta P2 a produsului sunt valoarea nutritivă şi respectiv ambalajul.

Scorul global realizat de varianta P2 a produsului analizat este:

Având în vedere că SGP2 > SGP1, este evident că a doua variantă a produsului analizat este mai bine apreciată de către consumatori, constatare care trebuie să se afle la baza deciziei de creştere substanţială a volumului de producţie pentru varianta P2.

Aplicaţia nr. 9

O anchetă selectivă de piaţă organizată în municipiul Deva şi-a propus ca principal obiectiv identificarea aprecierilor consumatorilor faţă de detergentul “Ariel”. Ancheta s-a desfăşurat pe baza unui eşantion alcătuit din 1500 de persoane şi a utilizat scala lui Likert. Organizatorii au formulat un set format din 3 propoziţii cu referire la tot atâtea caracteristici ale produsului – gradul de înălbire, ambalajul şi preţul. Distribuţia opiniilor persoanelor intervievate este prezentată în tabelul nr.2:

Tabelul nr. 21 Detergentul “Ariel” oferă un grad ridicat de înnălbire rufelor spălateAcord total

698Acord436

Indiferent289

Dezacord77

Dezacord total

-2 Ambalajul detergentului “Ariel” este corespunzătorAcord total

572Acord399

Indiferent212

Dezacord215

Dezacord total102

3 Preţul detergentului “Ariel” este prea ridicatAcord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord

12

857 402 85 101 total55

Se cere să se determine scorul realizat de fiecare caracteristică a produsului, precum şi scorul global al acestuia pornind de la premisa că cele trei caracteristici menţionate sunt exhaustive.

Rezolvare:Scorurile parţiale realizate de fiecare caracteristică se determină pe baza valorilor

numerice convenţionale ataşate scalei Likert pentru fiecare propoziţie componentă a setului:- pentru gradul de înălbire:

- pentru ambalaj:

- pentru preţ:

Scorul global înregistrat de detergentul “Ariel” se calculează ca o medie aritmetică simplă a scorurilor obţinute pentru fiecare caracteristică:

Pe ansamblu, se poate concluziona că detergentul “Ariel” se bucură de aprecieri pozitive, consumatorii potenţiali apreciind în mod deosebit gradul de înălbire şi ambalajul acestui produs. O proporţie însemnată din cumpărători consideră însă că preţul acestui detergent este inaccesibil, fapt care se repercutează negativ asupra imaginii globale a produsului investigat.

Metoda ordonării rangurilor. În cazul acestei metode, subiectului i se cere să considere toate alternativele odată, să le compare, apoi să le ordoneze în funcţie de o anumită caracteristică. Această metodă prezintă unele avantaje faţă de metoda comparaţiilor perechi. Astfel, sunt evitate erorile de tranzitivitate (în situaţia metodei comparaţiilor perechi s-ar putea să se evalueze că stimulul A este preferat stimulului B şi stimulul B stimulului C pentru ca apoi, în mod incorect, să se aprecieze că stimulul C este preferat stimulului A). Pe de altă parte, metoda ordonării rangurilor poate fi aplicată cu destulă uşurinţă şi dacă numărul stimulilor este mai mare (în astfel de situaţii metoda comparaţiilor perechi devine foarte anevoioasă), fiind totodată mai economică şi mai uşor de administrat, conducând, în acelaşi timp, la rezultate mai precise şi mai puţin distorsionate de erorile de răspuns.

Aplicaţia 10Într-o cercetare calitativă, celor zece subiecţi investigaţi li s-a solicitat să facă evaluarea a

patru mărci ale unui produs – A, B, C şi D, din punctul de vedere al preferinţelor pentru acestea.

13

Fiecărui subiect i-au fost prezentate cele patru mărci şi apoi i s-a cerut să le evalueze cu 1,2,3 şi respectiv 4, în funcţie de locul pe care le-a plasat sub aspectul preferinţelor. Rezultatele ordonării sunt prezentate în tabelul de mai jos (de exemplu subiectul 1 a plasat marca D pe primul loc, marca C pe locul al doilea, marca A pe locul al treilea şi marca B pe locul al patrulea).

Subiectul numărul

Locul ocupat de marcăA B C D

1 3 4 2 12 4 3 1 23 3 4 2 14 1 3 4 25 2 4 3 16 3 4 2 17 4 2 3 18 1 3 4 29 3 4 1 210 2 4 1 3

Care va fi ierarhia finală a celor patru mărci, din punct de vedere al preferinţelor subiecţilor investigaţi pentru acestea?

Rezolvare:Rangurile acordate celor patru mărci de către subiecţii investigaţi sunt redate în tabelul:

Marca Rangul I Rangul II Rangul III Rangul IVA 2 2 4 2B 0 1 3 6C 3 3 2 2D 5 4 1 0

Scorurile corespunzătoare celor patru mărci sunt următoarele (pentru rangul I se vor acorda 4 puncte, pentru rangul II 3 puncte, pentru rangul III 2 puncte, iar pentru rangul IV un punct:

A = 2 ∙ 4 + 2 ∙ 3 + 4 ∙ 2 + 2 ∙ 1 = 8 + 6 + 8 + 2 = 24B = 0 ∙ 4 + 1 ∙ 3 + 3 ∙ 2 + 6 ∙ 1 = 0 + 3 + 6 + 6 = 15C = 3 ∙ 4 + 3 ∙ 3 + 2 ∙ 2 + 2 ∙ 1 = 12 + 9 + 4 + 2 = 27D = 5 ∙ 4 + 4 ∙ 3 + 1 ∙ 2 + 0 ∙ 1 = 20 + 12 + 2 + 0 = 34

Ierarhia finală a celor patru mărci, din punctul de vedere al preferinţelor celor zece subiecţi investigaţi va fi:

D (34) > C (27) > A (24) > B (15).

Aplicaţia 11Să presupunem că variabila experimentală asupra căreia un colectiv de cercetare

acţionează este serviciul de transport gratuit al frigiderelor cumpărate de la firma care organizează experimentul la domiciliul clienţilor, iar variabila explicativă este volumul

14

vânzărilor. Pentru a experimenta noua variantă de distribuţie (cu transport gratuit), se constituie două grupe de observare, una experimentală şi una martor, experimentul repetându-se de câte 10 ori în fiecare dintre ele, în două perioade distincte de timp: una în care acest serviciu nu era asigurat şi alta în care clienţii beneficiază deja transportul gratuit. Datele aferente volumului zilnic de vânzări (în mii lei), înainte şi după introducerea serviciului gratuit de transport, se prezintă ca în tabelul de mai jos. Să se prelucreze datele obţinute în urma experimentului.

Tabelul 13Grupul experimental Grupul martor

Perioada Înainte 120 140100 110130 110 90 100130 120

150 100140 160140 170120 150140 160

După 200 190200 210240 180230 160220 190

140 150160 160170 170170 150150 160

Rezolvare:Volumul mediu zilnic al vânzărilor aferente celor două perioade şi celor două grupuri de

observare va avea următoarele valori:

(mii lei);

(mii lei);

(mii lei);

(mii lei).

Cu ajutorul acestor mărimi medii pot fi obţinute informaţii cu privire la:1) eroarea de selecţie (es), care se determina cu relaţia:

(mii lei).2) eroarea temporală (et), cauzată de trecerea unui anumit interval de timp între

momentele care preced şi cele care succed aplicarea tratamentelor (suficient pentru a provoca unele schimbări ale condiţiilor de realizare a experimentului):

(mii lei).3) efectul brut al tuturor factorilor (inclusiv al transportului gratuit) - Eb, asupra

volumului de vânzări este de:(mii lei).

4) efectul net, datorat exclusiv introducerii serviciului de transport gratuit:(mii lei).

Acelaţi rezultat se obţine şi direct, aplicând formula simplificată:(mii lei).

15