Analiza turismului religios din Bucovina

Buzilă Gabriel VasileFacultatea de Business, Universitatea Babeș-Bolyai

gabibuzila@yahoo.com

Abstract. În ultima vreme, turismul din Bucovina a fost promovat foarte mult, din prisma a 4 tipuri de turism, și anume: turismul religios, turismul pentru tradițiile și obiceiurile specifice zonei, turismul pentru sănătate și SPA, precum și turismul activ. Toate aceste tipuri de turism sunt importante, însă în opinia mea, turismul religios este cel mai important în această regiune, și este cel mai reprezentativ. Astfel, în această lucrare voi încerca să analizez acest tip de turism practicat în Bucovina prin prisma punctelor pozitive și a punctelor negative, pentru a se putea contura o idee despre ce se face bine, dar și pentru a se vedea unde mai trebuie făcute îmbunătățiri. Această lucrare nu este una teoretică, ci una mai degrabă practică, deoarece aceste aspecte le-am observat chiar eu, în cadrul unei excursii în această regiune, și consider că această lucrare poate fi utilă persoanelor, societăților sau chiar instituțiilor care promovează sau interactionează cu turismul religios din Bucovina.

Cuvinte cheie: turism religios; bucovina; religie; mănăstiri; istorie.

1.Introducere

Bucovina se afla in Nordul Moldovei, una din cele trei mari provincii istorice ale Romaniei,

alaturi de Muntenia si Transilvania. Regiunea si-a primit acest nume după anexarea acesteia la

Imperiul Hapsburgic, în 1775.

Bucovina este împărțită în prezent pe teritoriul a două țări, și anume România, în zona adiacentă

orașelor Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret și

Vicovu de Sus, și în Ucraina în zona adiacentă orașelor Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Văscăuți,

Vijnița, Sadagura și Storojineț.

Din punct de vedere turistic, Bucovina este cel mai bine cunoscută datorită mănăstirilor

construite aici de către domnitorii și boierii moldoveni, mănăstiri unice, reprezentate fiecare de

către o culoare specifică: Voroneț - albastru, Sucevița – verde, Moldovița – galben, Humor –

roșu. Aceste mănăstiri au fost construite majoritatea în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457

– 1504), iar munca domnitorului a fost continuată cu devotament de către fiii acestuia, Petru

Rareș remarcându-se prin faptul că el a fost primul care a împodobit fațadele mănăstirilor și ale

bisericilor cu fresce deosebit de frumoase care ilustrau pasaje din Biblie. Totodată, datorită

unicității mănăstirilor, până în acest moment 6 mănăstiri au intrat în patrimoniul UNESCO. Din

aceste considerente, precum si din cauza frumuseții naturii și a localnicilor deosebit de primitori,

Bucovina e alegerea ideală pentru turiștii care doresc să se bucure de atmosferă linistită și

relaxantă.

Deși în Bucovina cel mai important tip de turism practicat e cel religios, pe lângă acesta mai sunt

practicate și alte tipuri, precum turismul pentru tradiții (sau turism rural), turismul pentru sănătate

și SPA, precum și turismul activ. Majoritatea turiștilor care vin în această regiune încearcă să

combine mai multe tipuri de turism, pentru că este o regiune care oferă mult prea multe atracții,

ca cineva să poată experimenta un singur tip de turism. Astfel, produsele turistice oferite în

această regiune includ tururi de 1-2 zile ale mănăstirilor, sau tururi mai lungi pentru relaxare în

natură și în mediul rural.

Din păcate, agențiile de turism care oferă pachete turistice în această regiune oferă foarte puține

pachete, iar acestea majoritatea sunt axate pe turismul religios, și mai exact oferă tururi ale

mănăstirilor bucovinene.

Astfel, probabil și din cauza agențiilor de turism, turismul religios este cel mai bine promovat

aici, iar mănăstirile din Bucovina sunt cea mai mare atracție a zonei, însă sunt de părere că și

acestea sunt slab exploatate, și că s-ar putea crea pachete mult mai complexe, care întradevăr să

promoveze toate mănăstirile, nu doar cele care sunt monumente UNESCO, deoarece fiecare are o

istorie unică în spate, și povestea fiecăreia este aproape la fel de interesantă.

2. Materiale și metode de cercetare

Pentru realizarea acestei cercetări am participat la o excursie de studiu în Bucovina, excursie care

a durat mai multe zile, și care a avut ca principal obiectiv analiza tuturor formelor de turism

practicate în Bucovina. Astfel, în această excursie am vizitat mai multe mănăstiri și biserici din

zona Bucovinei, și am cules date referitoare la acest tip de turism.

Totodată, am vizitat și primul și singurul Centru Național de Informare și Promovare Turistică

din țară, pentru a vorbi cu persoanele care se ocupă în mod direct de promovarea turistică a

Bucovinei. De asemenea, în cadrul acestei vizite ne-au fost furnizate diverse date referitoare la

numărul de sosiri, numărul de înnoptări din regiune, precum și gradul de ocupare netă a unităților

de cazare, pentru a ne face o ideea reală despre situația turismului din Bucovina în cifre.

Astfel, pe durata celor 4 zile de vizită, am vizitat 4 mănăstiri monumente UNESCO, precum si

mai multe biserici aflate atât în mediul rural precum și în cel urban, pentru a vedea diferențele,

daca acestea există între lăcașele de cult de la țară și cele de la oraș.

Fiecare mănăstire pe care am vizitat-o este unica în felul ei, și povestea fiecăreia este spusă cu

multă dăruire de măicuțele care slujesc în ele. Mănăstirea Voroneț este specială mai ales din două

motive: albastrul unic cu care ea a fost pictată, nuanță care nici până în ziua de azi nu a putut fi

reprodusă, dar și faptul că ea a fost ridicată în doar patru luni si jumătate, perioadă de timp care a

fost un record pentru perioada aceea. La mănăstirea Sucevița, pe lângă nuanța unică de verde, o

altă curiozitate este și legenda din spatele clădirii mănăstirii, care spune că pentru a-și răscumpăra

păcatele, o femeie a dus cu carul ei tras de boi timp de 30 de ani materialele necesare pentru

construcția acesteia. Și la mănăstirea Moldovița, principala atracție e nuanța de galben utilizată la

pictarea ei, dar de asemenea și povestea acesteia, care ne spune că prima mănăstire Moldovița,

ctitorită de voievozii Mușatini, s-a prăbușit din cauza alunecărilor de teren, și a fost reconstruită

de către Petru Rareș pe un teren învecinat, mai la șes, și a transformat-o într-o mică fortăreată.

Mănăstirea Humor este unică din cauza nuanței de roșu în care ea este pictată, dar totodată și din

cauză că mănăstirea face parte dintr-un ansamblu de 4 obiective (biserica, ruinele caselor

călugărești, turnul clopotniță, precum și turnul lui Vasile Lupu) care sunt în prezent în

patrimonial UNESCO.

Când am vizitat însă bisericile, indiferent de mediul din care proveneau, la arhitectură erau foarte

asemănătoare cu mănăstirile, influența mănăstirilor asupra acestora fiind evidentă.

Mai departe, după aceste vizite, am decis să analizăm numărul persoanelor care sosesc în

Bucovina, al celor care înnoptează aici, precum și gradul de ocupare netă al unităților de cazare,

pentru a vedea care este evoluția acestor 3 indicatori între anii 2001 si 2010.

Numărul de sosiri din Bucovina în anii analizați este prezentat în graficul de mai jos:

0

50000

100000

150000

200000

250000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Sosiri

Total

Straini

Graficul 1. Numărul de sosiri în Bucovina în anii 2001-2010, CNIPT Suceava

Acest indicator, ne interesează în special pentru a vedea raportul dintre turistii autohtoni care

vizitează zona și turiștii străini. După cum bine se vede, numărul turiștilor străini care vizitează

Bucovina este mult mai mic decat cel al românilor, situație pentru care există în opinia noastră

mai multe explicații logice: în primul rând, ofertele din Bucovina sunt slab promovate în afara

țării, puțini tour-operatori oferind tururi exclusive în această regiune; există tour-operatori străini,

care oferă tururi în România, însă aceste tururi acoperă fiecare zonă a tării în o zi, ceea ce e prea

putin pentru aceasta zonă comprimată, însă plină de inedit; totodata, prezența străinilor pe

meleagurile noastre este redusă și din cauza lipsei serviciilor adiacente celor de cazare si

alimentație – în Bucovina se ofera facilități de cazare pentru toate buzunarele și pentru toate

pretențiile, servicii de alimentație de asemenea, însă nu se poate sta intr-o asemenea zonă prea

mult timp, fără servicii suplimentare precum excursii, ghidaje, sau activitați recreative controlate,

activități care trebuiesc inițiate în primul rând de către unitatile de cazare.

Numărul de înnoptări din Bucovina în anii analizați este prezentat în graficul de mai jos:

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Înnoptări

Total

Straini

Graficul 2. Numărul de înnoptări în Bucovina în anii 2001-2010, CNIPT Suceava

Ca și în cazul numărului de sosiri, străinii înnoptează în Bucovina foarte putine nopți, de aici

rezultând că sejururile străinilor în această regiune sunt de scurtă durată, confirmând practic că

străinii ajunși în această regiune participă la un tur al tării, și că în fiecare regiune stau foarte

putin. În urma calculului raportului dintre numărul de sosiri și cel de înnoptări în funcție de tipul

de turist (străin sau român), am observat că turiștii străini au înnoptat din ce în ce mai mult în cei

10 ani analizați, însă cu toate acestea, media de înnoptare a lor a crescut până la 1,85 nopți, ceea

ce este foarte puțin. În cazul turiștilor români, media de înnoptare a scăzut la 2,44 nopți, ceea ce

este destul de grav, dar probabil cea mai bună explicație pentru aceste modificări este tendința

pentru turismul de weekend, pentru turismul care implică doar 1 sau 2 nopți de cazare.

Gradul de ocupare netă al unităților de cazare din Bucovina în perioada studiată este prezentat în

graficul de mai jos:

Grad de ocupare netă

0

510

1520

2530

35

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total

Graficul 3. Gradul de ocupare netă al unitărilor de cazare din Bucovina în anii 2001-2010, CNIPT Suceava

Analiza acestui indicator ne oferă gradul oficial de ocupare al unităților de cazare. După cum bine

se vede, acesta este foarte mic, si a tot scăzut de-a lungul anilor, ceea ce nu este deloc bine. Cu

toate acestea, scăderea acestuia după anul 2008 poate fi pus si pe seama crizei economice. Desi

acestea sunt rezultatele oficiale, luând în considerare că în această regiune își desfășoară

activitatea foarte multe pensiuni, care de obicei mai închiriază camere și fără forme legale, nu

putem să luăm în considerare aceste valori în totalitate.

3. Rezultatele cercetării

În urma excursiei de studiu, am identificat puncte pozitive si puncte negative ale turismului

religios din Bucovina, aspecte pe care le voi enumera mai jos:

Puncte pozitive:

- Picturi deosebit de frumoase – picturile din interiorul și din exteriorul mănăstirilor sunt

foarte frumoase, înfățisând scene din Biblie;

- Decorațiuni frumoase – obiectele de decor din mănăstiri și din complexele monahale au

un farmec aparte, dând originalitate locului. Unele din aceste decorațiuni sunt foarte

vechi, unele datând de la finalul secolului XVI;

- Arhitectură interesantă – arhitectura clădirilor religioase din Bucovina este unică în țară,

iar în lume, mai sunt clădiri cu o asemenea arhitectură doar în partea de Bucovina din

Ucraina;

- Atmosferă primitoare și aducătoare de speranță – în interiorul mănăstirilor atmosfera este

unică, și cumva îndeamnă spre umilință. Măicuțele ce se îngrijesc de aceste lăcașe de cult

încearcă să mentină atmosfera de pioșenie chiar și cu multimea de vizitatori prezenți. Cu

toate acestea, o parte din ele nu vor să interacționeze prea mult cu vizitatorii din cauză că

ele cred că mănăstirea este un loc unde oamenii trebuie să se roage, și nu doar să meargă

sa facă poze, iar o altă parte sunt foarte deschise către publicul larg oferind informații

despre orice sunt întrebate (orice ține de viața publică a lor, și puțin și din cea monahală).

Totodată, atmosfera din complexele monahale te duce cu gândul la timpurile vechi,

neatinse cumva de modificările apărute de-a lungul timpului.

- Restaurarea mănăstirilor – majoritatea mănăstirilor din Bucovina datează din secolul

XVI, și degradarea acestora este cât se poate de evidentă. Cu toate acestea, majoritatea

mănăstirilor au trecut prin procese de restaurare, sau sunt în prezent în asemenea procese,

pentru a împiedica degradarea mai mare, sau pentru a îmbunătăți sau proteja picturile

mănăstirilor. Cu toate acestea, există anumite legi nescrise ale mănăstirilor care nu permit

repictarea acestora, așa că singurul lucru ce se poate face e să se protejeze picturile

existente.

- Promovarea UNESCO – o parte din mănăstirile din Bucovina sunt incluse în patrimoniul

UNESCO, și astfel beneficiază de promovare la nivel internațional, fapt care este benefic

din punctul de vedere al exploatării lăcașelor de cult, dar negativ din puctul de vedere al

faptului ca astfel degradarea mănăstirilor este accentuată.

- Comerțul – la fiecare mănăstire măicuțele vând diverse obiecte pentru a susține activitatea

mănăstirii. De la cărti de rugăciuni până la magneți de frigider, poți găsi fel de fel de

lucruri care să-ti aducă aminte peste ani că ai vizitat locul respectiv. Din păcate, aici se

vând fel de fel de suveniruri care nu sunt neaparat specifice zonei sau domeniului religios.

Puncte negative:

- Lipsa prezentării vieții monohale a măicuțelor – tot ceea ce se poate vedea la o mănăstire

e partea frumoasă și vizibilă, adică mănăstirea în sine si pe alocuri câteva măicuțe.

Lipseste cu desăvârșire prezentarea vieții mai intime să-i spunem așa a măicuțelor, adică

ar fi frumos să aflăm ce fac acestea și în momentele în care nu fac pe ghizii în jurul

mănăstirilor.

- Prea multe informații – la toate mănăstirile la care am fost ni s-au dat mult prea multe

informații, pe care indiferent de cât de interesați am fi, nu avem cum să le reținem în urma

unei povestiri.

- Pereți zgâriați – la toate mănăstirile la care am fost, pereții erau scrijeliți, cu scris pe ei, si

foarte distruși din acest punct de vedere.

- Deschiderea mănăstirilor după restaurare – când vizitam mănăstirea Moldovița, aceasta

era în plin proces de restaurare. Era plin de schele și unelte peste tot, nu se vedea mai

nimic din picturile de la interiorul mănăstirii și exista și riscul de a ne accidenta.

- Lipsa informațiilor în legătură cu locurile importante din cadrul complexelor monahale –

la toate mănăstirile la care am fost, nu prea am găsit informații despre diverse obiecte, sau

clădiri din complex. În cel mai bun caz am găsit o tăbliță pe care era descrisă istoria

mănăstirii; totodată, acolo mai erau menționate în cel mai bun caz diversele “puncte de

atracție”.

- Lipsa cunoștiințelor de limbi străine – la majoritatea mănăstirilor măicuțelor nu vorbesc

limbi străine. Din toate mănăstirile vizitate, doar la mănăstirea Sucevița am dat peste o

măicuță ghid care știa vorbi engleză si franceză.

- Lipsa personalului specializat pentru activitatea de turism – în cadrul complexelor

monahale nu există personal specializat care să se ocupe de turiști, iar sarcina de a face pe

ghidul pică pe umerii măicuțelor care sunt de servici.

- Lipsa protecției mănăstirilor împotriva fenomenelor meteorologice – la toate mănăstirile

peretele de Nord este spălat de ploi aproape în întregime din cauza lipsei unei protecții

împotriva acestora.

4. Concluzii

În urma excursiei la care am participat, mi s-au confirmat anumite presupuneri legate de

Bucovina. Mai exact, această regiune este deosebit de frumoasă, potrivită activităților de recreere

și refacere a sănătății și a energiei, cu peisaje superbe, cu tradiții transmise din generație în

generație și cu mănăstiri unice în lume.

Cu toate acestea, este o zonă slab exploatată din punct de vedere turistic, fiind vizitată de destul

de putini turiști, din care doar o mică parte sunt turiști străini. Analizând datele legate de numărul

turiștilor din această regiune, se poate trage concluzia că promovarea acestei destinații este mult

mai slabă decât ar trebui.

Un punct important de menționat este inficiența instituțiilor menite să promoveze regiunea. De

exemplu, responsabilii acestora nu dețin cunoștințe de limbi străine necesare pentru a-și desfășura

activitatea într-un mod productiv. De asemenea, materialele promoționale disponibile nu sunt

actualizate și majoritatea sunt doar în limba română.

Totodată, starea avansată de degradare a mănăstirilor va facilita distrugerea acestora, urmând ca

în câțiva ani, să nu mai existe un motiv pentru vizitarea acestora. Picturile sunt șterse deja pe o

parte din pereți, în unele zone acoperișurile sunt distruse ploaia trecând prin ele, iar la alte

mănăstiri geamurile sunt sparte facilitând intrarea păsărilor în acestea.

Obiceiurile din această regiune sunt din ce în ce mai comercializate, lăsând obiceiurile moștenite

și înlocuindu-le cu altele mai superficiale, mai ușor de vândut. De exemplu, la poarta mănăstirilor

se vând fel de fel de obiecte kitch, unele făcute chiar în China.

În concluzie, cred că această zonă are un potențial de exploatare foarte mare, și un plan general

de gestiune și de promovare al acestei regiuni este necesar pentru a se determina ce se încearcă a

se promova precum și pe ce metode. Totodată, acest plan ar trebui să se îngrijească și de tradițiile

moștenite și să încerce să le conserve cât mai bine. Tradițiile și obiceiurile trebuie păstrate la

forma la care au fost odată, mănăstirile ar trebui recondiționate și protejate împotriva factorilor

naturali și umani, calitățile curative ale apelor din subsolul acestei regiuni ar trebui gestionate mai

cu folos, și natura trebuie prezervată la starea ei originală.

Bibliografie

Benchtour, 2010. Analysis of the situation of the SMEs in the tourism sector in Suceava county

(Bucovina region). Suceava.

Chasovschi, C. and Hesselmann, G., 2009. Bucovina tourism strategy. WBF Programme for

Romania.

CNIPT Suceava, 2012. Statistică turism 2000-2010, Suceava.