economia serviciilor
Post on 08-Aug-2015
49 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
11/17/2007 cc 1
SERVICII SERVICII INTERNAINTERNAŢŢIONALEIONALEProf. Dr. Cristiana Cristureanu
Bibliografie obligatorie: “Tranzacţiile internaţionale în economia imaterială”
Editura C.H. Beck 2009
11/17/2007 cc 2
Dinamica axelor relaţionale din economiamondială
Economia agricolă
OMOM--
NaturNaturăă
Economia industrială
OMOM
MaMaşşinăină Economia imaterială
OMOM--
IdIdeiei//ImagImaginiini ?
11/17/2007 cc 3
Ascensiunea imaterialuluiInversarea relaţiei material-imaterial cuprinde cererea- consumul-activele- producţia – costurile - comerţul
• Suportul economiei mondiale a basculat spre imaterial care cuprinde: informaţii, creaţii, capital, servicii, resurse umane
• Consumul este determinat predominant de factorii subiectivi în detrimentul celor obiectivi
• Externalizarea se substituie treptat delocalizării = firma reţea, virtuală, vidă (hollow) noul model de organizare, gestiune şi management al firmei
STRATEGIA DEMATERIALIZĂRII catalizator şi suport al GLOBALIZĂRII
11/17/2007 cc 4
Procesul Dematerializării
• S-a extins asupra tuturor sectoarelor economice şi asupra tuturor ţărilor
• A determinat apariţia unor noi tehnici comerciale, soluţii de management
• Producţia imaterială nu are limite fizice• Spaţiul îşi pierde din semnificaţie• Esenţa economiei imateriale este
marcată de excesul de capacitate şi redundanţă
11/17/2007 cc 5
Activităţi înscrise în economia imaterială
• Creaţie: idei, informaţii, imagine, reputaţie, soluţii, artă
• Prelucrare, multiplicare, stocare, diseminare, prestare, evaluare
• Educare• Prestarea de servicii• Comunicare• Manipulare a emoţionalului prin asocierea
spectacularului
11/17/2007 cc 6
Dimensiunile economiei imateriale
– ArtefacteObiecte de consum final
– Active intangibileResurse şi factori de producţie
– Activităţi imaterialeLogica dematerializării
• Noi reguli şi principii– De organizare a pieţelor– De comportament economic– De stabilire şi formare a valorii – De organizarea afacerilor, – De concurenţă– De stabilire a preţurilor etc
11/17/2007 cc 7
LOGICA DEMATERIALIZĂRIILOGICA DEMATERIALIZĂRII
3 A : structura economiei imateriale
Active Intangibile:-Brevete
-Licenţe
-Marca
-Know-how
-Cultura corporaţiei
-Capital uman
-Reputaţie
-Clientelă
Activităţi Imateriale:- Cercetare- Programare- Proiectare- Publicitate- Intermediere- Turism- Consultanţă- Divertisment- Comunicaţii
Artefacte- Proiecte - Programe informatice- Schiţe, rapoarte - Clip publicitar- Produse financiare- Programe turistice- Studii- Spectacole, filme- Transmisiuni de informaţii
11/17/2007 cc 8
Artefactele imateriale
• originalele create de autori, compozitori, arhitecţi, ingineri, designeri, programatori, producători etc. –intangibile, lipsite de dimensiune fizică sau coordonate spaţiale proprii şi, în consecinţă, înregistrate sau stocate pe suporturi fizice ( hârtie, film, casete, discuri etc. )
11/17/2007 cc 9
Artefactele imateriale• toate artefactele sunt produse combinate, reunind conţinut
intangibil şi suport fizic sau un set de astfel de suporturi
• acelaşi conţinut poate fi uşor multiplicat, cu costuri mici şi asociat unor suporturi diferite
• Disocierea între conţinut şi suport a dus la proliferarea artefactelor imateriale ca efect al:– eliminării constrângerilor de capacitate ce
limitau consumul – diversificării şi multiplicării artefactelor
grupate în “familii” cu acelaşi conţinut
11/17/2007 cc 10
PerformanPerformanţţeleele financiare (2005/2006) ale marilor cluburi de financiare (2005/2006) ale marilor cluburi de fotbal: companie, activitate, artefactefotbal: companie, activitate, artefacte
11/17/2007 cc 11
Artefactele imateriale - caracteristici -entităţi:• asupra cărora poate fi stabilit un drept de proprietate• cu valoare economică pentru deţinătorul lor• intangibile – nu au dimensiuni fizice sau coordonate
spaţiale • pot fi copiate (multiplicate nelimitat)• pot fi tranzacţionate similar cu bunurile• pot fi transmise pe cale electronică
dreptul de proprietate:• poate fi transferat • Este recunoscut juridic prin drept de autor sau
patent (DPI)
11/17/2007 cc 12
Artefactele imateriale• Caracteristici ale consumului:
– se consumă împreună cu alte produse, tangibile sau intangibile - joint
– acelaşi artefact poate fi consumat în mod repetat de către acelaşi consumator sau de consumatori diferiţi - non-destructive
– consumul unei persoane nu diminuează consumul altei persoane - non-subtractive (or non-rival)
11/17/2007 cc 13
Artefactele imateriale
• Stabilirea preţului – deobicei aleatorie• Costurile de producţie
• Consumul de masă nu presupune producţia de masă
• Producţia de scară nu are ca efect reducerea costurilor
• Costurile factorilor şi valoarea transmisă de actul de creaţie
– Recuperarea costurilor marcată de • Uşurinţa copierii, partajării
11/17/2007 cc 14
Noul patrimoniu al companiei
Activele intangibile /imateriale
aPropriProprietateaetateaiintelectuntelectualăală
NormeNormelele BrandulBrandul
11/17/2007 cc 15
Activele intangibile/ imateriale• Marca
– de produs – de fabrică
• Proprietatea intelectuală: patente, brevete, know-how
• Drepturi de autor• Licenţe• Capitalul uman Cultura firmei• Informaţia(Infotainment” combinaţia între informare şi
divertisment)
• Relaţiile cu clienţii şi furnizorii
11/17/2007 cc 16
11/17/2007 cc 17
Structura Activelor Intangibile/ Imateriale
• Drepturi înregistrate de proprietate intelectuală- PATENTE, MARCĂ, DESIGN
Protejate legal în mod explicit• Active intelectuale-procedee, soluţii, baze de
date, formule, schiţe, desene, etcCodificate, cu caracter confidenţial dar ne-protejate
legal în mod explicit• Capital intelectual- calificare, capital de
cunoaştere, cultura organizaţională, furnizorii şi clientela fidelizată, reputaţia firmei, imaginea, etc
Necodificate, ne-protejate legal dar apărate de firmă cu mijloace specifice
11/17/2007 cc 18
Activele intangibile / imateriale - caracteristici
• foarte eterogene – între categorii, dar şi în interiorul aceleiaşi categorii
• capacitatea de a genera venituri este mai incertă decât în cazul activelor corporale
• dificil de identificat şi individualizat• interacţionează între ele• nu se supun regulilor clasice de amortizare• generează probleme specifice legate de
proprietatea asupra lor
11/17/2007 cc 19
Activele intangibile/ imaterialeDefiniţia contabilă:Surse non-monetare de beneficii economice viitoare
pentru entitatea ce le deţine:• sunt separabile, individualizabile,• nu au substanţă materială, • au o existenţă limitată în timp, • au valoare de piaţă proprie,• valoarea se modifica in timp pana la anulare• sunt deţinute ori controlate de firmă ca rezultat al
unor tranzacţii, evenimente anterioare sau sunt dezvoltate în interiorul firmei, având costuri uşor de determinat.
Definiţia managerială:Surse imateriale de valoare, ca rezultat al inovaţiei,
organizării afacerilor, aptitudinilor şi cunoştinţelor capitalului uman.
11/17/2007 cc 20
Activele intangibile/ imateriale• Abordarea contabilă
• ..abordarea managerială
Active corporale Active necorporale
Active corporale Active necorporale
11/17/2007 cc 21
Activele intangibile/ imateriale
Brands
Intellectual Property
Human capital
Know-how
Corporate culture Suppliers
PublishingRights
Licenses
Definiţia contabilă
Definiţiamanagerială
Clients
11/17/2007 cc 22
Valoarea imaterială a companiei depinde, în esenţă, de 5 factori :
Companiile sunt cumpărate la un preţ care cuprinde valoarea lor de bilanţ (valoarea trecută cumulată) la care se adaugă capacitatea estimată a firmei de a creea valoare în viitor « goodwill ».
Valoarea companiei = Valoarea netă contabilă (1/3)+ valoarea imaterială (2/3)
11/17/2007 cc 23
Situaţii care necesită evaluarea activelor intangibile/ imateriale
• Fuziuni, achiziţii, vânzări de companii;• Vânzarea, cumpărarea, licenţierea unor active
intangibile individualizabile/distincte;• Acţiuni judecătoreşti ca urmare a unor încălcări ale
DPI;• Calculul taxelor şi impozitelor;• Alianţe strategice;• Managementul cercetării-dezvoltării.
11/17/2007 cc 24
Evaluarea activelor intangibile/ imateriale
• Costurile R&D ale posesorului• Costurile de transfer ca o compensare a
pierderii exclusivităţii• Valoarea de piaţă: surplusul de vânzări sau
profit obtenabil • Costurile de oportunitate: compensarea unui
alte modalităţi de valorificare• Costurile de consecinţă: decurg din
deconspirarea informaţiei• Normele industriale
11/17/2007 cc 25
TARISISTEMUL IMATERIALULUI
– 5 dimensiuni:1. Modalitatea de plată2. Contrapartida 3. Principiul de formare şi dinamica preţurilor4. Frecvenţa variaţiilor tarifare5. Structura plăţii
– Negocierea preţurilor ...la nivel planetar:• Preţ în timp real• ...şi individualizare
11/17/2007 cc 26
TARISISTEMUL IMATERIALULUI
1. MODALITATEA DE PLATĂ:– DIRECTĂ (UTILIZATOR
- CONSUMATOR)– INVERSĂ (DE CĂTRE
PRODUCĂTOR)– INDIRECTĂ (DE CĂTRE
UN TERŢ)– DIFUZĂ
(CONTRIBUABILI)– COMBINATĂ
2. CONTRAPARTIDA:• VÂNZARE
(SUPORT FIZIC)• DREPT DE ACCES• UTILIZARE
TEMPORARĂ A UNEI REŢELE
• TRANZACŢIE• MIXTĂ
11/17/2007 cc 27
TARISISTEMUL IMATERIALULUI3. PRINCIPIUL DE FORMARE
ŞI DINAMICA PREŢURILOR:• DISCRETIONAR• OPTIMIZAREA
UTILIZĂRII UNEI REŢELE
• INTENSITATEAUTILIZĂRII (UNITĂŢI DE TIMP)
• FUNCŢIE DERESURSELE UTILIZATE, EFORTURILE ŞICALIFICAREAPRESTATORULUI
• UTILITATE• MIXT
4. FRECVENŢA VARIAŢIEI TARIFARE:• NULĂ• CONTINUĂ• PERIODICĂ
5. STRUCTURA PLĂŢII:• SINTETICĂ /GLOBALĂ• ANALITICĂ /DISOCIATĂ
11/17/2007 cc 28
Teorii economice invocate în economia imaterialului:
• Adam Smith: “avantaj absolut”• David Ricardo: “avantaj comparativ”• Solow (1987) şi mai târziu• Barro şi Sala y Martin (1995): efectul pozitiv al progresului tehnic
asupra creşterii economice nu se produce decât odată cu adaptarea resurselor de muncă la noile tehnologii. Rolul autorităţii publice, a educaţiei şi a politicii educaţionale.
• Romer (1990) : Inovaţia tehnologică generează concurenţă imperfectă şi creştere economică . Indivizii sunt stimulaţi sa inoveze deoarece drepturile de proprietate pot fi apărate prin brevete care reprezintă o sursă de venit prin rozalties şi prin poziţia de monopol pe care o pot obţine (renta) Rolul statului este să menţină un echilibru între nivelul de rente plătite şi valoarea adăugată creată de inovaţii.
• Lucas : creşterea economică va fi cu atât mai dinamică cu cât eficienţa investiţiilor în capitalul uman va fi mai ridicată.
• Schumpeter : firmele inovează deoarece inovaţia oferă un monopol temporar aupra unei productivităţi individuale în cadrul procesului de “creative destruction”
• Michael Porter - Lanţul de valoare
11/17/2007 cc 29
Logica dematerializării: sumarCele 2 lumi
IndustrialăResurse limitate
Producţie
Output palpabil
Fiabilitate
Eficienţă
Stabilitate
Anonimat
Secvenţialitate
ImaterialăAbundenţa de resurse
Tranzacţii
Obsolenţă
Redundanţă
Volatilitate
Personalizare
Suprapunere
11/17/2007 cc 30
Logica dematerializării (1)
Date-Informaţii
Raţionale
Funcţionale
Absolute
Permanente
Repere Cantitative
Precise
Incontestabile
Continuum-ul raţional- emoţional
Imagini
Emoţionale
Gratuite
Relative
Efemere
Repere Calitative
Ambigue
Controversabile
11/17/2007 cc 31
LOC DE MUNCĂ
ODIHNĂ ACTIVITATE
DIVERTISMENT INFORMARE
CONSUM INDIVIDUAL CONSUM DE MASĂ
DOMICILIU
Logica dematerializării (2)Suprapunerea
11/17/2007 cc 32
Logica dematerializării (3)Dominată de abundenţa...supra-abundenţă...hiper-abundenţă:
• Supraîncărcare cu informaţie – “infoglut”• Abundenţa acumulării • Consumatorii – noi cerinţe şi noi modele de consum:
– Zapping– Surfing– BrowsingPrestatorii –reînnoiesc continuu oferta
• Canibalizare (proces continuu de înnoire a nomenclatorului)
11/17/2007 cc 33
Logica dematerializării (4)• adâncirea concurenţei – adoptarea de noi strategii:
diferenţiere, ritm crescut de înnoire, personalizare
• în procesul de producţie – fazele intensive în cunoştinţe devin cele mai importante
• la nivelul firmei – noi forme de organizare – firma reţea
Relevantă pentru competitivitatea firmei – analiza reţelei din care aceasta face parte
11/17/2007 cc 34
ReţeauaStrategie de micşorare a costurilorAnsamblu de infrastructuri destinate comunicării şi distribuţiei fluxurilorSistem relaţional între entităţi cu origine sau interese comuneÎndeplinesc 3 funcţii în economia imaterialului: distribuţie, comunicare, funcţionareComponentele reţelei: infrastructura fizică, conţinut tangibil/intangibil, reguli de funcţionare, sistem de control
11/17/2007 cc 35
Infrastructură
TerminaleConţinut
Reţeaua : componente
11/17/2007 cc 36
Noi relaţii
– Ciclu de producţie centrat pe consumator
Logica dematerializării (5):dematerializarea relaţiilor
Producţie ServiciiSub-contractare Intermediere
Monitorizare
Producător Producător DistribuitorDistribuitorDistribuitor Distribuitor ConsumatorConsumator
11/17/2007 cc 37
Modele de concurenţă
Infrastructura
Gestiune reţea
Vânzare
Terminale
Service clientelă
Infrastructură
Gestiune reţea
Vânzare
Terminale
Service clientelă
Infrastructură
Gestiune reţea
Vânzare
Verticală Orizontală
Telefonie clasică Telefonie mobilă
Infrastructură
Gestiune reţea
Vânzare
Terminaux Terminale
Service clientèle Service clientelă
11/17/2007 cc 38
De la competiţie la coopetiţie
Competiţie Cooperare
CoopCoopetietiţţieie
– Intre producători (reducerea costurilor, partajarea riscurilor, stabilirea de norme)
– Intre consumatori (consum colectiv, intercreaţie)– Intre producători şi utilizatori (noi modalitaţi de creaţie, interactivitate,
autoservire, build or buy , partajarea valorii adăugate, etc)
11/17/2007 cc 39
Economia hazardului
– Administrarea probabilităţilor: +/ -
Produse
Abundenţa
Cost de lansare
Probabilitatea succesuluiFidelitatea
consumatorilor
+
-
+
-
11/17/2007 cc 40
Compacks/joints
• Consultanţă• Servicii bancare• Servicii educaţionale• Transport aerian• Servicii tehnice• Turism• Soft Drinks• Cosmetice• Confecţii• CafeaTransformarea unor valori materiale în suporturi ale valorilor imateriale
Imaterial
Material
11/17/2007 cc 41
Serviciile :• Activităţi ale unor agenţi economici
(prestatori), în interacţiune cu beneficiari sau consumatori(B/C) şi la cererea acestora, de modificare a stării (S) a unor obiecte sau persoane cu scopul de a crea o nouă valoare sau o nouă utilitate (V/U).
• Prezintă o mare eterogenitate
11/17/2007 cc 42
Serviciile - definiţie• 3 aspecte esenţiale:
– prestaţia se realizează prin relaţia directă între prestator şi consumator
– activitatea vizează transformarea/remedierea/menţinerea unei stări
– serviciul există numai prin efectul său asupra unei realităţi (persoană, bun, informaţie), ceea ce face imposibilă reproducerea sa în mod identic, din punctul de vedere al rezultatelor prestaţiei.
11/17/2007 cc 43
Identificare materii prime
Procurarematerii prime
Prelucrarematerii prime
Marketing & Vânzări
Distribuţie Serviciipost-
vânzare
Tehnologie / cercetare-dezvoltare(design-ul produsului, procesul tehnologic, logistica contractării
materiilor prime, a distribuţiei)
Procesele de transport şi comunicaţii(deplasarea materialelor, produselor, persoanelor şi informaţiei)
SISTEMUL FINANCIAR
REGLEMENTARE, CO-ORDONARE, CONTROL
ECONOMIA DE SERVICII
11/17/2007 cc 44
Serviciile - caracteristiciA. INTANGIBILITATEA B. RELAŢIONALITATEAC. ETEROGENITATEA / VARIABILITATEAD PERISABILITATEA
IMPOSIBILITATEA APROPRIERII
E
11/17/2007 cc 45
A. Intangibilitatea (1)Ponderea elementelor materiale şi imateriale - combinaţii:• Prestaţia serviciului <- consum intermediar material sau
utilizarea unor componente materiale – cadru de desfăşurare a unei activităţi de servicii;
• Activitatea cu dominantă imaterială -> rezultat un produs material uşor reproductibil – carte, dischetă
• Serviciul este standardizat, dimensiunea imaterială tinde să se estompeze: transport
• Produsul material încorporează cunoştinţe sau informaţii specifice: garanţii, service
• Produsul material necesită, pe lângă cunoştinţe legate de producerea lui, consumuri intermediare imateriale – cazul producţiei industriale.
11/17/2007 cc 46
Intangibilitatea (2)
• Consumatorii – au dificultăţi in evaluarea serviciilor concurente:– sesizează ca se confrunta cu un risc– acorda o importanţă deosebită surselor de
informare– folosesc preţul ca reper pentru definirea calităţii
• Producătorii - tind să diminueze complexitatea serviciilor oferite:– pun accentul pe reperele tangibile ale mijloacelor
de producere a serviciilor– dezvoltă comunicarea directă cu consumatorul– se preocupa de diferenţierea calităţii serviciilor
faţă de concurenţă
11/17/2007 cc 47
IntangibilitateaIntangibilitatea: : IndicatoriIndicatori aiai calitatiicalitatii serviciilorserviciiloreducationaleeducationale
11/17/2007 cc 48
B. Relaţionalitatea (1)
• Consumatorii - conştientizează rolul lor de co-producători
• devin uneori şi co-consumatori pentru acelaşi serviciu alături de alţi consumatori
• dezvoltă o reacţie de dependenţă faţă de anumiţi producători
• Producătorii - depun eforturi pentru a decala consumul faţă de producţie
• controlează calitatea relaţionalităţii• ameliorează sistemul de livrare pentru a-şi micşora
dependenţa faţă de consumatori
11/17/2007 cc 49
Relaţionalitatea (2)
Auto-control permanent, bazat pe un sentiment de apartenenţă
Aplicarea unor proceduri ca urmare a unui accept
Spontaneitate afectivă
Participare afectivă / emoţională
Generarea de feed-back
Utilizarea informaţiei
Generarea de informaţii
Participare intelectuală
Auto - control simplificat si ghidat
Auto-servireColectarea de informaţii
Participare fizică
Faza post-prestaţie(controlul procesului si al performanţei)
Acţiunea propriu-zisă
Faza pre-prestaţie(detalii cu privire la prestaţie)
Forma de participare
11/17/2007 cc 50
C. Variabilitatea• Consecinţă a relaţionalităţii calitatea relaţionalităţi
• Diferenţe calitative de la un ciclu de producţie la altul
• Între ofertanţi - comparativitate redusă/ netransparentă pe plan calitativ factor de risc
• Standardizarea dificilă sau imposibilă nu se poate adopta strategia de masă
11/17/2007 cc 51
D. Perisabilitatea & imposibilitatea aproprierii• Factorii de producţie nu produc valoare decât prin şi
odată cu consumul
• Consumul – prima etapă a procesului de valorizare
• Efectul util nu exista decât în prezenţa consumatorului
• Perisabilitatea – se referă în mod special la factorii de producţie si NU la rezultatul procesului de producţie
11/17/2007 cc 52
Consecinţă a celor 4 particularităţi :
E. Imposibilitatea aproprierii: nu poate fi demonstrat dreptul de proprietate asupra unui serviciu nici de către prestator şi nici de către beneficiar
11/17/2007 cc 53
Caracteristicile serviciilor
11/17/2007 cc 54
Noţiuni “hibrid”
Service Production
ServuctionProducer Consumer
Prosumer
11/17/2007 cc 55
• PIATA ISI PIERDE ROLUL DE REGLATOR AL PRETURILOR (mana invizibila)
• NEGOCIEREA SI INFORMATIA SUNT INSTRUMENTELE DE FORMARE A PRETURILOR
• BUNURILE SE SCHIMBA PE PIATA, CE ARE ROL DE A REGLA C-O
• UTILITATEA ESTE DETERMINANTUL VALORII DE SCHIMB
• VALOAREA DE SCHIMB ESTE DETERMINANTUL UTILITATII
• NU SE POATE VORBI DESPRE UN VERITABIL CONTROL AL CALITATII.
• PRODUCATORUL NU POATE GARANTA REZULTATUL
• PRODUCATORUL CONTROLEAZA REZULTATUL SI ESTE RESPONSABIL DE ACESTA
• PERFORMANTA SI CALITATEA SUNT RESPONSABILITATEA PRODUCATORULUI SI CONSUMATORULUI
• PERFORMANTA SI CALITATEA SUNT CONTROLATE DE PRODUCATOR
• SERVICIUL NU EXISTA INAINTE, ESTE CREAT PE MASURA DERULARII PRESTATIEI
• BUNUL ESTE FABRICAT INAINTE DE A INTRA PE PIATA
SERVICIIBUNURI
Bunuri vs servicii
11/17/2007 cc 56
oImaterialăoAsemănătoare celei artizanaleoIntensivă în muncăo„La comandă”oEconomii de scară reduseoInput-uri materiale intermediare foarte multe sau foarte puţineoInclusă în alte producţiioAparent fără motivaţii de schimbare/transformareoImplicarea intensă a utilizatorului – eterogenitate
Producţia de servicii
Intensiv în informaţiiDificil de stocat şi transportatImaterial/intangibilDiversitate marePerfect adaptat cerinţelor consumatoruluiValoarea este dată de input-ul de forţă de muncăNu se concurează reciprocCalitatea produsului depinde şi de calitatea consumatoruluiProcesele şi produsele sunt dificil de diferenţiatProprietatea intelectuală este dificil de protejat; sunt uşor de imitat. Reputaţia este crucială
Produs-serviciu
11/17/2007 cc 57
Încredere în relaţia utilizator-producătorProducţia şi consumul simultaneConsumul şi producţia în acelaşi locUtilitate specifică consumatoruluiSatisfac dorinţe de ordin psihologic
Consumul de servicii
Serviciile au valoare de utilizare, dar nu de schimbCo-producţie producător-consumator, tranzacţionarea şi consumul
nu se pot separaDistribuţie în reţele închiseNu se pot transportaDificultatea aproprieriiPerisabileCopiere facilă; costul marginal al producţiei neglijabil; Fără preţ de piaţăPreţul este compensarea directă a input-ului de forţă de muncăReglementare publică şi profesională
Pieţe de servicii
11/17/2007 cc 58
CLASIFICAREA SERVICIILOR• Abordare tradiţională:Clasificarea Internaţională Standard a activităţilor economice
elaborată de Comisiade Statistică a Naţiunilor Unite - gruparea activităţilor economice pentru a se obţine clase omogene.
– comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; – hoteluri şi restaurante; (HORECA)– transport, depozitare şi comunicaţii; – intermediere financiară; – servicii de afaceri, imobiliare şi închirieri; – administraţie publică şi apărare; – asigurări sociale obligatorii; – educaţie; – sănătate şi servicii în folosul comunităţii; – alte servicii sociale, comunitare şi personale; – activităţi ale personalului angajat în gospodării personale; activităţi
ale organelor şi organismelor extrateritoriale.
11/17/2007 cc 59
Criterii de clasificare:• Specificul procesului de prestare: bancare, turistice,
distribuţie....• Funcţia servicilor: financiare, de producţie, de
consum......• Categoria de informaţii: juridice, medicale, tehnice.....• Utilitatea: de prevenire a riscurilor, de plată, confort
personal, întreţinere tehnică......• Relaţia cu utilizatorul final: intermediare şi finale• Gradul de prelucrare sau complexitatea lor: sistemul
ISIC 138 servicii pure grupate în 6 categorii;sistemul CPC: înregistrează “produse servicii”- (600 de categorii) folosit la negocierile Rundei Uruguay pentru liberalizarea tranzacţiilor
11/17/2007 cc 60
Serviciile în cadrul ciclului de producţie• un input de servicii e necesar la fiecare stadiu al
procesului de producţie. • serviciile au devenit o sursă majoră de valoare
adăugată. • contribuţia serviciilor la competitivitatea produselor este
generală, şi se aplică la întreg ciclul de producţie. • pe măsură ce ciclul de producţie se extinde, serviciile
sunt responsabile de o proporţie din ce în ce mai mare din valoarea adăugată a produsului
11/17/2007 cc 61
SERVICII SERVICII ÎÎN AMONTELE PROCESULUI DE N AMONTELE PROCESULUI DE PRODUCPRODUCŢŢIEIE
Input-uri de servicii anterioare procesului de producţie (studii de fezabilitate, capital de risc, concepţia şi design-ul produsului,
cercetare de piaţă)
SERVICII SERVICII ÎÎN AVALUL PROCESULUI DE N AVALUL PROCESULUI DE PRODUCPRODUCŢŢIEIE
Input-uri se servicii post-producţie, necesare definitivării vânzărilor (publicitate, distribuţie, transport). în cele mai multe cazuri, mare parte a profiturilor se obţin din servicii suplimentare
asociate produsului (întreţinere, reparaţii, pregătirea personalului).
SERVICII PRESTATE SERVICII PRESTATE ÎÎN CADRUL PROCESULUI N CADRUL PROCESULUI DE PRODUCDE PRODUCŢŢIEIE
Input-uri de servicii integrate în procesul de producţie (controlul calităţii, al echipamentelor,
leasing, logistica contractării de materiale, întreţinere şi reparaţii).
SERVICII PRESTATE SERVICII PRESTATE ÎÎN PARALEL CU N PARALEL CU PROCESUL DE PRODUCPROCESUL DE PRODUCŢŢIEIE
Input-uri de servicii necesare operării unei firme (contabilitate, consiliere juridica,
managementul resurselor umane, telecomunicaţii, soft,. asigurare, finanţe, servicii imobiliare, securitate, catering,
curăţenie).
Criteriul relaţiei cu activitatea principală
11/17/2007 cc 62
CLASIFICAREA SERVICIILOR• Sisteme alternative:
– servicii de producţie / de consum– servicii comercializabile /
necomercializabile– servicii standardizate / individualizate– servicii PPS / LDS– servicii fizice, centrate pe persoane,
informaţionale– servicii B2B, B2C– clasificare OCDE– clasificare GATS
11/17/2007 cc 63
11/17/2007 cc 64
11/17/2007 cc 65
Grade de “prelucrare” a serviciilor bancare
11/17/2007 cc 66
Criteriul variabilităţii
top related