turismul religios in moldova

8/12/2019 Turismul Religios in Moldova

1/93

Introducere.....5

Capitolul I

CONSIDERAII GENERALE ASUPRA NOIUNII DE TURISM I TURISM

RELIGIOS .............

I.1. Definirea noiunii de turism.......................................................

I.1.1Factorii genetici ai turismului................... !"

I.1.2.Structura fenomenului turistic..................... !#

I.2. Turismul religios...............................!$

I.2.1. Consideraii generale%.......!$

I.2.2.Activitai care favorizeaz turismul religios........!& I.2.. !elerina"ul# $ntre im%linire s%riritual &i'sau afacere de turism.............#"

Capitolul lI

POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC ...#$

II.1. Caracterizare general...#$

II.2. (dificiile religioase....#&II.2.1. )nstirea *orone.......................................................................'#

II.2.2. )nstirea !utna...'&

II.2.. )nstirea Sucevia..$&

II.2.+. )nstirea )oldovia...$&

II.2., )nstirea Dragomirna ,

II.. -isericile din )oldova .......,

II..1 -iserica din !trui,/

II..2 -iserica Sf0nta Treime................................................

II... -iserica -ogdana ......1

1


2/93

Capitolul III

IN(RASTRUCTURA TURISTIC).................................................. 2

III.1. Infrastructura $n turismul religios.............

III.2. Analiza infrastructurii turismului religios.

III.. Flu3ul turistic la )nstirile din )oldova...,

Capitolul I*

C)ILE DE ACCES..........4

I*.1. Cile rutiere .............................4

I*.2.. Cile ferate........................................4

I*...Cile aeriene.......................................................41

I*.+. 5ent6a6car...41I*.,. Trasee turistice............... 41

Capitolul *

M)N)STIREA MOLDO*IA........................ 4

CONCLU+II (INALE ............................................/,

,I,LIOGRA(IE......................//

2


3/93

INTRODUCERE

Turismul &i cltoriile sunt re%rezentate la ora actual de o %ia glo7al# de

dimensiuni considera7ile# unde se afirm cererea consumatorilor %entru o nemarginit

varietate de servicii &i%roduse. 8u doar ritmurile &i dimensiunile sale de cre&tere fac

din aceast %ia una foarte atractiv# dar &i %otenialul su de viitor# care nici %e

de%arte nu a foste%uizat.

Moti-ul .e/uruluieste re%erul care ne a"ut s facem o distincie $ntre gru%rile

de cltori care a%artin categoriei turi&tilor si cele care nu in de aceast categorie.8u a%arin categoriei turi&tilor9 %asagerii $n tranzit# imigranii# nomazii# muncitori

strini #refugiaii %recum &i %ersoanele care desf&oar o munc retri7uit $n zona

avut $n vedere9 ata&ai militari#di%lomai# mem7rii consulatelor sau am7asadelor etc.

A%arin categoriei turi&tilor %ersoanele care cltoresc $n sco%uri cum ar fi9 recreere#

s%ort# %etrecerea tim%ului li7er#congrese#mitinguri# studii# vizitarea %rietenilor &i a

rudelor#motive %rofesionale#afaceri#%elerina"e# tratamente medicale s.a.m.d.

De asemenea# $n aceasta categorie mai sunt inclu&i &i mem7rii escortei mi"loacelor

de trans%ort straine :avioane# nave; care au nevoie de serviciile de cazare &i masdin

locul unde se afl# %recum &i vizitatorii care vin %e o scurt durat.

Durata .e/urului este un criteriu de selectie cu a"utorul cruia %utem identifica

dou categorii de vizitatori9

e3cursioni&ti :vizitatori care nu ram0n %este noa%te;icul de

trans%ort# $ntre dou locaii diferite. Sferele de cu%rindere ale turismului &i cltoriilor

coincid $n cea mai mare %arte :nu far motiv se vor7e&te de industria turismului i

cltoriilorB;.Se regsesc anumite categorii de clatori care nu %ot fi cu%rin&i in

categoria de turi&ti :de e3em%lu# naveti&tii;# dar este vor7a de categorii cu un

%rocenta" redus $n totalul cltorilor.

I1CONSIDERATII ASUPRA NOTIUNII DE TURISM

+


5/93

!!1 DE(INIREA NOTIUNII DE TURISM

=n %erioada curent# turismul %rezinta o im%ortan considera7il

at0t %e %lan national cat si %e cel internaional# re%rezent0nd unul dintre cele mai

com%le3e fenomene ale %o%ulaiei actuale nu doar %rin intermediul %ro%oriilor

im%resionante ale locuitorilor glo7ului care6l %ractic# dar mai ales %rin

%artici%arile sale.

Denumirea de turismB a %rimit $n zilele noastre sensuri ce

re3ecuta o com%le3itate mare de situaii#%ornind de la necesitatea fireasc de avedea# de a distinge sau de a desco%eri# %0n la cerinele refacerii intelectuale

sau fizice.

Termenul generic de turismB asam7leaz $nsu&irile &i gusturile de a

cltori de %lacere# %edestru# ciclist# cu diverse mi"loace de trans%ort#sau %entru

$ngri"irea sntii.

@7iectul imediat al oricrei forme de turism scoate $n eviden

as%ectele mai mult sau mai %uin artisticeB ale naturii s%aiilor# natura care

cu%rinde toate $nsu&irile %am0ntul# aerul# a%a sau vegetaia. Dar oric0t de

s%ectaculoase r %utea fi asemenea caracteristici# ele %ot da de%lintate doar $n

msura $n care sunt asociate civilizaieiB# com%onentelor realitilor istorice#

economice#sociale %rivite ca atare# dar $n mod s%ecial %e firul scim7rilor lor $n

tim% &i s%aiu.

Conform dicionarului arousse# etimologia termenului deturismB

ar %utea avea %roveniena din latinescul turnusB6voiaj n circuitB# care a fost

%reluat de lim7a francez tourB cltorie# %lim7are. !e de alt %arte# $n unele

,


6/93

dicionare este susinut originea englez a cuv0ntului# %rovenit din tourB &i to

tourB cltorie n circuitB :SEizeEsci# 1/;.

Turismul se deose7e&te de cltorie %rin alegerea c>i7zuit a intei

de ctre %ersoana $n cauz &i de asemenea %rin atenia e3clusiv %entrusatisfacerea nevoilor sale.

!e l0ng factori de 7az identificai $n definiiile anterioare#

fenomenul de turism este influenat &i de factorii demografici :cre&terea numeric

a %o%ulaiei cu activiti neagricole# modificri $n structura %rofesional a

%o%ulaiei;# factorii %olitici#factori sociali &i culturali cu rol >otr0tor $n geneza &i

evoluia turismului :%uterea de cum%rare# tim%ul li7er; #factori economici

:cre&terea %rogresului te>nic cu consecine directe asu%ra dezvoltrii 7azei

turismului &i asu%ra venitului %o%ulaiei;# &i %si>ologici.

!rin umrare# $n definirea termenului de turism ies $n eviden o

serie de factori comuni9

!rimul sco% al turismului care const $n rela3are

Al doilea const0nd $n refacerea sntii &i a ca%acitii de

munc

!entru realizarea acestor sco%uri este necesar a"utorul 7azei te>nico6materiale &i

organizatorice %ro%rie turismului :reeaua de cazare# 7irouri de turism# uniti

s%ecializate de alimentaie %u7lic; &i elemente de 7az te>nico6materiale generale

:ci de comunicaie mi"loace de trans%ort# a%rovizionarea cu energie electric;.

TipulB ca e3%resie integratoare la un nivel su%erior# define&te

natura fenomenului turism# res%ectiv condiionrile lui fundamentale. (l este

sinonim unui anumit model la scara cruia %rocesele ce se desf&oar %rimesc

tente s%ecifice# %articulare $n ra%ort cu celelalte modele. Ti%ul a%are astfel ca o

sumedenie de $nsu&iri &i interrelaii# desf&urate s%aial $ntr6o %erioad de tim%


7/93

determinat :!. Cocean# 1//;. 5a%ortul dintre s%aiul geografic &i ti%urile de

turism este c0t se %oate de malea7il9 $n cadrul aceluia&i teritoriu se %ot

%ractica mai multe categorii de turism# deose7irea a%arin0nd resurselor atractive

e3istente $n s%aiul dat.Se a%reciaz c orice structurare $n domeniul turismului tre7uie s se 7azeze %e

nevoia uman de recreare# refacere &i culturalizare# actul turismului are

%osi7litatea de a $m7rca una din urmtoarele e3%resii ti%ologice enumerate 9

1 .turism de recreare -are ca sco% esenial al %racticrii sale

satisfacerea nevoilor recreative ale %o%ulaiei antrenat $n munci solicitante#

7azat %e consumul mare de energie at0t fizic c0t &i %si>ic sau care domiciliaz

$n >a7itate recunoscute %rin stres cotidian.

2 .turism curativ -are ca rol $ngri"irea sntii. Turismul de cur

balnear# %rin care sunt %use in eviden $nsu&irile tera%eutice ale anumitor

factori naturali :izvoare termale &i minerale# nmoluri# aer ionizat;.

3.turismul cultural mai %oart adesea &i denumirea de turism de

vizitare# se 7azeaz %e vizitarea monumentelor de cultur# art# &i ale altor

activiti umane.

4. turism complex sau polivalent regse&te toate atri7utele

rezultate din asocierea recrerii cu refacerea %si>ic si fizic de ordin vindector

sau ale recrerii cu %rocesul de culturalizare. (ste im%us %recizarea c# $n

e3ercitarea fenomenului turistic# nici un ti% de turism nu este %ur# $n fiecare

dintre ele se $nsumeaz# cu %onderi negli"a7ile# unele valene ale celorlalte

ti%uri :!. Cocean# 1//;.Turismul mai %oate $m7rca &i alte forme care au un caracter

secundar cum ar fi9

Turismul montan i al sporturilor de iarn,este %racticat %e o arie e3tins at0t

%entru drumeii c0t &i %entru e3ercitarea s%orturilor de iarnologici

11


12/93

!1# Turi.3ul reli2io.

!1#!1 Con.ideraii 2enerale

Turismul de natur religioas1a a%arut $n a II6 a eta% a evoluiei turismului# numit

eta%a %seudo6turistic# ce coincide %erioadei (vului )ediu tim%uriu &i mi"lociu %0n

$n (%oca 5ena&terii.

!elerina"ele se $ndre%tau s%re 5oma si Ierusalim %entru cre&tini# # >asa &i

sanctuarele din India si Indoc>ina %entru 7udi&ti# )ea &i )edina $n Ara7ia Saudit

%entru musulmani# )untele Fu"i %entru "a%onezi.

Turismul religios este ti%ul de turism care $&i %ro%une s ai7 ca sco% %rinci%al

vizitarea cldirilor religioase cu anga"amente de ordin s%iritual. Termenul de religios afost dezvoltat de la sesizarea motivaiilor turi&tilor. Diferena dintre alte forme de

turism &i aceasta o re%rezint motivaia religioas a turi&tilor.

Turismul religios este caracterizat %rin urmtoarele forme de manifestare 9

6 vizite la laca&urile sfinteiar dac nu este la fel de cunoscut ca sanctuarele

religioase din )area -ritanie# sanctuarul dacic de la Sarmisegetusa Dacic din )unii

@rstiei %oate re%rezenta un e3em%lu 7un de $m7inare $ntre valoarea s%iritual &i cea

turistic a sanctuarului.

6,unuri cultural6reli2ioa.e7

care au o norm de monumente artistice &i ar>itectonice

a%reciate ca mari atracii turistice.5om0nia din acest %unct de vedere are un

7eneficiu din %ricina unor monumente %restigioase cum ar fi9 mnstirile din @ltenia#

Transilvania#)oldova sau )untenia &i catredralele catolice din Clu"68a%oca#-rasov.

6 De.tinaiile reli2ioa.e7 sunt desf&urate manifestri religioase. ?n 7un e3em%lu$n

5om0nia $l re%rezint sar7torile de Craciun &i sf0r&itul anului $n zona -ucovina sau

$n )aramure&.

6 Circuite de -i8itare a%arine unor im%ortante lca&e de cult# o %arte din ele au

valoare %ur religioas# unite cu cele cu valoare artistic &i istoric9 circuitul

mnstirilor din Do7rogea#-ucovina# )oldova.

6 Ta9erele reli2ioa.e pentru tineret7 acestea au loc cu %recdere $n intervalul

vacanelor de var. =n situaia arii noastre este vor7a de 7isericile de diferite culte

care a"ut tinerii cu %ro7leme sociale.

Tot mai muli tineri aleg drumul s%re sfintele mnstiri # acestea re%rezent0ndlocuri adevrate de meditaie &i refacere du>ovniceasc.

@ constant a umanitiii este %elerina"ul religios .(l are multi%le motivaii &i

semnificaii s%irituale ad0nci# doar dac este trit la intensitate ma3im &i ineles

corect.

1+


15/93

!elerinii sunt re%rezentai de oamenii care vor s viziteze &i s divinizeze mormintele

martirilor # sfintele locuri 7i7lice# # moa&tele sfinilor# icoane fctoare de minuni saulocuri unde vieuiesc mari du>ovnici renumiti.

Centrele de pelerina/ re%rezint mi"loacele moderne de avansare a culturii &i

s%iritualitaii $n mediul ecumenic local &i international. (le au rolul de diri"are#

coordonare &i control $n %ocesul de structurare al %elerina"elor.

!e 7aza acestora este oferit o succesiune de servicii cum sunt9

6 e3cursiile organizate %entru cre&tini din tara &i din afara granielor riiistatori# lca&urile de cult din (stul (uro%ei de ctre comuni&ti sau 7isericile

cre&tine in (vul )ediu de ctre turci.

aotar sau %erei#

luntric fiind %oziionate construciile cu destinaie religioas.

9ime# fast#

structura construciei# decoraiuni interioare &i e3terioare $ns &i %entru $nsu&irile

s%irituale.

1


17/93

d< Catedralele# mosc>eile &i sinagogile formeaz o im%ortant gru% de cldiri

religioase. !articularitile s%aiului american &i euro%ene sunt catedralele.

e< M0n0.tirile formeaz ansam7luri ar>itectonice gru%ate $n a%ro%ierea unei

cldiri de cult din gru%area catedralelor sau 7isericilor. !e l0ng atri7uia religioas%ro%riu6zis#acestea re%rezint &i >a7itate s%ecifice# care %roduc atracii turistice

:articole de artizanat# >ramuri# %elerina"e; &i 7unuri. =n 5om0nia se regsesc $n mod

se%cial $n zona -ucovinei &i Su76 Car%aii )oldovei9 umor# *orone# -istria sau

!utna# Sucevia# # Aga%ia# Dragomirna# )oldovia# Holia# Halata.

!1#'1 Pelerina/ul7 =ntre i3plinire .piritual0 ;i>.au a4acere de turi.3

!elerina"ul modern este considerat ca fiind un %act care a fost $nc>eiat $ntre

industria turismului &i religia. Susintorii diferenelor eseniale dintre %elerina"ul

religios si turism marc>eaz ne$ntelegerile ma"ore.

!elerina"ul %oate fi %rivit ca o de%lasare la locurile sfinte# $ntalniri sau manifestaii

av0nd caracter religios. =n viziunile 7isericii# %elerina"ul nu a%ro7 doar influenarea

%s>icului %rin fi3area $m%linirea s%iritual# lini&tea sufleteasc ci este considerat ca o

modalitate de a atinge acest stare este biciuirea fizicului. Clatoria %ro%riu6zis# la

locurile sfinte# ar tre7ui s fie o %edea%s# o suferin necesar %entru a atinge un

anumit stadiu s%iritual.

Turismul av0nd ca fundament o "ustificare religioas este mult %romovat de

ageniile de turism# $ns $ntre7area este dac este %osi7il desf&urarea

1


18/93

acestui ti% de turism fr contri7uia efectiv a celor din Jdestinaiile J

intite. De cele mai multe ori# -iserica a %referat s sistematizeze ea singur

%elerina"ele acestea# gru%ul av0nd ca $nsotitor un %reot# care de6a lungul de%lasrii

sunt desf&urate activiti s%ecifice9 # discuii %e teme s%irituale#rugciuni etc. asf0r&itul unui tur# organizat du% Ktoate regulile (isericiiB# este acordat c>iar o

dovad ce atest acest aciune. =n cazul acesta# activitile secundare sunt

diminuate la minim iar noi ne %unem intre7area $n ce %recizie aceast aciune este

turism.

=n alt msur $ns# turismul a fost a%reciat dintotdeauna ca un model de

caltorie s%iritual sau sacr.!entru a te regsi este necesar s %leci# s %arse&ti

mediul tu comun .Cu orice sco% cltoria semnific o des%rindere# o e3%erien

influena7il &i de cele mai multe ori sc>im7toare.

=n stilul tradiional %elerina"ul $nscrie cltoria ca un canon# $ns se %are c $n

ziua de azi lucrurile au de7utat cu multe sc>im7ri.

Cu toate c %reotul este $nsoitorul gru%ului# este acce%tat stilul de via al actualului

%elerin &i sunt alese >oteluri de trei stele# de%lasarea cu avionul# folosirea la%to%urilor

&i a telefoanelor mo7ile. =n acest fel turismul religios aduce c&tiguri att

%artici%anilor c0t &i 7inefctorilor.

!1#1$ Caracteri.ticile turi.3ului reli2io.

Turismul religios $nfiseaz un model de turism cultural# %e de o

%arte %racticat de turi&ti # cu o7iectivul de a ac>iziiona cuno&tine noi # iar %e de

alt %arte cu o7iectivul $m%linirii unor tre7uine s%irituale.

14


19/93

!atrimoniul turismului religios este re%rezentat de o7iectivele cultural6religioase#

care din %unctul de vedere al gradului ecleziastic &i al %rocedeului de

funcionare sunt $m%rite $n9 7iserici# catedrale# sc>ituri &i mnstiri # la care

mai sunt adaugate &i muzeele din incinta acestora. =n ultimele decade$nsemntatea lor turistic a crescut # %e msura ce au fost introduse $n circuitele

naionale &i internaionale ale cunoa&terii. Aceeasi im%ortan o au &i

demonstraiile turistice care $n cazul acesta se deruleaz su7 form de %elerina"e.

Acestea se desf&oar fie la sr7torirea rolului unei 7iserici sau mnstiri# fie

c0nd se $m%line&te un numr de ani de la construcia unei mnstiri# fie din

%rocina aducerii unor moa&te sau icoane fctoare de minuni. (3em%lu9

scoaterea Sfintelor )oa&te ale Sf. Ioan cel 8ou de la Suceava %e 2+ iunie.

Afirmare turismului religios $&i %oate face a%ariia su7 diferite forme9

su7 forma turi.3ului de di.tan0 3ic0# el este limitat adesea %rin de%lasri

scurte cu o %erioad de c0teva ore %0n la una dou zile $n zona %eriur7an

:vizita la )nstirea Dragomirna a unui sucevean; &i su7 forma turi.3ului de

di.tan0 3are# ce include desf&urarea unor activiti $n afara zonei %eriur7ane

sau a localitii de re&edin# $n mi"loace de trans%ort modern :vizita la

)nstirea *orone a unui francez;.

=n %rivina duratei %utem deose7i turi.3ul de .curt0 durat0 :16

zile; &i turi.3ul de durat0 3edie adecvat concediului anual# in acest loc se

face referire la turi&tii care $&i au originea $n zone mai $nde%rtate :alte regiuni

ale rii sau alte ri;. Turi.3ul de lun20 durat0 este $nt0lnit foarte rar &i se

refer la vizitarea unui de%lin lan de 7iserici &i mnstiri dintr6o oarecare zon.Turismul religios %rezint acelea&i dou forme $n ceea ce %rive&te

originea turi&tilor# %oate fi intern sau internaional. Turismul religios este mai rar

$nt0lnit su7 alctuirea unui turi.3 or2ani8at# $n s%ecial c0nd vine vor7a de

1/


20/93

turi&tii strini. Ageniile de turism dein un im%ortant rol car#ele im%un0nd diferite

%rograme.

Caracteristic turismului religios este turi.3ul neor2ani8at # le ofer

turi&tilor mai mult inde%enden &i le d %osi7ilitatea de a alege singuri duratae3cursiei &i traseele . Cu toate c se remarc ca fiind o caracteristic s%ecific

turismului religios se remarc fa%tul c $n situaia aceast 7aza te>nico6material nu

deine o funcie foarte im%ortant &i ca atare nu %oate fi foarte 7ine

am%lificat. (a se com%une din camere sim%le %use la ordinul dat de mnstiri

&i mai nou de %ensiunile agroturistice# al cror numr &i $nzestrare cre&te din

ce $n ce mai considera7il# cuvenit intensei mediatizri a acestor o7iective cu

atracie turistic .

Fc0nd referire la categoriile de v0rst ale turi&tilor de acest ti% #

nu se %oate face o clar distincie # ine3istena unei %redominane a gru%elor de

tineri# %ersoane mature sau v0rstnice .Toate aceste gru%ri sunt e3%use %rin

intermediul acestui ti% de turism sco%uri diferite 9 curiozitate# ca%tivare # dorina

de cunoa&tere# dorina de %urificare s%iritual.

Turismul religios nu face distincii in funcie de sezoane# $ntruc0t nu

include activiti caracteristice iernii sau verii. Totusi iarna este mult mai sla7

evoluat# din %ricina condiiilor climatice &i de cazare mai anevoioase.

Turismul religios $n 5om0nia# inclusiv $n -ucovina a avut %arte o

traiectorie %restigioas# $n s%ecial du% revoluia din 1/4/# c0nd credina

ortodo3 a cunoscut manifestaie li7er# cnd mulimea turi&tilor strini a

cunoscut o cre&tere# odat cu na&terea agroturismul.Cldirile religioase# re%utaia mondial a unora dintre ele# au

reliefat deose7it turismul religios care adun anual# $n lume# a%ro3imativ 2,

milioane de %elerini.

2


21/93

Din gru%a cldirilor turistice cu atri7uie religioas amintim 9 sanctuarele#

tem%lele# catedralele #7isericile# sinagogile# mosc>eile# mnstirile &i mausoleele.

II PRODUSUL TURISTIC ANTROPIC

! Potenialul turi.tic antropic

S%re deose7ire de mi"loacele atractive ale cadrului natural care

sunt un cadou al naturii# dota turistic antro%ic este re%rezentat de o

totalizare de elemente cu sarcin recreativ create de om. Artarea lor ca

21


22/93

o7iective de interes turistic nu deine de fiecare dat em7lema %us la cale # ele

nefiind cldite $n sco%ul acesta# ci dim%otriv# $n cele mai multe cazuri# au $nf%tuit

alte sarcini:economice# strategice# culturale# etc.;.A&adar $nsu&irea recreativ a fost

c0&tigat $n tim%# a"ung0ndu6se adesea ca aceasta s %redomine com%arativ cuatri7uiile vec>i# transform0ndu6se intr6o atracie turistic %ro%riu6zis.

(senialele atri7ute odi>nitoare ale o7iectivelor de origine antro%ic

au dre%t motivaie $nsu&irile urmtoare9 antic>itatea o7iectivului< incom%ara7ilitateaitii# al %rovenienei la o anume

%erioad social istoric# %entru c este &tiut o alt trstura a omului modern. (a

const $n fa%tul de a identifica uneori s%ri"in moral $n sc%area $ntr6un

trecut socotit ca ideal sau sursa de ins%iraie de creaie sau cunoa&tere.

=ntregul ansam7lu al o7iectivelor de natur antro%ic alctuie&te

un %otenial valorifica7il din %unct de vedere turistic# $n mod difereniat< ca

intensitate sau modalitate. (l ine de civilizaia material# de cultur# de esen

s%iritual# realizate $n mod tre%tat $n condiii social istorice diferite# toate d0nd

adevrata msur a valorilor autentice ale societii.

II.2 (DIFICII 5(IHI@AS(

@riginalitatea -ucovinei o constituie loca&urile sfinte# selectate

dre%t locuri de odi>n ve&nic de domnitorii )oldovei# $m%cri ale credinei#re%rezent0nd $n aceea&i vreme o%ere autentice de art $n care s%ecili&tii au identificat

o sintez a %ornirii de origine 7izantin cu intervenia 5ena&terii occidentale din

secolele M*6lea &i al M*I6lea. (le %ot fi a%reciate &i deintoarele multor

rm&ie de art :manuscrise cu miniaturi strlucite# giuvaeruri# %iese de

2,


26/93

$m7rcminte 7rodate# o7iecte religioase de mare %re aduse de la )untele

At>os; din %erioadele cele mai %ros%ere ale voievozilor moldoveni.

Aceste monumente au fost cu%rinse de ?8(SC@ %rintre ca%odo%erele

de art ale universului &i $ntocmai Federaia Internaional de Turism a Nurnali&tilor&i Scriitorilor :FIN(T; le6a conferit !remiul internaional K'omme d orB :1/,;.

Demne de amintit sunt 9 )nstirea *orone :1+44;# Ctitoria lui Ltefan cel )are#

-iserica Ar7ore:1,;6>atmanul uca Ar7ore# )nstirea umor :1,; # Ctitoria

logoftului Teodor -u7uiog# )nstirea )oldovia :1,2;# Ctitoria lui !etru 5are

)nstirea Sucevia# Ctitoria 7oierilor )ovile&ti. Acestea sunt unicele 7iserici

%ictate# %strate ca atare# monumente de im%ortan mondial. (le au fost

zugrvite $n e%oca lui !etru 5are din dorina vrului su# )itro%olitul Hrigore

5o&ca# la Lcoala de %ictori moldoveni ce luase e3isten la *orone. Frescele

e3terioare# Kde o mirific e%uberan cromaticB sunt confruntate# ca valoare

artistic cu muralele %icturi de la San )arco din *eneia. *oroneul este cea

mai im%ortant %rin %icturile sale statuare# %rin am%loarea &i consecina lor

decorativ# fiind clasat de istoricii de art cu mult $naintea 7isericilor din At>os &i

!isa. Sucevia# care %rin fresce ducea mai de%arte tradiia lui !etru 5are

termin seria marilor monumente din %erioada formrii &i culmei stilului

moldovenesc. Com%oziia culorilor :al7astru de *orone # ro&ul de umor# gal7enul

de )oldovia &i verdele de Sucevia culorile de fond ale frescelor; a z7ovit $nc

necunoscut iar frgezimea %icturilor este nealterat. Aceste mnstiri recomand

scene unice %rin structura lor grafic scene care redau im%ortante scene din religie

sau care %roiecteaz momente din istoria (uro%ei :Cucerirea Constantino%olului laumor# Heneza &i Nudecata de a%oi la *orone# Scara virtuilor la umor;.

Alte mnstiri intite &i a%reciate de turi&ti sunt )nstirea

Dragomirna :1/; a lui Anastasie Crimca# !utna lui Ltefan cel )are:1+; Slatina a

lui Ale3andru %usneanu:1,1; Solca lui Ltefan Tom&a # !ro7ota:1,;# 5a&ca.

2


27/93

Des%re artistica valoare a mnstirilor sucevene a cuv0ntat &i marele

critic de art C>arles Die>l # citat de 8. @ra>idan9 Knstirile formeaz unul dintre

cele mai remarcabile capitole, nu numai ale istoriei artei romneti, dar

chiar a istoriei picturii bizantine. /n frescele ce le mpodobesc se vedeatotputernicia acelui (izan, care a fost n veacul de mijloc dasclul 0uropei

rsritene.B @cu%0ndu6se de Kmreaa podoab de picturi ce acoper feele din

afar ale acestor bisericiB# acela&i critic gse&te c $n toat lumea 7izantin nu se

afl nimic asemntor 9Btoat iconografia , toat arta (izanului triete n aceste

picturi, cu toate nruririle apusene. a 2orone, la oldovia, la 3ucevia,

pereii par acoperii cu scoare din rsrit , de culori strlucite i s-a putut

asemui pe drept aceast policromie somptuoas cu decorul de mozaicuri ce

acoper faadele domnului din 4rvieto.B @7iectivele culturale 7iserice&ti au o

valoare mare ar>itectonic &i mai ales alegoric# deoarece au constituit focarele

de cultur si %strare a religiei. Construite $n e%oci diferite# ele au $nsemnat

evoluia social6istoric ecumenic &i cultural# resfr0ng0nd tendinele diferite &i

influente din res%ectiva %erioad. De&i vec>i de secole#%artea cea mai numeroas a

acestora sunt conservate destul de 7ine &i au servit elurilor unor comuniti umane ce

tin de ortodo3ism# cre&tinism romano6catolic. !e l0ng sim7olica im%ortan#

o7iectivele religioase evideniaz unitar &i evoluia condeiurilor $n construciile

religioase. Adeseori# %rin do70ndireaunor com%onene stilistice tradiionale &i

ada%tarea lor la caracteristicul auto>ton s6au nscut stiluri adevrate originale.

Dintre acestea o deose7it atenie a fost distri7uit mnstirilor. )nstirile &i

sc>iturile $nrudite lor sunt %resrate mai ales din seciunea de vest &i de norda )oldovei# ocrotind la a%us trectoarea -istritei# iar la nord trectoarea

!rutului cu cile lor de comer &i %ro%aganda $ntre A%us &i 5srit. Acest lucru

se e3%lic %rin fa%tul c 7iserica ortodo3# s%ri"init de voievozi# 7oieri &i de

$ntreg %o%orul# a a&ezat mai cu seam s%re >otarul de A%us &i )iaza6noa%te

2


28/93

a rii fortree naturale de a%rare a credinei :mnstiri %entru stvilirea

%rime"diei romano6catolice &i %entru $ntrirea ortodo3ismului;.

)nstirile au fost %strtoare ale legii &i lim7ii# erau modele de

gos%odrie. Din cultivarea %m0ntului din cre&terea animalelor &i din comerulcu o7iecte religioase# acestea se %uteau $ntreine &i %uteau c>iar oferi turi&tilor

c0teva zile ad%ost &i m0ncare. )nstirile au re%rezentat Klimanurile de

adpost ale tuturor romanilorB $n ele %str0ndu6se cu toata sfinenia cultul &i

tradiiile. )nstirile re%rezint a&ezminte 7iserice&ti cu organizare &i funcii

com%le3e# av0nd $n com%onen %e l0ng 7isericile ctitorite de voievozi &i

mari 7oieri# s%aii de >a7itat elementar :c>ilii %o%ulate %ermanent mona>i#

clugri sau clugrie;# ateliere manufacturiere &i c>iar %ro%rietari

manufacturieri. Clugrii duc o viata auster# dedicat rugciunii comune#

sv0r&irii serviciului religios lucrului manual# co%ierii si traducerii de cri &i

documente# scrierii de cronice $n trecut dedicat $nfiinrii de &coli# s%itale#

ti%ografii. Tre7uie evideniat fa%tul ca %an la secularizarea averilor

mnstire&ti din 14+ dar &i du% revoluia din decem7rie 1/4/ mnstirile au

deinut &i re$nce% s %rimeasc $ntinse terenuri agricole &i %duri ce le

%ermit s duc o 7ogat viata mona>al# s s%ri"ine ti%rirea de cri sau

lucrri de restaurare. 8umeroase mnstiri au astzi muzee $n care sunt

%rezentate toate realizrile &i de asemenea este relevat istoria loca&ului

religios &i a regiunii.

@ alta forma de a&ezri mona>ale o re%rezint sc>iturile# edificii

de mici dimensiuni# ce ad%ostesc un numr redus de clugri# situate $n %oziiigreu accesi7ile $n s%ecial $n zona de munte. )ulte dintre ele %rezint

atractivitate datorita literaturii %o%ulare care circula %e 7aza lor# ca de e3em%lu

C>ilia lui Daniil Si>astru# a %icturilor realizate &i a unei viei mona>ale

ascetice# caracterizat de %ost %riveg>ere &i rugciune.

24


29/93

=n interiorul 7isericii se afl racla moa&telor Sf0ntului Ioan cel

8ou# $m%odo7it cu 12 %lci de argint gravate# a&ezate %e lemn de c>i%aros din

secolul al M*6lea. Hravurile $nfi&eaz# ca &i frescele mai noi din %ridvor#

scene din viaa Sf0ntului Ioan cel 8ou.M0n0.tirea6cetate +a3case situeaz $n zona armeneasc a ora&ului

dincolo de %iaa comerciala a ora&ului. Construciile actuale dateaz de la

$nce%utul secolului al M*II6lea # o inscri%ie %e turnul intrrii indic0nd anul

1. -iserica ridicat %e %lan dre%tung>iular se afl $n mi"locul unor incinte

de forma unui %atrulater neregulat . Oidurile sunt $ntrite cu contraforturi s%re

e3terior &i interior# dar nu au turnuri la coluri. !e latura rsritean se afl

turnul intrrii# iar %e cea a%usean o construcie com7inat ingenios cu rol

du7lu9 turn de a%rare &i %araclis.

!rsind ora&ul %rin cartierul Icani &i urm0nd drumul ( 4,# orice turist $&i

%oate desf&ura %eri%lul s%re o7iectivele turistice din -ucovina. Du% trecerea

%asarelei %este calea ferat# la drea%ta se des%rinde o &osea asfaltat care

conduce la )nstirea Dragomirna

#1'1 Mana.tirile din Moldo-a

M0n0.tirea este o instituie religioas cu%rinz0nd o 7iseric &i mai multe c>ilii

unde triesc# %otrivit unor reguli de via austere# clugri sau clugrie.

Man0.tirile alctuiesc ansam7luri ar>itectonic centrate $n "urul unui edificiu decult din categoria 7isericilor sau catedralelor. 0ng funcia religioas %ro%riu6zis#

manstirile sunt &i >a7itate caracteristice# %roductoare de 7unuri &i atracii turistice

:articole de artizanat# >ramuri# %elerina"e;.=n 5om0nia se $nt0lnesc mai ales $n

2/


30/93

-ucovina &i Su76 Car%aii )oldovei9 *orone# umor# !utna# )oldovia# Sucevita#

Dragomirna# Holia# Halata# Aga%ia# umor.

++.!.1.1 5653T+70) 2474608

Cu voia -unului Dumnezeu# cu rugciunile Sf. Cuvios Daniil Si>astrul &i %rin

os0rdia -ine credinciosului *oievod Ltefan cel )are &i Sf0nt s6a $nlat# din 2 mai

%0nP $n 1+ se%tem7rie 1+44# )nstirea *orone cu >ramul Sf. )are )ucenic

H>eorg>e.

=n 1,+ i s6a adugat %ridvorul &i i s6a fcut %ictura e3terioar su7 %riveg>erea

)itro%olitului Hrigorie 5o&ca# ce se odi>ne&te $n %ridvor. *iaa mona>al s6a

$ntreru%t $n anul 14, du% ane3area -ucovinei la Im%eriul a7s7urgic &i s6a reluat $nanul 1//1# de data aceasta cu o7&te de clugrie su7 streia Stavroforei Irina

!antescu. T0nr colecitivitate se ostene&te %entru a uni regulat munca cu rugciunea

$n gos%odrie# $n c0m%# $n atelierul de %ictur &i $n cluzirea oas%eilor.


31/93

)nstirea *orone este considerata ca fiind J9apela 3i%tin a 4rientuluiJ %entru

marea fresc de %e %artea de vest# numit J:udecata de apoiJ.A&adar Jalbastrul de

2oroneJ este ilustrat de s%eciali&ti caincom%ara7il $n lume &i cunoscut ca ro&ul lui

5u7es sau verdele lui *eronese. !e fondul al7astru este %rezentat J)rborele lui +eseiJsau Henealogia )0ntuitorului nostru Iisus ristos iar %e coloane sunt %ictai filozofii

greco6latini.

=n st0nga u&ii de la intrare este zugrvit c>i%ul aureolat al Sf. Cuvios Daniil

Si>astrul. Deasu%ra u&ii str"uie&te Icoana J;eisisJ.)0ntuitorul nostru Iisus ristos#

Nudectorul Atotdre%t# %rive&te cercetPtor %e toi cei care trec %ragul -isericii noastreastrul# ce a fost %rimul stare al )nstirii.

*aloroas artistic este cata%eteasma din lemn de tisa# aurit# u&ile $m%rte&ti fiind o

adevPrat ca%odo%er de scul%tur $n lemn.

De mare %re este tronul )itro%olitului Hrigorie 5o&ca &i nd"duim c va reveni

acas tronul original al )riei6Sale# cel din -iseric fiind o co%ie diston0nd cu %iesele

vec>i.

!ictura din naos &i din Sf. Altar# o7osit de fumul lum0nrilor sutelor de ani#a&tea%t restaurarea. Du% %rimele %ro7e de curire fcute de s%eciali&ti se zresc

culorile originale 7ine conservate. Aceast lucrarea minuioas &i costisitoare se va

face

1


32/93

din donaiile statului nostru roman &i din micile donaii ale turi&tilor &i $nc>intorilor

rom0ni &i strini care iu7esc *oroneul.

A< GENE+A *ORONEULUI

J+ar


33/93

Dou decenii se%ar $nce%utul zidirii !utnei :iulie 1+;# conce%ut ca necro%ol

domneasc# de ridicarea *oroneului. =l vom regPsi %e %ustnic %e faada construciei

adugate $n anul 1,+ $n vremea lui Ilias# fiul lui 5are 7inecuv0ntarea mitro%olitilui

Hrigorie 5o&ca# un %ridvor %e care# $n st0nga u&ii cu incadrament de %iatr $n caneluri#surmontat de o fereastr gotica# sc>imnicul este $nfPi&at $m%odo7it cu aureola

sfinilor. 8oua %isanie $nregistreaz astfel evenimentul9 J9u vrerea Tatlui si cu

ajutorul iului i cu svrirea 3fntului ;uh i cu osteneala lui ;umnezeuB. A&adar

e3ist dou faze de construcie &i dou faze ale %icturii interiorului9 vec>ea fresc de

%e tim%ul lui Ltefan cel )are &i Sf0nt# $nfPi&at $n ta7loul votiv din 1+/# $m%reun cu

doamna )aria6*oic>ita &i fiul# -ogdan# &i %ictura %ronaosului# $nce%ut la o "umtate

de secol du% %rima. Ta7loul votiv :caracteristic 7isericilor ortodo3e; de la *orone

are o $nsemntate istoric ec>ivalent cu miniatura de %e etraevang>eliarul de la !utna

:scris &i ornat de ieromona>ul 8icodim la 1+;# c>i%ul marelui domnitor fiind astfel

transmis cu fidelitate %osteritii# ca &i %ortretul celui mai destoinic urma& al su# !etru

5ares# %ictat %e %eretele de se%araie al naosului de la umor# ca &i la )oldovia

:1,# res%ectiv 1,2;.

,< INTERIORUL I PICTURA
http://www.webphoto.ro/destinatii/foto-destinatii/ctitorii.jpg


34/93

Cronologic# fresca dinuntru %leac de la %ictura altarului# a cu%olei turlei# unde

este $nfi&at Iisus !antocrator :=m%rat al umii# $n greac;. !otrivit normelor fi3ate

de (rminii# cod de reguli sta7ilite la -izan %rivind ierar>ia succesiunii imaginilor%ictate

$n 7isericile ortodo3e# su7 imaginea !antocratorului a%ar =ngeri# !rofei &i a%ostoli# iar

%e %andativi# cei %atru evang>eli&ti. =n a7sida din sud sunt %ictate 5ugciunea din

Hrdina H>etsimani &i Sc>im7area la Fa. =n conca a7sidei o%use 6 Intrarea $n

Ierusalim &i =nvierea lui azr. =n altar# )aica Domnului cu Iisus $n 7rae este

$ncadrat de c0te doi $ngeri< alte scene sunt Cina cea de Tain# =m%rt&irea

A%ostolilor &i S%larea !icioarelor.

Cata%eteasma# $n trei registre# din lemn de tis# este o ca%odo%er a scul%turii

medievale moldave# $m%odo7it cu ornamente re%rezent0nd flori &i animale stilizate#

$ntr6o succesiune ec>ili7rat# adevrata $nc0ntare %entru oc>i# realizat cu minuia ce

caracterizeaz teritoriul de $nt0lnire a influentelor lumii ara7e cu ornamentica din

zona Caucazului. Aurul# %re%onderent# dar $n tonaliti stinse# ro&ul $nc>is# al7astru

%rofund s%oresc misterul naosului &i altarului# unde lumina vine filtrat %rin trei

ferestre mici# c>iar minuscule $n ra%ort cu grosimea zidurilor. )e&terii constructori ai

cata%eteasmei# dulg>eri &i scul%tori# au ales tisa# conifer car%atin e3trem de rezistent &i

de longeviv# care %oate de%&i v0rsta unui mileniu datorit unei caliti care $l face

ine3%ugna7il la agresiunea insectelor9 %rezena unei otrvi $n te3tura fi7rei.

5evenind la ta7loul votiv9 diferena dintre elementul uman &i cel sacru este

marcat nu numai %rin nim7ul )0ntuitorului# cruia Stefan $i %rezint mac>eta7isericii# &i al Sf0ntului H>eorg>e# $n %rezena cruia are loc $nc>inarea# ci &i %rin neta

deose7ire de

+


35/93

%lanuri. &i aici# ca &i $n te3tura cromatic a cata%eteasmei# com%lementaritatea

culorilor atinge desv0r&irea# ca &i %unerea $n %agin# %rin %roiectarea aurului din

nim7uri# coroane %rinciare &i >lamide $n cosmos# $n cerul $nstelat.

Fresca e3terioar de %e %eretele dins%re nord a fost %uternic deteriorat deloviturile crivului# ca &i la Ar7ore# umor &i )oldovia. =n sc>im7# %ictura dins%re

miazzi s6a %strat ca %rin minune# cu tonalitile de acum a%roa%e o "umtate de

mileniu.

Cu %atru ani $nc $nainte de urcarea marelui Ltefan %e tronul %rinci%atului moldav#

o ameninare grea se a7ate asu%ra sud6estului (uro%ei. a 1+, )a>omed al II6lea

Cuceritorul luase -izanul. Agresiunea otoman devenise iminent. !o%orului tre7uia

s i se aduc aminte c turcii %ot nvli din cli% $n cli% &i# $n acest conte3t

geo%olitic# fresca e3terioar a 7isericilor moldave din sec. M*6M*I $nsereaz &i

naraiuni care :s%re deose7ire de interior# unde caracterul rm0ne %ur religios; au &i

accente laice# su7ordonate# totu&i# cadrului religios. )artirul Sf. Ioan din Tra%ezunt

este un memento &i un avertisment# la fel ca asediul -izanului de ctre %er&i la 2

d.. figurat la )oldovia# tot %e %eretele de sud< JperiJ cu tur7ane care trag asu%ra

unui Constantino%ole 6 ale crui ziduri amintesc 7ine de incinta fortificata a Sucevei 6

cu %atru mari 7om7arde de asediu :$n sec.*IIQ;# e3act c0te construise inginerul ungur

@r7an %entru armata lui )a>omedQ

J9)'0) 3+CT+65 ) 47+06T**+J

J:udecata de )poiJ este o ca%odo%er.De fa%t# marea fresc de %e %eretele de a%us

este un miracol su7 toate ra%orturile# de la $ncifrarea sim7olului religios &i %unerea lui

$n %agina %0n la conservarea e3traordinar# care $i confer o %er%etu tineree. Cucele trei registre verticale &i cinci orizontale# com%oziia de la *orone este# credem#

cea mai vast viziune esc>atologic tratat %lastic din cu%rinsul @rtodo3iei. Sim7olul

&i metafora "oac un rol e3traordinar# $nce%0nd cu %rimul registru orizontal# imediat

su7 aco%eri& figur0nd Jmoartea timpuluiJ# sf0r&itul veacurilor .

,


36/93

++.!.1.! 5653T+70) '*T6)

A< ISTORIC

Am%lasat la 2 de ilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei# )nstirea !utna#

%rima &i cea mai $nsemnat ctitorie a -inecredinciosului *oievod Ltefan cel )are &iSf0nt# su%raveg>eaz de %este cinci secole inutul legendar al -ucovinei. Cronicarul

Ion 8eculce %oveste&te astfel des%re modul $n care a fost selecionat locul %e care

avea s fie construit mnstirea9 K


37/93

)nstirea !utna a traversat %rin numeroase verificri ca incendii# nvliri &i ocu%aii

strine# cutremure# dar care n6au cuvenit a $ntreru%e desf&urarea vieii mona>ale &i

lauda ne$ncetat adus lui Dumnezeu.

Du% intrarea $n 1, su7 ocu%aie >a7s7urgic# mnstirea va mai $ndura o seriede transformri e3terioare %rin lrgirea zonei de nord a incintei# noi cldiri de c>ilii

:14,2614,;# modificri ale configuraiei aco%eri&ului 7isericii :14,/;# lucrri mai

cu%rinztoare asu%ra acesteia av0nd loc $n 1/2 su7 guvernarea ar>itectului vienez R.

A. 5omstorfer.

,< AR:ITECTURA

Intrarea $n incinta mnstirii se face %e su7 arcul 7oltit al unui turn com%us din

%arter &i eta"# %e a crui faad estic se afl stema )oldovei datat 1+1. Turnul a

fost zidit $n anul 1, $n vremea domnitorului Constantin 5acovi# des%re aceasta

d0nd mrturie &i stema de %e faada de vest# $n care a%ar reunite stemele )oldovei &i


38/93

ale rii 5om0ne&ti. Deoarece %oetul )i>ai (minescu $m%reun cu Ioan Slavici &i cu

ali %artici%ani la )area Ser7are de la !utna din august 141 au $nno%tat $n acele zile

$n sala de la eta"# aceast construcie se nume&te KTurnul 0minescu. Tot %e latura de

est este situat &i Turnul clo%otniei construit $n anul 1442. !araclisul mnstirii# a&ezat $n %artea vestic a incintei# cu >ramul Sfinii A%ostoli

!etru &i !avel# este construit de mitro%olitul Iacov !utneanul $n anul 1,/# %e locul

vec>iului turn clo%otni deteriorat la marele cutremur din 1/. A fost restaurat $ntre

anii 1/61/4# c0nd i s6au adugat noi s%aii. !araclisul a fost %ictat $n te>nica Ja

frescoJ $n %erioada 1/461/4+ de arti&tii6frai )i>ail &i Havril )oro&an# stare fiind

Ar>imandritul Iac>int ?nciuleac.

!e latura sudic a incintei se afl Casa Domneasc ridicat $ntre anii 1/4261/44 %e

temeliile celei vec>i distrus de >a7s7urgi. ucrrile de reconstrucie au fost $nce%ute

&i su%raveg>eate# $n mare %arte# de ctre !rea Fericitul !rinte Teoctist %e tim%ul

ar>i%storirii sale ca mitro%olit al )oldovei.

Singura cldire rmas din vremea Sf0ntului *oievod Ltefan este Turnul

Tezaurului a crui construcie a fost terminat $n anul 1+41. =n el au fost ad%ostite# $n

vremi de tul7urare# odoarele acestui sf0nt loca&.

-iserica original a suferit mari modificri $n %erioada 1,612. S6au %strat

liniile ar>itectonice iniiale s%ecifice stilului moldovenesc# fiind alctuit din cinci

$nc%eri9 %ridvor# %ronaos# gro%ni# naos &i altar. Se regsesc astfel reunite elemente

de ar>itectur 7izantine# gotice &i renascentiste. Accesul $n 7iseric se face %rin cele

dou u&i laterale ale %ridvorului# $ncadrate cu %ortaluri de %iatr. ?&a masiv %rin care

se trece din %ridvor $n %ronaos are la %artea su%erioar o %isanie care aminte&te delucrrile de reconstrucie ce au avut loc $n tim%ul domniilor lui H>eorg>e Ltefan &i

(ustratie Da7i"a.

Din camera mormintelor :gro%nia; trecerea ctre naos se face %rintre dou coloane

masive ce au $nlocuit# $n secolul M*II# %eretele des%aritor s%ecific liniei

4


39/93

ar>itectonice &tefaniene.

a e3terior 7iserica este $ncins cu un 7r0u rsucit $n torsad sim7oliz0nd

!reasf0nta Treime# motiv ce se regse&te &i $n ornamentaia interioar.

C< PICTURA

Din dorina redrii !utnei strlucirea de odinioar# c0nd era J tot cu aur poleit

zugraveala, n mare parte cu aur dect zugraveal i pre dinuntru i pre denafar...J

:cronicarul Ion 8eculce;# a $nce%ut s fi3eze contur tocmai $n anul 1/2 c0nd

mitro%olitul de atunci# Iustin )oisescu# a %reamrit %roiectul de refacere a zugrvelii

din 7iserica mare a mnstirii# 7az0ndu6se %e un %lan iconografic redactat de %rinteleSofian -og>iu.

Fii ai -ucovinei# zugravi de categoria I6a# cu multe lucrri $n ar &i strintate#

fraii )i>ail &i Havril )oro&an au decorat 7iserica cu frumoase c>i%uri# scene &i

structuri %e fondul foiei de aur. Stilul neo7izantin# cu concordane cromatice

deose7ite# com%oziiile inedite# sunt c0teva din $nsu&irile noii %icturi.

D< M)N)STIREA PUTNA ? NECROPOL)

Conce%ut de la inaugurare ca cri%t domneasc# 7iserica )nstirii !utna

gzduie&te %ais%rezece morminte %rintre care trei sunt voievodale# a%arin0nd familiei

)u&atinilor.

/


40/93

!relucrat din dorina sa# cu dois%rezece ani $nainte de strmutarea la ve&nicele

loca&uri# morm0ntul -inecredinciosului *oievod Ltefan se afl $n %artea de sud a

gro%niei. Alturi este morm0ntul Doamnei )aria *oic>ia :1,11;. !e latura de nord

se afl alte trei morminte9 cel al Doamnei )aria de )ango% :1+; &i ale fiilor-ogdan :1+/; &i !etru :1+4;. !ronaosul ad%oste&te mormintele Domnitorului

-ogdan al III6lea :1,1; 6 fiul lui Ltefan# al )ariei :1,14; 6 fiic# al Domnitorului

Ltefni :1,2; 6 ne%otul lui Ltefan &i cel al Doamnei )aria :1,2/; 6 soia lui !etru

5are&.

=n %ridvor se afl morm0ntul mitro%olitului )oldovei Teoctist I :1+;# cel care l6a

uns ca Domn %e Ltefan cel )are la locul numit Dire%tate# iar $n %artea o%us sunt

mormintele mitro%olitului Iacov !utneanul &i ale %rinilor acestuia# Adrian

ierosc>imona>ul &i )ariana mona>ia.

Du% tradiie# $n e3teriorul 7isericii# %artea sudic# l0ng Sf0ntul Altar# se afl

morm0ntul Sf0ntului Ierar> Ilie Iorest# clugr %utnean a"uns mitro%olit al Ardealului#

unde a mrturisit credin ortodo3 $n vremea %rigoanei calvine. 5evenit la !utna

du% ani grei de temni# s6a mutat ctre cele ve&nice la 12 martie 14. 0ng acesta

+


41/93

se afl cri%ta )itro%olitului Isaia -alo&escu# cel care a construit la sf0r&itul secolului

M*III# la Cernui# cele7rul !alat )itro%olitan al -ucovinei# transformat astzi $n

?niversitate

++.!.1.". 5653T+70) 3*902+8)

A< ISTORIC

!otrivit tradiiei este a&ezat %e valea r0ului Sucevia# $ntre dealuri# o 7iseric din

ar7ust &i o sc>ivnicie de %e la $nce%uturile secolului al M*I6lea.

egenda afirm c# mai $naintat# o femeie %entru a rscum%ra cine &tie ce %cate#

a crat cu carul ei tras de 7ivoli# tim% de treizeci de ani# %iatra necesar actualei

+1


42/93


43/93

!ictura interioar este distri7uit %e toat su%rafaa li7er conform sc>emelor

tradiionale# c%tuit $ns %rin su7iecte mai %uin o7i&nuite $n )oldova# dar o7i&nuite

%entru )untenia :Cortul )rturiei# $n altar;.

8aosul include un mozaic miniatural de $m%re"urri din *iaa lui Iisus# trei imagini

ale Henezei unde universul# %eisa"ul ies $n %rim %lan :sunt tratate cu generozitate &i

semnificativ# zugravii %las0nd fr sfial $n am7iana %ersano6mediteraneean maci#

garofie &i vi de vie;# Ta7loul votiv 7ogat $n %ersona"e. ?nic $n %ictura noastr este

iconografia ocniei :*iaa lui )oise;# tot miniaturizat# unde a%ar &i cei# %urcei# 7a

c>iar evrei cu cciuli uguiate# elemente laice de sorginte local# $n tim% ce )aica

Domnului :%e 7olt; are flori $n nim7 &i este $ncor%orat unui %eisa" montan. Alte sute

de scene descriu# $n %ronaos# *iaa Sf0ntului H>eorg>e# Calendarul# Sinoadele#

imagini din *iaa Sf0ntului 8icolae ce se desf&oar $n am7ian marin. Tradiia &i

inovaia se $m%letesc original &i %itoresc $ntr6o desf&urare multicrom dominat de

verdele cu Jintensitatea smaraldului i vigoarea ierbii proaspete dup ploaieJ.

+


44/93

!rogramul iconografic al %icturii interioare &i e3terioare res%ect tradiia constituit

$n e%oca lui !etru 5are& :%rima "umtate a sec. al M*I6lea;# dar introduce teme noi# cu

caracter teologico6dogmatic# cum este scena din conca naosului re%rezent0nd imnul

liturgic J*nul nscutDJ &i alte re%rezentri ale Sfintei Treimi. @ trsturacaracteristic a %icturii de la Sucevia este $nclinaia s%re naraiune# configur0nd

cicluri com%lete din vieile unor sfini :Sf.!a>omie# Sf.Ioan cel 8ou de la Suceava#

Sf.Ierar> 8icolae# Sf.)ucenic H>eorg>e# *iaa lui )oise etc;# %rezentate cu sco%

educativ. Ltiina &i maiestria %ictorilor se descifreaz mai ales $n a7ordarea

%ers%ectivelor studiate# a %o%ulrii fundalurilor cu %eisa"e sau ar>itecturi s%ecifice

s%aiului artistic %ost7izantin din aceast zon a (uro%ei. Ta7loul votiv $nfi&0nd

familia lui Ieremia )ovil# se desf&oar $n %artea st0ng a u&ii naosului# $n %artea

o%us afl0ndu6se al doilea ta7lou votiv re%rezent0nd %e mitro%olitul H>eorg>e

)ovil# iniiatorul construirii 7isericii# &i %e tatl frailor )ovil# Ioan )ovil :fost

logoft# clugrit la 7tr0nee cu numele de Ioanic>ie;.

)nstirea Sucevia este singura din gru%ul 7isericilor cu %ictur e3terioar din

-ucovina care $&i %streaz latura de nord. Aici este re%rezentat scena J3cara

virtuilorJ# cea mai im%resionant %rin am%loarea &i contrastul dintre ordinea $ngerilor

&i >aosul iadului. (ste redat lu%ta dintre 7ine &i ru# $ncercarea omului de a %&i s%re

%erfeciune %entru a6&i redo70ndi c>i%ul %ierdut %rin cderea $n %cat. !e %ereii celor

trei a7side# $n &a%te registre# este redat J7ugciunea tuturor sfinilorJ# tem unic $n

lumea cre&tin6ortodo3# creaie a &colii de %ictur din )oldova. Faada sudic este

decorat cu J)rborele lui +eseiJ# av0nd la 7az filosofii antici# J)catistul aicii

;omnuluiJ# J7ugul n flcriJ &i J)copermntul aicii ;omnuluiJ.

++


45/93

+.!.1.#. 5653T+70) 4;42+8)

+,


46/93

A< ISTORIC

?na dintre cele mai antice aran"amente mona>ale este )nstirea )oldovia # cu

un trecut istoric $nsemnat .

@riginea sa nu este st%0nit cu %recizie# $ns datina o aminte&te $nc din vremeavoievozilor )u&atini. Su7 conducerea lui Ale3andru cel -un a fost cldit %rima

7iseric din %iatr# certificat documentar $ntre 1+261+1 cu $ ansam7lul com%let de

contrucii# av0nd ruga -una *estire &i fiind de"a un mi"loc cultural. )nstirea

)oldovia a 7eneficiat de %rivilegii &i din %artea lui Ltefan cel )are. !rin intermediul

mai multor >risoave voievodul a atestat mnstirii 11 sate# mai multe iezere# %risci &i

dre%tri comerciale# care o %lasau %rintre cele mai 7ogate mnstiri din )oldova.Ctitoria lui Ale3andru cel -un a durat %0n la sf0r&itul sec. al M*6lea# c0nd s6a

dr0mat din cauza unor de%lasri de teren. 5uinele sunt vizi7ile &i astzi la , m

distan de curenta construcie. Dorind s continue e3istena am%lasamentului#

voievodul !etru 5are& $i $nlocuie&te am%lasamentul &i clde&te $n 1,2 noua 7iseric

:%strat %0n astzi;# $nc>in0nd6o aceluia&i >ram. Tot atunci mnstirea a fost

$ngrdit cu %erei &i turnuri de a%rare# do70ndind as%ect de fortrea. !e ruinele

fostelor celule a fost ridicat $n intervalul 116112 clisiarnia :casa egumeneasc;

de ctre e%isco%ul (frem de 5dui# %entru conservarea odoarelor 7isericii &i

$nfiinarea unei &coli de co%i&ti &i miniaturi&ti. Su7 conducerea lui Ale3andru cel

-un# la )nstirea )oldovia lucra un im%ortant centru cultural# unde se transcriau &i

+


47/93

se $m%odo7eau cri 7iserice&ti. Cele mai scum%e manuscrise dat0nd din secolul al

M*6lea. Activitatea cultural derulat $n e%oca lui Ale3andru cel -un s6a %relungit &i

$n secolele al M*II6lea &i al M*III6lea.

,< INTERIORUL

-iserica din )nstirea )oldovia menine consacratul %roiect triconc# cu cinci

$nc%eri se%arate %rin ziduri cu u&i %e mi"loc &i cuansam7lu de 7oltire des%rit la

fiecare camer. Fc0nd diferena cu diverse 7iserci moldovene&ti# aici sunt

identificate elemente ar>itecturale noi# cum sunt tinda desc>is# cu cinci 7olete mari

care dau grandoaremonumentului# tainia :$nc%ere situat deasu%ra camerei

mormintelor; &i semisoclul din "urul 7isericii elementele acestea $&i fac a%ariia

numai la construcia 7isericilor din tim%ul lui !etru 5are&. -olile tindei sunt $n stil

moldovenesc $n configuraie de cruce.

Intrarea $n %ronaos se realizeaz%rintr6un %ortal cio%lit $n %iatr $n manier gotic# cu ou& din ar7ore de ste"ar $nve&m0ntat $n fier.uminarea %ronaosul dre%tung>iular este

fcut de %atru ferestre mari# cu ancadramente gotice# la seciunea su%erioar cu

trilo7i. Interesant este 7olta %ronaosului 6 $n sc>im7ul celor %atru arce moldovene&ti

este identificat un sistem de o%t arce $ncruci&ate# av0nd $nfi&area unei stele.

+


48/93

Hro%nia este 7oltit semicilindric &i luminarea fiind fcut %rintr6o fereastr la sud..

Ansam7lul de 7oltire este cel tradiional moldovenesc# a%ro%iat celorlalte 7iserici din

e%oca lui !etru 5are&. !ardoseala este $n totalitate din %iatr. =n e3terior# 7iserica &i

turla sunt $m%odo7ite la corni& cu un &ir de ocnie &i firide %relungite la a7side.Aco%eri&ul 7isericii fiind $n totalitate din &i de 7rad.

C< PICTURA

!ictura interioar nu se de%rtez de la tradiie# $ns 5stignirea :naos; e

considerat cea mai valoroas $nf%tuire %e aceast tem din 7isericile -ucovineiamed. Faada sudic# favorizat# a 7ineconservat Imnul acatist &i un $nduio&tor

Asediu al Constantino%olului# %oate cel mai %lcut vo%sit< alturi 5ugul lui )oise

$ntrege&te ilustrarea %redicii mariologice ortodo3e.Din %unct de vedere miestru# $m%odo7irea 7isericilor cu zugrveal e3terioar este o

inovaie. a )nstirea )oldovia %ictura constituie un tot unitar de cultur general

alturi de religioasele scene # $n e3terior se %ot o7serva scene istorice :Asediul

Constantino%olului; &i cu $nfi&are cultural :Filosofii antici;. !e st0l%ul de %e

e3teriorul sudic sunt re%rodu&i sfinii militari :Sf.H>eorg>e# Sf.Dimitrie# Sf.)ercurie;.

=n continuare# %e acela&i e3terior# la %artea selecionat este re%rezentat J+mnul

acatistJ# una dintre cele mai estetice teme iconografice# care se %oate o7serva la

7isericile din -ucovina.

D< MU+EUL

)uzeul mnstirii reine manuscri%te din secolul al M*6lea unde se fac vizri

%reioase la modul deconstituire a &colii mnstire&ti# la $ndeletnicirea cultural $n

general. Aici au fost scrise# %rintre altele# Tetraevang>eliarul :11; &i o %saltire

:11+;. Nilul domnesc din tim%ul lui !etru 5are& :sec. M*I; este cea mai

semnificativ o%er de felul acesta din )oldova# $n 7un vecintate cu 7roderiile

oferite de *oievodul Ltefan cel )are :sec.M*;.

+/


50/93

=n 14, mnstirea este a7olit. !0n $n 1/261/+ cand &i6a re$nce%ut activitatea

ca o catedral de maici# a suferitdegradri numeroase. =n %erioada 1/,+61/

)oldovia a fost refcut &i $nnoit 6 aco%eri&ul a fost restaurat $n totalitate &i i s6a

mrit sar%anta %entru s%ri"inul %icturii# au fost dega"ate fundaiile turlei %entru a6icontura silueta im%untoare# fundaiile &i soclul au fost sta7ilizate# iar zidurile#

turnurile &i c>iliile fiind restaurate.

Cata%eteasma este cio%lit $n lemn# %ictat &i aurit# autentic o%er de art. !artea de

sus %0n la candele e3ist din secolul al M*I6lea# iar cea inferioar din secolul al

M*III6lea.

++.!.1.$. 5653T+70) ;7)@4+76)

,


51/93

A< ISTORIC

Istoria mnstirii $nce%e $n anul 12 cu ridicarea 7isericii mici din cimitir#

dedicat Sfinilor (no># Ilie &i Ioan Teologul# continuat $n anii nemi"locit urmtori

%rin sfinirea $n 1/ a 7isericii mari cu ruga !ogorirea Sf0ntului Du>B. !isania#o7i&nuit fiecrei ctitorii# li%se&te la Dragomirna. Anul zidirii &i denumirile ctitorilor

mnstirii au fost scoase la iveal doar $n urma consultrii documentelor e%ocii.

Ctitorii au fost# ca &i $n situaia 7isericii mici din cimitir# crturarul# artistul &i

)itro%olitul Anastasie Crimca# dim%reun cu logoftul u%u Stroici &i fratele

acestuia# vistiernicul Simion Stroici.

@riginar din Suceava# fiu al negustorului Ioan Crimca &i al cneag>inei C0rstina#

Anstasie %urta de t0nr >aina mona>al la )nstirea !utna. Aici $&i va contura

%ersonalitatea ce se va evidenia mai t0rziu $n $ntreaga activitate a vieii sale de ierar>#

%atriot# om de cultur &i# mai ales# de artist. *a urca cele mai $nalte tre%te ale ierar>iei

7iserice&ti# a"ung0nd la 14 )itro%olit al )oldovei. =n vara anului 1# %reda

"urm0nt de credin lui )i>ai *iteazul# care %&ise fr lu%t $n Cetatea de Scaun a

Sucevei# reu&ind s $m7ine %entru %rima dat cele trei ri rom0ne&ti.

!isania# o7i&nuit oricarei ctitorii# li%se&te la Dragomirna. Anul zidirii &i numele

ctitorilor mnstirii au fost date la iveal doar $n urma studierii documentelor e%ocii.

Ctitorii au fost# ca &i $n cazul 7isericii mici din cimitir# crturarul# artistul &i

)itro%olitul Anastasie Crimca# dim%reun cu logoftul u%u Stroici &i fratele

acestuia# vistiernicul Simion Stroici. !isania de deasu%ra turnului6clo%otni

menioneaz c $n 12# $n tim%ul domniei lui )iron -arnovsc>i# urmare a invaziilor

din ce $n ce mai frecvente ale armatelor turce&ti &i ttre&ti# acest loca& a fost $nzestrat#%rin gri"a voievodului# cu ziduri de a%rare care dau mnstirii as%ectul de fortrea.

=n cele %atru coluri se afl turnuri $nguste de %lan %trat. !e laturile de vest &i de nord

sunt c>iliile ridicate $ntre 14+614+ &i transformate cu ocazia restaurrii generale.

Cu +2 de metri %e vertical &i numai /# metri %e lime# 7iserica )nstirii

,1


52/93

Dragomirna este cea mai $nalt din )oldova &i deose7it de $ngust# ceea ce6i d

zveltee# o elegan ie&it din comun. Cata%eteasma de lemn aurit :11; a fost adus

de la )nstirea Solca.

,< AR:ITECTURA7 INTERIORUL I PICTURA

!lanul edificiului este dre%tung>iular alungit# numai cu o singur a7sid %oligonal

s%re a%us< 7r0ul6torsad :funie $m%letit $n trei# semn al unitii de neam &i de

credin; care $ncinge cldirea %e mi"loc &i o decoreaz $n interior vine din ara

5om0neasc# dar tre7uie cutat $n Heorgia sau Armenia. Ferestrele gotice

ridicU %rivirile ctre turla din %iatr ornamentat geometric# de ins%iraie caucazian

cu cores%ondent numai la 7iserica Trei Ierar>i :Ia&i;# %iatr cio%lit magnific $n locul

%olicromiei tradiionale. )onumentalitatea sensi7ilizeaz &i la interior # cre0nd o

energic s%aial neo7i&nuit# grandioas# contri7uie la $nf%tuirea ansam7lului

,2


53/93

una dintre cele mai apreciabile realizri ale arhitecturii medievale din oldovaB :*.

Drgu;.

Du% 12 cre&terea %ericolului atacurilor turce&ti# ttre&ti# %olone# czce&ti# $l

%rovoac %e voievodul )iron -arnovsc>i s $ncon"oare mnstirea cu %erei din %iatr:%atrulater# 11 metri $nlime;# turnuri de col %trate# metereze# ro7uste contraforturi

&i turn de clo%otni cu gang de intrare :%araclis;$nsemnat de o e3%resiv stem a

)oldovei medievale %este arcada $nno7ilat cu rozete &i motive florale $n %iatr.

Incinta ad%oste&te &i tra%eza# marea sal cu 7oli ogivale susinute central de un st0l%

octogonal. =n vecintate se conserv 7iserica mic# 7ine %ro%orionat# so7r# cu %iese

constructive ce denot efecte muntene&ti &i anun cedarea unor canoane :%ridvor

desc>is# trei ferestre la altar;.

Cata%eteasma de lemn aurit :11; a fost adus de la )nstirea Solca. ?na din

%ietrele tom7ale :%ridvor; %oart inscri%ie greceasc $n memoria ar>itectului

(%icrates :sec. II6I i..; &i se s%une c ar aco%eri morm0ntul me&terului Dima#

%resu%us constructor al 7isericii< les%edea funerar al7# fr inscri%ii :%ronaos; %une

semn# se crede# %e locul de veci al ctitorului# Anastasie Crimca :12/;.

=n drea%ta turnului6clo%otni de la intrarea $n incinta mnstirii# $ntr6o sal de mari

dimensiuni# cu 7oli gotice ogivale# s%ri"inite la mi"loc de un st0l% octogonal# este

amena"at e3%oziia de art 7isericeasc de la Dragomirna. )uzeul mnstirii

$nsumeaz mrturii valoroase ale creaiilor de cultur &i art medieval9 cruce

scul%tat $n a7anos :1,+2;# evang>eliar cu ferectur :1,,;# aco%arminte de vase

liturgice :1,,/;# 7roderie cu fire de aur &i argint :1,/4;# lum0narea ce s6a a%rins la

sfinirea 7isericii mari# ferecturi de cri din argint aurit :Hrigore )oisiu;< de marevaloare sunt creaiile Lcolii de caligrafi &i miniaturi&ti $ntemeiat la Dragomirna de

mitro%olit# el $nsu&i artist de vocaie cinci manuscrise au rmas :1/611; la care

a lucrat %ersonal Anastasie Crimca dovedind &i $n acest domeniu inovaie# talent# ED

ntr-o ultim nflorire i sclipire a miniaturisticii romneti&.

,


54/93

Interiorul 7isericii este alctuit din urmtoarele s%aii9 %ridvor# %ronaos# naos &i

Sf0ntul Altar. !ridvorul se gse&te mai sus dec0t nivelul curii# urm0nd a%oi ca din

%ridvor %0n la Sf0ntul Altar &a%te tre%te s evidenieze tendina de $nlare &i s

fureasc o diferen valoric a $nc%erilor 7isericii. (lementul care atrage interesul$nc din %ridvor este uneltirea de nervuri ce $m7rac 7olile# %rocedeu derivatet din

goticul occidental trecut $ns %rin filtrul g0ndirii artistice a )itro%olitului. De

asemenea# nu dinuie a%roa%e nici o su%rafa a 7olii# un singur arc sau o rs%0ndire

de ziduri care s nu fie su7liniate de cauza funiei $m%letite. Dragomirna nu are

gro%ni# dar conserv $n %ridvor cinci morminte &i $n %ronaos unu# de%inz0nd# du%

toate %ro7a7ilitile# c>iar ctitorului %rinci%al# smeritul )itro%olit Anastasie Crimca.

)uzeul )nstirii Dragomirna gazduie&te mrturii de %re ale civilizaiei medievale

rom0ne&ti< 7roderii# ferecturi de cri din argint aurit realizate $n mare %arte de ctre

Hrigore )oisiu# cruci scul%tate $n lemn de a7anos &i cedru# lum0narea ce s6a a%rins la

sfinirea 7isericii mari# 9azaniaB )itro%olitului *arlaam &i ve&minte cu fir de aur &i

argint %e mtase# alte odoare &i o7iecte de cult.

II1#1' ,i.ericile din Moldo-a

-isericile din )oldova ca de asemenea &i $n ara 5om0neasca# este

remarcat nu numai %rin mrimi dar mai ales %rin totalitatea com%oziiei# %rin

armonia $ntre mrimi# $nrurilor 7izantine# %recum &i %rin %ictura mural

interioar sau e3terioara. (le au avut un rol im%ortant du% secolul al M*6leaat0t %e %lan cultural c0t &i istoric. )ulte dintre ele sunt ctitorii voievodale &i $n

%erioada lui Ltefan cel )are au re%rezentat tot at0tea marcri ale rz7oaielor &i

victoriilor sale. Se im%une 7iserica -ogdana# Ctitoria )u&atinilor# &i 8ecro%ola

,+


55/93

Domneasc# considerat cea mai vec>e construcie medieval de zid din

)oldova.

=n S%atele %arcului central al ora&ului# $ncon"urat doar de construcii

noi# se afl -iserica =nvierii# zidit $n 1,,1# de (lena 5are&. (a este o co%ie a7isericilor or&ene&ti cu %lan mi3t din e%oca lui Ltefan cel )are# :Sf0ntul Ioan

din !iatra 8eam;. Are $nsa o form mai greoaie &i este realizat cu materiale

inferioare.

Tot $n centrul ora&ului# c>iar %e locul unde s6au aflat curile

domne&ti din Suceava# se afl ,i.erica Do3nielor cu >ramul Sf0ntul Ioan

-oteztorul : ianuarie;. (a a fost zidit $n 1+ de *asile u%u ca %araclis a

%alatului domnesc. Construcia are %ro%orii mici# dar armonioase fiind

$ncoronat de o turl zvelt. (a este ridicat %e un %lan sim%lu# dre%tung>iular#

interiorul este tratat unitar# $m%rirea tradiionala $n %ronaos# naos &i altar# fiind

mai mult sim7olic. Clo%otnia# li%it %e %artea nordic# duneaz as%ectului

general al monumentului.

)ai s%re vest nu de%arte de locul Curii Domne&ti se afla Ctitoria

lui !etru 5are ,i.erica S4@ntul Di3itrie :2 octom7rie ziua $n care se

sr7tore&te >ramul;. Construcia a durat doi ani :1,+61,;# o %rima cldire

dr0m0ndu6se din motive necunoscute. Are un %lan triconic &i seamn cu o

alta cldire a lui !etru 5are )oldovia# doar c la Suceava %ridvorul este

$nc>is. -iserica are o construcie monumental9 metri lungime &i 1 metri

lime. Faadele au fost aco%erite $n $ntregime cu fresce dar nu s6au %strat dec0t

%arial %e turl. )omentan se afla $n lucrri de restaurare $n ceea ce %rive&te%ictura interioar. Cata%eteasma a fost lucrat $n foi de aur. =n %artea de

rsrit a 7isericii se afl un masiv turn de clo%otnia. (l a fost construit $n 1,1

de Ale3andru %u&neanu &i $nlat cu un eta" $n secolul al MIM6lea# c0nd a

,,


56/93

fost folosit ca foi&or de foc. Acum se afl &i el $ntr6un %rogram naional de

restaurare iniiat de )inisterul Culturii &i Cultelor.

!e o strdua care se $ndrea%t din centrul ora&ului s%re Cetate se

afl ,i.erica Mir0ui# numit astfel fiindc aici erau un&i KmireuiB voievozii)oldovei. !rima construcie a fost ridicat %ro7a7il $n secolul al MI*6lea de !etru

)u&at# 7iserica e3ist0nd $n 1+1# c0nd s6au adus la Suceava moa&tele Sf0ntului

Ioan cel 8ou. (a a fost reconstruit $n totalitate $n secolul al M*II6lea# iar la

sf0r&itul secolului al MIM6lea ea a fost restaurat de R.A. 5omstorfer.

II1#1#1! ,i.erica din P0tr0ui

Cu cldirea aceast &i cu cea de la )irui# edificat $n acela&i tim%#

Ltefan cel )are face %u7lic Kmarea campanieB de construcii din %artea final

a domniei sale. Tradiia# $nregistrat de cronici#certific c 7iserica aceasta a fost

ridicat de Ltefan cel )are %entru o mnstire de clugrie Kcu scopul ca s fie

un fel de spital pentru ostaii cei rniiB :(.ostiuc# 1/22;.

-iserica din !trui cu >ramul K=nlarea Sfintei CruciB :1+

se%tem7rie; are modeste dimensiuni :este cea mai mic ctitorie a lui Ltefan cel

)are;# dar cu o armonioas siluet. =n interior se conserv ansam7lul %icturilorautentice# ce arat c $n )oldova se sta7ile&te $n e%oca aceasta un s%ecific

%rogram iconografic. De&i starea de %strare a %icturilor este $ndea"uns de %recar#

%ot fi distinse o serie de $nt0m%lri# cum ar fi K)sediul 9onstantinopoluluiB # una

,


57/93

dintre cele mai mree structuri din nordul )oldovei. ?n interes mare $l re%rezint &i

ta7loul votiv# cu unul dintre reu&itele %ortrete a lui Ltefan cel )are.

Av0nd $n constan $n st0nga r0ul Suceava# turistul are

%osi7ilitatea de a6&i continua itinerarul %0n $n comuna Drmne&ti :1, ilometri deSuceava;# unde (4, este intersectat de DN2/. Acesta ofer &ansa de a sosi $n satul

!r>ui :la st0nga; sau la Siret :la drea%ta;.

-iserica din satul !r>ui mai este denumit &i K(iserica tuturor

3finilorB &i este ctitoria logoftului Havril Trotu&an :1,22;. (a este indis%ensa7il $n

istoria ar>itecturii moldovene&ti %rin $nt0m%larea c aici $&i face a%ariia un

%ridvor ie&it din comun cu dou caturi &i cu lacune. Construit din %iatr

ne%relucrat# 7iserica aceast nu are faadele $nfrumuseate. =n interior este

%strat %ictura original $n circumstan mai 7un dar %e Vidurile din %ronaos.

=n a%ro%ierea satului din comuna Hrnice&ti# $n *line&ti este %strat

un monument valororos de la $nc>eierea secolului al M*6lea. (ste vor7a de o

7iseric de curte 7oiereasc# cu >ramul K3f. 6icolaeB : decem7rie;. Ctitorie a

logoftului Tutu# ea a fost finalizat $ntre 1+/61+/+.

-iserica este cldit %e o sc>em dre%tung>iular# iar $n %artea de

sud i s6a ata&at un turn6clo%otni. Faadele fiind $m%odo7ite cu o decoraie

frumoas de ceramic multicolor. De o valoare deose7it este totalitatea %icturilor

interioare ce d de gol calitile inter%retative e3ce%ionale ale moldoveanului

zugrav# Havril Ieromona>ul. !icturile marc>eaz un im%ortant moment $n istoria

miestriei )oldovei# Havril introduc0nd o gru%are de inovaii care vor fi %rimite

ulterior9 introducerea frescii $n %ictura moldoveneasc &i $nf&i&eaz cele &a%tesinoade generale.Deoarece %icturile acestea se deterioreaz din ce $n ce mai mult#

)inisterul Culturii &i Cultelor a ince%ut un intens %rocess de restaurare.

,


58/93


59/93


60/93

alimentaie %u7lic $&i fac a%ariia ca o urmare strict a cererii. =n definirea

e3em%larelor 7azelor de cazare este luat $n calcul de urmtorii %arametri9

dimensiune # comoditate# funcionalitate# tim%ul de utilizare# ti%ul de turism %e

care6l servesc.2. Cile &i mi"loacele de trans%ort turistic.

@rganizarea cltoriei este garantat de acestea # adic fragmentul

acela# este indis%ensa7il#iar turismul ca fenomen este de nerealizat. Cre&terea

ra%iditii de de%lasare $n s%aiu re%rezint o economieesenial de tim% li7er ceea

ce red individului ocazia unui se"ur mai de durat sau vizarea unui numr mai

considera7il de o7iective . Cile &i mi"loacele de trans%ort %rinci%ale im%licate $n

turism sunt cele rutiere# feroviare# aeriene# navale &i mi"loace de trans%ort

s%eciale.

. Dotrile %entru agrement &i refacerea sntii.

Dintre dotrile folositoare agrementului# cele mai remarca7ile sunt9

terenuri %entru %rofesarea a diferite s%orturi# %0rtii de sc>i &i sniu %o%icriile#

sli de %roiecie # 7i7lioteci# internetul. Dotrile %entru reconstruirea sntaii

cu%rind &i nmolurile tera%eutice emanaii de origine mofet# salinele# %la"ele.

+. Dotrile com%lementare.

5e%rezint totalitatea %rocedeelor &i instituiilor sociale# economice

sau culturale la care turistul recurge $n tim%ul cltoriei. Din categoria aceasta fac

%arte magazinele# telecomunicaiile# %o&ta# instituiile de asigurri# 7ncile# oficiilede sc>im7 valutar# instituiile de asisten social# cele administrative# culturale.

Cea mai mare ma"oritate a acestora sunt r0nduite %entru $ngi"irea

%o%ulaiei $ntregi din regiune. Turismul integr0ndu6le $n aria sa de cu%rindere ca

7un o7inuit al infrastructurii de gru%.


61/93

III1!1 In4ra.tructura =n turi.3ul reli2io.1

*alorificarea su%erioar a %otenialului turistic &i stimularea

activitii turistice sunt condiionate de dezvoltarea# %erfecionarea &i diversificarea

infrastructurii turistice cu rolul satisfacerii cererii turistice %rin intermediul

serviciilor &i dotrilor caracteristice. De altfel# se remarc relaii de str0ns

de%enden $ntre mrimea im%us de cererea turistic &i stadiul de e3tindere al

infrastructurii fiecare dintre cei doi %arametri stimul0ndu6se reci%roc.

,a8a de ca8are .peci4ic0 edi4iciilor reli2ioa.e

=n cazul turismului religios 7aza de cazare e3istent este $n continu

dezvoltare &i modernizare# dar $nc intr6un ritm &i un volum nesatisfctor.

=ntre introducerea $n circuitul turistic a unor o7iective &i construirea

7azelor de cazare e3ist un %aralelism evident. Aceste 7aze a%ar ca o rezultant

strict a cererii turistice# manifest0nd o mare sensi7ilitate la variaiile acesteia.

A&a se e3%lic de ce $n ultimii ani # datorit %rogramului de %romovare a

-ucovinei# au a%rut :fie $n curile mnstirilor fie $n satele din "urul acestora;

construcii destinate cazrii turi&tilor. =n cazul turismului religios se deta&eaz casele de oas%ei

din incinta mnstirilor# %recum &i ca7anele &i vilele turistice ce au $n

%rogram vizite sau e3cursii la mnstiri. )ai recent# au $nce%ut s se remarce

&i 7azele de cazare secundare# integrate domeniului turistic tem%orar &i la un

1


62/93

nivel modest de funcionalitate# cum ar fi %ensiunile ur7ane &i rurale fermele

agroturistice. Astfel# $n -ucovina la nivelul anului 21 e3istau 1 de structuri de

cazare folosite de ctre turi&tii venii s viziteze mnstirile din acest inut dintr6

un total de /. =n acela&i an# ca%acitatea de cazare turistic e3istent era de,,+ locuri# ceea ce re%rezint doar G din ca%acitatea naional. Cu aceast

medie -ucovina rm0ne $n urma unor regiuni turistice de %rim ordin ca litoralul

)rii 8egre sau *alea !ra>ovei.

=n ceea ce %rive&te ca%acitatea de cazare turistic a mnstirilor#

aceasta este redus. (3ist mnstiri# ca de e3em%lu )nstirea Sucevia care nu

dein s%aii de cazare.

@rice turist %rime&te din %artea mnstirii ad%ost &i m0ncare

%entru ma3im trei zile. !entru o %erioad $ndelungat# turistul tre7uie s %lteasc o

suma de 2 lei. Actul turistic se materializeaz# $n acest caz< din %unct de

vedere economic numai o dat cu funcionarea acestor 7aze de cazare %e

anumite tarife# %entru c astfel# limitarea turismului doar la sim%la vizitare a

mnstirilor este sinonim cu realizarea com%onentei culturale# fr nici o

eficien %e %lanul $ncasrilor.

)nstirile &i 7isericile din ora&ul Suceava nu dein 7aza de

cazare %ro%rie# turi&tii %ut0nd fi cazai $n >otelurile din ora&9 -ucovina# Arca&ul#

-alada# Hloria# Oamca# Suceava# toate de dou stele. Du% afirmaiile %reotului6

clugr 8icodim# g>idul M0n0.tirii S41 Ioan cel Nou7 c $n urm cu c0iva

ani a e3istat aici o 7az de cazare de c0teva zeci de locuri. )omentan# nu mai

e3ist dec0t c>iliile celor 2 de clugri &i casa !. S. !imen. a >ramul mnstirii:2+ iunie; cei mai muli turi&ti# venii $ndeose7i din )aramure $nno%teaz su7

cerul li7er# $n curtea mnstirii.

=n urma cercetrilor de teren# ca%acitatea de cazare turistic din

incinta mnstirilor este de circa +6+, locuri.

2


63/93

)nstirea !utna este ansam7lul mnstiresc cu cea mai com%le3

7az de cazare# actualmente aflat $n curs de dezvoltare. Du% afirmaiile

%rintelui 8icolae# g>idul muzeului mnstirii# 7aza de cazare se constituie din

Ar>ondaric ce dis%une de 4 de locuri &i din >otelul mnstirii# construit du%revoluie $n afara incintei mnstire&ti# %e %artea drea%t. (ste o cldire modest

cu dou niveluri# cu 7aie %ro%rie# care %oate ad%osti 21 turi&ti. Camerele sunt cu

mai multe %aturi# unele fiind rezervate femeilor# iar altele 7r7ailor.

=n tim%ul sezonului sunt date $n folosin c0teva csue din lemn.

Casa de oas%ei este destinat %ersonalitilor. Com%arativi cu celelalte mnstiri#

aceast 7az de cazare este destul de e3tins. De&i dotarea este foarte sim%l#

as%ectul camerelor este %lcut &i %rimitor. (le nu au dec0t o mas# c0teva %aturi#

iar %ereii sunt $m%odo7ii de icoane# &i scoare s%ecifice -ucovinei.

)nstirea Sucevia s%re deose7ire de )nstirea !utna# $n afara

c>iliilor celor de clugrie nu deine alte structuri de cazare. Du% afirmaiile

)aicii Ltefania ma"oritatea turi&tilor care vor s $nno%teze aici au la dis%oziie

>anul turistic Sucevia din vecintatea mnstirii cu o ca%acitate de 12+ locuri.

!entru )nstirea )oldovia du% 1// s6a %ermis construirea

unei gos%odrii a mnstirii $n care vieuiesc maicile mai tinere# se cresc

animale# se %regte&te m0ncarea. =n aceea&i gos%odrie e3ist K9asa pentru

nchintoriB ce se reduce la doua camere cu c0te 12 %aturi. 0ng aceast

gos%odrie e3ist o vil cu doua eta"e destinat vizitatorilor de seam# cum a

fost cazul vizitei recente din luna mai 2 a !rinului C>arles al )arii -ritanii.

)aica Tatiana afirm c aceste construcii au o7inut cu greu %ermisiunea de afi construite deoarece l0ng un monument istoric %recum )oldovia nu se %oate

construi dec0t la o distan minima de 2 metri.

-azele de cazare din )nstirile *orone &i ?mor sunt minime#

acestea fiind com%ensate de gos%odriile rne&ti dornice de a caza turi&ti dar


64/93

&i de a%ro%ierea ora&ului Hura umorului. =n )nstirea Dragomirna 7aza de

cazare este a%roa%e ine3istent e3ist0nd totu&i c0teva amena"ri %entru turi&ti.

)omentan mnstirea a rmas fr surs de a%# datorit secrii lacului

Dragomirna.)nstirea 50&ca ofer turi&tilor cazare $ntr6o cldire situat $n

faa 7isericii mnstirii. (a are 1+ camere cu c0te dou sau %aturi. Aceast

ca%acitate de cazare se dovede&te a fi foarte mic $n com%araie cu cererea

turistic# motiv %entru care este necesar rezervarea %rin telefon.

)nstirea !ro7ota are o ca%acitate de cazare de de locuri

rezervarea fc0ndu6se tot %rin telefon. Celelalte mnstiri au 7az de cazare cu

o ca%acitate foarte redus. ?nele sunt situate $n ora&e :Siret# 5dui; unde

e3ist >oteluri %entru cazare# altele afl0ndu6se $n zone unde este dezvoltat

agroturismul. Datele o7inute de la mnstiri sunt %ur orientative# nee3ist0nd o

statistic %ro%riu6zis a ca%acitii de cazare. !este G din turi&tii strini doresc

s fie cazai# $n tim%ul vizitei lor $n incinta mnstirii ei fiind interesai $n mod

deose7it de tradiiile &i o7iceiurile religioase rom0ne&ti.

III1#1 Anali8a in4ra.tructurii turi.3ului reli2io.

!entru edificiile religioase o metod %ractic %entru investigare

este ce.tionarul1 C>estionarul are urmtoare structur9 8umele mnstirii

ocalizarea mnstirii ' gos%odriei :sat# comun# "ude;

Ti%ul comunitii mona>ale :clugri sau clugrie;

+


65/93


66/93

Care este originea veniturilor9

6v0nzarea %roduselor vegetale &i animale

6activiti turistice6ta3e %erce%ute %entru muzeu# fotografiat sau filmat

6donaii

6magazin 7isericesc din incinta mnstirii

Care este situaia veniturilor fa de anii trecui :a crescut# a

sczut # rmas acela&i;

!rinci%alele c>eltuieli au fost fcute %entru9 6$ntreinerea gos%odriei

6servicii turistice

6lucrri agricole

6alimente

6$m7rcminte

Faciliti infrastructur9

6legturi mai 7une# drumuri ' ci ferate

6a%rovizionare cu a% de 7un calitate

6telefon

6electricitate

6colectarea de&eurilor mena"ere

6canalizare

Faciliti servicii

6mi"loace %u7lice de trans%ort

6 %o&t

6uniti sanitare


67/93


68/93


69/93

inclus %rintre cele mai vizitate mnstiri cu toate acestea fenomenul turistic este

inca%a7il s asigure veniturile necesare %entru e3istena de zi cu zi din mnstiri.

Ce.tionar pentru M0n0.tirea Putna

6 numele mnstirii9 Putna

6 localizarea mnstirii9 Comuna !utna# "udeul Suceava

6 >ramul mnstirii9 Intrarea )aicii Domnului $n -iseric :21

noiem7rie;

6teren $n %ro%rietate9

1. teren ara7il#

2. %&uni &i %dure

. mnstirea utilizeaz servicii de mecanizare $nc>iriate

+. se cresc animale9 vaci# ovine# %orci

6 drumul de acces s%re mnstire este asfaltat

6 e3istena unei ci ferate $n a%ro%ierea mnstirii

6 dotarea mnstirii9

1. este racordat la reeaua de electricitate

2. dis%une de telefon. televizor color

+. gru%ul sanitar este $n curte

6venitul este asigurat de9

/


70/93

1. ta3e de intrare

2. ta3e %entru fotografii

. ta3e %entru filmri video

+. magazin 7isericesc,. donaii

. cre&terea animalelor

6turi&ti9

1. $n medie 12.6 1.

2. turi&ti rom0ni ,,6 G cu %re%onderen din "udeele9

)aramure -istria# Ia&i# -ucure&ti

. turi&ti strini +6+, G din ri vest6euro%ene 9 Hermania# Frana#

Austria# (lveia# dar &i din Na%onia.

6 faciliti ale infrastructurii9

1. canalizare

2. legturi 7une 6 ci ferate 6 drumuri

. colectarea de&eurilor mena"ere

+. telefon

,. a%rovizionare cu a%

6faciliti de servicii

1. $nlesniri %entru activiti turistice de ti% %elerina"2. magazine

. serviciul %o&tal

Ce.tionar pentru M0n0.tirea Dra2o3irna


71/93

6 numele mnstirii9 Dragomirna

6 localizarea mnstirii9 comuna )itocul Dragomirnei# "udeul

Suceava6>ramul mnstirii9 44444444

6 teren $n %ro%rietate

6 teren ara7il

6 %dure &i %&uni

6 mnstirea utilizeaz servicii de mecanizare $nc>iriate.

6 animale9 7ovine# %orcine &i %sri

6 a%rovizionarea cu a% se face %rin terasa %ro%rie.

6 drumul de acces s%re mnstire este asfaltat

6 dotarea mnstirii

1. muzeul de art feudal

2. racordat la reeaua de electricitate

. dis%une de telefon

+. dis%une de televizor color

,. televiziune %rin ca7lu

. gru%uri sanitare

6 venitul este asigurat de9

1. ta3e de intrare2. ta3e %entru fotografii

. ta3e %entru filmri video

+. magazin 7isericesc

,. donaii

1


72/93


73/93

mnstiri# unde nu este o certitudine strict ci orientativ de la finalul sezonului

turistic. Consemnrile turistice de la mnstiri# $&i au 7aza $n numrul 7iletelor

de muzeu# &i cele de la intrare. =n medie ta3a de vizitare a mnstirilor este de

. lei ' %ersoan. Ta3a %entru camera video este de 1. lei iar %entrufotografiat $ntre .61. lei.

=n conformitate cu datele o7inute de la mnstiri# cele mai vzute

sunt *orone# !utna# Dragomirna# Sucevia# )oldovia# umor# !ro7ota# frescele

e3terioare fiind foarte cutate de turi&ti.

Se o7serv fa%tul c mnstirile cele mai vizitate din -ucovina

sunt 9 *orone cu %este 1+. turi&ti ' an # !utna %este 12. turi&ti ' an # $n

vreme ce %entru Dragomirna numrul turi&tilor $ntrece u&or valoarea de /.

turi&ti ' an. )nstirile )oldovia# Sucevia &i umor se contureaz %rintr6un

numr de turi&ti similar.

De%lasrile turistice interne s%re mnstirile din -ucovina sunt

alctuite din intelectuali# studeni &i elevi $n vacane# &i care se mi&c cu

autocare# %e "os sau cu ma&inile %ersonale.

religioase tradiionale :=nviere# Crciun# >ramuri 7iserice&ti;.

De e3em%lu# la sr7torirea >ramului mnstirii KSf. IoanB de la

Suceava se str0ng c0teva sute de %elerini# izvor$i din "udeele vecine.

Distri7uia de6a lungul anului a numrului de turi&ti este foarte

nestatornic $n vremea cald $nregistr0ndu6se %este /G de unde reiese

necesitatea s%ri"inirii turismului de iarn. unile cu flu3 cel mai ridicat de turi&ti

sunt din a%rilie &i %0n $n octom7rie# culminantul fiind $nregistrat $n lunile iunie&i august.

A%ro3imativ G %rintre turi&ti fac %arte din flu3ul turistic intern.

Cele mai im%ortante "udee emitoare sunt 8eam# -acu# Ia&i# -istria#

)aramure -oto&ani# &i ora&e din vestul &i sudul rii9 Timi&oara# Craiova#


74/93


75/93


76/93


77/93

$. 3uceava-3tupca-nstirea Fumorului-2orone-9mpulung

oldovenesc-7aru-Jugreni-2atra ;ornei-9mpulung oldovenesc-2atra

oldoviei-3ucevia-arginea-'utna-7dui-)rbore-9acica-;ragomirna-3uceava

G#LL HmI.A. lticeni-7ca-(aia-lini-2orone-nstirea Fumorului-

3uceava-lticeni G!LL HmI.

M. 7dui-'utna-arginea-3ucevia-2atra oldoviei-2ama-

2orone-nstirea Fumorului-9acica-3olca-)rbore-7dui G!"# HmI.

K. 9mpulung oldovenesc-2atra oldoviei-3ucevia-

arginea-'utna-7dui-)rbore-3olca-9acica-nstirea Fumorului-2orone-

3ltioara-9mpulung oldovenesc G!"L HmI.

B. 9mpulung oldovenesc-ucina-2atra ;ornei-Jugreni-

7aru-9mpulung oldovenesc G1M$ HmI.

1L. 9mpulung oldovenesc-2orone-@ura Fumorului-9acica-

3olca-)rbore-7dui-'utna-arginea-3ucevia-2atra oldoviei-9mpulung

oldovenesc G!"$ HmI.

11. @ura Fumorului-nstirea Fumorului-9acica-3olca-

)rbore-7dui-'utna-arginea-3ucevia-2atra oldovitei-2ama-2orone-@ura

Fumorului G!LL HmI.


78/93


79/93

6 marginile u&ilor &i ferestrelor sunt $n resort fr0nt cu rozete $n trifoi# de

influen gotic.

6 zidul de incint are metereze deasu%ra drumului de str"a&i.

Ele3ente noi6 foi&orul monumental accesi7il cu cinci arcade mari :este a doua 7iseric cu %ridvor

desc>is du% umor;

6 tainia deasu%ra camerei mormintelor

6 semisoclul din "urul 7isericii din %iatr cio%lit

6 -olile %ridvorului sunt lucrate $n stil moldovenesc $n form de cruce.

6 Oidul

turismul religios in moldova

Documents