Serie nouå, nr. 201-202 / octombrie 2011

Începând din 2001, în fiecare an, la 26 septem-brie de Ziua Europeanã a Limbilor, sãrbãtorimbogãþia lingvisticã a Europei. În ultimul deceniu,peisajul lingvistic al Europei a devenit mai com-plex. Extinderea Uniunii Europene, dereglemen -tarea legilor privitoare la ocuparea forþei de mun cãºi globalizarea au sporit caracterul multi lingv almultor state, înmulþind numãrul etniilor ºi limbilorcare pot fi întâlnite pe continent. În prezent,Uniunea Europeanã numãrã 500 de mi lioane decetãþeni, 27 de state membre, 3 alfabete ºi 23 delimbi oficiale, dintre care unele sunt de circulaþieinternaþionalã. La acestea se pot adãuga încã apro -xi mativ 60 de limbi regionale ºi minoritare.

Respectul pentru diversitate lingvisticã se aflãastãzi, mai mult ca niciodatã, în centrul proiectuluieuropean. Diferenþele lingvistice ºi culturale careexistã între noi nu mai sunt percepute ca obstacole

care ne împiedicã sã urmãrim idealul comunitar sausã realizãm aprofundarea integrãrii europene.Dimpotrivã, acestea sunt considerate o valoroasãsur sã de bogãþie ºi un avantaj pentru Europa.

O cale excelentã de a-i apropia pe cetãþeniiUniu nii Europene, de a le asigura accesul la infor-maþie ºi de a le oferi posibilitatea de a-ºi exprimapãrerile este multilingvismul. Din punctul devedere al lingvisticii generale, multilingvismul con-stã în folosirea curentã de cãtre aceeaºi persoanã amai mult de douã limbi. Voi ilustra aceastã definiþieprin urmãtorul exemplu la nivelul limbilor regio -nale sau minoritare: polonezii din Cacica, judeþulSuceava, dupã stabilirea lor aici, s-au aflat într-uncontact permanent cu vorbitorii de limbã românã ºide limbã ucraineanã, învãþând foarte bine cele douãlimbi. La sfârºitul secolului trecut, populaþiavârstni cã vorbea în plus ºi limba germanã, însuºitãîn timpul Imperiului Austro-Ungar. Acest lucru apermis polonezilor sã intre în dialog ºi sã cola-boreze strâns cu populaþia româneascã, cu populaþiaucraineanã ºi, parþial, cu cea germanã.

Trebuie spus de la început cã învãþarea limbilorstrãine atrage dupã sine descoperirea unor culturinoi, posibilitatea de a cãpãta o perspectivã diferitãasupra lumii ºi de a-i înþelege mai bine pe cei dinjur. ªi în trecut erau persoane care vorbeau maimulte limbi. Lingvistul V. Vildomec, Multilin­-gualism (pag. 55) dã câteva exemple de poligloþi.Astfel, academicianul ucrainean A. Krymskyi(1871-1942), de profesie lingvist, vorbea liberaproa pe 60 de limbi; cardinalul Giuseppe Mezzo -fanti (1774-1849) vorbea 56 de limbi, iar lingvistuldanez Rasmus Rask (1787-1832) putea citi în peste50 de limbi. Totuºi, din punctul de vedere al gradu-lui de cuprindere socialã a fenomenului, multiling -vismul era apanajul unui numãr limitat de persoane.

Astãzi, lumea a intrat într-o nouã fazã de dez-

voltare, multilingvismul cãpãtând un rol im por tant.Politica Uniunii Europene în domeniul multi -lingvismului transmite un mesaj clar: fiecare cetã -þean al Uniunii ar trebui sã aibã posibilitatea de acomu nica adecvat, de a-ºi pune în valoare poten -þialul ºi de a beneficia în mod optim de oportu-nitãþile ofe rite de o Uniune Europeanã modernã ºiinovatoare, de asemenea, fiecare cetãþean al Uniuniiar trebui sã aibã acces la formare lingvisticã co res -pun zãtoare sau la alte modalitãþi de a depãºi obsta-colele lingvistice din viaþa de zi cu zi, de la locul demuncã ºi din comunicarea în Uniunea Europeanã.În spiritul solidaritãþii, chiar ºi acele persoane carenu pot învãþa limbi strãine ar trebui sã dispunã demij loace corespunzãtoare de comunicare, care sã lepermitã accesul la mediul multilingv în care trãiesc.

Învãþarea limbilor strãine deschide uºi cãtre alteculturi ºi construieºte punþi de legãturã cu membrii

comunitãþilor care le vorbesc. Este o experienþã dincare toatã lumea are de câºtigat. Uniunea Euro -peanã a recunoscut necesitatea imperioasã de a crearelaþii armonioase între diversele culturi existente însocie tatea noastrã. Referinþa la dialog implicã nece-sitatea de a înþelege ºi a respecta limbile prin care seexprimã diferitele culturi. Multiling vismul faceposibil acest dialog, reducând riscul de a avea co -munitãþi care se închid în ele însele ºi construind osocietate mai puþin vulnerabilã la conflicte.

Procesul de învãþare a limbilor strãine s-a dez-voltat foarte repede în statele membre ale UE ºideja mai mult de jumãtate dintre elevi studiazã douãlimbi strãine. Mai sunt, însã, multe de fãcut pentrua avea o schimbare profundã. Învãþarea limbilorstrãine de la o vârstã fragedã reprezintã un elementde bazã pentru dobândirea de competenþe lingvis-tice, ulterior în cursul perioadei de ºcolarizare. Darînvãþarea limbilor strãine nu ar trebui sã se limitezela cadrul ºco lar. Sunt necesare cursuri de limbistrãine, adaptate corespunzãtor, ºi pentru alte cate-gorii precum persoanele din învãþãmântul profe-sional, nelingvistic sau adulþii. La nivelul UniuniiEuropene a fost înfiinþat un grup de experþi pentrua oferi sprijin ºi consiliere în vederea lansãrii de noiiniþiative ºi idei privind o abordare globalã a multi -lingvismului în toatã Europa. Concluziile grupuluide experþi s-au con centrat asupra necesitãþii de asensibiliza ºi a mo ti va cetãþenii sã înveþe limbi strãi -ne, asupra folo sirii mijloacelor de comunicare înmasã pentru a creºte interesul pentru învãþarea lim-bilor strãine.

Cunoaºterea mai multor limbi strãine reprezintãun atu incontestabil în afaceri. Întreprinderile devinmai competitive, iar cetãþenii pot avea o mai maremo bilitate.

Niciodatã n-au existat mai multe oportunitãþi caacum de a lucra sau de a studia într-o altã þarã euro-

peanã, dar lipsa competenþelor lingvistice împie -dicã mulþi oameni sã beneficieze de ele. În condiþii -le globalizãrii ºi ale noilor forme de proprietatecetãþenii au din ce în ce mai multã nevoie de cu -noaº terea altor limbi pentru a putea lucra eficientchiar ºi în propriile þãri.

În final, aº sublinia latura umanã a multilingvis-mului: o punte de legãturã între oameni, o punte delegãturã pentru în þe le gerea reciprocã.

În toatã Europa, cu prilejul Zilei Europene aLimbilor se desfãºoarã activitãþi care stimuleazãoamenii sã se orienteze spre studiul limbilor strãinesau perfecþionarea cunoºtinþelor dobândite deja. Înþara noastrã, la 25 septembrie a.c., Agenþia Naþio -nalã pentru Programe Comunitare în DomeniulEducaþiei ºi Formãrii Profesionale (ANPCDEFP),în parteneriat cu Departamentul pentru Relaþii In -ter etnice (DRI) ºi cu Reprezentanþa Comisiei

Europene în România (RCER), a organizat, laBãneasa Shopping City, evenimentul cultural „Mul -ti lingvism - voci ºi culoare“. Manifestarea ºi-a pro-pus sã scoatã în evidenþã importanþa învãþãrii ºi uti-lizãrii limbilor mo derne ºi materne în Europa deastãzi, sã promoveze activitãþi care implicã uti-lizarea limbilor ºi a instituþiilor ce oferã servicii îndomeniul lingvistic ºi cultu ral, sã încurajeze achi -ziþiile lingvistice la orice nivel ºi la orice vârstã. Afost, totodatã, un prilej de promo va re a limbilorminoritãþilor naþionale, a limbilor mai puþin cunos-cute ºi implicit a culturii exprimate în toate acestelimbi. De asemenea, a fost o zi a comunicãrii ºi adialogului.

În ceea ce priveºte agenda zilei, organizatorii auamenajat spaþii în care participanþii au desfãºurat:lecþii scurte de predare a unor cuvinte ºi expresiiuzu ale în limbile minoritãþilor, concursuri de recu -noaº tere a unei limbi, scurte spectacole de cântece,dansuri ºi teatru, prezentãri de filme, spoturi, emi si -u ni TV pentru a pune în valoare diferite limbi, stan - duri cu cãrþi, broºuri ºi ziare ale minoritãþilor etc.

Comunitatea ucrainenilor din România a luatparte activã la celebrarea Zilei Europene a Limbilor.Ansamblul artistic „Zorea“, condus de dnaIaroslava Colotelo, a interpretat cinci cântece popu-lare ucrai nene ºi dansul „Verchovynka“ care i-auîncântat pe participanþi. Întregul program a fost oreuºitã. Iatã o mostrã a unei agenþii de PR englezecare lucreazã pentru Reprezentanþa ComisieiEuropene: „Vã felicit mai ales pentru modul în carea decurs partea de program artistic ºi pentru cali-tatea prestaþiei artiºtilor. A fost un eveniment foartereuºit, cred eu, iar eforturile au fost încununate desucces. ªi nu spun doar eu asta. Am fost martorulcomentariilor pozitive din partea audienþei. Încã odatã felicitãri tuturor“.

Ion ROBCIUC

10 ani de diversitate lingvisticå în România

Curierul UCRAINEAN54

9Curierul UCRAINEAN

„Am strâns toamnã dupã toamnã“ ºi iatã-neajunºi la frumoasa vârstã de 20 de toamne.

E mult sau puþin?Dacã facem o retrospectivã a evenimentelor

ce s-au derulat în aceºti 20 de ani, putem afir-ma, cu certitudine, cã e mult.

Primul pas a fost fãcut în octombrie, toam-na anului 1991. Un grup de cinci eleve, clasa aIX-a de la Liceul Pedagogic Tulcea, a optatpentru studiul limbii materne, limba ucrai nea -nã, pe lângã celelalte obiecte de învãþãmânt.

Dupã o perioadã scurtã de iniþiere a eleve lormele în tainele limbii materne, fetele ºi-au ex -pri mat dorinþa sã înveþe la sfârºitul ore lor câteun cântec ucrainean. Având voci frumoa se, înscurt timp am alcãtuit un repertoriu „de-al nos-tru“.

Preºedintele de atunci al UUR - filialaTulcea, Mir cea Terente, a venit cu propunereasã facem un cor al organizaþiei locale, adu -nând în jurul eleve lor ºi alþi tineri ºi adulþiiubitori de muzi cã ºi cunoscãtori ai limbiiucrai nene. Pânã la mijlocul lunii octom brie s-aformat un cor cu peste 25 de persoane. Auînceput repetiþiile la sediul UUR, unde s-aprezentat ºi pri mul spectacol cu prilejul sãrbã-torilor de iarnã, 1991-1992.

La 9 martie 1992, pentru prima datã înoraºul nostru a avut loc aniversarea a 178 deani de la naºterea poetului ucrainean Tarasªevcenko. În sala de festivitãþi a Liceului deArtã „George Georgescu“, elevii au recitat dinlirica lui ªevcenko, iar corul a interpretat cân-tece pe versurile poetului romantic.

În vara anului 1992, organizaþia noastrã afost gazda Festivalului internaþional al cân-tecului ºi dansului ucrainean. Cu acest prilej,i-am cunoscut pe membrii unor ansambluri deprestigiu din Kiev, Izmail, Odesa, Cernãuþi,dar ºi pe conaþionalii noºtri din Suceava, Si -ghet, Banat. La acest festival, corul nostru aprimit numele de „Zadunaiska Sici“ (SiceaTransdunãreanã), dupã numele organizaþiei pa -ra militare a caza cilor ucraineni stabiliþi în zonaDobrogei de Nord dupã lichidarea ar ma tei dinSicea Zaporojeanã, de cãtre Ecate rina a II-a, înanul 1875. Unii dintre noi nici nu cunoºteausemnificaþia acestei denumiri. Mult regretatulpreºe dinte al UUR, ªtefan Tcaciuc, care venisecu aceastã propunere, a explicat de ce s-a gân-dit la acest nume ºi ce semnificaþie are el pen-tru ucrainenii din þinutul Dobrogei de Nord.

Purtând acest nume, am reuºit ca, de-a lun-gul celor 20 de ani, sã facem cunoscut istoriculetniei noastre, obiceiurile, tradiþiile, cântecelevechi, pe care le-am cules din memoria buni-cilor ºi pãrinþilor noºtri, iar domnul profesorVirgil Riþco, cu sprijinul UUR - Bucureºti, apublicat un volum cu cântece culese de cãtreunii membri ai corului nostru.

Organizarea acþiunilor culturale în satele ºicomunele din judeþul Tulcea, unde etnia ucrai -neanã este majoritarã (Caraorman, Criºan, Sf.Gheorghe, Letea, Dunavãþul de Jos, Murighiol,Chilia Veche, Pardina, Ceatalchioi, Sulina,Ciucurova, Fântâna Mare, Teliþa), ne-a permissã adunãm în jurul corului nostru cât mai mulþitineri dornici sã facã parte din organizaþie, sãparticipe la evenimentele ce se derulau înperioada aceea.

Cu sprijinul conducerii UUR - Bucureºti, aMinisterului Culturii ºi Cultelor - reprezentat

de consilierul Iaroslava Colotelo ºi al organi-zaþiilor noastre locale, membrii corului aucontribui la organizarea evenimentului cultural„Zilele culturii ucrainene“ ce s-a desfãºuratbianual timp de peste un deceniu. Datoritãexis tenþei aces tui eveniment cultural, de-a lun-gul anilor, s-a reuºit antrenarea localnicilor înorganizarea unor expoziþii cu obiecte tradi -þionale din viaþa satului, în pregãtirea progra -melor artistice, în promovarea unor obiceiurispecifice locului.

Dupã 20 de ani de activitate culturalã, nuam intenþia sã enumãr toate evenimentele lacare a participat corul „Zadunaiska Sici“, peplan lo cal, naþional sau internaþional. Indi -ferent de lo cul unde ne aflam ºi publicul cãruiane adre sam, am încercat sã dãruim din inimãcântecul nostru ucrainean, sã transmitememoþie ºi bucu rie. ªtiu cã de cele mai multe oriam reuºit, de oa rece corul nostru a avut, mereu,în compo nen þa sa, oameni minunaþi, talentaþi,dornici sã cân te ºi sã transmitã cântecul gene -ra þiilor vii toare.

Din corul „Zadunaiska Sici“, de-a lungulcelor 20 de toamne, au fãcut parte peste 200 deoameni. Primii membri pot fi vãzuþi în filmulrealizat de reporterii din Cernãuþi, cu prilejulFestivalului internaþional al cântecului ºi dan-sului ucrainean, iunie 1992, Tulcea. Alãturi decele cinci eleve: Terente Mirela, FtomencoMãdãlina, Grigore Magda, Maxim Simona,Con þo lenco Daniela, veþi recunoaºte pe: Mir -cea Terente, Grigore Damianov, Maria Efimov,Florica Visterneanu, Marian Vister neanu,Alina Conþolenco, Frusina Conþolenco, Mari -ana Safca, Mirela Iluºca, Maria Carabin. Înurma festivalului, numãrul membrilor coruluis-a dublat; pe parcurs s-a triplat cu tinerii careau început sã înveþe limba ucraineanã în zilelede sâmbãtã ºi duminicã.

Fostele mele eleve, în prezent, au familie,copii; se aflã în diferite colþuri ale þãrii. Cu pri -lejul aniversãrii, le urez sã fie fericite alãturi decei dragi ºi sã nu uite sã transmitã cântecul maideparte, indiferent unde sunt.

Ar trebui sã umplu multe pagini cu numelepersoanelor care, într-o anumitã perioadã, aufãcut sau fac parte din corul „ZadunaiskaSici“, dar mã voi rezuma sã amintesc doarnumele unor oameni foarte talentaþi, care aususþinut partea solisticã a corului nostru. Din -tre tineri s-au remarcat: Terente Mirela,Grigore Magda, Butiri Floare Ana, IluºcaMirela, Tecliceanu Iacob, Teodorov Lioara,Lupºac ªtefan ºi Artamanov Iulia - o voce deaur, în prezent artist liric la Filarmonica„Geor ge Enescu“ din Bucureºti. Din tre ceiadulþi, s-au remarcat: Efi mov Maria, ButiriTudosia, Boi ciuc Victo ria, soþii SidorencuFlorica ºi Mihai, Ivanov Anani. Mulþumirideo sebite vreau sã aduc domnului profesorMironov Dan ºi domnului Condrat Luchian,prezenþi la toate repetiþiile ºi spectacolelenoastre, cu acordeoane, fãrã de care, parcã neera teamã sã începem cântecul.

Aº fi dorit sã aduc mulþumiri unor oamenideosebiþi, care au fost alãturi de noi pânã înultimele zile ale vieþii lor, dar e prea târziu. Eiau fost: Gheba Ion, Mincu Mihail, VarenicAfanasie, Frãþilã Maria, Demidov Vasile, soþiiFurtunov Zenobia ºi Iosif; ultimul plecat dintrenoi, mult regretatul nostru toboºar, om de mare

omenie, Scipanov Dionisie. Nu-i vom uita ºi-ivom pomeni veºnic!

În prezent, corul „Zadunaiska Sici“ s-aîmbo gãþit cu mai multe talente tinere, care ºtiua cânta, dar ºi a dansa foarte bine.

Douãzeci de toamne: E mult sau puþin?!Acum pot afirma cã am scris despre puþine

lucruri, evenimente care s-au petrecut în aceas -tã perioadã.

Doresc sã transmit, cu acest prilej, dinpartea membrilor corului, mulþumiri celor carene-au acordat sprijin moral ºi material de-alun gul timpului: conducerii centrale a UUR -Bucureºti, preºe dinþilor care au condus organi-zaþia noastrã, Ministerului Culturii ºi alCultelor, Con siliu lui Judeþean ºi Primãriei Tul -cea, mass-mediei loca le ºi naþionale ºi sponso-rilor.

În încheiere, nu-mi rãmâne decât sã vã urez,celor care aþi cântat mãcar un timp limitat încorul nostru, celor care cântaþi în prezent, celorcare aþi cântat de la început ºi pânã în prezent,multã sãnãtate, prosperitate, fericire ºi încer-caþi sã transmiteþi cântecul ucrainean copiilorºi nepoþilor voºtri!

Maria CaRaBIn

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Gheorghe Andraçciuc

Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIZATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opiniile ex pri -mate în paginile Curierului ucraineanrevine în exclusivitate autorilor. Redacþianu-ºi asu mã obligaþiile legate de conþinutulmateria lelor ºi nu returneazã articolelenepublicate.

Corul „Zadunaiska Sici“ - TulceaCorul „Zadunaiska Sici“ - Tulceala cea de-a XX-a aniversarela cea de-a XX-a aniversare

Curierul UCRAINEAN10

Consiliul Local din Poienile de sub Munte,în parteneriat cu Asociaþia pentru dezvoltarealocalã „Ivan Krevan“ din comuna Repedea,România, Consiliul Raional din Verchovyna ºiConsiliul Local din Zelene, Ucraina, imple-menteazã proiectul „Centrul Cultural Huþul“,care se deruleazã timp de doi ani (16 decembrie2010 - 15 decembrie 2011). Acest proiect estefinanþat de Uniunea Europeanã prin Programulde cooperare transfrontalierã E.N.P.I. Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, valoarea totalã alui fiind de 250.000 de euro. Scopul acestuiproiect este pãstrarea,valorificarea ºi conser-

varea patrimoniului cultural al huþulilor dinzona transfrontalierã româno-ucraineanã.

Pe agenda de lucru a acestui proiect suntprevãzute întâlniri bilaterale, dezbateri, sim-pozioane, schimburi de experienþã, reparaþiicapitale la Cãminul Cultural din Poienile de subMunte, precum ºi dotarea cãminelor culturaledin Poienile de sub Munte ºi a Casei de Culturãdin localitatea Zelene, Ucraina, cu toate celenecesare bunei funcþionãri cultural-educative.Toate aceste acþiuni prevãzute în proiect au cascop promovarea ºi valorificarea patrimoniuluicultural al huþulilor care locuiesc la hotarul din-tre România ºi Ucraina.

Conform agendei de lucru a proiectului, înperioada 26-28 august a.c., un grup de 18 per-soane din Poienile de sub Munte ºi Repedea dinMaramureº, format din reprezentanþi ai admi -nistraþiei publice locale, ºcolilor, parohiei orto-doxe ucrainene, precum ºi alþi reprezentanþi aicomunitãþilor de pe Valea Ruscovei, au partici-pat la un schimb de experienþã în domeniul cul-tural-artistic ºi la culegerea de folclor în patriahuþulilor Verchovyna, regiunea Ivano-Fran -kivsk, Ucraina. Organizatorii acestei acþiuni -manager de proiect Ion Beuca ºi expert VasileBenzar - au întocmit un itinerar foarte frumos,plãcut ºi instructiv, care a început cu un popasla centrul geografic al Europei, dovedindu-se afi ºi teritoriul unde vieþuiesc huþulii. De aici, dincentrul Europei, am pornit spre oraºul Vercho -vyna, centrul huþulilor. Urmând firul tumultuosal Tisei, am traversat prin locuri de o rarã fru-museþe ºi localitãþi cu rezonanþe istorice, Ra -chiv ºi Iasinea, unde demult se organizau renu-mitele pieþe ºi târguri pentru gospodarii dinTranscarpatia ºi Regiunea Subcarpaticã carefãceau schimburi de produse animale pecereale, unelte agricole, arme, artizanat, che -restea ºi pe produse din lemn. Tot aici se întâl-neau meºterii huþuli din Maramureº cu cei dedincolo de Tisa, din securea ºi dalta cãrora aufost create adevãrate obiecte de artã ºi arti-zanat. Pe drumul nostru am trecut prin pãduri

bine gospodãrite, nu am întâlnit peisajedezolante ca pe traseul de la noi Borºa-Cârlibaba.

De la Iasinea, am luat-o la dreapta spreVerchovyna, drum ce trece prin staþiunea turis-ticã Vorochta, renumitã prin pârtiile sale de schiºi trambuline înscrise în circuitul european alsãritorilor cu schiul. Am avut norocul sã vedemantrenamentul lotului de sãritori cu schiuri lacele douã trambuline adaptate pentru sãrituri încondiþii de varã. Am pornit mai departe spreVerchovyna, o localitate pitoreascã pe valeaCeremuºului, unde în faþa Consiliului RaionalVerchovyna ne-a întâmpinat dl Iaroslav N.Kikinciuk, preºedintele Consi liu lui RaionalVerchovyna, un bãrbat prie tenos ºi vesel, carene-a cazat într-un motel construit din lemn ºidotat conform cerinþelor actuale. Aici la

Verchovyna, ca de altfel în tot þinutul huþul,predominã clãdirile din lemn. Dupã ce ne-amcazat, am fost conduºi de dl Vasyl Nahirneak -scriitor, am vizitat casa-muzeu a renumituluiculegãtor de folclor, interpret vocal ºi instru-mental al muzicii ucrainene, dl Roman Kumlik.Acest artist ºi-a supraetajat casa ca sã facã loccolecþiei sale impresionante de instrumentemuzicale, unelte ºi costume populare huþule.Dupã ce ne-a prezentat colecþia sa, dl Romanne-a demonstrat talentul ºi iscusinþa sa de inter-pret vocal ºi instrumental, cântând la toateinstrumentele muzicale din colecþie, de ladrâmbã la cimpoi. De la Kumlik am cules maimulte proverbe, zicãtori ºi cântece populareucrainene ale huþulilor. Am plecat de la domnulKumlik cu o foarte bunã dispoziþie, dar ºi cugândul cum am putea sã-i ajutãm ºi sã stimulãmpe culegãtorii ºi interpreþii noºtri pentru pãs-trarea nealteratã a tradiþiilor noastre locale.Seara, în jurul unui foc, am recitat poezii, amcântat ºi am spus glume. Sâmbãtã ne-am depla -sat la Kryvorivnea, o localitate situatã într-odepresiune pitoreascã pe malul Ceremuºului,localitate cu vechi ºi bogate rezonanþe istoricepentru toatã Ucraina, cãci aici au poposit maripersonalitãþi literare ºi artistice ale Ucrainei.Aici a trãit ºi a creat o bunã parte din viaþa sapoetul, publicistul ºi omul politic ucraineanIvan Franko. Casa în care a locuit, acum estecasã-muzeu care îi poartã numele. În aceastãlocalitate a poposit ºi scriitorul MychailoKoþiubynskyi care, din dragoste faþã de huþuli,a scris „Um brele strãmoºilor uitaþi“, operã dupãcare s-a turnat ºi filmul cu acelaºi nume tot aiciîn Kryvo riv nea. De fapt, aici au fost turnate ºifilmele „Dovbuº“ ºi „Annycika“. Casa unde s-a

desfãºurat acþiunea filmului „Umbrele strã-moºilor uitaþi“ este o gospodãrie tipicã huþulãcãreia localnicii îi spun „Hrajda“; acum estecasã-muzeu cu unelte ºi obiecte de tip gospo dã -resc specifice huþulilor.

Sâmbãtã dupã masã am participat la o dez-batere pe tema proiectului la care au luat cuvân-tul domnul ªtefan Oncia, primarul comuneiPoienile de sub Munte, domnul Iaroslav N.Kikinciuk, preºedintele Consiliului RaionalVerchovyna, domnul Vasyl Nahirneak, scriitor,autorul cãrþii „Pentru gloria tridentului de aur“(Vo slavu zolotoho tryzuba); Ivan I. Meþkaniuk,preºedintele Consiliului Local Zelene, ChaºcecIlie - preot ortodox Poieni; Mihai Cucicea -directorul Liceului Ucrainean „Taras ªev -cenko“ din Sighet; Mihai Macioca - învãþãtorPoieni ºi alþii.

Cu ocazia dezbaterii s-au înmânat cadouri.Preotul Chaºcec a donat bisericii din Ze lene oicoanã sfinþitã, iar domnul primar ªte fan Onciaa dãruit Consiliului Local Verchovyna piese deartizanat specifice zonei Maramu reºului, dupãcare am cântat împreunã cu prietenii noºtri

huþuli cântece ucrainene, kolomeici dinVerchovyna ºi de pe Valea Ruscovei, careseamãnã foarte mult.

Duminicã am fost invitaþi în oraºul Kosiv,unde se desfãºura festivalul huþulilor cu careocazie am contemplat varietatea costumelornaþionale huþule ºi spectacolele prezentate deformaþiile vocale, coregrafice ºi instrumentale.La standurile cu obiecte de artizanat membriide legaþiei noastre ºi-au procurat frumoasele cã -mãºi huþule „vyºyvanky“, iar la standurile deartã culinarã huþulã am fost invitaþi sã degustãmdin bãuturile tradiþionale huþule ºi mâncãrurilespecifice acestei zone. Cu greu ne-am despãrþitde prietenii noºtri din Kosiv, am revenit laVerchovyna unde am luat cina, ne-am luatrãmas bun de la ospitalierele noastre gazde,dupã care am luat drumul spre casã. De pe acestdrum ne-am abãtut câþiva kilometri spre dreap-ta unde am vizitat celebra ºi moderna staþiuneturisticã ºi de agrement „Bukovel“, adevãratãperlã a Carpaþilor pentru sporturile de iarnã.

În final, vreau sã mulþumesc iniþiatoriloracestui proiect, domnilor Ion Beuca ºi VasileBenzar, primarilor din localitãþile amintite ºi,nu în ultimul rând, Asociaþiei „Ivan Krevan“ ºisã le doresc succes în implementarea ºi a altorproiecte asemãnãtoare.

Mihai MaCIOCa,Poienile de sub Munte

schimb deschimb deexperienÆå experienÆå

în patria huÆulilorîn patria huÆulilor

DrumeÆie,DrumeÆie,

În perioada 6-10 septembrie a.c., în centruloraºului Mediaº a avut loc „Salonul de Carte,Presã ºi Muzicã, Tradiþii Artizanale“ unde, pelângã oferta editorialã pentru toate vârstele,s-au prezentat ºi comunitãþile etnice din Ro mâ -nia, ºi anume: Uniunea Ucrainenilor din Ro -mânia (UUR), Asociaþia Italienilor dinRomânia, Uniunea Democratã a Maghiarilordin Româ nia, Uniunea Croaþilor din România,Asociaþia Macedonenilor din România, Uniu -nea Democratã a Tãtarilor Turco-Musulmanidin România, Uniunea Elenã din România,Forumul Demo crat al Germanilor din România,

Fede raþia Comunitãþilor Evreieºti din România,Asociaþia Liga Albanezilor din România,Comunitatea Ruºilor Lipoveni din România,Comunitatea Culturalã a Rutenilor dinRomânia.

Deschiderea oficialã a salonului a avut loc ladata de 6 septembrie începând cu orele 15:00,unde pe lângã oficialitãþi au fost invitaþi ºiAnsamblul de dansuri „Sokoly“ condus dedoamna profesoarã Geta Petreþchi ºi Grupulartistic „Cãlina roºie“' coordonat de preºedin-tele filialei Maramureº a UUR, dl MiroslavPetreþchi, care, în ciuda condiþiilor meteo nefa-

vorabile, a reuºit sã încânte publicul prezent cumelodii ºi dansuri ucrainene, efortul lor fiindrãsplãtit cu ropote de aplauze.

Uniunea Ucrainenilor din România repre -zentatã prin Nicolae Miroslav Petreþchi ºiSemeniuc Larisa la acest salon a prezentat obi-ceiurile ºi portul ucrainean specific mai multorzone din România, cãrþi ºi publicaþii ale UUR,precum ºi un DVD realizat cu ajutorul dluiMiroslav Petreþchi despre portul ºi tradiþiileucrainenilor din România.

nicolae Miroslav PETREÞCHI

Salonul de Carte, Preså çi Muzicå,TradiÆii Artizanale - Mediaç 2011

13Curierul UCRAINEAN

În anul 1954, sub conducerearegretatului Bogdan Iaricevschi,directorul ªcolii PedagogiceUcrai nene din Siret ºi a regretaþilorAle xandru Petraºciuc, diriginteleanului IV A ºi Sofia Iaricevschi,diri gin ta anului IV B, 44 de fii ºifiice, aparþinând minoritãþii naþio -nale ucrainene, dupã absol vireaexa menului de stat au obþinutdiplome de învãþãtori. Datorãmmult cu toþii colectivului de profe-sori care ne-au format ca oameni ºiprofesio niºti ºi care, din pãcate, auplecat dintre noi. Poate de acolo,de sus, ne-au auzit mulþumirile.

Absolvenþii anului IV A au fost:Antonovici Gheorghe, BoiciucValerian, Corduban Modesta, Co -za riuc Victor, Cuºnir Victor,Fediuc Mihai, Goraº Nicolai,Gulei Lidia, Grigoraº Ioan, HaiuraErna, Hapenciuc Olga, HostiucElena, Isacov Petru, MaidaniucNicolai, Mateiciuc Elena, MaþnerWilhelm, Pauliuc Ana, TcaciucOltea, Tcaciuc Maria, SmetaniucEufrosina, ªoucaliuc Eugen,Zahariuc Elena, iar din anul IV BHaureº Vasile, Gherasim Ioan,Goraºciuc Tamara, HumeniucAlexandru, Iurcec Gheorghe,Maleº Traian, Maidan Aurelia,Maidan Veronica, Marianciuc Tit,Moscaliuc Gheorghe, Olar Silvia,Perhinschi Victor, Popovici Victor,Racec Ana, Smocot Constantin,Tanasiciuc Vasile, Uhrec Ilaria,Usatiuc Vasile ºi Zapotoþchi Emi -lia. Toþi absolvenþii au fost reparti-zaþi la diferite ºcoli, dar cei maimulþi dintre noi am fost repartizaþiîn Dobrogea ºi Maramureº, maiales la ºcolile din comunele Rus -cova, Poienile de sub Munte, Ronade Sus, Valea Viºeului, Bistra. Dincei 44 de absolvenþi ai ªcolii Pe -dagogice Ucrainene din Siret, 6 auabsolvit mai târziu, cursurile învã -þãmântului superior. Astfel, VictorPopovici ºi Constantin Smo cot auabsolvit Conservatorul la Bucu -reºti, Maidan (Andrieº) VeronicaFacultatea de Filologie, TanasiciucVasile, Facultatea de Biologie,Cozariuc Victor, Facultatea deIstorie-Filosofie, iar Mai daniuc

Nicolai, Academia de Edu caþieFizicã ºi Sport din Bucureºti.

Dupã terminarea ªcolii Pedago -gice Ucrainene din Siret, a fost sta-bilitã întâlnirea promoþiei dupã 10ani (1964) ºi aºa s-a întâmplat, iarapoi ne-am întâlnit dupã 20 de ani(1974), dupã 30 de ani (1984),dupã 50 de ani în 2004, unde ne-am înþeles în continuare sã neîntâlnim în fiecare an. La 51 de ani,întâlnirea a fost la Mãriþei, organi-zator Victor Coza riuc, la 52 de ani,întâlnirea s-a desfãºurat la Sucea -va, organizator Seserman Aurora(Huþanu), la 53 de ani, întâlnireas-a organizat la Siret, organizatoriNicolai Mai da niuc ºi regretatul

Maþner Wilhelm, la 54 de ani,întâlnirea a avut loc la CâmpulungMoldovenesc, organizatori regreta-ta Olga Hapenciuc (Sineavschi) ºiVeronica Maidan (Andrieº), la 55de ani, întâlnirea a fost la Siret,organizator Nicolai Maidaniuc, la56 de ani, întâlnirea s-a organizatla Suceava de Seser man Aurora ºiCorduban Modesta. La aceastãîntâlnire s-a stabilit ca întâlnirea la57 de ani sã aibã loc la Grãmeºti.ªi aºa cum s-a stabilit, la data de 3septembrie 2011, a avut loc laªcoala cu clasele I-VIII din Grã -meºti, întâlnirea foºtilor elevi aiªcolii Pedagogice Ucrainene dinSiret, promoþia 1954. La ora 10,ne-am întâlnit la ªcoala din Grã -meºti, unde am fost întâmpinaþi deorganizatorul întâlnirii, Tit Ma -rian ciuc ºi învãþãtorul acestei ºcoli,Vasile Amariei cu elevii claseidumnealui care ne-au primit foartefrumos cu versuri compuse specialpentru acest eveniment. La întâl-nire au venit 11 absolvenþi din 25care mai sunt în viaþã.

Corduban (Rei) Modesta dupã

absolvirea ªcolii PedagogiceUcrai nene din Siret a profesat laMoldova-Suliþa, ªerbãuþi, Cãli -neºti-Cuparencu, Sighet, Iþcani,ªcoala nr. 2 din Suceava, iar înultimii ani la Liceul de Artã dinSuceava. A obþinut toate gradeledidactice din învãþãmânt. Este pen-sionarã ºi locuieºte la Suceava.

Maidan (Andrieº) Veronica aurmat cursurile universitare. A pro-fesat la Siret, Cãlineºti ºi ªcoala nr.1 din Câmpulung Moldovenesc deunde a ieºit la pensie. Locuieºte laCâmpulung Moldovenesc.

Maleº Traian a funcþionat laPoienile de sub Munte, Dãrmã -neºti, Dãnila ºi 35 de ani la ªcoala

cu clasele I-VIII Iacobeºti. Estepensionar ºi locuieºte la Dãnila.

Marianciuc Tit a profesat laBãlcãuþi, Siret, Sinãuþi, Cândeºti ºila ªcoala cu clasele I-VIII Grã -meºti - locuieºte în Grãmeºti.

Uhrec Ilaria (Cozariuc) a func -þionat ca învãþãtoare la Dãr mã neºtiºi Mãriþei. Este pensionarã ºi locu -ieºte la Mãriþei.

Cozariuc Victor a profesat laPârâul Breaza, ªerbãuþi, Cãlineºti-Enache ºi ªcoala cu clasele I-VIIIdin Mãriþei. A fost directorul ºco -lii. Este pensionar ºi locuieºte laMãriþei.

Tanasiciuc Vasile a funcþionatca profesor ºi ca director la ªcoalacu clasele I-VIII din ªerbãuþi. Aobþinut toate gradele didactice.Este vãduv ºi locuieºte la ªerbãuþi.

Gulei Lidia, primul serviciu l-aavut la ªcoala din Siminicea, Pe -trova din Maramureº de unde aieºit la pensie.

Seserman (Huþanu) Aurora,începutul carierei de învãþãtoare afost la Cãlineºti, în oraºul Lonea,iar ultimii ani înainte de pensie la

Suceava. Activeazã în cadrul for-maþiei artistice „Soacrele“ în cali-tate de instructor.

Maidan Aurelia prima datã afuncþionat la Cacica ºi la ªcoala cuclasele I-VIII din Pãtrãuþi. Estevãduvã din tinereþe ºi locuieºte laSuceava.

Maidaniuc Nicolai - primul ser-viciu la ªcoala Generalã din Rus -cova-Maramureº, dupã armatã dinanul 1957-1967, la Negostina, iardin octombrie 1967-2001, laCatedra de educaþie fizicã de laColegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ dinSiret. Este instructorul formaþiei„Strunele Negostinei“. A obþinutgradele didactice II ºi I la Iaºi ºiBucureºti.

Tot în prima parte a întâlniriinoastre organizatorul întâlniriiMarianciuc Tit ne-a dus cu un mi -crobuz special la Bãlineºti sã vizi -tãm biserica monument istoric.Preotul satului ne-a spus cã biseri-ca este în renovare ºi este printrepuþinele monumente din timpul luiªtefan cel Mare fiind construitãîntre anii 1494-1499 de IoanTãutu. De la Bãlineºti am plecat laRogojeºti, judeþul Botoºani sã vizi -tãm barajul hidrotehnic de pe Siret.Aici am primit din partea unui spe-cialist date despre modul de func -þio nare ºi câtã energie electricãproduce aceastã instalaþie pentrusistemul naþional. În continuare, aurmat o masã festivã pregãtitã defamilia Marianciuc Tit. Aceastãîntâlnire a însemnat o mare sãrbã-toare pentru toþi cei prezenþi. Aici,la masã, s-au depãnat, cu nostalgie,amintiri din viaþa noastrã de elevi,din viaþa noastrã de cadre didac-tice, necazuri ºi bucurii. Buna dis-poziþie a caracterizat întreaga întâl-nire. Cu pãrere de rãu cã iar nedespãrþim, ne-am rãspândit sprelocurile de care ne-am legat prinexercitarea profesiei. S-a propus decãtre Vasile Tana siciuc ca întâl-nirea din anul 2012 sã fie la ªer-bãuþi. Pe aceastã cale mulþumimcolegului nostru Ma rian ciuc Titpentru organizarea acestei întâlniri.

nicolai MaIDanIUC

au trecut 57 de ani

Sofia­Iaricevschi,­diriginta­anului­IV­B

Alexandru­Petraºciuc,dirigintele­anului­IV­A

Curierul UCRAINEAN 5

Poporul ucrainean sãrbãtoreºte an de an, la24 august, Ziua Independenþei Ucrainei, obþi -nutã prin lupta ºi jertfa de-a lungul multor seco -le dusã de cãtre hatmanii ucraineni BohdanHmelnyþkyi, Ivan Mazepa, Pavlo Skoro pad -skyi, de Symon Petliura, de poetul, scriitorul ºipictorul Taras ªevcenko, de profesorul ºiprimul preºedinte al Radei Centrale Ucrainenea Republicii Populare Ucrainene, MychailoHruºevskyi, în anii 1917-1918, de ofiþerii ºi sol-daþii ucraineni º.a., fiind susþinutã în perma-nenþã de întregul popor ucrainean.

Anul acesta, Ziua Naþionalã a Ucrainei s-asãrbãtorit la complexul Crown Plaza dinBucureºti la 15 septembrie. La recepþia oferitãde ambasadorul Ucrainei în România, domnulMarkian Kulyk, au participat sute de invitaþi(oficialitãþi române, ambasadori, ataºaþi mili-tari, ofiþeri români, oameni de ºtiinþã ºi culturã,precum ºi cetãþeni români de etnie ucraineanã).

Cu acest prilej, dupã intonarea imnurilor destat ale Ucrainei ºi României, dl ambasadorMarkian Kulyk a rostit o cuvântare în limbileenglezã, românã ºi ucraineanã în care a evi-denþiat principalele realizãri obþinute depoporul ucrainean în cei 20 de ani de lacucerirea independenþei Ucrainei, precum ºiobiectivele economice, sociale ºi culturale ceurmeazã a fi înfãptuite în anii care urmeazã. Deasemenea, Excelenþa Sa a subliniat trendulascendent al relaþiilor economice ºi culturaledintre Ucraina ºi România, douã þãri vecine ºiprietene, care au reuºit în aceastã scurtãperioadã istoricã sã rezolve pe cale amiabilãtoate problemele litigioase.

A urmat un scurt concert prezentat deAmsamblul Soliºtilor „Renaissance“ de laFilarmonica Regionalãdin Odesa, care a fostrãsplãtit cu aplauze deoaspeþii prezenþi la re -cep þia respectivã.

*

A doua zi, respectivla 16 septembrie 2011, aavut loc la CentrulNaþional de Artã „Ti ne -ri mea Românã“, subegida Ambasadei Ucrai -nei în România, un con-cert extraordinar alAnsamblului Soliº ti lor„Renai ssance“, care adurat peste douã ore.

Ansamblul a fostînfiinþat în anul 1990 decãtre doamna Diana Ovsienko în calitate dedirector ºi de doamna Galina Zacharova, direc-tor artistic ºi dirijor.

În cei 21 de ani de existenþã, Ansamblul„Renaissance“ a susþinut peste 900 de concerteîn diferite oraºe ale Europei, rãsplãtite cu di -plome ºi distincþii de cãtre organizaþiile stataleºi obºteºti.

Am fost fericit sã particip, ca invitat, la acestconcert susþinut de Ansamblul Soliºtilor „Re -naissance“, care a interpretat în faþa publicului,în mod magistral, un numãr de 28 piese muzi-cale (religioase, fragmente din opere ale clasi-cilor ºi cântece populare ucrainene).

Astfel dintre cântece cu caracter religiosenumerãm: „Gloria“ de Cekasyn, „Tatãl nos-

tru“ de S. Leºiuk, „Ave Maria“ de J.S. Bach.A fost prezentatã ºi muzica creatã de mari

compozitori clasici: V. Bellini (RugãciuneaNormei din opera „Norma“); L. Delibes(Legenda despre frica lui Paria din opera„Lakmé“); G. Verdi (Cântec din opera „Tra -viata“); S. Hulak-Artemovskyi (CânteculOdarcãi ºi finalul din opera „Zaporojeanul depeste Dunãre“).

Aproape o treime din cântece provin din fol-clorul popular ucrainean (Handzia,­Ce­noaptecu­ lunã,­ Sprâncene­ negre,­ Fântâna­ adâncã,Luna­ de­ pe­ cer,­ Deshãmaþi­ caii,­ bãieþi º.a.),fiind interpretate de soliºti cu multã însufleþireºi voioºie în funcþie de conþinutul textului pie-sei muzicale respective.

Aº remarca câteva piese muzicale care mi-auplãcut: „Dunãrea albastrã“ de J. Strauss, com-pozitorul inspirat de rostogolirea domoalã ºifãrã întrerupere a fluviului Dunãrea, care tra-verseazã Europa pe o lungime de 2850 km,trecând prin nouã þãri, inclusiv România ºiUcraina, - douã þãri vecine ºi prietene - a cãreiapã se varsã lin prin cele trei braþe ale sale(Chilia, Sulina ºi Sfântu Gheorghe) în MareaNeagrã. Acest vals, cântat fãrã întrerupere timpde 158 de ani (a fost compus în anul 1853),reprezintã un punct culminant al creaþiei com-pozitorului respectiv, fiind alcãtuit dintr-o seriede episoade cu adânc conþinut poetic, careascultate într-o bunã interpretare dau impresiaunei singure melodii continue, fapt care i-areuºit pe deplin Ansamblului „Renaissance“.

O altã piesã muzicalã se intituleazã „Cântecdespre Odesa“ compusã de marele compozitorsovietic I. Dunaevski, oraº pe care l-a iubit dintoatã inima. Acest oraº reprezintã nu numai cel

mai mare centru comercial de pe litoralul MãriiNegre (denumit ºi Marsilia Ucrainei), ci ºi uncentru universitar, cultural ºi artistic, unde îºiare sediul ºi Ansamblul Soliºtilor „Re -naissance“ al Filarmonicii Regionale Odesa.

Îndrãznesc sã amintesc cã Odesa era oraºulde suflet al tatãlui meu Naum Pocorschi. Aici aterminat Liceul „Sf. Petru ºi Pavel“, a fost ofiþerþarist care avea misiunea de a aprovizionaarmata þaristã din regiunea Odesa, a terminatcursurile Academiei Comerciale Practice, fiindscos din cadrele active ale armatei în mai 1918pentru vederile lui naþionalist-ucrainene. Apãrãsit Odesa în februarie 1920, când trupelebolºevice au ocupat definitiv oraºul, trecândprin foc ºi sabie o treime din populaþie, care

numãra peste un milion de persoane, dintre caremulþi foºti ofiþeri þariºti, indiferent de originealor etnicã. Sunt legat ºi eu de acest oraº prinzeci de rude care au învãþat ºi lucreazã îndiverse domenii de activitate.

Care dintre popoarele slave nu cunoaºte cân-tecul popular ucrainean „Deshãmaþi caii,bãieþi“. El a fost ºi este cântat la nunþi, ladiverse sãrbãtori ºi chiar pe fronturile de luptãîn primul ºi cel de-al Doilea Rãzboi Mondial.

Concertul extraordinar s-a încheiat cu cân-tecul „Îmi iubesc Ucraina“, muzica de P. Ma t -vienko ºi textul de V. Matvienko, interpretat desoliºtii Alina Koval ºi Iuri Bondar, melodie carea ridicat asistenþa în picioare în ropot deaplauze prelungite.

La finele concertu-lui, în semn de adâncãpreþuire, reprezentantulUniunii Ucrainenilordin România dl IonRobciuc, redactor-ºefal „Curierului ucrai -nean“, în numele pre ºe -din telui Uniunii Ucrai -nenilor ºi deputatului înParlamentul României,dl ªtefan Buciuta, adãruit un frumos coº deflori ºi di plome de ex -celenþã atât dnei GalinaZacha rova, director ar -tis tic ºi dirijor, cât ºiîntregului Ansamblu„Re nai ssan ce“ (OleseaKaly tiuk, Iryna Dolgo -

po laia, Agla ia Polych ro nidi, Alina Koval, IvanOdarcenko, Konsteantyn Velyciko, Iuri Bondar,Valentyn Klymenko) acompaniaþi discret ºi cumultã voioºie de o pianistã desãvârºitã, NeliZaiþeva.

În concluzie, apreciez cã Ansamblul „Re -naissance“ a susþinut un concert extraordinar,plin de energie pozitivã care a reuºit sã elec-trizeze publicul spectator.

Meritã toate laudele dnii I. Verbyþkyi ºi V.Kobaskyi de la Ambasada Ucrainei în Româniapentru eforturile depuse în organizarea, des -fãºurarea ºi reuºita sãrbãtoririi celei de-a 20-aaniversãri a Independenþei.

Mihai POCORSCHI

Sårbåtorirea celei de-a 20 aniversåriSårbåtorirea celei de-a 20 aniversåria IndependenÆei Ucraineia IndependenÆei Ucrainei

7Curierul UCRAINEAN

Anul acesta se împlinesc, în luna noiembrie,10 ani de la înfiinþarea formaþiei vocal-instru-mentale, „Strunele Negostinei“. Iatã, pe scurt,câteva date despre aceastã formaþie.

Autorul acestor rânduri a ieºit la pensie înanul 2001 de la Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“din Siret ºi la propunerea fostului director alªcolii cu clasele I-VIII din Negostina, dl VictorSeredenciuc, m-am întors în satul meu natal,Negostina, sã predau orele de educaþie fizicã ºimuzicã ºi, în acelaºi an, am înfiinþat formaþia demandoline „Strunele Negostinei“. La primele orede muzicã la clasele a VI-a ºi a VII-a am fãcutcunoºtinþã cu elevii acestor clase care mi-au plã-cut foarte mult ºi mi-au cãzut la suflet. Pot spunecu certitudine cã pentru mine a fost un marenoroc, fiindcã aceºti elevi au fost foarte buni laînvãþãturã, mulþi olimpici, dar ºi talentaþi la muzi -cã. Într-o zi, mergândacasã pe jos de la Negos -tina la Siret dupã ter-minarea orelor, deodatãmi-a apãrut în faþaochilor fosta formaþie demandoline, înfiinþatã înanul 1959 de autorulacestor rânduri. La urmã-toarele ore de muzicã amarãtat elevilor câteva fotografii cu formaþia demandoline de altãdatã ºi am întrebat dacã ei n-ardori sã înveþe sã cânte la mandolinã, iar ei cubucurie mi-au rãspuns cã da. În acel moment amînscris pentru formaþia „Strunele Negostinei“urmãtorii elevi: Seredenciuc Otilia, VoevodicoDaniela, Goraºciuc Alina, Fraseniuc Ionela,Maidaniuc Mihaela, Maidaniuc Gabriela, FediucAdrian, Fraseniuc Daniel, Grigoriciuc Alina,Costeniuc Daniel, Zebreniuc Alin, ªorgot Liviu,

Fraseniuc Liliana, Popoveniuc Adrian, GafencuAlexandru, Mosor Oana, Screnec Cristian,Grigoriciuc George, Seredenciuc Larisa, Maru -sec Adrian, Leonte Lavinia, Cozariuc Emilia,ªorgot Mihai, Bilivolschi Gabriela, ªorgotNicoleta, Tãnase Andreea ºi Grigoriciuc Liviu.La început, elevii învãþau sã cânte la mandolinelemele aduse de la Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“din Siret când m-am pensionat, dar ºi la mando-linele împrumutate de la Mihai Voloºciuc.Trebuie sã menþionez cã la scurt timp, elevii ªor-got Liviu, Fraseniuc Ionela, Goraºciuc Alina,Mosor Oana ºi Grigorciuc Alina ºi-au cumpãratsinguri mandoline personale. Când elevii auînvãþat notele muzicale ºi câte ceva din teoriamuzicalã precum ºi locul fiecãrei note muzicalepe mandolinã, de-abia atunci am început repeti -þii le care se desfãºurau de 2-3 ori pe sãptãmânã.Primul cântec pe care l-au învãþat elevii sã cântela mandolinã ºi din gurã a fost cântecul „Letilakulea cerez horu“.

Prima apariþie a formaþiei vocal-instrumentale„Strunele Negostinei“ pe scena CãminuluiCultural din Negostina s-a petrecut în luna mar-tie 2002 cu prilejul sãrbãtoririi marelui poetucrainean Taras ªevcenko. La aceastã mani-festare omagialã a fost prezent ºi regretatul

preºedinte al Uniunii Ucrainenilor din România,ªtefan Tcaciuc, care a rãmas plãcut surprins,vãzând cum cântã aceºti copii la mandoline ºi dingurã cântecele pe versurile lui ªevcenko „Dumimo&, dumi mo&“, „Taca && dolx“ etc.

A doua apariþie a formaþiei „Strunele Negos -tinei“ s-a petrecut pe scena Cãminului Culturaldin Negostina la data de 1 iunie 2001 cu ocaziasãrbãtoririi Zilei Internaþionale a Copilului. Lasfârºitul anului 2003, am înfiinþat ºi grupul vocalde fete care participã la spectacole împreunã cuformaþia de mandoline. Din acest grup vocal facparte: Alina Grigoraº, Petraºuc Anca, FraseniucAlina, Cherniciuc Ana Maria, Cozariuc Edera,Cozariuc Oana, Cozariuc Mariana, CheriacAdriana, Malanciuc Diana, Hre horciuc Mã -dãlina, Maidaniuc Ana Maria. Repertoriul for-maþiei „Strunele Negostinei“ este alcãtuit din

cântece populare ucrainene, cântece româneºti ºiruseºti. Formaþia cu repertoriul sãu ºi cu inter-pretarea artisticã deosebitã, repede s-a afirmatatât pe scena negostineanã, precum ºi la di feriteconcursuri „Comori de suflet ro mâ nesc“, unde înfiecare an formaþia obþinea premiul II constând înbani care se împãrþeau copiilor.

Aceste concursuri se desfãºurau la Suceava ºiCâmpulung Moldovenesc în acelaºi timp când sedesfãºura ºi Festivalul Inter naþional de Folclor

„Întâlniri bucovinene“.În fiecare an, de la înfiinþare,

formaþia vocal-instrumentalã,„Strunele Negostinei“ a partici-pat la toate festivalurile mino -ritãþilor „Convieþuiri“, care s-audesfãºurat la Negostina, Siret,Bãlcãuþi, Rãdãuþi, Suceava, ªer -bãuþi, Miliºãuþi, Paltinu, Nisi -pitu, Mihãileni, judeþul Botoºaniºi Mãriþei, care a gãzduit primaediþie a acestui festival prin iniþi-atorul ºi neobositul activist cul-tural Kolea Kureliuk, la fel for-maþia a fost prezentã pe scena„Întâlnirilor bucovinene“ de laCâmpulung Moldovenesc. Pen -tru prima datã, în luna oc -tombrie 2003, formaþia „Stru -nele Negos ti nei“ a fost invitatãde Admi nistraþia de Stat din

Cernãuþi - Ucraina, sã participe la FestivalulInternaþional de Folclor „Întâlniri bucovinene“.Festivalul s-a desfãºurat la Teatrul Naþional deStat din Cernãuþi „Ol"ga Cobilxns"ca“.Formaþia noastrã a participat la acest festival cucântecul „O< na gor$ wercva“, cântecul inter-pretat în duet de Antoneta Chideºa ºi GeaninaAnheliuc. Am mai participat la acest festival ºi înanii 2006 ºi 2007, ºi cu aceastã ocazie am prezen-tat spectacole artistice în locali tãþile Mamaivþi,Zveniacin ºi Vaºkivþi. În anul 2002, am fost invi-taþi de Administraþia Localã de Stat Cernãuþi pen-tru un schimb de experienþã cu ºcoala de muzicãdin Cernãuþi ºi cu aceastã ocazie am vizitatUniversitatea de Stat din Cernãuþi „Iuri Fed -kovyci“ ºi am terminat vizita noastrã la Con -sulatul General al României la Cernãuþi -Ucraina, unde am prezentat un program de co -linde în limba românã ºi ucraineanã fiindcã eramîn 19 decembrie 2005, adicã în preaj maCrãciunului. Pentru activitatea noastrã culturalã,consulul general al României la Cernãuþi,Excelenþa sa prof. Romeo Sãndulescu, a înmânatformaþiei „Strunele Negostinei“ Diploma deOnoare, când a participat, în martie 2006, la sãr-bãtorirea poetului naþional al Ucrainei, Tarasªevcenko, Negostina.

În 2009 ºi 2010, formaþia vocal-instrumentalã„Strunele Negostinei“ a prezentat spectacoleartistice la Iaºi dedicate sãrbãtoririi marelui poetucrainean Taras ªevcenko. De mai multe ori for-maþia a participat la sãrbãtoarea Zilei Ucraineiorganizatã de Consulatul General al Ucrainei laSuceava, unde a prezentat programe artistice de -di cate acestui eveniment. Pentru activitatea for-maþiei noastre atât în þarã, cât ºi în afara ei,Consulatul General al Ucrainei la Suceava ne-aoferit diplome omagiale.

„Strunele Negostinei“ au fost prezente denenumãrate ori la TVR1, TVR2, TVR Iaºi, pre-cum ºi la radio Bucureºti.

Vreau sã spun cã apogeul activitãþii mele cu„Strunele Negostinei“ s-a întâmplat atunci cândam primit, în 2006, invitaþia oficialã din parteaComisiei de organizare a Festivalului Inter na -

þional „Cântecul ucraineanîn lume“ din Kiev, de a par-ticipa la acest festival, înperioada 17-21 august2006, cu ocazia deschideriifestive a celui de-al IV-leaForum Mondial al Ucrai -nenilor. Festivalul s-a des -fã ºurat la 18 august 2006 înPalatul Naþional „Ucra&na“,

unde au participat 24 de formaþii artistice din 24de þãri unde trãieºte diaspora ucraineanã. For -maþia noastrã s-a prezentat la acest festival cu 3cântece, iar la repetiþia generalã a fost ales pentruspectacol cântecul „O< u pol$ nivca“. Men -þionez cã fiecare formaþie participa cu un singurcântec sau dans.

A doua zi dupã spectacol, toþi instructorii for-maþiilor artistice au fost invitaþi la MinisterulCulturii ºi Turismului din Ucraina unde ni s-aoferit „Diploma de merit“ din partea acestui mi -nister ºi participarea la recepþie oficialã oferitã deMinisterul Culturii ºi Turismului din Ucraina.

Pentru activitatea cultural-artisticã desfãºuratãpe scenele din þarã ºi din Ucraina, de formaþiavocal-instrumentalã „Strunele Negostinei“ dinNegostina, Administraþia Localã de Stat dinCernãuþi - Ucraina ne-a oferit, la sfârºitul anului2007, 18 costume ucrainene pentru fete ºi 4 cos-tume pentru bãieþi.

În încheiere, aº vrea sã mulþumesc membriloracestei formaþii pentru activitatea desfãºuratã cumine în aceºti 10 ani, prietenului meu MihaiVoloºciuc care m-a ajutat foarte mult cu mando-linele ºi nu în ultimul rând domnului prof. VictorSeredenciuc care mi-a dat posibilitatea sã înfiin -þez formaþia vocal-instrumentalã „Strunele Ne -gostinei“.

nicolai MaIDanIUC

FormaÆia „Strunele Negostinei“la cea de-a X-a aniversare

Interviu­acordat­pentru­Televiziunea­Ucraineanãde­Nicolai­Maidaniuc

Curierul UCRAINEAN 15

4 Curierul UCRAINEAN

Scopul vizitei în judeþul Satu Mare a domnuluiViorel Kotyk a fost de a participa la o întâlnire delucru cu partea românã în cadrul relaþiilor trans-frontaliere româno-ucrainene, în calitatea sa demembru al Comi siei Intermi nisteriale.

În acest sens, pe lângã participarea la aceastãcomisie mixtã transfrontalierã româno-ucrai nea nã,s-a realizat ºi o întâlnire cu prefectul Radu Giur cã,la care au mai participat, din partea Con si liuluiJudeþean Satu Mare, domnul Octavian Lazin, pre-cum ºi Mihai Macioca preºedintele UUR, filialaSatu Mare, care a deschis întâlnirea prezentându-lpe ministrul consilier, domnul Viorel Kotyk, ca unvechi prieten al judeþului Satu Mare. Acesta ºi-aadus contribuþia la mai multe rea li zãri în interesulsãtmãrenilor printre care a amin tit deplasarea dom -ni ei sale cu dl ambasador de atunci, Anton Bu tei ko,împreunã cu prefectul Gheor ghe Ciocan ºi cu con -ducerea Poliþiei de frontierã la punctul de frontierãHalmeu-Dea kovo. Scopul acestei deplasãri a fostde a se constata la faþa locului cã sunt condiþii cre-ate, fãrã a se face investiþii suplimentare, în ve de - rea des chi derii punctului de trecere internaþio nal ã afrontierei pentru autoturisme ºi persoane, þi nândcont cã acest punct a funcþio nat ºi pânã atunci pen -tru transportul de mãrfuri auto ºi mãrfuri CFR.

În urma prezentãrii condiþiilor la faþa loculuis-a constatat cã lipseºte doar interesul ºi preocu-parea pentru a se îndeplini aceastã dolean þã a sãt-mãrenilor ºi a judeþelor limitrofe. Astfel, s-audemarat de mer surile comune româno-ucrai ne ne înurma cãrora proiectul a prins viaþã. Aceastã reali -zare a devenit un mare ajutor pentru toatã zo na nunumai pentru sãtmãreni, care pânã la acea datãputeau trece numai prin punctul de frontierã dinSiret sau prin Ungaria.

L-am informat, în acelaºi timp, pe domnulViorel Kotyk, despre buna colaborare între filialaSatu Mare a UUR ºi autoritãþile lo ca le, despre aju-torul de care a beneficiat UUR, filiala Satu Maredin partea acestora, dând mai multe exemple prin -tre care recensãmântul populaþiei din 2011 ce vaavea loc în curând pentru care am solicitat ºi amprimit asigurarea cã în localitãþile cu populaþieucraineanã vor fi numiþi recenzori reprezentanþi aifilialei noastre. În felul acesta, va fi eliminatã sus-piciunea cã numãrul ucrainenilor nu a fost evi-denþiat corect.

În acest sens, s-a dat exemplul de încãlcare alegislaþiei petrecut la recensãmântul din 2002. Încomuna Tarna Mare, s-au declarat de etnie ucrai -neanã doar 27 de persoane, deºi numai membri aiUUR pe bazã de adeziuni sunt în Tarna Mare 79 depersoane. Am aflat cã atât recenzorii, cât ºi popu -laþia ucrai nea nã fac confuzie între cetãþenie ºinaþionalitate. De aceea, l-am rugat pe domnul pre-fect sã se atragã atenþia recenzorilor asupra acestuilucru.

Aº face apel, prin acest articol, la toþi ucrai nenii,îndeosebi la cei din Satu Mare, sã nu le fie fricã ºinici ruºine sã se declare ceea ce sunt, sã fie atenþica înainte de semnarea declaraþiei sã verificecorectitudinea celor decla rate de ei.

O altã temã dezbãtutã, la insistenþa prefectului,a fost înfrãþirea comunelor din Transcarpatia ºiSatu Mare. În acest scop, s-au efectuat douã depla -sãri în Ucraina ºi s-a iniþiat aceastã acþiune atât înTranscarpatia, cât ºi în judeþul Satu Mare, evi-denþiatã în presa localã sãtmãreanã.

Iar cu ocazia zilelor oraºului Negreºti Oaº s-auîntâlnit o parte dintre primarii din Trans car patia cuprimarii din judeþul Satu Mare.

O dovadã evidentã a preocupãrilor în ceea cepriveºte extinderea relaþiilor de colaboare cuUcraina îl constituie proiectul de modernizare avãmii Halmeu în co la borare cu autoritatea vamalãdin þara vecinã, vizitele reciproce ºi corespondenþapurtatã ducând la armonizarea proiectului care arurma sã se depunã în vederea evaluãrii ºi finanþãriipânã la 1 noiembrie 2011. Domnul Kotyk a fostrugat ca ºi partea ucraineanã sã depu nã partea sa depro iect în timpul stabilit pentru a nu se pierdefondu rile europene.

Viorel Kotyk susþine colaborarea cuautoritãþile sãtmãrene

Dl Viorel Kotyk, dupã ce a mulþumit prefectuluiGiurcã pentru cã l-a primit la dialog, a subliniatfaptul cã închegarea unor relaþii de colaborare din-tre sate ºi comune situate pe o parte ºi alta agraniþei de stat, vor sta la baza constituirii relaþiilorinterstatale. A fost apreciatã ºi buna colaborare aorganismelor judeþene cu UUR, filiala Satu Mare.Oaspetele ºi-a precizat ºi scopul vizitei în acestnord de þarã. Ministrul consilier Kotyk face partedintr-o comisie interministerialã româno-ucrai -neanã care evalueazã frontiera de stat, în specialcea de pe apã, care se impune a fi pusã la punct.Adesea cursurile de apã îºi modificã traseul, debi -tele º.a., aspecte care pot conduce la anumiteproble me. S-a vorbit apoi despre un plan de cola -borare între Ministerul Afacerilor Externe dinRomânia ºi cel din Ucraina, fiind în pregãtire ovizitã a preºedintelui Traian Bãsescu la Kiev. Afost apoi evidenþiat aspectul ce dove deºte creºtereaîn ultimii ani a nivelului relaþiilor economice-co -merciale dintre cele douã þãri. Pânã la sfârºitulacestui an se estimeazã schimburi comerciale învaloare de douã miliarde de dolari, ceea ce înseam-nã o dublare faþã de nivelul din anul precedent -2010 ºi triplare faþã de anul 2009. Viorel Kotykºi-a manifestat optimismul privind intrarea cât decurând a Ucrainei în UE, fiind finalizat Acordul deasociere. Ucraina participã deja la o serie de acti vi -tãþi ale NATO.

S-a mai spus cã în Ucraina sunt aproximativ100 de ºcoli în care se predã limba românã însatele cu populaþie minoritarã românã. S-a solicitatsprijin pentru susþinerea ºi la noi în judeþ aînvãþãmântului în limba ucraineanã. Adus în dis-cuþie punctul de trecere a frontierei de la TarnaMare, nu s-a gãsit soluþia convenabilã pentru aputea avea o comunicare directã spre Ucraina într-un viitor apropiat. Unele puncte vamale mai miciau fost închise vremelnic la graniþa cu România.Este necesarã alinierea acestora la exigenþele înmaterie formulate de UE. Vor rãmâne funcþionaledoar punctele care prezintã un interes de facturãinternaþionalã.

Un alt aspect discutat a fost lipsa în judeþul SatuMare a posibilitãþilor de recepþionare a emisiunilorradio-tv în limba ucraineanã. Subiectul a rãmasdeschis. Se cuvine subliniat faptul cã discuþiiles-au purtat exclusiv în limba românã, oaspetelefiind bun vorbitor al acestei limbi pe care a învãþat-o încã din copilãrie, fiind nãscut în zona Cernãuþi.ªi-a perfecþionat cunoºtinþele de limba românãvreme de mai mulþi ani lucrând în România.

Mihai MaCIOCa

Vizita de lucru în Satu Mare a domnuluiVizita de lucru în Satu Mare a domnuluiViorel Kotyk, ministru consilier în cadrulViorel Kotyk, ministru consilier în cadrul

Ambasadei Ucrainei la BucureçtiAmbasadei Ucrainei la BucureçtiRecent, în cadrul celui de-al VI-lea

Congres al ucrainenilor din România,care l-a ales ca preºedinte al UniuniiUcrai ne ni lor din România (UUR) pedl ªtefan Buciuta, dna IaroslavaHarteányi, preºedintã a Con gresuluiEuropean al Ucrainenilor, participândca invitat special la lucrãri, a afirmatcã Evhen Cholij, preºedintele Con -gresului Mondial al Ucrainenilor(SKU), în urma unei vizite de lucruefectuate în România, în cuvântul sãua dat ca model þara noastrã celorlaltestate eu ro pene, afirmând cã preºe din -þii organizaþiilor minoritare dinRomânia sunt ºi depu taþi în Parla -mentul României.

În ceea ce priveºte învãþãmântul,persoanele aparþinând minoritãþilorna þio nale au dreptul sã studieze ºi sãse instruiascã în limba maternã latoate nivelurile, în condiþiile legii.

Învãþãmântul se organizeazã pegru pe, clase sau unitãþi de învãþãmântpreuniversitar cu predare în limbaucrai neanã, la cererea pãrinþilor.Aceastã cerere depin de, pe de o parte,de con ºtiinþa fiecã rui pãrinte care seconsiderã etnic ucrai nean ºi doreºte camembrii familiei (copiii) sã înveþelimba maternã în ºcoalã, iar pe de altãparte de atitudinea pozitivã a repre -zentanþilor Ministerului Edu caþiei,Cercetãrii, Tine retului ºi Spor tului(MECTS), in spec toratului ºcolar ºi aconducerii ºcolilor.

Manualele ºcolare sunt asiguratede MECTS ºi pot fi elaborate în limbade predare a minoritãþilor naþionale,tra duse din limba românã sau impor-tate cu avizul ministerului de resortdin þara noastrã. Datoritã costurilorfoarte mari la care se ridicã editareamanualelor pen tru minoritãþi, dincauza tirajului re dus, o idee salvatoarepentru minoritatea ucraineanã ar fiimportul aces tor manuale din Ucraina.

În cadrul organizãrii olimpiadelorde limba ºi literatura maternã ucrai -neanã, cu sprijinul Depar ta mentuluipentu Relaþii Inter etnice, olimpiciipremianþi au beneficiat, în ultimii ani,de excursii în strãinãtate (Spania,Franþa, Italia etc.).

Aproape în totalitate, cheltuielileUUR pentru pre sã, acþiuni culturale,simpozioane etc. sunt asigurate deGuvernul României prin DRI. Dar nepunem întrebarea: dacã aceste finan -þãri ar fi sistate, am putea supravieþui?Dupã pãrerea noastrã, în stadiul actu-al în care ne aflãm, nu vom rezista. Înacest sens, considerãm cã noua con -du cere aleasã ar trebui sã elaboreze,într-un fi nal, o strategie pe termenlung sau scurt, în care sã fie inclusã ºiautofinan þarea, aspect pe care alteminoritãþi l-au luat în calcul ºi, chiar,au fãcut primii paºi în aceastã direcþie.

Roman PETRaªUC

Statul românçi drepturileminoritåÆiiucrainene

Curierul UCRAINEAN12

Sfârºit de varã toridã ºi începutde toamnã bogatã pe plaiurilebinecuvântate de Dumnezeu aleBucovinei.

Covorul policrom al florilor încãneatinse de sãrutul rece al brumelortimpurii, te-ndeamnã ºi te cheamã parcã la unpopas pe o bãncuþã umbritã dintr-un pãrculeþscãldat în verdeaþã, unde poþi depãna în liniºte,cu prietenii, nostalgice aduceri aminte despreanii tinereþii mult prea grãbiþi ºi repede trecã-tori. Dând parcã glas acestor tainice chemãri alefirii, absolvenþii promoþiei 1956 ai ªcoliiPedagogice cu limba de predareucraineanã din Siret ºi ai promoþiei1961 ai Liceului Teoretic, ºi-au datîntâlnire spre a serba, la acestînceput de septembrie, 55 ºi res -pectiv 50 de ani de la absolvireastudiilor.

Adunarea participanþilor aînceput chiar pe aleile liniºtituluipãr culeþ din strãvechea urbe rãdã -uþeanã.

Am descins apoi la cochetulrestaurant hotel Gerald's într-o salãmodernã ºi frumos aranjatã. Aînceput forfota îmbrãþiºãrilor tan-dre, a strângerilor de mânã ºi a cas-cadelor de întrebãri legate de sãnã-tate, familie, copii etc.

Pe ici, pe colo au fost ºi cevalacrimi stoarse în colþul ochilor, marcând parcãnostalgia tinereþelor trecute.

Dupã ce s-a mai potolit forfota dintre mese,a intrat în acþiune ºi lichidul dezlegãtor delimbã, cãci unii am avut grijã sã nu venim deacasã cu mâna goalã.

Colegul nostru Gheorghi Mihai ºi-a aranjatde la sine putere rolul de maestru de ceremonii,a adus cãlduroase mulþumiri colegelor GrosaruAna ºi ªteiner Ioana de la pedagogic ºi ªoflãuDomnica-Oltea de la liceu care s-au ocupat demobilizare. S-a putut constata faptul cã la cere-monia întâlnirii au rãspuns „prezent“ un numãrde 17 colegi de la cele douã clase de la peda-gogic ºi 13 de la clasa de liceu. Au trecut într-o

altã dimensiune a timpului 14 de la pedagogicºi 13 de la clasa de liceu. Pentru aceºtia cât ºipentru toþi profesorii trecuþi ºi ei în lumea celordrepþi, s-a þinut un moment de reculegere. Dinbinecunoscute pricini au lipsit destul de mulþidintre noi, neputând lua parte la bucuria reve -derii. S-a trecut apoi la servitul prânzului alcã-

tuit mai mult din alimentaþie vegetarianã.Colegul nostru mai sus-amintit a dat citire unuiomagiu dedicat tuturor dascãlilor care ºi-auadus contribuþia pe mãnosul ogor al ºcoliiromâneºti semãnând neîncetat pulberi de aur, lalumina secerei ascuþite a lunii peste seminþelece urmau sã încolþeascã ºi sã dea rod bogat,pentru cã fiecare dascãl este fãclia ce se stingeîncet luminându-i pe alþii.

Actualii senatori ºi deputaþi, precum ºi toþiaceia care ne conduc ar trebui sã aibã mereu învedere faptul cã au ajuns acolo unde sunt ºidatoritã strãdaniei depuse de anonimul învãþã-tor care adeseori este uitat în cabinetul lor deaudienþe ca un obiect decorativ atunci când îºi

cere drepturile ºi numai roua amarãce-i acoperã ochelarii picurã apoipe obrajii brãzdaþi de ridurileadunate de-a lungul atâtor generaþiide copii, care s-au adãpat la izvorulnesecat al cunoaºterii. Cãci ce este

în fond dascãlul? O fiinþã ce se aseamãnã cusfinþii. Ei au dãruit, dãruiesc ºi pentru aceastaCel de Sus i-a hãrãzit loc înalt la „IzvorulLuminii“, loc plin de verdeaþã.

Înscriindu-se pe aceste coordonate, ºcoalade la Siret a dat absolvenþi dedicaþi trup ºi sufletmeseriei de dascãl. Mulþi dintre ei dobândind

înalte cunoºtinþe, au ajuns oamenide vazã în peisajul cultural româ-nesc de expresie ucraineanã, printrecare putem cita numai pe câþivacum ar fi rãposatul Gicã Lucan -scriitor ºi Eugen Mihaiciuc - publi-cist, pe actualii profesori universi-tari Ion Robciuc ºi Ioan Rebuºapcã,pe Mihai Mihailiuc - poet ºi publi-cist, Corneliu Irod - scriitor ºi mulþialþii care au fãcut sau fac cinsteºcolii care i-a propulsat pe orbitarecunoaºterii naþionale.

Au rãsunat apoi cântece din aniitinereþii, romanþe din timpuridemult apuse, glume ºi amintiridepãnate nostalgic.

Domnul Ion Robciuc care, alã-turi de soþia sa, a participat la

aceastã agapã aniversarã a mulþumit cãldurospentru momentele emoþionante trãite alãturi denoi ºi ca prim-vicepreºedinte al UniuniiUcrainenilor din România, a îndemnat partici-panþii sã colaboreze mai activ la publicaþiileucrainene pe care le editeazã UUR.

S-au fãcut multe poze în grup ºi în grupuleþemai mici, dupã care ne-am rãspândit careîncotro, spre casele noastre, nu înainte de a nehotãrî sã ne întâlnim la anul din nou, de dataaceasta la Siret, spre a ne reîncãrca astfel bate -rii le cu bunã dispoziþie ºi confort sufletesc.

Mihai GHEORGHI

Agapå aniversarå

La Bãlcãuþi

Acþiunea a ajuns la cea de-a III-aediþie. A debutat în 2010, mai exactla 1 octombrie 2010, de hramul sa -tului Bãlcãuþi, judeþul Suceava.

Enumerãm organizatorii: prof. Petru ªoi -man, prezentator Chalapco Jeanina, membriiformaþiei „Kozaciok“ ºi pãrinþii lor.

Iatã ºi finanþatorii: Consiliul Local Bãlcãuþi(primar dl Vasile Ursachi), Uniunea Ucrai ne -nilor din România, filiala Suceava (prof. IoanBodnar), Fundaþia „Alcedo“, Centrul CulturalBucovina.

Nu-l putem uita pe dl Viorel Chalapco, celcare a fost un factotum.

„Sãrbãtoare în satul meu“ s-a desfãºurat de-alungul a douã zile, 1-2 octombrie 2011. Iatã ºi

formaþiile partici-pante: „Kozaciok“ -Bãlcãuþi, „Negos ti -neanca“ - Negostina,„Ciutura“ - Brãieºti,Câmpulung, „Bun -diþa“ - ªcoala dinBrã ieºti, „Pla iurileSo lo neþului“ - Solo -neþ, „Cetina“ -Vama, „Kolomyika“

- Siret, „Florile Bu co vi -nei“ - Rãdãuþi, „Þân þã -roiul“ - Iaslovãþ, For -maþia de la PalatulCopiilor din Dorohoi -

Botoºani, „Ste jã relul“ - Cajvana,„Arca nul“ - Uni ver sitatea „ªte fancel Mare“ din Suceava, For maþiaLiceului Sportiv din Suceava.

Artiºtii au fost aplaudaþi la scenãdeschisã.

Dacã mãcar în fiecare comunã, nu în fiecaresat în care trãiesc ucraineni, am avea un OM,precum profesorul Petru ªoiman, un primarprecum dl Vasile Ur sachi, elevi ºi pãrinþi minu -naþi, precum cei din Bãlcãuþi, am putea fi cufruntea sus. Cinste lor!

Mai adaug cã toate formaþiile au stat la ma -sã, fiind primiþi ca niºte hrãmari dragi, cã doarera hram la Bãlcãuþi: Acoperãmântul MaiciiDomnului (Pokrova).

A consemnat Kolea Kureliuk, cel care,împreunã cu dl Dimitrie ªveduneac, s-a depla -sat la Bãlcãuþi special pentru acest eveniment.

Kolea KURELIUK

Sårbåtoare în satul meu

Formaþia­„Kozaciok“­din­Bãlcãuþi

13Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN 11

Acþiunea s-a desfãºurat laArbore în cadrul UniversitãþiiPopulare a Societãþii pentruCultura ºi Literatura Românãîn Bucovina.

S-au implicat în organi-zarea ei dl primar Ionel Hrin -þescu, profesorii Petru Bejenariu ºiGheorghe Dolinschi, precum ºi deputa -tul Mircea Irimescu, preºedinteleSCLRB.

Înainte de a relata despre acest im -por tant eveniment, aº dori sã prezintcâteva date din biografia lui StelianGruia Iaþentiuc.

S-a nãscut la data de 16.04.1933 însatul Clit, comuna Arbore, judeþul Su -ceava. Urmeazã ºcoala primarã ºi gim -naziul la Arbore. În anul 1982, aabsolvit Liceul Comercial din Suceava,iar în anul 1955, Facultatea de Filologiea Universitãþii din Bucureºti.

Între 1955 ºi 1959, este bursier alUniversitãþii „Taras ªevcenko“ dinKiev, unde se specializeazã în ucrai -neanã.

Profeseazã apoi ca lector ºi profesorde literatura ucraineanã la Facultatea de Limbiºi Literaturi Slave a Universitãþii din Bucu reºti.

În 1950, a debutat cu articole în ziarul „Zorinoi“ din Suceava.

A scris în limba ucraineanã „Eminescuukrainskoiu movoiu“ (1964), „Koleso“ (1964),„Pastuch i dyka cereºnea“ (1973), „Nadra“(1971), „Molytva i prokleattea“ (1995).

De asemenea, a scris prefeþe la cãrþile„Kobzar“ ºi „Opovidannea“ (O.Kobyleanska).

A tradus din limba ucraineanã„Au trecut în goanã caii“, „Anto -logie ucraineanã de prozã scurtã“,„Dumy“, Taras ªevcenko - „Poeme“,„Nebãnuitul vers din umbra lunii“,„Balada locului“.

În limba românã au vãzut luminatiparului „Sâmbãta morþilor“ (1964),„Baladele Arborei“ (1977), „Nord“(1977), „Calul negru“ (1983), „Prin -þul Constantin“ (1966), „Poet peGolgota Basarabiei“ (1995), „Mã gã -ruºul nãzdravan“ (1991). Post-mortem, i-a apãrut, în 2001, „Tarasªevcenko“.

Sã trecem la cele spuse despreStelian Gruia Iaþentiuc de cãtre oparte dintre participanþi, nu înaintede a nota faptul cã la aceastã acþiune a partici-pat ºi o delegaþie din comuna Dãr mã neºti, alcã-tuitã din Dimi trie ªveduneac, Victor Cozariuc,Ion Chiriliuc ºi Nicolai Cureliuc.

Dl prof. Petru Bejenariu a subliniat faptul cãStelian Gruia Iaþentiuc a susþinut de fiecare datãcã este cetãþean român de etnie ucraineanã ºi semândrea de acest lucru.

Dl prof. Gheorghe Dolinschi a povestitdespre prietenia lui Stelian Gruia Iaþentiuc cuGrigore Vieru, ºi cã a avut fericirea ºi onoareasã-i aibã oaspeþi acasã la el ºi la o acþiune orga-nizatã cu elevii în 23 iulie 1993. A vorbit apoi

despre Stelian Gruia Iaþen -tiuc ca traducãtor, arãtândparticipanþilor cã Ste lianGruia Iaþentiuc a tradus poe -zii ale poeþilor de 17 naþio -nalitãþi din fosta Uniu neSovieticã în volumul „Nebã -nuitul vers al lumii“.

Despre copilãria lui Ste -lian Gruia Iaþentiuc, a vorbitdl Bogdan Ciobâcã de 85 deani, care l-a cunoscut foartebine.

De departe cea mai bunãprezentare a lui Stelian GruiaIaþentiuc a fãcut-o preotul-pro fesor Bereholschi Cãtã -lin, sub titlul „Stelian GruiaIaþentiuc, cântãreþ al pla iu ri -lor natale“. Iatã ce a spus el:

„Chiar de la începutul ac ti vitãþii sale profe-sionale, cadru didactic al Universitãþii dinBucureºti, Stelian Gruia Iaþentiuc s-a mândritcu faptul cã s-a nãscut pe plaiurile binecuvân-tate ale Buco vinei. „Întâi sunt bucovinean, ºi-

apoi român, iar de restul vom mai vedea“, eraucuvintele pe care le-am auzit de mai multe oridin gura sa. Tot atunci a renunþat la numele defamilie Iaþentiuc, fiind apoi cunoscut numai subnu me le de Stelian Gruia, aºa semnând apoioperele sale. Dar sã ºtiþi cã niciun moment nuºi-a negat apartenenþa la etnia ucraineanã“.

Ori de câte ori venea laArbore, fie în concediu sauchiar numai în trecere, stãteaîndelung de vorbã cu þãraniidin sat, spunând mereu cãeste de-al lor. În tinereþea sa afost la foarte multe clãci ºi

baluri, fiind recunoscut ca un marepetrecãreþ ºi, ce este mai important,acolo unde era el, era ºi multã veselie.Deºi soþia sa, Lidia, era originarã dinUcraina, s-a încadrat perfect în soci-etatea româ neascã alãturi de distinsulsãu soþ. Iubea nespus graiul buco vi -nean. Eroii cãrþilor sale sunt tovarãºide-ai lui de joacã, foºti colegi de cla -sã, vecini sau, pur ºi simplu, cunoº tin -þe din sat.

La 15 august 1993, l-am vizitatacasã cu o echipã de la TVR Iaºi învederea realizãrii unui interviu, caresã fie prezentat pe postul de televi -ziune. Dar am fost refuzaþi. „Lumeamã ºtie ca un adevãrat urs ºi, uitaþi-vãacum la mine, cã am ajuns, din cauzabolii, ca un par de clãi.“

Spre sfârºitul lui august, când aplecat la Bucureºti pentru ultima datã, a trecutºi pe la noi. L-am petrecut pânã la staþia deautobuz. N-a putut veni cu maºina pentru cã nuera în stare sã conducã, boala fiind agravatã. Ladespãrþire ne-a spus cu tristeþe: „Mãi, bãieþi, eumã duc“. Pe moment, n-am dat atenþie.

Iatã cã la 16.10.1996, Stelian Gruia Iaþentiuca plecat în lumea celor drepþi.

Fie-i þãrâna uºoarã!Kolea KURELIUK

Stelian Gruia IaÆentiuc comemoratla „Ziua culturii arborene“

Prof.­Gheorghe­Dolinschi,­despre­Stelian­Gruia­Iaþentiuc

Bogdan­Ciobâcã,­prieten­din­copilãrie

Expoziþie­de­carte­Stelian­Gruia­Iaþentiuc

Mãdãlina, fiica lui Slusarec Petru ºi Elena,oameni gospodari ºi de omenie, ºi-a descope ritîncã de copilã vocaþia cântecului popular ucrai -nean ºi bucovinean. Primele clase de gimnaziude la ºcoala sat Izvoarele Sucevei îi devin an -tren pentru pasiune mai ales la serbãrile sfârºi-tului de an ºcolar.

Auzisem nu demult despre ea prin „guralumii“, însã pentru o dovadã certã a talentuluiei am abordat-o recent sã mi se prezinte. Fataaceasta trecutã ceva de 16 ani este acum elevãîn clasa a XI-a la Liceul de Artã „CiprianPorumbescu“ din Suceava.

Din clasa a VI-a, s-a înscris la clubul copii -lor din Câmpulung Moldovenesc unde îndru -mãtorul cultural Liviu Boºneag a însoþit-o cuun grup de eleve din oraº sã cânte la anumiteserbãri ºi alte manifestãri la ºcoli ºi licee dinCapitalã. Debutul ºi-l face în 2010 cu melodiipoulare la posturile TV ETNO ºi OTV, iar în2011, apare sãptãmânal în zilele de luni la emi-siunea TV FAVORIT între orele 19-21 cu piesaFLORICEA DE PÃPÃDIE înregistratã deConstantin Atodiresei, profesorul ei de canto.În studioul aceluiaºi profesor din Suceava vamai înregistra cântecele: DRAG MI-E MIECÂNTECUL, PLÂNGEÞI OCHI ªI LÃCRI -MAÞI, CU GÃINA LA NÃNAª.

- Ce planuri de viitor mai are Mãdãlina?- Vreau sã-mi înregistrez cântecele pe CD-

uri. Doresc sã-mi termin liceul apoi sã urmezConservatorul de Muzicã din Cluj.

- Frumos, Mãdãlina, n-am ce zice. Tu ºi cuIoanina Vovciuc, despre care cititorii au aflatdeja din ziar, sunteþi tinere talente nãscute peaceste plaiuri, în anii trecuþi „uitate parcã delume!“ Cinste vouã ºi succes!

Decebal alexandru SEUL

Mådålina Slusarec

8 Curierul UCRAINEAN

Consiliul Judeþean Galaþi este autoritateaadministraþiei publice care, consecventã princi -piu lui sãu de susþinere a dezvoltãrii judeþului, asprijinit în mod constant promovarea valorilorculturale autentice la Dunãrea de Jos - ComplexulMuzeal de ªtiinþele Naturii, Muzeul de ArtãVizualã, Biblioteca „V.A. Urechia“ sau Muzeul

de Istorie. Consiliul Judeþean Galaþi a impus unnou ritm culturii gãlãþene. Numãrul manifestã -rilor culturale de prestigiu internaþional a crescut,iar Galaþiul începe sã se remarce ca un centru cul-tural important al Euroregiunii „Dunãrea de Jos“.Numeroasele parteneriate internaþionale aleConsiliului Judeþean au adus la Galaþi, de-a lun-gul timpului, artiºti de valoare, iar instituþiile cul-turale pe care le patroneazã au intrat în cerculselect al organizatorilor de festivaluri de renumenaþional ºi internaþional. Preºedinþia Euroregiunii„Dunãrea de Jos“ ºi cea a Asociaþiei de CooperareTrans fron t a lierã, a fost acordatã, în cadrul lucrã -rilor Consiliului la Odesa, preºedintelui Consi -liului Jude þean, Eugen Chebac. Au optat pentruaceasta reprezentanþii celorlalte regiuni: raioaneleCahul ºi Cantemir din Republica Mol dova,regiunea Odesa din Ucraina, iar din România,consiliile judeþelor Brãila ºi Tulcea.

Pentru urmãtorii doi ani, misiunea Euro -regiunii „Dunãrea de Jos“ este una importantã ºidestul de dificilã având în vedere cã va trebui sãse menþinã ºi chiar sã se depãºeascã nivelul deper formanþã la care a ajuns Eurore giunea în tim-pul mandatului regiunii Odesa, sub conducereadomnului preºedinte Mykola Skoryk. În acestsens, în ce priveºte primele acþiuni culturale deam ploare, Consiliul Judeþean Galaþi a organizat,în luna august a.c., Festivalul Interetnic al Eu ro -regiunii „Dunãrea de Jos“ inclus în programul„Pro mo varea culturalã comunã - mijloc de dez vol - tare a cooperãrii euroregionale la Dunãrea de Jos“.

Acest festival are tradiþie, debutul lui fiindchiar la Galaþi, în anul 1999.

Pentru gãlãþeni, luna august a fost o perioadãbogatã în festivaluri - cinci la numãr. FestivalulInteretnic al Euroregiunii ºi Festivalul Inter na -þional de Folclor „Doina Covurluiului“ au adus laGalaþi peste 700 de invitaþi. Sute de gãlã þeni auumplut esplanada Ca sei de Culturã a Sin di ca te lor.A fost o ex poziþie de culoare, cântec, joc ºi voiebunã adusã de artiºti de pe melea gurile strãi ne.

Ansamblurile invitate au dãruit publiculuispectacole impresionante, pli ne de sensibilitateartis ticã ºi culoare ºi au cucerit ºi uimit publiculcu graþie, energie ºi talentul lor.

Gãlãþenii au avut po si bilitatea sã admire an -sam blurile minoritãþilor din re giu nea Odesa,Ucrai na, „Ju ra vuºka“ (Co munitatea ru ºilor),„Cer no mor“ (comu ni tatea cazacilor), „Þã rãn cu -þa“ (comunitatea moldovenilor), „Ciali cusu“ ºi„Sendachiului“ (comunitatea gã gãuzilor). De

asemenea, au fost prezenþi comunitatea cehilor(ansamblul „Perliciki“) ºi cea a bulgarilor - Sad -veiceata - din raionul Cahul - Republica Mol dovaºi comunitatea bulgarilor - ansamblul „Izvorce“din raionul Cantemir - Republica Moldova.

La festival, au participat ºi re prezentanþi aietniilor din judeþul Ga laþi: de la comunitatea rro -

mi lor „Pro -c u l t u r a “ ,comunitateaturcã ºi an -s a m b l u lOlympos alcomunitãþiielene. Jude -þul Brãila afost repre -zen tat de an -samblul fol -cloric „Du - nãrea li niº -titã“, iar dinTulcea ºi auf o s tp r e z e n t ea n s a m b l u l

turc „Kaynanalar“, an sam blul tãta rilor„Yildizlar“ ºi ucrainenii din celebrul an samblu„Za dunaiska Sici“ însoþit de dl preºedinte al aces-tei comunitãþi Dumitru Cernencu. Participanþiis-au deplasat în judeþul Galaþi unde a debutatFestivalul Inter etnic „Dunãrea de Jos“. For maþiiledin Ucraina au plecat în oraºul Tecuci, cele dinCahul - în oraºul Târgu-Bujor, cele din raionulCantemir au dat un spectacol de calitate în comu-na Schele, iar formaþiile din Tulcea au prezentatun spectacol reuºit în loca li tatea SloboziaConache. Organizatorii festivalului ºi-au propusfoarte multe activitãþi. Pro gramul de debut a avutloc la Complexul Muzeal de ªtiinþele Naturii cu oexpoziþie de carte ºi obiecte tradiþionale, precumºi organizarea unei sesiuni de comunicãri ºtiinþi-fice. Complexul Muzeal de ªtiinþele NaturiiGalaþi a luat fiinþã în anul 1990 ºi reprezintã unadintre marile instituþii muzeale ale Românieiavând ca obiective cerce tarea ºi conservarea bio-

diversitãþii ecosistemelor naturale, îmbogãþireapa tri mo niului ºtiinþific, dar ºi educaþia ecologicãpentru conservarea naturii. În cadrul sesiunii decomunicãri ºtiinþifice, dna Iaroslava OreseaColotelo, consilier principal la Ministerul Cul turiiºi Patrimoniului Naþional, a prezentat o expuneredocumentatã ºi interesantã despre renaºtere ºidespre cultura ucrainenilor din România, iar dinpartea Ucrainei a luat cuvântul dl profesor uni-versitar, decanul Facul tãþii de Istorie din Odesa,Veaceslav Kuºnir.

La parterul Complexului Muzeal de ªtiinþeleNaturii au fost organizate douã expoziþii de foto -grafii ºi expoziþii de carte, reviste ºi ziare apãrute

în România, în limbile ucraineanã ºi românã alescriitorilor ºi jurnaliºtilor ucraineni. Amintimdoar câteva nume de scriitori ºi publiciºti ucrai -neni din România ale cãror opere au fost expuseîn cadrul expoziþiei: Ion Robciuc, MihaiMihailiuc, Mihai Traista, Ivan Ardelean, IvanCovaci, Nicolae Corsiuc etc. Pentru participareactivã la Festivalul Interetnic al Euroregiunii„Dunãrea de Jos“ dl Eugen Che bac, preºedinteleConsiliului Judeþean Galaþi ºi preºedinteleEuroregiunii, a acordat comunitãþii ucrainene dinlocalitate o Diplomã de Participare ºi dlui Ale -xandru Gher bã nescu pentru expoziþii de foto -grafii. Toate ansamblurile participante la festivalau fost invitate pe scena de la esplanada CentruluiCultural al Sin di catelor unde a avut loc premiereaºi au fost rãsplãtiþi toþi cei care au contribuit labuna desfãºurare a festivalului interetnic.

Vichentie nICOLaICIUC-KOnTUª

Festivalul Interetnic alEuroregiunii „Dunårea de Jos“

Dl­Eugen­Chebac­înmâneazã­comunitãþii­ucrainene­din­GalaþiDiploma­de­Participare­la­festival

În miez de Brumãrel(12 octombrie) pe tere -nul de sport al ªcolii -sat Izvoarele Suce vei, înprezenþa dlui primar Mi -hail Mechno ºi a altorfunc þionari de la Consiliul Local, a cadrelor di -dac tice ºi a pãrinþilor a avut loc cea de a II-aedi þie a Târgului de toamnã al fructelor depãdure.

În deschiderea acestei manifestãri a vorbit dlIon Aflorei, directorul coordonator al ºcolilordin comunã, care printre altele a arãtat cã: „pã -du rea - aurul verde prin fructele ei ascunde untezaur nebãnuit de vitamine, minerale care cugenerozitate se pot culege ºi valorifica. Gos po -dinele ºtiu sã le conserve, sunt produse ecolo -gice care iatã cã, în aceastã zi, se pot cumpãrala preþuri destul de convenabile care parcã sfi -deazã criza...

Sã dorim acestui târg, prin izvorul lui desãnãtate, perenitate ºi viaþã lungã“ a conchisdomnia sa. Tot dl director a anunþat programulmanifestãrii. Pentru început au evoluat, folo -sind ca scenã covorul de iarbã al terenului, gru -purile folclorice: „Brãduleþ“ (ªcoala Breaza)„Colþ de munte“ (ªcoala Moldova-Suliþa),„Izvoraºul“ (ªcoala Izvoarele Sucevei) care înaplauzele participanþilor au prezentat cântece ºi

dansuri din zonele de unde provin. Mai apoiparticipanþii au fost invitaþi sã viziteze ºi sãcumpere din diversitatea produselor expuse înborcãnaºele de pe mãsuþele ordonat aranjate înspaþiul amintit. Marinata de pipinci, siropurilede zmeurã, meriºoare, afine, fragi, trandafiri,zacuscã de pipinci, de fasole-pãstãi, gemurilede afine, meriºoare, fragi, zmeurã au fost doarcâteva dintre preparatele delicioase cele maidegustate, apreciate ºi cumpãrate. Au culesaplauze pentru buna pregãtire a târgului toþielevii ªcolii cu clasele I-VIII Izvoarele Suceveidintre care enumerãm câteva nume: AndreeaZinici, Georgiana Mechno, Georgian Moþco,Alin Bouhar (clasa a II-a), Graþiela Irimie,Andreea Gorban (clasa a V-a), Maria Severin,Constantin Serediuc, Robert Moºulea (clasa aVI-a), Paula Alexander, Geanina ªtefan (clasa aVII-a), Adriana Mehno, Ioanina Vovciuc,Marinela Serediuc (clasa a VIII-a). La reuºitatârgului din acest an au contribuit sponsorii:Anica ºi Ionicã Zinici, Florin ºi Adela Irimie.

Decebal alexandru SEUL

Târgul de toamnå al fructelor de pådure, ediÆia a II-a

Curierul UCRAINEAN2

ambasadorul Ucrainei în România

14 septembrie 2011

Stimate­domnule­preºedinte,

Vã­ mulþumesc­ sincer­ pentru­ invi-taþia­de­a­participa­la­cel­de-al­VI-leaCon­gres­ al­ Uniunii­ Ucrainenilor­ dinRo­­­mâ­nia­care­va­avea­loc­în­perioada30­ septembrie­ -­ 1­ octombrie­ 2011,­ laTimi­ºoara.

Din­pãcate,­în­perioada­menþionatã,mã­ voi­ afla­ în­ afara­ graniþelor­ Ro­-mâniei­cu­probleme­de­serviciu­dinainteprogramate­ºi­nu­voi­putea­fi­prezent­laaceastã­ acþiune­ importantã­ pentrucomunitatea­ ucraineanã­ din­ România.Ca­ urmare,­ Ambasada­ Ucrainei­ va­ fireprezentatã­ la­ Congres­ de­ ministrulconsilier­ V.­ Kotyk­ ºi­ de­ consilierul­ V.Timiº.

Folosesc­ acest­ prilej­ pentru­ a­ vãfelicita­pe­Dvs.­ºi­pe­toþi­ucrainenii­dinRo­mânia­ cu­ prilejul­ Congresului­ ordi-nar­ al­ UUR,­ sã­ urez­ activitate­ fructu­-oasã­delegaþilor,­sã-mi­exprim­speranþacã­hotãrârile­ce­vor­fi­adoptate­vor­con-tribui­la­pãstrarea­identitãþii­naþio­nale­acomunitãþii­ ucrainene­ din­ România,­ lasporirea­patrimoniului­cultural­ºi­spiri-tual­al­ucrainenilor­de­pretutindeni­ºi­apoporului­ucrainean­în­ansamblu.

Vã­asigur­pe­Dvs.­ºi­pe­ toþi­partici-panþii­ la­ Congres­ de­ profunda­ meastimã­ ºi­ reconfirm­ disponibilitateaAmbasadei­ de­ a­ continua­ cola­bo­rareaactivã­ cu­ întreaga­ comunitate­ ucrai­-neanã­ care­ numãrã­ multe­ mii­ de­ per-soane.

Cu­stimã,

Markian KULYK

MM ee ss aa jj ee ºº ii ff ee ll ii cc ii tt ãã rr ii

Congresul Mondial al Ucrainenilor

6 octombrie 2011

Stimate­domnule­Buciuta,Vã­mulþumesc­sincer­pentru­invitaþia

la­ cel­ de-al­VI-lea­Congres­ al­UniuniiUcrainenilor­ din­România­ care­ a­ avutloc­la­Timiºoara,­la­30­septembrie­2011,precum­ ºi­ pentru­ posibilitatea­ pe­ caremi-aþi­ oferit-o­ de­ a­ rosti­ cuvântul­ desalut­ în­ faþa­ participanþilor­ la­ acesteveniment­ ºi­ pentru­ ospitalitatea­ cucare­ am­ fost­ primit­ în­ timpul­ ºederiimele­în­România.

În­ numele Congresului­ Mondial­ alUcrai­nenilor,­ vã­ felicit­ sincer­ pentru

realegerea­Dvs.­în­funcþia­de­preºedinteal­Uniunii­Ucrainenilor­din­România­ºivã­ doresc­ o­ activitate­ rodnicã­ în­ dez-voltarea­ vieþii­ publice­ ucrainene­ înRomânia.­Vã­cunosc­ca­pe­un­adevãratpatriot­ucrainean­ºi­cred­cã­lunga­Dvs.experinenþã­ în­ activitatea­ publicã­ vaconstitui­ºi­pe­viitor­o­garanþie­a­activi­-tãþii­prodigioase­a­Uniunii­Ucrai­nenilordin­România­spre­binele­întregii­comu-nitãþi­ucrainene­ºi­a­Statului­Ucraineanindependent.

Cu­profundã­stimã,Congresul­Mondial­al­Ucrainenilor

Preºedinte, Evhen CHOLIj

Consulatul General a Ucrainei laSuceava

3 octombrie 2011

Preºedintelui Uniunii Ucrainenilordin România, deputatului ªtefanBuciuta

Mult­stimate­domnule­preºedinte,Vã­ rog­ sã-mi­ permiteþi­ sã­ vã­ felicit

sincer­ºi­cordial­cu­prilejul­alegerii­Dvs.în­ înalta­ ºi­ responsabila­ funcþie­ depreºe­din­te­ al­Uniunii­Ucrainenilor­ dinRomânia.

Vã­doresc­din­toatã­inima­putere­cre-atoare­ în­ activitatea­ Dvs.­ publicã

ucraineanã,­ fericire,­ sãnãtate­ ºi­ numaibine.

Sunt­ convins­ cã­ talentul­ Dvs.­ înorganizarea­vieþii­publice­va­servi­tutu­-ror­ ucrainenilor­ din­ România,­ dezvol­-tãrii­identitãþii­lor­cultural-­naþio­nale­ºia­tradiþiilor­populare­locale­ucrainene.

Sper­ cã­ colaborarea­ în­ planul­ dez-voltãrii­ comunitãþii­ ucrainene­ din­ Ro­-mânia­va­conti­nua.­

Primiþi­ încã­ o­ datã­ asigurarea­ pro-fundului­meu­respect.

Consulul general,

Vasyl BOIECIKO

S-a încheiat Congresul al VI-lea al UURComisia de validare a mandate -

lor, aprobatã de cel de-al VI-leaCon gres al UUR, aduce la cunoº -tin þã cã din totalul de 120 de dele-gaþi aleºi de conferinþele filialelorUUR, ºi-au exprimat votul 108dele gaþi.

În organele de conducere statu -ta re ale UUR au fost aleºi urmã-torii:

Preºedinte1. Buciuta ªtefan

Prim-vicepreºedinþi1. Robciuc Ion2. Petreþchi Miroslav3. Bodnar Ioan

4. Hleba Gheorghe5. Macioca Mihai

Secretar general1. Horvat Liuba

Vicepreºedinþi1. Ardelean Ioan 2. Cernencu Dumitru3. Colotelo Iaroslava 4. Liber Ivan 5. Micolaiciuc Gavrilã 6. Semciuc Victor

Consiliu (Rada)1. Buciuta ªtefan2. Petreþchi Miroslav3. Bodnar Ioan

4. Hleba Gheorghe5. Robciuc Ion6. Macioca Mihai 7. Ardelean Ioan 8. Cernencu Dumitru9. Colotelo Iaroslava 10. Liber Ivan 11. Micolaiciuc Gavrilã 12. Semciuc Victor 13. Horvat Liuba14. ªendroiu Terezia15. Hrihorciuc Victor16. Nicolaiciuc Vichentie17. Pasemciuc Vasile

Prezidiu Executiv1. Buciuta ªtefan2. Robciuc Ion

3. Petreþchi Miroslav 4. Bodnar Ioan 5. Hleba Gheorghe6. Macioca Mihai 7. Horvat Liuba

Comisia de cenzori1. Moisei Bogdan2. Bilocopetiuc Paul3. Semeniuc Vasile

Comisia de eticã ºi litigii1. Marocico Ion2. Sauciuc Ilie3. Spivaliuc Ledia

În zilele de 30 septembrie - 1 octombrie 2011, la Timiºoara, s-audesfãºurat lucrãrile celui de-al VI-lea Congres al UniuniiUcrainenilor din România (UUR). Pe baza documentelor prezentateºi în urma dezbaterilor s-a adoptat Rezoluþia celui de-al VI-leaCongres al UUR care stabileºte ur mã toarele obiective strategice ºidirecþii de acþiune ale organizaþiei pentru perioada 2011-2015:

1. Pãstrarea ºi dezvoltarea, în continuare, a identitãþii ucraineneprin amplificarea ºi diversificarea activitãþilor culturale ºi educative,prin cunoaºterea mai bunã a istoriei ucrainenilor.

2. Organizarea de manifestãri ºtiinþifice cu tematicã ucraineanã(simpozioane, conferinþe) ºi participarea specialiºtilor noºtri la ast-fel de acþiuni.

3. Popularizarea într-o mãsurã mai mare a lucrãrilor cultural-ºtiin þifice, realizate de autori ucraineni din România, pe plan internºi internaþional.

4. Sprijinirea programelor de educaþie a elevilor pentru ca ei sãtrãiascã într-un spirit ucrainean; trezirea în ei a sentimentuluidragostei faþã de limba maternã ºi cultura ucraineanã.

5. Acordarea unei atenþii speciale tineretului; atragerea ºi pro-movarea tinerilor în funcþii de conducere a organizaþiilor UUR.

6. Mediatizarea largã prin presa editatã de UUR, site-ul UUR ºiprin mass-media româneascã a informaþiilor referitoare la activi -tãþile desfãºurate în cadrul UUR ºi în comunitãþile ucrainene.

7. Dezvoltarea ºi adâncirea, în continuare, a bunelor relaþii cupopulaþia majoritarã, cu autoritãþile statului român, la cel mai înaltnivel, cu autoritãþile locale ºi cu celelalte minoritãþi naþionale dinRomânia.

8. Dezvoltarea, în continuare, a relaþiilor cu Ambasada Ucraineiîn România, cu Ucraina ºi cu diaspora ucraineanã pe baza principi-ilor de solidaritate, frãþietate ºi sprijin reciproc.

9. Întãrirea legãturilor UUR cu marile organizaþii ucraineneeuropene (Congresul European al Ucrainenilor) ºi mondiale(Congresul Mondial al Ucrainenilor, Consiliul Ucrainean Mondialde Coordonare).

10. Finalizarea Statutului de cãtre Consiliul UUR prin introduce -rea tuturor modificãrilor aprobate de Congresul al VI-lea al UUR.

11. Apãrarea unitãþii membrilor în cadrul UUR ºi în afara ei.Gândirea poate fi diversã, dar acþiunea trebuie sã fie unitarã.

12. Democratizarea, în continuare, a vieþii interne de organizaþie.Accentul trebuie pus pe respectarea principiilor democraþiei ºi trans-parenþei în conducerea UUR.

13. Atragerea comunitãþilor ucrainene neafiliate Uniunii Ucrai -nenilor din România care au dorinþa de a-ºi pãstra identitateaucraineanã.

14. Pregãtirea ucrainenilor din România pentru recensãmântulpopulaþiei din octom brie 2011. Este de dorit ca populaþia ucraineanãsã-ºi asume într-un numãr cât mai mare identitatea naþionalã.

15. Pãstrarea, întreþinerea ºi punerea în valoare a bunurilor UUR(sedii comunitare, muzee administrate de UUR, biblioteci etc.).

16. Asigurarea unei politici bugetare echilibrate între venituri ºicheltuieli; gestionarea cât mai eficientã a resurselor financiare aleUUR. Concomitent vor fi atrase fonduri interne ºi externe pe bazã deproiecte.

RezoluþiaRezoluþiaadoptatã de Congresul al VI-lea al UUR

3Curierul UCRAINEAN

Cel­ de-al­ VI-lea­ Congres­ al­ UniuniiUcrainenilor­din­România­(UUR),­desfãºurat­înperioada­30­septembrie­ -­1­octombrie­2011,­ înfrumoasa­ salã­ a­ Casei­ de­ Culturã­ a­ Ucrai­-nenilor­din­Timiºoara,­a­demonstrat­încã­o­datã,dacã­era­necesar,­cã­UUR­este­o­organizaþie­deprestigiu­a­etnicilor­ucraineni­din­Româ­nia.­Esteo­organizaþie­reprezentativã­par­la­men­tarã,­careface­ parte­ din­ Consiliul­ pentru­ MinoritãþiNaþionale­ din­ România,­ iar­ prin­ pu­bli­caþiilesale,­ din­ Asociaþia­ Presei­ Minoritãþilor­ Naþio­-nale­din­România.Potrivit­art.­62­din­Constituþia­României­ºi­a

pre­vederilor­ legilor­ electorale­ ale­ României,UUR­este­o­organizaþie­similarã­cu­partidele­ºiorganiza­þii­le­politice.Uniunea­ Ucrainenilor­ din­ România­ este

membrã­a­Congresului­Mondial­al­Ucrai­ne­nilor(SKU),­a­Congresului­European­al­Ucrai­nenilor(EKU),­ iar­ preºedintele­ UUR­ este­ membru­ înPrezidiul­Executiv.­Recent,­ la­ Adunarea­ Consiliului­ Ucrainean

Mondial­ de­ Coordonare,­ preºedintele­ Uniu­niiUcrainenilor­ din­ România,­ deputatul­ ªtefanBuciuta,­ a­ fost­ ales­ membru­ în­ Prezidiul­ Exe­-cutiv­al­acestui­forum­(UVKR).Uniunea­ Ucrainenilor­ din­ România­ face

parte­ din­ Asociaþia­ pentru­ legãturile­ cu­ ucrai­-nenii­ de­ pes­te­ hotarele­ Ucrainei­ (Aso­cia­þia„Ucraina-Lumea“).La­Congresul­UUR,­au­participat­170­de­de­-

le­gaþi­ºi­invitaþi,­cãrora­le-au­fost­prezentate­ra­-poar­te­ asupra­ activitãþii­ Uniunii­ de­ cãtrepreºedinte,­ de­ cãtre­ preºedinþii­ celor­ 12­ filialejudeþene,­precum­ºi­de­cãtre­preºedinþii­Comi­sii­-lor­de­specialitate:­Comisia­de­cenzori,­Co­­mi­siade­ culturã­ ºi­ mass-media,­ Comisia­ de­ învã­-þãmânt,­ Comisia­ de­ presã­ ºi­ tipãrirea­ cãr­­þi­lor,Comisia­pentru­tineret­ºi­sport,­Comi­sia­pen­truprobleme­sociale,­de­familie­ºi­femei­º.a.În­ cadrul­ discuþiilor­ purtate­ pe­ marginea

rapoartelor­prezentate,­s-a­subliniat­necesitateaadoptãrii­ Legii­ Minoritãþilor­ Naþionale­ dinRomânia,­care­sã­contribuie­la­elaborarea­prin-cipiilor­ºi­a­bazei­juridice­clare­privind­sta­tutulminoritãþilor­ etnice­ din­ România.­Aceastã­ legetrebuie­ sã­ fie­ susþinutã­ de­ toþi­ deputaþii­ dincadrul­ Parlamentului,­ indiferent­ de­ culoarepoliticã.­Atât­preºedintele­organizaþiei,­cât­ºi­alþi­vor-

bitori­ au­ apreciat­ în­ faþa­ delegaþilor­ ºi­ a­ invi-taþilor­interni­ºi­strãini,­modul­pragmatic­în­carestatul­ român­ a­ rezolvat­ problema­mino­ritãþilornaþionale­ºi­aportul­bugetar­al­acestuia­la­activi­-tatea­acestor­organizaþii.Totodatã,­ au­ arãtat­ cã­ mai­ este­ necesar­ de

rezolvat­ unele­ probleme­ specifice­ etniilor­ maimici­ în­ ceea­ ce­ priveºte­ reprezentarea­ lor­ în

cadrul­ administraþiilor­ publice­ locale,­ biling­-vismul,­ încurajarea­ ºi­ susþinerea­ ºcolilor­ cupredare­în­limba­maternã­prin­numirea­ca­drelorcunoscãtoare­ de­ limba­ maternã,­ respectândlegile­ þãrii,­ stimularea­ elevilor­ ºi­ a­ cadre­lordidac­tice­cu­performanþe­bune­în­ca­drul­proce-sului­ instructiv-educativ,­ acordarea­ unor­ bursepentru­ elevii­ cu­ probleme­ sociale­ precare,­ pre-cum­ºi­pentru­cei­cu­performanþe­la­învãþãturã.­­Activitatea­Consiliului­de­Conducere­al­UUR,

a­ fost­ apreciatã­ ca­ fiind­ bunã,­ fapt­ ce­ a­ con-tribuit­ la­ confirmarea,­ în­ noua­ conducere­ aUniunii,­ a­mai­multor­membri­ din­ vechea­ con-ducere.­Alegerea­ preºedintelui­ s-a­ exercitat­ prin­ vot

democratic,­fiind­trei­candidaþi,­iar­cu­majorita­-te­de­voturi­exprimate­individual,­în­mod­secret,a­fost­reales,­pentru­al­doilea­mandat­deputatulªtefan­Buciuta.­Cel­de-al­VI-lea­Congres­al­UUR­s-a­desfã­-

ºurat­ în­ prezenþa­ invitaþilor­ din­ partea­ Admi­-nistraþiei­Judeþene­Timiº,­a­unor­colegi­deputaþi,a­ reprezentanþilor­ Ambasadei­ Ucrai­nei­ înRomânia,­precum­ºi­a­preºedinþilor­Con­gresuluiMondial­al­Ucrainenilor,­Evhen­Cholij,­ºi­Con­-gresului­ European­ al­ Ucraine­nilor,­ IaroslavaHarteányi.­Prin­Rezoluþia­adoptatã­la­Congres­s-au­sta­-

bi­lit­unele­obiective­strategice­ºi­direcþii­de­ac­-þiu­ne­ ale­ organizaþiei­ pentru­ perioada­ 2011-2015.

deputat ªtefan BUCIUTa,preºedinte al UUR

Declaraþie politicã UNIUNEA UCRAINENILOR DINROMÂNIA, ORGANIZAÞIE

REPREZENTATIVÃ A ETNICILORUCRAINENI DIN ROMÂNIA

Cu prilejulaniversãrii zi leidum nea voas trãde naº tere, 23oc tom brie, co -lec tivul re dac -þio nal al revis-tei „Curierulucrai nean“ are

bucuria de a vã adresa cãlduroaseurãri de sãnãtate, de bucurii ºiviaþã îndelungatã împreunã cu ceidragi. Sunteþi unul dintre cei nufoarte mulþi ucraineni care s-auapropiat de comunitate pentru a-i fide folos cu toate puterile dumnea -voastrã.

Cu majoritate de voturi aþi fostales de cãtre delegaþii celui de-alVI-lea Congres al UUR pentru unal doilea mandat de patru ani. Fieca bunul Dumnezeu sã vã dea tot cevã doriþi pentru a aduce la înde pli -ni re misiunea dumneavoastrã decea mai înaltã onoare ºi de maximãresponsabi litate.

Din toatã inima, vã dorim puterede muncã astfel încât comunitateaucrainenilor din România sã poatãbeneficia de toate acþiunile pe careo sã le întreprindeþi.

na mnohaia lita!

Curierul ucrainean

Çtefan Buciuta Çtefan Buciuta la 67 de anila 67 de ani

Stimate­doamne­ºi­stimaþi­domni,­delegaþi­ºi­invitaþi,­

Bine­aþi­venit­la­cel­de-al­VI-lea­Congres­al­UniuniiUcrainenilor­din­România.­Acesta­este­unul­dintre­celemai­importante­evenimente­ale­organizaþiei­noastre.­

În­ deschidere,­ îl­ invitãm­ pe­ Înalt­ Prea­cucer­niculpãrinte­Ilie­Albiciuc,­protopopul­Bisericii­Ucrainene­aBanatului­pentru­a­binecuvânta­ ­ lucrãrile­celui­de-alVI-lea­Congres­al­UUR.

Aºa­cum­vã­este­cunoscut­­din­Statutul­UUR,­sco­pulde­ bazã­ al­ organizaþiei­ noastre­ este­ apã­ra­rea­ drep-turilor­ oamenilor­ care­ aparþin­ minori­tãþii­ ucrainene,pãstrarea­identitãþii­etnice,­a­limbii­materne,­a­culturiiºi­religiei,­renaºterea­con­ºtiin­þei­naþionale.

Uniunea­Ucrainenilor­este­o­organizaþie­reprezen-tativã­ din­ România.­ Are­ reprezentant­ în­ Parlament,este­membrã­a­Congresului­Mondial­al­Ucrainenilor,­aCongresului­ European­ al­ Ucrainenilor,­ a­ ConsiliuluiUcrainean­Mondial­de­Coord­o­nare­ºi­a­Asociaþiei­pri­-vind­ relaþiile­ cu­ ucrainenii­ din­ diaspora­ („Ucraina­ -Lumea“).

Stimaþi­participanþi,Stimaþi­prieteni,

La­lucrãrile­celui­de-al­VI-lea­Congres­al­UUR­par-ticipã­120­de­delegaþi­ºi­în­jur­de­50­de­invitaþi.

Permiteþi-mi­ sã­vã­prezint­oaspeþii­de­onoare­careparticipã­la­cel­de-al­VI-lea­Congres.­

Avem­ onoarea­ sã-l­ salutãm­ pe­ preºedinteleCongresului­Mondial­al­Ucrainenilor,­dl­Evhen­Cholij,care­­în­luna­iunie­a­fãcut­o­vizitã­de­lucru­în­România,pe­preºedintele­Congresului­Euro­pean­al­Ucrainenilor,dna­ Iaroslava­ Harteányi,­ pe­ ministrul­ consilier­ alAmbasadei­Ucrainei­ în­ România,­ dl­Viorel­Kotyk,­ peconsilierul­Ambasadei­Ucrainei­ în­România,­dl­VitaliTimiº,­ pe­ preºedintele­ Consiliului­ Regional­ Rachiv,Regiu­nea­Transcarpatia­-­Ucraina,­dl­Mykola­Berkela,ºi­ pe­ preºedintele­ Consiliului­ Orãºenesc­ Rachiv,­ dlIaroslav­Dumen,­ cu­care­ în­ultimul­ timp­ s-au­ semnatacorduri­de­colaborare­bilateralã,­pe­deputatul­Uniu­-nii­Democrate­a­Slovacilor­ºi­Cehilor­din­România,­dlAdrian­Meroslav­Mer­ka,­ pe­ deputatul­ Uniunii­ Croa­-þilor­ din­ România,­ dl­ Mihai­ Radan,­ pe­ preºedintele

Uniu­nii­Democrate­Maghiare­Timiº,­dl­Francisc­Halas,pe­ reprezentantul­ Prefecturii­ Ju­de­þu­lui­ Timiº,­ dl­ sub-prefect­­Zoltan­Maroºi,­pe­preºe­dintele­Uniunii­Cehilor-­filiala­Timiº,­Cusco­Karol.­

Totodatã,­avem­onoarea­de­a-i­saluta­­pe­primarii­ºiconsilierii­ din­ satele­ ucrainene­ din­ România­ ºi­ pereprezentanþii­mass-mediei.­­

Trebuie­sã­menþionãm­cã­lucrãrile­Con­gresului­nos-tru­au­ loc­dupã­ce,­ ­cu­puþin­ timp­ în­urmã,­ la­Kiev­ -Ucraina,­a­avut­loc­cel­de-al­5-lea­­Forum­Mondial­alUcrainenilor­ urmat­ de­ aniversarea­ a­ 20­ de­ ani­ deIndependenþã­ a­ Ucrainei,­ unde,­ împreunã­ cu­ alþiucraineni­din­diaspora,­au­fost­invitaþi­ºi­reprezentanþiiUniunii­Ucrainenilor­din­România.

Cu­ aceastã­ ocazie,­ preºedintele­ Uniunii­ Ucrai­-nenilor­ din­ România,­ dl­ Buciuta­ ªtefan,­ a­ fost­ alesmembru­ în­Consiliul­Ucrainean­Mondial­ de­Coord­o­-nare.­

Trebuie­sã­ ­precizãm­cã­în­anul­2009,­ la­Lon­dra­-Anglia,­a­avut­loc­Congresul­European­al­Ucrainenilorunde­preºedintele­Uniunii­Ucrai­nenilor­din­România­afost­ales­membru­în­Consiliu.

Stimaþi­delegaþi­ºi­invitaþi,

Cu­pãrere­de­rãu­trebuie­sã­amintim­cã,­în­perioa-da­dintre­cele­douã­congrese,­comunitatea­ucraineanãdin­România­a­suferit­pierderi­mari­-­trecerea­în­nefi-inþã­a­preºedintelui­executiv­al­UUR,­Ilie­Fraseniuc,­avicepreºedintelui­ filialei­ UUR­ Suceava,­ BodnariucIoan,­a­scriitorilor­Vasile­Clem,­Olexa­Beuca,­HomiucGheorghe.­ Pro­punem­ un­ moment­ de­ reculegere­ înmemoria­­celor­dispãruþi.­Mulþumesc.

Pentru­buna­desfãºurare­a­ lucrãrilor­Congre­sului,trebuie­ sã­ alegem­ un­ Prezidiu.­ Propun­ ca­ Prezidiulcelui­de-al­VI-lea­Congres­al­UUR­sã­fie­alcãtuit­din­9persoane­(Se­supune­la­vot).

Permiteþi-mi­ sã-i­ propun­ pe­ membrii­ PrezidiuluiUUR:­ªtefan­Buciuta,­ Ion­Robciuc,­Gheorghe­Hleba,Miroslav­ Petreþchi,­ Ioan­ Bodnar,­ Iaros­lava­ Colotelo.Totodatã,­ am­ onoarea­ sã-i­ invit­ sã­ facã­ parte­ dinPrezidiu­pe­oaspeþii­de­onoare:­dl­Evhen­Cholij,­ dnaIaroslava­Harteányi,­dl­Viorel­Kotyk­(Se­supune­la­vot).

Cuvântul preçedintelui Çtefan Buciuta la deschiderea Congresului

Curierul UCRAINEAN16

Ne-am reunit astãzi în prima ºedinþã a Con -siliului Regiunilor în noul sezon politic. Se cuvinedeci sã vorbim despre rezultatele activitãþii noastre,despre starea lucrurilor, despre situaþia social-eco-nomicã a fiecãrei regiuni a Ucrainei.

Parcurgem în prezent cea mai complexã etapã areformelor ºi aceastã problemã este definitorie pen-tru noi. Am trecut de la primele iniþiative ºi proiectela aplicarea reformelor.

Este, fãrã îndoialã, o muncã grea, de rutinã dacãþinem seama de faptul cã în societate încã mai persis -tã o atitudine destul de prudentã, chiar o neîncredereîn reforme. Noi am mai vorbit despre acest lucru.

De aceea, tergiversarea sau mãsurile necorespun-zãtoare sunt primite aspru ºi critic. Opozanþii noºtripolitici folosesc orice prilej pentru a discredita însãºifilosofia reformelor chiar dacã înþeleg bine ºi, cuocazia campaniilor electorale, au repetat deseori cãaºa nu se mai poate trãi, cã sunt necesare schimbãri.Iar când noi am început, pentru prima datã în istoriaUcrainei independente, sã ne ocupãm sistemic dereforme, a apãrut problema cum sã fie oprite ele,deoarece vechile obiceiuri urmãreau sã foloseascãfondurile bugetare pentru propria îmbogãþire, sã seadapteze pentru a trãi, pe baza diferitelor scheme,mai bine decât trãieºte societatea ºi noi ºtim acestlucru. Noi nu cãutãm duºmani în þara noastrã, darvrem sã trãim în aºa fel, încât fiecare om sã aibã unloc de muncã, sã le asigurãm bãtrânilor ºi aceloracare nu sunt capabili sã mun ceascã un trai liniºtit ºiomenesc. Acesta este scopul nostru principal.

De aceea, Consiliul Regiunilor este unul dintremecanismele sau instrumentele de pregãtire pentruadoptarea de cãtre putere a unor decizii concrete.Noi ne-am mai reunit de multe ori în aceastã com-ponenþã, ne-am împãrtãºit experienþa ºi am luathotãrâri în comun. Avem obligaþia sã îmbinãm iniþia-tivele preºedintelui, ale Guvernului ºi ale RadeiSupreme cu activitatea practicã a puterilor locale.Pentru cã oamenii trãiesc în regiuni ºi puterea localãeste aceea care pune în aplicare toate hotãrârile carese iau la centru. Aº vrea sã subliniez importanþa ºirolul hotãrâtor pe care îl are puterea regionalã în pro-cesul de reformare a þãrii.

Stimaþi colegi,Trebuie sã discutãm astãzi rezultatele curente ale

dezvoltãrii regionale, mersul reformelor la nivellocal ºi, totodatã, sã stabilim care sunt sarcinile deperspectivã.

Situaþia economicã din Ucraina în 2011 este rela -tiv stabilã ºi prognozatã.

Creºterea economicã se bazeazã pe realizareareformelor importante în toate sferele. De asemenea,urmãrim prognoza pe 2012 ºi dinamica existentãastãzi în economia mondialã ºi pe pieþele mondialeca þarã care are o economie orientatã spre export.

Vreau sã prezint câteva date sintetizate. Creºtereaprodusului intern brut real este de aproape 5%.Volumul producþiei industriale pe perioada ianuarie-iulie a crescut cu aproape 9%. Producþia industrialãpe primele ºapte luni ale anului în curs a crescut în22 regiuni, iar cea agricolã în 23 regiuni.

Organele puterii locale acordã o atenþie prioritarãsectorului real al economiei. Rezultatele concrete aledezvoltãrii regiunilor sunt cele care pot caracterizaeficienþa participãrii puterii locale la rezolvareasarcinilor complexe cu care se confruntã þara.

Între prioritãþile activitãþii puterii locale trebuieevidenþiatã menþinerea stabilitãþii veniturilor popu-laþiei ºi combaterea sãrãciei în rândul populaþieiactive care presupune crearea unor locuri de muncãnoi ºi creºterea salariului real. Este necesar în plan

local sã se desfãºoare o muncã continuã de legalizarea salariului, de eliminare a practicii de acordare asalariului mai mic decât acel minim de subzistenþã.ªtim foarte bine cã acolo unde se plãteºte un salariumic, o parte din el se oferã „în plic“. De aceea,organele de ordine trebuie sã reacþioneze la acestaspect. Cãci, imediat ce va începe reforma în dome-niul pensiilor, viitorii pensionari vor avea de suferit.

Pe de altã parte, la buget nu intrã impozitele afe -rente, iar cetãþenii au nevoie mare de servicii medi -cale ºi de finanþare a educaþiei.

O astfel de situaþie este inadmisibilã, iar puterealocalã este aceea care trebuie sã rãspundã pentru ea.Aºtept de la dumneavoastrã rezolvarea acestei pro -ble me. Trebuie sã terminãm odatã pentru totdeaunacu acest fenomen ruºinos cum este creºterea datorii -lor salariale.

Acest aspect ºi multe altele ale situaþiei social-economice a regiunilor noastre scot din nou în evi-denþã o serie de probleme de sistem.

Prima dintre ele este necesitatea depãºirii inerþieide supravieþuire de la un buget la altul pe baza ajuto -ru lui primit, creºterea rãspunderii pentru rezultatulobþinut.

Într-adevãr, în lumea actualã cuprinsã de crizãcreºte rolul statului ca regulator eficient al procese -lor economice. Noi vedem cã rolul statului a crescutpe mãsurã ce criza economicã a cuprins toate re giu -nile din lume. Totuºi, nu trebuie sã identificãm acestproces cu creºterea volumului subvenþiilor bugetare.

Principala rãspundere pentru gãsirea resurselorde dezvoltare ºi de creare a condiþiilor instituþionalepentru creºtere economicã în regiuni revine con-ducãtorilor acestora.

Desigur, regiunile nu au toate acelaºi potenþialeconomic. Totuºi, baza de venituri sau starea depre-sivã nu pot constitui o scuzã permanentã pentru lipsãde iniþiativã economicã a puterii locale.

Reforma fiscalã ºi bugetarã a consolidat în modsubstanþial independenþa financiarã a puterii regio -nale ºi a autoritãþilor locale.

În curând, Parlamentul va începe sã lucreze laproiectul bugetului de stat pe 2012. Deocamdatã, euam o serie de observaþii la acest proiect. Împreunã cuprimul ministru abordãm foarte principial aceastãproblemã. Dar, cu ocazia discutãrii proiectului cuParlamentul ºi apoi cu Guvernul am îmbunãtãþit oserie de prevederi ºi parametri. De aceea, MinisterulFinanþelor trebuie sã lucreze în continuare la acestbuget, chiar dacã el a fost înaintat Parlamentului.Aºa am procedat întotdeauna. Se spune cã perfecþiu -nea nu are limite, dar eu sunt, totuºi, convins cã acestproces ne va permite sã ajungem la parametri buge-tari cât mai optimi.

Apreciez cã între sarcinile-cheie ale bugetului pe2012, ºi vreau sã subliniez acest lucru, se înscrienecesitatea de a se influenþa egalizarea proporþiilormacroeconomice de dezvoltare regionalã, de a seacor da regiunilor un impuls financiar real ºi de a secrea stimuli pentru creºtere prin diversificareasurselor de resurse financiare.

Prioritarã trebuie sã fie ºi reducerea deficituluibugetar, asigurarea echilibrului bugetelor locale,realizarea politicii de cheltuieli pe baza programelorde stat ºi regionale speciale ºi bugetare optimizate.

A doua problemã. Predominã tactica cârpirii gãu -ri lor de cãtre puterile regionale în detrimentul poli -ticii de dezvoltare a regiunii pe termen lung. Noi amconvenit cã vom finaliza construcþia obiectivelor deinfrastructurã începute, iar mai departe ne vommiºca numai în mod planificat. Privim cu 2-3 aniînainte ºi întocmim bugetul de dezvoltare.

ªtiu din proprie experienþã cã nu se poate realizao dezvoltare regionalã de calitate fãrã o conducereregionalã eficientã.

Reforma cere fiecãrui conducãtor regional sãaibã o viziune strategicã asupra dezvoltãrii regiunii,o cunoaºtere profundã a problemelor ei interne ºi sãaprecieze obiectiv resurse existente.

Cea de-a treia problemã o constituie nivelul ridi -cat al corupþiei la nivel regional.

De corupþie este strâns legat nivelul nesatisfãcã-tor de dezvoltare a liberei iniþiative ºi a pieþelorregionale.

Vreau sã vã avertizez cã nivelul controalelor va fiîntãrit, iar responsabilitatea pentru situaþia legatã decorupþie va reveni personal conducãtorilor regiu-nilor. Cãci în voi îºi pun toate speranþele locuitoriiregiunilor ce v-au fost încredinþate.

Cetãþenii activi, întreprinzãtorii aºteaptã de lavoi, de la puterea localã, transparenþã, puritate mora -lã ºi accesibilitate.

Sunt convins cã conducãtorii regiunilor ºi aicomunitãþilor locale sunt capabili sã facã ordine înacordarea serviciilor administrative, în realizareaactivitãþilor de control ºi supraveghere ºi în elimi -narea birocraþiei excesive. Munca în acest sens seintensificã, participaþi la ea, luaþi o poziþie activã.

Orice activitate de control ºi supraveghere trebuiesã fie reglementatã clar ºi subordonatã necesitãþii dea sprijini libera iniþiativã ºi nu de a fi o sursã de îm -bogãþire a unor persoane care fac afaceri cu statul.

Din pãcate, trebuie sã constat cã lipseºte iniþiati-va în ceea ce priveºte combaterea corupþiei în regi -uni, cã se aºteaptã indicaþii de sus.

Dupã cum reiese din analiza noastrã, în ultimiiani, a înflorit corupþia în structurile statului care auatribuþii în rezolvarea problemelor legate de drep-turile cetãþenilor, în special ale întreprinzãtorilor.

Au fost trimise în instanþã aproape 4.000 dedosare penale care au ca obiect delicte sãvârºite înexercitarea anumitor funcþii. Este vorba de mitã, carese ridicã uneori la cifre cu multe zerouri. Ei încalcãastfel drepturile cetãþenilor, aduc prejudicii intere-selor statului ºi ale cetãþenilor.

Pierderile suferite de buget se ridicã la miliardede hrivne.

La ºedinþa din iunie a Consiliului Regiunilor, s-aconstatat lipsa de cadre calificate ºi s-a aprobat con-cepþia privind politica de cadre. „Strategia politiciide stat de cadre a Ucrainei pe 2011-2020“ trebuie sãrezolve ºi problema onestitãþii.

Pentru cei ce nu au înþeles încã, reamintesc faptulcã Ucraina a început o amplã campanie anticorupþie.ªi cã a început sã funcþioneze Comitetul NaþionalAnticorupþie.

În viitorul apropiat, va fi semnat decretul prezi-denþial de aprobare a Stategiei naþionale anticorupþiecare urmeazã sã fie realizatã atât la nivel central, câtºi la cel regional.

Puterea localã trebuie, la rândul sãu, sã eliminetoate barierele administrative ºi corupþia care frâ nea -zã activitatea economicã pe plan local, sã asi guretransparenþa hotãrârilor luate, sã restabileascã încre -derea oamenilor în autoritãþi.

Numai rezolvând cu consecvenþã problemele arã-tate poate ridica activitatea economicã ºi încurajalibera iniþiativã.

Oamenii vor crede în reforme numai atunci cândvor simþi schimbãri în mai bine în viaþa lor de zi cuzi, în oraºul sau satul lor natal, la serviciu, în spitalsau în instituþia de învãþãmânt.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci, rostit la reuniunea

Consiliului Regiunilor (Extrase)

Curierul UCRAINEAN12

Curierul UCRAINEAN14

Curierul UCRAINEAN6

A devenit deja o tradiþie pentru MunicipiulIaºi, ca în fiecare an, în perioada de vacanþã, stu-denþii ieºeni sã se mobilizeze, sã-ºi rupã din tim-pul lor liber, pentru a organiza o acþiune multaºteptatã de publicul ieºean.

Sub genericul „Iashington 2011 - OcolulPãmântului în 8 ore“, acþiunea din acest an, ajun-sã la cea de-a ºasea ediþie, s-a desfãºurat într-uncadru propice, Parcul Expo ziþiei de pe dealulCopou, în ziua de 14 august 2011.

Filiala Iaºi a UUR a fost solicitatã sã participeºi sã prezinte ºi un program artistic ºi putemspune cã am fost favorizaþi într-un fel faþã deceilalþi participanþi, fiind singurii care am bene-ficiat de un cort amenajat unde am putut prezen-ta postere cu aspecte din viaþa ºi activitateaucrainenilor, o expoziþie de carte ºi de pu blicaþiiale UUR, o expoziþie cu ouã încondeiate precumºi o demonstraþie în direct privind tehnica încon-deierii ouãlor.

Începând cu orele 10:00, într-un cadru deo se -bit, cu o vreme minunatã pentru astfel de mani-festãri, cu o afluenþã de public peste aºtep tãri,s-a desfãºuratTâr gul Multi cul -tural, la care auvenit peste 12comunitãþi etnicesau reprezentanþiai studenþilorcare învaþã înIaºi, printre care:arabi, armeni,bra zilieni, evrei,greci, italieni,indieni, japonezi,letoni, pakista -nezi, polonezi,ucraineni ºi alþii.Fiecare etnie aavut repartizatcâte un stand,unde avea posi-bilitatea sã pre -zinte cele maireprezenta t iveobiec te, care sãreprezinte etnia respectivã. Fie care etnie s-astrã duit sã prezinte ceea ce-i reprezintã,începând de la standuri cu cãrþi ºi ziare la obiectede artã, costume populare ºi obiecte de artizanatºi pânã la produse alimentare ºi bãuturi speci-fice. Filiala Iaºi a UUR ºi de data aceasta s-aridicat la un nivel corespunzãtor realizând unstand care s-a bucurat de aprecieri unanime din

partea vizitatorilor (unmerit în acest sens revi -ne ºi domnului directorSauciuc, din Paltinu,preºedintele organizaþieilocale a UUR care arãspuns invitaþiei noas-tre venind cu o echipã deîncondeietori de ouã ºicu costume populare,ºtergare ºi alte obiecte).ªi de data aceasta amavut surpriza sã desco -perim cã în Iaºi existãmulþi oameni care suntalãturi de noi avândrãdãcini comune cuetnia ucraineanã. Uniidintre ei s-au scuzat cãnu mai pot comunica înlimba ucraineanã sau cãau uitat-o neavând cucine conversa, alþii s-au

strãduit ºi chiar au reuºit sã poarte o discuþie înlimba ucraineanã. Mulþi din cei ce ne-au vizitatstandul au plecat cu ziare ºi reviste, alþii s-auinteresat de activitãþile viitoare ale filialei, iaralþii ºi-au exprimat dorinþa de a deveni membrisau membri simpatizanþi ai UUR. Ne-au mai vi -zi tat ºi alte persoane care s-au interesat de posi-bilitatea efectuãrii unor excursii în Ucraina sauchiar de a demara unele afaceri cu parteneri dinUcraina. Mulþi dintre cei ce ne-au trecut „pra -gul“ au solicitat sã organizãm mai multe activi -tãþi de acest gen, fiind un mijloc de cunoaºtere aculturii, a obiceiurilor etniilor din Iaºi.

Un alt moment mult aºteptat ºi îndelungaplaudat a fost prezentarea programelor de core-grafie, muzicã ºi dans de cãtre majoritatea etni-ilor participante la aceastã ativitate.

Cu toate greutãþile cu care ne confruntãm înprezent, programul pregãtit ºi prezentat s-a bucu-rat de un real succes, fiind aplaudat de sute despectatori, care se aflau la acea orã în ParculExpoziþiei. Desigur programul putea fi mult maibogat, dar ca urmare a lipsei de costume ºi

instrumen -te (de fie -care datãfiind ne -voi þi sãîmprumu -tãm de laalte orga-nizaþii) atrebuit sãne rezu -mãm la unp r o g r a mmai scurt,dar binepri mit depublic. Pe scurt,efortul fã -cut a me ri -tat, re zul - tatele s-auma te riali -zat în des -

coperirea de posibili noi membrii ai organizaþiei,cu mulþumirile din partea organizatorilor, careau oferit diplome pentru participanþi. Vizitatoriiau rãsplãtit efortul organizatorilor ºi partici-panþilor, dansatorilor ºi cântãreþilor par tici panþila aceastã acþiune prin aplauze ºi mulþumiriadresate direct în timpul spectacolului sau per-sonal unora dintre cei implicaþi în program.

Ne-am convins încã odatã cã astfel de activitãþitrebuie continuate pentru a ne face cunoscuþi ºi arealiza colaborãri cu celelalte etnii din Muni -cipiul Iaºi. Avem certitudinea cã studenþii deetnie ucraineanã, care au venit în ultimii ani lastudii la Iaºi, ºi poate ºi printr-o colaborare maibunã cu studenþii din Ucraina, care învaþã în Iaºi,putem sã ne facem cunoscuþi ºi auziþi nu numaiîn Iaºi, ci ºi în afara judeþului ºi de ce nu chiara graniþelor þãrii. În acest sens, am fost deja con-tactaþi de organizaþii similare din Ucraina pentruo posibilã colaborare în viitor ºi chiar participarela diferite festivaluri cu etnicii ucraineni dindiasporã, dar pentru aceasta avem nevoie de osusþinere ºi de un sprijin moral ºi material dinpartea UUR, a Ambasadei Ucrainei din Bu -cureºti, a Consulatului de la Suceava, aMinisterului Culturii.

Victor HRIHORCIUC

Filiala Iaçi a UUR çi-a câçtigat un loc de frunte în rândul minoritåÆilor din Iaçi

Dl­Victor­Hrihorciuc­alãturi­de­participanþi­la­acþiune

Participanþi­la­Târ­gul­Multi­­cul­tural

Este o vorbã veche ºi frumoasã „Prieten îmieste Socrate, prieten ºi Platon, dar mai prietenîmi este adevãrul“. Din aceastã spusã, dedu -cem cã Adevãrul izvorãºte din Dreptate. Undeeste duhul dreptãþii, acolo, printre multe altele,se dã preþul corect diversitãþilor culturale delimbã maternã ºi se rãsplãtesc fãrã pãrtinirevalorile, potrivit meritelor.

A trecut un an ºi ceva de când AdunareaGeneralã a Organizaþiei Naþiunilor Unite a pro -clamat anul 2010 ca fiind Anul internaþional alapropierii între culturi. În tot acest rãstimpUniunea Ucrainenilor din România (UUR) apro movat proiecte ºi a tradus în practicã ac -þiuni noi vizând promovarea multiculturalis-mului, a conlucrãrii dintre comunitãþile etnicela nivel loco-regional ºi în relaþiile inter-naþionale.

Judeþul Suceava reprezintã un tãrâm mirific,pe cuprinsul cãruia, alãturi de populaþia majo -ritarã româneascã convieþuiesc - într-un rai desublimã înþelegere - ucraineni, polonezi, ruºi-lipoveni, germani, rromi, italieni º.a. Anual,capul de afiº îl deþin în aceastã privinþã douãevenimente majore, care atestã în mod publicadevãrul cã dreptatea exprimãrii prin culturidiferite este singura modalitate de ex pri mare aspiritului ce poate face noi des co pe riri de ta -lente, insuflã respect cãtre legile co mu nitãþii ºibunele orânduieli pe temelia cea neclintitã arespectului faþã de aproapele nostru.

Astfel, prin Dreptate, cultura ºi educaþiaajung a fi un bun obºtesc, pentru familii maiîntâi, apoi pentru toate stãrile sociale, în sfârºitpentru neam. Dreptatea este mai dulce decâtmierea limbii prin care ea se exprimã. Dreptaceea se cuvine ca Festivalul interetnic „Con -vieþuiri“ ºi Tabãra Internaþionalã de Picturã„Bucovina - trecut, prezent ºi viitor“ sã lemenþionãm ca pe niºte dovezi viabile, cãizvorul darurilor celor bune este Dreptatea,pentru cã, dupã cum zice prorocul David:„norodul care va urma pe calea dreptãþii, vamerge din putere în putere, adicã din virtute învirtute“.

dr. Mihai MaTEICIUC

Multiculturalismul poartåaura dreptåÆii între oameni

Curierul UCRAINEAN 11

Curierul UCRAINEAN8

Curierul UCRAINEAN2

Curierul UCRAINEAN14

Nu e uºor sã scrii, într-unarticol de gazetã, despre locul încare te-ai nãscut, chiar dacã þi-aipropus sã te referi la un eve -niment precis, lesne de rezol vatprin tehnica dialogului - sãzicem. Vrei sã te referi la unadar, pe negândite, te împresoarãamintiri ºi realitãþi care-ºi cer, ºiele, dreptul la viaþã prin cuvânt, ºtiindu-se multmai importante ca loc în destin, fie cã se numescgard de stuf bãtut de vreme ºi de ploi, bãlþi ºilacuri feerice odinioarã, între timp rãpuse defuria desecãrilor, casã pãrinteascã din care auplecat aproape toþi în veºnicie, lãsând-o risipirii,stingerii, pieirii, fie cã poartã numele neputinþeiînchise în sine ºi retrase, discret, în tainicechemãri salvatoare...

Dar exerciþiul de o viaþã într-ale gazetãrieitransferã artei poetice „luxul“ melancoliei, îºisuflecã mânecile ºi trece la treabã. Dupã cumurmeazã:

În ultima zi a lunii august a.c., în comunaChilia Veche, judeþul Tulcea a avut loc sãrbã-torirea „Zilei Chiliei“, sãrbãtoare instituitã dedna primar Georgeta Ciupitu (pe numele sãu defatã - Petrencu), încã din primul an al primuluisãu mandat - acum, domnia sa fiind la al doilea.Festivitatea a avut loc pe platoul de pe falezaDunãrii, la care a participat un numeros public înfaþa cãruia au evoluat: formaþia de mandoline aªcolii Generale din comunã instruitã de dlînvãþãtor Paul Naumov, grupul de dans modernal ºcolii, soliºti ºi recitatori elevi - secþiunea„tineret“ fiind prezentatã de graþioasa BiancaZosima, acum liceanã la Tulcea, dar solidarã cufoºtii colegi mai mici, alãturi de care a cântat ºiea în orchestra de mandoline. Oaspeþi din afaracomunei, au fost: o formaþie de muzicã uºoarãdin Sulina ºi cunoscuta solistã de muzicã popu-larã Maricica de la Iaºi (acesta fiindu-i numelede afiº). (Anul trecut fusese invitatã Irina Loghincare i-a vrãjit pe chilieni cu repertoriul sãuromâno-ucraineano-rus, ocazie cu care ºi-adestãinuit originile slave - prin tatãl sãu). Punc -tul culminant al serbãrii l-a constituit in tra rea înscenã a grupului vocal ucrainean „Bila makov-ka“ („Nufãrul alb“), condus de preºedintele fi -lialei ucrainene din Chilia Veche, dl Florea Lisa -vencu (care este ºi acordeonistul formaþiei).

Doamna primar, în cuvântul rostit la deschi -derea festivitãþii, a salutat publicul ºi l-a felicitatpentru aceastã zi a petrecerii ºi a bucuriei, a acor-dat diplome tuturor elevilor care s-au evidenþiatla olimpiadele de peste an, precum ºi câºtigã-toarei concursului gastronomic judeþean, amulþumit sponsorilor SC Delta-Rom Agri culturaºi Gip Est - Piscicultura care au agrementatseara muzical-dansantã cu mici la grãtar ºi berela discreþie (nu, nu s-a îmbulzit nimeni. Aºezaþipe scaunele dispuse rânduri-rânduri în semicerc,costumaþi elegant, chilienii au fost serviþi - carea dorit, desigur - de doamnele din personalulPrimãriei. În timpul acesta, hora mare încinsã peplatoul larg din faþa modernei clãdiri a Gãrii flu-viale a cuprins, lãrgindu-se, pe toatã lumea (carea dorit sã joace!) - de la primar, profesori,pescari, tractoriºti, interpreþi ºi interprete, pânãla bãbuþe gãtite, marinari, adolescenþi, func -þionari, studenþi ºi elevi sosiþi în vacanþã ºi cineva mai fi fost...

Seara s-a încheiat (târziu, în noapte) cu fo curide artificii la ale cãror lumini multicolore s-aputut vedea cum, pe malul celãlalt al Dunã rii,câteva pâlcuri de locuitori ai oraºului ChiliaNouã au participat ºi ei, ca spectatori, la sãr bã -toa rea fraþilor de peste ape. ªi, cu aceasta, punct.

... De fapt, încã nu „punct“, pentru cã, a douazi, vizitând-o pe doamna primar la biroul sãu dela Primãrie (construcþie modernã, etajatã, ridi-catã tot în mandatul sãu) am rugat-o sã numeas -cã, pentru cititorii revistei noastre, câteva dinmul tele realizãri înfãptuite în cele douã manda teale domniei sale, în folosul obºtii chilienilor -majoritar ucraineanã în convieþuire armonioasã

cu românii, ruºii-lipoveni º.a. Nu i-am ascunsmirarea cã, în cuvântul sãu rostit pe scenã, nu aîncercat mãcar o schiþã de bilanþ. Dar, mai întâide toate, de unde ideea aceasta, cu „ZiuaChiliei“?

- În anul 2003, o delegaþie din comuna noas-trã, în frunte cu primarul de atunci, dl IlieHorobeþ, a fost invitatã sã participe la „Ziuaoraºului Chilia Nouã“ din Ucraina. Mã incluse -serã ºi pe mine în delegaþie, iar la masa festivã,pe mine m-au desemnat sã rostesc salutul-toastîn limba ucraineanã. Nu vã spun ce emoþii amavut! Îmi tremura paharul în mânã, mai-mai sã-lvãrs. Cineva a glumit zicând cã pe mine nu mãlasã soþul sã beau, de aceea, în loc sã-l duc lagurã, am pus paharul pe masã... Ei nu puteaubãnui în ce stare eram, ºi câte emoþii m-au co -pleºit în acea atmosferã de prietenie, omenie ºidrag de oaspeþi. Mi-a plãcut atât de mult ºi ideeaºi organizarea „zilei“ lor cã, în anul urmãtor,când am fost aleasã primar, am hotãrât ca, înfiecare ultimã duminicã a lunii august, sã facemºi noi la fel. Mã întrebaþi de bilanþ - e sãrbãtoareasatului, nu un moment de propagandã electoralã.Eu zic cã omul care are de vãzut, vede ºi fãrã sã-iaduc eu aminte.

- Dar mãcar nouã ne puteþi spune ce „vedeomul?“

- Am reparat strada principalã, am reabilitatuzina de apã, iluminatul public - la care încã mailucrãm - am extins reþeaua de canalizare, amconstruit Primãria nouã, am reabilitat-o pe ceaveche.

- Sunteþi la al doilea mandat. Veþi mai candi-da?

- Da. Pânã nu voi avea apã în toatã localitatea,24 din 24 de ore, n-o sã mã liniºtesc. Am depusun proiect la Fondul de Mediu (AFM) pentrucanalizare, staþie de epurare ºi conducte de apãpotabilã. Într-o lunã, sperãm sã se apro be. Ar tre-bui ºi cei de „sus“ sã se gândeascã la faptul cãDunãrea, pânã sã ajungã la noi, adunã de toatedin toate þãrile prin care trece (O întrerupe untelefon. Ceva legat de materiale de construcþie).

- Alte realizãri, doamnã primar?- Am reabilitat ªcoala nr. 2 (Iar sunã tele-

fonul. Se poartã, din nou, un dialog tehnic desprematerialul pentru acoperiºul fostului cãmin cul-tural unde e ºantier de reparaþii, renovare. Dnaprimar insistã sã fie „lindab cãrãmiziu“ precumcel (nou) al ªcolii nr. 1 de alãturi. Nici o nuanþãaltfel!) Iar reabilitarea cãminului cultural ofacem din bugetul local - taxe ºi impozite.

- Biserica... e toatã în „corset“ de schele...- Tocmai am schimbat acoperiºul, crucile,

urmeazã consolidarea ºi abia dupã consolidaretrecem la refacerea zidãriei.

- Aþi fost vãzutã pe acoperiºul bisericii în tim-

pul lucrãrilor, la înãlþimea de54 de metri, sã controlaþi cali-tatea execuþiei.

- Avem o echipã de meºterifoarte buni, în frunte cu unmaistru priceput, lucrarea eperfectã. Dar ce am vãzutacolo! Tabla fostului acoperiºfiind ruginitã, o cârpiserã

oamenii, de-a lungul anilor, care cu ce a avut.Printre crãpãturi, porumbeii au contribuit, ºi ei,cu un strat de ..., numai bun sã încolþeascã semi-nþele purtate de vânt. Biserica este un monumentistoric, aºteptãm, pânã la sfârºitul anului, certifi-catul de clasificare ca monument istoric.

- Când voi redacta, acasã, la Bucureºti, dia-logul pe care-l purtãm acasã, la Chilia, voi intro -duce, cu voia dumneavoastrã, chiar în acestpunct, unele date foarte interesante des pre bise -rica noastrã, date care conþin ºi o surprizã referi-toare la încã un nume, în turceºte, al ChilieiVechi: „În timpul dominaþiei otomane, credin-cioºii din Chilia Veche, simþind nevoia de a aveabisericã ºi preotul lor permanent, cãci le veneagreu ca, pentru orice serviciu divin, sã treacãDunãrea la Chilia Nouã, au cerut prin mijlocireaguvernatorului din Sulina ºi au dobâdit învoirea(firmanul) din 1858 ca sã-ºi construiascã biseri-ca. În baza acestei apro bãri, biserica a fost con-struitã din bârne de lemn ºi cãptuºitã cu scânduriîntre anii 1858-1860. Serviciul divin ºi cântãrilede la stranã se executau în limba slavonã ºi maipuþin în limba românã. Sporind numãrul popu-laþiei, iar biserica devenind neîncãpãtoare,oamenii au pus temelie unui alt locaº deînchinare de proporþii mult mai mari în jurulvechii bisericuþe rãmase în interiorul celei noi.Noua construcþie are formã de cruce ºi acelaºihram: „Sfinþii voievozi“. În anul 1935, bisericuþaveche, rãma sã în interior a fost demolatã.Clãdirea bisericii, de dimensiuni puþin obiºnuite,(a doua, din þarã, dupã Biserica Neagrã dinBraºov), e o operã arhitectonicã în care distin -gem caracteristicile unui amestec de stiluri goti-co-slav la care, ulterior, s-a adãugat ºi stilulromânesc vizibil în faþadã ºi turla Panto cra -torului. Întrucât inscripþia de pe clopote indi cãoraºul Harkov, se înþelege cã ºi celelalte obiectecu inscripþie slavonã au acelaºi loc de obârºie“.

FIRMANUL SULTANULUI„Decret Imperial: Sultan Ibni sultan, Abdul

Mejit Han, prin graþia lui Dumnezeu ºi voinþamea, Împãratul Turciei, la toþi de faþã ºi viitori,sãnãtate. Având în vedere raportul ExcelenþeiSale Raºid Bei, subguvernatorul Sulinei ºiPreºedintele Consiliului ªeri ºi membrilor aceluiConsiliu ªeri, care raport cuprinde urmãtoarele:Populaþia creºtinã din comuna Cazac-chioi, carecomunã este compusã din una sutã de case ºi maibine, ºi situatã în apropierea locului destinat pen-tru restabilirea unor musulmani, adicã lângãChilia Veche, sus-zisa populaþie fãcând plângerecãtre sus-numitul guvernator prin maslatu, cumcã dânºii neavând nici popi, nici biserica lor, suntnevoiþi a trece dincolo de Dunãre spre a merge labiserica lor ºi din aceastã cauzã, sãrmanii creºti-ni întâmpinã cele mai mari greutãþi pentru a trecemai totdeauna dincolo de Dunãre, cerând cuumilinþã sã li se dea teren vomfal spre a-ºi puteaconstrui o bisericã în zisa comunã, vãzând cere -rea supuºilor mei pentru care ordon prin acestdecret al meu spre a se da de cãtre cei în drept unloc vomfal de 21 arºini lungime, doisprezecelãrgime ºi patru arºini înãlþimea scãrilor aceleibiserici, dându-li-se totodatã ºi un venit de 600pânã la 700 lei anual, pentru întreþinerea vorbiteibiserici din veniturile mele, de care venit nimeninu va fi în drept a se atinge ci numai epitropiicare vor fi ai acelei biserici, precum nici zisabise ricã nu va fi atinsã de nimeni, fiind cu voiamea.

(Continuare­în­pagina­15)

AÆi auzit, pânå acum, deAÆi auzit, pânå acum, deCazac-chioi? Nici eu...Cazac-chioi? Nici eu...

Dna­Georgeta­Ciupitu,­primarul­comunei­Chilia­Veche

Curierul UCRAINEAN 15

(Urmare­din­pagina­14­)

Dat în Seraiul Împãrãtesc, la finele lui Regep,anul 1275/1858. Constantinopol, MinistrulDomeniilor (ss) Omer“ (Extrase din ArhivaS.S.C. Topica frazelor traducerii din limba turcã,urmând, probabil, cu fidelitate originalul, deºi neaduce o extraordinarã informaþie - aceea cãaºezarea Chilia Veche mai purta ºi numele deCazac-chioi (în limba turcã = satul cazacilor),prin aranjamentul cuvintelor, ar da de înþeles cãeste vorba de localitãþi distincte. Noroc cã mãr-turia în piatrã a sfântului locaº spulberã oriceîndoialã! ªi încã ceva: simpatia ºi compasiuneaSultanului faþã de creº tini invitã la o altfel deprivire asupra reli giei musulmane...).

*ªi, din nou sunã telefonul în biroul dnei pri-

mar Georgeta Ciupitu. De data aceasta, este soþuldomniei sale. Dupã ce închide, îmi spune:

- Soþul meu este oltean. „Tele-oltean“, cum îispun eu, fiindcã e din Teleorman. E foarte legatde Deltã. Acu' m-a sunat cã pleacã, totuºi, în de -legaþie. Greu s-a hotãrât! Delta, Chilia Vecheeste adevãrata lui „acasã“.

- Dacã am opri aici lista cu realizãrile în folo-sul chilienilor de când sunteþi primar, ºi tot ar fiimpresionantã. Ce ar mai fi de adãugat?

- Încercãm sã facem multe, cu bani puþini.Am pus gãrduþ din fier forjat pe toatã lungimeafalezei din faþa pontonului, era foarte necesar.Vreau sã extindem amenajarea falezei, avem înºantier baza sportivã de la malul Dunãrii - cam îndouã luni sper sã facem inaugurarea. Am amena-jat 3 pãrculeþe pentru copii cu dotãrile necesare,am construit o piaþã modernã acoperi tã, încurând ºi aceasta va fi datã în folosinþã. Am adusbacul cu butelii, am fãcut tot posibilul sã rãmânãla Chilia. Acum e non-stop la dispoziþia localni-cilor. Am transformat drumul Tulcea-Chilia îndrum judeþean ºi avem spe ranþe sã-l reabilitãm...

- Sunteþi nãscutã într-o zodie fericitã: iniþia-tivã-acþiune-succes.

- Când fetele mele erau mici ºi nu aveauastâmpãr, le spuneam cã au „zgândãrici“. Oexista ºi o zodie a „zgândãriciului“?

- Doamnã primar, în mod sigur existã ºi ne -mulþumiri. Care din ele vã doare cel mai mult?

- Cã nu avem locuri de muncã. Parþial, amrezolvat problema angajãrilor prin colaborare cu

cele douã firme amintite mai devreme; dinpãcate, doar parþial.

- La sãrbãtoarea „Zilei Chiliei“ grupul vocal„Bila makovka“ a încântat auditoriul cu un pro-gram de cântece ucrainene pe care le ºtiu ºi eu(în parte), încã din copilãrie când, la toate sãrbã-torile, ele rãsunau în toate casele, cântate degazde ºi musafiri pe 2,3 voci. Componenþii for-maþiei „Nufãrul alb“, acum aproape toþi la vâr stapensionãrii, sunt foºtii copii ºi tineri care auînvãþat acele cântece de la bãtrânii de atunci.Dupã pãrerea mea, cu toatã admiraþia pentruprestaþia lor artisticã, cred cã fiecare corist saucoristã ar trebui sã aibã alãturi, pe scenã, 1,2,3tineri, astfel ca, ºtafeta comorilor de cântecemoºtenite sã meargã mai departe. Toate corurileucrainenilor din þarã au în componenþã tineri.Chilia Veche are multe fete frumoase ºi bãieþifrumoºi - cu toþii talentaþi - ar avea ce arãta lumii.(Deºi este ºtiut faptul cã un caracter frumos facechipul frumos la orice vârstã. ªi invers...). De alt-fel, am vãzut cã dl Florea Lisavencu ºi-a luat alã-

turi un nepot, un brav cãzãcel de 5 sau 6 aniºoricare þinea biniºor ritmul cazaciocului. ªi mai eraºi o domniºoarã... E un început!

... Dialogul nostru a continuat pe încã multealte subiecte: de la greutãþile vieþii oamenilorsãraci ºi bolnavi pânã la stema, blazonulcomunei Chilia Veche, de la „-enko“ al numeluipãrinþilor ºi strãbunilor noºtri devenit „-encu“ încertificatele de naºtere ºi cãrþile de identitate aleurmaºilor (modificare hotãrâtã de „sus“, decineva, cândva, demult), pânã la proiectul pu bli -cãrii monografiei localitãþii (una fiind dejaîntocmitã de dl profesor Mihai Fediuc, acumieºit la pensie... „sã vedem cum îl convingem são publicãm, totuºi...“).

Omul faptei care este dna primar GeorgetaCiupitu mi-a indus energia de a scutura acesterânduri de melancolii, tristeþi sau nostalgie - aºacum scuturi un pom de fructele coapte. Unul dinfructele cãzute din pom chiar în josul paginii defaþã, îl ofer cititorilor ºi îl dedic, cu toatãdragostea, chilienilor mei:

Chipul pierdut

Rãzbeºte­iarba­neagrã­printre­spãrturi­de­gardS-a­smuls­din­jar,­la­maluri,­ultimul­fum,­subþire,în­sfredel,­pe­sub­nouri.­Plaurii­încã­ardpe­bãlþile­secate­la­ultima­smintire.

ªi­iatã­cã,­-nnodate,­cãrãrile­se­zbatcând,­reîntorºi­acasã,­timpu-nturnãm­cu­pasul...Oglinda­înghiþitã-n­pereþi­a­îngropatChipul­pierdut­ce-l­caut,­râsul­de-atunci­ºi­glasul.

Foºnind­din­oseminte,­nãluca,­giulgi­subþirePe­creºtet­îmi­aºazã­ca­vãlul­de­mireasã.Subpãmânteanul­ºuier,­îmbietorul­miremã­trage­cu­odgonul­de­ceaþã-n­recea-i­casã...

Cobor­cu­împãcare­pe­treptele­de­lutTãcerile­sculpteazã­în­aer­bolþi­deschise.În­rãdãcini,­se­pare­,­pe­rând,­mi­s-au­pier-

dutNãdejdile,­rãbdarea,­trupul­furat­de­vise.

Silvia ZaBaRCEnCU

Biserica­din­Chilia­Veche-­monument­istoric

În zilele de 7-8 octombrie a.c.,Catedra de limbi ºi literaturi slave aUniversitãþii din Bucureºti, înparteneriat cu Asociaþia Slaviºtilordin România, Ministerul Culturii ºiPatrimoniului Naþional, UniuneaDemocratã a Slovacilor ºi Cehilordin România, Uniunea Ucrai -nenilor din România ºi UniuneaPolo nezilor din România, a organi-zat a treia ediþie a sesiunii inter-naþionale de slavisticã sub gene -ricul „Studiile slave în contexteuropean“, prilej de dezbatere ºianalizã în câteva do menii impor-tante: stu diul limbilor ºi culturilorslave în Europa, perspective ºiprovocãri în lingvistica slavã, noimetode ºi abordãri ale fenomenuluiliterar, mentalitãþi slave ºi structuriimagologice.

Evenimentul ºtiinþific, care aavut o tematicã bogatã ºi interesan-

tã, a fost onorat de reputaþi specia -liºti din România, Ucraina, Polonia,Serbia, Bulgaria, Cehia, Italia,Slovacia, Ungaria º.a.

Prof. univ. dr. Constantin Geam -baºu, preºedintele Comitetului deorganizare, a rostit un mesaj desalut adresat participanþilor lasesiune, exprimându-ºi speranþa cãprestigioasa manifestare ºtiinþificãva aduce un suflu nou ºi va mobi-liza noi energii în cercetareaproble melor de slavisticã.

Comunicãrile ºtiinþifice prezen-tate timp de douã zile au condus laîntrebãri ºi discuþii, caracterizateprin sobrietatea ºi profunzimeafireascã intelectualilor de bunã cali -tate.

În cadrul sesiunii au avut loc, deasemenea, Colocviul internaþionalCzeslaw Milosz (1911-2004), dedi-cat centenarului naºterii poetului

polonez, laureat al Premiului Nobelpentru literaturã în anul 1980, ºiColocviul internaþional Taras ªev-cenko (1814-1861), dedicat co me -morãrii a 150 de ani de la moarteapoetului ucrainean.

Me mo riei poetului naþionalucrainean i-a fost consacratã osecþiune separatã. Comunicãrile audebutat cu cea a prof. univ. dr.Borys Bunciuk de la Universitateadin Cernãuþi, intitulatã Formelepoetice­ ale­ lui­ Taras­ ªevcenko­ încadrul­creaþiei­literare­timpurii. Aumai prezentat comunicãri: Volo dy -myr Antoficiuk (Cernãuþi, Ucrai -na), Psalmul­ în­ creaþia­ literarã­ alui­ Taras­ ªev­cenko­ ºi­ Mihai­ Emi­-nes­cu:­ as­pect­ comparativ, Ana-Maria Tupan, «Romantic Selves -Cultural Narra tives», Ioan Rebu -ºapcã, As­pecte­ ale­ receptãrii­ luiTaras­ ªevcenko­ în­ România, Ion

Rob ciuc, Taras­ ªev­cen­ko­ ºi­ Ro­-mânia, Iaro slava Colo telo, Creaþialui­ Taras­ ªevcenko­ în­ luminaexponatelor­ muzeistice­ din­ Ucrai­-na, Mihai Traista, Femeile­din­viaþaMarelui­Cobzar, Ion Cozmei, Tarasªevcenko­-­unul­dintre­cei­mai­mariromantici­ slavi, Ioan Chideºciuc,Simplitatea­ºi­comple­xi­tatea­paste­-lului­ „Livada­ cu­ viºini­ de­ lângãcasã“­a­lui­Taras­ªev­cenko­º.a.Toate­ comunicãrile­ au­ fost

urmãrite­ cu­ interes,­ suscitând­ dis-cuþii­de­înaltã­þinutã.Se­poate­afirma,­cu­certitudine,

cã­ Sesiunea­ internaþionalã­ de­ sla­-vis­ticã,­desfãºuratã­la­Bucureºti,­afost­un­ real­ succes.­La­succesul­eiau­ contribuit,­ deopotrivã,­ organi-zatorii­ºi­participanþii.

Ion ROBCIUC

Sesiunea internaÆionalå de slavisticåSesiunea internaÆionalå de slavisticå„Studiile slave în context european“„Studiile slave în context european“