pr i.docx poliartrita reumatoida
Post on 12-Aug-2015
1.408 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
FUNDATIA ECOLOGICA GREEN
SCOALA POSTLICEALA F.E.G
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
POLIARTRITA REUMATOIDA
LEONTE (BOTEA) ALINA
Anul II - AMG GrupaIB
BRA§OV 2011
CUPRINS
Capitolul I. Definitia poliartritei reumatoide.
1.1 Etiologie
1.2 Patogenia
1.3 Anatomie patologica
1.4 Manifestari clinice
1.5 Modificari paraclinice
1.6 Diagnostic pozitiv
1.7 Diagnostic diferential
1.8 Tratament
Capitolul II. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu poliartrita reumatoida
2.1 Rolul propriu.
2.2 Rolul delegat
2.3 Descrierea a doua tehnici.
2.3.1 Punctia venoasa.
2.3.2 Punctia articulara.
Capitolul III. Studii de caz
3.1 Studiu de caz I
3.2 Studiu de caz II
CAPITOLUL IV.
4.1 Anexe.
4.2 Bibliografie.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA
CAPITOLUL I. DEFINITIA
POLIARTRITEI REUMATOIDE
Poliartrita reumatoida, Tntalnita Tn literatura §i sub numele de poliartrita
cronica evolutiva, este o suferinta caracterizata de o inflamatie cronica infiltrativ -
proliferativa a sinovialei articulare. Ea se exprima clinic prin artrita prezenta la mai
multe articulatii, de unde §i numele de poliartrita.
Prevalenta bolii este apreciata a fi Tntre 0,3 §i 2%, iar incidenta ei variaza Tntre
0,9 §i 1,5%. Varful incidentei se Tntalne§te Tn decadele a patra §i a cincea ale vietii.
Femeile fac aceasta boala de 2-3 ori mai des decat barbatii.
1.1. Etiologie
Cauza poliartritei reumatoide este necunoscuta. Ca §i Tn cazul altor boli cronice
reumatice sau nereumatice, etiologia este probabil multifatoriala, situatie Tn care
factorii de mediu interactioneaza cu un genotip susceptibil.
Susceptibilitatea genetica este argumentata de studii familiale §i de corelari cu
antigenele de histocopatibilitate, incidenta la bolnavi a acestora variind Tn functie de
zona geografica §i de rasa.
Agregarea familiala a suferintei cu boli Tnrudite sau cu anomalii imune, cu sau
fara expresie clinica, este semnificativ mai mare dacat cea constatata la membrii unor
familii martor.
Frecventa mai mare a bolii la femei ridica §i problema rolului factorilor
endocrini Tn geneza suferintei.
Factorii agresori sunt socotiti a fi exogeni §i endogeni. Intre factorii de mediu cei
mai importanti §i mai discutati sunt cei infectio§i. Microorganismele implicate Tn
etiologia poliartritei reumatoide sunt multiple, dar pentru niciunul dintre ele nu s-au
adus argumente convingatoare.
In decursul timpului au fost luate Tn discutie bacterii, micoplasma, virusuri.
Printre acestea sunt de retinut:
- clostridium perfrigens; contributia lui a fost argumentata de faptul ca
unii bolnavi au Tn fecale un numar mai mare de microorganisme sau o cantitate mai
mare de alfatoxina decat este normal;
- implicarea etiologica a micoplasmelor a fost datorata existentei
artritelor induse experimental la unele animale (porc §i §oarece);
- virusuri; Tn timp s-au efectuat cercetari aprofundate asupra
participarii la proces a virusului herpetic, limfocitropic, citomegalic, rubeolei,
parvovirusului, etc., niciunuia neputandu-i-se acorda Tnsa un rol cauzal.
In prezent atentia este concentrata asupra producerii §i Tntretinerii procesului
inflamator sinovial de catre virusul Epstein-Barr, datorita urmatoarelor observatii:
- la 80% dintre bolnavi s-a identificat Tn ser anticorpi antivirali
specifici; unii precipita cu antigene prezente Tn celulele umane limfoblastoide B
infectate cu virus Epstein-Barr;
- bolnavii au un numar crescut de limfocite B circulante infectate viral;
- limfocitele B au pe membrana lor receptori pentru viru§i;
- virusul are proprietati de activator policlonal pentru limfocitele B,
inducand o supraproductie de imunoglobuline, inclusiv factor reumatoid.
Intre cauzele endogene sunt retinuti colagenul §i moleculele de imunoglobuline,
al carui factor major pare a fi cel de Tntretinere a bolii §i mai putin de initiere a ei
posibilitatea de declan§are a suferintei de catre elementele endogene este mai repede
legata de un posibil defect Tn functionalitatea aparatului imun.
In serul bolnavilor cu poliartrita reumatoida se gasesc anticorpi anticolagen de tip
II (nativ sau denaturat) la titruri ridicate. Este probabil ca distrugerea cartilajului de
catre sinovita proliferativa sa determine aparitia acestor anticorpi.
In ceea ce prive§te molecula de imunoglobulina, s-a demonstrat ca la bolnavii de
poliartrita reumatoida glicozarea proteinei este mult redursa fata de normal, ca urmare a
lipsei enzimei specifice.
1.2. Patogenie.
Mecanismul de producere a bolii nu este pe deplin cunoscut. Se considera ca
agentul cauzal este un element declarator numai la un individ cu o susceptibilitate
genetica. Procesul Tncepe ca o sinovita inflamator-exudativa ce progreseaza spre o
forma proliferativa §i infiltrativa. Rareori leziunile inflamatorii regreseaza, cel mai
deseori boala avand un mers progresiv.
La dezvoltarea §i progresia bolii concura o serie de celule §i de sisteme biologice
humorale. Celulele (localizate mai ales Tn sinoviala) contribuie Tn mod principal la
evenimentele inflamatorii articulare acute §i cronice. Intre ele se numara:
- celule sinoviale de tip A (cu proprietati macrofagice) §i de tip B
(secretante de acid hialuronic §i de glicoproteine lubrefiante);
- celulele care prezinta antigenul limfocitelor T (macrofagice §i celule
dendritice sinoviale);
- limfocite T, limfocite B §i plasmocite responsabile de secretia de
limfokine sau de imunoglobuline;
- leucocite polimorfonucleare purtatoare de enzime proteolitice ce pot
ajunge la cavitatea articulara;
- celule endoteliale care Tn timpul inflamatiei se Tnmultesc §i migreaza
fomand o retea de neovascularizatie.
In patogenia poliartritei reumatoide este greu de definit o succesiune riguroasa a
evenimentelor. Primele modificari sunt Tnregistrate Tn sinoviala de catre vasele sangvine.
Acestea sufera un dublu proces, unul de microtrombozare §i altul de formare de noi vase.
Simultan cu neovascularizatia are loc o trecere de limfocite circulare Tn sinoviala
articulara. Pasajul se face la nivelul venei postcapilare, Tntr-o zona cu celule Tnalte cu
adezivitate crescute pentru limfocite, proprietate indusa de substante numite generic adresine
(interferon gama, interleukina 1, factor de necroza tumorala). Aglomerarile celulare pot
capata Tn timp un aspect de folicul limfatic asemanator celui din ganglion.
In afara de inducerea formarii de noi vase sanguine §i de producerea infiltratului
mononuclear, monokinele stimuleaza multiplicarea necontrolata a sinoviocitelor, fapt ce da
procesului un caracter proliferativ. In mod normal aceste celule sunt dispuse Tn 1-2 straturi.
In poliartrita reumatoida ele apar Tn cel putin 3-5 straturi, care, prin proliferari ulterioare,
dau na§tere la micro- §i macrovilozitati. Fenomenul se petrece atat la suprafata cat §i Tn
grosimea sinovialei.
Alte urmari importante ale secretiei de monokine de catre macrofagele activate sunt
proliferarea §i stimularea functiilor fibrobla§tilor, cre§terea resorbtiei osului §i o serie de
manifestari sistemice ca febra, alterarea starii generale.
Tesutul sinovial hipertrofiat, amplu vascularizat, poarta denumirea de panus articular,
putand cantari de 100 ori greutatea masei originare. El invadeaza articulatia de la periferie,
primele leziuni aparand la jonctiunea os-cartilaj. Panusul articular, prin cre§terea lui,
afecteaza cartilajul §i osul subcondral, capsula §i ligamentele §i mai rar tecile tendinoase §i
bursele.
In evolutia tarzie a suferintei, fenomenele acute se sting §i se formeaza un tesut
fibros, urmare a activitatii excesive a fibrobla§tilor sub stimulare macrofagica.
Mi§carile articulare sunt limitate din ce Tn ce mai mult, ducand la semianchiloza sau la
anchiloza totala, mai ales atunci cand s-au format adeziuni fibroase ce au suferit
calcificari.
1.3. Anatomie patologica
Principala leziune Tn poliartrita reumatoida este o inflamatie a sinovialei
articulatiilor diartrodiale. Sinovitei i se descriu 3 caractere anatomo-patologice care
concorda cu etape evolutive ale bolii.
La Tnceput sinovita este de tip edematos cu interesare Tn special a zonelor de la
marginea cartilajului articular §i cu exhudare intracavitara.
Se descrie apoi o perioada infiltrativa Tn care calitatea §i cantitatea celulelor se
modifica Tn timp. Simultan cu fenomemele descrise se marcheaza o suferinta a vaselor
mici. Se observa distensii venoase, obstructii capilare, arii de tromboze §i chiar
hemoragii perivasculare. In final se pot identifica depozite extracelulare de
hemosiderina.
In acela§i timp sinoviala se Tngroa§a prin multiplicarea straturilor celulare §i se
extinde Tn suprafata. Pot apare ulceratii §i deta§ari de mici fragmente Tn cavitatea
articulara. Fundul ulceratiilor este acoperit de fibrina.
Dezvoltarea tesutului de granulatie semnifica Tngro§area sinovialei, proliferarea
vasculara §i aparitia §i Tnmultirea fibrobla§tilor.
Modificarile musculare se caracterizeaza prin atrofii care sunt urmarea afectarii
primare a miofibrilelor (Tn cazuri severe) sau pot sa apara ca o consecinta a
imobilizarii.
1.4. Manifestari clinice
La o anamneza amanuntita, la bolnavi se poate gasi un eveniment care sa fie
interpretat ca element declan§ator al suferintei. Cel mai des se Tntalnesc stresul
emotional, expuneri la frig, traumatisme, tratamente variate, Tn special cu produse
biologice.
De obicei suferinta Tncepe la o articulatie, dar la scurt interval se extinde §i la
altele. Ea este expresia inflamatiei sinovialei. Printre simptomele de debut, cel mai
frecvent Tntalnite sunt urmatoarele:
- redoare articulara matinala prelungita;
- poliartralgii episodice;
- tumefieri articulare;
- mialgii, slabiciune musculara Tn special la umeri;
- oboseala;
- pierdere ponderala;
- stare de disconfort;
Dintre elementele clinice caracteristice debutului, o mare valoare diagnostica o are
simetria suferintei articulare §i respectarea articulatiilor interfalangiene distale
Artritele au anumite particularitati topografice. Articulatiile mainii, cea radiocarpiana,
genunchii §i articulatiile piciorului sunt cel mai des interesate,dar poliartrita reumatoida
poate afecta orice alta articulatie diartrodiala.
La mana, semnul caracteristic este sinovita articulatiei interfalangiene proximale, fapt
care da articulatiei un aspect fusiform. Aceasta deformatie articulara poate sa apara la
Tnceputul bolii, fiind aproape constanta dupa un an de evolutie. Deseori sunt prinse simultan
§i simetric articulatiile metacarpofalangiene. In timp, distructia osteocartilaginoasa, laxitatea
articulara, modificarile pozitionale consecutive ale tendoanelor dau aspect caracteristic
articulatiilor (forma Tn M, Tn „butoniera", deviatie ulnara).
Sinovita cotului este frecvent Tntalnita. Prin exudatul articular mi§carea de extensie
este mult limitata. Tarziu §i rar se produc eroziuni majore cartilaginoase.
Artrita umarului poate fi prezenta subiectiv, dar semnele paraclinice se Tnscriu foarte
tarziu.
Articulatiile piciorului sunt deseori atinse la Tnceputul bolii simultan cu cele ale
mainii. Sunt afectate mai des articulatiile metatarsofalangiene. Eroziunile cartilajelor §i
deformarile articulare consecutive determina greutatea la mers. In acela§i timp presiunea
exercitata de greutatea corporala este redristibuita nefiziologic pe suprafata talpii, ceea ce
duce la aparitia de durioane plantare, amplificand astfel mersul dificil. Destul de des se
produce bursita retrocalcaneana.
Genunchii sunt foarte des afectati, sinovita fiind la Tnceput exudativa §i apoi
proliferativa. Eroziunile cartilaginoase §i ale osului sunt Tnsa mai tardive §i de intensitate
mai mica.
Afectarea articulatiilor coloanei vertebrale este rara. Cand se produce, segmentul
cervical sufera cel mai des. Artrita articulatiilor interapofizare se produce mai ales Tntre
vertebrele C3, C4, C5 §i poate fi cauza de spondilolistezis.
De§i este o boala predominant articulara, Tn timpul evolutiei ei se pot Tntalni §i
manifestari extraarticulare determinate de infiltratii limfoplasmocitare (uneori organizate
Tn noduli) §i/sau procese vasculitice.
De obicei aceste manifestari apar Tn cazurile mai severe de boala §i aproape constant
bolnavii prezinta titruri mari de factor reumatoid, croiglobulinemie, hipocomplementemie,
complexe imune circulane §i/sau factori antinucleari.
Tegumentele pot prezenta noduli reumatoizi, elemente purpurice, tulburari trofice.
Nodulii reumatoizi apar la 20 - 25% dintre bolnavi. Ei se Tntalnesc mai des pe suprafetele de
extensie sau de presiune (cot, occiput, sacru), burse seroase sau tendoane. Se dezvolta
insiduos, persista timp Tndelungat §ipot regresa spontan. Sunt fermi §i uneori aderenti la
periost, tendon, sau tecile tendinoase. Rareori se pot infecta §i fistuliza. Biopsia lor este
deseori necesara pentru a-i deosebi de tofii guto§i, xantoame sau chiste sebacee. Elementele
purpurice pot sa apara pe tegumente sunt urmarea unor procese vasculitice ce intereseaza
venulele. Vasculita reumatoida a arterelor mici §i mijlocii poate fi Tnsotita de fenomene
ischemice ce pot merge pana la necroze tisulare. In aceste cazuri se asociaza frecvent febra §i
leucocitoza.
Manifestarile cardiovasculare sunt foarte rar exprimate clinic. Se apreciaza ca la
40% dintre bolnavi se gasesc modificari anatomopatologice infiltrative pericardice, rareori
detectandu-se acocardiografic prezenta de lichid. In cazurile foarte rare de pericardita acuta,
lichidul are caracter exsudativ, prezinta valori mici de glucoza (sub 15 mg%), reduceri
importante ale fractiilor complementului, cre§teri de imunoglobuline §i de factor reumatoid.
Afectarea respiratorie este de obicei de tip infiltrativ. Ca §i Tn cazul afectarii
pericardice, pleura este interesata histologic foarte frecvent dar clinic foarte rar. In cazul
prezentei exudatului (cu instalare incolora), caracterele lichidului sunt identice celor din
pericardita. Producerea rara a pneumotoraxului este urmarea ruperii Tn cavitatea pleurala a
unui nodul reumatoid plasat subpleural. Localizarea pulmonara a nodulilor determina aparitia
de infiltrate circumscrise (cu diametru 0,5 - 3 cm) care atunci cand apar pe un pulmon cu
pneumoconioza constituie sindromul Caplan. In poliartrita reumatoida, fibroza pulmonara
difuza interstitiala §i boala obstructiva a cailor respiratorii (mai ales suferintabron§iolitica)
sunt considerate a avea o incidenta mai mare decat populatia generala.
Manifestarile neurologice de tip polinevrita sunt urmarea vasculitei vasa nervorum.
Expresia clinica este comuna, cu parestezii, paralizii, areflexie, amiotrofie, etc. Alteori
neuropatia periferica este urmarea compresiunii prin inflamatie sau edem. Mielopatia
cervicala, cand se produce, este urmarea distructiei prin inflamatie a ligamentului trasvers al
atlasului §isubluxatiei posterioare a axisului sau compresia maduvei spinarii.
Manifestarile oculare apar mai frecvent la femei §i constau Tn irita,
iridociclita, sclerita, sau mai rar scleromalacia perforans. Aceasta din urma este
urmarea dezvoltarii de infiltrate nodulare Tn regiunea sclerala superioara, Tnconjurate
de o zona hiperemica a venelor profunde ale sclerei. Progresia suferintei face ca zona sa
capete o culoare albastru Tnchis datorita vizualizarii prin transparenta coroidei. Aceasta
este posibil datorita subtierii sclerei prin distructia texturii sale §i u§oara herniere a
zonei afectate Tn afara globului ocular.
Sindromul Felty apare de obicel Tn boli cu evolutie prelungita. Else
caracterizeaza prin asocierea obligatorie la poliartrita reumatoida a splenomegaliei §i
neutropeniei. Se mai pot Tntalni adenopatie, anemie §i trombocitopenie. Foarte des se
asiciaza febra, oboseala, anorexie, pierdere ponderala. Citopenia sanguina este
interpretata a fi urmarea unui hipersplenism sau a unor fenomene autoimune.
Splenectomia are deseori rezultate benefice asupra evolutiei bolii §i asupra infectiilor
bacteriene care scad Tn inciden§a, aceasta fiind datorate neutropeniei.
Prezenta adenopatiei este consemnatala 30% dintre bolnavi. Sunt interesate Tn
special statiile ganglionare vecine articulatiilor inflamate, ganglionii epitrohleeni §i cei
axilari fiind cel mai des mariti.
Amiloidoza este o complicate considerata clasica. La biopsiile renale, este
Tntalnita la 15%, iar la cele rectale la 5% dintre bolnavi. Cel mai des expresia sa clinica
este de ordin renal.
1.5. Modificari paraclinice
Dintre anomaliile hematologice, viteza de sedimentare a hematiilor este cel mai
des ridicata, semnificand inflamatie. Fara a avea un caracter de specificitate, se poate
considera ca sunt putine cazurile Tn care un bolnav cu artrita acuta sa aiba o viteza
normala. In mare, VSH poate fi corelata cu gradul de activitate al bolii §i este un
indicator aleficientei tratamentului.
Anemia de grad clinic mediu este prezenta la peste 25% dintre bilnavi. Ea poate
fi Tntalnita Tn perioadele de activitate a bolii, mai ales la bolnavii febrili sau cei cu
atingeri poliarticulare.
Anomaliile biochimice traduc o stare de inflamatie §i sunt deasemenea lipsite de
specificitate. Modificarile serice Tnscriu Tn grade diferite cre§terea de alfa 2 §i de
gama globuline, de proteina C reactiva §i mai rar de haptoglobina. Aceste manifestari
sunt Tn general paralele cu starea de activitate clinica.
Cercetarea lichidului sinovial arata un lichid de obicei opac care are un numar
variabil de leucocite (50000 - 60000/mm3) care Tn majoritate (75%) sunt
polimorfonucleare. Intre acestea se gasesc a§a-numitele ragocite ce sunt
polimorfonucleare care Tn interiorul lor au granulatii ce devin vizibile la o coloratie
vitala cu albastru cresyl. Testul cheagului de mucina fiind negativ indica distructia de
proteine hialuronidate.
Radiografia osteoarticulara_are o pondere diagnostica mare, mai ales Tntr-un
context clinic sugestiv. In examinarea unei radiografii se urmare§te:
- tumefierea partilor moi periarticulare ale articulatiilor periferice care
este precoce §i precede modificarile cartilaginoase §i osoase;
- Tngustarea spatiului articular este urmarea deshidratarii §i distrugerii
cartilajului care se produce Tn principal sub influenta enzimelor din lichidul sinovial §i
mai putin ca urmare a eroziunii directe prin panus;
- osteoporoza initial subcondrala se extinde Tn timpul evolutiei bolii
spre zonele corticale;
- eroziunile marginale reprezinta cel mai caracteristic semn al bolii; se
produc la locul de insertiei al sinovialei pe cartilaj §i sunt urmarea resorbtiei osoase
produse sub influenta de vecinatate a panusului; este de remarcat absenta totala a
reactiei periostale §i oseteofitice;
- deformarea articulara cu dezaxarea ulterioara a oaselor componente
se Tntalne§te tardiv §i este urmarea dislocarilor §i subluxatiilor permise de slabirea
§i/sau distructia capsulei, tendoanelor, ligamentelor §i resorbtiei extremitatii osului;
- anchiloza apare la un numar restrans de bolnavi §i afecteaza mai ales
oasele carpului §i tarsului.
1.6. Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv este u§or de facut Tn stadiile avansate ale bolii, aspectul
clinic §i cel radiologic fiind suficient de sugestive. Cele mai frecvente modalitati
clinice de debut sunt:
- poliartrita intermitenta sau persistenta laun numar limitat de
articulatii ce pastreaza caracterul specific ale simetriei; articulatiile cel mai des
interesate la debut sunt cele ale mainii sau ale piciorului;
- artrita cronica progresiva deformanta, care Tnca de la Tnceput are o
evolutie rapida §i grava;
- poliartrita acuta, exploziva §i migratorie, foarte asemanatoare
reumatismului articular acut Bouillaud;
- reumatism palindromic;
- Tn timpul juvenil, debutul poate fi pauciarticular §i asimetric;
- Tn cazul debutului la varstnic (dupa varsta de 60 ani), atingerea
asimetrica a unui numar mic de articulatii este mai frecventa. Se semnaleaza afectarea
Tntr-o incidenta superioara a articulatiei umarului;
- debutul oligoarticular, dar mai ales cel visceral se Tntalnesc mai rar.
Pentru diagnosticul de poliartrita reumatoida trebuie sa fie prezente minimum 4
dintre urmatoarele criterii:
1. Redoare matinala cu durata de minimum o ora ce este prezenta ce cel putin
6 saptamani;
2. Tumefierea de cel putin 6 saptamani a minimum 3 articulatii;
3. Tumefierea de minimum 6 saptamani a carpului, articulatiilor
metacarpofalangiene sau interfalangiene proximale;
4. Tumefierea articulatiilor simetrice;
5. Modificari radiografice ale mainii tipice pentru poliartrita reumatoida ce
includ obligatoriu osteoporoza §i eroziuni;
6. Prezenta de noduli reumatoiza;
7. Prezenta de factor reumaroid printr-o metoda a carei sensibilitate da o
pozitivitate sub 5% la loturi martor.
1.7. Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential se impune mai ales Tn etapele initiale ale suferintei cand
boala poate fi confundata cu o multitudine de afactiuni reumatice sau nereumatice care
prezinta manifestari artralgice. Poliartrita reumatoida Tn stadii avansate de evolutie nu
ridica probleme de diagnostic diferential.
Cele mai frecvente confuzii se creeaza cu spondilita anchilopoietica,
reumatismul articular acut, osteoartrita, guta, lupusul eritematos sistemic, alte boli de
colagen.
In formularea diagnostica a poliartritei reumatoide se impune §istabilirea
momentului evolutiv. In prezent este acceptata stadializarea sugerata de ARA care se
poate face Tn functie de starea clinico-functionala sau de starea anatomica.
Clasificarea clinico-functionala:
Clasa I - capacitate nealterata de efectuare a tuturor activitatilor zilnice; Clasa II -
activitatile zilnice pot fi efectuate dar cu durere §i cu reducerea mobilitatii articulare;
Clasa III - capacitatea de a se sprijini singur;
Clasa IV - imobilizare lapat sau Tn scaun cu rotile §i incapacitate de
autoangrijire. Clasificare in functie de starea anatomica: Stadiul I - precoce;
Lipsa radiografica a leziunilor erozive dar cu posibila prezenta a osteoporozei.
Stadiul II - moderat
Osteoporoza vizibila radiografic, cu sau fara distructii osoase, dar cu posibila
deteriorare u§oara a cartilajului. Absenta deformarilor articulare de§i mi§carile sunt
limitate. Atrofia mu§chilor adiacenti articulatiei. Prezenta facultativa de leziuni ale
partilor moi extraarticulare ca noduli §i tenosinovite.
Stadiul III - sever
Osteoporoza §i distructiile osului§i cartilajului sunt vizibile radiografic.
Deformare articulara cu subluxatii, deviere ulnara sau hiperextensie, dar fara fibroza
sau anchiloza osoasa. Atrofie musculara marcata §i extinsa. Prezenta de noduli §i
tenosinovite.
Stadiul IV - terminal
Criteriile stadiului III §i fibroza articulara §i
anchiloza. 1.8. Tratament
Tratamentul poliartritei reumatoide are ca scopuri reducerea inflamatiei §i a
durerilor articulare, oprirea evolutiei leziunilor distinctive ale osului §i cartilajului,
corectarea mecanicii §i functiei articulare. El cuprinde modalitati medicamentoase,
fizioterapice, chirurgical-ortopedice §i alte proceduri de exceptie.
In tratamentul general, cel mai frecvent se utilizeaza medicamente din clasele:
antialgice, antiinflamatoare (nesteroidiene §i cortizonice), imunodepresive (azatioprina,
ciclofosfamida, metotrexat), remitive (saruri de aur, d-penicilina, antipaludice de
sinteza).
Substantele antiinflamatoare nesteroidiene, prin blocarea ciclooxigenazei,
deprima sinteza de prostaglandine, prostacicline §i tromboxani, fiind astfel analgetice,
antipiretice §i antiinflamatoare. Cele mai folosite sunt aspirina §i indometacinul.
In afara celor doua medicamente mentionate §i folosite Tn mod frecvent, Tn
tratamentul poliartritei reumatoide sunt utilizate oricare dintre drogurile
antiinflamatoare nesteroidiene. Trebuie mentionat ca aspirina scade nivelul seric al
indometacinului §i naproxenului atunci cand este administrata simultan cu aceasta.
Corticoterapia pe cale generala, de§i este foarte eficace Tn ameliorarea
simptomatologiei clinice §i biologice, trebuie evitata pentru ca nu influenteaza evolutia
bolii (distructiile cartilajului §i osului), iar fenomenele secundare la cure prelungite
sunt redutabile, mai ales cel de accelerare a osteoporozei.
Preparatele frecvent folosite sunt prednisonul §i prednisolonul. In cazul prednisonului
se recomanda doze care sa nu depa§easca 0,1 mg/kg/24h, fiind suplimentate la nevoie cu
medicamente antiinflamatoare nesteroidiene Tn cantitati mai mici decat cele uzuale.
Pentru prevenirea osteoporozei ce se produce Tn timpul tratamentului, se recomanda
administrarea suplimentara de anabolizante, saruri de calciu, vitamina D. Instalarea
fiziologica a menopauzei Tn timpul corticoterapiei impune tratament suplimentar cu hormoni
estrogeni. Osteoporoza care prezinta tasari vertebrale contraindica corticoterapiei.
Recent, pentru cazurile foarte severe, a aparut o noua metoda de administrare a unor
preparate cortizonice denumita pulsterapie. In acest caz se folose§te metilprednison Tn
administrare iv (1 g Tn perfuzie lenta), una sau mai multe prize (2, maxim 4 administrari)
zilnic sau la doua zile. Se asigura astfel o ameliorare ce dureaza 2-3 luni.
Sarurile de aur au efect terapeutic mai ales atunci cand sunt administrate la
Tnceputul bolii. Ameliorarea clinica Tncepe sa se observe dupa aproximativ 2 luni de
tratament. Remisiunile sunt complete la circa 25% dintre bolnavi, 30-40% beneficiaza de
recuperari incomplete, iar ineficacitatea crizoterapiei se Tnscrie la ceilalti. La toate
preparatele, principiul este ca Tnceputul tratamentului sa se faca cu doze progresive pentru a
testa toleranta bolnavului la drog. Un preparat larg utilizat la noi este Tauredon-ul care se
adminstreaza Tn prize saptamanale de 10, 20, 30, 50 mg §i apoi se repeta saptamanal aceasta
doza pana la sumarea cantitatii totale de 1 g. Un bilant favorabil recomanda continuarea
tratamentului cu doze de 50 mg. La doua saptamani (timp de 3-4 luni) §i apoi lunar, pe o
perioada lunga de timp. In ultimii ani au fost realizate preparate de aur de administrare orala
(Auranofine), cu eficacitate similara, dar cu efecte secundare mai reduse.
D-penicilina este prescrisa frecvent Tn cazul e§ecului sarurilor de aur, cu care nu
trebuie Tnsa asociata datorita sumarii efectelor secundare. §i Tn acest caz posologia este
progresiva, Tncepandu-se cu 300 mg./zi timp de o luna,§i apoi crescandu-se lunar cu 150
mg. pana la doza zilnica de 750-900 mg./zi. La o toleranta buna a medicamentului §i daca
starea clinica o cere se poate majora cantitatea pana la 1000 mg./zi. Din pacate la peste 255
dintre bolnavi cura trebuie Tntrerupta din cauza efectelor secundare digestive, cutanate,
renale, citopenii, pierdere temporara a gustului.
Antipaludicele de sinteza sunt indicate Tn suferinte de intensitate submedie. Efectele
se observa la un interval de 1-3 luni §i sunt destul de inconstante. Cel mai folosit preparat
este hidroxiclorochina. §i Tn acest caz se recomanda o posologie progresiva, Tncepandu-se
cu 200 mg./zi §i apoi create cu Tnca 200 mg. la 7-10 zile, pana la doza de 600 mg./zi. In
timpul curei de 1-2 ani de tratament se recomanda controale frecvente oftalmologice (la 2-3
luni) pentru a preveni aparitia unei retinopatii cu pierderea ireversibila a vederii.
Terapia imunosupresiva T§i gase§te o indicate majora Tn cazurile Tn care este o vie
activitate imunologica manifestata printr-un titru ridicat de factor reumatoid, prin existenta
uneipoliadenopatii, sau a unui panus abundent. Medicamentele folosite Tn prezent sunt
azatioprina, ciclofosfamida, methotrexatul.
Indiferent pentru care dintre preparatele imunosupresive se opteaza, trebuie urmarite
Tndeaproape constantele care ilustreaza eventualele reactii adverse comune ca §i cele
specifice fiecarui medicament.
Observatiile prin care s-aaratat ca lavamisolul (medicament antihelmintic) stimuleaza
activitatea macrofagelor §i imunitatea celulara i-au extins indicatiile Tn bolile cu mecanism
de producere imun. Agranulocitoza, deseori cu evolutie letala, pe care o poate produce ca §i
intoleranta digestiva limiteaza foarte mult utilizarea drogului.
Tratamentul local al articulatiilor suferinde se aplica mai ales Tn cazul unor boli
pauciarticulare sau monoarticulare.
Adminstrarea locala (intraarticular, Tn burse sau Tn tecile sinoviale ale tendoanelor)
de preparate cortizonice se practica dupa evacuarea exsudatului §i Tntr-o cantitate
proportionala cu marimea articulatiei.
In cazul Tn care exista un panus articular abundent, se poate practica sinoviorteza,
procedeu prin care se urmare§te screlozarea acestuia. In acest caz se injecteaza intraarticular
substantechimice iritante (moruat) sau izotopi radioactive ai sarurilor de aur., de itriu, etc.
Avand ca adresa tot panusul articular se poate practica radioterapia locala.
Procedurile fizioterapeutice calde (Tmpachetari cu parafina, bai locale, etc.)
amelioreaza durerea, reduc inflamatia, produc relaxare musculara §i diminueaza redoarea
matinala Tn cazulaplicarii lor imediat dupa sculare.
Gimnastica medicala blanda, care sa intereseze toate articulatiile suferinde trebuie
practicata zilnic. Mitcarile §i tractiunile subacvatice ajuta la relaxarea musculaturii §i la
Tndepartarea conracturilor mai ales cand sunt practicate dupa administrare de antialgice §i
miorelaxante.
Procedurile ortopedico-chirurgicale se adreseaza Tn special situatiilor cu deteriorari
mari articulare, cu anchiloze sau semianchiloze, mai ales Tn pozitii vicioase. In aceste cazuri,
pentru ca§tigarea unei mobilitati articulare se fac alungiri de tendoane sau se monteaza
proteze articulare.
Limfoplasmafereza este un procedeu terapeutic eroic ce T§i gase§te indicate Tn
situatiile refractare la terapiile comune §i care au un titru mare seric de factor reumatoid.
Corectarea starilor patologice adiacente (anemie, osteoporoza, infectii, afectari de
organ, etc.) se face conform indicatiilor specifice.
CAP.II. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA
2.1. Rolul propriu
Rolul unei asistente medicale este acela de a deveni o cutie de rezonanta pentru
reflectiile lui , de a-l stimula prin intrebari , de a-l incuraja prin faptul ca isi arata interes fata
de om si nu fata de bolnav.
Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea la un examen clinic medical sunt
urmatoarele .
Pregatirea psihica a pacientului -pacientul va suporta mult mai usor diverse
investigatii,daca va avea cunostinta minime despre ele.
Adunarea, verificarea si pregatirea instrumentelor necesare examinarilor clinice ,
instru-mentele vor fi in perfecta stare de functionare ,si sterile. Asistenta medicala va ajuta
medicul in timpul investigatiei
Dezbracarea si inbracarea pacientului trebuie facuta cu finete pentru a nu provoca
dureri
Pacientul va fi asezat in pozitia adecvata examinarii,va fi sprijinit in caz de necesitate,
usurind astfel efortul pacientului si munca medicului . In supravechierea
bolnavului ,asistentul medical va urmarii:
- durerea la care asistenta medicala trebuie sa observe caracterul, intensitatea,
continuitatea.
- temperatura toti pacienti trebuie monitorizati deoarece in cele mai multe cazuri
dezvolta in primele zile febra sau subfebrilitate. Se va anunta medicul la orice modificare
pentru ca febra sa fie tratata repede
- monitorizarea cardio-vasculara; masurarea tensiunii arteriale
- apetitul care este in general, dar nu obligatoriu , pierdut in imbolnaviri
- expresia fetei poate taduce unele stari ca; anxietate ,durere ,deprimare sau optimism
fata de boala .Ea se modifica in functie de starea bolnavului.
- somnul poate fi modificat pe plan cantitativ si calitativ.
- educa pacientul privind stilul de viata, sa renunte la viciile sale.
- stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizic .
- invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare.
- invata pacientul care este postura adecvata si cum se efectueaza exercitii musculare
active.
- reda increderea pacientului ca imobilitatea este trecatoare si ca isi va putea relua
mersul.
- alimentatia pacientului trebuie sa fie una hipocalorica cu fructe ,legume ,carne de
vita, pui,ficat ,oua
2.2. Rolul delegat.
Asistenta medicala are un rol important in ingrijirea pacientilor ,acestia vor trebui sa fie
supravegheati continu. Ea trebuie sa :
- administreze medicattia prescrisa de medic
- sa participe la investigatii radiografie osteoarticulara
- sa cunoasca indcatiile si contraindicatiile medicamentelor,sa respecte doza de
medicament, calea de administrare .
Tot la indicatia medicului asistenta medicala mai poate aplica urmatorul tratament :
- Tratament BFT :
- ET- se aplica la patul bolnavului sub forma de CDD,ionizari si UV ,MDF
- HKT-bai medicamentoase cu sare sau plante cu efect relaxant ,antialgic ,sedative
- KT-cu miscari active, cu ajutorul aparatelor (scripeti,biciclete ergometrice,inele
pentru maini)
- Masaj usor
- Ionizarea-procedura prin care se introduce in organism cu ajutorul curentului
electric diferite substante medicamentoase cu actiuni farmacologice.
- Bai cu sare
- Exercitii pentru combaterea PCE
- Electroterapia-utilizarea diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului.
- Tratament prin masaj.
2.3. Descrierea a doua tehnici de
interventie 2.3.1. Tehnica punctiei venoase
Punctia reprezinta operatia prin care se patrude intr-o cavitate naturala sau patologica
sau intr-un organ parenchimatos cu un ac sau trocar. Cele mai uzuale punctii sunt: punctia
venoasa, paracenteza abdominala, taracocenteza, punctia articulara, rahidiana, sternala,
punctia organelor pentru biopsie si punctia unor colectii purulente.
Punctia venoasa presupune inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la o seringa.
Scopul poate fi: explorator (se recolteaza sange pentru examen de laborator: uree, creatinina,
glicemie, calcemie) si terapeutic (se extrage o cantitate mai mare de sange 150-500 ml in
hipertensiune arteriala pentru transfuzii sau se poate administra tratament intravenos.)
Materialele necesare sunt: tava medicala, seringa, alcool, tinctura pe tampoane de vata,
garou, casoleta cu comprese sterile, perna tare pentru articulatia cotului, recipienti speciali
pentru recoltare, tavita renala.
Etape de executie:
- se aseaza bolnavul in pozitia sezand sau culcat in pat in decubit dorsal cu
menbrul superior sprijinit in abductie, extensie si supinatie;
- se aseaza sub bratul bolnavului perna;
- se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool sau tinctura de iod;
- se adapteaza acul la seringa;
- se stabileste locul punctiei;
- se examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului;
- se aplica garoul la nivelul treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului;
- cu indexul mainii stangi se palapeaza locul pentru punctie;
- se cere bolnavului sa inchida si sa deshida pumnul de cateva ori si sa ramana cu
el inchis;
- cu indexul mainii stangi e palapeaza locul pentru punctie iar cu policele se
fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si se exercita o compresiune si tractiune in jos;
- se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal (nu laterat);
- acul va trece prin stratul de piele si prin peretele venei la o adancime de 1-1,5
cm;
- cu mana stanga se trage incet pistonul aspirand, continuandu-se pana la
extragerea cantitatii necesare sau se adapteaza la dispozitive necesare;
- se deface garoul, bolnavul deschide pumnul, se aplica un tampon de vata peste
locul punctiei care se va tine 5-10 min pentru hemostaza.
Accidente din timpul executiei punctiei:
- sangele poate sa infiltreze tesutul peri venos;
- acul poate sa treaca dincolo de vena perforand peretele opus;
- ameteli, paloare accentuata.
2.3.2 Punctia articulara
Reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea articulara si mediul
extern.Scopul este recoltarea lichidului articular in vederea examinarii,evacuarea lichidului
articular si administrarea medicamentelor in cavitatea articulara.Tehnica se face numai de
catre medic ajutat de una sau doua asistente.
Aceasta metoda este recomandata in artrite acute sau cronice,traumatisme articilare
insotite de hemartroza.Locul punctiei:articulatiile genunchiului,cotului,umarului,gleznei.
Pregatirea psihica si fizica a pacientului:
- se explica necesitatea efectuari tehnicii
- se dezinfecteaza local cu tincture de iod
- se aseaza pacientul in pozitia care sa permita executarea punctiei,cu articulatia
relaxata,asezata eventual pe o perna.
- articulatia scapulo-humerala-decubit dorsal cu membrul homolateral punctiei in
abductie si cotul flectat
- articulatia cotului:in sezut cu cotul sprijinit pe masa de consultatie,in decubit ventral
- articulatia radio-carpiana:sezut cu antebratul sprijinit pe masa, mana flectata la
maxim in pozitie palmara
- ariculatia coxo-femurala:decubit dorsal cu genunchi in flexie maxima sau sezand
- articulatia tibio-tarsiana:decubit dorsal cu piciorul in flexie plantara
- atat medicul cat si asistentele isi spala mainile si le dezinfecteaza.
- se alege locul punctiei,se efectueaza anestezia locala,serveste seringa cu acul de
punctie ,executa punctia ,aspira lichidul ,colecteaza lichidul in vasul gradat, recolteaza in
eprubete ,retrage acul de punctie, aplica pansament compresiv la locul punctiei fixat cu
fasa,aplica atele care sa imobilizeze articulatia punctionata,mentine pacientul in pozitia
adecvata si il supravegheaza
- dupa interventie se asigura repausul regiunii,se supravegheaza semnele vitale si
starea generala,aspectul pansamentului si se imobilizeaza timp de24-48h
- eprubetele cu lichid se eticheteaza si se trimit la laborator pentru examen
(citologic,bacteriologic) iar cel macroscopic se face imediat fiind apreciat aspectul lichidului
(seros ,purulent,sanguinolent)
- se noteaza in foaia de observatie:cantitatea si aspectul lichidului extras.
- tehnica se desfasoara in conditii de asepsie desavarsita
CAP. III.STUDII DE CAZ
3.1. CAZ I. - Diagnostic medical : Artrita reumatoida
CULEGERE DE
DATE A. DATE RELATIV STABILE
NUME:
D
PRENU
ME: V
VARSTA: 48 ani
SEX: feminin
RELIGIE : ortodox
LIMBA VORBITA:
romana
DOMICILIUL: Codlea
JUDETUL: Brasov
OCUPATIA :
salariata GRUP
SANGUIN: 0
AHC: mama pacientei bolnava de artrita
ALERGII : nu
OBICEIURI: nu fumeaza ,nu consuma alcool.
B, DATE VARIABILE
T.A. 120/70mmHg RESPIRATIE 19 respirati/min
PULS 74pulsatii/min GREUTATE 48Kg
TEMPERATURA 36,6 C
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: durere matinala si nocturna, oboseala,
stare de slabiciune generala, perturbarea somnului.
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA
PLAN DE INGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENTII EVALUAREROL PROPRIU ROL DELEGAT
Durere articulara , deformari articulare
Diminuarea durerilor, prevenirea deformarilor articulare
- asigurare repaus fizic, regim alimentar hiposodat, repaus la pat-informarea pacientului despre boala sa -administrez medicatia prescrisa de medic si urmaresc efectele acesteia masurind temperatura corp,fa ,puls
Administrez antiinflamatoare si antialgice la indicatia medicului
Durerile s-au mai ameliorat in urma tratamentului, pacienta se misca sprijinita
Tulburari de somn datorita durerilor articulare
Pacientul sa aiba un somn linistit
-educ pacientul sa nu doarma in timpul zilei pentru a se putea odihni noaptea -administrez tratament medicamentos si urmaresc efectul acestuia
Administrez somnifere precum si antialergice care sa-i reduca durerea pacientei la indicatia medicului
Durerea inca mai persista, pacienta nu poate avea inca un somn odihnitor
Inapetenta,scaderea in greutate,imposibilitateade a se misca
Ajutam pacienta sa manince si sa se miste
-se incurajeaja pacientulin timpul alimentatiei de
-administrarea de medicamente antiinflamantoare si
-durerea s-a mai ameliorat fata de ziua precedenta ,pacienta a reusit sa
contributia alimentelor in procesul vindecarii -sa manince alimente in cantitati mici si la intervale dese -va educa pacientul sa consume numai alimente comform prescriptiilor medicale -pacienta va fii deplasata cu ajutorul unuiu fotoliu
antialgice .Ketoprofen 1 cp /zi .Omeprazol 1 cp /zi
manince mai bine
Stare depresiva datorita limitarii miscarilor
Pacienta sa se miste singura
-sprijinim pacienta pentru a se deplasa -stabileste impreuna cu pacienta programul de exercitii fizice moderate , adaptat la pacienta
-se administreaza in continuare tratament antiinflamator si antialgice
-In urma tratamentului durerile s-au mai ameliorat -se deplaseaza singura , are un somn mai linistit
3.2. STUDIU DE CAZ II.
Diagnostic medical :Poliartrita reumatoida stadiul 2
A. DATE RELATIV STABILE.
NUME G PRENUME A VARSTA 57ani
SEX feminin RELIGIE ortodox
LIMBA VORBITA romana DOMICILIUL Com.Vulcan
JUDETUL Brasov
OCUPATIA pensionara GRUP SANGUIN A2
AHC tatal si unchiul diagnosticati cu artrita reumatoida
ALERGII nu
OBICEIURI nu consuma alcool,fumeaza ocazional
B. DATE VARIABILE
T.A. 110/70mmHg
PULS 80pulsatii/min
TEMPERATURA 38,5C
RESPIRATIE 20respiratii/min
GREUTATE 70kg
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:dureri,deformari articulare ,tumefactii la nivel MCF,MTF, atrofie musculara,capacitate functionala partiala.
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA
NEVOIE FUNDAMENTALA
MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
SURSE DE DIFICULTATE
PROBLEMA DEDEPENDENTA
GRAD DEDEPENDENTA
1 - a respira si a avea o buna circu -latie
Independent
2- a minca si a bea Independent3- a elimina Independent
4- a se misca si a avea o buna postura
Dificultate in capacitatea functionala
slabiciune,durere Necoordonarea miscarilor
Dependent
5- a dormi si a se odihni Independent
6- a se inbraca si a se desbraca
Independent
7- a mentine Cresterea Proces Hipertermie Dependent
temperatura corpului in limite normale
temperaturii peste limitele
normale
infectios ,inflamator
8- a fi curat ingrijit si a proteja tegumentelesi mucoasele
Neglijarea indeplinirii regulilor de
igiena
Perturbarea imagini de sine
Dezinteres fata de masurile de igiena
Dependent
9- a evita pericolele Risc de cadere sau ranire
Frica de pierdere a unor lucruri pe care era stapan inainte
Anxietate Dependent
10-a comunica Independent
11 - a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia
Independent
12- a fi preocupat in vederea realizarii
Independent
13- a se recrea Dificultate de a se concentra in timpul
unei activitati recreative
Durere,intoleranta la efort
Dificultate de a indeplini o
activitate recreativa
Dependent
14- a invata cum sa-si pastreze sanatatea
Cerere de informatie
Limite cognitive Cunostinte insuficiente
Dependent
PLAN DE INGRIJIRI
DIAGNOSTICDEINGRIJIRE
OBIECTIVINTERVENTII EVALUARE
ROL PROPRIU ROL DELEGAT
Deformari articulare, tumefactii, durere.
Stabilizarea boli si diminuarea durerii.
Tratament curativ prin repaus la pat. -Regim alimentar bogat in proteine ,saruri minerale.-Camera sa fie fara umezeala.
Administrez medicatia prescrisa de medic:-antiinflamatoare Tratul 1f/zi -antialgice Algocalmin 1f /zi Piafen 1f/6h
Pacienta mai are dureri matinale.
Febra moderata.
Pacienta sa-simentinatemperaturacorpului inlimitefiziologice
-Aerisim salonul -asiguramimbracaminte lejera - Aplicam comprese reci, punga cu gheata. -Pacienta sa consume cantitate mare de lichide.-Pacienta va fi sfatuita sa-si schimbe lenjeria de corp des.
Administrezmedicatiaprescrisa demedic.-antitermice-antibiotice
Pacientei i-a scazut febra ,urmand in continuare tratamentul si verificarea febrei.
Capacitatefunctionalapartiala.
Pacienta sa aibecapacitatefunctionalatotala
-Pacienta va efectua miscari active -pasive cu ajutorul aparatelor (bicicletaergometrica,planseta cu rotile)-Se va face masaj petru tonifierea musculaturii.
Administrez: -movalis inj 1f/zi -medrol 1tb/zi
Pacienta resimte putere in membre.
Alimentatie adecvata.
Pacienta sa aibe un regim alimentar bogat proteic si hiposodat
-Se recomanda sa consume cat mai multe fructe ,atat proaspete cat si in compoturi -C arnea slaba de vita ,pasare ,pestele alb, oua ,lapte si preparate din lapte.-Carnea serecomanda la gratar, rasol sau fiarta. -Nu se recomanda afumaturile,grasimile.
I se va da o lista cu alimentele recomandate in boala sa.
In urma recomandarilor ,alimentatia pacientei s-a imbunatatit
Deficit de Pacienta pe Educ pacienta asupra Medicul Pacienta aautoingrijire . cat posibil sa importantei igienei recomanda ca facut baie si a
se corporale. pielea sa fie promis ca se vaautoingrijeasc -Ajut pacienta sa isi curata ,sanatoasa ingriji.a. faca baie . si ingrijita.
-Ajut pacienta sa-sischimbe atitudinea fatade aspectul sau.
3.3 Epicriza
In urma tratamentului si ingrijirilor acordate starea ambelor paciente s-a imbunatatit:
- Durerile s-au mai ameliorat
- pacientele se pot deplasa singure fara insotitor
- Pacientele au capacitate funtionala multumitoare
- Pacientele si-au imbunatatit alimentatia si se autoingrijesc
- Pentru o perioada pacientele au stabilizata boala. La
externare se recomanda:
- Control periodic
- Regim igienico-dietetic,evitarea de grasimi,tutun,alcool.
- Evitarea spatiilor friguroase.
- Continuarea tratamentului medicamentos.
- Pacientele sa faca zilnic exercitii pentru intarirea musculature.
-
Poliartrita reumatoida juvenilaDeformare la picior
Zone dinorganism unde se instaleaza poliartrita reumatoida
Bibliografie:
Dr. Eugen D. Popescu, Dr. Ruxandra Ionescu - „Compendiu de reumatologie",
Editura Tehnica, 1993
Liliana Rogozea - Tehnica ingrijirii omului bolnav si sanatos, Editura Romprint,
2002 Liliana Rogozea, Tatiana Oglinda - Tehnici si manopere pentru asistentii medicali,
Editura Romprint 2005
top related