medicatia resuscitarii

MEDICAŢIA RESUSCITĂRII

Obiective

• Să înţelegem indicaţiile, dozele şi rolul medicamentelor în resuscitare

• Să înţelegem indicaţiile, dozele şi rolul anumitor medicamente folosite în tratamentul aritmiilor ce preced stopul cardiac

Medicaţia folosită în timpul resuscitării cardio-pulmonare

• Vasopresoare

• Antiaritmice

• Alte medicamente

Vasopresoare

• Sunt recomandate cu scopul de a creşte perfuzia cerebrală şi coronariană în timpul manevrelor de resuscitare

AdrenalinaIndicaţii:• Este primul medicament folosit în resuscitarea

cardio-pulmonară, folosit în toate ritmurile de stop cardiac, administrat la fiecare 3-5 min

• Este preferată în tratamentul anafilaxiei• Este medicamentul de linia a doua în tratamentul

şocului cardiogen

AdrenalinaDoza:• Doza iniţială

- 1 mg administrat IV- 2-3 mg administrat prin sonda

endotraheală diluat în 10 ml ser fiziologic

• Nu există dovezi care să indice necesitatea administrării unor doze mai mari de adrenalină

AdrenalinaDiluţia:• 1 : 10.000 (10 ml din această diluţie

conţine 1 mg de adrenalină)• 1 : 1.000 (1 ml din această diluţie conţine

1 mg de adrenalină)

Adrenalina• Dozele excesive de adrenalină (≥ 1 mg) după

revenirea circulaţiei spontane, pot induce tahicardie, ischemie miocardică, tahicardie ventriculară şi fibrilaţie ventriculară

• Dacă este nevoie de adrenalină, chiar şi după revenirea circulaţiei spontane, 50-100 mcg în mod normal este suficient

• Administrarea continuă de adrenalină la pacienţii aflaţi în stop cardiorespirator asociat cu intoxicaţia cu cocaină sau medicamente simpatomimetice

• Noradrenalina precum şi alte medicamente vasopresoare au fost folosite ca o alternativă la adrenalină în tratamentul stopului cardiac

Antiaritmice

•Amiodarona

•Lidocaina

•Sulfat de magneziu

Amiodarona

Indicaţii:

•FV / TV fără puls refractară la şoc•TV hemodinamic stabilă•Alte tahiaritmii rezistente

Amiodarona

Doza:• Dacă FV / TV fără puls persistă şi după cel de-al treilea şoc administraţi

- 300 mg diluat în 20 ml glucoză 5%, bolus i.v. (linie centrală sau periferică majoră)• Tahiaritmii stabile

- 300 mg în 20 – 60 minute- Apoi 900 mg în 24 ore

Amiodarona

Acţiuni:• Poate induce aritmie în special folosit în combinaţie cu alte medicamente care prelungesc intervalul QT• Uşor efect inotrop negativ – poate provoca hipotensiune şi bradicardie

Xilina

Indicaţii:

•FV / TV fără puls refractară atunci când nu e disponibilă amiodarona

XilinaDoze:• FV / TV fără puls refractară atunci când nu e disponibilă amiodarona consideraţi:

- 100 mg i.v. (1-1,5 mg/kg)- dacă este necesar puteţi administra adiţional un bolus de 50 mg

• Doza totală să nu depăşească 3 mgkg în prima oră de administrare• A se reduce doza la persoanele în vârstă sau cu afecţiuni hepatice

Magneziul

Indicaţii:

• FV refractară la defibrilare, asociat cu posibilă hipomagneziemie

• Tahiaritmii ventriculare, asociat cu o posibilă hipomagneziemie

• Torsada vârfurilor• Intoxicaţii cu digoxin

MagneziulDoze:

• În FV refractară la şocuri iniţial se administrează

- 2g sulfat de magneziu i.v. periferic timp de 1-2 min

- doza se poate repeta după 10-15 minute

Magneziul

Acţiuni:

• Îmbunătăţeşte contractilitatea miocardului

• Limitează zona de infarct printr-un mecanism încă neelucidat

Alte medicamente• Atropina

•Aminofilina

•Calciu

AtropinaIndicaţii:

• Asistolie• Bradicardii sinusale, atriale sau

nodale la pacienţii hemodinamic instabile

• Activitate electrică fără puls (AEP) (ritmul < 60 bătai /min)

AtropinaDoza:• Asistolie / AEP (ritmul < 60 bătăi /min)

–3 mg i.v., în doză unică–6 mg prin canula traheală

• Bradicardia –0,5 mg i.v., se repetă dacă este cazul,

maxim 3 mg

Atropina

Acţiuni:• Blochează activitatea vagală

• Creşte automatismul sinusal

• Creşte conducerea atrioventriculară

Aminofilina

Indicaţii:

• Asistolie

• Bradicardia refractară la atropina

Aminofilina

Doza:

• 250 – 500 mg (5 mg/kg) IV lent

Calciu

Indicaţii:• Activitate electrică fără puls (AEP) cauzată de

- hiperpotasemie- hipocalcemie- intoxicaţii cu blocante ale canalelor de

calciu

CalciuAcţiuni:• Esenţial pentru contracţiile cardiace normale• Administrat în exces poate conduce la aritmii• Trigger al morţii celulelor în miocardul

ischemic• Administrat în exces poate întârzia

recuperarea cerebrală

Calciu

Doze:• Doza iniţială de 10 ml de clorură de

calciu de 10% (6,8 mmol) poate fi repetată la nevoie

• A nu se administra imediat înainte sau după bicarbonatul de sodiu

Bicarbonatul de sodiu

Indicaţii:• Acidoze metabolice grave (pH < 7,1)• Hiperkalemie• Circumstanţe speciale

–Supradozare de antidepresive triciclice

Bicarbonatul de sodiu

Doza:• 50 mmol (50 ml de soluţie 8.4%) i.v.• La nevoie, doza poate fi repetată după

efectuarea gazelor arteriale

Bicarbonatul de sodiu

Acţiuni:• Agent alcalin (măreşte nivelul pH-ului)

Dar poate:–creşte producţia de dioxid de carbon–scade eliberarea de oxigen la ţesuturi–tulbura contractilitatea miocardului–provoca hipernatremie– interacţiona cu adrenalina

Adenozina

Indicaţii:

• Tahicardii cu complexe largi de etiologie neprecizată

• Tahicardii paroxistice supraventriculare

Adenozina

Doze:• 6 mg intravenos, cu administrare rapidă

La nevoie, se pot administra la 1-2 minute trei doze de 12 mg fiecare

Adenozina

Acţiuni:• Încetineşte conducerea prin nodul AV

Pacientul căruia i se administrează trebuie să fie obligatoriu monitorizat

Naloxon

Doze:

• 0,2 – 2 mg i.v.• Poate fi necesară repetarea până la maxim

10 mg• Poate necesita administrare în perfuzie

Naloxon

Indicaţii:

• Supradozare de opioid• Depresie respiratorie provocată de

administrarea substanţelor opioide

NaloxonAcţiuni:

Antagonist pe receptorii opioizi• Anulează efectele opioizilor, în special pe

cele respiratorii şi cerebrale• În cazurile de dependenţă opioidă, poate

provoca agitaţii grave

Întrebări?

Rezumat

• Indicaţiile, dozele şi acţiunea medicamentelor folosite în timpul resuscitării stopului cardiac

• Indicaţiile, dozele şi acţiunea medicamentelor folosite în tratamentul aritmiilor ce preced stopul cardiac