Radioul ziariştilor clujeni rămîne un mister

S.R.I. declară că na poate elucida... fenomenulCu cîtva timp în urmă, doi ziarişti clujeni au

ţinut o conferinţă de presă pe tema transmiterii la radio a convorbirilor de pe telefoanele mobile. Aparatul de radio cu pricina şi casetele cu

convorbirile „selectate” şi transmise la radio au fost duse la S.R.I. Cluj, de unde au fost trimise, pentru expertiză, la Bucureşti. Conducerea S.R.I. susţine că actualele dotări de care dispune instituţia

nu permit elucidarea fenomenului sesizat de presă. A fost, în schimb, acceptată ca valabilă explicaţia dată mass-media de ministrul Telecomunicaţiilor: Sorin Pantiş a admis ca real fenomenul sesizat de presă (ascultarea la radio a convorbirilor telefonice - din reţeaua de telefonie celulară). Tehnicienii au explicat că un aparat de radio ce lucrează în banda de 88 - 108 MHz, decalibrat fiind, poate

pune în evidenţă semnale cu frecvenţe din banda de 450 MHz şi chiar mai mari. Intervenţia ministrului Telecomunicaţiilor a fost folositoare S.R.I., căruia i-a fost simplificată, astfel, delicata misiune a explicaţiilor. De altfel, ţigările de pe Otopeni au trecut înaintea tuturor... subiectelor si fenomenelor.

. A.V.

Ofertă specialăde abonamente

ÂOEVÂftlfLde ClujPREŢUL RĂMÎNE

NESCHIMBAT13.000

lei/lună

onaţi-vă ACUM!

W

În pdgiriâliţ16U n g ă i n a r î n

a r e s t u l P o l i t i e i fi

Locotenentulziar independent cristea se află

[ http://www. dntcj. ro/adevaruT]ANUL IX NR. 2262 ISSN 1220-3203

MIERCURI 2S APRILIE 1938

16 PAGINI 800 LEIin beciuri

NATO - o nouă ofensivăVALER CHIOREANU

sederea timp de aproape o săptămînă a ministrului român de Externe în SUA a urmărit atingerea unor obiective precise. în primul rînd, s-a avut în vedere

? pregătirea vizitei pe care preşedintele Constantinescu o va efectua în luna iulie în Statele Unite, vizită care ar trebui să însemne un succes nu numai pentru Emil Constantinescu personal, în sensul lărgirii relaţiilor sale cu şefii altor state, ci pentru România în general, care ar dori să primească un răspuns pozitiv la cererea de aderare la NATO. Perspectivele nu sînt însă dintre cele mai îmbucurătoare. Iată cîteva dintre ele. Se ştie, Rusia a fost şi este împotriva primirii statelor europene foste socialiste în Organizaţia Atlanticului de Nord. Ea a acceptat cu greu nominalizarea Poloniei, Cehiei şi Ungariei şi se împotriveşte cu îndîrjire proiectului de primire în NATO a statelor baltice, României şi Bulgariei. în vederea atingerii obiectivelor sale, Rusia foloseşte cele mai diverse metode. Pentru a da un exemplu, o să reamintesc că recent preşedintele Dumei de Stat a declarat că Rusia poate oferi unor state din Europa (să înţelegem că şi României) propria “umbrelă nucleară”, ca o măsură care să excludă posibilitatea confruntărilor militare. în acelaşi context, Sclezniov a admis că Rusia poate pune la dispoziţia statelor interesate poligoane militare, pentru manevre comune.

Pe de altă parte, Statul Major Rus consideră că între Rusia şi Occident ar trebui să existe o zonă-tampon fără arme nucleare, care să includă atît noile state membre ale NATO (Polonia, Cehia, Ungaria), cît şi ţările care nu au aderat la un sistem de securitate, printre care se află şi România cu siguranţă, chiar dacă ea nu a fost nominalizată, în acelaşi context, Statul Major Rus precizează că încă nu s-a hotârît orientarea rachetelor nucleare spre statele care vor adera la NATO, dar “noi sîntem gata să îndeplinim orice ordin pe care îl vom primi de la Comandamentul Suprem”.

Lucrurile par a fi foarte clare pentru partea rusă. Pentru americani ele sînt ceva mai complicate, în sensul că la nivelul Congresului există un puternic curent de opinie împotriva acceptării în NATO a statelor din sud-estul european. Argumentele folosite ţin de cheltuielile mari necesare acestui pas, pe care contribuabilii americani nu sînt dispuşi să le suporte, precum şi de nevoia de a nu-i supăra pe ruşi prea mult, care ar putea să blocheze procesul de dezarmare nucleară.

în aceste condiţii, ce poate face România? Nimic altceva decît ca, m enţinînd re la ţii bune cu Rusia, sa

Contra cronometru, au fost aprobate: busturi, denumiri, amplasament pentru un monument, plăcuţă

Productivitatea votării atinge apogeul, înainte de plecare

Finalul şedifiţei de luni a CL poate fi încadrat la capitolul performanţe. După cîteva ore am eţite , într-o atm osferă incendiară (vorba vine!), gospodarii grăbiţi, dar împăciuitori, au avizat favorabil, în num ai cîteva m inute, jumătate din cele 12 hotărîri aprobate în toată şedinţa. (Pe parcursul celor şase ore de dezbateri, consilierii au „consumat11 din mapa de şedinţă

doar 26 de proiecte de hotărîri, respingînd 14). O astfel de performanţă a fost atinsă doar înainte de opt martie, cînd consilierii au votat, pe picior de plecare, un număr impresionant de hotărîri, inclusiv alocări de bani.

Luni, în grabă mare, a fost atribuită Casei de C ultură Studenţeşti denumirea „Octavian

'_______________ LP.continuare în pagina a 16-a

Primăria eliberează orare pe zeci de mii de lei!

La etaj, după ora 22, magazinele pol funcţiona doar cu acordul locatarilor

continuare în pagina a 4-a J

La începutul acestei săptămîni, consilierii municipali au aprobat instituirea unor noi tarife pentru eliberarea avizelor şi orarelor de funcţionare în cazul firmelor ce desfăşoară activităţi de comerţ. încă din legislatura precedentă fusese adoptată metodologia în cauză, dar nu se impusese şi o plată

pentru eliberarea avizelor. De acum înainte, veniturile proprii ale Primăriei vor fi „ajutate" să crească prin aportul celor 50.000 de lei, pentru eliberarea unui aviz de funcţionare, 30.000 de lei pentru eliberarea unui orar de fimetionare si 20.000 de lei

L.P.continuare în pagina a 16-a

Adrian Păunescu ar putea părăsi PSM

h u fo iJ . JfhTC Ut

Adrian Păunescu ar putea părăsi PSM în luna iunie. Ieri, la Cluj-Napoca, Păunescu a recunoscut că partidul său se află într-o situaţie delicată din pricina dificultăţilor de comunicare cu electoratul. “Dacă pînă la Congresul din iunie al PSM nu se va întîmpla nimic sub aspectul primenirii partidului, eu voi părăsi formaţiunea. Sînt în mare măsură nemulţumit, şi de activitatea mea, şi a PSM-ului în general. Sîntem uşor inadecvati. Trebuie să facem un efort uriaş pentru a ajunge la oameni” - a declarat prim- vicepreşedintele PSM.

Păunescu apreciază că, în PSM, decizia aparţine prea puţin elementelor tinere, de unde şi lipsa de dinamism a partidului. “Trebuie să eliminăm din rîndurile PSM- ului toate mîinile moarte. Sub aspect politic, avem bomba atomică (doctrina partidului,

n.n.), dar nu avem cu ce să o transportăm. (...) PSM-iştii sînt cam stîngaci în noua vreme politică” - arată Adrian Păunescu.

Retrăgîndu-se în iunie, Păunescu pierde momentul alianţei dintre PSM şi PS. “Alianţa urmează să se perfecteze, în timp ce fuziunea rămîne o speranţă a liderilor. Probabil, unii lideri îşi închipuie că îi vor înşela pe alţii. Au fost şi semne în această direcţie. Propunînd luna iunie în vederea

. încheierii alianţei, unii lideri ai PS au anticipat puţin, iritant pentru lideri ai PSM. Data exactă nu a fost stabilită, deoarece problema acesteia nu s-a discutat. PSM doreşte unificarea, dar înainte de nuntă vrea o logodnă civilizată” - a spus prim - vicepreşedintele PSM.

Adrian Păunescu afirmă că nu va înfiinţa un alt partid dacă se va retrage din PSM. “Nu cred că ar fi cazul” - consideră poetul politician..

" Dan BRIE

Alocările de sume, o pasiune care începe să pălească

Molnos Lajos a votat pentru, civilizaţia daco-romană

« •

C onsilierii locali, în tr-o euforie generală greu de explicat, au alocat, numai în acest an, sute de milioane de lei pentru diverse simpozioane, manifestaţii, mese festive etc. Prinzînd slăbiciunea aleşilor, cererile de bani ale celor dornici de festiv ism e s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie. Tărăşenia a durat cîteva luni bune, pînă cînd aleşii noştri au remarcat că sursele bugetare sînt secătuite, veniturile proprii nefiind realizate, iar „porţia" care se primeşte de la centru este diminuată. De la începutul anului pînă în prezent, au fo s t. organizate din „sacu l" Consiliului M unicipal Cluj- Napoca 23 de manifestări. Suma totală alocată este de 187 de milioane de Ici, din care s-a putut plăti 62 milioane. Restul milioanelor se reportează de la o lună la alta, în aşteptarea repartizării g rosu lu i, după votarea legii bugetului. Cele mai im portante sum e (c îte 15 milioane de lei) au fost destinate unui sim pozion al V etrei Româneşti, Festivalului folcloric „Avram Iancu", rev is te i „Tribuna11.

La şedinţa de luni a CL, domnii consilieri au revenit cu

picioarele pe pâmînt ( cei de la AUR) şi au devenit mai grijulii cu banii contribuabilului. Astfel, din cele nouă proiecte propuse pentru alocări (suma cerută fiind de 37,5 m ilioane ) au fost aprobate doar două, cumulînd 12,5 milioane de lei. Această sumă a revenit organizării unei expoziţii (2,5 milioane) - „Clujul vechi în imagini" şi a unui sim pozion in ternaţional „Civilizaţia daco-romană pe teritoriu l T ransilvan ic i“ (10 milioane). De rem arcat este poziţia consilierului UDMR Molnos Lajos care a susţinut alocarea banilor pentru acest simpozion.

Luminiţa PURDEA

Parteneriatul cu Primăria este de scurtă durată

Petrol Vîlcele COIVI nu şi-a respectat contractul!O atitudine adoptată de mulţi

dintre partenerii P rim ărie i (asociaţi, respectiv cîştigători de licitaţii pentru terenuri sau prestări de se rv ic ii) este retragerea din afacere, după o scurtă perioadă. Problema este că despărţirea decurge în termeni - exagerat de po liticoşi, fară im putări, d eşi c lauze le contractuale au fost doar parţial respectate.

într-o situaţie asemănătoare se găseşte şi SC „Petrol Vîlcele COM“ care, după trei ani de. parteneriat cu Primăria, solicită dim inuarea suprafeţei con­cesionate (la 2.920 mp), dar şi ştergerea cu buretele a unei părti din c lauzele p rev ăzu te în contract. M omentan, cei doi

parteneri sînt în instanţă, „Petrol Vîlcele41 refuzînd în ultimul an să-şi p lă tea scă taxa de concesionare.

în urma unei licitaţii publice, firmei mai sus amintite, i-a fost concesionată o suprafaţă de 8.500 mp, în cartierul Mânâştui (poziţionarea este la intersecţia str. Primăverii cu str. Parîng şi lim ita tă de s tr . B ucegij. C îştigâ toarea îş i luase angajamentul ca pe acel teren să construiască un complex social- cultural (cu spaţii pentru parcare pe două nivele), pentru comerţ, servicii, agenţii pentru tineret şi alături o staţie de benzină.

___________ L.P.continuare în pagina a 16-a

£ 1 miercuri, 29 aprilie 1998 AGENDA

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.9 Mucenici din Cizic; Cuv.Memnon; Calendarul greco-catolic: Sf. 9 M artiri din C izic; Cuv.Memnon, făcătorul de minuni; Sf.Ecaterina de Siena(+ 1380); Calendarul romano- eatolic: Sf.Ecaterina din Siena,fc.înv.

• M îinc: Calendarul ortodox: Sf.Ap.Iacob, fratele Sf.Ap.Ioan, cuvîntătorul de' Dumnezeu; Calendarul greco-catolic: Sf.Ap.Iacob, fratele Sf.Ap.Ioan (+ 42); Calendarul romano-catolic: Ss.Pius al V-lea, pp.; lo s if Cottolengo, pr.

!i felicităm pe loji cei care, impărtă- ţind taina Botezului, poartă unui din numele sacre, pomenite mai sus.

© •T E L E F O A N EPREFECIURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIM ARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRLMÂRIADEJ: 21-17-90

PRIM ARIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPLA TURZn: 36-80-01• PRIMĂRIA nilEDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLTŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POUŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 POLITIA DEJ:21-2I-21

• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POIJŢLA CÎMPLA TURZH: 36-82-22• POU'ILA HUEDIN: 25-15-38

POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981

• PROIECŢIA CIVILĂ: 982• G ARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, ini. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCH ŞI

PROIECŢIEI SOCIALE: 979• SALVAREA: 961

S ALVAREA CFR: 19-85-91 1N1ERNAŢIONAL: 971 1N1ERURBAN: 991

• INFORMAŢII: 931• DERANIASIENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958

R.A. ŢERMOFICARE: 19-8748 SC MONIENAYSA: 41-51-71 R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 SC. "SALPREST* S.A.: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 iot. 132SC PRIVAI.: 1743-86 DISTRIBUŢIA GAZELORNATURAIE: - INTERVENŢU GAZE 928:433424REG1STRUI. AUTO ROMÂN: Şef rqire/cntxnţa: 43-38-10; Informaţii: 43- 38-11; Hală inspecţii: 43-38-08. AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952 AGENŢIA CFR: - internaţional 1340- 09; intern-43-2001;Twdn-31-17-62; Dej-21-20-22

"Inlintdnl A lkMCURSE

INTERNAŢIONALE din Autogara II:

Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00şi înapoierea dinBudapcstaîn zilele de marţi, miercuri, vineri şi .vîmbăta la ora 11,00.

IN F O R M A Ţ IIAutogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

T A R O M -.30.03- 25.10.1998lu n i-v in e ri

Q uj Buc. Buc. Q uj8^5 935 7,00 8,00

20,05 21,05 18,35 1935sîm h ă tă

Q u j Buc. Buc. -> Q uj1330 1430 12,10 13,00Preţ bilet: pentru cetăţeni romani

si străini - 298.000 leim a r ţ i st iot

Q u j -> Budapesta 12,05 -13,00 B u d a p e s ta Q u j 1330-15,10

| Preţ bilet: 114S dus-întors ]TELEFOANE: 43-25-24; 13-01-16 - pentru externe

POLICLINICA FÂRA PLATĂ

"FA M IL IA SFÎNTÂ"27 - 30 aprilie

Medicină generală. Dr. M. Suciu -30(12-14), dr. S. R asa-2 7 (1 6 -17), dr. R. Cotârlă -29 (10-12), dr. V. T ătaru - 27 (12-14), dr. C. Nistor - 29 (12-14), dr. I. Boilă - 27, 28,30(10-12), dr. S. Dam ian-30 (15-17); Tratam ent homeopat. Dr. L. B a rb âa lb ă - 29 (10-12); Interne. Dr. F. Ghcrman 27, 29 (10-12), dr. C.Duncea - 30 (17-18), dr. C. Vlad - 29 (14-16), dr. D. l’irv -27 (15-16), dr. Cs. Szakacs- 29(15-17),dr. N. Popr 30(14-15); Reumatologie. Dr. I. Alb - 28 (12-14); Chirurgie. Dr. C. Cosma-28, 30(10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea -28 (13-15),dr. M. Fritea-28 (13-15), dr. L. T o m a - 30 (10-12); Dermatologic. Dr. H. Radu - 30 (12-14); Ecograf. Dr.C.Marius - 30 (13-15); Psihiatrie. Dt. I.Bâdescu- 29 (13,30-17); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 27 (11-12); O.R.L. Dr. C- tin Rădulcscu - 27 (12-14), dr. C. N eum an - 28 (16 -1 7 );Endocrinologie. Dr.I.Duncea - 30 (17 -18); N eurologie. Dr. C. T ran d a firc scu - 28 (13 -1 5 ), d r.C .B o tez - 30 (15 -16); Psihologic. Psih. L. Boilă - 28 (15,30-17); Chirurgie plastică şi reparatorie. Dr.T.Mugea -28 (16- 20).

Programarea bolnavilor - de lunipînâ vineri, între orele 12-14, la telefon 17-68-22 ţ i la sediu, Aleea Micuţ, nr.3, ap. 12.

REPUBLICA * Prima lovitură a lui Jackic Chan - SUA - premieră (10, 12,30; 15,; 1730; 20) * VICTORIA - Chior să fii, noroc să ai - SUA ( I I ; 13; 15; 17; 19) * ARTA - înfruntarea - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 1830) * FAVORIT - Pact cu diavolul - SUA ( I I ; 1330; 16; 18,30)4 MĂRĂST1 - sala A: Un tată în plus - SUA (13; 15. 17, 19). sala B Twislcr - SUA (13.30, 15.30. 17,30).TURDA: FOX - Flubbcr - SUA. ’1)14: ARTA - Titanic - SUA.GHERLA: PACEA4 24-26.04: Flubber . .

- SUA; 27-29.04: Contact - SUA; I 2 4 ^ 3 0 APRILIE | 30.04 - 03.03. l'rcl-ă-jnirter - 1 r.inti.Mincinosul mincinoşilor - SUA

F IL M E :

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar. zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30. '

■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joE 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorghem), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTORA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) tuni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECÂ, ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMATU COMUNITARE LOCALE ORAR: lu'ni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): hini - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 -9). Orar: luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca “Ileltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar. marţi: 18-19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural G erm an “Hermann O berth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Quj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-1930; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină “Biblos” (str.CIinicilor nr28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar; zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Altă, Secţia “Donaţii” (strada I.C, Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; hini şi marţi: închis

■ M uzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.fn prima duminică din lună: intrarea liberă!

■ - Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nrZl): deschis zilnic între orele 9-16, hrni închis. .

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14. .

Miercuri, 29 aprilie Program ul 1: 6,00 România, ora 6

fix!; 8,40 Bacalaureat '98: repetiţie generală (1); 9,40 TVR Cluj-Napoca;10.05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara;12.05 Serial: Ultimele ştiri (r); 13,00 Pentru dvs., doamnă! (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 Tradiţii; 15,30 Tribuna partidelor parlamentare-; 15,55 Fortbal Divizia A;18.00 Bacalaureat '98: repetiţie generală (H); 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,15 Efecte secundare; 22,05 Teatrul Naţional de Telcviziuneprezintâ: „Totul e un joc” de Paul Ioachim; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,45 Cultura în lume; 0,15 Recital Nightlooscr's.

P ro g ram u l 2: 6,30 TVM.Telematinal; 8,00 Regina celor 1000 de ani (r); 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Cu ochii'n 4 (r); 9,45 Portrete în acvaforte (r); 10,15 Telecnciclopedia (r); 11,00 Videocaseta muzicală; 11,30 Comorile lumii (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Alfa şi Omeaga (r); 13,30 Mapamond (r);14.00 Emisiune în limba maghiară; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Germana; 15,35 Regina celor 1000 de lacuri; 16,00 Veronica şi chipul iubirii; 16,50 Perla Neagră; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00 Hei-Rup! Hei-Rap!; 19,00 Ştiri bancare si bursiere;19.10 Club 2020; 19,40 Dreptul la adevăr; 20,10 Ultimele ştiri; 21,00 Avocatul poporului; 21,40 Fotbal; 23,35 Meridianele dansului; 0,00 Ghici cine vine la mine?; 0,30 TVM. Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Puls financiar; 10,00 Vărul din străinătate (r); 10,30 M.A.S.H.; 11,30 Chicago Hope (r); 12,15 Avocaţii (r); 12,55 Ştirile Pro IV ; 13,00 Profesiunea mea, cultura (r); 14,15 Telcshopping; 14,30 Walker, poliţist texan; 15,15 Maria;16.10 Serial: Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; f 7,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Vărul din străinătate; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Câlinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Destine Bl; 22,05 Ştirile Pro TV; 22; 10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; 23,10 Chestiunea zilei;

23,15 Pro şi contra cu Octavian Paler; 0,30 Dosarele X; 1,15 Puls financiar; 1,25 Arranged Marriage (film erotic); 2,45 Seinfeld (r); 3,15 Pro şi contra (r).

Joi, 30 aprilie Program ul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 .TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,05 Ultimele ştiri (s/r); 13,00 Sensul tranziţiei (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră

(r); 15,00 Dialog. Actualitatea editorială;15.30 Pompierii vă informează!;15,45 Lege şi fărădelege; 16,00 Convieţuiri;17.00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon;17.35 Katts şi clinele; 18,00 Timpul europei; 18,30 Interactiv Tele-joc; 19,00 sunset Beach; 19,45 Rezultatele tragerilor Super Loto 5/40 şi Expres; 19,50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o vorbă sâţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,15 Serial: Dr. Quinn; 22,15 La volan. 153.014 km; 22,30 Cu ochii'n 4; 23,15 Jurnalul de noapte; 23,35 Bank- Note. Momentele grele ale industriei uşoare; 0,05 Canary W harf; 0,30 Magazin muzical-umoristic.

Programul 2:6,30 Telematinal; 8,00 Regina celor 1000 de ani (r); 8,3.0 Canary Wharf (r); 8,55 Universul cunoaşterii (r); 9,55 Medicina pentru toţi (r); 10,25 Feţele schimbării (r); 11,25 TVR Info;11.30 Lumea sălbatică a animalelor (r);12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Magazin sportiv; 13,00 Sensul tranziţiei (r); 13,15 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 13,25 TVR Info; 13,30 Dreptul la adevăr (r); 14,00 Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine/ Spaniolă;15.35 Regina celor 1000 de ani; 16,00 Veronica şi chipul iubirii; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă în faţă cu autorul: Augustin Buzura. Emisiune de Daniela Zeci; 20,10

Ultimele ştiri (serial);211 .22,00 Film: Querelle (Fran!a/G«m»!i 1982); 0,00 Lumea sportului' Mesager. ' ’

PRO TV.: 7,00 Ora 7 e„ dimineaţa!; 9,00 Tlnăr şi neliniştit (rt- 9,45 Puls financiar; 10,00 MAS H 11,30 Destine III (r); 12,55 Stirife Pro TV; 13,00 Pro şi contra c,O ctm L --P a le r ( r ) ,Ţ 4 ,1 5 Teleshopp’mg. 1X 30 ~ -Walker, poliţist texan; 15,15’ Marii f ■ (serial); 16,00 Teleshoppjng; 16,10 Serial: Nano; 1L0Q Ştirile Pro XV; 1715Tînăr şi neliniştit; 18,00 Varul dia străinătate; 18,25 Ştirile Pro TV; 18 30Chestiunea zilei cu Florin Câlinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro Ţy; 20,15 Melrose Place; 21,15 Serial: Niklta; 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; 23,00 Întîlnire cu presa; 0,00 Prima pagină; 0,05 Puls financiar; 0,15 Dosarele X; 1,00 Puls financiar; 1,10 Casa de toleranţă (film erotic); 2,40 Seinfeld (r).

Redacţia nu îţi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor ie televiziune.

v Ă i & s u y t. O fereastră d esch isă sp re lume!

Miercuri, 29 aprilie6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii

muzicale - muzică; 21,30 Videotext;3.00 închiderea programului.

TELE EUROPA NOVA Cluj

Miercuri, 29 aprilie15.00 Preludiu muzical; 15,15

Chemarea pămîntului - reluare; 16,15 Videoclipuri; 17,00 Circulaţia şi copiii - emisiune concurs; 17,30 Flash informativ; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj;20.00 Seară de operă; 21,30 Info Nova; 22,00 VJ.Spirit.

F A R M A C I IFarm acii Cu serv ic iu perm a­

nent: Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42-71-95 orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 2 "PERLA", str.Gh.Dojanr.37, telefon 19-48-54, orar 20-8. ' ,

I PORTALEXPORT - w o u s.n.L

Miercuri, 29 aprilie8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00

Videotext; 17,15 Serial: Preciosa; 18,00 Tombik & B.B.- desene animate; 18,30 Provocarea - documentar; 19,00 Serial: Casa de nebuni;19,30 Serial: Farmacia de gardă; 20,00 Film: Da (SUA 1985); 21,40 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 22,00 Film: Insula Zipang (Japonia 1990); 23,30 Film: Hollywood Hills 90028 (SUA 1994); 1,00 Portret Vida Garman - program erotic.

* n . Miercuri, 2 9 aprilieW Z j O ştiri zilnic: 9,10 ,12,15,16,19,1 . Ştiri BBC: 6.11,14,18,21.

4:45 începutul emisiei. 5:00 Hello. 6:30 Transilvania Matinal. 7:00 th România Actualităţi Bucureşti. 7:50 Avanpremieră, publicitate. 8:00

Radio Club. 8:30 Interviul zilei. 9:30 Revista presei. 10:30 Punctul de vedere. Morale cu Morales (r). 11:30 Sport mapamond. 12:30 Transilvania Cultural. 13:00 România Actualităţi. 13:20 Caft Concert:

14:30 Hello. 15:00 Reportajul zilei. Morale cu Morales (r). 15:30IIcllo. 17:00-18:00 Auto Motor - Show - Nelu Grubcr. 18:30 Faptul serii (19:00 Reportajul zilei, 19:30 Morale cu Morales, 19:3 5 Power Play). 20:00-21:00 Curierul frumuseţii - Claudia Palii. 21:30-23:00 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Clepsidra cu diamante - Selma Dragoş. 24:00-4:45 Big Hello.

j ţ ' M iercuri, 29 aprilie ” Ştiri locale: 6:40, 7, * 7:40,8,8:40, 9,10, 12,

1 3 ,1 4 ,1 5 ,1 6 ,1 7 ,1 8 . 6,00-10,00 “Primul sa lu t” . 6,20 Agenda

zilei. 7,20 Revista presei. 8,20 ”CD Sport" (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50,7.50 Horoscop. 10,00-14,00 "CD Playcr". 10,20 Programul cinematogra­felor. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,20, 13,20 Buletin financiar.11.50 ?Pe gînduri” (Ştefan Coroian).12.40 “3 minute”. 13,40 Calendarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r.15.40 ”Pe gînduri": Ştefan Coroian. 17,20 Calendarul zilei. 17,50 “Plus”.r.

T 8,10 “CD Sport”, Cătălin Berindean. 19,00 “Musica Magica” - Ştefan Coroian. 21;00 “Eseu Jazz”, Vifgil Mihaju. 24,2,4 Retrospectiva ştirilor

zilei. 22,00 “Cu capsa pusă”, Horaţiu Nicoarâ si Tudor Runcanu.

legate de problemele cotidiene. 1,00-6,00 “Nori-Stop Music”.

UNIPLUS Radio A «^msonie- M iercuri, 29 aprilie

Ştiri: 7,9, 12, 15,16,17. Program in form ativ B BC : 6,00-6,30; 11,00- 11,15; 14 ,00-14 ,30; 18 ,00-18 ,45; 21,00-21,30. 6,00-10,00 “Dimineţile cu Felix". 6 ,45; 7,45; 8,45 Horoscop Uniplus; 8,15;9,15 Sport pe mapamond; 8,20 Cursul valutar, 8,35 Revista presei; 8,50 Punct ochit; 10,1)0-12,00 “Muzică Anti-Stress” . 12,00-18,00 “Toată ziua bună ziua” . Daniel Boroştean. 15,05-16.00 Music ByRequest. 16,05-17,00 Invitaţi în studio - realizator Georgeta Todoruţ. Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 18,45-19.00 “Uniplus la raport” . 19,00-2,00 “Rona”. 20,45 -1001 de nopţi cu actorul Comei Răileanu. 21,30-22,30 Gospel Ia Uniplus. 23,00-1,00 Muzica pentru toţi. Intervenţii în direct ale ascultătorilor

w FM 6 8 ,9 MHi ▼ Miercuri, 29 aprilie

Ştiri; 8,10,12,14,J 6,18,20,21.9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power- playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 ”... şi muzica”. 16-18 "McSonic” (dedicaţii muzicale cu premii McDonald's). 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-21 "Iubeşte cu grijă” (Lia Rugan). 21.-23 "The Soul Of Sonic” (DJ T2 ’s). 23-3 "Welcome To The Club” (DJ Sebastian 1394). 3-6 Music Non- Stop.

Miercuri, 29 aprilie .radio - 5 :00-8 :00

U n , f- d i m i n e a ţ a !

8:00-11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic,

‘anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră;. 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00- 19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca! 22:00-24:00 Fair-Play, realizator Răzvan Dumitrescu. Emisiune de dezbateri economice şi socio-politice, telefoane în direct şi întrebări adresate invitaţilor şi realizatorilor. 24:00-1:00 La ceas de blues în delflnariu, realizator A.G. Weinberger. 1:00-5:00 Discontact.

RADIO CLUJMiercuri, 29 aprilie

6,00 Bună dimineaţa (redactor Dclia Bob). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor; Radio Iaşi, Radio Tg..Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Quj

de la Cluj prezintă Dau Banciu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin, realizator Traian Bradea. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi încercăm să vă răspundem. Telefonul nostru 064 /420031, redactor VasileLuca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, prezintă Anca Bâltan. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Magazinul de m iercuri, prezintă Mihacla Dîmbean. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală realizată de Melania Drăgan. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.:

Teatru! MaghiarPuricclc în ureche

CLINICA

CHIRURGIE ESTETICA Dr. TO M A T. MUGEA

♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie . :♦ transplant dc p ă r♦ lifting facial♦ rinoplastie . ,♦ varice

♦ tratament chimic al a c n e e i STR.PASCALV NR.7, g 1 4 -1 4 -9 0

< POLICLINICA > INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.S, cart Gheorghem

STOMATOLOGIE NON-STOPINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ F.COGRA- F1E ♦ ALERGOLOOE ♦ DERMATOLO­GIE « CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE + O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE» PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAFIE

t

Examinări Doppler ■ Histerosalpingogrâfii pei p e n t r u

sterilitate feminină LABORATOR,

(Biochimie - Bacieriologie Imunologic - Parazitologie Deierminare Rh - - Teste de sarcioâ - Antigen HBS - Elisa T e s t Examinări cilologice pentru d e p is ta n cancerului de col uterin - Investigaţii p e s tra sterilitatea feminini şi masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA,

orele 7 -21 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, c o n su lta ţ i i

X Ia teL 41.41.63.

s.c. Dental ROVA- SOCOLOV

1 Calea Moţilor 106, ap .S ^ f T r a t a m e n te s t o m a t o l o g i c o

. co m p lex e :O terapieO p r o te t i c ă (ce ram ic i)O c h iru rg ie (rezecţii, î m p l â n t e )

Program ări la tel: 4 3 0 0 2 S Zilnic orar. 9-19

sîmbăta 10-13

|ABIHETÎEIVATDE OFTâUMLOeiI IfMMciNĂGENERAUâwLl^U^

PEOF. UNIV. Dr. HIHU CALUGĂRU Dr. AUGELA CĂLUGĂRIT

Str. Prahovei nr. 1 -|; (S'ngă biserica Bob)

PROGRAM o m iM O L O O T F L , M i, V - 1 7 - 2 0 S - 8 -1 2 .

Tel.: 42.56.18; t e t e 1 9 . l 4 . 6 S

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E __

S u fle tu ln o s tw la d isp c x ^ dumneavoastiă. TclcfViriul de noapte;telefonul vfcty i

1 9 1 6 4 '

Gardă de noapte, orele 2 Q - Q j ţ ,

Linia telefonică de intervenţie î n cria isi prevenţie a suicidului in i ţ ia tă

LABORATORUL DE SA \'Ă T .\ŢfMIITALA CLUJ stă la dispoziţia ^ de luni pînă vineri, între o re le S -

Vă aţteptăm a p e lu r i l e ^ numărul 186864. .

a d e v ă r u l d e C lu j PUBLICITATE miercuri, 29 aprilie 1998 ( 3

i n s c r î e - t e

la D ialogî n p e r i o a d a Wtk

13-30 aprilie

( 7 ) miercuri, 29 aprilie 1998 POLITICĂ C lujIn opinia PUNRPreşedintele Constantinescu este un apărător

al celor care încalcă legile în Româniaîn tr-u n fax p rim it la redac ţie din

partea PUNR, se arată, p rin tre altele:“D eclaraţia p reşed in te lu i Em il

Constantinescu, după ce opera ţiunea “Ţigareta - Otopeni” a fost analizată în Consiliul Suprem de Apărare a ţârii, nu face decît să confirme supoziţia de implicare în afacere a unor înalţi funcţionari ai statului. Ea este o încercare de aco p erire a adevăraţilor vinovaţi. Iată de ce:

1) “Flagrantul organizat” în concepţia preşedintelui, a devenit flagrant numai după descoperirea afacerii de către mass-media;

2) “Flagrantul”, în concepţia noastră şi după lege, ar fi trebuit să fie realizat la faţa locului, pe Aeroportul Militar Otopeni şi nu în depozitele de la Mogoşoaia;

3) Prin realizarea “flagrantului”, ar fi trebuit ca azi, în arest, alături de cei reţinuţi pînâ acum, să fie şi echipajul şi însoţitorii mărfii de pe aeronava ucraineană;

4) Prin realizarea “flagrantului”, nava care a (acut transportul de contrabandă ar ti trebuit să fie arestată pe Aeroportul Otopeni;

5) Dacă a fost “flagrant organizat”, cum explică dl p reşed in te Em il Constantinescu faptul că m in istru l Transporturilor, al Apărării Naţionale, cel de Interne şi şeful SPP-uIui neagă

că ar fi avut cunoştinţă de operaţiune?6) Cum poate explica dl preşedinte Emil

Constantinescu faptul că de la aeroport la hotel, o parte din echipaj şi din însoţitorii mărfii “s-au pierdut” pe drum?

7) Cum se explică faptul că autorităţile române de pe Aeroportul Otopeni au permis decolarea aeronavei şi schimbarea direcţiei de zbor a acesteia?

PUNR consideră că, prin declaraţia sa, dl Emil Constantinescu, Preşedintele României, a adus prejudicii im ense instituţiei prezidenţiale, devenind în faţa opiniei publice apărător al celor care încalcă legile în România.

Sumele mari de bani obţinute din acţiuni ilicite, se utilizează, de multe ori, în scopuri politice, în special pentru campaniile electorale. încercarea de escamotare a adevărului despre operaţiunea de la . Aeroportul Militar Otopeni, ne face să credem că o parte din banii obţinuţi din vînzarea acestor ţigări erau destinaţi unor interese politice.

Faţă de această situaţie, PUNR cere Preşedintelui României:

1) Să retracteze declaraţia care justifică operaţiunea Otopeni, prin ceea ce dumnealui a denumit "flagrantul organizat";

2) Demisia şefului S.P.P., acest serviciu’ fiind grav şi direct implicat în acţiunea de la Aeroportul Militar Otopeni;

3) Demisia de onoare a ministrului Transporturilor, în sectorul căruia, nu pentru prima oară, se întîmplă astfel de acţiuni;

4) Demisia de onoare a ministrului Apărării Naţionale, în timpul mandatului căruia s-a produs încălcarea legii şi a

JRegulamentelor Militare, lezîndu-se astfel onoarea armatei române;

5) PUNR cere Parlamentului să formeze o comisie de anchetă asupra acestei acţiuni ilicite de pe teritoriul României. în cazul în care Parlam entul, prin m ajoritatea parlamentară, se va opune, PUNR va propune constituirea unei comisii formate din reprezentanţi ai partidelor din Opoziţie, jientru elucidarea în principal a'acestei operaţiuni ilicite, precum şi analizarea numeroaselor semnale privind deslăşurarea unor acţiuni de contrabandă pe teritoriul României, cu ţigări, maşini, băuturi, arme, droguri precum şi traficul de came vie".

Preşedintele Partidului Unităţii Naţionale

Române Prof. univ. dr.

Valeriu TABĂRĂ

Şeful Poliţiei declară că acuzaţiile primarului Gheorghe Funar sînt gratuite

în dupâ-amiaza zilei de luni, 27 aprilie a.c., în cadrul şedinţei de consiliu, prim arul G heorghe Funar a lansat noi acuzaţii îm potriva conducerii Poliţiei clujene şi a prefectului Alexandru Fărcaş. în opinia primarului, telefoanele dom niei sa le - de acasă şi dc la serviciu deopotrivă - a r fi a juns undeva în topul listei dc preocupări a le IJP Cluj. Şeful In sp ec to ra tu lu i Ju d e ţe a n de P o li ţ ie , colonelul Grigore Blaga, a fost „învinuit” de a fi iniţiat, din ordinul prefectului dc Cluj, Alexandru Fărcaş, un proces dc urmărire şi ascultare a tuturor convorbirilor telefonice ale lui Gheorghe Funar.

Ca răspuns la acuzaţiile îndreptate îm potriva domniei sale, colonelul Grigore Blaga a ţinut să precizeze că Poliţia nu este în n ic i un caz subordonată Prefecturii sau vreunei alte instituţii publice locale. „Noi nu ne subordonăm decît Ministerului dc Interne şi avem doar d a to r ia de a colabora cu prefectul ca reprezentant al primului ministru în judeţ” , a declarat G rigore Blaga. Pe lingă toate acestea există o seric de cauze de ordin material care împiedică în m od definitiv implicarea Poliţiei în asemenea acţiuni - lipsa banilor şi pentru maşini sau benzină, ca să nu mai punem la socoteală in ex is te n ţa d o tă rii necesare pentru ascultarea telefoanelor.

Primăria a avut 120 de miide convorbiri te le fo n ice

Inspectorul şe f al IJP Cluj a recunoscut că . există, în colaborare cu Rom telecom , o acţiune de verificare a telefoanelor date din Prim ărie, dar că nu se face şi nu s-a făcut niciodată un secret din aceasta. Verificarea a fost începută în urma prim irii a două sesizări care reclam au folosirea telefoanelor şi a faxurilor Prim ăriei în interes personal şi de. partid. Sesizările, prim a semnată dc reprezentanţii organelor de presă din Cluj, a doua aparţinînd lui V aleriu Tabără, au fost în reg istra te la C om isia A n tico ru p ţie a Parlam entului (februarie 1998), re sp ec tiv la Guvernul României (aprilie 1998) după care au fost trimise Inspectoratului de poliţie al judeţu lu i Cluj. /

Pentru că verificarea este în d esfăşu rare , singurul am ănunt care a putut fi făcut public a fost acela că în decurs de cinci luni, în Prim ărie au fost înregistrate, conform desfăşurătorului de la R om telecom , 120 de m ii de c o n v o rb ir i telefonice. Fără a intenţiona să verifice conţinutul c o n v o rb ir i lo r cu p ric in a , P o l i ţ ia c lu je a n ă cercetează dacă apelurile au avut ca destinaţie filiale "PUNR din ţară.

Laura MORAR

O rgan iza ţiile P.D.S.R. a le c a rtie re lo r Gheorgheni Est şi Gheorgheni Vest, invită toţi membrii PDSR şi simpatizanţii la Adunarea Generală trimestrială, azi, ora 17. Ja sediul de pe str Napoca nr. 9

Birourile P.D.S.R.

N A T O - ourmare din pagina 1

nouă ofensivăîncerce să-i determine pe americani să fie de acord cu extinderea NATO chiar la summit-ul din aprilie anul viitor şi să nominalizeze inclusiv România. Şansele nu sînt ex traord inare, deocam dată Secretarul de Stat american nu a promis nimic în acest sens României, menţionînd doar că în cursul vizitei Iui Andrei Pleşu în SUA a avut o întîlnire cordială cu ministrul român, fapt confirmat de acesta şi de ambasadorul american la Bucureşti,

care, în plus, a subliniat importanţa deosebită pe care americanii o acordă înfăptuirii reformei în România, ca un pas determinant pentru atingerea obiectivelor sale de integrare europeană. Şi totuşi, intrarea în NATO rămîne un obiectiv prioritar în politica externă a României. Demersurile pentru atingerea lui trebuie însă întreprinse cu calm, fără precipitarea care în trecut i-a făcut pe reprezentanţii României să se calce pe picioare Ia porţile cancelariilor străine.

PAR are filială şi la GherlaVizita senatorului Varujan Vosganian în oraşul Gherla a

scop precis: înfiinţarea în localitate a filialei Partidului Alternaţii României. Cu toate că majoritatea participanţilor la întîlniiea dell începutul săptămînii au fost locuitorii de etnie armeană, problemei ridicate au avut un substrat politic. Varujan Vosganian a şi rema» “La Gherla viaţa politică este mai liniştită!”.

într-adevăr din momentul sosirii în oraş, senatorul a fost înconju® cu multă căldură şi prietenie de gazde. A fost prezent şi primarul oraşului domnul Nicolae Pop şi membri ai altor formaţiuni politice Pînă la sfirşit, vreo 15 gherleni au aderat la PAR, dar numărul lor este în creştere, ţinînd cont că Gherla este “metropola armenilor’ S-au făcut propuneri pentru noul preşedinte al PAR Gherla.

în general, în mica urbe de pe Someş, Varujan Vosganian st bucură de mare popularitate, deci ne putem aştepta la înfiinţară unei filiale puternice. Armenii din localitate îşi pun mari speranţe în formaţiunea politică condusă de liderul lor.

> ■ . SZ.Cs

în politică - la fel ca si pentru tanqnieste nevoie de doi Parteneri:

U C R A I N A N U E S T E D IS P U S Ă SĂ R E C U N O A S C Ă D U B L A C ETĂ ŢEN IEÎntr-un in terviu acordat

emisiunii în limba maghiară a postului de radio România, Bela Marko a afirmat că cererea m em brilor C onsiliu lu i Reprezentanţilor din judeţul Cluj ai UDMR ca conducerea organizaţiei să discute cu filialele judeţene problem a dublei cetăţenii este legitimă. în acelaşi timp, preşedintele UDMR şi-a . exprimat din nou părerea că, dacă în cazurile individuale dubla cetăţenie poate constitui o soluţie, “ea nu poate reprezenta o rezolvare colectivă pentru cele 2 milioane de maghiari din România”. .

La întrebarea “Ce va face conducerea UDMR, care pînă acum a respins concepţia dublei cetăţenii dacă mai multe filiale judeţene vor sprijini ideea?”, Bela Marko s-a eschivat abil,

răspunzînd că eventuala acorda a dublei cetăţenii nu depins UDMR, ci - dacă va fi vreodati cazul - de Ungaria şi de guverni care o va conduce.

Lansată de Sândor CsooriJ preşedintele Uniunii Mondialei Ungurilor, problema duliei cetăţenii pentru membri minorităţilor maghiare din ţările vecine Ungariei nu a întîrziatsi trezească primele reacţii oficii în vizită la Budapesta, Bob Tarasiuc, noul ministru de Externe al Ucrainei, a declari pentru ziarul Ncpsabadsag ci legislaţia ţării sale nu recunoaşte dubla cetăţenie. Tarasiuc i accentuat că speră ca, îi perspectiva intrării în Uniima Europeană şi a aderării Acordul de la Schengen, Ungaria să ţină cont de acest lucru.

Dorin SUCllI

în vreme ce ar trebui să fie mai atent la prevederile Constituţiei

Preotul Matei Boilă caută un ţap ispăşitorSenatorul Matei Boilă (PNŢCD)

uită că dreptul la opinie face parte din exerciţiul dem ocraţiei, fiind garantat chiar de Legea fundamentală a ţării. Dar, se pare, memoria nu este chiar la ca acasă în cadrul principalului partid de guvemâmînt. Este suficient să amintim publicului gestul lui Ion Diaconescu, liderul PNŢCD, care a făcut urări de 1 mai într-o situaţie cu totul deplasată şi la o dată'cînd sărbătoarea muncitorilor era la cîteva luni distanţă.

Ameninţările, Ia care dl senator recurge pentru a-I determina pe redactorul Dan Brie să-şi modifice opiniile cuprinse în articolul “Biserica şi politica pot alcătui un amalgam periculos” (Adevărul de Cluj, 23 aprilie a.c.), sînt, însă, departe de a fi cuprinse între normele democraţiei, în încercarea evidentă de a-1 discredita pe autorul articolului, dl senator solicită scuze publice. Limbajul pe care dl Boilă îl utilizează în materialul ameninţător primit din partea domniei sale la redacţie are un conţinut calomnios, iar insistenţa cu care dl senator cere pedepsirea lui Dan Brie pentru a da un exemplu - aminteşte de tonul Inchiziţiei, nicidecum de acela al unui parlamentar ce spune că reprezintă un eşantion de populaţie care l-a ales în chip democratic.

Ameninţarea cu acţionarea în instanţă nu poate fi etichetată decît ca o încercare de intimidare. De altfel, tot mai mulţi politicieni încep să trateze presa ca şi cum ar fi duşmanul lor de moarte.

în opinia d-lui senator Boilă, autoruî articolului ar trebui să recunoască următoarele: “Nu am

înain ta t Senatului nici o lege îndreptată împotriva BOR; nu am ţinut .nici un discurs incendiar împotriva BOR în Senat; nu am incitat niciodată la violenţă, din contră, am cerut respectarea riguroasă a legii şi buna înţelegere între credincioşii celor două strame, pentru respectarea dreptăţii şi corectarea parţială a nedreptăţilor, abuzului şi fărădelegilor făcute de regimul comunist Bisericii Greco-Catolice, am apelat numai la lege şi nici eu, nici BRUR nu a folosit instigatori calificaţi”.

Se poate constata că dl Boilă nu a efectuat o lectură atentă a articolului Fapt destul de grav, coroborat cu ameninţările pomenite adineauri (pe care nu le redăm). Dacă a citit cu atenţie, este la fel de grav, însemnînd că încearcă o mică diversiune.

“Nu am înaintat Senatului nici o lege îm potriva BOR” - spune părintele senator Boilă. îi reamintim că, pe 12 iunie 1997, la propunerea sa, Cam era superioară a Parlamentului a aprobat un proiect legislativ prin care Biserica Ortodoxă Rom ână a fost ob liga tă să retrocedeze un număr mare de

'lăcaşuri de cult.Senatorii Puterii au votat proiectul

Boilă, cu toate că încălcau astfel Constituţia României (art. 29, al. 5 - “Cultele religioase sînt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia”). Credem că paragraful din Constituţie nu necesită comentarii.

Şedinţa din 12 iunie 1997 a dat naştere unor situaţii dintre cele mai tensionate. “Vacarmul s-a generalizat, nu se mai ştia cine la cine strigă, cu

gestu ri am eninţătoare ’ - scria cotidianul “Adevărul” din 13 iunie 1997.

Biserica Ortodoxă Rom ână a reacţionat la proiectul Boilă ca la un act de nedreptate, definindu-1 anticonstituţional, de natură să declanşeze “o stare tensionată, în totală discordanţă cu înţelepciunea neamului românesc şi a Bisericii noastre naţionale”.• “Lăsînd la o parte încălcarea autonomiei Bisericii-şi acceptînd pretinsa “reparaţie istorică”, nu putem să nu fim îngrijoraţi de faptul că se dispune, la nivelul cel mai înalt, de bunurile Bisericii majoritare, fără ca aceasta să fie consultată. Se încearcă astfel un “act reparator”, printr-o altă ingerinţă politică (...). Nu putem fi de acord cu această hotărîre, deoarece fenomenul religios rom ânesc a cunoscut în ultimii 50 de ani o

“Pentru respectarea dreptăţii ş corectarea parţială a nedreptăţilor, abuzurilor şi fărădelegilor făcute it regimul comunist Bisericii Greco- Catolice, am apelat numai la lege”- afirmă preotul senator Matei El uită , din nou, că Legă (Constituţia) prevede autonomii cultelor faţă de stat. Poate cineva să afirme că proiectul Boilă nu încâlci autonomia prevăzută în Constituţie! în acest context, se pune întrebarea în ce fel respectă şi promovează i Boilă legile, dacă nici măcar ai cunoaşte prea bine articolele care* referă la cultele religioase? Oare ce» ar fi acţionat Matei Boilă dacă arii fost preot ortodox?

în final, precizăm că dl Viral Măgureanu, fostul director al SRL1 făcut într-adevăr, Ia Cluj-Napoft afirmaţia că în scandalul legat dt Biserica “Schimbarea la Fată" au

schimbare profundă, recunoscută, cu implicaţi “instigatori calificaţi”. Wobiectivitate, şi de Recensâmîntul din la îndemînă dlui Boilă să verific*1992 (228.377 credincioşi uniţi - informaţia!1 la sută), realitate de care trebuie să Precizăm, de asemenea, că ® se ţină seama” - declara, pe 30 iunie articol nu s-a afirmat că Matei Boi*1997, dr. Laurenţiu, Episcopul este un instigator calificat. Dacă ariCaransebeşului. citit cu atenţie articolul, dl senator ar

Cu o săptâmînă înainte de votul fi observat acest lucru. S-a spus doarSenatului, Patriarhul Teoctist apela la că dl senator a fost de faţă şi că, ®politicieni, în spiritul aceluiaşi articol d in Constituţie, afirm înd că rezolvarea chestiunii stă la îndemînă celor două Biserici. însă, deşi spune că a cerut “respectarea riguroasă a legii şi buna în ţe legere între credincioşii celor două stram e”, preotul senator Boilă nu a retras proiectul din Parlament. De ce oare, dacă doreşte buna înţelegere dintre credincioşii celor două strame?

anumite medii, Matei Boilă est* considerat vinovat de evenimente!! ( care au făcut de rîs municipiul Cliţ’* Napoca, aducînd prejudicii atît BOR cit şi BURGC. Probabil, dl senat* ştie mai bine decît oricine despre** fel de medii este vorba - iar dacă na cu un minim de efort, ar putea sj afle răsfoind presa, ori amintindu-ţ de anumite luări de poziţie. .

DanBftf

a d e v ă r u l de CBui A Q T Ă .m iT I/ltĂ .ÎN V Â T Ă M ÎN T miercuri, » *>rilie f99S

*ieu<£c£ 1

&\

tNi ■ H i

1 1

ÎS!® «yrC- ■ 'i»t . . -

* * 4

Al

i l l i W l l N p K

• L f -

i N i - ^ C p "

i ] M ! -ti P

f a o f a t  t j^Al*Stagiunea de

recitaluri şi concerte a Academiei de Muzică “Gh. D im a”programează pentru mîine, 30 aprilie, la

-L L ' F m : t r m ' w

P otriv it u n e ifru m o a se tradiţii, de sărbă toarea S fin tu lu i M a r e Mucenic^ G h e o r g h e , d in ”S ăp tăm în a L u m in a tă” de în v ie re a lu i Tsus, a avut lo c , la L iceu l Teoretic ”N. B ălcescu ” din Cluj-JVapoca (institu ţie de în vă ţăm în t care în anul 2 0 0 0 va să rbă tori 130 d e an i d e existenţă)

un con cu rs cu tem atică re lig ioasă , in titu lat: P atim ile, M oartea şi învierea Domnului, S-au în trecu t 12 e lev i din clasele a V-a ş i a V l-a , care au răspu n s în scris, p e loc, u n u i se t de 10 în trebări fo rm u la te de un ju r iu a lcă tu it din p ro fe so r i de relig ie de la liceu l am in tit.

Concursul, moderat de profesorul [Alexandru Marcu şi desfăşurat într-o

atmosferă entuziastă, în care elevii şi-au susţinut cu ardoare favoriţii, a reprezentatpentru aceş tia o _____ _excelentă ocazie de (auto)evaluare a c u n o ş t i n ţ e l o r acumulate la orele de religie, de tălmăcire aSfintelor Evanghelii, care adăpostesc milenii de cultură şi învăţăminte pentru . tot neamul om enesc. Toţi elevii participanţi pot fi numiţi cîştigători şi aceasta pentru că acumulările de ordin moral-spiritual, înţelepciunea şi lumina sufletului purificat prin intermediul orelor de religie reprezintă un cîştig

M a ria M oldovan, IV - C ris tin a Ştreangă, V - Emanuel Cucu, VI - Ana Banu şi Lucian Roşea, VII - Cristina P ăcu ra r, VIII - M aria Tăm aş, IX -

I n v â ţ ă m î n f ş i r e l i g i e

Sponsorii concursului la câre ne-am referit au fost: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului, Episcopia Greco-Catolică de

Cluj-Gherla (care au

Andrei Bitay, X - Diana Pescar, XI - Matei Popescu. Au mai fost acordate premii simbolice şi unor concurenţi ad- hoc, din rîndul publicului, care au răspuns corect aceloraşi întrebări adresate concurenţilor de pe scenă. La finele concursului, părinţii prof. univ. dr. A lexandru M oraru (din partea Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a

m ai mare. In^acesţ sens, Vadului, Feleacului şi Clujului) şi prof.univ. dr. N icolae Bot (din partea Episcopiei Greco-Catolice de Cluj- Gherla) au rostit cuvinte înţelepte despre scopul şi semnificaţia jertfei, a sâptămînii celei mai frumoase a anului, care e ”Săptămîna Luminată”, a m întuirii- acest dar în a cărui Mmpinare se cuvine ca fiecare creştin să vină cu credinţă şi fapte bune. A

infinitcontribuţia profesorilor Carmen Trifu, Maria Pleşa, Ioan Ciolte şi Dorin Ielciu - care alcătuiesc Catedra de religie de la Liceul ”N. B ălcescu” - este una determinantă: Vi-i prezentăm pe elevii participanţi, în ordinea locurilor ocupate în concurs: I - Manuela Spătaru (care reeditează clasarea, tot pe primul loc, de anul trecut), II - Pauja Varga, III -

dăruit concurenţilor B ib lii, cărţi de valoare cu tematică

religioasă, iconiţe , rozarc etc.), Comitetul de părinţi din liceu (care i-a recompensat pe primii trei clasaţi şi cu premii în bani) şi "Adevărul de Cluj”. In zilele premergătoare Sărbătorii Paştelui, elevii din cadrul liceului au pregătit pachete cu alimente, care au fost distribuite unui număr de 15 familii nevoiaşe, în colaborare cu Asociaţia "Christiana” din Cluj-Napoca. Educaţia m oral-religioasă a elevilor de la "Bălcescu” îşi arată roadele, în spiritul bunei înţelegeri şi al iubirii frăţeşti dintre copii aparţin înd religiilor ortodoxă sau greco-catolică, fapta lor de mare generozitate probînd afirmaţia potrivit căreia credinţa fără fapte nuvalorează nimic.

Michaela BOCU

ora 18,30, în Studioul de concerte, recitalul de gian susţinut de studenta Larisa CĂRABOI, din anul IV, clasa prof. univ . N inuca O. Pop. în programul recitalului lucrări de: J. S. Bach, L. van Beethoven, Fr. Chopin, S. Rachmaninov, G. Enescu.

Trenul artiştilor va pleca la drum!

în p rim a sa cursă, va deplasa

actori, regizori, tehnicieni ai primei scene a ţării, pe ruta Bucureşti - Cluj- N apoca. Un spectacol înde lung aplaudat în această stagiune la Sala Mare, Azilul de noapte de M. Gorki va putea fi văzut de locuitorii Clujului. “T renu l A rtiştilo r” face posibilă deplasarea unei distribuţii nu numai num eroase, dar şi deoseb it de valoroase. Se vor întîlni cu publicul clujean: M ircea Albulescu, M atei Alexandru, Radu Beligan, Florina Cercel, Costel Constantin, Gheorghe Dinică, Ileana Iordache, Ovidiu Iuliu Moldovan, M arin M oraru, Bogdan M uşatescu, Draga Olteanu Matei, Ileana O lteanu,, Tania Popa, Rodica Popescu Bitănescu, Colea R ăutu , M ircea Rusu, Valentin U ritescu. Artişti de primă mărime, personalităţi ale scenei româneşti reunite într-un spectacol excepţional, regizat de Ion Cojar, director general al Teatrului Naţional din Bucureşti, vor evolua pe scena Teatrului Naţional din Cluj- Napoca în zilele de 4 şi 5 mai a.c., cu începere de la ora 19. Prezenţa TNB la C luj-N apoca se anunţă drept un eveniment al vieţii teatrale.

C o n c u rs de e p ig ram eReamintim celor interesaţi că în

zilele de 6-7 iunie a.c., va avea loc Ia

G ala ţi, în o rg an iza rea C lubu lu i scriitorilor umorişti '‘Verva”, un concurs de epigramă sub genericul “Galaţi - oraş cum plit., de um orişti” cu tema “Eu ştiu c-ai să mă-nşeli...”. Autorii v o r trim ite c îte 5 ep ig ram e dactilografiate în 3 exem plare, cu m otto, pînă Ia 15 m ai a.c. (data poştei), pe adresa Constantin Cristian, Micro 16, Bloc 9 A, ap. 64, Galaţi,, cod 6200.

pansate de certeM îine, 30 a p r i l ie

EDITURA 1 a .c,, ţa o ra 12,30, în sălile Muzeului Naţional

DACI A J de Artă din Cluj-Napoca (P-ţa Unirii nr. 30) va

avea loc lansarea volumului de poezie

intitulat UN AL DOILEA? de Patriciu ACHIMAŞ CADARIU. Volumul va fi prezentat de criticul literar Irina Pctraş şi de poetul Aurel Rău. Mai este anunţată participarea dnci Livia Drâgoi - directorul Muzeului, precum şi a domnilor Radu Marcş - directorul E d itu rii D acia, respec tiv Dan Damaschin - redactorul cărţii. Lansarea va fi urmată de un miniconccrt, după care autorul va acorda autografe.

Rubrică realizată de M . BOCU

La prestifţioasa Editură Dacia, prof. univ. dr. G. Gruiţă a publicat Q 0 3 1 *1© f i © © X C C ] l t i ©Prin maniera de redactare, care îmbină

r i g o a r e a

ir.»«*. w i s i K f f f iS ?o S , < % *% £££% « a * * 5 r - J » *de Litere dm Cluj P tru ca aut0 ; chiar în pagmde0 carte de ™are^ Z 'Anl aZ t ocazia ™ .cons™2şorului G. Gruiţa. şt ,excepţie ale carpi şale- j ă neobişnuita o proj d unde nu

, Adevărului de Cluj, o omagia! R o ^ s 10 calitâ(ik sale,anume de a f a k lingvistului d « J * * £ lerea deTem evocat meritele ş tm W c corecntudinea, moausstrict umane ( T meT T a k tă t i care compunceea ce-a că aceaStăvin. riticiu- omenia Li ■ ■ a, omului . , , punea Al.

‘ ^ ,U m-a Uimit, fiindcă,^

univ. dr. G.

U l i i !

Rl£

Recenta G ram atică norm ativă(Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998,186 P) constituie o reeditare a ediţiei din JW, apărată tot la Editura Dacia, căreia i se adaugă, la cele 77 de întrebări şi tot atîtea răspunsuri, încă 5 “forme Paralele”, arătînd care este statutul estora în raport cu limba literară.

Rcspectînd structura iniţială, cartea se structurează în patra capitole, în funcţie

clasa lexico-gramaticală căreia îi aParţin faptele de limbă discutate: V£tbul, cu cele mai multe întrebări (35), '“jN substantivul, articolul şi adjectivul B6-60), pronumele şi numeralul (61-71), l1' în sfîrşit, adverbul, prepoziţia si '“«juncţia (72-82). Aşa după cum aliniază autorul în prefaţă, “faptele de 'Eâ discutate au însă m vedere întregul

Nrimetru a! gramaticii: flexiune, reguli le articulare, acord, valenţe, Nunatorii, funcţii sintactice, topică

nZ J T Gniitâ nuiniţiativă a profi' ,.r tPatologii intr-un eseu,

ştiinţifică şi accesibilitatea, cartea se poate citi “la două niveluri”, putînd avea două categorii de cititori: e vorba de categoria cea mai largă, a cititorilor care nu dispun de o solidă cultură lingvistică (sau la care aceasta este în curs de formare - elevi, studenţi), iar pe de altă parte de cititori “avizaţi” - profesorii de limba şi literatura română, filologii, specialiştii în sens strict. Dar indiferent de care categorie de cititori va fi vorba, impresia la lectură este aceeaşi (adică foarte bună!), datorită tocmai manierei amintite de abordare. Autorul propune o metodă “problematizantâ, incitantă, un fel de provocare la adresa orgoliului cultural- îingvistic al fiecăruia. Încercînd să rezolve testul celor 82 'de probleme gramaticale, cititorul va face un exerciţiu intelectual şi va descoperi, poate, dincolo de utilitatea gramaticii, frumuseţea unei discipline considerate aridă, bună doar pentru a asigura promovarea unor examene obligatorii” (p.10). Elevii şi studenţii, principalii beneficiari ai unei

momul admira.

asemenea cărţi se vor convinge cu această ocazie că gramatica nu mai este “cumplit meşteşug de tîmpenie”, aşa cum o considera un personaj din Amintirile lui Ion Creangă.

Este foarte greu de ales, din totalul celor 84 de întrebări, pe acelea care sînt cele mai provocatoare la adresa “orgoliului” nostru lingvistic. Indiferent de dificultatea mai mare sau mai mică a soluţiei discutate, aceasta arc un consistent suport ştiinţific, în sensul că norma este explicată şi justificată pe baza unei solide bibliografii de specialitate, indicată generic prin sintagma “lucrări normative”. De asemenea, fiecare caz discutat cunoaşte o “raportare detaliată la tendinţele care se manifestă în dinamica limbii române actuale”. -

Pentru a fi cît mai convingător în expunerea faptelor lingvistice, autorul recurge lâ explicaţii de natură istorică, invocă exemple din alte limbi, compară soluţiile propuse cu situaţii similare existente la marii noştri creatori de limbă - Eminescu, Creangă, Arghezi,

cronicarii, limba populară etc. Cuvintele discutate se desprind parcă din filele cărţii şi iau înfăţişarea unor personaje,

' care se concurează, se războiesc, se pun în încurcătură unele pe altele, luptîn- du-se pentru supravieţuire, ca orice fiinţă vie. _

O altă trăsătură a faptelor de limbă discutate dQ autor este componenta lor psiholingvistică, mai precis stilistico- afectivă. Un adevărat exerciţiu de

i v irtuozitate în acest sens este | subcapitolul Maria este avocat sau [ Maria este avocată?, în care lingvistul i sesizează însuşirea devalorizatoare a unor sufixe, cum ar fi -easă

(bucătăreasă, lăptăreasă, portăreasă) sau -iţă (băciţă, chelneriţă, morăriţă), însuşire care se transferă şi asupra unor substantive desemnînd profesii aparţinînd altui rang social, dar formate în acelaşi fel (doctoriţă, pictoriţă, scuiptoriţă, primăriţă). Din această cauză, asemenea substantive sînt folosite în varianta lor masculină: doamna doctor Ionescu; Mariana Bojaneste un pictor talentat; Gabriela Adoc este un sculptor de anvergură etc. Alte cuvinte (asistentă, directoare, inspectoare, profesoară, secretară) au un tratament diferenţiat, în funcţie de importanţa socială a funcţiei respective: doamna Popescu poate fi d irec toarea sau secretara unei şedi, dar, la un minister, ea devine, automat, d irec to r sau secretar (de stat). Un alt exemplu: Maria este profesoară de gimnaziu, dar M aria este profesor universitar.

A rticolul in titu lat C om andăm frip tu ră de vită înăbuşită sau Comandăm friptură înăbuşită de vită? Este interesant din alt punct de vedere. G. Gruiţă scoate la iveală efectele

com ice obţinute prin denaturarea relaţiilor sintactice dintre anumite cuvinte: ju că rii p en tru copii din plastic, paturi pentru copii de fier, mănuşi pentru bărbaţi de lînă, cizme pentru dame de piele, chipie pentru ceferişti cu fundul roşu etc.

Aşa cum au remarcat şi recenzenţii primei ediţii a Gramaticii normative, textele incluse în sumar se citesc cu maxim interes şi cu o plăcere vecină cu emoţia estetică, privilegiu pe care îl au doar lucrările de specialitate ale unor mari lingvişti (Iorgu Iordan sau Scxtil Puşcariu). G. Gruiţă pleacă, în discutarea formelor gramaticale, de la limba “vie”, cum spunea I. Io rdan . P retex tu l reflecţiilor sale lingvistice îl constituie fapte de limbă din viaţa cotidiană: un articol de ziar, o carte de vizită, un anunţ dat la mica publicitate, textul unei firme sau reclame, un panou indicator de localitate, transmisia unui meci de fotbal, o discuţie cu un prieten etc.

Buna primire de care s-a bucurat ediţia întîi a lucrării, atît din partea publicului larg, cît şi a specialiştilor (tirajul ei s-a epuizat în doar cîteva săptămîni!), ecourile favorabile stîmite la românii din diaspora etc. sînt tot atîtea argum ente care ne autorizează să prevedem cărţii discutate un succes şi mai mare. Aş cita, în încheiere, opinia scriitorului Eugen Giurgiu, din Canada: “Cartea d-Iui G ruiţă nu a r trebui să lipsească d in nici o casă românească!”.

IlieR A DP.S.: Am rămas uluit aflînd că, din

tirajul actualei ediţii, municipiului Cluj- Napoca i s-au repartizat doar... 200 de exemplare! Acestea nu ajung nici pentru studenţii de la jurnalistică!

miercuri, 29 aprilie 1998 OMUL ŞL SOCIETATEAîn ajutorul celor grav bolnavi

M is i u n e a U m a n i t a r ă F r a n ţ a - R o m â n ia

h h s b

Misiunea Umanitară Franţa - România a lu a t fiin ţă în septembrie 1997. Sediul central se află la Toulouse, Franţa, iar în România la Cluj-Napoca, preşedinte fiin d d r . J e a n - Ciaude LABOUROUX.

Cu am ab ilita te , d r . Labouroux ne-a făcut cunoscute principalele direcţii de acţiune ale M isiunii U m anitare: “Acţiunile medicale au prioritate absolută. Ne ocupăm, în primul şi în primul rînd, de bolnavi care nu pot fi salvaţi în România din lipsă de aparatură performantă. Mă refer la transplantul de măduvă osoasă care nu se poate efectua în ţara dvs., mă refer la acele cazuri grave despre care nu se prea discută la dvs.

- Putem concretiza?- Bolnavii care apelează la

serviciile n o as tre vor fi examinaţi la Institutul Oncologic. “Ion Chiricuţă”. Rezultatele vor fi traduse apoi în limba franceză, noi le vom trimite Spitalului Ncckcr din Paris, unde cinci profesori specia lişti le vor examina la rîndul lor cu mare atenţie, alegînd cazurile dc maximă importanţă. Examenele oncologice care se vor face la Cluj-Napoca sînt gratuite, la fel şi examinările şi operaţia din Franţa. Nu es te g ratu it transportul Cluj - Franţa, dar bolnavii pot fi ajutaţi prin sponsorizări. în momentul dc

faţă avem deja un caz care va fi trim is în F ran ţa pentru un transplant de măduvă, dar şi pentru efectuarea examenelor complementare.

- De unde acest interes?- Am vizitat multe unităţi

spitaliceşti, în Cluj-Napoca şi în ţară. Am remarcat ca deplorabilă situaţia şi modul în care sînt trataţi românii. Motivul fiind unul singur, lipsa banilor şi a dotărilor performante. Nu este vina medicilor, subliniez acest lucru, este vorba de o conducere managerială defectuoasă.

- S în te ţi in iţia to ru l unei în fră ţiri Cluj - Toulouse.

- Perfect adevărat, această înfrăţire este în curs de perfectare şi finalizare, autorităţile clujene manifestîndu-şi disponibilitatea, înfrăţirea cere timp, nu este un lucru care se face de azi pe m îine, ca cere o intensă colaborare între cele două oraşe, Cluj-Napoca - Toulouse.

- Am înţeles că activitatea Misiunii Umanitare Franţa - România nu se opreşte numai Ia aju torul strict medical.

- Ne propunem o reorganizare a sp ita le lo r rom âneşti, o reorganizare care să pornească de la clădiri pînâ la asistenţa medicală propriu-zisâ. Apoi, crearea unui potenţial financiar pentru atragerea întreprinderilor franceze în România, schimburi sportive în ramurile: rugby,

fotbal, baschet şi atletism , punerea la punct a vacanţelor ecologiste, intensificarea schimburilor culturale, şcolare, acestea din urmă axate pe progresia lingvistică, in tensificarea schim burilor com erciale Cluj-Napoca - Toulouse. Ne dorim de asemenea, implantarea unor

. întreprinderi franceze, pentru a r id ica n ivelul de trai al românilor, baza fiind noi locuri de m uncă. Considerăm că400.000 de lei pe lună este o ruşine. Şi tot o ruşine este şi salariul unui medic, greu de crezut şi acceptat într-o ţară civilizată.

- S în te ţi Ia cu re n t cu realităţile româneşti... 1

- Le cunoaştem, apreciind eforturile care se fac pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă. România vrea să intre în NATO. Ne gîndim .însă că

România nu are anvergura şi potenţialul de a intra în NATO. Ţ ara are nevoie de . o restructurare a vieţii sociale, econom ice, po litice chiar. Miliardele necesare alocării intrării României în NATO ar trebui - reorientate şpre îm bunătăţirile interne, am eliorarea sănătă ţii, a drumurilor, aveţi atîtea de făcut. Şi mă gîndesc num ai la întreprinderile în stare falimentară care nu sînt încă rezolvate... România, pentru a intra în NATO, trebuie să aibă un nivel comparabil cu cel al ţărilor deja membre NATO, lucru de care nu poate fi vorba absoluţ deloc. Franţa nu este în NATO pentru că a refuzat să intre în NATO, distribuind finanţele pentru in teresele interne. în C luj-N apoca, Misiunea Umanitară Franţa - Rom ânia nu are un sediu, existînd doar promisiuni de rezolvare. Cei interesaţi pot apela la dr. Jean-Claude Labouroux sunînd la telefonul 12-72-04.

Demostene ŞOFRPN

A n u n ţ u m a n ita r? Tînărul loan-Alin INDREI, domiciliat în Alba lulia, str. Vasile Goldiş nr. 240 - suferind de anemie aplastică - are nevoie urgentă dc o operaţie de transplant de măduvă osoasă; operaţia urmînd să fie efectuată la Spitalul Nccker din Paris. Bolnavul se va deplasa la Paris şi va fi operat cu sprijin financiar din partea Misiunii Umanitare Franţa/România, cu sediul în Cluj-Napoca (telefon 12-72-04). Misiunea solicită, şi prin intermediul nostru, din partea celor care dispun de posibilităţi, să facă donaţii în bani, pentru completarea cheltuielilor de deplasare şi şedere în F ranţa ale tînârului m enţionat, în contul: 25110,14014,1033,000,008 deschis Ia BANCOREX pe numele Misiunii Umanitare Franţa/România.

B A N II B Ă N C II M O N D IA LE VOR P R O T E J A M E D IU L ROMÂNESC

- B an ca M o n d ia le in ten ţionează să finanţeze un program care a re ca p rin c ip a le obiective combatereapo lu ării industria le .fi sprijin ireaactivităţii Agenţiilor d e ProtecfieaM eduiluLPrintrepotenţialii beneficiari a ia cestu ip ro g ra m se în scrieşisoc ie ta tea comerciali “S om eşu l D e j”-

Ieri, 28 aprilie.1998, la sediul Agenţiei de Protecţia Mediului Cluj-Napoca, a avut Ioc o întîlnire a reprezentantului Băncii M ondiale, dl Robin Drewett, şi al Institutului de Cercetare şi Inginerie a Mediului - Bucureşti, dl Liviu Popescu, cu directorul Agenţiei locale, dl Samoilă Andreica şi di Ioan Miclea, de la FPS Cluj. Anul acesta, începînd cu mijlocul lunii martie şi pînă la sfîrşitul lui iunie, B anca M ondială realizează o serie de studii de fezabilitate privind demararea, într-un viitor cît mai apropiat, a unui amplu program avînd ca principale obiective combaterea poluării industriale şi sprijinirea activităţii Agenţiilor de Protecţia Mediului din România. Au fost luate în vizor întreprinderi şi agenţii din şase judeţe ale ţării (inclusiv Clujul), municipiul Bucureşti şi Rezervaţia Naturală Delta D unării. în urma concluziilor celor trei echipe de experţi însărcinate cu realizarea acestor studii, se va stabili oportunitatea finanţării unor investiţii la cîteva întreprinderi puternic poluante, în vederea

achiziţionării unor utilaje necesare atenuării efectelor nocive asupra mediului. Desi reprezentantul BM nu a oferit detalii tehnice privind creditele care. (probabil) se vor acorda, domnia sa a specificat, totuşi, faptul că acestea sînt mai avantajoase decît altele care se p o t . contracta de pe piaţă, Totodată, s-a menţionat şi că nu există nici o limită privind volumul creditelor, cuantumul acestora stabilindu-se după necesităţi, în fiecare caz în parte.

Io Dej se aşteaptă bani

. în judeţul Cluj este analizată posibilitatea finanţării unui asttev^ de proiect la societate^ comercială "Someşul Dej”, producător de celuloza şi hîrtie, aceasta fiind, în momentul de faţă, cel mai mare poluator al Someşului şi_ al platformei industriale Dej. în cazul realizării acestui proiect, se va urmări atît reducerea poluării, cît şi creşterea productivităţii şi a profitabilităţii societăţii.

Alin TUDORmtSS$$iSSSCSi$StS«&CS$S6iti

Extinderea admiterii în universităţi pe baza mediei de la bacalaureat depinde şi de succesul

organizatoric al examenului naţional din acest anM inisterul Educaţiei N aţionale se

organizează, astăzi, pentru prima dată în istoria învâţâmîntului românesc, o simulare, la nivel naţional, a probei scrise dc Limba şi literatura română dc la examenul dc bacalaureat.

Conducerea m inisterului a considerat oportună organizarea unei repetiţii generale înainte dc “punerea în scenă”, în iulie a.c., a noului tip dc bacalaureat, cel dc tip naţional. Primul lucru la care Andrei Marga, ministrul Educaţiei Naţionale, a renunţat, a fost acela al transportului subiectelor în saci, de la MEN spre cele peste 1.800 dc licee din ţară.

“Nu cred că la sfirşit de mileniu cînd pînâ şi copiii dc gTâdiniţâ lucrează pe calculator, mai poate fi folosită trimiterea subiectelor unui examen naţional de importanţa şi greutatea bacalaureatului, cu saci, prin trenuri”, a declarat Marga, Agenţiei Mediafax. De aceea, în acest an, subiectele vor fi transmise prin intermediul televiziunii. TVR1 îşi va întrerupe emisia începînd cu ora 8.40, timp de 50 de minute.

în acest interval, directorul general al Învâţâm întului P reuniversitar va aduce subiectele, consilierul ministerial, Dacu Maria Georgescu, va extrage din cinci plicuri unul - cel cu subiectul de examen - acesta urmînd să fie citit de profesorul care le-a redactat.

Comisia metodică, formată din profesori de

limba română din toate liceele României va urmări, in cancelarii, la televizor, anunţarea subiectelor,. apoi le vor transmite elevilor.

Liceenii îşi pot aduce de acasă televizoarele, pe care să le monteze în sălile de clasă.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei garantează că în toate cele peste 1.800 de licee este în prezent recepţionat progamul televiziunii naţionale. Singura zonă în care au existat ceva probleme a fost la Nădlag, dar acolo autorităţile au montat un emiţător mai puternic.

Vor fi efectuate transmisii în direct din Colegiul Naţional “Sf. Sava-Bucureşti”, dar şi din alte unităţi din Iaşi, Cluj, Timişoara, Braşov etc. .

Proba scrisă va începe la ora 9,30 şi Va dura trei ore. După strîngerea lucrărilor, profesorii vor trece imediat la corectarea acestora, astfel îneît seara, între orele 18,00-19,00, echipa MEN va. putea prezenta, în direct, soluţiile de rezolvare a subiectelor. A poi, vor urma d iscu ţii cu telespectatorii.

Spre deosebire de bacalaureatul din iulie, la simularea de miercuri, profesorii şi conducerile liceelor nu părăsesc unităţile de învăţămînt, pe parcursul examenului.. Subiectele vor cuprinde întreaga materie inclusă

în programa de bacalaureat, pentru anul 1998. Deoarece aceasta nu a fost parcursă, pînă la această dată, în to ta lita te , notele de la proba

“experimentală” nu vor fi trecute în catalog.Conducerea MEN s-a văzut obligată să

organizeze această simulare a bacalaureatului pentru a identifica, din timp, eventualele neconcordanţe ce ar putea apărea. De asemenea, elevii trebuie familiarizaţi cu acest mod de transmitere a subiectelor, precum şi cu sistemul dc punctare. - '

Faţă de anii precedenţi, cînd elevii cunoşteau numai punctajul global, la examenul din 1998 ei vor fi informaţi asupra notării fiecărui subiect în parte. >

Bacalaureatul din 1998 este prevăzut a fi un examen naţional. Va fi un examen important nu numai pentru elevi, ci şi pentru minister. Andrei Marga doreşte ca nota de la Bac să devină determinantă la admiterea în universităţi.

în acest an, multe universităţi au renunţat deja la concursul de admitere, apreciind că rezultatele obţinute de elevi în cei patru ani de studiu şi nota de Ia bacalaureat sînt suficiente pentru admiterea candidatului la facultate.

Peste 80% din universităţi vor lua în considerare la admitere, într-un anumit procent (între 10 şi 50%), media de la bacalaureat. Această medie va deveni cu atît mai importantă pentru admiterea în universităţi, cu cît operaţiunea “Bac ’98” se va dovedi un succes organizatoric.

Guvernul va decide asupra majorării preţurilor la

energia electrică şi termicăNoile tarife la energia electrică şi termică

vor fi aprobate de Guvern, cel mai probabil joi, 30 aprilie, a declarat Mihai Miron Biji, şefiil Oficiului Concurenţei.

“Vom prezenta Guvernului o notă cuprinzînd mai multe variante de preţuri şi tarife pentru energia electrică şi termică. Creşterea porneşte de Ia devalorizarea cu circa 9% a leului, de la data ultimei majorări a tarifelor, problema fiind cum împărţim această majorare pe categorii de consumatori”, a precizat B iji.. . .

Aureliu Leca, preşedintele RENEL a anunţat că preţul energiei electrice şi al energiei termice va creşte de la 1 mai. Majorarea nu va depăşi 30% pentru consumatorii casnici, la ultima tranşă de consum şi va fi de circa 5% pentru agenţii economici. Actualul sistem de plată pentru populaţie, pe tranşe de consum, va fi păstrat, iar pentru prima tranşă, de la zero la 50 KW, creşterea va fi cît mai mică posibil, a precizat Leca. Circa 60% din consumatorii casnici se încadrează în această primă tranşă de consum. Prin diferenţa dintre agenţii economici şi populaţie, RENEL urmăreşte eliminarea subvenţiei încrucişate, p înâ la sfîrşitul anului 1999. Tarifele la energia electrică au crescut la 1 noiembrie 1997, cu 5,5%, iar la energia termică cu 5,5% pentru agenţii economici şi 8,8% pentru populaţie. Preţurile şi tarifele au fost stabilite la un curs dc 7.700 Ici pentru un dolar. ______

î.\ ATENŢIA ANGAJATORILOR!în vederea asigurării încadrării în muncă a absolvenţilor de

învăţămînt promoţia 1998, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 35/08.07.1997, respectiv a Hotărîrii Guvernului României nr. 456/27.08.1997 cu privire la aprobarea Normelor pentm aplicarea prevederilor O.U. nr. 35/1997, precum şi a prevederilor Legii nr, 162/ 1997, Direcţia Muncii Cluj solicită persoanelor juridice ca pînă la data de 10 mai 1998 (data înregistrării la DGMPS Cluj) să comunice, pe meserii şi specialităţi numărul locurilor de muncă pe care le vor ocupa cu absolvenţi de învăţămînt preuniversitar sau universitar promoţia 1998. în caz de nerespectare a termenului menţionat mai sus Oficiul forţei de muncă şi şomaj Cluj nu va încheia convenţie pentru încadrarea absolvenţilor din promoţia 1998 şi ca urmare nu se va beneficia de prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 35/1997. De asemenea, Direcţia Muncii roagă ca tot pînă Ia data de 10.05.1998 persoanele juridice să comunice, pe meserii şi specialităţi, cursurile de calificare şi numărul de persoane pe care intenţionează să le cuprindă în aceste cursuri cu precizarea celor care se organizează cu personal propriu şi a celor care se organizează prin Oficiul forţei de muncă cu persoane provenite din rîndul şomerilor.

' p r if f lt e a e ş ţ a .r . t■

ii

Potoi l. P liTC U

Societatea Comercială Legume-Fructc Cluj-Napoca şi-a deschi ieri, peste drum de sediul nostru (pe strada Napoca nr. 19 -21) a: patrulea magazin (cu nr. 11) din seria celor care au intrat în renovart Cel mai spectaculos aspect al noii înfăţişări a magazinului 1 constituie faţada şi fundalul, realizat după indicaţiile arhitectului rcspectînd exigenţele specialiştilor de la Muzeul dc Istoric, clădire fiind una dintre cele propuse pe lista monumentelor istorice.

Legume-Fructe, fără a fi proprietara spaţiului de pe strada Napocj a investit cca 30 dc milioane în. renovarea spaţiului. „Fie ce-o fi!', a declarat conducerea societăţii, care a precizat că arc contract c> Primăria Cluj-Napoca doar pc un an dc zile. Chiar în ideca că voi ■ părăsi spaţiul, cclefiştii sînt bucuroşi că au făcut cadou clu jen ii/ un magazin bine pus la punct.

Magazinul s-a redeschis cu un sortiment diversificat dc marft fâcînd rabat dc la linia tradiţională. Alături de legume şi f ru c te ,/ comercializează băuturi alcoolice; ţigări; cafea; produse a lim en tă preambaiate ş.a. Fondul dc marfă oferit cumpărătorilor dcpâşc# 30 de milioane dc Iei.

GJf

a d e v ă r u l d e C iu l

n § MO M CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; sîmbâlâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: urî 29 ânrilie 1 9 9 8 ( 7 )r U D L l C i T A i E ' iuni-vincri S-16; ( « t a 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: lnni-vineri «-16; I d /b i 21-60-75. miercuri, £ . 7 apilllC *

CEAIUL BIOLIFE NANYUA7N CEAI ÎMPOTRIVA KILOGRAMELOR ÎN PLUS"Dacă omui trebuie să aleagă între libertate şi sandwich, în m od sigur va alege sandwich-ul - zicea un politician englez. Şi câtă dreptate avea!Una dintre marile plăceri ale vieţii noastre este mâncarea' căci cine va rezista la o ciorbă de burtă, la un cotlet gustos, ca să nu mai pomenim de miracolele cu frişcă şi ciocolată. Dar nu putem avea aceste plăceri fără creşterea masivă a greutăţii corporale, fapt care reprezintă un pericol atât pentru sănătate cât şi pentru aspectul estetic al omului. Mulţi dintre noi luptă încontinuu împotriva kilogramelor în plus. Dar de acum s-a terminat cu lupta, cu remuscările după o masă consistentă!Secretul este ceaiul BIOLIFE.Acest ceai este un produs de origine olandeză şi este cunoscut în circa 18 ţări ale lumii. Compoziţia lui este 100% naturală, conţine 45% plante medicinale cu efect iipofil şi 55% plante pentru scăderea poftei, de mâncare. Avantajul extraordinar al produsului constă în faptul că elimină senzaţia de foame şj împiedică depunerea grăsimilor în organism. :NU L Ă S A Ţ I T IM P U L S Ă L U C R E Z E ÎN D E F A V O A R E A D U M N E A V O A S T R Ă I COM ANDAŢI CHIAR ACUM Şl LĂSAŢI CA ACEASTĂ ZI SĂ FIE ÎNCEPUTUL UNEI VIEŢI NOII

P u te ţi com anda şi p rin te le fo n , la 0 1 -23 0 .05 .16 sau 230.04 .38N U M E ___— ___- _ D P R E Ţ 1 CEAI: 85.000 leiP R E N U M E _ _ _________ .._______ _ _ _ __ □ P R E Ţ 2 buc: 150.000 leiA D R E S A !___ □ P R E Ţ 3 buc: 240.000 lei

BIOILIFEL a 2 cea iu ri

un c a d o u su rp riză

f e s R.E.E.R.INTERNATION ALS.R.L.C a le a F lo r e a s c a N r .1 6 7 b is s e c t o r l B u c u re şti

m m

C a l i t a t e J a p o n e z ala preţuri promoţîonale accesibile tuturor

.

■ % - 3

V U ' V

Preţul primăverii.

51 CM, TELETEXT y2.650.000 iei54 CM, TELETEXT2 .79 9 .0 0 0 lei54 CM, BIFONIG, TELETEXT2.999.000 lei

Kokusai Koeki România şi EKO Electronicsvă urează bun venit în lumea televizoarelor KokusaiR.I.T. - Cluj, Str. Gh. Doja nr. 22 (Magazin Central),ţel. 064/19.33.25

sc O N C O S sui.Sîr.Donath nr. 76

OFERĂ pentru nunţitoate produsele alimentare.

PLATA DUPÂ NUNTĂ!Comanda cu minim 10 zile înainte.

Sunaţi, acum, Iatelefon420631î#184016.

î n c a l i t a t e d e reprezentanţă zonală v in d e en gros la preţul producătorilor

S .C . P O L I C O L O R S . A . Bucureştiem aur - la c p a rc h e t - em ail - c h it a u to - d iluanţi

S.C SINTEZA COLOR S.A . Oradeavopsele u lei - em ail - grund ®

S.C. PERIND S.A. Oradea |m ături - p erii - b id ine le

. şi alte produse dimioe vcpseîe diluanf, adezivi, oxizi, coloranţi, chit auto, araoet, pensule, etc.

A d n i ă ţ i o n â n d p r o d u s e l e n o a s t r e ,ş c â ş lig u ld v s .* v a fi m a i m a r e !

S C P R O G B S A N B EW M m

SRL Str.Mărăşeşti nr.5, Bistriţa, 4400 Tel. 063/ 217269, fax 063/ 233394

VĂ OFERĂ

a m b a la je şi etichete î n 6 c u lo r i ,la nivelul standardelor internaţionale pentru

industria alimentară, farmaceutică etc., pentru ambalare automată şi manuală pe:

• folie - polietilenă- polipropilenă- aluminiu- metalizată

• etichete autocolan te• etichetepe hîrtie normală1 (604254)

SC AVICOLA BUCUREŞTI SAF ilia la H .D. Săliste - CLUJ §

V I N D E• GĂINI VII ROSO alb - greutate 1,7-1,9 kg.

preţ 22 .200 lei/cap• COCOŞr VTI ROSO - greutate 2,5-2,8 kg.

preţ2 7 .7 5 0 lei/cap. P r e ţ u r i le in c lu d T V A .

Vînzarea se face de la Ferma Săliste, zilnic de Ia ora 9-14:30.

M laţii suplimentareJa telefon 430912:

s c ROUCOM srlclujstr.AVRAMIANCUnr.38

O r g a n i z e a z ă C O N C U R S

pentru ocuparea postului de: §o

• şef magazin cu gestiune s(minim 5 ani experienţă)

• lucrători comerciali (bărbaţi).C.V. şi scrisoarea de intenţie se depun la

sediul societăţii pînă la 5.05.1998.

CALITATEA VOPSELEI• VOPSELE

- lemn, metal, perete interior şi exterior s• VOPSELE LAVABILE I

- zugrăveli interioare şi exterioare• LACURI

- parchet, mobilă, tâmplărie interior şi exterior• GRUNDURI

- perete, lemn, metal• ADEZIVI TIP ARACET

- lemn, construcţii, hârtie• PARCHET• FERONERIE

CLUJ-NAPOCA - Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 148 TeL/Fax: 064/41.38.78

G E N E R A L I M P - E X Pstr.lUUU MANIU nr. 16 (fostă 6 Martie)Tel/fax: 064/430407, mobil: 092 364806

ORAR: zilnic 8-19, sîmbătă 8-13, duminică - închisdistribuitor en gros magazin cu am ănuntul

adaos 0% „ „ adaos 0-20%VA OFERĂ

• SINTEZA COLOR: vopsele ulei, emailuri, grunduri, chituri, lacuri, la ambalaje de: 1/1,5/1. 25/1 kg.

• POLICOLOR Bucureşti: vopsele auto metalizate, emaur, diluanţi, lacuri, chituri auto

• PERIND Oradea: perii diferite, mături, spălătoare• TI FEL: grunduri, lacuri, vopsele Tifel-Lavatif lavabile

şi ecologice pentru zugrăveliadaos 0-12%

• detergenţi: lichizi, granulaţi; produse casnice• materiale de constmcţir. la’ambaiaje de 1/1 - 2,5/1 kg.• vase emailate: garnituri, seturi, la bucată• sanitare: baterii, robineţi, armături• feronerie: balamale, yal’e, zaruri, garnituri o• unelte: chei diferite, truse, ciocane §® sticlărie: pahare diferite, vaze, scrumiere £• tacîmuriinox: la bucată, garnituri, seturiPentru cantităţi mai mari, asigurăm transportul mărfurilor.

I B C H I P A R I O N D I S T R I B U T I O N

G R O U P S R Limportator direct

de produse ceramice ITALIAV IN D E

din depozitu l său din C lu i

p lăci tip gra n ito -g re s scu dimensiunea de 30/30 cm,

avînd gradul de duritate 9.P r e ţ u l e s t e d e n u m a i>

76.500 lei/ m.p. + t v a

I B D E E E m B S i H E E S Z E

r n i a m m u mcu sediul în Cluj-Napoca,

DNIC, km 9 (şoseaua Cluj-Dej) a n g a je a z ă :

• 3 mecanici - auto• 1 tinichigiu - auto |

Condiţii: - vechime în muncă m inim 3 ani; .§- vîrsta maximă 35 ani.

Cererile vor fi depuse la sediul firmei pînă la data de 30.04.1998 (lîngă Aeroport).Relaţii la telefon 064/433733 in t 54(50).

C H A R P E N TIE R ^ P A R ISTRADIŢIONALA CALITATE FRANCEZĂ

ÎN PANIFICAŢIE SI PATISERIE• Charpentier oferă o gam ă largă de lin ii

complete, pentru producţie ”familială”. sau industrială, utilaje separate, precum şi unelte specifice deosebit de fiabile.

• Charpentier oferă în exclusivitate clienţilor săi tehnologie de fabricaţie pentru produse de brutărie s i patiserie ”A la F ran ca ise”(marcă depusă la Oficiul Internaţional de Brevete şi Mărci de la Geneva)

• C harpentier asigură garanţie şi QUJCK service pentru toate utilajele vîndute’

• C harpentier are plăcerea să vă invite la tîrgul A G R A R IA 98 - EXPO TR A N SILVA N IA (CLUJ-NAPOCA)-începînd cu data de 22 aprilie 1998 , unde veţi putea aprecia calitatea utilajului nostru.

Sc C H A R P E N T I E R I M P E X s r iCalea Crângaşi nr.13, bloc 11 PARTER-

Sector 6 BUCUREŞTI *

Tel.: 0040 1 411 51 33 ; Fax: 0040 1 411 46 74

8 ) miercuri, 29 aprilie «998 PUBLICITATE d g cAfT01-SCWESTELEMENTE. . . SAAngaieaza prin concurs:

O inginer con stru ctor pe post de DIRECTOR COMERCIAL - departament materiale construcţii

Condiţii: • vîrsta maxim 45 ani• carnet de conducere -• limba germană, engleză |• operare PC s

0 a genţi CO merciali materiale de construcţii (carnet de conducere, experienţă în domeniu)

0 1 secretarăCondiţii: • operare PC • limba germană, maghiară

0 1 economistăCondiţii: • operare PC • limba engleză

O 2 m u n c ito r i - lă că tu şi c o n fe c ţ ii m etalice

Informaţiisuplimentare la jtelefon #1#105z

COTdepozitln.Glvn-Napoca^stehfcseiiil

V ă o f e r ă e n g r o s ş i e n d e t a i l

Materiale de construcţii• ţeavă, bară, tablă din oţel inoxidabil• tablă zincată şi de aluminiu• marslt plăci• electrozi de sudură d'rfertte tipuri

Scule şi unelte• scule de mână, aşchlatoare şl electrice• unelte torjate • scule abrazive• cricuri hidraulice• truse de scule

<578400 V.F.M.

•wjm m \'»' • . v * ■ *r - . .v<. v

k M m i l i L ă i B M

M m m îR E D U C E R E

t e l / fa x :CALCULATOR J ! î+ i m p r i m a n t a 1 9 4 9 1 7

Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Cluj

cu sediul în Cluj-Napoca, str.G.Coşbuc nr.2organizează CONCURSîn data de 11.05.1998, ora 9,

pentru ocuparea postului deINSPECTOR DE SPECIALITATE

( e c o n o m i s t ) - g r a d p r o f e s io n a l I la B iro u l C o n tro l - C a m e r a d e M u n că

tRelaţii suplimentare ^BirouIResurse Umah0telefdn$985S)6.,

S.C. AGRESSIONE GROUP ROMANIA S.R.L.

angajează: tineri dinamici, cu vârsta maximă 35 ani,

pentru postul de agent comercial. jSalarii super promiţătoare.

Informaţii Ia telefon 41.40,61, între orele 8 -17,

LINIA DINTRE TRADIŢIE ŞI INOVAŢIE ESTE LINDABl i n d a b t o p l i n e

'la b lă tip ţ ig lă L I N D A B C O V K R U IN K

la b lă cucatS profilaţii L I N D A B S Y S T E M L »IN E

, ■ S istem d e hale L I N D A B R A IN IvIN K

. S istem e d c jgheaburi şi burlane

SOLUŢII UŞOA RE SI IEFTINE SISTEME VECHI - FAŢA NOUA UNDAB

S.C.BAUMIT c o n s

SRLA U T H O R I S E D

D E A L E RA D R E S A : C L U J-N A P O C A S T R . I . C . B R Ă T IA N U N R . 32 T R L ./F A X : 064-193080

TEL.: 092-724386,092-223018 E-MAIL: bau@codec.ro

.Reduceri de pret de 20% la toate.produsele.H n M M i N u m a i T n t r e ^ 2 2 'a p r i l i e P » 8 ^ m a i ! ^ M P

seSanîtconstructsRLtelefon 438296 ,

EXECUTĂ lucrări de i construcţii şi instalaţii

REGIONALA DE CA! FERATE CLUJSecţia L3 CLUJ

anunţă închiderea circulaţiei rutiere § în ziua de 30.04.1998, între orele 7 ,30-15,30

la următoarea trecere denivel:■ la k m 503+840, linia Cluj-Napoca - Baciu

Triaj care dă acces în Tăietura Turcului prin Hoia, dinspre DN 1 Cluj-Zalău, spre cartierul Gruia.

sg AGR0C0MSUIN sa Bontida9 ■

cu sediul în loc.Bonţida, str.Principală nr.834, ju d .C lu j organizează pe data de 14.05.1998, §

C O N C U R S sau E X A M E Npentru ocuparea unui post de Condiţii: - studii superioare;

- operare pe calculator.Relaţii suplimentare ta sediul societăţii,

telefon 064/ 432269, fax 064/432657,

economist

Direcţia Generală de Muncă9

şi Protecţie Socială Clujcu sediul în Cluj-Napoca, str. G. Coşbuc nr.2

organizează CONCURSîn data de 11.05.1998, ora 9,

pentru ocuparea postului de

D I R E C T O R _la C ăm in u l d e p e n s io n a r i G h erla .

Condiţii de participare:- studii superioare de asistenţă socială,

sociologie sau psihologie;- 3 ani vechime în specialitate.

Relaţii suplimentare la sediul instituţiei, Biroul Resurse Umane, telefon 198596.

nCooperativa "ARTA DECORATIVAangajează în condiţiile legii: 1

*♦ ECONOMIŞTI - pentru activitatea de contabilitate şi C.F.G.

♦CE RAM IŞTI -pentru fazele de turnare, strungire şi ardere.

Cererile însoţite de C. V se p o t depune la sediul Cooperativei din Cluj-Napoca, str.ŞtO .Iosifnr.1-3,

telefon 197413, zilnic între orele 8-14.

IZVORUL MINUNILOR

VINZĂRICUMPĂRĂRI

• CM Electromecanica Cluj-Napoca str. Horea nr. 35, vinde dulapuri metalice şi grilaj metalic. Informaţii Ia teL 43-34-79. (013050)

• Cumpăr cărţi. Tel. 19- 00-33. (001915)• Vînd moară. Tel. 41-15-51.

(013044)• Vindem Autocar “Bussing”

în stare nefunctională. Reiaţii la tel'19-70-21,19-28-17. (021268)

• Vînd linie brutărie cuptor Monsun 6 etaje, malaxor 2 cuve, cemător, cuptor pizza. Tel. 062/ 34-43-25. (002012)

• De vînzare teren în Zorilor suprafaţă 7800 mp fracţionabil, 20 dolari/mp. TeL 17-10-71 între orele 8 şi 10. (001960)• Vînd 300 mp teren M.

Băisorii, materiale, proiect. Tel. 17-34-97. (002024)

• Vînd apartament 4 camere ultrafinisat, etaj 7, cablu, telefon, str. Pata. TeL 15-76-67; 094-552-814. (001934)

• Vînd casă nouă şi teren 1400 mp, 4 focuri gaz varianta Mănăştur Zorilor. TeL 15-00-03. (002018)

• Vînd urgent apartament 2 camere ultracentral, nefinisat, preţ fix 130 milioane. Fără intermediari Tel. mobil 092-300-837. (002019)

• Vînd apartament cu 2 camere str. Bizuşa nr. 10 ap. 32. Se poate vedea zilnic între orele 10-11 şi 16-18. (013035)

• Vînd casă particulară 2 camere, bucătărie, baie, anexe, gaz, sobe teracotă, canalizare, teren 750 mp pomi, vie, se poate etaja, loc de construcţie nouă cartier Gheorgheni str. Tache Ionescu nr. 68. Pret 85.000 DM. TeL 14-02-46. (013036)

• Vînd urgent apartament 2 camere confort I etaj IV, telefon, balcon cablu, preţ 90 milioane negociabil. TeL 19-13-3 i orele 18-20. (013041)

• Vînd urgent 3 camere confort sporit, ocupabil imediat, Piaţa Mărăşti. Tel. 15-62-36 poziţie sudică. (021274)

• Vînd urgent 2 camere confort 2, nefmisat, în Mănăştur. TeL 15-70-84 ocupabil imediat (021275)

• Vînd în B aciu, str. Principală, două case patru camere, respectiv două camere, gaz, apă, grădină. Informaţii Baciu 354 Principală. TeL 13- 58-93,13-53-90 (021281)

• Vînd sau schimb apartament două camere str. Horea nr. 45, ap. 27, demisol cu garsonieră plus diferenţă. Relaţii după ora 16. (021316)

• Vînd apartament 1 cameră Calea Floreşti. Tel. 19-43-11. (001994)

• Vînd urgent apartament 2 camere cu m obilă, telefon, Mănăştur, str. Tazlău nr. 3. TeL 16-39-23.(002016)

• Vînd D acia Papuc. Informaţii la teL 43-26-47 după ora 17. (013047)

' Vînd casă se mi finisată 4 apartamente, 2 garaje, 8 camere, anexe sau închiriez 1 apartament 3 camere cu garaj şi telefon. Str. Oltului nr. 79 tel. 15-71-82. (013019)

• Vînd apartament o cameră, bucătărie, baie, antreu, cu gaz. TeL 13-98-38. (013033)

• Vînd Dacia 0 km, vişiniu şi gri metalizat. TeL 092-34- 59-90 sau 16-72-61. (021313)

• Vînd Opel Omega 2,4 injecţie, fabricat 1989 înmatriculat 1997, carte de identitate. TeL 094-574-946. (002034)

• Vînd Ford Escort 1,3 CLX, 1994, 88.000 km, 13.800 DM. TeL 16-46-84 (002045)

'■1III

Băuturi răcoritoare carbogazoase în butelii de plastic de 0,5; 1,5 şi 2 llri |

| S.C. TRfiNSILVfiNIfi GENERAL IMP0RT-EXP0RT S .R .L |I caută pentru închiriere: SJ spaţiu de depozitare j■ C ondiţii: - su p ra fa ţă de 500-1.000 m J, | ■J - ra m p ă au to ,• - în cartierele: M ă n ăştu r ,Z o rilo r , G rigorescu ■

[ Informaţii la depozitul TGIE din Cluj-Napoca, J■ str.Traian Vuia nr.208 •I (în incinta Napotex) sau la telefon 416.770. I

_ _ _ _ J l

M anagerul

sc SDRTILEHEf sa gherlaconvoacă

Adunarea Generală a Acţionarilorla data de 14.05.1998, ora 10, la sediul

societăţii, ORDINEADEZIfiind următoarea;1. A legerea cenzorilor, s tab ilirea remuneraţiei şi garanţiilor acestora.

2. Stabilirea criteriilor m inime de performanţă ale managerului pe anul 1998.

3. Probleme legate de vînzarea activului "Fabrica de chibrituri”. 3c

4. Diverse. I INFORMAŢII LA TELEFON 064/241717.

Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

m

ADEVĂRULde CBui PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtâ 9-14; tcl/fai 19-73-04; SUBREDACŢIÂ TURDA: •mSai|£|||*| 2 9 aprilie 1 9 9 8 ( 9

luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢ1A DEJ: luni-vincri 8-16; tel/fax 21-60-75. " 7 * V '

. Vînd urgent la preţ avantajos Volkswagen Pasat turbo diesel, $ fabricaţie 1991 noiembrie, jeînmatriculat, pret 11.500 DM. ţel. 41-16-74. (013007). Vînd Audi 80 din 1984 stare

tehnică excelentă preţ negociabil 2400 DM, aparat video recorder felefunken la 300 DMnegociabil. Tel. 094-57-92-91. (013018). Vînd Dacia 1310 din 1986

tu carte de identitate; stare excepţională. Preţ negociabil 13,500. S tr. C osaşilor 14. (021278) ’ ■ V

• Vînd maşină de tricotat “Veritas” cu dublu fante. Tel. 13- 22-93 (013001) ,• De vînzare pat franţuzesc şi

cuier perete. Tel. .15-80-44. (021272) - ■ : -• Vînd răsad roşii. Tel. 14-09-

24 (002025)• Vînd repatriere. Tel. 23-18-

1 46. (002026) -

ÎNCHIRIERI• Caut de închiriat spaţiu mic

pentru birou. Tel. 092-251-870. (002042) • - ■ ■

^ * Caut în chirie un băiat, cu fiiviciu, serios. Tel. 18-74-11

seara. (013040)• Dau în chirie apartament 2

camere confortabil. Tel. 16-46- 09.(002011)

• Dau în chirie 3 camere Zorilor mobilat, telefon. Tel. 43- 05-37.(002022)• Dau în chirie apartament 2

camere mobilat, frigider. Tel. 31- 10-04(002029)• Caut de închiriat apartament

la parter pe str. Tulcea. Tel. 18- 85-43. (021267)

• Medic, caut de închiriat garsonieră sau apartament 2 camere zona centrală , pe perioada 5.05-10.06.1998. Tf. 092-22-13-40 (021319) '

A veţi problem e financiare?

D o riţi o soluţie rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

M S t r - f N a p o c a n r . 1 6 £ |

T e l e f o n / F a x Y l 9 7 3 0 4

• Societate comercială angajează opera to r calculator-facturare. Telefon 13-67-60. (002005)

• Bar select angajează barmani şi ospătari. Tel. 19- 04-60. (002015)

DIVERSE

de pe s tr. Baba Novac n r . 14Anunţă stim aţii clienţi

ffl a modificat oraru l de ^tncţionare, astfel:

luni-vineri: 8 - 1 8 , sîmbătă: 9 - 1 4 ]

Inf. suplimentarei ^ tel. 1940561 Angajăm paznic de noapte.

^094-56-23-57. (013049)

* Firm ă p a r tic u la ră J»jajează cu prestări servicii ®îcanic pentru întreţinere maŞini de cusut industriale. Tfl 15-32-75. (012971)

Angajăm, ing iner Pfelucrarea lemnului pentru Nectare mobilier din pal. ^19-92-70. (013021)

Angajăm programatori ‘>ya, ActiveX, Unix C, Perl, v Basic. Tel. 19-00-04.

3038)

1 Confecţionez morminte rate. E xecutant Chiş ’eL str. Frunzişului nr. 2, 17-33-70. (021309)

Executăm deratizări. ^17-11-88 (001976)

Angajăm agent ntercial cu experienţă. Tel.

<^08. (001989)

• Reparăm şi asigurăm piese de schimb pentru'ori ce tip de cutie de viteze. Tel. 13-98-51. (013031)

• Angajez vînzătoare. Tel. 18- 50-66 (021270) > .

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Pansomeşana SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Magazin de prezentare”, situat în Cluj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 45. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Călea Dorobanţilor nr. 99. (021314)

• Angajează specialist în grafică pe calculator, mecanic şef cu vechime minimum 8 ani, decoratoare produse porţelan şi femeie de serviciu. Relaţii la tel. 41-51-08 şi 41-55-06. (021321)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Popasul Dac SRL G herla anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Alimentaţie publică, situat în oraşul Gherla, str. Liviu Rebreanu nr. 14. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (002027)

• Angajez contabilă primară pentru facturare. Tel. 092-251- 870. (002043)

• SC ICPM SA Cluj-Napoca, str. Tudor Vladimirescu nr. 15- 17, vinde la licitaţie publică în fiecare joi, ora 10, după data de 15 mai 1998, mijloace fixe şi auto. Autobasculantă de 16 to 1 bucată, tractor DT 1010 1 bucată şi Dacia Papuc 1 bucată, Lista m ijloacelor fixe poate fi consultată la sediul institutului. (021283)

• Căutăm femeie pentru îngrijit bolnavă la tară. Tel. 17- 46-09. (013037)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Gal Istvan anunţă începerea acordului de mediu pentru obiectivul “Extinderea casei”, situat în intravilanul satului Inuc, nr. 29 comuna Aghireş. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (021303)

• Angajez vînzător la magazin cu produse tehnice; permis de conducere obligatoriu. Tel. 13-00-65. (002040)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Boancă Augustin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru extinderea locuinţei din Cluj-napoca, str. Odobeşti nr. 1. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99 (002028)

PIERDERI• P ierdut legitim aţie de

serviciu eliberată de SC Remarul 16 Februarie, pe numele Comea Vasile. O declar nulă. (013030)

• Pierdut autorizaţie pe numele David Cristian cu nr. 23270 din 7.05.1997. O declar nulă. (021302)

• Pierdut ştampila unităţii SC Blando-Com im pex SRL. O declar nulă. (021307)

• Pierdut contract de închiriere garaj cu nr. 5179, pe numele Boje Pavel. îl declar nul. (021315)

• Pierdut contract de închiriere

Îie numele de Poduţ Alexandra. 1 declar nul. (002021)

• P ierdut legitim aţie de serviciu pe numele Cadiş Marius Adrian. O declar nulă. (002033)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Pop Corina Ioana. îl declar nul. (002039)

DECESE COMEMORĂRI• Cu nemărginită durere

anunţăm încetarea din viaţă în ziua de 24.04.1998, a scumpei noastre MOCANU CORNELIA în vîrstă de 64 ani. Vei rămîne veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu s-o od ihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc în ziua de 29 aprilie, ora 14,30 la C im itirul din Cordoş. Fratele, surorile, cumnaţii şi cumnata, nepoţii şi nepoatele. (013046)

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre m am ă, bunică şi soacră, SĂTEANU DOINA de 63 ani. înmormîntarea va avea loc în ziua de joi, 30 aprilie 1998, orele 13 la Cimitirul C en tra l. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia îndurerată. (021304)

• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a mamei, bun ic ii şi s trăb u n ic ii M OCAN M ARIA (GLIGORAŞ) din Rediu, înmormîntarea va avea loc în data de 30 aprilie ora 13 în să tu l Rediu. Fam ilia îndoliată (013032)

• Cu ad încă d u re re anunţăm încetarea din viaţă d upă o scu rtă d a r g rea suferinţă a iubitului nostru soţ, ta tă , socru şi bunic, ILCA LIVIU de 60 ani din com una P ala tca . Înmormîntarea va avea loc în data de 30 aprilie 1998 o rele 12 în localita tea P a la tca . Dum nezeu să-l odihnească în pace. Familia îndoliată. (021306)

• Te-ai stins în primăvară ca o strălucitoare stea şi-ai dus cu tine planuri, vise şi-o parte din viaţa noastră. Cu sufletele zdrobite de durere an u n ţăm m oarteafulgerătoare a scumpului nostru soţ şi tată, LĂCĂTUŞ ALEXANDRU în vîrstă de numai 25 de ani, care a lăsat în urm a Iui o soţie zdrobită de durere, care nu te va uita n ic iodată şi doi copilaşi nem îngîiaţi, în v îrstă de num ai 2 ani şi ju m ăta te Alex, iar Corina de 3 luni care îţi vor duce lipsa toată v ia ţa . Dum nezeu să te odihnească în pace. Soţia Diana, copii Alex şi Corina. (021310)

• Cu nemîngiiată durere şi cu n ep u tin ţa de a ne ex p rim a p rin cuvin te suferinţa, cu inimile zdrobite pe veci, anunţăm moartea unicului nostru fiu scump şi d ra g LĂCĂTUŞALEXANDRU de numai 25 ani, care a lăsat o mamă şi un tată cu sufletele zdrobite am ar şi-n veci nemîngîiaţi. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace. Părinţii I r in a şi G h iţă . Înmormîntarea va avea loc la Cimitirul din M ănăştur la Capela nouă, în data de 29 aprilie ora 12. (021311)

* Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fu lgeră toare din v ia ţă a b u n u lu i nostru verişo r, unchi şi nepot, LĂCĂTUŞ ALEXANDRU. Sufletul tău blînd şi bun nu-1 vom uita niciodată. Ai tă i verişori: Bogdan, F lo rina , Sebi, R oxana şi m ă tuşa Ani. Dumnezeu să te odihnească în pace. (021312)

• Copleşiţi de durere a n u n ţăm m oarteafulgerătoare, la numai 49 ani, a celui care a fost cel mai iubit soţ, tată, fiu şi frate RADU SIM IO N.Înmormîntarea va avea loc joi, 30 aprilie 1998, la Capela Nouă M ănăştur, orele 13. Familia îndurerată. (002044)

• Sincere condoleanţe familiei domnului căpitan T arcea Vasile la m area durere pricinuită de moartea tatălui său drag. Colectivul R estauran tu lu i M etropol. (013042)

• Sîntem alături de d-nul Iosif Stoica fost preşedinte al Cooperaţiei de Consum din judeţul Cluj, în clipele grele prin care trece la decesul soţiei. Sincere condoleanţe. Consiliul de Administraţie Federalcoop Cluj. (013045)

• T ransm item sincere condoleanţe colegei noastre P e tric A na la d isp a r i ţia surorii sale dragi. Colegele de la Creşa Gheorgheni II. (013034)

• Sîntem alături de colega no as tră M a ria n a G â ţ în marea durere pricinuită de p ie rd e rea so c ru lu i. Colectivul B iro u lu i P IS - Terapia. (013048)

• Dragă Săndele, ce scurtă ţi-a fost viaţa purtată-n val de vînt şi ce-ai lăsat în urm ă, durere şi-un mormînt. Vei rămîne veşnic în am intirea n o as tră . D ă n u ţ F e lecan . (021308)

• Un ultim om agiu îi aducem locatarului nostru BOCHIŞ IANOS. Asociaţia de locatari, str. Horea nr. 112 Cluj. (021317)

• Colegii şi prietenii din CDEEM C lu j-E s t s în t alături de domnul inginer C onstan tin G âţ, în momentele grele cauzate de trece rea în e te rn ita te a tatălui drag, transm iţîndu-i sincere co n d o lean ţe . Dumnezeu să-l odihnească în pace. (021318)

• La numai 50 ani a plecat dintre noi colocatarul RADU SIM IO N. S in cerecondolean ţe fam ilie iîndo lia te . A socia ţia de locatari str. Vlahuţă nr. 30. (002020)

• Sîntem alături de familia colegei noastre secretar-şef L iana M ureşan în aceste clipe grele p ric in u ite de pierderea tatălui şi socrului drag. Colectivul Şcolii nr. 20. (002023)

• Sîntem alături de colegul nostru cpt. Ilca Vasile în marea durere pricinuită de p ie rd e rea ta tă lu i d ra g . C olectivul de ca d re al Brigăzii de Jandarm i Cluj- Napoca. (002031)

• Cu durere în suflet ne despărţim de cea care a fost naşa şi m ă tu şa n o a s tră DOINA SĂTEANU. Dumnezeu să o ierte şi să o aşeze între cei drepţi. Florica şi M iliton, cu fam ilia . (002032)

* C onsiliu l de administraţie şi colectivul de salariaţi al SC Com at Cluj îşi exprim ă în tre a g a compasiune şi împărtăşeşte durerea colegilor, doam na econom ist G ina R usu şi domnul economist Petrică R usu în g reaua p ie rd e re su fe rită p r in d isp a r i ţia fulgerătoare a fra te lu i şi cum natului d rag . S incere condoleanţe întregii familii.(002036)

* în aceste m om ente deosebit de g re le sîn tem alături şi exprimăm întreaga n o as tră co m p asiu n e , împărtăşind durerea bunilor şi dragilor noştri prieteni şi colegi Gina şi Petrică Rusu, p ric in u ită de p ie rd e re a fratelui şi cum natului drag. Sincere condoleanţe întregii fam ilii. F am ilia C re ţo iu(002037) .

• Pios omagiu şi duioase amintiri la 20 de ani de Ia decesul dragei mele mame PANIEVA ANNA. F iic a N ina P an ieva Sebesi cu familia. (021296)

• Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune pentru doam na econom ist G ina Rusu şi domnul economist P e tric ă R usu la decesu l fratelui şi cum natului drag. C olectivul se rv ic iu lu i O rgan izare C om at C lu j.( 0 0 2 0 3 8 ) ___________

• Azi se împlinesc 6 ani de cînd soarta nemiloasă a luat cu ea unica bucurie a vieţii noastre PÎR V U M A RIA - ALEXANDRA de numai 7 an i şi ju m ă ta te . ALEXANDRA, chipul tău este mereu cu noi, iar inimile noastre le-ai dus cu tine. în veci nem îngîiaţi, m am a şi tata. (021261)

• Cu imaginea Iui în suflet şi în g în d ad u n to a te am in tir ile în tr -u n p ios omagiu la împlinirea a 6 luni de cînd iubitul nostru RUSU TITUS a trecut în eternitate. Cei ce I-au cunoscut şi iubit pot păstra un m om ent de reculegere la parastasul de pomenire ce va avea loc azi la o ra 18 la B iserica O rtodoxă din M ă n ăş tu r . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (021299)

• Cu imaginea ei în suflet şi în gînd adunăm toa te am in tir ile în tr -u n pios omagiu la îm plinirea a 6 săptămîni .de la dureroasa despărţire de draga noastră mamă, bunică şi străbunică TRIPON LUCICA Sufletul tău bun să-şi găsească odihnă întru Domnul, unde cei buni se odihnesc. Fiica Septica cu famili% (021322)

• Familiile Barbut Sorin şi Bartha Vasile anunţă cu adîncă durere pierderea celei care a fost mama, bunica şi sora cea mai d ragă POP PIROŞCA (născută Bartha). Invităm familia şi prietenii Ia slujba de pomenire ce va avea loc dum inică, 3 mai 1998, la orele 9,30 la biserica catolică de pe str. M. Gorki n r. .40. D um nezeu să o binecuvînteze pentru faptele sale! (002035)

• Ne despărţim cu adîncă d u rere de iu b itu l nostru p ă r in te , soc ru şi bun ic VASILE TĂ N Ă SESCU , profesor pensionar în vîrstă de 91 de ani. Înmorm întarea va avea loc în ziua de 30 aprilie, ora 11, de la capela veche a c im itiru lu i M ăn ăştu r. F ie-i ţă r în a u şo a ră şi m em oria b in ecu v în ta tă . F am ilia îndurerată. (A) -

(Citiţi z iln ic

ADEVĂRULde Cluj

miercuri, 29 aprilie 1998 ACTUALITATEA

Comisia de apărare din Senat a constatat în mod clar contrabanda de pe Aeroportul Otopeni şi a primit noi date despre colonelul Trutulescu

Senatorul PD SR D oru Ioan Tărâcilâ a declarat, ieri, după audierea directorului SPP, Nicu Anghcl, în Comisia dc apărare, că în prezent rezultă în mod clar că pc Aeroportul Otopeni s-a desfăşurat o acţiune de contrabandă.

Tărâcilâ a afirmat că nu a existat un plan dc cooperare între SRI, SPP şi MApN iar anchetele din MApN şi SPP în legătură cu acest caz sînt conduse neprofesionist.

Senatorii din Comisia dc apărare

au organizat o conferinţă de presă, după audierea lui Nicu Anghel, pentru a prezenta rezultatele acestei audieri.

Doru Ioan Tărâcilâ a arătat că încă nu se ştie cîtc persoane au participat la descărcarea av ionulu i, cîte persoane au intrat în Baza militară Otopeni, cîtc persoane au venit în ţară cu avionul IL 76 şi cîte au decolat cu acest avion.

Senatorul PDSR a spus că, potrivit lui Nicu Anghel, SPP nu cooperează

cu Parchetul Militar, întrucît nici pînă acum Parchetul nu a comunicat căâ emis un mandat de arestare pentru colonelul SPP Gheorghe Truţulescu. Anghel a spus că principalul rol în prinderea lui Truţulescu ar trebui să revină SPP, însă Parchetul Militar nu a inform at despre em iterea mandatului de arestare, Târăcilâ a relatat că Nicu Anghel a precizat în timpul audierii că poza pc care Parchetul Militar şi Poliţia o folosesc pentru prinderea lui Truţulescu este veche de cîţiva ani şi nu mai corespunde realităţii. Senatorii din Comisia de apărare au susţinut că nu este clar nici în prezent care a fost motivul pentru care Nicu Angheli-a acordat concediu lui Truţulescu şi care a fost data suspendării acestuia din SPP. Senatorul PNL Cornel Boiangiu a arătat că directorul SPP îşi amintea doar numărul ordinului dc suspendare nu şi data la care a fost emis, la fel ca şi şeful Compartimentului juridic al SPP, colonelul Făiniş. Dom Ioan Tărâcilâ a spus că, potrivit Iui Anghel, colonelul Truţulescu a avut un aviz favorabil din partea Serviciului contraspionaj al SPP, la angajarea din

1997. Anghel a arătat că, ulterior, a obţinut “alte date” despre Truţulescu, ceea ce a determinat schimbări la Serviciul contraspionaj.

Senatorul PDSR Radu Timofte a spus că Truţulescu deţine două locuinţe de serviciu, lina în Buzău şi una în Bucureşti, un Mercedes, un Nissan şi o motocicletă.

Directorul SPP, Nicu Anghel, a precizat că în momerituj în care colonelul Truţulescu a fijst pus Ia dispoziţia Parchetului Militar, el a predat arma şi uniforma. Potrivit lui Timofte, Nicu Anghcl a spus în comisie că Poliţia nu avea cum să descopere arm a şi uniform a colonelului Truţulescu, de vreme ce acesta lc-a predat la SPP.

în timpul audierilor, Nicu Anghel a fost întrebat de senatori în legătură cu posibila implicare în această afacere a colonelului Dan Seulea, a lt.colonclului Dumitru Romeo şi a maiorului Aida Băjenariu. Directorul SPP a spus că nu are date care să confirme implicarea acestora în contrabanda cu ţigări.

Dom Ioan Tărăcilă a relatat că în timpul audierii Nicu Anghel a spus că se va pune problema demisiei sale dacă mai mulţi subalterni se vor dovedi implicaţi în această afacere.

Senatorul Dom Ioan Tărâcilâ a declarat, la conferinţa de presă, că pe Nicu Anghel, colonelul Gheorghe Truţulescu şi comandorul Ioan Suciu îi “uneşte” faptul că au lucrat la o unitate militară specială nr. 404, de cercctare-diversiune.

Verificările efectuate de iDirecţia Generală u \Vămilor şi de Garda

Financiară au stabilit fapte de natură penală în cazai

transportului de ţigări fîssos descărcat pe

Aeroportul militar OtopeniSecretarul de stat în Ministerul Finanţelor

Gheorghe Mocuţa, şeful Comandamentului Gărzii Financiare, a declarat că faptele de natură penală constatate sînt utilizarea de timbre marcaj tutun false, neplata taxelor vamale, trecerea mărfurilor peste frontieră prin alte tocuri decît cele stabilite pentru controlul vamal, implicarea în operaţiuni a unor firme fantomă, ceea ce a produs un prejudiciu estimat la circa 5 miliarde lei.

La data de 17 aprilie, Direcţia Generală a Vămilor şi Garda Financiară au fost sesizate de organele SRI în legătură cu un transport ilegal de ţigări Assos, respectiv 2.500 bax-uri. DGV şi Garda Financiară au in te rven it după ce ţigările au părăsit Aeroportul m ilitar Otopeni, cu evitarea punctului legal de trecere a frontierei şi fă r& _. ca beneficiarii transportului să fi solicitat controlul vamaL în apropierea oraşului Buftea, împreună cu organele de poliţie, reprezentanţii DGV şi ai Gărzii Financiare au organizat un flagrant, luîndu-se măsuri de asigurare a mărfii şi de identificare a societăţilor implicate în această operaţiune, precizează comunicatul.

Victor Babicic afirma ca na sa gîndeşte să-şi dea demisia deoarece în momentul incidentului de la Otopeni nu ocupa încă funcţia de ministru al Apărării

Ministrul Apărării N aţionale, Victor Babiuc, a declarat, ieri, că nu sc gîndeşte să-şi dea demisia din funcţia pc carc o ocupă, ca urmare a scandalului cu ţigări dc pc Aeroportul M ilitar O topeni, deoarece, în momentul producerii acestui incident, cl nu ocupa încă funcţia dc ministru al Apărării.

“Idcca dc demisie nu-mi produce nici un fel dc fiori, avînd în vedere că cu am mai demisionat o dată, în urmă cu cîteva luni”, a arătat Babiuc. El a afirmat că va discuta, eventual, despre demisia sa, după ce ancheta va fi finalizată şi rezultatele ei vor fi date publicităţii. “Pînă cînd nu aflăm rezultatele anchetei nu am de ce sâ-mi pun problema demisiei”, a arătat Babiuc. Ministrul Apărării a precizat că, în prezent, două comisii ale MApN cercetează incidentul de

la Aeroportul Militar Otopeni şi alte fapte similare petrecute în trecut.

Ministrul Apărării aşteaptă cu interes

dezvăluirile promise în memoriul anonim al

cadrelor militare de pe Aeroportul Otopeni

Mai multe redacţii au primit, luni, un comunicat semnat “Cadre militare din Aeroportul Militar Otopeni”. Ofiţerii anunţau că sînt dispuşi ca, în termen dc 48 de ore, să informeze opinia publică despre “activităţi” care s-au desfăşurat în această unitate “de-a lungul timpului” şi despre care a avut cunoştinţă doar un număr extrem de redus dc persoane din conducerea statului. Babiuc a afirm at că nu a prim it acest

comunicat, dar ar fi interesat să afle detaliile pe care le cunosc ofiţerii de la . Aeroportul M ilitar Otopeni. Ministrul Apărării nu a putut preciza dacă membrii comisiei de anchetă vor lua legătura cu ofiţerii care au trimis comunicatul.

Prezentăm în continuare textul acestui comunicat:

“Cadrele militare din Aeroportul M ilitar O topeni îşi m anifestă stupefacţia şi indignarea faţă de turnura penibilă pe care a luat-o ancheta în cazul «contrabandei cu ţigări» desfăşurată pe Baza aeriană. Sîntem dispuşi ca, în termen de 48 de bre de la emiterea prezentului comunicat, să informăm opinia publică despre activităţi care s-au desfăşurat pe Baza aeriană de-a lungul timpului şi despre care a avut cunoştinţă doar un număr extrem de redus de persoane din conducerea statului. Deşi nu ar fi fost de dorit ca aceste informaţii să fie cunoscute de către opinia publică, în trucît interesele ţării ar putea fi afectate, sîntem dispuşi să facem acest demers, dacă în termen de 48 de ore nu se va reveni asupra acuzaţiilor aduse comandorului Ioan Suciu şi asupra măsurii arestării care s-a luat împotriva sa. Dorim să se recunoască oficial că ofiţerul Suciu nu a făcut decît să execute un ordin, ca de multe alteori.”

Fostul director SIE, Ioan Talpeş, afirmă că Nicu

Anghel şi-a asumat o | decizie riscantă j

aprobîndu-i lui Truţulescu concediul de odihnă

Decizia lui Nicu Anghel, afirmă Talpeş, . ar putea complica ancheta.

“înseamnă că domnia sa şi-a asum at inclusiv responsabilitatea unei reacţii, care ar putea să ducă la o complicaţie, în s itua ţia în care ceea ce avem acum şi e s te în desfăşurare ar conduce la încălcări a le legislaţiei, ale proceselor şi p rocedee lo r juridice în România. în situaţia a c e a s ta , desigur că mi-aş da demisia”, a a f irm a t fostul director SIE.

Talpeş, care în prezent este am b a sa d o r al României ia Sofia, crede totuşi că N ic u Anghel a procedat corect, pentru că în a c e i moment nu era emis un mandat de a re s ta re pe numele lui Truţulescu.

P o triv it lu i Talpeş, p re ş e d in te le Constantinescu este cel mai informat o m din ţară, iar declaraţia sa, potrivit c ă re ia întreaga operaţiune este, de fa p t , u r flagrant, nu poate fi contestată.

Nk<|j|nghel, va fi audiat— « ^ a r i

Şeful SPP, Nicu Anghel, va fi audiat astăzi, de către procurorul Arthur Dumitrescu, în legătură cu transportu l de ţigă ri de pe Aeroportu l M ilita r O topeni, a declarat presei procurorul general Sorin Moisescu. Dumitra Popescu, adm in is tra toru l SC "Q uick Aeroserv ice” este audiat de procurorii militari, pentru a se stabili dacă i se va emite mandat de arestare. Popescu a fost reţinut luni, în jurai orei 23,Oo, de către Poliţie, în baza unei ordonanţe de 24 de ore. Marţi după-amiază, Parchetul îl confrunta pe Popescu cu ioan Suciu.

Ioan M ustaţă, avocatu l lui Dumitra Popescu, a declarat presei că poliţiştii “ l-au bătut şi l-au ameninţat cu arma” pe clientul său. Procurorul Arthur Dumitrescu l-a trimis pe Popescu, marţi dimineaţă, la Institutul de Medicină Legală, pentru a fi supus unei expertize medicale.

Ninî Sâpunaru susţine că firma producătoare nu avea obligaţi să verifica autenticitatea timbrelor caro sînt aplicata p

Nini Săpunani, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor (DGV), a declarat, ieri, că firma producătoare nu are obligaţia să verifice autenticitatea timbrelor care sînt aplicate pe pachetele de ţigări. Cel mâi probabil, timbrele aplicate pe pachetele de ţigări care au fost descoperite în 16 aprilie pe Aeroportul Otopeni, au fost aplicate în Grecia, la fabrica producătoare, a adăugat Sâpunaru. Mai multe comisii anchetează împrejurările în care au fost descărcate în acea zi, dintr-un avion

’ucrainian, 3.000 baxuri cu ţigări.“Fabrica producătoare dc ţigări, în

baza unui contract de vînzare, aplică aceste timbre. Fabrica nu verifică dacă tim brele sînt false sau nu. D acă importatorul român îi cere, aceasta poate aplica, dacă pot să spun aşa, şi o bandă albă de hîrtie”, a precizat Sâpunaru. în plus, ţipla care înveleşte pachetul dc ţigări nu a fost tăiată, cum putem vedea - destul de des la noi, ci a fost aplicată după ce au fost lipite timbrele false, a

afirmat Nini Sâpunaru. “Din punct de vedere tehnic aplicarea acestei ţiple nu se poate face în România, după cîte ştiu eu, deoarece nu există m aşini specializate pentru acest lucru”, a spus directorul general DGV. în urma verificărilor făcute de Imprimeria Naţională s-a stabilit că absolut toate timbrele de pe aceste pachete de ţigări sînt false. Sâpunaru a spus că nu cunoaşte cine este proprietarul ţigărilor descoperite pe aeroportul Otopeni. Directorul general al DGV a adăugat

pacheţel? de ţigăirespective. Business Woman a c e ru t 1997, Ministerului F in a n ţe lo r ji permită să folosească, în acel a n , o pji din timbrele rămase neutilizate î n 19* “De la jum ătatea a n u lu i 1 9 } Ministerul Finanţelor nu a m ai a v u t ') p legătură cu această firmă. C o n fii legii, societatea comercială BusLr; Woman nu avea cum să im p o r te ţiji în 1998, deoarece nu a so licitat l i c i pentru acest an” a precizat s u r s a cis

Conform legii, im p o rta to ru l tică indicativul de pe timbre, respectiv0016GR, aparţine firmei Business obligat să aplice pe un pachet d eWoman. Indicativul este acordat firmei marcajul astfel incit la deschidere ac:importatoare, în baza unei licenţe, de să se deterioreze. M a rc a je le sicătre Ministerul Finanţelor.

Societatea Business W om an a solicitat Ministerului de Finanţe, în 1996, o licenţă pentru un import de

expediate fabricantului extern d e <i' impprtator. Acestea sîn t l u a t e ' importator direct de la producâtct cazul d e 'fa ţă de Ia I m p r i m ^

ţigări din Grecia. Surse din Ministerul Naţională, în baza unei licenţe elibtf1F inanţelor, au declarat, agenţiei de Ministerul Finanţelor. T im b r c îMEDIAF AX, că aceasta a fost singura pot fi revîndutc de către im p o rta to ri11so licitare de acest gen a firm ei agenţi economici.

ADEVĂRULde Cluj SPORT miercuri, 29 aprilie 1998 (11)

IN C R ED IB ILEAMENINŢĂRI

2 \r > r .

• ' — î nnj iu o» » <s M i hai Stoichiţă

Am rămas consternat luni seara, cînd la rubrica SPORT a TVR 1 au fost difuzate declaraţiile soţiei antrenorului

ş ■ stelist Mihai Stoichiţă, agresată jj. acasă de nişte canalii ce au ' ' proferat grave ameninţări de

răzbunare. Cu ce este vinovată o femeie şi fetiţa ei în viaţă doar de cîteva luni că Rapidul a pierdut Ia Bacău?

Înspăim întătoare această decădere morală şi, din păcate, în acest context, al huliganismului, am făcut paşi mari pentru alinierea la nivelul acelor creaturi stupide ale Europei Occidentale sau sud- americane unde indivizi cu creiere de patrupede au împins pasiunea lor pînă Ia crimă. Astfel de indivizi ar trebui judecaţi nu după blînda legislaţie, ci după legi draconice, ţintuiţi la stîlpul infamiei timp de trei zile ca să-i vadă lumea şi să-i scuipe. Toate aceste incredibile ameninţări sînt posibile fiindcă legea este foarte blîndă, iar organele de ordine îngăduitoare şi nepăsătoare. Trist final de secol şi m ile n iu - dacă huliganismul agresiv a ajuns să transforme oameni în patrupede. Trist că şi la noi această molimă a ajuns să infesteze spiritul de fair-play.. A

Romeo V. CÎRTAN

O M Z

A N A L I Z A

i L A . . . " O B I E C T "V i '

c fapt, “obiectul” scurteţanalize este ierarhia finală a primelor, respectiv uftimclor trei locuri. O primă

| rezolvare a dublei ecuaţii o vom avea azi cu prilejul penultimei etape, cea de a doua, sîmbâtă, 2 mai, cînd va avea loc ultima etapă. Cortina finală a ediţiei

va da verdictul final şi oficial în privinţa aurului, argintului şi bronzului, respectiv asupra locurilor 16,17 şi 18 care condamnă la surghiunul în eşalonul secund (de fapt locurile 17 şi 18 sînt cunoscute în... devans, ele fiind ocupate de Sportul Studenţesc şi Jiul,-bătălia, pe viaţă şi moarte dîndu-se pentru evitarea locului 16).

> Sus în piscul clasamentului, practic STEAUA este campioană a ediţiei 1997-1998 în proporţie de 99,9 la sută, fiindcă este imposibil de crezut că azi, miercuri 29 aprilie, va pierde disputa cu Sportul Studenţesc, chiar dacă joacă în “Regie”, respectiv .sîmbătă, în ultima etapă, pe “Ghcncea”, întîlneşte pe Gloria.

> RAPIDUL, chiar dacă ar pierde azi, în Giuleşti, partida cu Forcsta, respectiv sîmbâtă Ia Craiova cu Universitatea, locul doi îl are asigurat Rapidiştii mai speră doar intr-o minune azi, în “Regie” (o speranţă deşartă).

> Asupra locului trei, ultimul cuvînt va fi spus sîmbâtă, principalele protagoniste fiind F.C. ARGEŞ şi OŢELUL. Piteştenii joacă azi acasă, în “Trivale”, respectiv, sîmbătă la Bacău. Victorie şi acasă şi “afară” ar însemna sută la sută locul trei. O victorie în faţa reşiţenilor azi şi o înfrîngere la Bacău (unde piteştenii sînt aşteptaţi “la cotitură’ , pentru acel neverosimil 0-4 din tur) înseamnă ceva emoţii legate de rezultatele gălăţenilor, care azi îi înfruntă în deplasare pe “găzari”, iar sîmbătă, acasă, pe constănţenii lui Ando, Oţelul pentru a depăşi Argeşul avînd nevoie absolută de două victorii.

Jos iii subsolul clasamentului, ameninţate cu retrogradarea, teoretic, au mai rămas FARUL, PETROLUL, “U”, FORESTA şi CHINDIA. Gradul de ameninţare este invers proporţional cu numărul de puncte acumulate de formaţiile amintite.\-

f FARUL joacă azi cu Jiul acasă şi sîmbătă în deplasare la Galaţi. Deci varianta retrogradării pică, fiind imposibil de acceptat că trupa lui Andone va pierde ambele partide.

> PETROLUL are două examene grele, azi acasă cu OŢELUL, iar sîmbâtă “afară” cu F.C. NAŢIONAL. Dacă “bucteazâ” ambele examene “găzarii” sînt în pericol de-a rămîne “repetenţi”, dar şi atunci numai în contextul că tîrgoviştenii vor absolvi ambele examene ce au mai rămas.

“U” ar pica în B numai dacă ar pierde ultimele două meciuri, atît cel de azi, de la Bistriţa cu Gloria, cît şi cel de sîmbătă, de acasă, cu Ceahlăul, înfiîngeri conjugate însă cu două victorii ale Chindiei. . ,

FORESŢA, de asemenea, ar trebui să piardă ultimele două dispute, cea de azi cu Rapidul, în deplasare, respectiv cea de sîmbătă, acasă, cu Dinamo, iar Chindia să cîştige ultimele două partide.

^ Fiindcă totul se “învîrte” în jurul Chindiei, reamintim că tîrgoviştenii au dejucat, azi; acasă, cu F.C. Naţional şi sîmbâtă, în deplasare cu C.S.M. Reşiţa. In jurul acestor “întortocheate căi” spre o dublă victorie se pot face “combinaţiile” evitării retrogradării şi 5 greu de crezut, logic, că echipa Chindia va putea evita «odul în B. '

Victor ROMAN

G A R T E A 1 S P O R I I V Ă

“UN ZBOR PREA REPEDE FRÎNT”

l i .n t IO>,AF " I»!

Cea mai mare bucurie pentru amatorul de carte sportivă este apariţia unora noi, care să-i potolească setea de-a afla lucruri neştiute şi pe care, în subconştient, ţinea să le cunoască. Este o sete

firească pentru că personajele prezentate în cartea de sport, sînt reale, autentice, le-am cunoscut,. admirat şi preţuit în anii petrecuţi pe stadioane şi în sălile de sport, le-am aplaudat pentru victoriile şi performanţele obţinute. Fiecare carte de sport este; în ultimă instanţă, un “rem em ber”, o întoarcere în timp, o reactualizare a unor ani de neuitat. Pe aceste coordonate se înscrie şi cartea de faţă, ce şi-a propus şi a reuşit - prin cuvîntul scris enorma informaţie şi mulţimea de fotografii - să reînvie imaginea şi cu deosebire personalitatea celei care a fost o mare atletă a Clujului, regretata Sanda Cubleşan-Vlad, plecată prematur dintre noi în eternitate.

N-am să vă dezvălui suita de personalităţi care au reînviat personalitatea celei care a fost Sanda Cubleşan-Vlad, pentru simplul fapt că această carte sportivă trebuie citită şi nu povestită, rezumată. Vă asigur însă că toate personalităţile care au răspuns la solicitările autorilor pentru a readuce în amintire pe nepreţuita Sanda Cubleşan-Vlad au făcut-o în cuvinte de aleasă ţinută. Din acest punct de vedere intervenţiile celor solicitaţi de autori înseamnă o splendidă revenire în actualitate a unor sportive de nepreţuită valoare, a unor sportivi şi antrenori, cu toţii dăruiţi şi robiţi sportului românesc în general şi atletismului în special.

Cu satisfacţia celui care şi-a petrecut aproape 50 de ani din viaţă în preajma stadioanelor, a inegalabilului lor tumult, al unor trăiri de neuitat repet: această carte merită a fi citită, iar celor care ne-au prilejuit satisfacţia lecturării ei le adresez cuvenitele aplauze.

Victor R O M AN

Dublă sărbătoare pentru Sampras

Pete SamprasAbsenţa lui Rios la Monte

Carlo (unde se impusese în 1997) punea punct scurtei “ dom nii” (4 sâptăm îni) a ch ilianu lu i ca lider al clasamentului ATP. Favorit să revină în fruntea ierarhiei, Sampras l-a eliminat pe Agassi în turul 2 al Super-9-ului din principat, pentru ca apoi să sufere cea mai cruntă înfrîngere

din ultimii 8 ani: 1-6, 1-6 la Fabrice Santoro, 25 ATP! Soarta îi oferea încă o şansă lui Petr Korda să acceadă pe prima

poziţie, cehul trebuind să uree pînă în finală. Dar el a clacat în sferturi la Krajieek, ratînd din nou întîlnirca cu Fortuna. Ca şi anul trecut, Roland Garros-ul se apropie fără ca vreun jucător să se ridice^ la statutul de marc favorit. învingător la Estoril (unde a trecut dc M oya şi Mustcr) şi Analist la Barcelona (unde a capotat surprinzător în faţa lui Todd Martin după cc a trecut dc Kafelnikov şi Moya), Albcrto Bcrasatcgui părea omul momentului. La Monte Carlo el a cedat însă în faţa lui Ccdric Pioline, pe care Moya l-a învins cu 6-3,6-0,7-5 în finală pentru a contabiliza primul succes dc Super-9. Vom asista la apariţia din senin a unui nou Kucrten? Ar fi fantastic.

Pînâ una-alta , C hang şi Couricr şi-au anunţat revenirea în formă, disputîndu-şi finala de la Orlando. Duelul celor doi foşti campioni la Roland Garros s-a încheiat cu succesul Iui Couricr, revenit în Top-20. în semifinale, Jim a trecut greu (4-6,6-3,6-2) de Andrei Pavel. Românul e favoritul nr. 6 la Atlanta şi ar putea avea ocazia să-şi ia revanşa în turul 3, dacă trece de Sargsian şi Craca sau Van Lottum.

în fine. Cătălina Cjistca a reuşit o victorie de prestigiu (6-4, 6-0 cu Dominique Van Roost) în primul tur al turneului de la Budapesta (107.250$), pentru a pierde apoi la Rita Kuti- Kis. Sandrine Testud a capotat în sferturi, Virginia Ruano- Pascal trecînd cu 6-4, 4-6, 6-3 în ultimul act de Silvia Farină.

Pe lingă revenirea în fruntea

II

* „ ts...

H JimCourierclasam entului A TP, Pete Sampras a serbat sâptâmîna trecută alegerea sa (pentru a 5-a oară consecutiv) ca cel mai bun jucător al anului, în cadrul tradiţionalei gale de Ia Monte Carlo. învingător la US Opcn, Patrick Rafter a fost votat jucătorul cu cel mai spectaculos progres în 1997, dublul anului trecut fiind încă o dată desemnat

Andrei Pavelcuplul au s tra lian M ark Woodfoide - Todd Woodbridge.

Radu C. M UN TEA N U

iaperioada 1-2 mai

Memorialul “ luliu Haţieganu - Nicolae

Testemitianu”• i

î i revine U.M .F. “Iuliu H aţieganu” C luj-N apoca organizarea m anifestării ş tiin ţifice internaţionale Memorialul “Iuliu Haţieganu - N icolae T estem iţian u ” .

Practic, o amplă competiţie sportivă, ajunsă în acest an la ediţia a V-a.

Ramurile de sport în care se vor întrece studenţii medicinişti clujeni şi moldoveni (U.M.F; “N icolae T estim iţianu” Chişinâu) sînt: baschet, fotbal, volei, badm inton şi sasqhi (dame), aceasta din urmă în premieră absolută.

Program ul com petiţie i sportive este generos. El debutează vineri, 1 m ai, la o rele 9, cu masa ro tundă T ra d iţio n a l şi m o d ern în educaţia fizică şi sp o r tu l u n iv e rs ita r şi şc o la r

(am fiteatru l F acu ltă ţii de Farmacie, “Erw in P opper” , Pasteur 4), u rm ată de deschiderea oficială (sala de sporea UMF, Pasteur 6, orele 11). în programul primei zile sînt înscrise întreceri la baschet (Orele 11,30, Pasteur 6), fotbal (Parcul sportiv “ Haţieganu” , orele 16), volei şi badminton (Pasteur 6, începînd cu orele 15). Sîm bătă, 2 m ai, în trecerile încep la orele 15 şi cuprind: baschet (orele 15), volei (orele 16,30) ambele în sala de sport UMF) şi fotbal (orele 16, Parcul sportiv “Haţieganu”).

Dem ostene SOFRON

29 aprilieîn 1961, selecţionata de

baschet masculin a României a păşit cu dreptul la cea de-a Xlî-a ediţie 'a C.E. de baschet de Ia Belgrad: după ce în primul tur a învins în calificări formaţia Franţei cu 67-60, cea de-a doua întîlnire a luat sfîrşit tot cu victoria “tricolorilor” cu scorul de 84-66 în faţa selecţionatei Olandei.

• în 1966, echipa de volei masculin “Rapid” Bucureşti â reuşit o spectaculoasă calificare în finala Cupei Campionilor Europeni, învingînd în meci revanşă la Bucureşti puternica formaţie “Ţ.S.K.A.” Moscova cu 3-0 (15-9, 15-10, 15-8)1 Astfel pentru finala întrecerii s-au c a lif ic a t două echipe rom âneşti: “ R a p id ” şi“Dinam o” Bucureşti, care a obţinut calificarea mai devreme, dispunînd atît în meciul “de acasă”, cît şi în cel din deplasare de D u k la K o d in , dinCehoslovacia.

• Dublă victorie a trăgătoarelor românce la C.B. de la Sofia în 1981: Anişoara Matei a cîştigat proba individuală dc pistol liber cu 589 puncte, iar echipa formată din A. Matei, Ana Ciobanu şi E lena G h ero a ie a devenit campioana selecţionatelor cu 1.747 puncte.

- LA SZL6 Fr.

M EDALII PENTRU “ DUMI FITN ES S ”Prezentam într-un material

publicat în ziarul nostru dc ieri, rezultatele deosebite şi multele greutăţi cu carc sc confruntă această adevărată şcoală dc culturism carc este AS “Dumi F itncss” , c rea ţie a unei personalită ţi în dom eniu, Dumitru Ncag. Iată că cci în cauză nc oferă un nou prilej dc a reveni. Sîmbătă, în Capitală, pe podium ul instala t Ia “Rapsodia Română”, în cadrul finalelo r C am pionatelor Naţionale dc culturism pentru juniori şi masters, la carc au participat peste 100 dc sportivi, clujenii au cules aplauze pentru p resta ţia avu tă , cucerind medaliile dc bronz prin Horea Tomcscu (65 kg - juniori) şi D um itru N cag (+80 kg - masters). Felicitări!

M.I.R.

Popicăresele din Gherla în lotul

naţionalAn de ari, tinerele popicărese

din G herla p a rtic ip ă la competiţiile organizate pentru diferite categorii de vîrstâ. Dacă senioarele se remarcă îndeosebi în C am pionatele Naţionale, junioarele şi cadetclc au atras şi atenţia selecţionerilor. Uncie din componentele divizionarei A C O N STR U C TO R U L au participat şi la acţiunile lotulu reprezentativ.

Astfel, zilele trecute, pe arena “Siderurgica” din Hunedoara s-a desfăşurat o nouă verificare a componentelor lotului naţiona de cadete, competiţie la carc ai participat şi două popicârcsi talentate din Gherla, Alina t ,a..i. şi Rodica Horvat. Alina Oâlan: ocupat locul IV într-o comp.tni. selectă, fiind selecţionată în lotu naţional carc se pregăteşte îi vederea Campionatului Mondia de cadete ce va avea loc în Iun mai în Cehia.

SZ.Cs

12) miercuri, 29 aprilie 1998 ECONOMIA ■ ■ i i i

ee f d s i m m m m m m i i i h iSe pare că în acest an necazurile

micilor exploataţii agricole sînt mai numeroase. Au crescut considerabil tarifele Ia lucrările agricole. Un

. hectar dc arătură costă 300.000 Ici, discuitul - 250.000 Iei, 1 kg dc sâmînţâ dc porumb din categorii

, biologice superioare este în ju r dc ; 10.000 Ici, un sac dc 50 kg dc îngrăşămînt complex a ajuns la100.000 lei. Dacă vrei să înfiinţezi, în-->- condiţii ag ro tehn ice corespunzătoare, un hectar cu porumb, totalul se ridică la două

■ milioane Ici. Producătorul agricol îşi pune cu toa tă se rioz ita tea

; problema dacă mai merită să lucreze pâmîntul. Ce se va întîmpla în viitor? Cum poate fi sa lva tă agricultura? Preţurile produselor alimentare au luat-o razna şi dacă vom ajunge Ia importuri masive de produse alim en tare, s igu ran ţa noastră nutriţională va fi în mare pericol. Şi, totuşi, cum vom putea ieşi din această criză care se adînceşte mereu? Ce “terapie” va trebui aplicată în urm ătoarea perioadă pen tru a in tra în normalitatc?

Un fapt este cert: nu mai putem merge la întîmplare. Este necesară conceperea şi punerea în aplicare a unui ansamblu dc măsuri dc politică

s

agrară, adaptat creării şi consolidării exploataţici agricole individuale. Va fi nevoie, pentru a ieşi la liman, să punem în valoare potenţialu l resu rse lo r naturale dc care dispunem. Conceperea şi punerea în aplicare a unui ansamblu dc măsuri dc p o litică agrară trebuie să urmărească în mod necesar cîteva obiective. In primul rînd, se impune să mărim suprafeţele dc teren agricol pc o cxploataţie agricolă familială dc tip comercial (care produce în vederea vînzârii produsului, autoconsumul ocupînd o pondere redusă din .volumul şi valoarea producţiei). Apoi, este necesară fac ilita rea procurării rapide a mijloacelor tehnice necesare pentru lucrarea păm întului: tractoare, maşini, utilaje, seminţe selecţionate, material de plantat, animale de rasă, îngrăşăm inte chimice, materiale pen tru com baterea b o lilo r şi dăunătorilor la plante şi la animale, materiale de construcţii, credite de producţie şi de investiţii, pe termen scurt, mediu şi lung, cu dobînzi adaptate la posibilităţi, asigurarea formării profesionale a agricultorilor şi a membrilor de familie care vor participa la muncă în exploataţia agricolă, asigurarea consultanţei tehn ice , econom ice, ju rid ice

necesare agricultorilor. Nu mai puţin importantă este am enajarea amontelui şi a avalului cxploataţiilor agricole printr-un sistem cooperatist adaptat nevoilor acestora, care să le perm ită aprovizionarea fără intermediari şi la preţuri cît mai accesibile, precum şi prelucrarea şi comercializarea produselor direct la consumatorii interni şi la export.

Aplicarea acestui ansamblu de măsuri nu va fi posibil fără o legislaţie specială, aşa cum s-a

.realizat în toate ţările occidentale.Ne aflăm în faţa unui proces dc

amploare a cărui realizare practică va necesita eforturi deosebite. Mărirea suprafeţei de teren pc o exploataţie agricolă este o măsură care nu va putea avea în vedere puzderia de proprietăţi agricole cu o mare dispersare şi cu posibilităţi reduse de mecanizare. Această măsură presupune o selecţie a agricultorilor, după anum ite principii. Condiţiile de bază trebuie să fie vîrsta şi motivaţia de a rămîne în sat şi de a practica agricultura, într-o perspectivă cît mai apropiată, avem nevoie de o nouă generaţie de agricultori, cu o altă pregătire, cu un alt orizont. Agricultorii care vor lucra în viitor pâmîntul trebuie să , fie tineri, cu dragoste pentru-

meserie, cu o cointeresare majoră, suficient dc maturi pentru a-şi lua răspunderea unei asemenea importante acţiuni. Astfel dc oameni se găsesc şi în judeţul nostru. M ajoritatea sînt specialişti, cu experienţă în activitatea agricolă. Ei au arendat pămînt, s-au zbătut cu greutăţi mari, dar au reuşit să încropească o bază materială şi să obţină rezultate bune. Din nefericire, însă, sprijinul p c care îl primesc, conjunctura actuală nu constituie m otivaţii tem einice pentru a-i încuraja să-şi extindă activitatea, să dezvolte o infrastructură puternică, necesară practicării unei agriculturi modeme. Dimpotrivă, există motive, de ordin material în special, în m ăsură să Ie taie . elanul, să-i descurajeze. Mai ales în această primăvară, cînd toate lucrările sînt foarte mult întîrziate, scumpirea carburanţilor, accesul greu la credite, valul dc creştere a preţurilor lucrărilor agricole, îi determină pc unii să renunţe la cultivarea unor suprafeţe de pămînt, să nu aplice în întregime tehnologiile recomandate pentru fiecare cultură, ceea ce poate compromite mărimea recoltelor pe care le dorim.

Ion RUS

j Iniţiativă legislativă) privind Camerele de Comerţ şi Industrie

din RomâniaUn grup dc 13 deputaţi din PNŢCD, ApR,

UDMR, PNL şi PSDR a depus Ia Cam era D eputaţilo r un p ro iec t d c leg e p r iv in d Camerele dc Com erţ şi Industrie din România.

Din 1949, sistemul Cam erelor dc Comerţ şi Industrie a fost desfiinţat, funcţionînd doar Camera dc Com erţ şi Industrie a Rom âniei. Iniţiatorii consideră că în cadrul legal existent privind CCI există o scrie de reglem entări ncco rc la tc cu le g is la ţia e c o n o m ic ă şi ncadaptatc la atribuţiile acestor organisme. Legea conţine reglementări m ai vechi (din 1 9 2 5 ,1 9 2 9 şi 1 9 3 6 ) şi unele soluţii oferite de legislaţia occidentală.

CCI sînt definite ca organizaţii dc utilitate publică şi dc interes public, cu personalitate

; ju rid ică , n c g u v c rn a m e n ta lc , a u to n o m e , i nonprofit, care desfăşoară activităţi dc interes | general pentru industrie, com erţ, servicii şi:! agricultură. Activitatea CCI este reglem entată : prin statut şi este organizată în fiecare judeţ,; în capitală şi la nivel naţional.

Legea stabileşte obligativitatea apartenenţei N a CCI a ’ tu tu ro r a g e n ţi lo r e c o n o m ic i

înregistraţi Ia Registrul Com erţului. Din C C 1* pot face parte şi persoane fizice, indiferent dc domeniul în care activează. Sînt-excluşi cei puşi sub control judiciar, faliţii, cei care au suferit o c o n d am n are p e n tru * g e s tiu n e frau d u lo asă , abuz dc în c re d e re , fa ls , înşelăciune, delapidare, m ărturie m incinoasă, dare sau luare dc m ită, p recum ş i pentru infracţiuni cu caracter econom ic.

Sursele dc finanţare sînt constituite din cotizaţii (stab ilite în m od un ita r la n ivel naţional), tarife, venituri şi donaţii, c ît şi dividende la societăţile comerciale la care CCI este parte.

s Din tarifele de certificare şi înscriere, o cotă de 8% se virează lunar la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, de 2% M inisterului Justiţiei, de 70% virindu-se la bugetul statului pentru asigurări sociale, combaterea şomajului şi rcconversia forţei dc muncă. Restul sumelor răinîn la dispoziţia CCI pentru dezvoltare şi :

g servicii.„ Legea cuprinde atribuţiile CCI teritoriale şi 1 ale C am ere i de C o m erţ ş i In d u s tr ie a

•lomâniei, structura şi organele de conducere ţ ale acestor organizaţii.% ’ în cadrul CC1R se constituie Curtea de g arbitraj comercial internaţional, ca instituţie 1 permanentă dc arbitraj, fără personalitate | juridică, care pronunţă hotărîri definitive şi

PAMINT LUCRAT CU ..."JUCĂRII 99

în satul Chesău, comuna Mociu există peste 800 ha de teren agricol. Aici, însă, se întîlneşte o situaţie mai puţin obişnuită, care creează destule greutăţi producătorilor agricoli. Este vorba dc fârîm iţarca excesivă a terenului în mici parcele, situate, dc multe ori, la mari distanţe între ele. Iată cîteva exem ple: FelvariGheorghe d e ţin e '5,43 ha de teren farîmiţat în 20 de parcele; Horvath Arpad arc 4,73 ha împărţit în 16 parcele; Dcac Mihai - 7,42 ha în 17 locuri; Tobias Ioan - 7,98 ha dispersat în 17 părţi.

M ajoritatea păm întu lu i deţinut dc • cei 268 de producători ag rico li este dispersat în cel puţin 10 parcele de gospodărie. Cu toate acestea, în acest sat pâmîntul este bine lucrat, desi cu eforturi mai mari.

wmmmm

,,,,,,

Secretul este simplu. In sat există peste 30 de tractoare, cele mai multe fiind tractoare dc mică capacitate, cu consum redus de carburanţi şi întreţinere uşoară. Acestea se pot strecura pe orice coclauri şi, date fiind condiţiile locale, sînt deosebit de utile. Pot

fi mînuite chiar şi de un copil mai mărişor, de unde şi vorba că pămîntul poate fi lucrat şi cu jucării. Bine ar fi dacă am avea în fiecare sat cît mai multeasemenea... jucam

Foto.(I.R.)

I .P E T C U

Cu toate că profit este zero

LA“AGROMEC” U

CLUJ N-AU MURIT SPERANŢELE

Mulţi ani floarea mecanizării noastre a u constituit-o staţiunile de mecanizare 1 a agricu ltu rii, a c tu a le le agromec-uri.!- P î in e a p e c a re am avut-o, celelalte > p ro d u se agricole d e b ază se datoresc, i în tr-o în sem n ată m ăsură acestora, adică | o a m e n ilo r ca re a u lucrat pe tractoare j s a u p e ce le la lte m aşini agricole, In î condiţii com parabile cu cele ale minerilor din su b te ran . [

în ultimii ani, în să , soarta agromec-1 urilor a fost u n a dintre cele mai triste: \ lipsite d e m ijloace m ateriale, de dotări, j p r in se într-un vîrtej ne ie rtă to ra l creşterii | p re ţu r i lo r la p ie s e le d e schim b, al | carburan ţilo r, victime ale unei privatizări I fă c u te ca vai d e lume, da toare vîndute j b ă n c i lo r , p ra c t ic , a c e s t e a au fost j c o n d am n a te la dispariţie, C ele care mai * r e z i s t ă în c ă , s î n t o b lig a te să-şi , rep ro fileze activ itatea, s ă facă cc pet i p e n tru a m enţine oam enii, pentru a Ic a s ig u ra o pîine.

R e cen t, a avu t loc prezentarea raportului consiliului de administraţie în faţa adunării generale a acţionarilor privind activitatea pe anul trecut. Chiar faptul că s-a obţinut un profit cu ajutorul căruia nu se poate cumpăra nici un suc, im pune relevarea unor aspecte care atestă zbaterile acestei societăţi de a ieşi la mal. Anul trecut, acţionarii au hotărît să divizeze fostul SMA în mai m u lte soc ie tă ţi. Deşi prin divizare capitalul social al SC “Agromec” Cluj s-a dim inuat considerabil, s-a creat

; posibilitatea de supravieţuire a acesteia * printr-o specializare temeinică şi prin : crearea unor, posibilităţi de, dezvoltare.

Numărul de tractoare şi maşini agricole în sectorul particular, este în continuă creştere; ceea ce sporeşte şi volumul de reparaţii şi întreţineri; Centrul de reparaţii începe deja să fie tot mai cunoscut şi apreciat pentru calitatea luc ră rilo r executate. Un exemplu în acest sens îl constituie contractul deprestă ri de se rv ic ii înche ia t cu SC “EXCO - AGRARIA” Bucureşti pentru activitatea de întreţinere? şi reparare ia tractoarele Steyer. Această activitate se va dezvolta pe măsură ce solicitările specifice se vor extinde la o gamă mai largă de utilaje agricole importate de la firm a amintită.

, Ion RUS

Proiect de parteneriat econom ic C lui-BruxellesPIERRE RENIERS A IDENTIFICAT TREI PUNCTE

COMUNE ÎNTRE CELE DOUĂ REGIUNIîn zilele dc 27 şi 28 aprilie, ataşatul cabinetului

ministrului Comerţului Exterior al Regiunii Bruxelles - Capitală, dl Pierre Reniers, a efectuat o vizită de documentare la Cluj-Napoca în vederea iniţierii unui proiect de parteneriat economic in terregional Cluj-Bruxelles. în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene, Ministerul Comerţului Exterior de la Bruxelles a iniţiat o serie de programe de parteneriat cu anumite regiuni din Centrul şi Estul Europei. Pe această direcţie, întrucît în zona Clujului existau cîteva contacte între oamenii de afaceri din Bruxelles şi cei români, s-a hotărît propunerea acestui proiect de program, care ar urma să fie finanţat, în proporţie de aproximativ 70% de Programul Phare - parteneriat.

Obiectivele principale pe care acest program le va urma vor fi: dezvoltarea cooperării comerciale pentru întreprinderile din Cluj şi cele din Bruxelles, de a ameliora competenţele managerilor şi_funcţionarilor întreprinderilor mici şi mijlocii. în acest sens, se vor organiza schimburi de vizite ale unor conducători de întreprinderi mici şi mijlocii şi misiuni economice Ia Bruxelles şi la Cluj. Tot din acest proiect va face parte şi Galaţiul.

Nu este vorba despre un program de mare

anvergură economică, costul estimat al acestei acţiuni, care se va derula timp de 18 luni, fiind de aproximativ 280.000 ECU. Dar ceea ce contează, în opinia d-lui Pierre Reniers este •dinamismul şi gradul de implicare al partenerilor, rezultatele putînd fi deosebit de favorabile, pentru ambele părţi, un asemenea proiect corespunzînd mai bine cerinţelor sociale ale actualei etape. Domnia sa a constatat în această documentare căţ - - — --------- - - - - -

există puncte comune între economiile celor doua reg iun i, cum ar fi dezvoltarea rapidă a întreprinderilor mici şi mijlocii, a ser™'''01’ dezvoltarea turismului şi agroturismului, precum şi amploarea pe care o are sectorul agro-alimentai. Pe parcursul colaborării, .s-ar putea ca zona Clujului să beneficieze şi de largi investiţii alt capitalului străin.

Proiectul este, însă, doar în prima fază, urmîmj ca, în cazul în care va fi aprobat, să poată u demarat doar peste şase sau opt luni. Acum s fac doar tatonările, se găsesc puncte de interes comun între cele două comunităţi de afaceri, pentru a se putea găsi mecanismele optime w îmbinare a intereselor celor două părţi.

D.C-

a d e v ă r u l de Clui BURSE-FINANTE-BÂNCI

------------------------------------------------------ L ____________________________ imiercuri, 29 aprilie 1,998 ( l3 ) |

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI2 8 a p r i l i e 1 9 9 8 1

Slmb Denum ire societate VN Pr.mecl. V ar Max. Mln. Nr. a e t Val. totala (tel) Nr.trzC ategoria 1 (15 societa ti)

ALRfirr ALRO SLATINA 25000 69074.17 -3 70500 67500 13982 965,795,000 . 196AÎBarr* ANTlBtOTICElASI 1000 3756.36 -6 3900 3650 174598 655,653,000 170ARCBfT ARCTIC GĂIEŞTI 1000 6748.06 - 6950 6700 169541 1,144,072,150 99MCbct* AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 659.29 -3 680 630 940328 619,951,070 341AZObct AZOMURES TG.MUREŞ 1000 1785.86 0 1810 1730 500048 893.013.360 164CMPBFt* COAPA SIBIU - 1000 1221 80 0 1230 1210 74020 90,437.620 40EU ELECTROAPARATAJ BUOJfter 1000 1725.48 2 1730 1660 543604 937,978,080 570IL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 1203.50 -3 1230 1190 506805 609,938,430 1850lTBtT OLTCH1M RM.VALC EA 1000 2058 93 -2 2100 2050 69097 142,265.800 49INX OTQJNOX TAfţGOVtSTE . 25000 18100.00 0 18100 18100 201 3,638,100 5PCLb.-t FOLICOLOR BUCUREŞTI 1000 8443 61 2 8550 8300 57680 . • 487.027.150 111RBR RULMENTUL BRASOV- 1000 478.73 -1 483 470 155232 74,314,67* 83SNCan SANTIERUL NAVAL CONSTAMTX 25000 7104. W -3 7300 7050 1920 13,639,950 2150 f SOPERT BAC AU 1000 331.69 -O 350 326 7915 2,625.290 6TCRqpt TERAPIA 0 LUJ-NAPOC A 1000 15750.66 -1 15900 15700 19338 304.586 200 116

Total categoria 1 3.234,309 6,949,139,874 1.649

Categorta a (83 soc teta» )AEM* AEMTILVSOARA 25000 13253.32 5 13800 12200 844 11,185,800 14ARS AEROSTARBACAU 25000 4561 72 -3 4650 4350 640 2,919,500 8AER" AEROTEH BUCUREŞTI 25000 9101.57 0 OPRITAALB ALBaPAM ALBA IULIA 1000 520.0C -2 520 520 3097 1.610,440 11ALM AULtNTARA CLUJ-NAPOCA 1000 870.03 -1 90C 820 14150 12.310.92C 19AMC AM30 OTOPENI 25000 17130.54 3 1780C 17000 239 4.094.20C 5AMP AMEf> AMEFltCAN PACkAQNG TECUCI 1000 57370 -1 580 570 2700 1.549,000 3AMO AM5NIL SLOBOZIA 1000 398.38 A 411 390 140404 55.934.470 64AMY au m o r i s ta u 1000 462.0C O C 0 0 0 0APC VAE - APC AROM BUZĂU 1000 666 61 11 700 590 184105 122.726.160 53APS AFSABAJAMARE 1000 *50.00 4 450 450 306 137.70C 1ARM* ARMATURA CLUJ-NAPOCA 1000 2646.33 -1 2750 2550 16742 44,304.800 12ART ART ROM SLATINA 25000 6254.67 6300 6200 2568 16.062.000 19RSV* ASTRA VAGOANE ARAD 25000 9263 38 4 5300 4900 5607 30.564,450 15AUR AURORATG .FRUMOS 1AS1 25000 24864.81 -1 25100 23700 432 10,741.600 12AU BANCA ALBINA BUC URESTI 10000 30936.79 19 36000 27700 8007 247,710.900 44TLV BANC A TRANSILVANIA CLUJ 1000 3157.66 O 320C 315C 18755 59.221.85C 176RM BERMAS SUCEAVA 1000 771.47 39 830 730 3077 2.373,81C 5CHI* COWLHCTTtlEFlA KTETtCONTMCNT AL 1000 1791.73 -1 1820 1770 ■ 44550 79.821.50C 27CRB* CARaD-FOXTARNAVENI 1000 1620.33 0 1630 1620 30CU 4.867.48C 7cec CARBOCHIMCLUJ-NAPOCA 25000 7800.00 -7 7800 7800 61 475.800 2CPL CARMETAPLAST DEVA 25000 5881.44 0 0 0 C 0 OCRN CARNEARAD 25000 2478.21 -6 2600 2400 179 443,600 4CAS CASIROMTURDA - - 1000 303 55 -2 308 301 5503C 16.704.43C 26CER* CERC O N ARCTUL CAMPlA-TVRa 25000 8771.56 -3 6950 8500 691 • 6,061.150 . 7CPR1 CHIMDPAR BUCUREŞTI 25000 13200.00 0 13300 13100 314 4,144.800 9CIP’ CIPROM PLOIEŞTI 1000 1151.83 -1 1160 1140 40153 46,249,370 ' 48CMF COMELF BISTRITA 25000 3200.00 0 3200 3200 112 358.400 3COH CONCOR DEVA 25000 3200.00 0 0 0 0 0 0COS COMB OE OTELUR SPSC 25000 6650 00 0 6650 6650 80 532,000 2DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 2544.39 2600 2500 10574 26.904,400 34EW 1 ELCOND 2ALAU 1000 1649.13 2 1680 1620 169848 280.102,070 119ELC ELECTROCERAMICA TURDA 25000 15000.00 0 15000 15000 20 300,000 1EPN EMA PIATRA NEAMŢ 1000 1111 56 -1 1140 1090 18974 21.090.790 33ENP* COMP. ENERGOPETROL «— 25000 13669.20 -16 16100 12500 1198 16.375.700 15ERM ERKVAT PLOIEŞTI 25000 3350 00 0 0 0 0 0 0PEL* FELEAC UL C LUJ-NAPOCA 1000 666 67 2 670 660 786 524.000 2FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 6090 67 4 6200 6000 438 2.667,800 6FOR FORAJ SONDE CRAJOVA 1000 921.50 -5 530 520 5172 2.697.200 8SRX GRIMEXTG.JIU 25000 3600.00 -1? 3600 3600 200 720,000 1HCU HIDROJET BREAZA 25000 6166.67 -2 6500 6000 120 740,000 5H7R H/TROM VASLUI 25000 7003.41 7300 7000 334 2.369.200 7IAI LAI.P.O. 2 ALA LJ 25000 4507 35 0 4600 4350 340 1.532.500 4IMP* IMPACT BUC URESTI 6000 14000.00 0 14000 14000 10 140.000 1IUS1 IL6AT BUCUREŞTI 1000 19411.38 1 19900 18500 20791 403.681,900 130IDA INCUG RARA ARAD 1000 360.00 -Z 360 360 600 216,000 3SRM INDUSTRIA SÂRMEI c k m w 25000 5476.23 2 5600 5250 671 3.674,550 12IRS M.P. IRISBARLAD - 1000 824.78 -1 850 600 5790 4.775.490 19UEF MEFIN SINAIA 25000 6650.00 -3 6650 6650 40 266,000 1ALF MDBLA ALFAORADEA 1000 349 89 e 350 349 2559 895.370 10MOB MDBGSEBES 25000 5000.00 0 6000 5000 118 590,000 3MOL MOLDO MDKLA IAŞI 1000 230.42 5 240 220 52074 11,998,821 40MPN MOPANTG. MUREŞ 1000 1110 40 12 1250 950 100089 111,138,420 56MPR MOPARIV RAMNK) U VALC EA 1000 703.24 1 720 670 16211 12.806,770 27u rc 1 MORAR/T PANIFICAŢIE GALA 1000 718 30 0 740 690 13921 9.999.420 48NVM NAVLOM4R BUCUREŞTI 25000 14000.00 -3 14000 14000 100 1.400.000 1NVL NAVOLOLTENITA 1000 363 62 0 368 363 15250 • 5,548.319 ’ 7HEP NEPTUN CAM INA 25000 3000 00 0 0 0 0 0 0NCL NCOUNAIASI 25000 3524.66 0 0 0 0 0 0PCA‘“ PECO ARAD 1000 1255.70 0 OPRITAPPL* PRODPLAST BUC URESTI 25000 2400673 0 24400 24000 297 7.130,000 10VAC** PRQDVINALCO CLUJ-NAPOC 1000 765 04 0 OPRITAPMB PRO MET BECLEAN 25000 3900 00 0 3900 3900 89 347.100 2RAP RAFO ONEŞTI 25000 12264.45 22 13500 10600 17614 216,026.100 124ROB ROBINETE INDUSTRIALE »AC 25000 5286 26 -2 5500 5050 1205 6.372.350 10SAN SANEVTT ARAD 10000 3959 84 0 0 0 0 0 0SNT ŞANTIERUL NAVAL TULCEA 25000 4705 51 0 4750 4700 118 655.250 2SEU SEMANATOAREA BUCUREST 25000 3679.17 -5 3850 3600 268 1,059.600 9I ot SIDERTRANS CALARASI 1000 310 00 -2 310 310 4917 1.524.270 4SLC SILCOTUB ZALAU 25000 13992.34 11 14500 13000 10078 141,014.600 56SIN SINTERO M C LUJ - N APOC A 25000 7950 00 -9 8000 7900 78 620.100 2ST2* SINTEZA ORADEA 1000 622 94 0 630 620 33564 20.906.510 30SRT* ŞIRETUL PAŞCANI 29134 38563 64 -3 39000 38200 22 848.400 6SMS SOfvCS DEJ 250C0 2750 00 4 2750 2750 612 1.683,000 4STR’ STRATUSLOB BLAJ 1000 294 56 0 300 289 20888 6.192.858 12TVR TOMIRS 1ASI 25000 3150.00 O 3150 3150 105 330,750 • 2TRS* TURSM 25000 8300 00 -9 8300 8300 118 979,400 1

U.C.M. RESITA . . 25000 4136 68 4 4200 4000 503 2.080.900 6îl AM UAMT ORADEA 1000 480.12 -1 485 460 2892 1.388.512 6ÎCT UZTEL PLOIEŞTI 25000 10030.46 -2 10100 10000 197 1.976,000 - 6VES VES SIGHIŞOARA 25000 7536 61 0 7550 7500 127 957.150 5a s ZAHARUL BUZĂU 1000 605.43 -8 640 580 39120 23,684,330 39au ZIMTUBZ1MNICEA 25000 7487 01 4 7500 7200 1824 13 656 300 5

Total categoria a)l-a 2,199,456,930 1,371Total categoria 11 ll 4,393,240 9,100,592,404 3,016TOTAL GENERAL 4,353,240 9 ,100,592,404 3,016

Cursuri pe piaţa valutară anuntate de BNR In data de 28.04.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

S1UI.I.NG A U ST R IA 6 6 3 ,0 0

d o l a r a u s t r a l i a 5 3 8 0 ,0 0

fk a n c b e l g i a 2 2 6 ,0 0

d o ia r c a n a d a 5803JM)

VItANC ELVEŢIA 5 6 0 8 JK)

'IMILA G E R M IN A 4 6 6 3 ,0 0

COROANA DANEM ARCA 1 2 2 2 ,0 0

FESETAS SPANIA 54,91

M\RCA f i n l a n d e z a 1537JI0

HtANC FRANŢA . 1391 )00

URA STER L IN A 1 3 9 4 5 ,0 0

URA ITALIA 4 ,72

't t f JAPONIA 6 3 ,2 6

g u l d e n O LA N DA 4147JN I

c o r o a n e n o r v e g i a 1 1 2 1 ,0 0

e s c u d o s p o r t u g h e z 4 5 ,4 9

COROANE SU E D IA 1 0 8 0 ,0 0

dolar s c a 8 3 5 1 )0 0

ţâcu 9 2 2 1 JH)

jpST 11 2 3 8 ,0 0

Cursuri ia casele de

schimb valutar din Cluj-Napoca

în data de 28.04.1998

VALUTA $SUA DM

CUVPĂRARE 8370 4580

VÎNZARE 8470 4680

Piaţa mobiliară RASDAQ - 28.04.1998Simbol» Societate comerciala (Cod fiscal) %$r. acttaai Castitate

ljFRODALlMENT(22QO<ni)_

ţlM C-M S(1207749)~

jcNMF fcNMPEŢROMIN (18311004)

Ş‘[MARMOSlM-Hp (2150373)

JASICUKAREA ROMANEASCA (ASIROM) 1(336290)

ţeOSC ţCQM NORD BUCURE ST1 - BU (1390361)

•juULl, |DUCT1L (1154610) .............

|ROMB jROMCLM BUCUREŞTI - BU (322750)

CIJOJJ iClILMCOMPlXX BORZF.ŞTI (903322)

ZăRC iZAIIARUL MUREŞ (1233270),r n F t (COMBINATUL SIDERURGIC SIDEX

KM £ jlCMK - BU (3311777)EEU£ jFElKOTEL (1330659)

( jm |C O M VEX (1909360)

MK MjMOLDOClM - NT (7064663)

PTRM jPETRQMIDIA (1260712)

5-V I j5RV1 ')!( \ M i (12009297”

0P1X jtlP r.M E X .B U (472720)

J aTHENEE PALACE -BU (1569250)

MIA JlIT A N (7441

I I FII [kI.EC7ROF1.TERI-: - p i (6-H280C)

PA2^ |PANTEX ■ BV flUWWW

C51A jCASlAl. DEVA (2092256)

i r o o )LipOBUCURESp - BTJ(157T677)

ALTO JaLFROM -OT (1541764)

El.MA

ACRţ J aURCRA - BT (615707)

^ELECTROMAGNETICA - BUCUREŞTI ‘414112)

RITM IRU.MENTI BARI.A11 (2802089)

JsV 'lfR C M IO R lU i 1 - 01.(1(43705)s i 113 ' JsilROM B U C u iE S li-B U ( ÎM s ii j"

BUCII (BUCUR OBOR BUCUREŞTI - BU ( 1 ^

( m jCOMCERE AL CONSTANTA (2204J 7 g ^

h iba |n :s b r a ş o v . b v (i l o y o s ^

j j .V L R CMC I f ( 0 3 2 3 1 4 ) ^tauiKUKXKâKKtanKKsw

M i IROLAST . AG (I29154)AMRQ l^M BRO^6913301

ARPAJaR O -A O (153942)^

^ | A |AUA - p ; (23 i 7197)

14

1070477;

23052»

163707

'"'iii:

17817

5365:

40255:

325441

24090

24820:

6742

17 131262:

6928

Pr«t mlnlmjprct m «1nt|preţ m edli^Prel î ic lk Jere jv a îo arr to ta la|M «lia preced ea ta

1500i| i656»5100^14< I600;| 1499.35»

11 o i tso a i 1494.741

1350(f...... 16900) 15722.293

110(ţl 160002730»)’

M E U

1200

14QQo| 9204864501 13671.61

2200jj 2400| 2293.465 ?400| 828709900] 2200 41

13M o| Î04J9JOO<|-I3500| I3360.62| 135005 5O429J0OW 13323.08

700) 850j 763.02'!

’OOOI 196462^19001____ ______

1 lOOOOş)’ J T 2 ^ ^ i p 3 9 4 .M i i

5 0 |4 5 4 0 0 0 0 0 0 ]~" 850

1942.52

3200 - 3143.0JI

1120W| jl73JŞ3pOC| 112420.33

3103.35

2Qoooj t 4 3 m ş i _ _ ^ w o c ^ 10125

180001 2 5000j 2336M3;i .. ?2^.9830»|____ Z j g f t * 3^

1651 16800 16615.35:: I68i 2129589501 16503.65

|5500j 17QQ0f 16627.3 S:[ I6000{ 195554300(( 1632^97

p re ţ m edii

.-£*>...61 6

2 456

15.04:

4.22:

0 21

.1034

1.13;-IJIi.

~ U f ,

80.9629.47Î

0.67,

16000) ; 16500) 16281.665

JI5 0 Q ) 33SOO| 32749.527

163505 19230280»;

24000)____2 4 5 0 q [j4 4 3 4 8

33000] 175701200 ~

. 24°00j 142660000)"

193«xa MOOOl 29M3-7» 200 _l4255qow| 2 0 § ' ~ 1965.25 1 20Qo] 132804100) 1920.62

2700§ 2900j 2824 8TS

3300] 3500j 3381.61:

7800] 113715300) ~ .^640.42

3400j 110051400 332941

430|

_4000| 3991.3] 4000)___ 96150650

430.7). 43cf~ 898338BOÎ

I3SOO] 13SOO) 13500; 13500)^ 86481000

?.900| 2 8 4 5 . 1 2 ) 280p] .......81760500

_1400f 81275600;1400)_____ 1400] 1400!

' î w S r ~29oo|~ î a o T j f

17500) _ JTSOOj 17500

230(| 233of 2304.17:

9 2 0 o f 9 6 O 0 j 9580 674W)| 460( 460

JSOOlZ2200) 2173.36;

" ra io £ ;j4 2 0 ^48493'j ÎÎOOf 1059.60

12 178j 400Qj 4200) 4056.30

479Q21 860j 920] 903.1;

2800) 80825000

17500) i m i S M

2300| 71261070;

9300)

460) 60380370~60000f“ ~ 8OKX>;

72Qof~

7000)____514088001100 51386350

i.'UiiwimiKtanuiuciâiUWUiutuiG.'umaH:;i 41 CH>] 49398400

91 Oj___ 43260420

14j 18483j 31300| 2400| 2323.67J

? | I9g?r ■2050^"' ' 21900 224CX>| _ ^ 4294450^

12| 23971} \ J m Z

J.3l —37?°l____

205OO| 42616500;

j { 1933

CFES jjcpvspijcrp^FE R O V IA R E ,^ 8 0 4 1 7 ^ \

105» 40361000

185»

700j -Ş W .tsf 35°i ^ T i75244»

3992

2826.49

J7 5 0 Q

2301.73

46060000

2122.7

6621.64

2395.69

20500

1699.57

11314.59

11579,71

561.31

MCA J |L g Ş C A ;B U (361226T

VIXiA ^ E G A »Pil (3347498)

Ja rARII Ja RAUA^AR y 681792)

CQIŞ {COMALIMENT nUCimF.STl (1561923)

7 f J ţ o £ y _ J 7 0 ^ _ 1 8 ^ V782.2{‘ U O ^ 36474700)

" 3 L Z ; ^ » r 4000] 4100) 4 0 n .l6 jio) ~~1994j I~ ii0 0 [^ ~ l6 0 0 0 ) 15S25.82f‘

4100) III7690Q) 4023.97

309585001

Î7 ) 26492) 2451 IISO] 1147 4 « I I I O ) ” 10198260

J | 33803 »80q 9000Î 8936.W) 9 0 0 ^ 30204000]

15500

1.87!

JU2j-0 .66Î

-0J2;

-2.97 ~2J2

6.98:

L56

- 0.02

X7Î -129

-3.3i;

’ 0 -0.78

00.1

4 13

Jo0.66

"TîrI2.06|

2 J716.63

5.01-3.01:

4.81

_-4.ll;

9.93

6 86 uTîî1.210.16

J \ 270651 1107.73'

m

115077

2996014» 1006 29

14(___ 2932[ 1001A 638 4501

10130.7lj 1020^ 297619

4600»j 45592.471 46000] 29081000^10267.45

45496.15

4 2 |.5 «

' 0.96i

10.081-1.141

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - % - persoane juridice - %Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 12 53 54 54 55 55

BANCOREX* 15 57 52 52 52 52BRD* 14 55 60 61 61 63

14 * 63 65 67 69BA* 13 53 54 54 55 56

Bane Post* 15 37 41 45. 47 52Ion Ţlriac* 12 53 56 57 60 62

BANKCOOP* 14 55 60 61 62 63Bucureşti 13 50 ‘ - - - ■

Transilvania 13 54 51 50 49 48Românească 18 60 55 53 52 60

CEC 15 50 53 56 - 60ALIANŢA 20 . 54 56 58 58 62Albina* 12 60 , 64 64 66 66B.I.R.* 18 56 60 43 49 55

LOIALCOOP 15 54 62 - - -

Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 12 53 54 54 55 55BANCOREX 15 52 47 47 47 47

BRD 14 55 60 61 62 63BA* 13 53 54 54 55 56

Banc Post* 13 35 37 38 • 41Ion Ţlriac* 12 53 56 57 60 62

BANKCOOP* 14 55 60 61 62 63Bucureşti 13 45 - - • ■ -

Transilvania 13 40 41 41 40 40Românească. 18 50 54 53 52 50

CEC 12 - - - - 35Albina 12 60 64 64 66 66B.I.R. 17 46 55 43 43 41

LOIALCOOP 15 54 62 - - -

M R face următoarele precizări în lem tu ră cu aceste cursuri:1. Cursurile incluse în această listă au Ia bază cotaţii ale societăţilor bancare

J»torizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

tfcctivc de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia valorii acţiunilor pe B.V.B şi RASDAQ?

Doriţi să fiţi 'a curent cu evoluţia pieţii imobiliare

locale?Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb

ale leului? Dacă răspunsul este Da, atunci

citiţi, zilnic, această pagină.

Piaţa im obiliarăZONA .

GARSC(miliot

NTERE ine lei)

AP ART. 1 CAM.

(miL Iei)

AP ART. 2 CAM. (mii. lei)

APART. 3 CAM. (milioane lei) ..

APART. 4 CAM. (milioane lei)

Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2Gheorgheoi 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 . 120-140 -

Mânâstur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120M uuli 3S-65 43-48 70-80 90-140 ■ - • 120-160 r ■„ 120-150Zorilor 62-67 ' 70-80 90-110 120-140 120-150 -

Pata • * 80-100 120-150 140-160 - 200-250 -

Centru 100-120 ■ 90-130 120-160 ■ - 150-170 - 130-150 -A. Muresami

‘ ■ ' 120-160 “ ■ 150-170 - 200-250 -Iris 55-60. • * 70-90 -• 85-100 r 80-100 -

Grigorescu 62-65 * 65-75 88-100 75-80 110-130 120-140 -Gruia 50-50 45-50 ■ 75-90 - 85-100 - 90-100 -

CHIRn150DM 130DM - " . 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$ .150DM 150DM r ioo $ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -

100$ 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200 $150DM 100$ 100-150$ - 100-150 $ - 100-200$ .

100$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$

' 120$ 100-150$ - 100*150$ 100-200$ .100$ • - 100-150 $ 100-200$

ins’ 100$ - 100-150$ - 100-200$ .

130DM 100150 DM 100-150$ ■ - 100-150$ - 100-200$100DM “ 100$ - 100-150$ - 100-200$ -

14) miercuri, 29 aprilie 1998 FEMEIA

Lector r f r . Corina IOJVESCU, Societatea Română de Cancer:

C a n c e m B t r e b u i e p r i v i t c a o b o a l ă c a r e p o a t e p r e v e l i i t ă , d e p i s t a t ă e i t r a t a t ă

- Cînd a fost constitu ită Societatea Română de Cancer şi care este principalu l săuscop?

- Societatea Rom ână de Cancer - organizaţie umanitară nonprofit, bazată pe participarea benevolă a m em b rilo r săi (personal medical şi nemedical), a luat fiinţă la Cluj-Napoca, în anul 1993. Societatea are ca scop antrenarea popu la ţie i în cunoaşterea canceru lu i ca problemă de sănătate publică în România, în reducerea mortalităţii, m orb id ităţii şi suferinţelor produse de boală.

- Care s în t m o d a lită ţile concrete de re a liz a re a scopului propus? x

- în primul rînd, informarea largă şi corectă a publicului (prin tipărirea şi difuzarea de broşuri, foi volante, afişe; prin emisiuni la posturile locale şi naţionale de radio şi TV; prin articole în presă; prin o rgan izarea de conferinţe în şcoli, universităţi şi îa mediul ru ra l) asupra impactului individual, economic şi social al cancerului, precum şi asupra posibilităţilor actuale de prevenire, dep istare şi tratament. Apoi, încurajarea şi asigurarea cooperării în tre diferite grupări profesionale (cercetători, m edici) pentru dezvoltarea serv ic iilo r de

diagnostic şi tratament, iniţierea şi su sţinerea financiară de programe de cercetare în cancer. A lte m odalităţi constau în: atragerea unor voluntari pentru participarea la acţiunile SRC şi sp rijin ire a program elor de asistenţă voluntară la domiciliu a b o ln av u lu i de cancer; am elio rarea funcţionalităţii spitalelor şi laboratoarelor, prin ach iz iţionarea de aparatură specifică; editarea unei reviste trimestriale care cuprinde cele mai noi rezultate obţinute pe plan m ondial şi naţional în d iagnosticul, tratamentul şi p rev en irea cancerului; organizarea de campanii la nivel naţional pentru determinarea autorităţilor să aloce fonduri şi să înceapă programe naţionale de screening (depistare în masă) pentru cancerul mamar şi de col uterin; promovarea unui mod de viaţă sănătos; formarea unei concepţii reale despre cancer prin educaţie, climinînd aspectul mistificator al bolii; eliminarea atitudinii negative a pacienţilor faţă de cancer, care implică se c rc tiv ita te , stigm atizare, fatalitate, resemnare.

Realizarea unui asemenea program ambiţios presupune însă nu numai o muncă imensă, dar şi fonduri importante, Societatea Română de Cancer fiind deschisă

o ricăro r persoane fizice, în treprinderi, instituţii sau organizaţii care doresc să-şi aducă aportul prin participare financiară, deoarece cu toţii sîntem expuşi riscului de îmbolnăvire.

- C are au fost cîteva din a c ţiu n ile de începu t ale organizaţiei?

- Adevăratul an de început al activităţii Societăţii Române de Cancer este considerat a fi anul 1996. Ca orice început, îm plinirile se împletesc cu neîmplinirile.

Prim ul pas l-a constituit fixarea unor obiective precise, prioritare în acest stadiu al organizării şi destinate tocmai creării de posibilităţi pentru atingerea ţelurilor principale, dotarea sediului cu un minimum de mobilier, instalarea unui aparat telefonic la sediul soc ie tă ţii; procurarea unui calculator şi a unei imprimante; găsirea unor surse financiare. Dotarea cu mobilier s-a făcut prin împrumut, iar instalarea telefonului pe spesele SRC. în urma prezentării unui proiect, F undaţia Soros pentru o Societate Deschisă, Filiala Cluj, a donat Societăţii Române de Cancer un calculator Alphascan 410 şi un monitor. Ulterior, organizaţia a cum părat o

imprimantă. în ceea ce priveşte atragerea unor surse financiare destinate desfăşurării activităţii, inclusiv cheltuielilor curente, puţine firme* au răspuns nenumăratelor solicitări. Printre acestea se numără CIRO Cluj, care a susţinut financiar peste 90 la sută din cheltu ielile organizaţiei, ' apoi Banca Transilvania, Fondul Mutual Transilvania, Industria Sîrmei Cîmpia Turzii. Sprijin constant şi permanent am primit şi din partea Credit Anstalt Asset Management Cluj, iar ocazional, pentru susţinerea anum itor acţiuni, din partea Globinvest, Prodvinalco, Asirom, SC Celina, Institut Proiect Cluj, FPP Banat- Crişana, SC Drumuri Naţionale Cluj, UBB şi altele.

- Ce a făcut SRC pentru “informarea largă şi corectă a publicu lu i a su p ra im pactu lu i in d iv id u a l, econom ic şi social al canceru lu i şi a su p ra p o sib ilită ţilo r ac tu a le de p reven ire , d e p is ta re şi tratament"?

- S-au editat, tipărit sau multiplicat la xerox, în mii de ' exemplare,'următoarele tipuri de afişe şi foi volante: Cine sîntem şi ce dorim; Căi de prevenire a cancerului; Nouă semnale de alarm ă; Codul european

împotriva cancerului; Controale de depistare p recoce a cancerului; Cum puteţi sprijini Societatea Română de Cancer; Pentru sănătatea dvs.; Exerciţii pentru femeile operate de sîn; Sfaturi pentru femeile operate de sîn; îngrijirea şi autoexaminarea sinilor. De asemenea, s-a editat şi tipărit, într-un tiraj de 1.000 exemplare (cu sprijinul financiar al CIRO), broşura “Esenţialul despre cancerul de sîn”. Afişele şi broşurile au fost expediate tuturor membrilor noştri din ţară, ziarelor şi revistelor, unor şcoli, cabinete medicale particulare, farmacii particu lare , unor sponsori şi instituţii din Cluj- NapOca şi alte oraşe din ţară. Direcţia Sanitară Judeţeană a primit materiale de informare, respectiv broşuri, pentru a le repartiza tuturor circumscripţiilor sanitare din judeţ. Periodic, în presă au apărut articole de educaţie sanitară în domeniul cancerului, elaborate de medici- membri ai SRC: “Cancerul colului uterin - boală cu transmisie sexuală?”; “Cancerul- boală care poate fi prevenită şi tratată”; “Cancerul colului uterin - o tragedie evita­bilă”; “Cancerul şi fumatul” si altele;

(va urma)

Probleme ale maternităţii în lumePotrivit unui studiu privind

maternitatea elaborat de prof. dr. Gabricl Bănccanu, mai mult de un sfert din femeile care tră iesc în ţările subdezvoltate, adică 300 de milioane, suferă dc sechele grave, complicaţii tardive ale naşterii, prin acestea înţclcgînd: prolapsul genital, fistulele vczico şi rccto- vaginalc, incontinenţă sfincterianâ, boli cronice inflam atorii pclvicnc, disparcunie, sterilitate etc. Anual sc înregistrează 80.000 dc cazuri de fistule, în prezent existînd c irca 500.000 -1.000.000 dc femei cu această infirmitate, majoritatea lor fiind marginalizate social sau îndepărtate de soţ sau familie.

Conform statisticilor OMS, citate de prof. dr. Bânceanu, principalele cauze de deces matem în lume sînt: cauze indirecte - 20 la sută; hemoragie în timpul sarcinii şi naşterii - 25 la sută; infecţie puerperalâ - 15 la su tă; eclampsie -12 la sută; distocie - 8 la sută; avort practicat în condiţii improprii -13 la sută; alte cauze directe - 8 la sută. Factorii care determină această situaţie pe plan mondial sînt multipli, ei derivînd în principal din inechitatea^ socială şi carenţele sistemului sanitar sau legislativ. Aici, dr. Bânceanu menţionează în studiul său:

• L ip sa de as is te n ţă medicală la naştere. Anual au loc 60 de milioane de naşteri în cursul căro ra parturienţa este singură sau, în cel mai bun caz, este “ajutată” de un membru al familiei sau dc o moaşă necalificată. Procentul naşterilor la care este prezentă o persoană

calificată (medic sau moaşă) este dc 57 la suta pe tot globul (42 la sută în Africa, 52 Ia sută în Oceania, 53 la sută în Asia, 75 . la sută în America Latină şi Caiaibe, comparativ cu 98-99 la sută în Europa si America de Nord);

• A b sen ţa în g r iji r i lo r medicale în post-partum. Cele mai multe decese materne au loc în debutul acestei perioade, ori în prezent numai 30 la sută din femeile din ţările în curs de dezvoltare beneficiază dc o îngrijire medicală, procentul putînd scădea pînâ la 5 ja sută în reg iu n ile foarte sărace, comparativ cu 90 la sută în ţările dezvoltate;

• P e n u r ia cron ică de personal obstetrical calificat, în special în mediul ru ra l. Numărul de moaşe calificate raportat la 100.000 de naşteri este de 5 în Kenia, 14 în Nepal, 14 în Ghana, 16 în Haiti şi Indonezia , 40 în India, majoritatea lucrînd însă în spitale , şi nu în mediul rural;

• A b sen ţa consu lta ţie i prenatale. Procentul femeilor care beneficiază de o singură îng rijire m edicală sau sfat medical în timpul sarcinii este de 68 la sută în întreaga lume. 63 la sută în Africa, 65 la sută în Asia, 73 la sută în America Latină şi Caraibe, comparativ cu 97 la sută în ţările dezvoltate. La aceasta contribuie: depărtarea faţă de cel mai apropiat centru de sănătate sau spital, 80-95 la sută din femeile ţărilor în curs de dezvoltare locuind la o distanţă mai mare de 5 km de cel mai apropiat spital; absenţa mijloacelor de transport - mersul pe jos fiind principalul mijloc de deplasare chiar dacă travaliul a demarat - şi starea proastă a drumurilor; costul ridicat al

asisten ţe i m edicale; imposibilitatea femeii de a decide asupra utilizării unei prestaţii medicale. Există ţări în care, pentru a avea acces la unul din serviciile de sănătate reproductivă, femeia trebuie să aibă consimţâmîntul soţului, după cum există şi ţări în care legea nu incrim inează căsătoria între copii, mutilările sexuale rituale feminine sau abuzul sexual;

• Sarcina şi naşterea în tim pul adolescenţei. Riscul de deces la naştere al unei adolescente între 15 şi 19 ani este de două ori mai mare decît al unei femei de peste 20 de ani şi de cinci ori mai mare la adolescentele sub 15am;

A v o rtu l ilegal sau p ra c tic a t în cond iţii improprii. Acesta antrenează anual 80.000 de decese materne în întreaga lume, ocupînd un procent de 13 la sută în medie din mortalitatea maternă. Altfel spus, un deces matern din 8 se datorează avortu lu i com plicat. Majoritatea acestor decese au loc în ţările subdezvoltate din Asia şi Africa (peste 75 la sută), avînd diferite cauze, dar în principal lipsa de informaţie şi acces la m ijloacele - contraceptive modeme.

Se estimează că există în medie 350 milioane de cupluri în lume care nu beneficiază de servicii de planificare fam ilială , m ijloacele contraceptive modeme fiind folosite cel mai puţin în Africa (15 la sută), Europa (45 la sută), America Latină (49 la sută) şi cel mai m ult în America de Nord (67 la sută)- mai relevă studiul prof. dr. Gabriel Bănccanu.

m e m , A i f i p i A m ş i

m m c e p j t A îa/ m w n mDR - FlAViU H u m w

FLflVIU MUREŞAN

Editura NAPOCA STAR Cluj

dr. FlaviuMUREŞAN, medic primar ginecolog, doctor în ştiinţele m edicale. Prin conţinu tu l său, cartea se adresează mai ales femeilor gravide, oferindu-le cîteva noţiuni elem entare de reproducere umană, informaţii privind m o d i f i c ă r i l e fizio logice ale organismului matem în timpul sarcinii, măsurile minime deigienă m sarcină şi alăptare, necesităţile nutritive în aceste p e r i o a d e , m e d ic a m e n te le

“Supravieţuirea unei naţiuni se poate realiza numai prin urmaşi sănătoşi şi viguroşi.

Sănătatea urm aşilor se clădeşte, cărămidă cu cărămidă,

(începînd cu procrearea (concepţia).

Existenţa şi buna dezvoltare a produsului de concepţie în • “ pîntecul” (uterul) mamei depinde de sănătatea şi buna îngrijire a “mentorului” care este femeia gravidă.

Fericirea supremă a gravidei este naşterea, adică aducerea pe lume a unei noi fiinţe sănătoase, părticică din trupul şi sufletul ei”.

Acestea sînt doar cîteva din consideraţiile care au stat la baza elaborării volumului “Despre sarcină, alăptare şi contracepţie , publicat de Editura NAPOCA STAR Cluj sub sem nătura

perm ise _ şi medicamentele interzise în sarcină, factorii de risc obstetrical. în egală măsură însă, cartea dr. Flaviu Mureşan se adresează şi femeilor în perioada de procreare, punîndu-Ie Ia dispoziţie informaţii privind metodele contraceptive modeme şi ajutîndu-le astfel să prevină o sarcină nedorită, fără a fi nevoie să recurgă la m etoda de intervenţie instrumentală.

• Tot dr. Flaviu Mureşan este şi autorul lucrării “Reanimarea intrauterină a fătului în travaliu si naştere”, publicată de aceeaşi editură, NAPOCA STAR. Prin aceasta, autorul popularizează propiile-i metode de reanimare a fătului în travaliu “GOB^P”, respectiv de d inam izare a travaliului în perioada de expulzie a fătului - “triada ocitocină, vit. B(, vit. PP”.

Jum ătate din cifra mortalităţii

materne din România este dată

de avortul complicat

Referindu-se la România în studiul intitulat “Maternitatea fără risc - un obiectiv prioritar”, prof. dr. Gabriel Bânceanu evidenţiază că în 1989 rata mortalităţii materne era de 170 de decese la 100.000 născuţi vii, din care 85 la sută erau decese prin avort, rată de 10 ori mai mare decît cea raportată de ţările est-europene vecine şi de 20 de ori mai mare decît cea dinmajoritatea ţărilor vest-europene. Legalizarea avortului şi introducerea contracepţiei după 1989 au condus la o scădere bruscă a mortalităţii materne, cu 70 la sută în primul an, urmata de o scădere mai lentă în următorii ani. Totuşi, relevă studiul, mortalitatea prin risc obstetrical direct s-a menţinut la un nivel constant, în jurul valorii M de 21 decese la 100.000 de născuţi vii în ultimii 8 ani. Creşterea tehnicităţii actului medical s-a reflectat în scăderea numărului de decese obstetricale de la 82 în 1990 la 48 în 1997,cu toate că rata mortalităţii nu a urmat aceeaşi curbă.

în primul an de la modificarea politicii sanitare decesele prin avort au scăzut de la 148/100.000 născuţi vii în 1989,1a 57/100.000 în 1990. Deşi în scădere an de an, ele continui să ocupe o pondere importanta din totalul deceselor materne, de 60-65 Ia sută între anii 1991- 1994 şi de 50 la sută între anii 1995-1997. Deşi în scădere numerică semnificativă de la 263 în 1990 la 50 în 1997, aceste decese dau un indicator de 211100.000, care adăugat la indicatorul de 20/100.000 al mortalităţii prin risc obstetrical direct (1997) formează o rata generală a mortalităţii materne de 41/100.000 născuţi vii. Cu această cifră - relevă studiul prof dr. Gabriel Bânceanu - România, alături de Rusia, Ucraina, Moldova, Albania şi Bulgaria se află pe primele locuri şi la o v distanţă mare de ţări ca Austria, Danemarca, Elveţia, Suedia, Olanda, Grecia, Luxemburg, Marea Britanie şi Slovenia care raportează mai puţin de 5-6 decese la 100.000 de născuţi vii.

Cauzele deceselor obstetricale în România, aceleaşi ca în majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare, sînt potrivit prof. dr. Bânceanu: sindromul hemoragie (40-50 la sută); sindromul infecţios (15-16 la suta); eclam psia (14-15 la sută); trombo-embolia pulmonară şi amniotică (13-14 la sută); alte cauze (10-12 la sută).; în ceea ce priveşte mortalitatea

prin avort, procentul cel mai mic, înregistrat la noi în 1997, de 50 la sută din totalitatea cauzelor de deces matem, este mai mare decît în Bangladesh (31 la suta). Etiopia (25 la sută), Tanzania şi Zambia (17 la sută), Cuba (15 Ia sută). Faptul că jumătate din cifra mortalităţii materne este dată de avortu l complicat situează ţara noastră într-oţ^ situaţie defavorabilă, chiar daca se compară cu ţări din alte continente - mai evidenţiază acelaşi studiu al prof. dr. Gabrid Bânceanu.

Pagină realizată de Monica TRlPON

fADEVARULde Cluj EVENIMENT miercuri, 29 aprilie <998 IMViolentastradală

Violenţa stradală - fizică sau verbală - a constituit şi va constitui întotdeauna un factor perturbator în viaţa colectivităţilor umane urbane sau rurale.

în perioada actuală cînd componenta economică, materială, a vieţii cotidiene primează asupra componentei spiritua le, mai m u lt ca oric înd, asistăm la o recrudescenţă a violenţei stradale cu un spectru com is iv şi participativ foarte larg,

r>. unele d in m anifestările acesteia înscriindu-se în sfera crim ina lită ţii, prin care s în t afecta te grav drepturile şi libe rtă ţile cetăţeneşti, în care dreptul la v ia ţă ş i in te g rita te personală a individului în universul său existenţial xupă un loc central.

0 re tro sp e c tivă in ­fracţională a ultimelor zile relevă ten d in ţa de amplificare a actelor de violenţă stradală cu toată paleta de manifestări prin care se de te rio rează climatul de ord ine şi siguranţă. A

Exemplificăm în acest sens, c îteva cazuri de tîlhării com ise de către grupuri de tineri care au recurs la fapte reprobabile.

Pe strada Pavlov din municipiul C luj-Napoca, doi elevi, cu vîrste între 14- 15 ani, în timp ce mergeau de la şcoală spre casă, au fost acostaţi de trei tineri, care p rin v io len ţă , în stradă, au fost deposedaţi de 100.000, respectiv

-) 40.000 lei, şi un ceas de *> mînă.

în curtea unui liceu din municipiul Cluj-Napoca, un elev a fo s t v ictim a infracţiunii de tîlhă rie , infracţiune comisă de doi tineri necunoscuţi, care după ce i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii, i-au furat o brăţară din argint.

Avînd în vedere gravitatea acestor fapte, Poliţia reaminteşte:

• ses iza ţi ' s inguri Primejdiile, nu fiţi indiferenţi Pe unde mergeţi sau faţă de ceea ce vede ţi şi "sesizaţi" singuri. “Ocaziile” îi favorizează adesea pe răufăcători; :

• obişnuiţi-vă să priviţi în iur cu “ochii" infractorilor, Puţină analiză şi, de ce nu, fer, nu strică niciodată;

• exersaji-vă vigilenţa, se cunoaşte că spiritul de observaţie este instrumentul vigilenţei;

^ • exersaţi spiritu l de observaţie în toate ocaziile.

Cpt. Macedon BUZILĂ

Com partim entul “Prevenire” I.P .J. C luj

A * •■ 1 M l 4 <-■ 1 « I M

' Un tînăr blond, în ţinută sportivă, aşteaptă resemnat să i se “definitiveze” dosarul penal. Coşmarul pe care l-a trăit îl face să se gîndească mereu la băiatul pe care l-a accidentat mortal în a doua zi de Paşti. Fodorean Dacian Sebastian are . 22 de ani. Are o situaţie materială bună.. Se pare că viaţa era gata să-i ofere o lume întreagă de comori, de fericire. Dar totul s-a schimbat brusc, într-o singură seară de primăvară ploioasă, cînd după ce a fost la “udat”, a condus autoturismul tatălui său, în stare de ebrietate, fără să aibă permis de conducere. Băutura l-a dus la această crimă, care-1 va marca, credem, o viaţă întreagă.

Cînd l-am întîlnit, dincolo de gratii, avea o figură tristă, apatică. O fiâmîntare interioară şi oboseala unor nopţi de nesomn se puteau citi pe chipul lui.

• / AT i TiJ '

JL J l l i

r k t i • . T -4 - a - n 1

( I I V J I l t l

*

t r i i uv

Confesiunea lui a început anevoie, îi era greu să relateze ce s-a petrecut în acea zi. Vroia să nu mai ştie nimeni. După un timp, şi-a deschis sufletul...

“Eu cred că unii oameni sînt blestemaţi de Dumnezeu, chiar şi în zilele de Paşti. Băutura, bat-o vina, m-a făcut criminal fără voiej Totul s-a petrecut într-o secundă. în jurul orei 22, după ce am fost la mai multe cunoştinţe de-ale mele, împreună cu cîţiva prieteni, am luat maşina tatălui meu şi am condus prin oraş cîteva ore. în acea zi, la “stropit” am fost. servit cu mai multe pahare de ţuică. Cred că am băut opt pahare. Aburii alcoolului mi-au dat curaj. Nu mi-am dat seama ce se poate întîmpla. Pe o stradă din Turda am pierdut controlul volanului şi am intrat pe trotuar într-un grup de copii. Nu i-am putut evita, comenzile autoturismului nu

mă mai ascultau! Am lovit în plin un tînăr de 15 ani. La început m-a bătut gîndul să. fug de la locul accidentului. Apoi... am oprit. L-am văzut întins pe caldarîm fără viaţă. Lumea adunată a vrut să mă bată. în cîteva minute a venit un echipaj al Poliţiei. Am fost dus Ia recoltat de sînge. Alcoolemia în acel moment era de 1,40 gr/mie. A doua zi m-am trezit după gratii. Acum voi răspunde pentru fapta mea; Am omorît un copil! îmi pare râu că am curmat o viaţă. O sâ-1 am pe conştiinţă cît voi trăi. V-am spus aceste lucruri, ca toţi cei care vor să înveţe ceva din această dramă, să înveţe!”.

Stătea prăvălit pe un scaun şi plîngea. Privea undeva în curtea Poliţiei la pomii înfloriţi. Se gîndea la cîţi ani Va fi departe de bucuriile fireşti ale vieţii în libertate.

Vasile MOLDOVAN

"4

- penitenciar D ej, o instituţie a speranţei

/ / £ > /

jEae. c S e / S g c e r tC-ct c /z r /A a r ţZ Ă //*?£ /£ A t/n e A e /* e /e '

L //z. -/tc e /l/c ic j£c2nii£~ c/e. \/-e irz /e (/u /* /< £ în e A -e c t ■

_ A s / n . 0 d c c r > tO c O y 4 A c / e a c L n e / o C rV q / y c t e / c r r t£ t4 .

V T f t t - / d e A c e

/ u m e .

în urma a două scrisori cu totul neobişnuite pe care le-am primit la redacţie, scrise de doi deţinuţi cu afecţiuni deosebit de grave, internaţi în Spitalul • penitenciar Dej, pline de elogii la adresa cadrelor, am purces într-o vizită de documentare inopinată.

Ne-au întâmpinat, ca în oricare loc de detenţie, ziduri groase, înalte, care pe creasta de-abia vizibilă aveau rînduri de sîrmă ghimpată. Din foişorul amplasat deasupra zidului, ochiul sever al gardianului de pază ne fixa. în curtea interioară, pretutindeni o curăţenie exemplară. în interiorul clădirii vechi, peste tot amenajări ultramoderne. Rînd pe rînd, uşile celulelor se deschid. Feţe zîmbitoare se strîng în jurul d-nei dr. Călina Vancea, directorul Spitalului • penitenciar. Fiecare îşi povesteşte necazul sau bucuria. Unul dintre deţinuţi lăcrimează. în noaptea precedentă tocmai a fost salvat de la un accident vascular

/ / O t__

~ 7 / f K / u s t f T Z o A /A ze . s n z , c u ^ t z r n . ^ . ,C/l ' t/in*/ Tzr-Cun

v - c r x . / u e A r / e . f Z W ~ tA : e e y t c

cerebral. Altul (care ne-a şi scris-' una dintre scrisori), ne istoriseşte plin de interes că ar dori să scrie reportaje. Dar că n-are cine să-l înveţe cum să facă. Doi deţinuţi dintr-o cameră mai mare învaţă ~ împreună limba engleză. Ceva mai încolo, un cardiac scrie poezii. Viaţa curge lin, fiecare regretînd că trebuie să se întoarcă, după vindecare, în penitenciarul comun. Aici se simt trataţi omeneşte, chiar dacă majoritatea au la activ cîte un omor. Dar au învăţat ceva. Şi mulţi dintre ei speră să-şi poa< relua viaţa, dar nu de acolo di unde s-a întrerupt o dată c încarcerarea, ci de pe un alt pian, aşa cum şi-au dat seama că S&' poate. Toţi, invariabil, îşi fac vise Unii, grav bolnavi, aşteaptă dt să se inaugureze blocul operato, (aflat încă în curs de finisare)! pentru a-şi face noi vise. Alţii şi

fac între două consulturi medicale. Şi pe toate găsesc de cuviinţă să le împărtăşească d-nei Vancea, căreia îi spun “regina din albine". Uşile se zăvoresc în urma noastră, separînd cele două lumi distincte, care, pentru o fracţiune de secundă, s-au întîlnit. Purtăm cu noi mesajul către “lumea viilor" al celor care au ajuns la cei de după gratii. Ştim că speranţele lor se îndreaptă către noi, cei care va trebui, într-o bună zi, după muip ani, să-i primim în lumea reală.

D.C.

Adevărata putere a francmasonilor

( i n )("L 'E x p re ss" )

. I A ' * / +ÎS

4iPsăsf-Aa

A ceste exem ple ilu strează perfect complexitatea lumii masonice, importanţa şi lim itele sale. Feudalităţi, corporatism , confidenţialitate privind identitatea, masoneria a fost victima aceloraşi rele ca şi societatea. Ceea ce nu vrea să spună că ca ar fi răspunzătoare. "Francmasoneria nu este dccît un catalizator. Ea nu a inventat nimic. Unii masoni au vrut să se creadă că ca avea putere pentru a se umfla ci înşişi în pene”, afirmă un fost marc maestru al Marelui Orient, Jcan- Robcrt Ragache. De fapt, ea îşi trage forţa din fantasmele pe care le suscită. "Forţa este exogenă, nu endogenă, explică Franşois Thual, istoric, mason şi autor a numeroase lucrări. Jean-Andre Faucher, în lucrarea sa . "Francmasonii şi puterea”, consideră că, paralel cu cei 100.000 de masoni recenzaţi, alte 300.000 de persoane trec drept masoni, într-o societate de influenţă, a face să crezi că eşti pare Ia fel de eficace ca atunci cînd chiar eşti!

S le it de puteri şi de ideiA tunci, tară să repunem în discuţie

masoneria, şcoală de gîndire şi loc de reflecţie laică, nu trebuie oare să ne întrebăm asupra acestui faimos cult al secretului? în Evul Mediu, masonii nu divulgau lucrările lor din lojă, dar toată lumea ştia cine este mason! Marele maestru al Marelui Orient, Philippe Guglielmi, a reacţionat foarte ostil la măsurile luate împotriva secretului în Marea Britanie: “Membrii GODF (Grand Orient de France) nu pot decît să condamne acest gen de măsuri pe care am avut nefericirea să le resimţim prin legea scelerată din 10 iulie 1940”. “Le Journal Officiel” din vremea guvernului de la Vichy a publicat numele francmasonilor francezi, iar parte dintre ei au fost persecutaţi. Aceeaşi prejudecată şi din partea lui Gcorges K om ar, mare maestru al GLF, care îşi am inteşte că a purtat steaua galbenă în copilăria sa: “De ce trebuie să-ţi dezvălui apartenenţa la masonerie? Şi de ce nu şi religia? . Claude Charbonniaud, mare maestru al G LNF, evocă şi el istoria Franţei: Generaţia mea ştie ce sînt percheziţiile,

sigiliile pe uşi. Sînt îngrozit de ceea ce se întîm plă în Marea Britanie, revoltat şi decepţionat”.

M miercuri, 29 aprilie 1998 ULTIMA ORĂ

iliniitm! Transporturilor considerăcă în pieiont “nn mai avem

nici nn acord cu

■ U F

M inistrul Transporturilor, Traian Băsescu, consideră că una dintre m arile probleme ale actualului Guvern este momentul în care va fi în măsură să reia negocierile cu FMI pentru stabilirea unui nou acord de creditare.

“Este clar pentru toată lumea că, în momentul dc faţă, nu mai avem nici un acord cu FMI”, a spus Băscscu.

Actualul acord, încheiat în

aprilie 1997, expiră în luna mai a.c. Misiunea FMI şi-a amînat de cîteva ori vizita la Bucureşti, începînd din decembrie anul trecut, ceea ce a împiedicat efectuarea unei analize riguroase a îndeplinirii de către autorităţile române a angajamentelor de reformă asumate. Prin urmare, România nu a tras decît primele două tranşe din cele patru ale împrumutului stand-by în valoare de 430 milioane de dolari.

Ministrul Transporturilor a arătat că “poziţia FMI este urmare a nerealizărilor din 1997 în ap licarea re fo rm elo r. s tru c tu ra le” şi că oficialu l Fondului aşteaptă să vadă, înainte de a se angaja într-un nou acord bilateral, dacă vor fi înregistrate p rogrese în urma ap licării m ăsu rilo r d i n ' program ul economic al Guvernului.

“Certitudinea este că FMI va rămîne alături de orice Guvern

Petrol Vilcele COM nu si-a respectat contractul!

urmare din pagina 1

Modificarea contractului a fost supusă votului CL de luni, ceea cc a trezit vii discuţii. Primarul a pledat în favoarea clemenţei, pentru ca această firmă să nu dea faliment Consilierii au respins demersul sentimental, remareînd pe bună dreptate, că nu a fost respectat contractul Consilierul Ioan Pop a subliniat că s-a construit doar o benzinărie, iar în rest nimic. Pînă la urmă, nu s-a ajuns la un consens, o parte cerînd ridicarea taxei dc concesionare pentru terenul rămas, iar alţii mai radicali (asemeni lui Puzdrca) au cerut rezilierea contractului şi chiar demolarea staţiei.

La etaj, după ora 22, magazinele

pot funcţiona doar cu acordul

locatarilorurmare din pagina 1

pentru avizul de principiu. A stfel, in treprinzătorul clujean, dornic să prospere din afacerca.proprie, va lăsa şi ţa Primărie cota de 100.000 de Iei.

Tot de acum, condiţionat, s-a dat undă verde celor care desfăşoară Ia etaj activităţi de alimentaţie publică şi care au program de funcţionare peste ora 22. Agenţii economici trebuie să prezinte acordul tuturor locatarilor imobilului (pe bază de semnătură), sau după caz, consimţămîntul scris şi parafat al asociaţiei de proprietari.

Să speTăm că eliberarea „binecuvîntării" din partea celor de la Primărie se va face riguros. A ltfel, această relaxare a legislaţiei locale va duce, sigur, la exasperarea locatarilor necomercianti.

Productivitatea atinge apogeul,

înainte de plecare

urmare din pagina 1

Goga“ . De asemenea, s-a stabilit flancarea acesteia ( la Est şi Vest) de două busturi şi anume cel al poetului Octavian Goga, respectiv cel al prof.dr. Gheorghe Bilaşcu. Refrenul monumentelor a fost fredonat, cu intensitate, în final. Un proiect care, în şed in ţe le trecute a fost respins, a fost aprobat acum. Totodată s-au alocat şase milioane de lei pentru un concurs de idei în scopul realizării amplasamentului. Astfel, Clujul va avea un nou monument, de data aceasta închinat martirilor români de la 1848, A lexandru Bătrâneanu, Vasile Simonis şi Vasile Turcu. în avîntul pionieresc care i-a cuprins,, reprezentanţii noştri au avut o tentativă de abordare şi a unui proiect mai „spinos", privind amplasarea unor catarge pentru drapele, dar au lăsat-o moartă pînă data viitoare.

al României care face ce trebuie în economie”, a adăugat ministrul Transporturilor.

Băsescu a spus că adoptarea bugetului de stat pe 1998 nu are legătură cu relaţia cu FMI, în condiţiile în care acordul României cu Fondul expiră peste cîteva zile. Ministrul Băsescu s-a întîlnit ieri, cu Poul Ţhomsen, negociatorul şef al FMI în relaţia cu România, pentru a discuta aspecte legate de programele de dezvoltare a infrastructurilor rutiere, feroviare şi portuare, deru la te de M inisterul Transporturilor.

D aniel Dăianu, m inistrul Finanţelor, a precizat că s-a convenit ca echipele de negociatori din partea României şi a FMI să se întîlneascâ atunci cînd partea română va considera că este oportun, pentru a “discuta pe cifre”. “Aceasta va fi în jurul lunii iunie”, a adăugat Dăianu.

M in is tru l ro m â n de E x te r n e a d e n u n ţa t politica discrim inatorie a U E în m a te rie de vize

«■!, f

Ministrul român de Externe, Andrei Pleşu, a denunţat, marţi, “discriminarea inacceptabilă” la care sînt supuşi cetăţenii români obligaţi să solicite vize pentru a se deplasa în ţări ale Uniunii Europene, informează AFP. “Sperăm să fim trataţi la fel ca celelalte state candidate la aderarea la UE”, a subliniat şeful diplomaţiei române, cu prilejul reuniunii anuale a Consiliului de asociere România-UE, care a avu t loc, m arţi, la Luxembourg. “UE este îngrijorată, iar îngrijorarea sa este legitimă, din cauza imigraţiei clandestine. Sîntem gata să abordăm această problemă într-un spirit de parteneriat cu autorităţile române, pentru a Ie ajuta să intensifice controalele de frontieră şi pentru a pune în practică o politică mai bună de reintegrare a celor care intră în România”, a declarat ministrul britanic de Externe, Robin Cook, a cărui ţară asigură preşedinţia rotativă a UE. UE a decis să menţină România şi Bulgaria pe “lista neagră” a ţărilor ai căror cetăţeni trebuie să solicite vize pentru a călători în statele comunitare.

Obligativitatea vizelor a fost suspendată în cazt celorlalte opt state foste comuniste candidatei aderare. O comisie a Parlamentului European; p ledat, recent, în favoarea suspendaţi obligativităţii vizelor pentru cele două ţări £ reuniunea de la Luxembourg, oficialii europei au pledat pe lîngă autorităţile române să intensifc controalele în portul Constanţa şi la frontiera ţ Republica Moldova. De asemenea, celedouăpâri au trecut în revistă eforturile depuse de autorităţi); de la Bucureşti pentru adaptarea ţării la normtl: europene, în vederea începerii' negocierilor t aderare la UE. Oficialii europeni au sub!» necesitatea ca România să intensifice eforturi» 1 creare a unor servicii publice eficace şi ( accelerare a reformelor economice. România fe parte din grupul de 11 state selecţionate la si ul din decembrie 1997 de la Luxembourg, aderarea la UE. Negocierile propriu-zise au început numai cu Polonia, Ungaria, Cel Estonia, Slovacia şi Cipru.

Ministerul Muncii a recuperat în luna aprilie doar 20 de miliarde de lei prin executarea silită

a datornicilor la bugetul asigurărilor sociale de statMinisterul Muncii şi Protecţiei Sociale a reuşit

să recupereze, în luna aprilie, prin procedura de executare silită, doar 20 de miliarde de lei de la datornicii la bugetul asigurărilor sociale de stat, informează MMPS.

De la începutul anului şi pînă în prezent, MMPS a recuperat peste 156 de miliarde de lei, în timp ce suma recuperată de la declanşarea acţiunii (septembrie 1997) şi pînă la ora actuală se ridică la aproximativ 320 de miliarde de lei.

Potrivit unei statistici elaborate de către specialişti ai MMPS, au fost recuperate prin vînzare de active peste 205 milioane de lei, iar prin virarea sumelor datorate peste 156 de miliarde

de lei. Procedura de executare silită presupune patru stadii, respectiv somaţie, poprire bancară, executarea silită a bunurilor mobile şi executarea silită a bunurilor imobile.

Numărul total al agenţilor economici aflaţi în diferite faze ale executării silite este de 13.787, iar suma pe care aceştia o datorează la buget, pusă în executare silită, este de aproape 3.500 de miliarde de lei. Din această sumă, peste 2.200 de miliarde de lei reprezintă contribuţiile la zi, iar peste 1.200 de miliarde de lei reprezintă majorările deîntîrziere.

Debitul total la bugetul asigurărilor sociale de stat este de aproximativ 4.000 de miliarde de lei.

Premierul Radu Vasile precizează că nu va demisiona din funcţia de secretar general al PNŢCD■ ................ ’ a I V vr* ' W ' 1-------

ia> [ \ J

4 > , v\ - Ă Î >

au

Prem ierul Radu Vasile a declarat, ieri, la Palatul Victoria, după şedinţa BCCC al PNŢCD. că nu va demisiona din funcţia de secretar general a partidului.

Radu Vasile a spus că îşi va păstra funcţia chiar şi în calitate de şef al Guvernului.

R adu Vasile a spus că negocierile privind secretarii de stat vor continua miercuri la sediul Guvernului.

Un găinar în arestul Poliţiei

ir<

m

M ilitari r o m â n i i participa la un

exerciţiu internaţional ce s e v a desfăşura

în Ungaria- O delegaţie formată din î

de ofiţeri români va parti în perioada 4-17 mai, îi Ungaria, la exerciţiul multi­naţional NATO/Parteneriatii pentru Pace “Cooperaţii; Lantern ’98", condus dt Comandamentul F orţe lo r Aliate Terestre din Cent» Europei. Ofiţerii români v i fi cuprinşi atît în structurii de conducere, cît şi in de execuţie ale exerciţiului Această aplicaţie va simut planificarea unor situaţii & criză, pe hartă, în punctul dt comandă a trupelor. Scenarii! exerciţiului “Cooperativi Lantern ’98" vizeazi rezolvarea, de către o forţa multinaţională de menţine» a păcii aflată sub com NATO şi în baza unu; mandat ONU, a unui conflict de natură etnică apărut între două state fictive, în actualul caz imaginate pe teritoriul Ungariei.

Locotenentul Cristea se află în beciuriIeri, arestul Poliţiei a primit

j un oaspete mai puţin obişnuit, j Este vorba despre locotenentul i de poliţie Cristea Petru, pînă j z ile le trecute lucrător al ! compartimentului de furturi [ auto-moto. Acuzaţia: luare de j mită.

Iată faptele:| Poliţistul cerceta un furt auto | din 1993. în dosar era implicat I şi Cristea Ştefan, care vroia cu

orice preţ să scape de rigorile legii. S-a oferit locotenentul Cristea Petru să-l ajute. L-a învăţat, vasăzicâ, cum să schimbe declaraţiile pentru ca omul să fie încadrat la “tăinuire” şi nu la “com plicitate” . A muşamalizat celelalte declaraţii şi... şi-a cerut plata pentru serviciul făcut. Nu este rolul nostru să comentăm faptele, dar nu ne putem abţine să nu spunem

un cuvinţel despre micimea existenţei unora dintre semeni şi, mai ales, de nimicnicia acţiunilor la care recurg.

Aşadar, It. Cristea şi-a primit răsplata. A pretins o masă (un obiect de vreo 800 mii lei) nişte scaune (pe care n-a apucat să le mai ia, pentru că cercetările au fost declanşate) şi, în urma declaraţiilor, s-a mai aflat că lucrătorul a pretins şi acceptat

să i se plătească o... altă tfflsi de data aceasta la restaurant (factura nedepăşind 250.000

; lei).Lt. Cristea Petru are 38 w

ani, 1 copil, din ‘85 a W subofiţer, apoi în ‘93 ofiţer*cadrul Poliţiei clujene. El riscao pedeapsă cuprinsă între 3 Ş 12 ani închisoare.

Radu VIDA

%

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerfului juderului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MAR1A SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19-28.28; E-mail:adevcj@mail. dntcj.ro

Secretar de redacţie Tel/fax:de serviciu: Horea PETRUŞ 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75 07; Sport: 19.21.27, Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

mif nostru fb iosesteserv ic ilemformativ

TIPARUL EXECUTAT L i ^ G a r a m o n