A n u l X X X . — 4 ! ) 5 BANI IN TOATA TARA 5 D U M I N E C A , 1 ( 1 X O C M B R I E 1 5 * 1 3

UNIVERSUL umm АШАШТІІ

LEI 2 , 0 0 ANUAL Abonamentele se fac

numai pe un an.

C O L A B O R A T O R I I ACESTUI NUMÁR Victor Eft imiu, Ana, Al . Godreanu, Traian G. S toenescu , D. Iov,

I. C. Vissarion, Victor Anes t in , I . C. Aslan, L. Rebreanu, Dr- Grunfeld .

4M \CII HI LINIA PE PAGINA 7 ŞI 8

— В ^ . 2 Т І 2 0 —

Catas t ro fa n a n i b a l o n aus t r i ac— ( V e z i explicaţia)

2 . — y0. 43. U N I V E R S U L L I T E R A l i D u m i n e c ă , 10 N o e m b r i e 1913.

T U B T E I — Roman de Alphonse Шлтт —

— U R M A R E -

P u ' t e făcuse r ă u , că a r u n c a s e lot i n s p i n a r e a onoareî, f idel i ta te! s a l e , no i i n să credem că fusese de v i n ă m a l m u l t sf ia la , t e m e r e a de

• succes, n o u t a t e a s i tua ţ i e i şi t e a m a g r i j c i , s t ângăc ie i , care, îl opr i se pc fclophen.

s.? g â n d e a că n u a r fi a ş a de vi-nov.it, iu f a ţa Magda lene i , d a c ă ar i u b i i c M a r i a , în a ş a chip, c u m nu a r p u t e a s'o i ubească ,pe ca, c a r e e r a ;;-:a vie c u r a t ă .

S i t u a ţ i a l u î e r a foar te per icu loa­să, ş i p l e c ă , d u p ă ce p r i n t r ' o scr i ­s o a r e , i n t t i i n g ä p e M a g d a l e n a de s o s i r e a sa.

b e c â n d se p regă tea de p l e c a r e , E d w a r d î l v ă z u p u n â n d u - ş i hab ic lo ee 1 mai b u n e şi îl c h e m ă d u p ă s c a ­l a pentru a-I face cele m a l serioase, recomandaţii .

- - V e z i b a g ă b ine de s e a m ă să n u s iriei h a ine l e ; pcrio-lo în fie­care zi. şi vezi s ă nu te a p u c e p l o a i a c u t-ie: vezi şi dc ghete să nu m e r g i i fiii. p i e t r e . Cu aceste în ţe lep te s la­t u r i S t e p h e n o [porni.

XLIX

Sunt atât 'de obosit, în eût abia am avut putere să dau ieri, ó lovitură de sabie гіпиіа din ca-

-, marazil mei. E u g e n e K a r r

M a g d a l e n a e r a de d i m i n e a ţ ă cu ochii la fe reas t ră , c ă u t â n d a p ă ­t r u n d e cea ţa ca r e se r i d i c a încet de la p ă m â n t şi s e a u r e a la r aze l e fru-m o s u W Soare de t o a m n ă .

i n sfârşi t , « .păru u n t â n ă r , p l in de s u d o a r e şi d e p ra f ca re m e r g e a g r ăb i t . C â n d ză r i pe M a g d a l e n a , se opr i . ga lben , ş i îşi puse m â n a pe i n i m ă , ca să-î o p r e a s c ă bă tă i l e .

A p o i i n t r ă în g r ă d i n ă . Revăzu a-co îo l o c u r i p l ine dc a m i n t i r i ; i a r b a «•ra v e r d e şi deasă , m ă e i ş u l nu m a i a v e a f lor i . Se r e v ă z u ca în zileüe a-fc)e de fericire a t â t de s c u r t e ş i a t â t d e p u ţ i n e , a c e l a ş .aer, acelaş p a r f u m , a ce la ş Soare .

P e u n tei, r e v ă z u î i te r i le tpte cnr i le s c r i s e s e cu u n a n î n a i n t e ; Î i teri le c r e s c u s e r ă pe p o m a d â n c c ica t r i ­zate. Şi M a g d a l e n a n u se m a î da jos.

Aştep tă mult , Sa f iecare m i ş c a r e ab ia r e ţ i n â n d u ^ ş î nesjwrajia p e n t r u a d i s t i n g i - sgsemoiMl p a l i e r e&t..sau t e m â n d u - s e de a a u vedea veaiirsd pe d. Mucii er, şi gatîi a- s e urca) î n v r e - u n p o m ca s& n u fie r e c u n o s c u t .

S o a r e l e a p u s e . T r e b u i a sä, plec*. S t e p h e n s m u l s e

d'-'.m c r ă c i tte m a e i ş şi u n a o l ă s ă pe i a r b ă p e n t r u M a g d a l e n a .

'Cum eşea, mtorcăiKte-se să m a i Vadă înci l o d a t ă casa. zări în l u m i n a z i l e i ap roape- s t insă , r o c h i a a l b ă a Magds ' i ene i ; d e l a f e r ea s t r ă ca îî fă­c e a s e m n s ă s tea .

Ş i îl înt inse- o h â r t i e ; d a r femân-du-se să n 'o ia v â n t u l , o î n f ă ş u r ă I n c e v a g r e u , o a r u n c ă lu i S t e p h e n ş i a r oi închise fe reas t ra .

M a i m u l t de d o u ă c e a s u r i t r e c u r ă ! âJîă c a s ă r m a n u l b ă i a t s ă g ă s e a s ­că s c r i soa rea ; în s f â r ş i t găs ind-o . i-m .iiat o p o r n i l a d r u m . M a g d a l e n a ii scria :

. .Xu vo i putea veni în g r ă d i n ă fă­ră, t a t a ; soarta, c r u d » n e r ă p e ş t e u n m o m e n t de fericire. EştJ r ă n i t , t e - a m v ă z u t l e g a t l a m â n ă . O! S t ephen a l nîcfl! şi n u po t s ă te îngr i jesc , eu! l a . - n a o vom pe t rece l â n g ă S u z a n a , a ş a d a r m ă voi a p r o p i a de t ine . A-d i o . te i u b e s c " .

' In s c r i soa re fusese î n f ă ş u r a t ă o p e c e t i c ca s ă a t â r n e m a l g r eu , o pe coti e cu d o u ă in i ţ ia le . S t e p h e n o s t r â n s e la p iep t cu m u l t d rag , îm­p r e u n a cu? sc r i soarea .

P â n ă d iminea ţa , făcuse j u m ă t a t e di'Utnut, î n t r ' o c ă r u ţ ă , d a r s c a r a nu m a i a v u a c e a c ă r u ţ ă de ocazie, şi fl: s i l i t a m e r g e pc j o s .

L

MARIA

Su i s u s s c a r a şi î n t o a r s e încet c h e i a ipe care E d w a r d o l ă s a s e î n u ş e ; i n t r ă şi! văzu două capete pe. p e r n ă ; e r a u E d w a r d şi Mar ia .

M a r i a sh i jn i cu ţa cea f rumoasă? E d w a r d se d e ş t e p t ă . — Cine e aici'.' — Eu. —A! t u eş t i S tephen , b ine a i veni t :

n u face p r e a m u l t ă gă l ăg i e şi clu-te d e adu. e ă m â n c ă m .

S t e p h e n se cam m i r ă , d a r nu făcu n ic i o obiec ţ iune , deşi s i t u a ţ i a s a i se p ă r u cam c i u d a t ă . P e c â n d se p regă tea s ă ose, E d w a r d îl s t r i g ă :

— Ia b a n i i dc jos, d i n colţul fe­r e s t r e i .

S t ephen găs i la locul a r ă t a t vre-o două-zeeî d e fiorini .

— A, să m ă n â n c i şi t u ou noi , zise E d w a r d ; vezi adsu-nc s ă m â n c ă u ? ceva bun , câte ş i t re i .

— Aide, zise S tephen p lecând , s ă i au l uc ru l în g l u m ă .

E d w a r d n u şt ie ce s'a p e t r e c u t î n t r e mine şi M a r i a ; şi apo i ce-mî pasă m i e do Mar ia?

T o t u ş i e r a ceva caro îl s â c â i a p S -ţ in ; deş i n u miaî avea p e n t r u M a r i a n i c i o in ten ţ ie , i se p ă r e a î n s ă c ă ace l m o m e n t d e iub i re s a u de căl­d u r ă care a v u s e s e p e n t r u ca, o fă­cuse a l u î , ş i pc f r u n t e a feţei e r a c a u n s e m n ş i pece t i a u n u i s t ă p â n .

P o r u n c i d e j u n u l şi se d e s e la co­leg iu ca s ă îş i f acă c l a s a . C â n d se î n t o a r s e l a d e j u n îş i g ă s i locul p r i n s ş î © n o u ă c u n o ş t i n ţ ă d e a 5uä E d ­w a r d , u n t â n ă r d in o r a ş c a r e ven i se s ă îl v a d ă şi pe care îl poftise..

L I Suzana Magdalena

Bine . b ine M a g d a l e n a «os i r ea t a es te î n a i n t a t ă cu câto-vafzi le .

Vino, v i n o odată , s c u m p ă şi b u n ă p r i e t e n ă , ai s ă g a e e ţ U - t o a t e g a t a s ă t e p r i m e a s c ă . Şt i t u c ă es te a p r o a p e o l u n ă d e c â n d p r e g ă t e s c pfâcori le n o a s t r e d e i a r n ă ? Abia a ş t e p t . B i n e cuvân tez f iecare b ă t a i e d c v â n t c a r e smu lge f runzele d u p ă ipomi.

I n t i m p de t r e i l u n î de i a rnă , a v e m i n v i t a ţ i u n i p e n t r u c inc isprezece ba­l u r i ; t a t a a a b o n a t o loje I a teatru. V% fi del icios! şi a m a d u s şi p e n t r u m i n e ş i p e n t r u t i n e modele 'dan ce le m a i поиП

Ш- s 'au t r i m i s stofe s u p e r b e ?1 î n c ă n e m a l v ă e u t e ; t r imí tc-o i í n u ­m a i d e c â t o roch ie d c a ta c a să te fac o d a t ă pe a m â n d o u ă p e n t r u p r i ­m u l bal la c a r e vorn d a n s a M ă b u ­c u r d i n a i n t e de m i r a r e a t u j u a w l u ­c r u r i l o r ce vei vedea a c i ; t u n ic î idee n ' a i Ole e l egan ţa femeilor ş i a b ă r b a ţ i l o r .

S ă r m a n ă p u s t n i c ă , o b i ş n u i t ă cu o b r a j i i a r ş i de s©are, mâ in i l e a s p r e d c ţ ă r a n ; a i să te g ă s e ş t i î n t r ' o t ^ r ă f e rmecă toa r e !

Ţi -am g ă t i t o d a i a p e c a r e ţi-o des ­t i n ţ ie : e s t e a ş a d e d r ă g u ţ ă , cu a m a l e s eul ori le z u g r a velei ş i a l e m o b i ­lei ; a î s ă fii m u l ţ u m i t ă . Vino , v i n o M a g d a l e n o , a î să vezi t o a t e aces tea . .Şi a&tră de t o a t e aces tea , a m o idee: î n soc i e t a t ea c a r e o vom vedea , p r i n ­t r e a c e i b ă r b a ţ i f r u m o ş i şi a m a b i l i « a r i n e v o r î n c o n j u r a , t u t r e b u e să. faci o a l ege re ; f r u m o a s ă s i c u m i n t e c u m eşt i , a i s ă faci o c ă s ă t o r i e bo­g a t ă , c a r e t e va ţ i n t u i ü a n g ä m i n e .

Vino, a v e m a t â t e a l u c r u r i a n e s p u n e J De o l u n ă de c â n d îmi a d u n t o a t e g â n d u r i l e mele ipentru t i ne ; n i c i o d a t ă n u veï fi m a î v ă z u t o fată a ş a de l i m b u t ă ca mine .

L I I >—Plec! zise E d w a r d ; i a t ă -mă în

b u n e l e g r a ţ i i a le u n c h i u l u i m e u . D a r pe t ine S tephen , să te las aci? De ce nu a i m e r g e şi tu cu mine? Poate,

m a l po ţ i î n c ă să te î n so r i c u r u d a ta, vei fi boga t .

— Nu, n u , î ncă ipatru l u n i şi voi fi b o g a t îndestul , , voi a v e a u n loc de o m i c cinci su te de f iorini , şi voi fi cell m a i fericit d i n t r e o a m e n i : n u te îngr i j i de m i n e ; cu r ă b d a r e , îmi voï face v i a ţ a pe ca re o doresc.

— Nu v r e a u ca p r i e t en i a m e a să t e supere ; plec s i n g u r ; să î n i p ă r ţ i m ce a m ca b a n i , ş i c â n d voi fi acolo, a î să-mi da i voe să- ţ i t r ime t o m i c ă i n d e m n i t a t e d in r u i n a ca re ţ i -am pr ic inu i t .

S tephen însoţ i pe E d w a r d p â n ă Ia t r ă s u r a care t r e b u i a să 1 ducă . P e d r u m , E d w a r d nu vorbi de cât de p lăcer i le ca r i îl a ş t ep t au ; în s fâ rş i t se î m b r ă ţ i ş a ; ă , şi t r ă s u r a porn i .

C â t e v a zile S t ephen fu p r a d a une i t r i s t e ţe vagi , care o ipricinucşto ple­carea une i p e r s o a n e c h i a r indi feren­ţă , cu a t â t m a i mul t a u n u i prieteni, cu c a r e î ţ i î n l ă n ţ u e ş t l v i a ţ a p r in -t r ' u n obice i de toa t e zilele.

D a r încettfl cu înce tu l , a m i n t i r e a lu i E d w a r d se ş terse şi S t e p h e n se (puse pa m u n c ă c u m u l t ă s i l in ţă .

L I I I

'Stephen Magdatenel

E r i , a m fost. de m 'am p l imba t , în s p r e s e a r ă , pe m a r g i n e a r â u l u i , f runze le plopi lor t r e m u r a u de la ele însăş i , f ă r ă c a s ă s i m ţ i v â n t u l ; to­t u l p ă r e a l in i ş t i t s i în a ş t e p t a r e ae­r u l e r a g r e u , n o u r i g r o ş i u m b l a u în-eet , «uerul ab ia p u t e a a-î s u s ţ i n e ; d e d e p a r t e se a u z e a u n sgomot s u r d , ş i fulgerele desp icau cerul : r û a d u n i -cele fâ l fâ iau ţ i p â n d , a p a p a r c a de un viole t î n c i n s : aipio>î î n c e p u v â n t u l , r i d i c â n d în v â r t e j f runzele şi p r a f u l ; p lopi i n e g r i se încovo iau , r âoAu ne­tele d u s e dc v â n t n u spui eau s i - ï re­ziste- P c c â n d a d m i r a m .acest spec ta ­c o l , de o d a t ă , v â n t u l î nce t a ş i d in-t r ' u n n o u r despicat , p loa ia căzu ş i ­r o a i e m a r i .

Eu m a r é fug ia i în colilia lui Fr i tz : — mă se p a r e e ă ţi-.aui vorb i t de F r i t z ; — el n u e r a , n u g ă s i i decât, p e nevastă-sai c u copii» ; de obicei. »-leargăi l a mine săirind, şi în s e m n d e b u c u r i e că m ă văd , m ă ca lcă pe pi1-c ioare şi îmi rupi h a i n e l e ; clar a.-t u n c î e ra i l în g e n u n c h i . î m p r e j u r u l mamei lor . f a ţ a lor , a t u t u r o r a v e a u ö expres ie de sofeanai ta te , cu a t â t . m i se ipărea. m a í m a i t , cu c â t e r a a p r o a p e n o a p t e .

— Este t â r z i u , îmi z i se Lou i sa . ş i F r i t z n 'a î a a ï ven i t ; n e r u g ă m l u i D-zeü, su н в i ee î n t â m p l e vre-o ne -n o r e c i r e , -pe v r emea a s t a , şi s ă gă­s e a s c ă v r e -un a d ă p o s t .

E s t e o fericire, o m a r e fericire, c r e -«Eiata fermă în gr i je , Maisdaîeno ; a m e a este câ t e o d a t ă a t i n s ă d e r a ţ i u ­ne , ş i m ă necă jesc ; dc aceea n ic i o-d a t ă n u m â h n e s c c r e d i n ţ a n i m ă n u i , inc» c o cel m a i mic z â m b e t a m a r , s a u cu v re -un c u v â n t d e n e î n c r e ­d e r e : este o fer ic i re pe c a r e aşi u-cide-o, u n sp r i j i n pe c a r e 1-aşî r ă s ­t u r n a .

Mă a p r o p i a ! ş i î ncepu i să m ă rog cu eî.

Apoi î n a i n t a i d e l a u ş ă . — Nour i i a l e a r g ă r epede şi s u n t

m a i uşor i , le zisei e a ; v â n t u l m ă ­tură , ceru l , a e r u l este a c u m c u r a t , f u r t u n a a t r e r u t .

— 'Copil, zise Luisa , duceţ i -vă d e c ă u t a ţ i p a n t a l o n i i şi v e s t a de Dumi ­n ică a tatăSuî vos t ru ca s ă se p o a t ă s c h i m b a c â n d o veni .

Şi ea, scoase o c ă m a ş ă de p â n z ă a l b ă . pe ca r e o încă lz i la foc.

— Luizo, ziseî eü, s ă -pun m a s a c a s ă p o a t ă m â n c a o c io rbă c a l d ă c â n d ö ven i .

Câ t eva clipe d u p ă aceas t a , veni ş i F r i t z ; ea îi s ă r i d e gâ t , copii i îl în­c o n j u r a u şi-1 a j u t a u a-şî scoa te h a i ­ne le .

T o a t e a s t e a m ' a ü împ ied ica t de a do rmi , M a g d a l e n o ; î n f ă ţ i ş a r e a feri­c i r e ! m'a făcut s ă cuge t că n u s u n t fericit. T o a t ă n o a p t e a , a m văzut, pe femeea acea r u g â n d u - s e şi î n t r e b â n d cerul cu o p r iv i re î n g r i j o r a t ă şi r u g ă ­toare , vedeam m â n g â i e r i l e sale şi a

copi i lor s ă i ; M a g d a l e n o s u n t săraci , d a r s u n t foar te fericiţi .

Şi no i , M a g d a l e n o , v o m fi foarte fericiţi ; î ncă p a t r u l u n i , şi voi avea acel loc, ş i voi ven i s ă te cer t a t ă lu i t ău , şi a p o i vei fi m a i a p r o a p e de m i n e ; te voi vedea câ te o d a t ă şi asta î m i v a d a cura j ş i pu t e re .

Zici c ă sufer i dc m ă s e a ; Cochete, v r e a u s 'o scoţi , fac aces t s ac r i f i c iu ; ш і p o ţ i ţ i ne m a i m u l t ca m i n e .

L I V

P c o d imineaţă , p o s o ' m o r â t ă de l a î ncepu tu l ie rnei , n o u r i i e r a u de u n c e n u ş i u m u r d a r , i a r b a a c o p e r i t ă de o g l i i a ţ ă d e a s ă a l b ă , l u m e a c a r e tre­cea pe s t r a d ă e r a î n f ă ş u r a t ă b ine , cu îngr i j i re , şi m e r g e a cu p a ş i g r ă ­b i ţ i .

Cu t o a t e acestea, la o c a s ă fru­m o a s ă d in o r a ş u l dcXXX, o f e reas t r ă e r a desch i să , şi Qa a c e a fereas t ră î n ­văluită, î n b l ă n u r i , se vedea o t â n ă r ă fată. albă şi b l o n d ă , a că re i p r iv i re e r a a ţ in t i tă pe u l i ţ ă . B i a t a copilă ! Născio.rul s ă u e r a r o ş u de frig. o rb i i îî l ă c r ă m a u , ochii ei de u n a l b a s t r u f rumos . T r e c ă t o r i i o p r iveau , d a r fri­gul î i făcea s ă m e a r g ă câ t m a i rc-cjpde îna in te .

D i n când în când , t â n ă r a fată in­t ra în odaie , şi vorbea repede .

— Aide o d a t ă , H e n r y , zicea ea. şi d-ta. Lisbeth , n u m a i veni ţ i o d a t ă ?

— N u e m a i t â r z iu de unsprezece , d-ră , zise L isbe th ; te r o g înch ide fe­r e a s t r a , a l să r ă ce ş t i ; i a t ă d o u ă ore de c â n d s t a l p e u n frig grozav , şi d-ta nu e ş t i î n v ă ţ a t ă cu a e ru l rece al d imine ţ e î .

— L a s ă . l a s ă Lisbe th , şi g r ă b e - t e -te . P u n e colo t o a l e t a a cea s t a , î n t r e cele d o u ă ferestre . D a r r o c h i l e / c a r i a u veni t a s e a r ă , le-ai scos d i n cuie­re"? ivufăr ia a î pus -o la loci Henry , pe c ă m i n t r ebuesc ace ; Lisbeth , pe toa le tă , să pu i s ă p u n , pa s t ă de mig­dale , a p ă do 'Colonia, p u m a d ă , per i i şi. p iep ten i , şi m a i fa î ncă focal , p u n e lemne m e r e u .

In aces t m o m e n t se ap lecă i a r a f a ­r ă pe f e reas t r ă , d a r r e i n t r ă r epede :

— I u t e , iu te , H e n r y , Lisbeth . a u d o t r ă s u r ă , H e n r y m a i dă o d a t ă cu m ă t u r a şi fugi, du - t e jos de desch ide u ş a ; a c u m n ă d ă j d u i e s c că to tu l este în h u n ă o r d i n e . • Ş i sgomotul d e t r ă s u r ă se a p r o p i a d i n ce în ce m a i m u l t , biciul v iz i ­t i u l u i şi c lopotele cai lor , apo i t r ă s u ­r a şi p r i n f e r e a s t r a t r ă s u r e i eşi ca­p u l MagâaieBeî.

Suzana s ă r e a d e b u c u r i e . — I a t - э ! îat-o. ! Chirigiul «ia d i n b ic iu ca să ves-

t e a s e ă sosirea, s a ; î n d a t ă g e a m u r i l e d e la tr işară, t r e m u r a r ă i n t r â n d pe p o a r t ă ,

S u z a n a era de ja jos : M a g d a l e n a Si sări de g u t ; cete două fete se îm­brăţişară.

— Vino, v ino, s ă r m a n ă M a g d a l e n o , zise Suzana, ţi-e frig;

O luă în odaie fără a se m a i în­griji сТг d. МШіег, care v eghea la d e s c ă r c a r e a cărţilor s a l e ; apoi o des-b r ă c ă si o puse î n p a t la c ă l d u r ă .

— Culcă-te câte-va, ore, a i să te încă lzeş t i , şi a î să te od ihneş t i ca m a m a şi t a t a s ă te vadă f r u m o a s ă .

D u p ă ce o culcă, S u z a n a o î n t r e b ă : — Cum î ţ i g ă se ş t i o d a i a ? Magdalena s e u i t ă de j u r împre ju­

r u l odăie i cu a d m i r a ţ i e , acel l a x îî e r a n e c u n o s c u t . T o a t ă oda ia , t ava­n u l şi pere ţ i i e r a u t a p e t a ţ i cu m ă ­t a s e c ă r ă m i z i e şi cu d u n g i de a r g i n t . Mobilele e r a u albe cu g a l o a n e de a r ­g i n t ; e r a u n p i a n m a r e cu o m u l ţ i ­me de note , şi n i m i c nu l ipsea acelei o d ă i ţ e , d in acele mic i n i m i c u r i co­m o d e , pe c a r i n u m a i s i n g u r ă femeia ş t i a să йе p r e v a d ă .

— încân t ă toa re 1 - te -a î o c u p a t a ş a d e m u l t de m i n e . S u z a n o !

Apo i î n c e p u r ă acele du lc i c i r ip i r î de fete t i n e r e c a r ï s u n t a t â t de i u t e . r e s a n t e .

A se citi nrmarea în „Universal Literar" ce va apare Duminica vii» toare.

"000-

Duminecă 10 Noembrïe 1913. C N Í V E R S U L L I T E R A R No. ia. — з .

Ecourile sàntàmâneï lin. eveniment "de o deosebită în-

seninătate pentru noî, este actuala agitaţiune, a Bulgarilor. In toiul a-hijrrHur, partidele au făcut să së, d'.slăniwască toate patimile, fai­moasa, unire şi înţelegere a lot ce era bulgar, azi. nu mai e. decât un simpla cuvânt. Disperaţi de 'dezas-Itnl .re, Vau suferit, conducătorii Циіаагіеі se acuză reciproc, cău-t'.i/id să se desvinovăţcască astfel in ufhit poporului.

I.) mentalitate ciudată, pe curé vai. mi. putem să o înţelegeri/, noi, cu toate defectele noastre.

Bafijnrul, ca oricare popor tânăr, simte nevoie să se agite in, conti-* vuit. patimile sunt cele cari de, s i-iiur aă mai multăi putere asupra u-vii.i popor tânăr, prea tânăr, de a-c- ia Bulgarii sunt atât de păti-unişi. Deşi se ceartă între eî, cu luate acestea, gândul tuturor e. ace­laşi: revanşa.

Deocamdată vor revizuirea trata­tului dela Bucureşti, care vorba ro-•mâarască ,.le sie, în gâl", 'dar maî ou rî multe chestiuni dc rezolvat, miilir paiimi dc astâmpărat .

I oi-vor vreodată să, se măsoare inc cu, forţele româneşti? Nu putem sa facem proorociri, dar nu ar fi de. mirare să le vie şi acest gând.

In, ori ce caz, chiar certurile I6r, interioare pc noi ne interesează, de oarece, trebuie să, cunoaştem cdt maî bine mentalitatea acestor copii turbulenţi că peninsulei balcanice, :P'" cari n u putem săi urăm, căci •ura. n u c românească, dar asupra tisturilor lor trebuie să fim atenţi.

I n t .

M o r m â n t u l l u i N a p o l e o n

-ooo—

Din Heinrich Heine

O P B 3uE E î S 'S'ait, potrivit şi se iubiră, ' ' УЛ un pungaş, o hoaţă e a t

Când ,,cl" făscca vre-o pungăşie Trântită 'n r>atu-î, „ca" râdea,

Vii an trăită 'de minune in. chefuri, viaţa lor trecea PI tot mereu câta prilejuri Su. fure, numaî pentru ea.

T.'aă prins, şi când spre puşcărie. Legat el între puşti trecea Privind de sus, de la fereastră yepăsăioare ca rădea.

„iubito-î scrise el, 'de 'doru-ţţ ..Ard; vino şi 'durerea mea ,ЛІ'т-о; îndulceşte-mi traiul"... - ' Citind scrisoarea ea râdea

h„ zorii zilei următoare. ' Pu dus la moarte... Ea privea .>> când în ştreang îî văm trupul Luptând cu moartea, ca râdea. •'

Liupă o cruda agonic ţ llnri cu gândul tot la ca : Lau îngropat... şi peste-o oră ' *• Ea bea vin roşu şi râdea. '

A n a Al . Codreanu

-ooo-

Ilustraţia noastră colorata

Catastrofa unui balon austriac I lus t r a ţ i a co lo ra t ă d e pe p a g i n a I

reprezintă g r o a z n i c u l acc iden t în­tâmplat a e r o n a u ţ i l o r P a l m i e r şi Lu-tier, a m b i i of i ţer i î n a r m a t a a u s ­triacă. Ba lonu l fusese î m p i n s de o furtună sp re P r a g a . L u t h e r a m u r i t pe loc, i a r P a l m i e r se af lă ;grav rănit.

C a s a î n ca r e a m u r i t Napo leon î n i n s u l a S fân t a E lena şi m o r m â n ­tu l î n ca r e a fost î ng ropa t , s u n t păz i t e î n p rezen t de u n func ţ i ona r f rancez d. Roge r .

Deoa rece aces t f unc ţ i ona r a m a ­

ni fes ta t d o r i n ţ a s ă se r e î n t o a r c ă î n f r a n ţ a , g u v e r n u l francez a hotărâ t s ă s u p r i m e aces t post, ca re îl cos tă vreo 9000 leî a n u a l .

Ziare le franceze p ro te s t ează în

con t ra aces tu i act. c e r â n d să lie nu mit. un n o u func ţ ionar .

Keproduce.m, aci o fotograf ie re cen t ă a m o r m â n t u l u i in ca r e fu sesc î n g r o p a t m a r e l e Napoleon .

Spovedania unui puşcăr iaş ilustru

-ooo-

I a r ă ş I s 'a r ă s p â n d i t svon ui c ă Os-fcar Wi lde , m a r e l e sc r i i to r englez, m o r t a c u m 10—15 a n i la P a r i s , a r fi t r ă i n d încă.... Cel î n g r o p a t o d i n i o a r ă a fost u n m u r i t o r de r â n d , u u a u t o ­r u l „Salorneci" .

O s c a r Wfildc. c a r e a fost cei m a l g lor ios d i n t r e conteruirorani l să i , şi-a •sfârşit v ia ţa în ch ipu l cel r n a l trist... . A r ă t ă c i t , f l ă m â n d şi h u l i t d e tot! p r i n m a h a l a l e l e P a r i s u l u i , d u p ă ce făcuse doi a n i de t emn i ţ ă o-diruioară în î n c h i s o a r e a dela P.ea-d ing . De-acclo, el s'a spovedi t , fie [prietenilor să i , p r i n scr i sor i , fie în opera de a r t ă , cum este acel n e m u r i ­to r „Dc profundis" . . .

I a t ă cc s c r i a e l u n u l b u n pr ie ten , l u i Rober t P r o s s :

... N ' a ş l voi ca scr ier i le mele să fie a r ă t a t e ca n i ş te cur ioz i tă ţ i . I | î sc r iu f ă r ă g r i j ă , ca u n u i a d i n t r e cei m a l b u n i p r i e ten i pe carc-I a m şi a f a r ă de câteva excep ţ iun î d e a p r o a p e , sira-ipat ia a l to ra , c h i a r c â n d o v o r b a s'o p ie rd , m ă a t inge foar te p u ţ i n . Nici u n o m de pozi ţ ia m e a n u poa te că­dea în погоів і vietel. fă ră să se ex­p u n ă l a m i l a infer ior i lor să i . şi ş t iu că, a t u n c i c â n d o p iesă ţ ine p r e a m u l t , s p e c t a t o r i i sc obosesc. T r a g e ­d i a m e a a d u r a t p rea m u l t ă v r e m e ; p u n c t u l c u l m i n a n t a l s i tua ţ i e i a t re ­cu t ; d e z n o d ă m â n t u l e mesch in şi a m perfec ta c o n ş t i i n ţ ă a fap tu lu i că, a-t u n c l c â n d va sos i s fâ r ş i tu l , m ă voiu î n t o a r c e ca u n v i z i t a t o r i n o p o r t u n , în t r ' o lume ca re n u m a l a r e nevoie de m i n e . U n r e v e n a n t (str igoi) c u m zic francezi i , u n s t r i go i a l c ă r u i c a p a albi t în vremea lunge î sa le înch i ­sor i şi pe care l 'a de s f i gu ra t d u r e r e a .

Ori cât a r fi de oribi l i m o r ţ i i ca r i ies d i n m o r m i n t e l e lor ; viii c a r i se r i d i c ă a f a r ă d in m o r m i n t e s u n t ş i m a l oribil i . Ştiu p r e a b ine toa te a s ­tea. C â n d e.ştî de optsprezece l u n i în­t r 'o celulă de puşcă r i e , vezi o a m e n i i şi l uc ru r i l e a şa cum s u n t în rea l i ­ta te . P r ive l i ş t ea te preface 'n p i a t r ă .

de VICTOR. E F T I M I I L

Să n u crezi că \ roao să defă imez pe cineva p e n t r u riciilc mele. P r ie ­t en i lo r m e i p r e a pu ţ i n le pasă dc ele, c a mie de-ale lor. In aceas lă pr iv in­ţ ă , n a t u r a a fost m a m a v i t regă a n o a s t r ă , a t u tu ro r . ; .

Nu-î cr i t ic p e n t r u că n u aprec iază o m u l pe ca re l-aii r u i n a t . A t â t a câ t m i - a fost m a s a roş ie de vin şi t r a n ­daf i r i , ce le pasă? Geniu l meu, v ia ta mea de ar t i s t , opera mea şi l in i ş t ea ce-mi t rebu ie ca s'o îndepl inesc , nu e r au n i m i c a jpentru eî... Recunosc că. m i - a m p i e r d u t capul . . . E r a m orbit , pierdut . . . i ncapab i l să judec . Am fă­cu t u n p a s fatal. Şi acum.. . S u n t a-şeza t pe o b a n c ă de l e m n , în t r ' o ce­lu lă de puşcă r i e . I n t o a t e t r aged i i l e exis tă u n e lement gro tesc . C u n o a ş ­teţ i e l emen tu l grotesc d i n t r ' a i u r e a ? S ă n u credeţ i că n u m ă cert : mă, Western zi şi n o a p t e p e n t r u n e b u n i a de a fi permis u n u i lucru să.-ml do­m i n e v i a ţ a . D a c ă z idur i le a s t e a a r a-vea u n ecou, ele a r r e p e t a m e r e u : , ,Nebune".. . .

Zoii îm i da se r ă a p r o a p e fot D a r a m căzut în i sp i t ă si rn i -am da t l u n g i per ioade de pe t rece r i n e b u n o şi senzuale . P e t r e c e a m f ă c â n d po derbedeul , pe „ d a n d y " , pe omul do modă. M 'am î n c o n j u r a t de c a r a c t e r e m i c i .şi sp i r i t e mesch ine . Deveni i r i ­s ip i to ru l p r o p r i u l u i meu g e n i u şi s i m ţ i i o bucu r i e b i z a r a de-a s t ă r u i î n t r ' o t i ne re ţ e veşn ică . Obosit s ă fiii în î nă l ţ im i , coborâ i cu c h i b z u i n ţ ă î n a d â n c i m e î n c ă u t a r e a n o u i l o r senza ţ i i . 'Caeace p e n t r u mine e r a p a ­r a d o x a l în sfera g â n d i r e ! , fu per­ve r s i t a t ea în sfera ipasiuneî . D o r i n ţ a la s fârş i t , fu o boală , sai i o n e b u n i e s a u a m â n d o u ă l a u n loc. I m î l u a m p l ăce rea o r i u n d e - m i p lăcea , — şi t r eceam. U i t a m că o r ice a c ţ i u n e zil­n i că formează ş i de fo rmează c a r a c ­t e ru l şi că, î n consec in ţă ceea ce a l făcut în t a i n a odăi ţe i , v a t r e b u i să. s t r ige in t r ' o zi pie coperişe . î nce ­

t a m s ă - m i fiii s t ă p â n . Nu m a l ful căjpitanul .sufletului m e u şi n u ş t i a n a s t a . Am p e r m i s p l ăce re ! s ă mă do m i n e şi a m căzu t î n t r ' o o r ib i lă d is g ra ţ i e . Nu-mi m a l r ă m â n e a c u m di câ t uu s i n g u r l uc ru : u m i l i n ţ a desâ v â r ş i t ă . . .

Dacă m e r g b ine toa te , voiu fi libe­r a t pe l a s fâ r ş i tu l lui Maî şi sper s i plec i m e d i a t î n t r ' u n s a t de m a r e , î s s t r ă i n ă t a t e cu R— şi M....

M a r e a , cum s p u n e E u r i p i d e , spală petele şi r ă n i l e lumeî .

Sper să s t au cel p u ţ i n o l u n ă ca p r ie ten i i mei , s ă regăsesc ca lmu l şî echi l ibru l , o i n i m ă m a l p u ţ i n fră­m â n t a t ă şi g â n d u r i m a l l in iş t i te S i m t u n do r c i u d a t p e n t r u mar i i ? l u c r u r i s imple şi p r imord ia le , c u m « marea , c a r e e o m a m ă p e n t r u m i m tot a t â t ca p ă m â n t u l . Mi se pa re , ci no i to ţ i c o n t e m p l ă m p r e a m u l t n a t u r a şi t r ă i m p r e a pu ţ in cu ea. D a i o rnare d r e p t a t e p u r t a r e ! greci lor .

Niciodată, eî n u pe ro rau a s u p r a a-m u r g u r i l o r şi n i c i nu se ce r t au ca s ï h o t ă r a s c ă d a c ă u m b r e l e ,pe i a r b ă o r a u v ior i i saii nu . D a r el vedeau c i marea , e p e n t r u î n o t ă t o r şi n i s i p u p e n t r u cel cc u m b l ă . Le p l ăceau p o m i i fiindcă a r u n c a u u m b r ă .şi p ă d u r e a pen t ru t ăce rea dela a m i a z ă . Vie. ru l îşî îmjpletpa e d e r a în p ă r ca s ă s< o p r e a s c ă raze le soare lu i c â n d se a p leacă pes te m u g u r i i t iner i , şi căi desp re a r t i s t şi atlet, cele d o u ă ti­p u r i pe c a r e n i le-a d a t Grecia, o: î m p l e t e a u în gh i r l ande foile lauru­l u i a m a r şi a le cucute i , c a r i a l tmin­t e r i n ' a r fi fost de n ic i u n folos oa­meni lor .

Noi n e n u m i m epoca „u ta l i l i r i a -n ă " şi n u o m ă c a r u n luc ru c ă r u i a să-I c u n o a ş t e m î n t r e b u i n ţ a r e a .

A m u i t a t că a p a poa t e să cureţe , focul să puri f ice şi că p ă m â n t u l a m a m a n o a s t r ă a t u t u r o r a .

'Ca u r m a r e , a r t a n o a s t r ă e fă ră s t r ă l u c i r e , ca luna , şi pe t rece cu umbrele , c â t ă v r eme a r t a g r e a c ă a r e s t r ă l u c i r e a soa re lu i şi p e r t r a c t o a z ă de -ad rep tu l cu luc ru r i l e .

A m conv ingerea că c o pur i f i ca re în forţele e l emen ta re şi vrea-l sa mA r e î n t o r c la ele, ca s l t ' . I ' - c lan* e ă ele.

4. — No. 4 3 . UNIVERSUL LITERAR Duminică, 10 Nocnbrie 1913.

F ă r ă îndoia lă , p e n t r u c ineva a ş a do m o d e r n c u m s u n t eu, „copil a l secolului meii 1 ' , a con templa s i m p l u lumea., e u n del ic iu .

T r e m u r de p lăcere c â n d m ă g â n ­desc că î n z iua c â n d voiu î i l iber , t r ifoiul şi l i l iacul vo r fi în f loare p r i n g r ă d i n i şi că voiu vedea vân ­tu l m i ş c â n d cu o f rumuse ţ e ce-ţî d ă fiori, a u r u l l e g ă n a t a l u n u i a şi pe­nele de p u m u r ă p a l ă ai celui lal t , a ş a fel că ae'rul va fi p e n t r u mine ca p a r f u m u r i l e Arabie î . L i n n e căzu în g e n u c h i c â n d văzu î n t â i a o a r ă m ă ­r ă c i n i i i n a l i l a ï u n u i p l a tou en­glez, i ngăben i ţ l pes te to t de florile să lba t i ce şi m i r o s i t o a r e ale tuf işc-lor şi ş t iu că pe mine, s t ă p â n i t de a-eela.şî do r de flori, or s ă m ă a ş t ep t e l a c r ä m i în pe ta le le u n e i roze. Aşa a fost d in cop i l ă r i a m e a . Nu e o sin­g u r ă n u a n ţ ă a s c u n s ă în ca l ic iu l u-n e i flori, o s i n g u r ă î n d o i t u r ă î n t r ' o scoică şi căre ia , p r i n t r ' o sub t i l ă s impa t i c , să nu- î r ă s p u n d ă n a t u r a m e a .

Ca şi Théophi le Gau th i e r , eu s u n t u n u l d in ace ia p e n i r u c a r î l u m e a ex t e r ioa ră există .

Cu toa t e acestea , ş t iu c ă a c u m în dosul acestei f r u m u s e ţ i în t reg i , or î c â t de s a t i s f ăcă toa re ar fi, exis tă u n sp i r i t a s cuns , ale c ă r u i forme şi c o n t u r u r i zug răv i t e n u s u n t decâ t feluri de m a n i f e s t a ţ i u n e , — şi сц. a-cest sp i r i t v r e a u să m ă p u n în a r ­m o n i e . S u n t obosit de formulele a r ­t i cu la t e a le oamen i lo r şi l uc ru r i l o r . Mys t i cu l în a r t ă , m y s t i c u l în via ţă , mye t i cu l î n n a t u r ă , i a t ă ce c a u t I m î t r ebu ie n e a p ă r a t să-1 găsesc u n d e v a .

Dé c â t e o r i t rec î l a j udeca t ă , t r ec i c a să- ţ i fie j u d e c a t ă t o a t ă v ia ta , to t aşa . C u m toa te sent in ţe le s u n t sen­t i n ţ e de m o a r t e , şi eu a m t r e c u t de t re î or î 1» j u d e c a t ă . I n t â î , p ă r ă s i ­s e m s a l a ca s ă fiu a r e s t a t , a. d o u a o a r ă c a s ă fiu d u s l a închisoare , a t r e i a o a r ă ca s ă fiii î n t e m n i ţ a t pe doi a n i . Socie ta tea , a ş a c u m a m cees t ru i t -o noî , n u v a a v e a nic î un Ioc p e n t r u m i n e ş i n ' a r e n ic i u n a saVmî ofere; d a r N a t u r a , a le că re i ploi du lc i cad to t a ş a de b ine pe d r e p ţ i şi pe nedrep ţ i , va avea i n s t â n c i de sp i că tu r î u n d e s ă m ă as­cund , şi vă i t a in ice , î n l in i ş t ea că-irora vo iu p l â n g e f ă ră să fiu tu l -[burat .

E a v a a t â r n a stele de pere ţ i i n o p -ŢH c a s ă u m b l u f ă r ă g r e ş , î n beznă', ŢI-ŞÎ v a t r imi te v â n t u l s ă sufle p e u r m a paş i l o r meî , c a s ă n u m ă m a î a l u n g e n i m e n i la m o a r t e : e a m ă v a c u r ă ţ a în apele-î m a r i şi m ă v a în -«t tnatoşi cu ierbur i le- î a m a r e .

C o n f e s a M a t h i e u d e N o a i l l e s

- 0 0 0 -

( S i l f s s Geloşî sunt ochii mei pe ochiî mintii, Căcî numai ei Ic văd delà o vreme... Prins ca un rob in vraja suferi nici. Pribeagu-mi dor, sfios, vrea să le

cheme...

Dar lu îi eşti atâta de străină: N'ai înţeles povestea lui duioasă, Iubita mea, sglobie şi frumoasă. Ce treci râzând prin viaţa ta senină-....

O, nu Vai înţeles tu niciodată Şi nicî dc-acuma nu-l vei înţelege... Căci cc-ar putea pe-un chip frumos de

fată Şi-un suflet visător, pc veci, să-i lege?

Noian dc clipe'n sbor spre veşnicie Vor fâlfăi largi aripi peste mine... Ci,totuşî, prins de dulcea-ţî viclenie, Fribeagu-mî dor te va chema, pe tine!

T i a i a n G. Stoenecu

p .

Rev i s t a p a r i z i a n ă l'Illustration njoscute vo lume de v e r s u r i a le con-ißtublica a l ă t u r a t a fotografie a con- teseî do Noai l les este cel i n t i t u l a t teseî de Noai l les , o d i s t i n să poe tă Ies Vivant set Ies Morls. f ranceză, a l c ă r u i s a lon l i t e r a r e f r équen tâ t de cei m a î t a l e n t a ţ i sc r i ­i t o r i f rancezi . U n u l d i n cele m a i cu-

Se şt ie c ă poe ta f ranceză este de o r i g i n ă d in R o m â n i a , de scenden tă a famil ie i B r â n c o v e a n u .

8 Т Я

V1EMM11 C â t de r ă u î m i faci t u , c â n d m ă

t o t î n d e m n i : du- te , du-te pe l a Un­g u r e n i , ŞI eu n u v reau , f i indcă v ă d c ă n u maî a m l a cine s ă m ă d u c ŞI f i indcă viii d 'acolo t r i s t ă , p l â n s ă ŞI cu m a r i p ă r e r i de r ă u .

Eî, d a c ă m ' a m d u s a c u m ce-am folosit'?... M 'am î n t r i s t a t ş i m a î mul t . Am v ă z u t c h i n u l u n u l o m b u n şi prost!. . .

B ie tu t a t a , că t a t ă mi-e, f i indcă m ' a c rescu t de. m i c ă , n u po t s ă m a î zic altfel de câ t că s ' a p ros t i t . Fe ­m e i a as ta , c a r e o ţ i ne el de a t re ia n e v a s t ă , 1-a z ă p ă c i t cu to tu l . E o le­n e ş ă de n u m a î a r e pereche . T o a t ă ziul ica s tă , d a r bea z d r a v ă n , m ă ­n â n c ă câ t p o a t e ş i d o a r m e p â n ă c â n d i se umflă ochi î ; î n t imp ce el, p ă c ă t o s u l , a l ea rgă ş i z i u a ŞI n o a p t e a d u p ă t r e b u r i , ca s ă p o a t ă să-şî ţie r o s tu l caseîl.. .

'Când a m a j u n s acolo, el n u e r a a c a s ă , ci pe câm|p> l a cu les de po­r u m b . Nu e r a n ic î u n u l d in f ra ţ i i mei , d o a r ea ş i fetele ei, c a r i a t u n c i so s cu l a se ră şi se s p ă l a u . Soare le e ra l a p r â n z , t r e c e a u femeile cu d e m â n -ca re l a oamen î , d a r ele, cucoane le , a t u n c i t o p i a u î n l i g h i a n e n i ş t e să­p u n u r i mi ros i t oa re , ca s ă se spele.

M ' a m s p ă l a t ş i eu cu s ă p u n , da r n u p r ă p ă d e a m u n s ă p u n l a u n spă­lat. EI, ele, a u modă de Bucureşti, a u z i , topesc u n s t t p u n î n a p ă ca ldă ş i apo i se s p a l ă cu leş ia a i a , de care.

de 1 . C. Vissarion

mie mi - a r fi şi s i lă . S p ă l ă t u r a a s t a , cos tă p e b i e t u t a t a u n f r anc !

— Ce-aveţl voî aicî? l e - am în t r e ­b a t .

— Top im s ă p u n p e n t r u s p ă l a t . — Ce fel de s ă p u n e ă s t a , că n ' a m

m a l văzu t? — S ă p u n de m i g d a l e amare . . . d o u ă ,

u n f r a n c l a Bucureş t i ! . . . — Şi-1 top i ţ i tot? — Tot , c ă a v e m cu duzina! . . .

Mi-a ven i t să le iau de ceafă şi s ă le v â r cu capete le î n l i g h i a n e s ă le înnec!. . . Cum ad ică , p ă c ă t o s u l ă l a ce m u n c e a pe c â m p c u h a i n e s d r e n ţ u -i te pe el, ce r ă b d a de foame, ce e r a c h i n u i t de g r i j a d a t o r i i l o r de 16 m i i de franci , s ă fie jefuit d e fetele ne­vesül lu î d ' a t r e i a cu s ă p u n u r i , ce el s ă r a c u . n i c i de n u m e n u le auz ise!? A m r ă b d a t şi a m începu t să le i au seama .

Att î n c e p u t s ă se spele î nce t pe cap , p e p iep t şi p e b r a ţ e . Apoi a u în­cepu t să se ş t e a r g ă cu p r o s o a p e moi ş i a u î n c e p u t s ă se p u d r e z e u n a pe a l ta . P u d r ă pe piept , p iudră pe s p a ­te, p u d r ă p e b r a ţ e , p e g â t şi pe fa ţă . Apoi a u î ncepu t s ă se p i e p t e n e la o-g l i ndă . Cu u n fier ce-1 Încă l zeau la l u m â n ă r i da c e a r ă , îşî r ă s u c e a u p a ­r u l şi-1 f ă ceau c â r l i o n ţ a t . T i m p u l t recea , ele n ic î g r i j ă n ' a v e a u . Mi se u r a s e l â n g ă ele, d a r î m î ziseiü: s ă s t a u s ă le văz tabetulj

P â n ă şi-au î n c â r l i o n ţ a t p ă r u l au a r s l u m â n ă r i dc 30 de ban i i

•— 'Cât cos tă b o r c a n u l ă s t a cu cre­mă?

— Cinci f ranc i . ' — N u m a i a t â t ? — P ă i de, d a c ă v e r i ş o a r a Anas ta ­

s ia mi n e a d n e e m a i bună!. . . — D a r c u t i a cu p u d r ă ? — Boi franci . — D a r pa r fumul? — Uite, s t i c lu ţa a s t a , şase lei!... — Bine, bine, b ravo , o să iau şi

eii!... JŞi-mî v e n e a să i a u b o r c a n u l cu c remă , cu t i a cu p u d r ă şi s t ic la cu p a r f u m şi să le a s v â r l s ă le s p a r g capetele!. . .

U n a din ele, deschise ga rd i ropu l . Acolo roch i i pes te rochi i . Ku n u le ş t i a m nic i c a l i t a t e a nicî p r e ţ u l : în­c e p u r ă să-mî spu i e :

— Mater ie de m ă t a s e englezească , 25 f r anc i metrul . . . l- r> f ranc i n u m a i m a t e r i a şi 40 cusutu! . . . As ta m a i ef-t i n ă : 115 f ranc i ; a s t a . as ta , a s t a . as­t a şi a s ta s u n t câ te 80 de franci!. . .

Am p u s m â i n e l e l a gură . . . Sub cu­ie ru l g a r d i r o p u l u i , jos , e r a u op t pe­r e c h i de î n c ă l ţ ă m i n t e de Iaci...

- Ghete de lac, pan to f i de lac!... Ce faceţi cu a s t ea?

— C â n d ne d u c e m la bal! . . . — Şi v ă duce ţ i des l a ba l? *> — OOQ! de câ te o r i se face bal pe

l a Corbi , l a 'Crov, l a Viş ina , la Pe-t reş t î , l a Ulieşti . . . pe d e r â n d î n fine.

U n a c ă u t a t u l p a n să-1 a s v â r l e pe cap , a ş a uşo r , ca s ă n u ' ş î s t r ice câ r ­l ionţ i! , d a r ш» g ă s i n i c i u n u l a lb de tot. E r a ii u n b r a ţ de t u l p a n e , toa te sub ţ i r i , d a r ele ri:u se î n v r e d n i c i s e r ă să. le spele. P e r i u n a dc acolea şi m ă pomen i i că a d u s e d o u ă t u l p a n e n o i şi to t a ş a de sub ţ i r i .

— L u a ş i al tele? — Da, f i indcă a s t e a nU e r a u t i t ­

r a t e şi la m a r c h i d a n s u n t n o i şi cu­r a t e . '

— Cât e u n u l ? — U n franc!. . .

' Se f ă c u r ă l a capete n i ş t e m o m a î ş i î n c e p u r ă s ă s e î nca l ţ e cu c io rap i de m ă t a s e .

— De ce s u n t c iorapi i ă ş t i a ? — De mătase! . , . — M a l ef t inî n u p u t e ţ i p u r t a ? — N e - a m o b i ş n u i t c u de-ăş t i a !

• — Bine , b ine , f rumos ob ice lL . E r a m h o t ă r â t ă s ă r a b d t o t u l şi

r ă b d a m . — P e n t r u c ine v ă g ă t i ţ i voi a ş a

f rumos? — H ă , h ă , ş t i m noi . . . N u m a l p u t u i s ă rabd' . < — V â n ă t o r e s e leică!... V â n ă t o a r e

dupiă... şi o zisei româneş te ! . . . Ce crezi c ă AU p r i c e p u t ş i s ' au s u p ă r a t ? De loc, a u . Î n c e p u t s ă r a z ă ; c â n d ia­c ă ŞÎ Ghi ţă . C u r a VENI G in tă , dete m â n a cu ele, c u m i n e şi ' n c e p u r ă să-ş î idea pumai î s i s ă se. joace . A m p l e c a t a f a r ă ş i A M z is : a h , u i t e aşa se p r ă s e s c PROŞTII pe l ume l

• I n o d a i a d in mijloc o g ă s i i p e e a

ş e z â n d în pa t , r e z e m a t ă de pere te . Ochii i se î n c h i s e s e r ă de g ră s ime . B ă r b i a r e s f r â n t ă ca l a o p u r c i c ă a-p roape de 'Crăc iun . M a r e ca soba, g r o a s ă şi g r a s ă d e spe r i a t . Că veni­sem P ' a c o l o ipar 'că n i c i n u af lase; s t a de c r e d e a m că a împie t r i t -o D u m n e z e u acolo .

— Ce a l f ină Anică?. . . — I... î... î... s î n t b o l n a v ă ! M ă g â n d i i : a s t ea s u n t păca te l e

t a t i . Şti i , ea este v ă d u v a v ă r u l u i în­t â i a l l u i şi f ina t a t i şi a m a m i mele b u n ă .

O v ă z u l m a r e , cu cucu iu l c rescu t î n f run te , g e m â n d c a o p u r c e a g r a ­s ă şi r ă s f ă ţ a t ă î n s c ă r p i n a t şi m i se făcu s c â r b ă . Ce t r â n t o r i t ă a jun­se s ă p ă u j e a s c ă pe copiiï m a m i i , ce v i e rmi a j u n s e r ă s ă r o a d ă a v e r e a fă­c u t ă cu mama! . . . 'Când m a m a 1-a l u a t pe el, n ' a v e a de c â t o câ rc iu ­m ă p ă c ă t o a s ă cu toa te vasele ciobi­te şi t r e i p o g o a n e p ă m â n t . A m u n c i t m a m a , a s t r â n s , i-a d a t p l a u u i î şi a făcu t d in el om cu lot de 3 0 de pogoa­n e şi a r e n d a ş al moş ie i s t a t u l u i . Mă m ă r i t CU şi m o a r e m a m a şi el o ia n e a s t a , n e v a s t a vă ră - să i i . femeia

Duminecă, lU Noembrie 1913.

c ă r e i a îî zisese c u m n a t ă , d a r care- î fusese d r a g ă m u l t ! A smuls-o d i n « ă r ă c i a n e a g r ă ce o rodea pe ea ş i pe fetele eï. F ' a t u n c i ea n ' a v e a ni-i m i c ş i ca să-ş i h r ă n e a s c ă fetele, co­sea ou acu pe l a ferne'i pe m ă l a i ! . . . B ă h d a i l t oa t e de m u l t e or î de frig şi de foame!... S ă r ă c i a î n d u r a t ă , îil loc s ă o c u m i n ţ e a s c ă , s ă o facă s t r â n g ă t o a r c , a l ă s a t - o tot p r o a s t ă . B o g ă ţ i a în c a r e a i n t r a t a zăpăc i t -o . Şi-a zis că p o a t e fi cocoană mare' 1 . . . A ' n c e p u t s ă che l tu iască ban î m u l ţ i pe l u c r u r i proas te , c ă r o r a n u le ş t i a v a l o a r e a . P e rochiî , c a r e n u e r a u ci­n e ş t ie ce. ea d a c â t ce reau n e g u s ­tor i i . . . I n B u c u r e ş t i s u n t a t â ţ i a ne­g u s t o r i ho ţ i die te sper ie . Te p r i c e p ddntr 'o vorbă , d i n t r ' u n s e m n şi te je-fuesc ca ho ţ i i în codru .

— De câ te p a r a l e dor i ţ i să fie s to­fa? • .[

—• De cave ave ţ i m a î bună . . . — Pof t i ţ i , a s t a 20 leî m e t r u , a s t a

25, a s t a 30!... Şi p r o a s t a , l u a ş tofă de 30 leî m e t r u , c a r e e r a ma l p r o a s ­tă de câ t ceia de 5 leî m e t r u . R o c h i a mea de 5 leî m e t r u l ІАѴЕА s.tofă m a l b u n ă ca a el!... I n c h i p u e ş t e - ţ î ce p roas t ă , a r i s ip i t a v e r e a s t r â n s ă de mama!. . .

D u p ă zece an.î c â t fuse a r e n d a ş al s t a t u l u i , î n loc e ă a i b ă şi el u n ca­pi ta l , es te d a t o r : 5.000 p e n t r u moa­ră, 6.000 l a M a n t e a p e n t r u ţu ică , S.OOO l a b ă c a t u lu î Nae B â l e a şi 1.000 la b a n c ă : 16.000 de franci'!... Toa tă m u n c a l u i d ' a c u m ab i a i-a-ju-nge s ă p l ă t e a s c ă dobânzile ' . . . .

C â n d a v e a m o ş i a l u a 20—25 de m i l de f ranc i p e a n şi b ă g a b a n i i în c â r c i u m ă şi d ' aco lo n u ma î l u a n i m i c . Oamen i i beau , ş i d a c ă şi câr-c i u m ă r e a s a se îmbăta-, c i ne m a î p lă ­tea?.. . Apoî b a n i î d in t e j g h e a îî pi­t ea a t â t e a câ t ş i fetele eî. P r i n bo r ­cane le de c remă, p r i n cut i i le de pu ­tură , p r i n b u z u n a r e l e roch i i l o r , pe de r â n d pe la ele e r a u f ranc i şi pie­se, c u m s u n t ş i -acum. So t i r a g ă s i t 65 de p iese de câ t e 5 f ranc î p u s e în­tr'o s p ă r t u r ă de cufă r , u n d e ' ş î ţ i ­n e a u n u m a i ba t i s t e l e de mătase! . . . Le-a d a t t a t i , şi el, p ă c ă t o s u l , c â n d i-a c e r u t s e a m ă d e ele, ea a a r u n c a t Că So t i r le-a fura t , d a r c ă i le -a da t , de f r ică că l 'o fi v ă z u t ea , şi el, el a crezut -o ş i a l u a t b ă e a t u l la bă tae! . . .

A crezut-o to t pe ea, pe v i e rme le ca r e îl r o a d e !

A c u m î l p u n e la cale să v â n d ă l o t u l şi m o a r a pe 50 de mi i de f rancî . Şi el s t ă pe g â n d u r i ş i a p r o a p e ѳ g a t a s'o facă . N'ar fi nevoe s ă vân -ză n imic , căc î a m î n v ă ţ a t pe Oica, s ă se d u c ă ea la m o a r ă şi s ă s t r â n ­g ă ven i tu l . A s t a t d o u ă l u n î ş i i-a a d u s 1.900 de francî! . . . To t i -ar adu­ce m o a r a 10.000 pe a n . Lo tu l m u n ­ci t b ine , i-ar a d u c e 5.000 ş i în doî, t r e î a n î de ch ive rn i sea lă , ş i-ar p l ă t i d a t o r i a de 16 miî l . . . D a r p o a t e el să m a l facă a s t a , c â n d v iermi i , v i e rmi n e a d o r m i ţ i îl r o d şi 'şî b a t joc de a-v e r e a f ă c u t ă cu mama!?...

Să ţ ie şi el v re -o soco tea lă , să se g â n d e a s c ă m a l d e p a r t e , n u m a l poa­te. Băe ţ i î , f ăcu ţ i c u mama, î l l a s ă n e b ă g a ţ i p r i n şcolî.

— T a t ă , eş t i a r e n d a ş i de moşie.. . b a g ă copii î în şcolî!...

— S u n t proşti! . . . Şi p ro ş t i p o a t e n ' o r fi copiiî , c ă

î i eam dc p r o ş t i n ' a v e m în noî , d a r p ro s tu l este el, d i n p r i c i n a v i e rmi lo r care-1 rod .

— T a t ă , să fi t r ă i t m a m a , n ' a j un­geau copi i î el aşai!...

— Lasă - î la plug! . . . N ' a m b a n î şi p e n t r u eî!...

Şi n ' a v e a şi n ' a r e , d a r p e n t r u ro ­chii de m u m b a c m e r c e r i z a t n u m i t m ă t a s e , a v e a şi a r e p r o s t u l !

Oica şi băe ţ i î s u n t p u r t a ţ i cu s t r ae ca de s lugi , pe c â n d fetele eî le crezi cine ştie ce b o g ă t a ş e . F r a ţ i i mieî pe c â m p , la m u n c ă , şi ea şi fe­tele eî pe o d i n ă a c a s ă , să mănânce -ce vor, c u m vo r ş i c â n d vor .

Şi nu- î n u m a î a t â t . E a m a î a r e ş i niş te r u d e l a B u c u r e ş t i , o s p ă l ă t o ­reasă de m a h a l a , u n a M a r i a , ca re vino ,,la n e p o a t ă - s a l a ţ a r ă , c a r e e moşiereasăs frate! să pe t reacă acc lo sezonul c ă l d u r i l o r ! " M a h a l a g i o a i c a

UNIVERSUL LITERAR No. 45. — Ы 4

T e m p e r a t u r a Ş ă p t a m â i i e i

PACEA M BALCANI

Р%тгЦ

R i v a l i i : îngerul ca îngerul, — dar ce te faci cu dorobanţul l... DESEN DE B ' A R G .

M O A R T E A U N E I F L O R I A murit în glastră floarea ce-ai sădit-o astă vară! A murit. în aşteptarea albei mâni ce va s'o udă, A murit cum moare noaptea glasul tainic de ghitară, Glasul care plânge 'n umbra şi nu-i nimeni să-l audă!..,

A murit lăsând in urmă im parfum vag, de tămâe ! Eu, înfrânt de desnădejde şi mâhnit de înduioşare, Meditez, privind la geamuri: «N'a fost dată să rămâe Ca un simbol al iubirii şi-al credinţei, biata floare-».

Lângă geam petale moarte, răvăşite ca pe-o groapă, Şi surâsul trist al toamnei şi pustiul rece, mut, îmi fac inima 'ntristată, că un ochiu sub o pleoapă, Ca-un ochiu ce-asteaptă gura să-l deschidă c\tn sărut.

A murit in. glastra floarea! Nu mi-ai dat-o să rămâe Vn simbol sfânt al iubirii şi-al visărilor stăpâne... — Aşteptându-te^ ca floarea, voi muri şi eu ca mâne Şi iar va pluti în casă un parfum vag, de tămâe !.

D . І 6 Ѵ

a s t a a r e d o u ă fete, c a r i fac l u x ş i n u se m a î ş t ie ce. Vin d i n M a i ş i p l e a c ă î n Noembr ie . De c â n d vin, st iclele c u l i ch io ru r i ee golesc, b o m ­boane le se î m p a r t , b a n i î d i n t e j g h e a pier , p e „rochii dc sezon" de ca re îş î fac şi ele!...

Şi el, el p r o s t i t u l , n u vede n imic , n u zice n imic , de câ t : „ rude le de l a B u c u r e ş t i ale An icu ţ i mele ' i . . " Elo fac pe „cucoane le m a r î " , îş î sub ţ i ­a z ă vocile, îşi s u g buzele, le în t ind , îş î s t r â m b ă fălcile, îşî pocesc pr iv i ­r i le , de-mî v ine s ă le s t r i g : afar!...-s c u r s o r i l o r de p r i n cana le le B u c u r e ş ­tilor!. . . a f a r ă viermilor!. . .

Şi a c u ş i s u n t to t acolo, t r ăe sc , beau, c â n t ă , şi f i indcă n ' a r avea loc acolea , s t a u în c a s ă cu chir ie , p l ă ­t i t ă de „ n e p o a t a moşiereasa"! . . .

I n t r ' a t â t Га pros t i t , că ven i tu l mo­r i i îl s t r â n g e u n « n e h i a ş , ce a înce­p u t s ă i u b e a s c ă femei t inere . P e 0-i ca n ' a m a î lăsat -o , p u s de ea l a cale!...

Vezî?... Ş i î m î c â n ţ i t u că este D u m n e z e u ca re vede toate!. . . Vede el v ie rmi i ăşt ia?. . .

E le m ă n â n c ă toa t e c a r n e , t a e p u r ­cei, căc i a r e 18 porc i , gă t e ş t e b a b a S a n d a c u m îî po runceş t e , şi p e n t r u el p ă s t r e a z ă lapte, s m â n t â n ă , or i c â r n a ţ î d in p r ă v ă l i e i . . Ce m ă n â n c ă ele şi ce-î dă luî!... De r â n d u l ce lă la l t a l e r g a s e o n o a p ­

te î n t r e a g ă pe la to ţ î să- l î m p r u m u ­te cu 100 leî s ă complec teze r a t e l e moşi î . N u se odin ise ş i e r a t r i s t ş i v a î de c a p u l lu î . Voia s ă plece, d a r i m u r i u e u e r a descusu t , n a s t u r i i că­zu ţ i ş i p ă l ă r i a p J ină de pra f ş i î ă r ă co rdea .

— A r e n d a ş , a r e n d a ş eş t i t u t a t ă ? ! I - a m c u s u t i m u r l u c u l , i-am p u s n a s ­t u r i , i -am ş t e r s p ă l ă r i a ş i i - am p u s co rdea o fâş ie n e a g r ă d in t r ' o l egă ­t u r ă de m ă t a s e ce o p u r t a s e u n a dini ele l a dol iu l s o r a s i .

— O ®ă zică l u m e a că s u n t cern i t , Gheorgh i ţo .

— Da , »tată, eş t i c e r n i t dup,ă t r a -iuil de a l t ă dată! . . . Ş i i n t r ă în odae l a ea. 'Crezând că îî m a î t r e b u e ceva, i n t r a i şi eu m a î apoi, d a r ce crezi c ă văzul?. . . Ap leca t d ' a s u p r a eî, o p u p a pe p ic ioa re le goale!...

Am eşi t a f a r ă t r e m u r â n d de ne ­caz; î m î v e n e a să-î s t r i g : t a t ă , t a t ă , 'piupă p ic ioare le să răc ie i , că a s t a este S ă r ă c i a î n t r u p a t ă ! . . .

Şti î , că d ' a t u n c î n u m i - a m a l ve­n i t să m ă d u c l a el de loc. A c u m l-am v ă z u t că e ace la ş p ros t i t , m a î t u ln i c i t î n c ă ş i de g r i j a datori i lor! . . . P r a ţ i î meî e r a u jerpel i ţ i , a ï eï î n m ă ­t ă s u r i ; cucoane le b u o u r e ş t e n c e ve­sele, el s l ab şi e a g r a s ă ; el cu g r i j ă , ea d o r m i t â n d şi c â n d a m p leca t şi a m d a t m â n a cu el, i - a m zis: t a t ă , t a t ă , p u p ă - t î s ă r ă c i a p e p ic ioa re !

Convorbiri astronomia INELELE L U I S A T U R N

' C â n d Galileui, î n 1610, a î n d r e p t a t p r i m a s a l u n e t ă în sp re S a t u r n , a r ă m a s foar te m i r a t , g ă s i n d că a-c e a s t ă p l a n e t ă , a r e î n t r ' o p a r t e şi î n t r ' a l t a , câ te un înso ţ i to r . L u n e t a lu î Gal i leu e r a p r e a mică , pu t e r ea m ă r i t o a r e a s t ic le lor p r e a ne însem­n a t ă şi deci, m a r e l e a s t r o n o m i ta-Эіап, n u p u t e a s ă a i b ă o i m a g i n ă l ă m u r i t ă a a c e s t u i a s t r u cu r io s . Se m u l ţ u m i d o a r s ă sc r ie o a n a g r a m ă , î n l a t ineş te , c a r e des lega tă î n s e m n a : „Am obse rva t că [planeta c e a m a i î n d e p ă r t a t ă e f o r m a t ă d in t r e î cor­p u r i " .

Au ven i t a l ţ i obse rva to r i , c u lu­n e t e m a î per fec ţ iona te şi to ţ î .şi-au î n c e r c a t pu t e r ea lune te lo r lor c u a-ces t a s t r u cu r ios . Ab ia î n 1655 î n s ă , H u y g e n s g ă s i ce formă avea S a t u r n : u n g lob î n c o n j u r a t de un inel ce n u a v e a n ic ï o l e g ă t u r ă cu g lobu l .

I n c u r s u l an i lo r , s e s t a b i l i apo î , c ă î n r e a l i t a t e , S a t u r n n u a r e u n s i n g u r inèl , ci m a î m u l t e , d e s p ă r ţ i t e î n t r e ele p r i n in te rva le . De oa r e ce î n s ă acele inele <nu se află î n p l a n u l eliipticeî, a d i c ă al d r u m u l u i pe ca r e S a t u r n îl face î n j u r u l S o a r e l u i , u r ­i n e a z ă că n u t o t d e a u n a vedem de pe P ă m â n t inelele î n aceeaş i ptozi-ţ i u n e , b a u n e orî , d i n 15 în 15 a n î l e vedem în m u c h e şi c u m m u c h e a e foar te sub ţ i re , n u le m a î vedem de loc, S a t u r n n e a p a r e a t u n c î f ă r ă inelele l u i m i r a c u l o a s e .

A n u l aceista în să , S a t u r n îşî pre­z i n t ă inelele î n t o a t ă m ă r e ţ i a lor şi cea m a î m i c ă l u n e t ă a j u n g e c a să le vezî.

D a c ă inelele l u î S a t u r n s u n t mi­n u n a t e , v ă z u t e de l a d e p ă r t a r e a ex­t r a o r d i n a r ă de l a c a r e le p r i v i m , vă p u t e ţ i l esne î n c h i p u i , c â t de cur ioa­se şi i n t e r e s a n t e t r ebu ie s ă fie ele v ă z u t e c h i a r de pe g lobul lu î Sa­t u r n , c â n d m a r g i n e a ce lu i m a î a-p r o p i a t inel , se a f l ă n u m a î la p u ţ i n m a î m u l t d!e 10.000 k i lomet r i . Dc ş i inelele s u n t imense , î n d i a m e t r u , g r o s i m e a lor n u e de câ t do vre-o c â ţ i v a zeci de k i lomet r i , de ace i a n u le m a î vedem, c â n d n e a r a t ă m u c h i l e lor.

Inelele aces tea p o a t e vor s u p ă r a po vi i tor i i l ocu i to r i a ï lu i S a t u r n , căc î de m u l t e or î l e -a r p r o d u c e e*

-6. ~ No . 4Ь. UNIVERSUL LITERAR Duminecă , 1 0 N o e m b r i - , i'J 13

el ipse de soa re foar te l ung î , ceea ce jiu poa te s ă fio de loc p lăcu t . M a i p u n e ţ i la soco tea lă ş i cei 10 sa te l i ţ i a i lui S a t u r n , cele 10 lun i , ca r î se î n v â r t e s c în j u r u l p l ane t e i cu dife­r i t e iuţel i , d u p ă d e p ă r t a r e a l a c a r i se a l l a şi veţ i avea o pr ivel iş te m i ­n u n a t ă , c i u d a t ă , pe c a r e nic i u n p ă ­m â n t e a n n u a r p u t e a s ă o descr ie .

Ce s u n t aceste inele? Din ce s u n t ele formate? Solide n u pot s ă fie, c ă c i de m u l t s 'ar fi r u p t .şi a r fi că­zu t pe p l ane t ă , n ic i l ichide, n ic i ga -zoase.

As t ronomi i au a f la t î n s ă a d e v ă ­rul şi p ă r e r e a l o r a fost c o n t r o l a t ă p r i n m a l m u l t e mi j loace . Azi e lu­cru adrn i s de toţi , că inelele luî Sa­t u r n s u n t fo rmate d i n m i l i a r d e de pă r t i ce l e de mate r ie , foai~te fine, ca r i se î n v â r t e s c cu repez ic iune î n j u r u l p lane te i . Dincolo de inele se af iă sa te l i ţ i i l u i S a t u r n , cel 10 pe c a i i ii c u n o a ş t e m şi a l ţ i i ca r i poa t e ii vom af l a m a l t â r z i u .

O a l t ă l u m e deci , o l u m e cu to tul deos ib i tă de ,a noas t r ă , l u m e cur i ­oasă , u n d e omul . pămân tesc n u a r p u t e a să t r ă i a s c ă , m a i cu s e a m ă că a c e a s t ă p l a n e t ă p a r e c ă u u s 'a r ă c i t cu to tu l .

;Dar m a i t â r z i u ? Cine n e poa te s p u n e ce fi inţe f an tas t i ce vor popu­la a c e a s t ă p l a n e t ă !

Ar fi cea m a l m a r e neroz ie o m e ­n e a s c ă s ă n e î nch ipu im , c ă m u t r a « m u l u l p ă m â n t e s c e p r o t o t i p u l tu ­t u r o r f i inţelor in te l igen te d i n un i ­ve r s .

Victor Anestin

EX-LIBRIS Alalia de R a c i n e . Sărutarea de

Banvi l l e , t r a d u s e î n v e r s u r i de Ha -r a l a m b G. Lecca. Biblioteca pentru te ti No. 276. '

D. H a r a l a m b G. Lecca a r e u n de­osebit t a l e n t p e n t r u a r t a t r aduce re ! . A t r a d u c e b ine î n s e m n e a z ă , a te i-dent i f ica cu to tu l c u ce ia ce a g â n ­di t a u t o r u l c â n d şi-a sc r i s opera , în­s e m n e a z ă a p r o a p e a cre ia , de o a r e cc t r ebu ie s ă adap tez i g â n d i r e a a u ­t o r u l u i la o n o u ă fo rmă .

D. H a r a l a m b Lecca e apo i u n dis­t i n s poet, c a r e î n a r t a ve rs i f i ca re ! e n e î n t r e c u t şi în ce pr ivesc pne-iziile sale, nu-I |poţ t i m p u t a d e c â t f ap tu l , că n u t o t d e a u n a e fericit î a a l ege rea subiectelor , cel p u ţ i n pen­t r u t i m p u l n o s t r u , care n u e de loc r o m a n t i c . E în să u n poet in te l igen t ceia ce a î n c e p u t să fie m a l r a r

l a no i ; în ţe lege şi iubeş te a r t a poe­ziei.

E un poet cult , ce ia ce i a r ă ş i e o r a r i t a t e , în aces t veac în ca r e u-îiiï poeţ i se glor if ică cu i g n o r a n ţ a lor. Astfel, d. H a r a l a m b Lecca ştie ce î n s e m n ă t a t e are l i t e r a t u r a c l a s i - ' că. şi de ace ia a şi t r a d u s în l i m b a r o m â n ă mul t e d in capo d 'operi le li-tc-raturel clasice şi î n t r e a l te le , în ace iaş i b ibl io tecă: Horaţiu do Cor­neil le, Tartufe de Molière etc.

P e n t r u u n n u m ă r a l Bibliolecei pentru toţi a t r a d u s în v e r s u r i A-

lalia de R a c i n e şi Sărutarea de Banvi l le .

Atalia, d u p ă c u m se şt ie a fost •răii (primită pe v r e m u r i şi p r e a pu ­ţ in c i t i tă de c o n t e m p o r a n i i lu i Ra­cine, ca r i e r a u de p ă r e r e că a c e a s t ă •tragedie î n s e m n a o scăde re a ge­n i u l u i poetic a l m a r e l u i sc r i i to r f rancez. Vol ta i re î n să i-a făcu t drep­ta te , când a n u m i t a c e a s t ă ope ră l i t e r a r ă „capo d 'operă a sp i r i t u lu i omenesc'*. Lipseş te iub i rea î n a-c. astă. t r aged ie , d a r l imba f ranceză n u fusese d u s ă î ncă l a o perfecţ iu­ne m a l m a r c .

T r a d u c e r e a d-luï H. Leca este ad­m i r a b i l ă şi d a c ă u n e o r i t r a d u c ă t o ­ru l n u a fost t o c m a i fidel o r ig ina ­lii! ui, cauza este c ă n u se p u t e a a l t ­fel, gen iu l l imbeî f ranceze n e î n g ă -d u i n d o t ă l m ă c i r e vo rbă cu vorbă..

T r a d u c e r i l e de aces t fel s u n t bine veni te , de oa r ece de ele se po t foiosi

şi t i n e r i i c a r ! î n c e p s ă s tud ieze l i -t e r a t u r a f ranceză şi cel cari vor s ă p e t r e a c ă c â t e v a ore c i t ind une le capo d 'opere clasice.

Stiirutarea l u i B a n v i l l e e o fante­zie celebră , c u n o s c u t ă do to ţ i admi ­r a t o r i i i m a g i n a ţ i u n e l lu i Théodo re de Banvi l le .

S u n t n u m a i d o u ă p e r s o a n e şi cu toa t e acestea, c h i a r j u c a t ă , p iesa a r e în t o t d e a u n a succe's, căci f a rmecu l poeziei lu i Banv i l l e e des tu l de m a ­re. D. H a r a l a m b G. Lecca a făcut 6 t r a d u c e r e f ă r ă i m p u t a r e ş i s f ă t u i m pe cel c a r i n u a u cit i t le Baiser, s ă c i t ească Sărutarea, n u vo r p i e rde n i m i c d in f r u m u s e ţ e a o r i g i n a l u l u i .

Din problemele educaţiei de Ste-l i a n I. Cons tan t i j i e scu . M ă r t u r i s e s c c ă am g r o a z ă de câte. or i văd câ te o n o u ă scr ie re de pedagogic . Do a-ceia a m răsfo i t la început, cu m u l t a t eamă, sc r i e rea cu t i t lul de. m a l sus . I a r u n profesor caro îşi p ie rde vre­m e a d ă s c ă l i n d pe bieţ i i elevi, inven­t â n d n o u l mij loace p e n t r u a-î um­ple сацзаді cu m i i dc l u c r u r i nefolo­s i t o a r e !

D a r nu . D. S te l i an C o n s t a r d i n e s c u a r e alte p r inc ip i i , ipe cele b u n e , o m i profesii- r evo l t a t tocmai în con­t r a m o d u l u i c u m elevii s u n t îndo­paţi, cu n e n u m ă r a t e şi ind iges te no­ţ iun i , pe ca r i le u i t ă foar te repede . D-sa yemna lează r ă u l obicei de a se ape la n u m a i la m e m o r i a elevilor şi n u l a j u d e c a t a lor . I n c u r e n t cu î n t r e a g a m i ş c a r e pedagog ică d in s t r ă i n ă t a t e , ob i şnu i t cu a r t a sc r i su ­lui , a u t o r i a a l c ă t u i t o ca r t e cc v a fi c i t i tă cu mul t in t e res şi de p ro ­fesori şi de elevi, şi de p ă r i n ţ i ş i de copil .

P r o f u n d ps icholog, d-sa a d u c e ne­n u m ă r a t e exemlpe ipetrccutc în şcoa-le-le noas t r e şi a i u r e a , r id icul izează vechi le s i s t eme c a r i ne -au d a t pc . i ma jo r i t a t ea ac tua l i l o r ce tă ţen i , i n t r ă în a m ă n u n t e foar te i n t e r e san t e , că­u t â n d să l umineze toa te p rob lemele e d u - a ţ i u n e î conţ in . arai ie . E p r imu l vo i .un ; s p e r ă m că vor a p a r e şi cele­la l te câ t de repede , de oarece ase­m e n e a scr ie r i s u n t abso lu t nece sa r e n e a m u l u i n o s t r u .

V. Albert

Zi întâi de Maî,. iubito! Ifi mai aminteşti tu oaie'? Era primăvară 'n suflet, primăvară pe pământ, Zgomotoase treceau leneş cârdurile de cocoare Şi cu ele-un dor de viată dus pe aripe de vânt.

Pc-nn covor dc iarbă, verde petreceau în voc bună Bând. pelin, ciocnind pahare cei ce ţin. la datini vechi, Ascultam cu 'nfiorarc codrul tânăr cum răsună lăinuind sub haina-l nouă singuratice perechi.

Rătăceam, .şi noi alături. Tc 'mbâta de farmec Firea. Te-am rugat, de-ai vrea, o dulce amintire ca să-mi dai, Tu тг-аі dat o sărutare, cù ţi-am dai pc veci iubirea. Era primăvară 'n suflet, era zi întâi de Mal.

Azi te-аг dus. Dar. val, cu tine s'au dus zilele cu soare. Şi cocoarele voioase s'aiî dus toate rând pc rând, In pustiul ce s'abalc peste rara care moare Eiî simt aripele morţi) pc deasupră-mi fluturând.

I. C . A s i n i i

dc H i . К е Ъ г е з п и

'Cerul p ă r e a acoperit, cu un văl foar te fin: e r a pa l id şi boţi t . I a r d in dosul p â n z i ş u l u l m ă t ă s o s a l ceţei lu­n a p r ivea cu o t r i s t e ţe p i c a n t ă , a-p r o a p e femeiasdă. L u m i n a s te le lor e r a sipălăcită ca şi c â n d toa te ste­lele s ' a r fi top i t sa ii a r fi v ă r s a t şi-roae sub ţ i r i de l a c r i m i .

In g r ă d i n ă fâ l fâ iau mi rezme dulc i , p i e r d u t e .Globuri le de s t ic lă colo­r a t ă l i că reau în l u m i n a reco a lutiel c a n i ş t e t u r b a n e pes t r i ţ e d in po­vest i , se î n ă l ţ a u , se î ndo iao . se r id i ­cau pa r ' c ă în vâr fu l p ic ioa re lo r şi, t a şi A n a s t a s i u , se u i t a u pe c ă r a r e a p rundu i t ă . ca re sc p ierdea în î n t u n e ­r i cu l d e p ă r t ă r i i .

P e c ă r a r e pietr icelele a l t e ob raz ­nice s c â r ţ ă i a u sau a l e r g a u ca n i ş te copi l sburda l i i i c l s ă a n u n ţ e d in v reme pe A n a s t a s i u că se a p r o p i e cineva.

— Eleonóra ! — şcipti A n a s t a s i u d i n t r e t u r b a n e l e de st iclă .

F a t a vru sa fugă. d a r A n a s t a s i u îi căzu în g e n u n c h i şi-î s ă r u t ă pi­c iorul acolo u n d e pangl ic i l e s a n d a ­lelor îl î m b r ă ţ i ş a u gleznele r o t u n d e .

— Cc c a u ţ i d-ta aici , d o m n u l e A-n a s t a s i u ? — zise E l e o n ó r a încet, s t r â n g â n d u - ş î pe u m e r e ş a lu l de ca şmi r . Scoală- te , te rog. . . Cc-ar fi să tc v a d ă cineva a ş a . . .

— Mic p u ţ i n îmi p a s ă de p re ju ­decăţ i le l u m i i — s t r i g ă t â n ă r u l . E ă v r e a u c a , î m p o t r i v a l u m i i î n t r eg i , s ă fii a mea ! V r e a u s ă te duc de-aica d e p a r t e , u n d e p r e j u d e c ă ţ i l e , clevetir i le l u m i i s ă n u n e p o a t ă a-j u n g e . . .

— S u n t une le fo rma l i t ă ţ i , dom­nu le , s u n t une le f o r m a l i t ă ţ i — zise fa ta foar te t u l b u r a t ă .

— F o r m a l i t ă ţ i l e ne o m o a r ă v i a ţ a

— r ă s p u n s e A n a s t a s i u . Erî c a u t fondul vieţ i i , fondul cel a d e v ă r a t . Vino cu mine! O sa lc ie p l e t o a s ă s u b care nc vom îmbră ţ i ş a , o cio­câr l ie c a r e ne v a c i r ip i c â n t e c u l el ceresc, s u n t fo rma l i t ă ţ i m u l t m a l frumoase, mul t ma l poetice decâ t t oa t e ceremoni i le nupţ ia le . . .

- - D a r d o m n u l e •— m u r m u r ă E-leonora — d-ta n u te g â n d e ş t i l a u rmăr i . . .

— L a copil? î n t r e b ă A n a s t a s i u . E l e o n ó r a se roş i c a r acu l , căc i ea

n u se g â n d i s e la aceas t a . — Copiii — zise A n a s t a s i u cu căl­

d u r ă — sc n a s c l iber i şi indepen­den ţ i . P ă r i n ţ i i n ' a ü d r e p t u l să le octroieze p re judecă ţ i l e lor...

E l e o n ó r a îşi a s c u n s e o b r a j i i în pa lme şi dc-ab ia p u t u zice:

— D o m n u l e , d-ta eş t i greşit . . . D a r n u m ă m i r ă deloc... D- ta î n c ă n 'a i c u n o s c u t o femee în ca r e să găseş t i del icateţea. . . Femei l e ipe ca r e le-ai c u n o s c u t d-ta (nu ţi-o s p u n cu im­p u t a r e , d-le A n a s t a s i u ) au pr iv i t v i a ţ a m u l t m a l u şo r de c u m este.. Nu t r ebue s ă fii a t â t de cinic d a c ă v re i s ă te m a l ascult. . .

— E l e o n ó r a ! E leonóra ! — se a u z i d in sp re casă u n d e câ in i i î n c e p u r ă а l ă t r a furioşi .

— P e m i n e m ă c a u t ă ! p ă l i fata . T r e b u e să m ă d u c . . . Adio!

— Nu, n u te l a s ! zise A n a s t a s i u a p u c â n d m â n a E leonoren L a s s ă .ştie t o a t ă l u m e a c ă te iubesc , c ă t e v r e a u şi c ă je m'en fous de t o a t ă l u m e a . Dacă m ă iubeş t i , t r e b u e s ă r ă m â i cu m i n e . . .

— E l e o n ó r a ! E l eonó ra ! — se a u z i to t m a i a p r o a p e .

— D o m n u l e , d a c ă oşti imper t i ­n e n t — şovăi E l e o n ó r a .

IDar A n a s t a s i u o î m b r ă ţ i ş a şi t s ă r u t ă dc m a l m u l t e or i , m u r m » r â n d :

•— Aii! m ă iubeş t i ! M ă iubeşt i ! P e c ă r a r e se ivi o f igu ră de bări

b a t c a r e l u m i n a cu u n fe l ina r prinj t u f i şu r i .

— T a l a — şopt i fa ta t r e m u r â n d , l u ă pe A n a s t a s i u de m â n ă şi-1 t â r î d u p ă e a în des i şu l p a r c u l u i . F u g e a u p r i n tu f i şu r i î n tunecoase . Anasta» s iu se m i r a d o a r c ă se duc tocmai s p r e c a s ă . î n c o n j u r a r ă t o a t ă g r ă d b n a şi a j u n s e r ă î n dosu l casei . Des-t c h i s e r ă u ş a b u c ă t ă r i e i şi, p r i n câ te v a c a m e r e î n t u n e c a t e , i n t r a r ă de­o d a t ă în t r ' o o d a e m a r e u n d e e r a p u s ă m a s a ş i u n d e cande l ab re l e r b s i p e a u r a z e g ă l b u i |p,e farfuri i le , pa-b a r e l e şi t a c â m u r i l e luxoase . C â n d i n t r a r ă , d i n t r ' u n fotoliu a d â n c , sa r idică u n p reo t t â n ă r în c a r e Anas i t a s i u r e c u n o s c u î n d a t ă pe zelosul şi cuce rn icu l p r eo t a l t â r g u l u i . Coî doi b ă r b a ţ i se p r i v i r ă o c l i p ă cu ochi de lup , ipână c e A n a s t a s i u sq h o t ă r î şi cu o i ron ie s u p e r i o a r ă în* t in se m â n a p reo tu lu i .

— B u n ă sea ra , p ă r i n t e ! E l e o n ó r a făcu semn p r e o t u l u i să

n u se supe re . — Tinere — zise p reo tu l cu g î a l

cuce rn ic — a m a u z i t m u l t e l u c r u r i b u n e desp re d-ta de c â n d cu nes i co t in ţa- ţ l a t r e b u i t să. . în s fârş i i să- ţ i i spăşeş t i nesocot inţa . . . Ştiri cal te-aî făcut om si l i tor , c ă ocoleşt i s - t c ie tă ţ i le g ă l ă g i o a s e şi z ă d ă r n i c i i b lumeşt i . . .

I n v r e m e ce p reo tu l vorbea , Л-n a s t a s i u z â m b e a i r o n i c d in colţul buze lor .

—• F a t a a c e a s t a —• zise p reo tu l d e c e n t ă — mi-a î n c r e d i n ţ a t o t a i n a mare . . . m i - a s p u s că te iubeşte . . .

L a vorbe le aces t ea E leonóra o tu l i repede d in odae .

— Mi-a s p u s — u r m ă ipreotul — fcă e î n g r i j o r a t ă d i n p r i c i n a d-ta'•> c a r e a ï a j u n s c u to tu l în gh ia rc l a a t e i smulu i . . .

— Ţi-a s p u s aceas ta? —• zise A-n a s t a s i u cam. des i luz iona t .

— Nu m i - a spus-o tocma i a ş a c u m ţi-o s p u n e u — r ă s p u n s e p reo tu l — d a r suf le tu l e l n e v i n o v a t şi b l â n d s im ţ i t şi m 'a f ă c u t s ă s i m t şi eu tn, ce p r ime jd i e g r o z a v ă te găseş t i . . . Acuma în să n u v r e a u s ă d i s c u t г> ceas ta . D a r t r e b u e să în ţe legi că po d- ra E l e o n ó r a n 'o poţ i l ua deçà ; r e s p e c t â n d formal i tă ţ i le cele sfinte şi onorab i l e . Or i câ t de e m a n c i p a t tc-aî c rede d-ta. o m u l , c â n d p u n e bazele familiei , t r ebue s ă ţ i n ă s e a m ă şi de obiceiur i le l umeï . Crezi d-ta că eu sunt. m u l ţ u m i t cu î n t o c m i r e a so­c ie tă ţ i i de azi? Nu, d o m n u l e , a-c e a s t a î ncă n u este î m p ă r ă ţ i a lui I s u s ipc c a r e noi , teologi i , o visăm şi o a ş t e p t ă m . Vedem şi no i r ă u t a ­t ea lumi i , d a r în mi j locu l n e m ă r g i ­n i t e lo r r ă t ă c i r i omeneş t i , c red in ţa e u î t l i m a n do scăpare . . .

A n a s t a s i u se j u c ă u n r ă s t i m p cu l a n ţ u l de la ceasorn ic , apo i d e o d a t ă se u i tă în ochi i p r e o t u l u i :

— Spune-mî , p ă r i n t e , ce t r ebue să fac?

Uşa se deschise ş i i n t r a r ă p ă r i n . ţ i i E leonore! .

— î n a i n t e de toa t e s ă vorbeş t i cu (părinţ i i fetei—eise p r eo tu l , se sculă , duse pe A n a s t a s i u î n f a ţ a p ă r i n ţ i l o r şi-1 p r e z i n t ă .

— P e t a t ă l d- ta le îl r e s p e c t ă m foa r t e m u l t — zise t a t ă l E leonore ! cu g l a s so lemn. Ce do re ş t i de là noî?

A n a s t a s i u v r u s ă r ă m â n ă s tăpâ­n u l s i t ua ţ i e i p â n ă l a s fâ r ş i t şi zisţ s c u r t :

— M â n a fiicei d -voas t ră . Atâ ta este d r e p t u l d -voas t ră . I n i m a el este a m e a de m u l t .

— T a t ă l d-tale î ţ i c u n o a ş t e inten­ţiile? — î n t r e b ă t a t ă l Eleonore! .

— Eu — r ă s p u n s e A n a s t a s i u — s u n t s t ă p â n u l r ă s p u n z ă t o r şi inde­p e n d e n t a l l io tă r î r i lo r şi fap te lor mele . C â t pr iveş te fo rmal i t ă ţ i l e de drept , învo i rea t a t ă l u i rnefi pot spu­n e c'o a m cu s i g u r a n ţ ă .

T a t ă l E l eonore ! vorbă din n o u : — Noi n u v r e m să împ iedecăm fe­

r i c i r ea fiicei noas t re . F.a te iubeş te

Duminică, 10 Noembrie 1913. UNIVERSUL LITERAR "No. 45 . — 7.

şi a c e a s t a n e obl igă s 6 i i m c â t se •poate de i n d u l g e n ţ i în p r i v i n ţ a for­ma l i t ă ţ i l o r . D in p a r t e a noas t ră , deci nu va î n t â m p i n a nicî o împot r i -

• v i r e . . .-A n a s t a s i a îşî p ă s t r a s e sânge le

rece şi astfel s imţea , vedea .cât de t e a t r a l a fost a r a n j a t ă t oa t ă s cena . Dar i n c l ipa u r m ă t o a r e i n t r ă Eleo­nóra , a l e r g ă l a p ă r i n ţ i i eî, îî s ă r u t ă , ар.Л se a r u n c ă p l â n g â n d în b ra ţ e l e luî Anas t a s iu . . .

Apoï ven i n u n t a . . . s f â r ş i tu l idileï.l.

Noutăţi medicale «Ic D O C T O R U L G R U M F E L D

Cauterizarca prin frig. — Zeama 'dc ridichi împotriva durerilor dc fi­cat. — Zahărul ca désinfectant. — Lanlolul sau Rliodium coloidal c-lectric.

P r i n c a u t e r i z a r e so în ţe l ege a r d e ­rea, n imic i r ea , ţ e s ă t u r i l o r viï , a cur­murilor m a î a les , cu f ierul roş , s a u cum se ob i şnueş t e în med ic ină cu a-j u t o r u l u n u i a p a r a t c u n o s c u t s u b n u m i r e a de termocauter. Serv ic iu l de c a u t e r i z a r e e făcut în aces t d i n u r m ă caz de u n vâ r f de p l a t i n ă in­candescen t , î n r o ş i t p r i n t r ece rea u -n u l c u r e n t de b e n z i n ă .

To t ca şi f ierul roş şi t e r m o e a u -terul , aerul cald a fost ş i el p u s hi con t r ibu ţ i e ca să p r o d u c ă o aşa zisă cauterizare prin căldură şi r ezu l t a ­tele d o b â n d i t e a u fost c â t se poa te de b u n e ş i de m u l ţ u m i t o a r e , î n n u ­meroase c a z u r i d e boa lă , ca în r ă u l ѵссЫ, l â n c e z â n d e orï r o z ă t o a r e , g a n -grenoase .

De c u r â n d î n s ă s'a făcut ape l şi l a frig, ca su p r o d u c ă şi el a r s u r i , n i ­mici r i , c a u t e r i z ă r î , în difer i te boli de piele, u n d e e _ n e a p ă r a t ă ce r in ţ ă de a p rovoca o modi f ica re î n v i t a l i t a t e a ţ e s u t u r i l o r o rgan i ce , ce a p a r ţ i n în-vali.şulu! c o r p u l u i omenesc . E o me­todă i n v e r s ă c a u t e r i z a r e ! p r i n că l ­d u r ă , numi t ă , d u p ă e l e m e n t u l ce-ï du naş te re , cauterizare prin frig

F r i g u l c a u t e r i z a n t e p r o d u s p r i n acidul ca rbon ic l ichid, c a r e se t r a n s ­formă p r i a c o m p r e s i u n e p u t e r n i c ă în z ă p a d ă c a r b o n i c ă şi e r e d a t ă apo ï eub forma u n u l cre ion solid, c a r e poate ii t ă i a t în to t felul. Î n t r e b u i n ­ţ a rea aces tu i noii a g e n t c a u t e r i z a n t e i n d i c a t ă în lupus, în noevl şi in cancerul pielei; a c ţ i u n e a lu î e cu tu­tu! nev&tumătoarc şi se ap l ic8 c u ruarn repezic iune , fără. d u r e r e , dd i id loc îa n i ş te c ica t r i ce c u r a t e , r e g u ­lat' 1, es tet ice s ' a r p u t e a s p u n e . U n i n s t r u m e n t specia l n u m i t ergocaule­tal c u p r i n d e în i n t e r i o ru l silo a c i d u l rarboniu -Ca z ă p a d ă s a u creion şi ser­veşte în ace laş i t i m p s ă m ă s o a r e tem­pe ra tu ra s c o b o r â t ă a f r igu lu i p r o ­dus, d u r a t a r e f r ige ra re ! , a cau t e r i za ­re!" ma l b ine zis şi î n sfars.it p re s iu -tica exe rc i t a t ă a s u p r a locu r i lo r bol­nave, a şa d a r a v e m l a î n d e m â n ă tot ce ne t r e b u e ca sq r e g u l ă m exac t , s ă dozăm c u m se zice în t e r m e n i méd i ­ra!!, a c ţ i u n e a t ă m ă d u i t o a r e a fr igu­lui c a u t e r i z a n t , c a r e m e r g e p â n ă la •— Ou g r a d e .

m

Cnï i -a r fi t r e c u t p r i n g â n d că şi zeamă de r i d i c h ! iar fi b u n ă la ceva şi maî a les c u ! i a r i i t r ă s n i t p r i n c a p că oropsi ţ i i de r i ch i l , fie eî n e g r i ca tueiuneie, o r ! a l b ! ca z ă p a d a , s a u frumos! c a bu jo ru l , s ă a i b ă şi e l o în t rebuin ţa re m e d i c a l ă ? De b u n ă seamă c a n i m ă n u i şi cu t o a t e aces­tea î n t r ' u n secol de l u m i n ă s e gă ­seşte des tu lă l u m i n ă p e n t r u o r i c ine şi pentru orîce, c h i a r şi p e n t r u o r i ­diche!

lîidicJiiî, a lb i s a u n e g r i , de l u n ă , p r imăvăra tec ! s a u t o m n a t e c î , se s p a ­lă bine, se c u r ă ţ ă , ap.oî se r ă z u i e c u o maş ină s p e c i a l ă şi se s t o r c c u p u ­tere p r in t r ' o p â n z ă , se ob ţ ine as t fe l zeama de r i d i c h i a t â t de m u l t c ă u ­tată de acei c a r ! suferă, de d u r e r ! de ficat, de ace! ce a ü a ş a zisele colice hepatice, car i încolăcesc pe bieţi i .su­

ferinzi , p u r t ă t o r î de pie t r icele s a u pie t re , în f ica tul lor.

O c u r ă cu z e a m ă p r o a s p ă t ă de r i ­d ichi ţ i n e două- t re î s ă p t ă m â n i şi sej începe cu 100 cen t ime t r i cubî în pr i ­m a zi şi t r e p t a t se a j u n g e l a 400 cen^ t i m e t r i cubî pe zi.

Sfă tu im ipe to ţ i ace! ce au nevoie: de z e a m ă de r i d i c h ! s ă o g u s t e cu p lăce re şi n u vor a v e a de ce să se ipllângă căcî m u l t bine le va face şi ele du re r i l e lor r epede vor s c ă p a . S ă n u u i te î n s ă sufer inz i i , ca să-ş l re­pete c u r a a c e a s t a de m a î m u l t e o r ! p e an , căcî n u e n ic î p r e a cost isi­t oa re , n i c i ip.rca r e s p i n g ă t o a r e .

# 'Curioasă «succesiune, d u p ă z e a m ă

•de r i d i ch i , pof t im şi z a h ă r u l ca leac t ă m ă d u i t o r ! Da, c i t i tor i i me i , şi za­h ă r u l ş i -a făcu t o c ă r a r e c a s ă p ă ­t r u n d ă în t e m p l u luî E s c u l a p şi n u f ă r ă mirare vă (pot spune, c ă e: bine v e n i t ş i să s p e r ă m t a v a fi b ine pr i ­mi t de ace ! ce lec-uiesc boa lc le şi dc a c e ! ce c a u t ă m â n t u i r e a lor do boale...

S'au făcut î n c e r c ă r i cu z a h ă r u l r e d u s în pu lbere , cu z a h ă r u l p i sa t , m a i b ine zis, în v i n d e c a r e a p lăg i lor , a r ă n i l o r de tot soiul ş i urmări le j b u n e nu s ' au l ă s a t să fie m u l t t i m p a ş t e p t a t e ; dc a s e m e n e a In unele huli dc piele, foar te rebele, p recum c ec­zema, he rposu l . fu runculoza şi m u l t e al tele, î n t r e b u i n ţ a r e a z a h ă r u l u i top i t în apă , î m b i b a t în comprese dc t ifon, a d a t r e z u l t a t e de v indeca re foa r t e s a t i s f ăcă toa re . Z a h ă r u l se b u c u r ă cu drep t c u v â n t de î n s u ş i r i e tes intectan-te, poa t e opr i zemui r i l e in iec t ioase , c u r ă ţ ă foar te b ine r ă n i l e de to t soiul şi ipe l â n g ă că e eftin, se găseş te ' pes­te tot locul şi se p o a t e p ă s t r a b ine . I a t ă deci a t â t e a a v a n t a j e p re ţ ioase , p r ac t i ce şi şt i inţ if ice, ca să ne folo­s i m dc z a h ă r î n praf s a u î n solu-ţ i u n o a p o a s ă , or i dc câ t e o r i vom a-> ve.a nevoe de o pu lbe r e m e d i c a l ă .

* Ce este Bhodium coloidal? î n a i n t e

de toate sä v e d e m ce s e în ţe lege prin s t a r e coloidală . E a. c incea s t a r e sub c a r e se p o a t e î n f ă ţ i ş a m a t e r i a tn u -n i v e r s , ş t i u t f i ind că s t ă r i l e p â n ă a-c u m a c u n o s c u t e s u n t aces t ea : soli­dă, lichidă, gazoasei şi radiantă.

S t a r e a coloidală e f o r m a l ipic ioa­s ă s u b ea re se iprezintă une le m a t e r i i sa i i co rpu r i , ca a lbuşu l de ou or i cleiul. Co rpu r i l e coloidale con ţ in n i ş ­te g r ă u n c i o a r e mic i de to t şi a t â t de u ş o a r e în c â t s u n t î a echi l ibru în li­ch idul ce-I ţ i ne şi se află î n t r ' o ne­î n t r e r u p t ă v i b r a r e .

î n s e m n ă t a t e a coloidelor e cu a t f t t m a l mare cu cât se şt ie azî că » u poato fi v reo m a t e r i e o r g a n i z a t ă , a-n in ia là s a u vegeta lă , făra. m i ş c a r e co lo ida lă gi n ic i o r c a c ţ i u a c biolo­gică n u p o a t e să se s ăvârşească , f ă r ă coloid. Ac t iv i t a t ea coloidelor e cu a-t â t m a î m a r e cu c â t g r ă u n c i o a i e l e l o r sunt maî mici .

P e cale chimică s'au p r e p a r a t m a ! î n t â i cfHoniî chimici, CÎI argintul co­loidal, i n t r o d u s ! în arta v i n d e c a r e ! boalc lor sp re a combate m a n i f e s t ă ­r i l e infecţ ioase şi febri le a le diferi­te lor boale grave şi infecţ ioase .

P e ca le fizica s 'au p repara t , m a l t â r z i u c o l o n i i electrici n u m i ţ i ş i

•fermenţii metalici, a căror î n t r e b u i n ­ţ a r e m e d i c a l ă a g ă s i t un c â m p foar te v a s t î n t r ' u n m a r e n u m ă r de boale , cu c a r a c t e r e infec ţ ioase grave şi Cu t em­p e r a t u r ă r i d i c a t ă ; dând r ezu l t a t a m a l m u l t decâ t m u l ţ u m i t o a r e , exce­lente .

Unui d i n aceş t î f e r m e n t ! sau cr> loizî es te Lantolni s a u Rhodium co­loidal electric, o s u b s t a n ţ ă co lo ida lă cu bază de R h o d i u m , u n m e t a l foar te scumip, c a r e îndep l ineş t e cele m a l b u n e c o n d i ţ i u n l de a d a o soluţ iune. co lo ida lă , foar te a c t i v ă , foar te cu­r a t ă , d e s t u l de s t a t o r n i c ă , n e v ă t ă m ă ­toa re , c o n ţ i n â n d g r ă u n c i o a r e foarte' fine. D i a m e t r u l unul g r ă u n c i o r de R h o d i u m este de 5 mi l ionimi d i n t r ' u n mi l ime t ru , pe c â n d al a r g i n t u l u i este de 180, al a u r u l u i şi m e r c u r i u l u î do 80, a l z incu lu i de 75, a l p l a t i n e ! de 50 de m i l i o n i m i d i n t r ' u n mi l ime t ru .

Ca l cu l ându- se v o l u m u l g r ă u n c i o a -

r e l p r de Pd iod ium se c o n s t a t ă c ă este de o m i c de or ï m a ! mic decâ t a l g r ă unei oa re lo r ce lor la l te m e t a l e p o - . m e n i t e ; s u p r a f a ţ a d e s f ă ş u r a t ă de n u ­m ă r u l g r ă u n c i o a r e l o r c u p r i n s e în ­t r ' u n cen t ime t ru cub d i n t r ' o soluţ i -uno coloidală de R h o d i u m e de 700 k i lomet r i p a t r a ţ î , f a ţ ă de 70 k m . p . câ t ne dă p l a t i n a colo ida lă . De a c i r e z u l t ă şi p u t e r e a bac te r i c idă , a u t i -infecţ ioasă , a n t i t e r m i c ă a L a n t c l u -luî , e n o r m d e m a r e fa tă de a l t e co-loide me ta l i ce .

L a n t o l u l se î n t r e b u i n ţ e a z ă s u b for­m ă de in j ec ţ iun î şi c o m p r i m a t e . In -jec t iun i l e se fac s u b piele, în m u ş c h i şi în vine, n u s u n t de loc d u r e r o a s e şi se r e so rb foar te repede . C â t i m e a de in jec ta t v ine în s t i c lu ţ e înch ise ş i e r i g u r o s doza tă , b o g a t ă în m e t a l , c o n ţ i n â n d 2/10 d i n t r ' u n m i l i g r a m în­t r ' u n c e n t i m e t r u cub . C o m p r i m a t e l e c o n ţ i n 1/10 d i n t r ' u n m i l i g r a m de R h o d i u m şi se i a u 2—8 ,pe zi d u p ă g r a v i t a t e a boale! , d u p ă cons t i tu ţ i e şi v â r s t a b o l n a v u l u i .

Viaţa art ist ică şi l i terară

^ C u n o s c u t u l publicist . D . Te leer a p r e z e n t a t T e a t r u l u i N a ţ i o n a l d in B u c u r e ş t i o comedie î n t r ' u n ne t „Dragoste dc poet" în p roză şi ver­s u r i .

I n ace l a ş i t i m p d ă m ş t i r e a că ,.Realistclc" l u î Teleor vo r r e a p a r e în t r ' o n o u ă edi ţ ie , a ş a c ă g e n e r a ţ i a de azi va .putea citi ipe Teleor cel de a c u m 18 a n i .

I n sfârş i t . „Povestiri din ultimul războia" e u n al t v o l u m al ace lu i a ş i a u t o r şi v a a p a r e î n e d i t u r a bibliu-t ece ! „Minerva".

A a p ă r u t a d o u a ediţie a i m n u l u i „Se 'ntorc vitejii'' de m a e s t r u l Cas-t a l d i , d u p ă v e r s u r i l e d-lor L e o n t i n I l iescu ş i G. Georgeseu Theo logu .

Acest i m n se c â n t ă de co ru l l iceu­l u i m i l i t a r d in Tâ rgov i ş t e .

Bucu re ş t e ru î vor a s c u l t a în cu­r â n d i m n u l Se m torc vitejiî c a r e se v a - c â n t a l a Ateneu 4 e corur i l e şco­l a r e şi o r h e s t r a m i n i s t e r u l u i i n s t r u c ­ţ i u n e ! publ ice , î n t r ' u n concer t c a r e se v a a n u n ţ a l a t imp .

Sindicatul Ziariştilor' a, î n a a â n i t d-luî m i n i s t r u u n p ro tes t cu p r i v i r e la un i n c i d e n t ivi t î n t r e m a î m u l ţ i z i a r i ş t i şi d. Ah Dav i t a , «UrecAorul gene ra l* al t ea t re lo r , î i r j u r a i pa t e r ­n i t a t e ! piesei Vlaicu Vodă.

L a 15 Noembr i e a. c\ va a p a r e n o u l r o m a n Orfanii Ncamiiluî a l c u n o s c u t u l u i scr i i tor d. N. G. R ă d u -lescu-Niger .

• * 'Cercul Ana l e lo r a o r g a n i z a t , după: (

c u m se ştie, o ser ie de confer in ţe cu sc r i i to r i s t r ă i n i la i n s t i t u t u l P o m p i l i a n .

fD. H e n r y B o r d e a u x a ţ i n u t Mier­c u r i sea ra a d o u a a sa confer in ţă v o r b i n d desp re „Les poètes du foyer-.

D. I. I. Hel iado R ă d u l c s c u a re ­fuzat s ă (pr imească o decora ţ ie , r ă s ­p u n z â n d că decora ţ i i l e s u n t n u m a i p e n t r u r ăzbo in ic i şi ceî c a r i a u fă­c u t fapte ero ice .

C o l a b o r a t o r u l n o s t r u d. Leon t in I l iescu a t e r m i n a t un p o e m d r a m a ­t i c „ D r e p t a t e a Vremi ! " ca r e v a fi p r e z e n t a t T e a t r u l u i N a ţ i o n a l .

L a 1 I a n u a r i e 1914, va apare Ö n o u ă r ev i s t ă m a r e l a Iaş i , întitulată; „Artemis".

* In C a p i t a l ă s 'a desch i s u n bazar

a r t i s t i c s u b conducerea t â n ă r u l u i I. B e d n a r i k şi a a l to r abso lven ţ i a ï s c o a l e ! de Bellc-Arte d in B u c u r e ş t i .

I m i t â n d p i lda s t r ă i n ă t ă ţ i i , t i n e r i i n o ş t r i a r t i ş t i s ' au g â n d i t şi b ine a# făcut , la r ea l i z a r ea u n u l b a z a r al*, t is t ie p e r m a n e n t u n d e iub i to r i i fru­m o s u l u i vor g ă s i m i n u n a t e obiec t? dc a r t e p l a s t i ce şi a r t ă decora t ivă .

t *

Revi s t a p a r i z i a n ă ,.Lcs Annales4

s ' a ra tă , cu d rep t c u v â n t , su rpr insă" de a c a d e m i c i a n i l I n s t i t u t u l u i F r a n ­ţe i c a r ! a u p u s , pe a l t r e i l ea p l an , c a n d i d a t u r a g e n i a l u l u i I. H. Fahre; l a I n s t i t u t .

Exce l en t a r ev i s t ă cons ide ră ca u n ges t l ips i t de e l e g a n ţ ă aprec ie r i l e u-n o r m e m b r i i clin comis iune a s u p r a a c t i v i t a t e ! ş t i inţ i f ice a l a b o r i o s u l u i n o u a g e n a r .

Occidentul este Titlul n o u e î l u c r ă r i ' d r ama t i ce . în t re i ac te , a l u i H e n r y K i s t e m a e c k e r s . caro se j oacă pe sce­n a t e a t r u l u i Renaissance d in Paris .

S ACUL CU GLUME O femeie b ă t r â n ă şi g r a s ă i n t r ă

gâ f â ind , c a o locomot ivă în p res iu ­ne , 'la g a r a do n o r d .

— Te rog , mu... m a i c ă , zice g ră ­b i t ă u n u i a m p l o i a t , la ce b...- o r ă p leacă t r e n u l l a Plocş t î?

— P e s t e c incizeci de m i n u t e . . — Uf, b ine că soaiî l a v r e m e .

I n R o m a , pe t i m p u l g u v e r n e l o r papa l e , u n s c u l p t o r făcuse s t a t u a lu î Pascjuino, ves t i tu l sa t i r ic popu l a r , P a p a Clemente V I I î n d e m n a t de a î să i , c a r e fuseseră c iup i ţ i de u rz i că -tu r i l c poe tu lu i , vo ia să n i m i c e a s c ă l u c r a r e a de a r t ă ca re r e p r e z e n t a u ţ t ip odios.

T o r q u a t o Tasso , m a r e l e poet ele­giac, a f l â n d d e aceas ta , ce ru a u d i ­e n ţ ă pap i i şi-I zise :

—• Sfinte p ă r i n t e , d a c ă vre i s ă n a se facă s t a t u ! p e n t r u o a m e n i i c a r e vo rbesc r ă u 4 fă c a oameni i pe care-I p u ! l a g u v e r n să üuerezo b ine .

- 0 0 0 -

G R A F O L O G I A f C u r s u l c o m p l e c t s e t r i n i H e f i ' f tnco o r i c u i , p e n t r u 5 0 b a n i , p r i n m a n d a t s a u m ă r c i p u s t a J e . P r o s p e c t g r a t u i t Hi r o u i , F A « t ; i . B u c u r e ş t i , s í r . C a z ă r m e i 3 0 .

E s i e r e n u m i t i n l u m e Extra plaiul C e a s d e a u r d u b l e amer ican ÎS cara te , A n k e r - R c .

k m o n l o i r de buzunar , j marca «Sirena» p i e 111 iaf, , de maî mul te ori şi

T l care se Întoarce la 30 ' o rc .

. Numai ce;.sul acesta posed* re nu mo el-veţian. Nu se doosibefte de un ceas de aur de 100 k'î. Pentru mers exact 5 ani garanţie.

U n a b u c a t i ï I c ï 6 , U 0 . d o u ă b u c ă ţ i l e ï 1 1 , 8 0 .

Mal oferă fi ceasuri de buzunar Gloria de argint, cu leï 4,90. La. fie-caro. cea> se du un elegant lanţ gratis. Fără fizic ; se schimbă dacă nu place, sau sc tuarxu iaaă baniî. Trimite ramburs

S . K o h a n e n I Ulirenexporî K R A K A U S E B A S T I A N « , No. 151

lSUmA.1 LEI 5.85 c e a s o r n i c , l a n ţ şi i n e l . t i n c e a s o r n i c d o b ă r b a t r e m o n t o i r d e a r g i n t , admirabil fan­tezie, cu bogate gravuri moderne, cu cadranul gravat pe o placă de metal, cu un mecanism excelent. Garantat pe trei ara. La acmsla mai adăogam un lanţ de aur double şi un inel mo­

dern de aur duble cu trei pietre splendide.. Totul numaî pen t ru leî 5 . 8 5 , la W a r e n h a u s Schlichter Leon . W i e n XV1J1U5 Lere l teu-feldergürtel 5 . In caz de n e m u l ţ u m i r e înapo iem baniî .

§

Ъ. — ÍNo. 1 5 . r J N I V E S L L UTEiLvR

a de pur Rapid Garantat absolut

nevătămătoare Văpseşte imediat părul cărunţit s?u albit, în n e ­

gru, brun, castaniu sau blond într'un mod atât de perfect şi de natural în cât nu se cunoaşte de loc că parul e văpsit. întrebuinţarea maî simplă şi maî uşoară ca la orice altă văpsea de păr.

PREŢUL LEI 2,50 l a n e m u l ţ u m i r e s e r e s t i t u e c o s t u l .

RENUMITELE

O R I E N T A L E patt jmeazá admirabil gura

^şi distrug or i te miros urât al gureî provenit din

tutun, tJ nţl stricaţi sau stamae deranjat / g \ Cutia 50 bani

jfC '=== la drogherii şi farmacii Qb i r v L ţ i marca Semiluna cu stea, s ingure veritabile.

FLORA SĂPUN

T U Ş E A cea mai rebela BRONŞITELE ACUTE ŞI CRONICE, TUŞEA

MACAREASCÁ, VINDECĂ SIGUR

STTCLS ІОІ 3«—LA DROGUERIÎ ŞI FARMACII

cu r e n u m e universa l DE O EFI»*A ITATE ABSOLUT SIGURĂ

C u t i a c u 2 5 p u r g a t i v e l e i 1 , 5 0 Observaţi ca fiecare pastilă să aibă inscr ipţ ia:

P u r g e n B a y e r SINGURUL VERITABIL

(LIPSA SÂNGELUI), CLO-ROZA NEURASTENIA,

BISTERIA, SLĂBICIUNEA GENERALĂ, VINDECĂ

r e c o w a n d a t de prof. doctor LLUIELIU, prof. dr. LEONTE, p r of. V. -NEGEL,- b s i şr altir. CA unul din celé maî p u t r n ' c e reconstituante ale corpului slăbit.

S T I C L A L E I - 4 ' ;

IURERI REUMATICE ITI*» , migrena,

de cap şi de d i n ţ i = vin deçà »lg\a.r PASTILELE

N e v r a l g i n e J U R I S T

pili*1

UN FLACON LEI 2.50, O DOZĂ 50 BANI X i a . c t x e g - a e i l i s i fa.rna.a,ei i

NB.— A se observa embalagiul original aci arătat.