curs 9 - mgsii.files. · pdf file2.creste sensibilitatea troponinei pentru calciu 3.creste...
Post on 03-Feb-2018
233 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CURS 9 DEBIT CARDIAC
DEBITUL CARDIAC 1.Definitie
• DEFINITIE
• Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare
V/minut
• DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum de sange
pompat de un ventricul pe o bataie cardiaca
- se coreleaza cu forta de contractie V
EXEMPLU
DC= FC 75/min X 70 ml/bataie= 5.25 l/min
DC= vol sangvin
DEBITUL CARDIAC 2.VN,VARIATII
• VALORI NORMALE= aprox. 5 L/min
• VARIATII
• Fiziologice- femei versus barbati 10%
- scade cu varsta
CRESTERI- 1. EFORT FIZIC - creste DC, consum O2, dif AV
controlat prin mec nervoase si umorale
• Ex fizic usor- VS=100 ml/bataie, FC=100/min. DC= 10 L/min.
• Ex fizic intens FC= 150/min, VS= 130 ml/bataie DC=19.5 L/min.
DEBITUL CARDIAC 2.VARIATII
Efort fizic
- NERVOASE-
- UMORALE
- Contractia musculaturii abdominale- cresterea intoarcerii venoase
DEBITUL CARDIAC 2.VARIATII
1. EFORT FIZIC
- Mecanisme NERVOASE- scoarta- (prin intermediul hipotalamus)- trensmite impulsuri SN adrenergic- creste ritm cardiac, forta de contractie, vasoconstrictie in zonele depozit de sange- creste intoarcerea venoasa
-scoarta- Nervii simpatici colinergici- vasodilatatie in musculatura scheletica- creste intoarcerea venoasa
!!!!! F IMP- vasodilatatia in muschiul care se contracta
DEBITUL CARDIAC 2.VARIATII
• 1. EFORT FIZIC
• Mecanisme UMORALE-
cataboliti- acid lactic, acid piruvic, CO2:
- actioneaza direct- determina dilatarea capilarelor
- stimuleaza receptorii- declanseaza reflexul de nutritie al lui Hess- vasodilatatie
DEBITUL CARDIAC 2.VARIATII
• 2. DIGESTIE cu 30% in primele ore
• 3. TERMOREGLARE- cald- crestere cu 30%
- frig- creste- faza de frison termic
• 4. GRAVIDE- creste vol plasmatic
- creste cu 30-40%
• 5. EMOTII/ANXIETATE- adrenalina
creste cu 50%-100%
• 6. POST TRANSFUZII
DEBITUL CARDIAC 2.VARIATII
SCADERI- inaintarea in varsta
PATOLOGICE- CRESTERI-
hipertiroidism, febra, anemie, fistule Arterio-venoase
SCADERI
hipotiroidism, soc, Insuficienta cardiaca decompensata
DEBITUL CARDIAC 3.REZERVA CARDIACA
• REZERVA CARDIACA- DIFERENTA DINTRE DC max
si DC de repaus
RC= de 4-5 X DC de repaus (20–25 L/min)
!!!! RC atleti - RC=7-8X DC repaus Boli cardiace- RC redusa!!!!!- limiteaza activitatea
fizica de zi cu zi
DEBITUL CARDIAC 4.REGLARE
I. VOLUM BATAIE- presarcina
- contractilitate
- postsarcina
II. FRECVENTA CARDIACA- sistem nervos autonom
- substante chimice
- alti factori
DEBITUL CARDIAC 4. Reglare volum bataie
I. VOLUM BATAIE =diferenta dintre vol diastolic final si Volum sistolic final vol diastolic final (End Diastolic Volume EDV)- determinat de
durata diastolei ventriculare si de presiunea venoasa= 120 ml
volum sistolic final (End sistolic volume ESV)- determinat de presiunea arteriala si de forta de contractie ventriculara = 50 ml. (PA crescuta)
Repaus VS=70 ml/bataie aprox –50- 60% din EDV deoarece 40–50% ramane in V dupa fiecare contractie- ESV • Cresterea intoarcerii venoase- creste volumul sistolic
DEBITUL CARDIAC 4. Reglare volum bataie
• VOL SISTOLIC STG=VOL SISTOLIC DREPT
• !!!! Nu toata cantitatea de sange este ejectata
• O contractie mai puternica- determina o crestere a Vol sistolic
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
• VOLUM BATAIE- determinat de 3 factori:
1. presarcina- gradul de intindere al fibrelor cardiace inainte de contractie-EDV
2. Contractilitate (activitatea SNS asupra V)
3. Postsarcina- presiunea care se impune a fi invinsa in vederea realizarii ejectiei sangvine-
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
1. PRESARCINA= gradul de intindere a celulelor cardiace inainte de contractie in functie de EDV
- PRESARCINA este direct proportionla cu EDV
- cu cat vol e sange e mai mare ( EDV-DIASTOLA)- cu atat intinderea este mai mare- cu atat forta de contractie in SISTOLA creste
CORD NORMAL- valoarea crescuta a presarcinii-creste vol bataie
Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
Relatia dintre presarcina si vol bataie= LEGEA Frank-Starling sau Legea inimii
La LUNGIMEA OPTIMA a f musculare: 1. este posibil nr max de legaturi intre Actina si miozina 2.creste sensibilitatea troponinei pentru calciu 3.creste eliberarea de calciu din reticul sarcoplasmic REZULTAT- forta de contractie este maximala !!!! CURBA LUNGIME TENSIUNE • IN REPAUS- Celulele cardiace sunt mai scurte decat
lungimea optima- alungirea lor poate produce o crestere f importanta a fortei contractile
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
• SEMNIFICATIA LEGII LUI FRANK-STARLING
• La orice FC- cresterea intoarcerii venoase- forteaza cresterea debitului cardiac prin cresterea EDV si a Volumului bataie
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
EDV este determinata de:
• (1) intoarcerea venoasa – cresterea determina ↑EDV
• (2) durata diastolei ventriculare- creste FC- scade durata DV- ↓EDV
• !!!! Cel mai imp factor care determina intinderea m cardiac este INTOARCEREA VENOASA
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
• CRESTEREA VOL SG SAU A INTOARCERII VENOASE in-
- REDUCEREA Frecv C-
- EX FIZIC- creste SNS, activitatea m scheletic de a comprima venele
Determina ↑EDV, a Vol bataie si a fortei de contractie
- In timpul ex fizic sustinut- VOL SISTOLIC se poate dubla ca rezultat al cresterii intoarcerii venoase
• REDUCEREA INTOARCERII VENOASE in- pierderea de sange- sau FC foarte crescuta – Reduce diastola- ↓EDV- reducerea fortei de contractie si a Vol bataie
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
• Cand FC> 160/min- Vol sistolic VS se reduce datorita duratei reduse de umplere- EDV este redus- presarcina este scazuta
• Cand FC este ↓- volum sistolic este crescut- deoarece timpul de umplere este crescut si presarcina este crescuta
Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
• ROLUL LEGII FRANK STARLING- Datorita circulatiei in serie- sistemica si pulmonara- prin mec intrinseci al lui Starling- se asigura ejectia unei cantitati egale de sange
• DACA- inima dreapta pompeaza mai mult sange fata de cea stanga- vol de sange care se intoarce Vstg este crescut- EDV crescut determina Vstg sa se contracte mai puternic- output crescut- previne acumularea de sange in circulatia pulmonara
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
• 2. CONTRACTILITATEA (reglarea SNS)-
Vol bataie influentat de Factori intrinseci- EDV-
Vol bataie influentat de Factori extrinseci- SNS- creste contractilitatea-
nervii simpatici- se distribuie la intreg miocardul – Nor- receptori beta adrenergici
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
• CONTRACTILITATEA- definita ca forta de contractie la orice valoare a EDV/ orice lungime musculara
• CONTRACTILITATEA este independenta de intinderea musculara si de EDV.
!!!!! variatia fortei de contractie datorate cresterii EDV (legea Frank–Starling) NU reflecta cresterea contractilitatii
cresterea contractilitatii= crestere a fortei de contractie la orice valoare a EDV
Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
CONTRACTILITATEA- creste cand mai mult calciu intra in citoplasma din sp extracelular si RS
CONTRACTILITATE CRESCUTA- mai mult sange este ejectat din inima- ESV redus
• In timpul stimularii simpatice- volumul sistolic este crescut la orice valoare a EDV-
• Contractilitatea crescuta duce la ejectia mai completa a EDV
• Cuantificarea contractilitatii-
FRACTIA DE EJECTIE= VS/EDV 50-75%
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
ADR- NORADR.- creste catitatea de Ca
intracel.- formarea de punti A-M- creste forta de contractie ventriculara
AGENTI INOTRP POZITIVI- Adr, tiroxina, glucagon, digitala, nivele crescute de Calciu extracelular
AGENTI INOTROP NEGATIVI- acidoza, valori crescute
ale K extracelular, blocanti canal de calciu Efectul SNPS- neglijabil
Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
• 3. POSTSARCINA
• Presiunea pe care V trebuie sa o contracareze pentru a realiza ejectia sangelui
• Presiunea care trebuie contracarata inainte de deschiderea valvelor semilunare=POSTSARCINA
•
!!!! IMPORTANT- presiunea din aorta si pulmonara- 80 mm Hg- aorta si 10 (20) mm Hg pulmonara
DEBITUL CARDIAC 4.1.Reglare volum bataie
!!!! POSTSARCINA- nu este un det major al vol bataie- este relativ constanta
DAR- !!! La cei cu HTA, ateroscleroza- POSTSARCINA- e f imp deoarece reduce abilitatea Ventricul de a ejecta sange-
- mai mult sange ramane in cord dupa sistola- creste ESV si reduce Vol sistolic
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
II. FRECVENTA CARDIACA FC
• VOL SISTOLIC- este relativ constant
DAR!!!!- DACA vol sangvin scade sau CORD ineficient- vol sistolic scade si DEBITUL CARDIAC- este mentinut prin CRESTEREA FRECVENTEI CARDIACE SI A CONTRACTILITATII
- FACTORI CRONOTROP POZITIVI
- FACTORI CRONOTROP NEGATIVI
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
• II. FRECVENTA CARDIACA
• Control 1. SISTEM NERVOS AUTONOM
2. CHIMIC (HORMONI, IONI)
3. ALTI FACTORI
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
• 1. SISTEM NERVOS AUTONOM Control extrinsec- SNS • CONDITII DE STRESS- ACTIVARE SNS- Emotii, stress- eliberare
de noradr- se leaga de rec β1-adrenergici din cord- ATINGERE RAPIDA A PRAGULUI- CRESTE FC
• STIMULAREA SNS- CRESTE CONTRACTILITATEA si grabeste relaxarea- prin cresterea deplasarii calciului
- CRESTEREA CONTRACTILITATII- reduce ESV- VOL SISTOLIC NU SCADE ca si in cazul in care doar FC ar fi crescuta
!!!! FC crescuta- umplerea venticulara este perturbata- EDV
scade
Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
• 1. SISTEM NERVOS AUTONOM-
control extrinsec- SNPS-
POST STRESS- SNPS- reduce FC
• Raspunsuri mediate de acetilcolina- hiperpolarizeaza membrana celulara- prin deschiderea canalelor de K
• SNPS- (inervatie redusa a Ventriculi) are efecte reduse asupra contactilitatii cardiace
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
• 1. SISTEM NERVOS AUTONOM-
CONDITII DE REPAUS- SN autonom S si PS- trimit impulsuri spre NSA- dar- influenta dominanta este cea INHIBITORIE-
!!!!! CORDUL exprima TONUS VAGAL- FC este mai redusa vs situatia in care SNPS nu ar inerva cordul
!!!! Sectiunea n vag- creste FC cu 25/min- rata de 100/min data de NSA
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
• Aferente de la nivelul sistemului cardiovascular- Stimularea mai puternica a SNS sau a SNPS- cealalta linie este inhibata temporar
- baroreceptori– modificari ale PA - reflex atrial (Bainbridge)- reflex autonom- initiat
de intoarcerea venoasa si cresterea umplerii Atriale- intinderea peretilor A cresc FC prin stimularea NSA si a receptorilor A de intindere
Activarea Rec de intindere= trigger pt ajustarea reflexa a
NSA- creste FC
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
• !!!PA- DC
• reglarea PA implica control reflex a frecventei cardiace
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
• 2. CHIMIC –hormoni
- ioni
- substante chimice- deficit/exces
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
• Hormoni
• ADRENALINA- SR- in timpul activarii SNS - produce aceleasi efecte cardiace ca si Nor eliberata de
catre nervii simpatici
CRESTE FRECVENTA CARDIACA Si CONTRACTILITATEA • Tiroxina- creste Rata metabolica-
CRESTE FC ACTIUNE DIRECTA- CORD dar cresc si efectele Adr si Nor
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
• Ioni
- dezechilibre electrolitice- RISC
• Ca, K, Na
- Hipocalcemia- scade FC
- Hipercalcemia- creste FC si contractilitatea
valori f crescute- aritmii severe
- ↑Na si ↑ K- perturba activitatea electrica- reduc FC si contractilitatea
- ↑ Na- blocheaza influx de Ca in timpul PA- reduc forta de contractie
- exces K blocheaza generarea de PA- stop cardiac
- Hipopotasemia- batai cardiace slabe si aritmice
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
3. ALTI FACTORI • Varsta, sex, ex fizic, temperatura corporala- efecte mai
reduse fata de factorii nervosi • Făt- FC 140–160/min si apoi scade de-alungul vietii
• FEMEI 72–80/min fata de BARBATI- 64–72/min.
4.2 Reglarea FC
3. ALTI FACTORI - EX FIZIC- ↑FC
- Ex FIZIC- ↑CRESTE PA FC de repaus la sportivi- redusa fata de cei nesportivi – atleti-
40-50/min- bradicardie
• !!!!! Eficient- FC redusa este mai eficienta energetic fata de cresterea FC
DEBITUL CARDIAC 4.2 Reglarea FC
• 3. ALTI FACTORI
• CALDURA creste FC- creste rata metabolism cardiac • FRIG- reduce FC • Hipoxia, acidoza, alcaloza- dpreseaza activitate cardica
• Temperatura corporala crescuta- febra- boala sau effort fizic
puternic- eliberare repida de impulsuri de catre NSA- ↑FC
• Reducerea temperaturii corporale- hipotermie- ↓FC si forta de contractie
Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12th edition, 2009
Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014
Adaptarea activitatii cardiace la solicitari
• Mecanisme intrinseci- Legea lui Frank-Starling
• Mecanisme extrinseci- nervoase, umorale
Mecanisme extrinseci de adaptare a activitatii cardiace
Volume sistolice si diastolice • Volume atriale- A dr= 120 ml, A stg=140 ml
• Volume Ventriculare Volum diastolic final= 120 ml (190ml)
Volum sistolic final= 50 ml cuprinde: volum de rezerva- poate fi mobilizat SI volum rezidual (intre muschii papilari- nu poate fi
mobilizat) cand creste forta de contractie- vol care ramane in
cord=10-30 ml
Volum sistolic/bataie= 70 ml
Mecanisme extrinseci de adaptare a activitatii cardiace
Volume sistolice si diastolice
• Volum diastolic de rezerva = cantitatea maxima de sange pe care inima o poate primi in plus fata de fluxul diastolic normal
ventricul normal in conditii de aflux venos marit receptioneaza pana la = 150-180 ml sange la sfarsitul diastolei
1. CLINOSATISM- EDV, VS, DC cresc
scaderea ritm contractii
2. ORTOSTATISM- VS se reduce dar apare tahicardia
3. EFORT- creste VS- mobilizare vol sistolic de rezerva SAU
- destindere diastolica puternica – favorizeaza contractia prin mecanism Frank-Starling
- persoane neantrenate- efort moderat efectuat in clinostatism- creste DC pe seama tahicardiei
- efort in ortostatism- creste Vol sistolic si ritm cardiac
- Persoane antrenate- creste Vsistolic, tahicardie usoara sau
ritm normal asigura un DC marit
Mecanisme extrinseci de adaptare a activitatii cardiace
Volume sistolice si diastolice
Adaptarea de durata a inimii la efort
• Au loc modificari structurale- hipertrofia muschiului cardiac
• Apar noi miofibrile
• Lungimea fibrelor miocardice creste
• Inima hipertrofiata are capacitate ventriculara mult mai mare – Volumul diastolic ajunge la 190 ml
- forta de contractie este crescuta - volum sistolic in repaus= 100 ml - necesitatile periferice pot fi acoperite de un ritm
de 50-60/min - volum sistolic creste in efort- este antranata o
parte din volumul sistolic de rezerva Hipertrofia miocard- influentata de hormoni- STH, TSH, hormoni
sexuali masculini, insulina
top related