Acum 6 000 de ani

fluftircar ia : Olteniţa!

O- statuetă, din piatră,-reprezentînd un cuplu bârbat-femeie, îmbrăţişaţi, â fost descoperită la M ăgtira-Gumclniţa^de lingă Ol­teniţa. Statueta se» păstrează în colecţiile Muzeului de arheologie din Olteniţa. v

: Iată ce scrie LlviiT Capşa într-un 'articol publicat în ultimul număr al săptăm înaluluî "„Păm întul“,- care apare, la Călăraşii „... este prima reprezentare artistică a iubirii dintre un bărbat ţi o femeie, dafînd din mileniul patru înainte de Cliristos. . ICa.lipită_ tandru de bărbat, el, cu braţul petrecut ocrotitor peste umărul partenerei... Iată că l-a fost dat unei aşezări de lîngă Olteniţa să scoată la lumină această minune, artă şl vis în egală măsură". , ' ' ~ .

Chiar a>a, iubirea să se -f i născut la Olteniţa, în urm ă .cu mai bine de şase milenii? ^

• A g o n d a ^

Roza vînturilor /3 ;

©tran s ilv an ia /4

®;Via{a po litica /5

• Pagina judefuloi/6• Diverse/7 .6 Publicitdte/8-11

• Sport/12 ; ; ISSN .1220-3203 ANUL VI NR. 1157

Sîntem pe Calea cea bunaIon GOIA

antonii de fcunâ crcdinţă sînt foarte preocupaţi de viito­rul soci. tăţii r 0Iîlâneşti, I’rieteni, cunoştinţe mai iioî sau mai ■'■■vechi mă întreabă, cînd ne ântilnlm : ce crezi, mergem

spre bine? Fiecăruia îi Kţspund: indiscutabil, numai spre bine putem merge. Le dau speranţa dintr-un crez sincer, din anume simţăminte şi pe ' baza analizei evoluţiei evenimentelor şi s i­tuaţiei din ultimii aproximativ doi ani. Şi mai ales din ultime­le cîteva luni Dacă am re u ş it 's ă .trecem, cu toate necazurile pricinuit» do întim plările din ianuarie-februarie 1990 din Bucu­reşti,.apoi a celor de la Tg. Mureş, sa supravieţuim fenomenu­lui politic '„Piaţa- Universităţii'V cu tragicul final din 13—15 iu­nie 1S90 Ia care am foşt m artor îm preună cu colegul de redac­ţie lladu Vida şi şoferul Ion Petcii,'apoi de mineriadele d-lui Mirou Cosma d in septembrie 1991 şi ceva mai tîrziu, pe vremea d-lui Stolojan înseamnă câ vom depăşi a m en in ţă r ile d in aces­te zile ale diverselor 'sindicate; condu$c>'de: lideri „apolitici". N u­mai că fiecare zi de tulburări creează greutăţi, provoacă neli­nişti; aminteşte de nesiguranţa -în care trăim de ■ peşte- patru ani de zile şi înclină spre răii frag ilu l. echilibru în care ne afiăm. A spus-o, de altfel, recent prim ul m inistru,; dl. Nicblae Văeăroiu, care modest: cum îl ştim ne-a dat, tottişl, o rază de speranţă pentru viaţa de mîine. Dacă ne vedeln de treburi, da­că sindicatele nu > vin cu revendicări absurde cum de regulă mai procedează'; cu revendicări politice, care f a c :jocul unor for­ţe politice, avem şansa de a ieşi la liman

Sîntem po calea cca bună. Nu o spune doar guvernul, o spus in primul r în d : oamenii de peste hotare care vin la noi sau la care mergem, cel care ne urmăresc fiecare mişcare. Noi încă nu pcrccpem, sub aspect economic, că s-a schimbat ceva. P re­m ierul-ne spune că declinul economic a fost stopat şl progno- zează o creştere cu 2 la sută a producţiei industriale pc acest an şi cu 1,3 Ia sută a Produsului Infern Brut. Nu este mult,

■ (Continuare în pag. 3) . \

*5

f î lV

% /H

V

’l

A sosit vacanţa mare!.,

NEtNTLLEGElU IN TRfc’ I ’ ROPIÎI ET A It ST Cil IRI AŞI

suit Expres” dlit0B !

lori dimineaţă, la fostul resţa- • u ran t ;cu autoservire „Expres"

din P iaţa Unirii s-a creat o sta- r e . conflictuală -care a adus la fa ţa ' locului atît presa cit şj po- ■ liţia,. Au fost implicate în con­flict urm ătoarele persoane ju - ' ridice S.C. „Staii1* SRL, Curato-:; riul Biserîcii Reformate, S.G; „Ar-

■ ta Culinară" S.A. şi conducerea restaurantului „Expres",

Istoria postdeceiiibristă a âces-. tui restaurant ar fi urm ătoarea;

9 Azi: Sf Tihon Taum a­turgul, ep. Amatundei Cipru­lui; Sf, Mc. Marcu ■ episco­pul.

Mîine: Sf. Mc. Manuil, Savel (Sabel) şi Ismail. .

îi felicităm pe toţi cei ca­re, împărtăşind taina Botezu­lui, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. .

FLORI LA STATUIA LUI EMINESCUSînt momente în care fiinţa pare., că se dispersează, topindu s>?

în nem ărginirea lucrurilor, cînd sufletul străbate pînă -în cele mai îndepărtate tainiţe ale materioi, cînd natiira moartă, înari­pată, pare a se înfiripa şi a trăi în mod inconştient viaţa scur­tă a unui vis Ieri, cu ocazia comemorării a 103,ani de la moar­tea Iui Mihai Eminescu, la statuia Poetului dîn faţa Teatrului Naţional, visui s-a înfiripat: reprezentanţi ai autoritătilor şi in­stituţiilor de-cultură, şcolari sfioşi sau trecători însetaţi de poezie au depus jerbe şl buchete de flori Ia picioarele celui ce semni-' fică răsăritul şi nem ărginita mare, steaua veşnică a poeziei ro­mâneşti. Pentru cîteva clipe, chiar plopul trem urător şi-a liniştit frunza, iar de po florile încrem enite s-au. prelins picuri de rouă.P , ADEVĂRUL DE CLUJ

dreptul de folosinţă al spaţiu­lui de către S.G. „Arta Culina- ră“ a fost contestat, în 1991, de Biserica Reformată, proprietara clădirii (cu drepturi recunoscute si înainte d ev 1989, dar lim itate de HCM-ul care nu _ dădea. voie, proprietarului .'să . utilizeze- spa-, ţiul comercial; cum dorea). Bise­rica a ccrut evacuarea restau­rantului, dar instanţa de judeca-,, tă a dat clstig de cauză S.G. „Ar­ta. Culinară14, iar ,.Expres“-ul a continuat să râmînă în spaţiu pînă în data de 14 iunie., a.o In 1903, în luna mai, între Gu- ratoriul B isericii. Reformate şi S.G. „Stail“ SRL se încheie .un. contract de închiriere a spaţiu­lui de 284 mp, pe durată a cinci* ani, cu o chirie lu n a ră -d e 15 dolari mp (echivalentul în le ir la cursul zilei). Clauzele contrac­tului prevăd obligaţiile recipro­ce: plata chiriei, modul de efec­tuare a dotărilor, buna înţelege, re, penalităţile pentru îrttîrzie .

M. SANGKORZAN

(Continuaie în pag. G) ;

- Vreme uşor instabilă, cu. cer tem porar noros. Local a- verse de ploaie Însoţite şi de d escă rcă ri; electrice, mai ales după-amiaza. V.înt slab la mo­derat din Vest. Maximele: 21- 24 grade. La noapte şi în p ri­m a parte , a zilei, de mîine in- j stabilitatea va. fi mai accen­tuată, apoi vremea se v a , a- meliora simţitor. Ieri,? la ora 12, erau 19 grade, presiunea m ăsura 730,2 mm Hg. (Silvia Mureşan) - • ■ . :

SĂPATURILEARHEOLOGICE

In p i a ţ a uniriiLa mijlocul; săptăm înii viitoa­

re vor începe, fn P iaţa Unirii, săpături arheologice. - In pfim e- : le două , luni, săpăturile vor a* 4 fecta laturile pieţii, unde sin t : rondourile de , flori. Dl. G heor-- ghe .I.azarovici, directorul M u-; zeului de Istoric al ■Trănsilva* niei, a precizat la : întîlnirea pe : care a avut-o ie r i cU oficialităţi - d in Prim ărie ş i ; Prefectură câ , săpăturile' . sint autorizate: da Comisia Naţională - a Monumen- V teior şi prezintă o im portanţă ? arheologică' deosebita. Se: preco-;-f nisează' ca P iaţa U nirii să de- • vină- un parc arheologic, asemă-' nător. 'a lto ra existente în Bulga- : ria. ’ P rim arul 'Gheorghe Funar;; a declarat ziarului „Adevărul de Cluj“ - că nu se pune problema m utării statuii lui Matei Gorvln. „Deocamdată nu ,cred că aceas- , tă chestiune este de actualita te",, a afirm at dl Funar. ..

MAI ifeAW K N W J A - JILE ÎNVC»-TE ŞI.00UPAT 1 -Y)V DE...

i m m .

9 CORKEA. Decizia Coreei de Nord de a se re tra­ge din AIEA a detedm inat şefii diplomaţiilor am erica­nă şi rusă sâ se reunească miercuri de urgenţă la Itru- xelles şi a provocat un început de. panică în rîndurile populaţiei de la Seul. La New York, ambasadorul Co­reei do Nord la ONU a ceiu t marţi. Statelor Unite „să înceteze" cu pregătirea unei rezoluţii de sancţiuni la ONU care, dacă va fi votată, vn constitui, potrivit opi­niei sale, un act de război. Ambasadorul a ccrut SUA

■ să-şi .schimbe starea de spirit şi să se re în toarcă , mal degrabă ia masa negocierilor pentru o soluţionare a Problemei de o m anieră paşnică. Preşedintele rus a afirmat pe de aîtă patte, că ' n căzui de acord cu Preşedintele american Bill Ci in tun pentru „’n lega“ ţi­nerea unei conferinţe internaţionali.- asupia Coreei de

eventuale sancţiuni „în clape'* împotrîva regimului co­m unist de Ia Phenian. - , . .

© RUANDA. Frontul Patriotic Ruandcz (FPR), miş­carea rebelă a m inorităţii .tutse, s-n angajat marţi sea­ra Ia Tunis să respecte o încetare a focului imediată în Ruanda.

O YEMEN A utorităţile nordiste au respins în mod cate­goric m iercuri „proiectul propus dc rebelii sudişti" trim i­sului special ai ONU, Lakhdar Draliiml pentru super* vizarea -unei încetări a focului- în Yemen, Trei civili au fostv ucişi, m arţi şi alţi 11 răni(i tn bombardarea de către forţele nordisle o Ademiluî, Forţe do ordine su-

- - - x / r i r t i n T P r t \

dlste au procedat la arestarea a aproape 200 de extre­mişti islamici după explozia a două automobile capcană 'duminică ia Aden.

- Q BOSNIA. Grupul do contact — Statele Unite, Itu-. sia, Uniunea Europeană —• asupra Bosniei se va reuni foarte probabil joi la Londra, au deci-ra t surse dlplo-' matîce din capitala b rltan iiă . Preşedintele croat, Franlo Tudjman, a t f c . l ,,'»i m rrţi la Saraievo o prim ă vizi­tă în Bosnia şl IItrţcg(.\.na do la începutul războiului. Ministrul rus al afacerilor externe, Andrei Kozîrev, tt invitat marţi pe liderul sîrbilor în Bosnia, Radovan Ka*. radjicl, sosii într-o vizită particulara la Moscova, să ac­cepte un plan european de partajare a Bosniei.

ADEVARUL DE CLUJ JQ I,-16 fUNiE, PAG. 2

DACA VA PLACE LIMBA SPAlMfOLA.,.Deşi fiinţează / . d e tre i ' a n i ,:

secţia de limba span.iolă — bi-, lingv de! la Liceul „N, Bălces- cu“ 'd in Cluj-Napoca este puţin cunoscută în municipiul, nostru ,: rezultatele obţinute îndreptăţiri-1 d-o însă în a-şi atrage atenţia Concetăţenilor. A acelora carc ş tiu . că a ctinaaşte această lim ­bă constituie • nu numai un pri­vilegiu c i - ş i "O şansă pentru o mai largă ş i.d irec tă comunicare cu o parte. uriaşă a umanităţii, pentru accesul Ia cultura supe­rioară a lumii hispanice. ,

Din convorbirea pe, care am avut-o a i doamnele profesoare;

"M irata Lazăr şi Alina: Popa, de Ja liceul am intit,' am desp rin s’ citeva repere-, ce au în vedere

„ studiul limbi* spaniole, pe care am considerat oportun sâ vi le Împărtăşim: sprijinul concret prim it din partea Ambasadei Spaniei lâ Bucureşti (cărţi, ma- nuale, dicţionare, casete- etc); buna pregătire a elevilor liceu-'

1 lui, reflectată în participarea acestora nu doar la-olim piadele

"de lim bai spaniolă * ci şi hi con­cursul zonal de latină, italiană şi spaniolă, organizat sub patro­najul Uniunii Latineţ participa­rea elevilor, cu lucrări fn lim ­b a spaniolă,, la sesiunea anuală- d e comunicări ştiinţifice pe ca­r e ce organizează liceul; contac­te în tre elevii secţiei şi persona­lităţi din Spania — rectorul Universităţii din» Salam anea sau profesorul' George Uscătescu —, precum 'ş i eu am basadorul Cu­bei la Bucureşti; corespondenţa ; p e care copii şii tineri d e ia Li* ceul „N. ■ Bălcesciy* o în treţin cu prieteni de aceeaşi vîrstă din ■:

'Spania; există, in perspectivă, : posibilitatea^ înfrăţirii liceului clujean c\i u n liceu din Barce­lona, în fră ţire interm ediată de ' d-na Tercsa Pallarmclo, 'asesor lingvistic al ambasadei Spaniei la , ; Bucureşti r în , cadrul orele'r de

limba spaniolă, la cele- în - care se studiază geografia, istoria şi civilizaţia Spaniei, elevii au ocazia să al'le date' interesante despre această ţară y magnifică, precum şi despre ţările Americii Latine; programe artistice, cîn- tece,' jocuri' şi ghicitori, toaţe in spaniolă, completează în mod plăcut procesul de învăţare a acestei limbi; anul trecut, doi elevi ai liceului au participat lao tabără internaţională Sn Spa­nia, la A ldeacentenera; preocu­pările profesorilor, departe de a sc lim ita la munca în clasă, se extind şi la nivelul cercetării dc specialitate, prin organizarea unor colocvii interjudeţene, la care profesori de spaniolă din Transilvania , au avut ocazia să-şi prezinte opiniile, rezulta­tele studiului şi observaţiilor p roprii; profesorii de specialita­te din liceu au participat Ia sta-

;gii de perfecţionare cu formatori spanioli; Ia cursuri ds* vară fn Spania* la u n sem inar in tem a- ţiotiaţ fn Belgia* organizat cu sprijinu l Consiliului Europei etc.; eficientă şi ■ directă colabo­rarea cu Catedra de lim ba spa­niolă a , Universităţii „Babeş-Bo­lyai1* d in ■ Cluj-Napoca; îh presa locală d in Santandcr (Spania) a ap ă ru t un articol J n legătură cu, felul în care este studiată lim ba spaniolă la lic e u l „N, Băleeseu1*.:; F ă ră ' a fi epuizat subiectul, daca după _ toate cele spuse, dacă eonii vor f î a juns la concluzia eă le-ar face plăce­re să studieze lim ba spaniolă in tr-unui d in liceele de fru n te ale Clujului, le prezentăm p la ­nul de şcolarizare pen tru anul 1994-95.: pe lingă, cele 10 clase deja existente, ''s e c ţia va mai avea: clasa I (o clasă a 30 elevi),, clasă a V-a fa: clasă a 24 elevi)' şi clasa a IX -a (uman, 0 clasă).

M. BOCU

• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEANĂ 1 -64-16;• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 1S-GC-30; PRIMĂRIA - DEJ: 21-17-90; PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60; PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01,* PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48; PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26.® POUTIA CLUJ-NAPOCA: 955 Sl 11-15-10; POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA 13*49-76; POLIŢIA DEJ: 21-21-21;POLIŢIA TURDA: 31-21-21; POLITIA CÎMPIA TURZII: 36*82*22* ■POLIŢIA ’ HUEDIN: 25-15-38; POLIŢIA GHERLA: 24-12-24.• POMPIERI: 981« APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA: 11-24-71• SALVAREA: 967; SALVÂFiEAC.F.R.: 11-85-91• INTERNAŢIONAL: 971; INTERURBAN: 991; ‘ INFORMAŢII: 931; DERANJAMENTE: 921;ORA EXACTĂ: 953• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE - DISPECERAT: 11-87-48; REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT: 1 t*63-02;S. C. "SALPREST* SA.• DISPECERAT: 11-29-68; COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI;11-10-12, interior 132. ’o GARA • INFORMAŢII: 952; AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. • INFORMAŢII: 11-22-12 (Intern/; 11-24-75 (internaţional)

CURSE INTERJUDEŢENE;din Autogara I - Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca * Tîrgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu circulă duminica);

din Autogara ti: Cluj-Napoca - Abrud: 6,00;Cluj-Napoca- Zalău:6,30 (nu circulă duminica); Cluj-Napoca-Gîrbău-Zalău: 6,40; Cluj-Napoca - Jibou: 7,00; Cluj- Napoca - Şimleu Silvaniei: 8,30.

CURSE INTERNAŢIONALE;din Autogara li:•Cluj-Napoca Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şl vineri, la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta fn zilele de marji, vineri şl sîmbătă, la ora 11,00.

INFORMAŢII:Autogara 1:14-24-26;Autogara II: i 3-44-88.

DECOLĂRI DIN CLUJ- NAPOCASPRE bucureşti:

• 8,45; 13,10; 20.PLECĂRI DIN BUCUREŞTI:

• 7,10; 11,30; 18,30.• Cursele de 8,45 şi 13,10 * circulă şl sîmbăta; cursa de ora 2 0 : circulă de luni pfnă vineri.• Telefon: 19-49-87

Asociaţia Foştilor Persecutaţi. Politic din Armată, Filiala ju ­deţeană Cluj, convoacă , aduna-’ rea generală a membrilor săi ■ pentru mîine, 17 - iunie a.c., ora11,00,-- în sa la 'm a re a Cercului

M ilita r .din Cluj-Napoca, în ve­derea prezentării dării de sea­m ă -ş i transmiterii unor comu­nicări importante. •.

PLASTIClENII DE LA „PRICHINDEL"

'ieri după amiază a avut loc, în spaţiul expozlţional . de la Biblioteca Academiei din '.'Cluj-'. Napqca întîlnirea cu publicul a micilor plasticieni,. membri ai cercului de artă plastică „Prichindel1* de la Cercul Mi­litar. Copii de 3-4 ani dc ia Grădiniţa nr. 69 din municipiul nostru, membri ni ccrcului a- mintit, au expus, .spre ‘ îricin— ta rea publicului, m iniaturi dc grafică, pictură pe sticlă, ce­ram ică şi design vestimentar (exponate realizate de • firm a „Decomod1*, după desene cre­ate de copii).. Sponsorul Intil- niriî a fost SG .Apuseni" (pa­tron domnuli^Vasile Moldovan) din. Clnî-Nanoca.

Placări din Cfuf-^apasa p rin c ip a le i* d inscţil t r e n a ţ i zsestera te »

(prin Dej): 14,43

Bistriţa N15,45

• (prin Dej): 1,23

- (prin Sighişoara): ~ 0,01; 10,25 ; 14,33; 21,21;

22,04; (prin Slbiu-Piatra Olt):11,21. (prin Petroşani

Craiova): 9,3î,

(prin Ploieşti-Buzău): 9,14* (circulă între 01i02iulJ-18l19 sept)

12,45; 21,06; 23,40

21,21 (circulă între I 01102 iul.-18119 sept.}

3,40; 5,06 (circulă întră 02/03 Iul. < 19120 sept); 20,54.'

(prin Oradea): 5,37; 16,52

(prin Alba Iulia): 5,52; 23,02}23,43. (prin Oradea)'. 14,45

P f f l I S j10,30; 20,31

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

# ÎS. 06. 1994 . /14.30 Serial — Canale 515.30 Seriale — Rete 4 ’ '38,00 Pe orbită — Video, audio, magazin18.30 Desene animate — Cartoon NetWork ..21,35 O femeie face carieră — Canale 5

PROGRAMUL FILMELOR10—16 'fUNIE' .

ÎN CLUJ-NAPOCARepublica — Dave, preşedinte pentru o zi — SUA — -PREMI­ERA — , pU: Kevin Kline, Si- gourney Weaver (9; 11; 13; 15; 17; 19) ® Victoria — Nopţi al­be in Seattlo — SUA — PRE­MIERA — Cn: Tom Hanfcs, Meg Ryan (11; 13; 15; 17; 19) ® A rta — 10-12 iunie — Oa­meni d e . onoare —SUA — Cu: Tom Cruise, Jack Nicholson, Demi Moore (11; 13,30; 16; 18,30); 13-16 iunie — în pa t cu duşmanul — SUA — Cu: Julia Roberts (11; 13; 15‘, 17; 19) © Mărăşti — sola A — I a răscruce în tre dragoste şi moarte — SUA —; Cu: Richard Gete-, Sharon Slane (11; 13; 15; 17;19);: sala B — ,Fiul cel bun — SUA —* Cu: Maeaulay Culkin (14; 1G; 10} ® Dacia — 10-12.. funie — Un comando Sn de­şert; .— SUA ~ CU; John Ca- ssavetes, .Eric Douglas; / 13-16 iunie — Lovituri fulgerătoare— SUA — Cu: Brândon Lee, Powers Boothe, Raymond J. Barry (15; 17; 19):© Favorit —10-12 iunie .Plăcerea dragos­tei — Italia — Cu: Anita Ek-? berg (11; 13; 15; 17; 19) — in­terzis sub 16 anii 13-16 iunie— Dragoste- de frate — India.— Cu: Dbarmendrg, Shakti Kapoor ( I t j 13,30; 16; 18,30> @ Apollo —_ 10-12 iunie — Beet- hoven, un cîine puţin prea ma­re — SUA --- Cu: Charles Gro- din, Dean Jones, Oliver P latt (16; 18); 13-14 iunie — Propu-

"nere : indecentă — Cu: Roberi Redford (16; 18); 15-16 iunie —■ I^unbada — SUA — Cu: Edie

'Peck: Mei ora Hardin (16; 18) TURDA:Tineretului — sala A \— Sliver— SUA — Cu: Sharon" Stone;' sala B — Fără ieşire — SUA— C u:-Jean-C laude Van pam- me, . T rahir — România — PREMIERA — Distins cu Ma­rele Premiu al Americilor; Fox— Zona.de impact — SUA — PREMIERA — Cu: Bruce Wi- llis, Sarah .les«ica Parker CIMPIA TURZU Muncitoresc — D-na Doubtfire. tăticul nostru trăznit — SUA— PREMIERA — Prem iat . cu „Globul de aur“ pentru ce) mai bun' film, cel mai bun ac­tor, Robin Williams; Firm a — SUA — PREMIERA — Cu: Tom Cruiso, Gene Hackman, ' Iîolly HunterDEJArta Dă lovitura şi fugi — SUA — PR E M IER A '— Cu: K im .Rasinger, Alee Baldwin GHERLAPacea — Uite cine vorbeşte a- cum — SUA — PREMIERA — Cu: John • Travolla, Kirstie Allcy; Lista lui Sohindler — SUA — PREMIERA — Distins cu 7 premii OSCAR,. IS94.,

FARMACII CU SERVICIUPERMANENT: Farm acia „CORA- FAHM", str. Ion M eşter nr. 4, telelon 17-51-05./ GAHDA DE NOAPTE: Farma­cia n r 4 „HEDERA*; str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77, o rar 20—8.

SS®

' • Programul: !: 8,00 Aetuali- tâ ţi; fi,05 Calendar; 8,30 Video- , clipuri; >î,55 Desene animate; 9,20 Film scrîal,: „Toate . pînzelş sus!“; 10,15 Limbi străine — en­gleză am ericană,, germană; 11,15 Film serial: „Salvaţi de clopo- ţcl“ (r); 11,40. Capăiul tunelului (II); 12,15 Film serial: „Mala m ujer"; 13,05 — 1001 audiţii;14.00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca;16.00 A ctualităţi;' 16,10 Divertis­ment internaţional; 17,00 Sub semnul în trebării: 18,00 Crono- grafii; 18,25 Film serial: „Sal­vaţi _de clopoţel11; '18,50 Tragerea excepţională Expres şi obişnui­tă Loto; 15,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Desene animate; 20,00 A ctualităţi; 20,4i>; Eminescu in filmul ' românesc; 20,55 Film se­rial: „ „Dallas";- 21,55 Simpozion;22,40 — 24 pentru ’94; 23,25 Stu­dioul economie; 0,05 Actualităţi; 0,35 Film serial: „Ashenden'*.

Programul 2: 14,00 Actuali­tă ţi; 14,10 Grădinile sudului (docum entar);- 14,40 In direct: economic; 15,00. Pe- corzile su t

.fletuhii; 15.30 Limbi străine; en ­gleză . am ericană — germ ană;10,30 Film serial: „Ţinăra s tă ­pînă1' ; ' 1:7,00 Ceaiul de la o ra 5; 19,0-0 Emisiune în limba germ a- ., nă; 20,00 Actualităţi; 20,40 R it­muri muzicale; 2Î,00 TVM. M e­sager; 21.30 P ro memoria; 22,00 T \'5 Europe; 22,30 „Joc pericu­los" (film artistic).

TVU CLUJ-NAPOCA: 7,00 P a­noramic; 7,10 Emisiune în lim ­ba- m aghiară; 15,05-16,00 Actua­litatea; Lumea copiilor; Cliema- re» păm întului: Noutăţi din agricultura judeţului Alba; Pa­sărea m ăiastră: Instruţatul bou­lu i /

„ ..'Redacţia nu Lsi asumă ■respon­sabilitatea în legătură cu even­tuale modificări intervenite în programul anunţat. -

REŢETA ZILEI

TOCĂNIŢA NAŢIONALA'

Alimentele şi can tităţile nece­sare: 500 g cam e, 2 cepe m ari,3 ardei, 3 roşii, verdeaţă, 3 liri-

, guri ulei, sare, piper, usturoi (după gust).,

Mod de pregătire: Carnea tă ­iată bucăţele se căleşte îm p re - \ «nă cu ceapa tăiată solzi, lă- sîndu-se să fiarbă pînă se r u ­meneşte. Se fierbe acoperit. Se adaugă ardeii şi rdşiile tă ia te bucăţi (roşiile: fără pieliţe ş i se ­minţe), verdeaţa tăiată m ăru n t, usturoiul. Se lasă s ă . scadă Ia cuptor şi se serveşte cn m ă m ă­ligă. Vă dorim poftă bună!

POLICLINICA ' INTERSERVISAN”

Str P ascaly nr 5, cart. Gheorgtieni

-INTERNE-CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

-ENDOCRINOLOGIE• REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE . OERMATOLOGIE

: CHIRURGIE - ORTOPEDIE . O.R.L- OFTALMOLOGIE

. GINECOLOGIE - ONCOLOGIE . PEOIATRIE - UROLOGIE

• ACUPUNCTURA- LABORATOR

- (Blochlmle-Bacteflologle• Imunologle - Parazitologle

. Tasta SIOA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA,

orele 7-21 Medic d e gardâ: orele 21*7

R ezervare consultaţiiia toi. 19*39*39.

JOI, 76 IUNIE. PAG, 3 ADEVĂRUL DE CLUJ

r a r « M l l i l

„cea maipenlru anul 200®

a SuvrraniiI P o n tif in v ită pe c r e ş t in i , l a ;' . autocritică ®

(A IP , A N SA )

»,oa loan P a u l’ al IT-lea i-a invitat, luni, pe Alini la o maro autocritică, „pentru a-si tecu-' i [c g resiile-istorice înainte de ă trece cum-

anului 2000”, îrr tim pul unui consistoriu ex­traordinar, reunit ia Vatican pentru a pregăti mSileul destinat sâ deschidă cel {le a i ' treilea mileniu creştin. „în vederea acestui m are jubileu, afirmat el în faţa cardinalilor, Biserica trebuie

# reflecteze - asuprai păcatelor istorice şi a negli- jjajelor .fiilor-', săi faţă de .Evanghelie".- „Numai l^lnoscind cu ' curaj păcatele şi omisiunile de care se-fac ,într-un fel vinovaţi creştinii".'.şîacr> ■eplind ,,să ie repare cu ajutorul lui Bumnczeu /poate' aduce o contribuţie-'eficientă la ,-noua rranplicHzare şi lă cauza unităţii - tuturor*, creşti-- nitar“, a "subliniat sfintUl " p ă r i n t e . vSuveranul'pontif a declarat că un 'acord între

Occidentul catolic si Răsăritul -ortodox reprezintă, , pile, „cea mai m are sarc ină11 Jce trebuie reali- atâ In perspectiva anului- 2O0O.-„N;.u ne v o m p u - ica prezenta-în faţa; lui Hristos, Domnul istoriei, Jivizaţi ca- la' inccp’ukil celui xle al.doiiea mile-,. ,iiu“, a spus el, făcînd aluzie la tnarea schismă .•are ^ separat. Rclma de Constnntinopole în seco -; ;al aT.XI-lca, „Asemenea divizări trebuie să ce­t e locul apropierii, ş i . concordiei. Rănile pe. alea unităţii creştinilor trebuie tămăduite11, a 5v« e t Papa a afirm at că contrar "părerii unora, iia'ogul ecumenic, răm îne dinamic. El şi-a expri­mat doar regretul îri legătură cu decizia Bisericii

anglicane de a autoriza hirotonisirea femeilor, de­cizie pe căre a calificat-o drept un „serios obsta-

, ' col" în calea unităţii.Referitor, la dialogul inter-religios; Papa loan

Paul al II-lea a denunţat „unele neînţelegeri şi .d ificultăţi chiar importante11 cu Islamul, „din cau-

-■ za undr grave probleme sociale şi politice care au afectat unele ţări cu populaţie m ajoritar mu­sulmană''. El j r deplîns faptul că există ţări mu­sulmane, în care creştinii nu alt încă posibilitatea

■1 de. a-şi exercita public credinţa, „în contrast evi- , dent cu respectarea drepturilor omului".

-în discursul său ,.Papa a făcut un bilanţ al ac- ; -tiv.ităţii Sfîntului Scaun în ultimii ani, niai ales- pe plan diplom atic,. subliniind că, Vaticanul ac-

ţioneazâ „prin diferite forme" pentru „a so ajunge la o normalizare a relaţiilor cu China şi Viet-

: nam “ E l , a anunţat că * pînă în anul 2000 un . sinod al episcopilor celor două Americi şi un

sinod al-episcopiilor din Asia şi Extremul Orient- se ,vor, desfăşura Ia Vatican.' Suveranul pontif

s-a referit, de asemenea, la .situaţia economică a/ Sfîntului Seaun, care se îmbunătăţeşte datorită

.generozităţii internaţionale1*. „A venit tim pul să fie spu lbera t, mitul 'despre mari bogăţii ascunse

*: ale Vaticanului", a spus Papa. Papa a propus de , asemenea să fie adăugaţi eventualii' m artiri din

alte; biserici creştine de pe lista .m artirilor pro-, ; clamaţi sfinţi, de Biserica Catolică.,

: Cardinalul, secretar de stat, Angelo Sodano, a cerut apoi părerea cardinalilor în legătură- cu .proiectul unei. mari reuniuni pancreştine- la Bet- :lileem şi Ierusalim, precum şi. a unei întilniri la>

,' nivfel, înalt creştino-iudeo-musulmană pe Muntele . Sinai, j/reconizate pentru,, anul '2000. Aceste pro­

iecte au fost supuse atenţiei cardinalilor intr-un document de lucru înaintat de Vatican înainte d e : consistoriu. Cardinalii s-au împărţit în opt g rupuri.de , lucru pentru a-şi formula sugestiile in legătură cu pregătirea anuilii 2000, ce ar putea

' începe anul viitor. .

| Vizita îm păratului Japoniei îa . Slaîele XTflîte: fast şi lunu* bunâ la din cui oferit la Casa Albă S V

. . .' (KCUTEK) _. '

Dineul oferit .de preşedintele ; Xnton In ‘onoarea îm păratului ; Itihito şl Împărătesei Mlchlkof-ri Grădina de trandafiri a ’asei Albe . a fost dominat de . j Irălueirea . stelelor nopţii ' de^i ară şi de- cea a celebrităţilor lin lumea politică şi culturală «wricanâ prezente lă cerrmo-

Preşedintele american ,a ■»tit un toast. In-care s-a refe- •t la legăturile d in tre cele două iîi, apreciind că acestea „sunt I ai puternice ca niciodată11. Ei afirmat câ tehnologia şi ori- ;

starea . către, democraţie, pros­t a t e şi pace au apropiat Ja- fflia de Statele Unite. „Totuşi,"-ai avem multe de învăţat. Re- liiile noastre vor continua să* dezvolte", a declarat el.In Grădina de trandafiri s-au

®at 175 de oaspeţi, p rin tre ca- vicepreşedintele' Al Gore, l i ­

trul republicanilor d in Came- ;

ra . Reprezentanţilor Robert Mi- chel, dram aturgul EcUvard- Al- bcp, actriţa Jane Fonda, cântă­reaţa B arbara S treişand/ Oeşi preşedintele Clinton se află la Casa Albă de un an şi jum ă­tate, acesta este prim ul şău di­neu oficial de stat la care ţi­nuta de seară a fost obligato­rie, în mijlocul grădinii a, fosl» montat un podium, pe care au fost instalate m esele,-şi totul a fost acoperit de uri ni a re cort. prevăzut cu instalaţii - de aer condiţionat care i-au protejat pe oaspeţi de umezeala supărătoa­re a aerului- de la Washington.

-în ; cursul dineului au fost continuate declaraţiile, făcute ele preşedintele Clinton şi de îm­păratul Akihito in discursurile rostite la începutul 2 ilei pe Pe­luza de Sud a Casei Albe.' Aki- hito a apreciat că este impre­sionat de felul în care ameri­

canii „se lasă călăuziţi de ceea ce ei simt că este bine". La rîndul său, Bill Clinton a a- flrm at c ă . Japonia .este-„o ;civi­lizaţie de o mare eleganţă", care îşi respectă’ strămoşii conţinu- îhd în acelaşi .timp să inoveze pentru v iito r.' , V

Ceremonia de intîmpinare, or­ganizată în d im ineaţa. zilei de13 iunie pe^ Peluza d e Sud a

. Casei Albe, a fost fastuoasă--cu ‘această ocazie fâcîndu-se şi re­feriri la cel de-al doilea războt mondial. Akihito — care s-a deplasat ultir>a oară în Statele Unite în urmă cu 40 de ani pe atunci în calitate de prin ţ moş­tenitor, pentru a se îritîini cu preşedintele E isenljouer a d e ­clarat câ -Japonia Şi S tatele Unite au -"depăşit rup tu ra ' re­gretabilă" a -relaţiilor lo r în tim pul celui de-al doilea răz­boi mondial- „Poporul japonez nu va uita generozitatea a ju ­torului acordat de Statele Uni­te ţării mele după încheierea- t’âzboiulul şi nici rolul esenţial jucat de SUA în asigurarea se­curităţii Japoniei şi a păcii mondiale în ultimii 50 de ani", a afirm at el.

, „fi. rindui .dum neavoastră la m utare1*- 4 ' .' #.ia fttistria: Vot masiv in îavoarea aderării:

la Uniunea Europeană (AFP)

Austria a votat masiv în fa­voarea aderării la Uniunea Eu­ropeană la referendumul care a avut loc dum inică 'şi astfel ţara va deveni rriembră a,Uniunii Eu­ropene cu începere de îa 1 ia­nuarie anul viitor. 66,39 la. sută din voturile exprimate au fost într-adevăr . pentru răspunsul „da“, faţă de 33,61 la şută pentru „nu", potrivit rezultatelor oficia­le provizorii. Participarea la vot 1 a fost de 81,27 la sută.

Această, adevărată profesiune de credinţă europeană l-a su r­prins şi pe cancelarul social-de- raocrat Franz Vranitzky şi pe m inistrul afacerilor externe Alois, îkiock, conservator, care se anga­jaseră cu liotărire în favoarea . răspunsului afirmativ.' Votul larg- pozitiv al austriecilor în favoaren Uniunii Europene este de bun augur şi pentru referendumu- rile din octombrie şi noiembrie d in celelalte trei ţări candidate. Ia aderarea la U.E., Finlanda, Suedia şi Norvegia.

Toate provinciile austriece au - votat în favoarea^ aderării. Bur- genland, provincie' limitrofă cu Ungaria, care va beneficia în m are m ăsura de ajutoarele re­gionale europene, a votat afir­m ativ în procent de 74,59 în tim p ce" Tirolul cel mai reti­cent faţă de Europa, din caută Văilor-, sale alpine am eninţate ' de trariziful rutier, s-a pronun­ţa t într-un procent de 51,42 la sută în favoarea răspunsurilor „da". Cancelarul Vranitzky şi-a exprim at într-un interviu tele-

yizat satisfacţia' faţă de „volui clar-1 al austriecilor in favoarea Europei;-care a ra tă -că „austrie­cii sunt decişi să îşi hotărască singuri destinul. Ministrul . de externe Alois Moek, care a -n e ­gociat în m artie . lă Bruxelles

• tratatu l de aderare al ţării sale, a calificat la. rîndul sau drept „istoric" ; votul m asiv al com­patrioţilor săi,: prin care Austria „devine un partener cu drep­turi depline în Europa". „Este un succes covîrşitor pentru Aus­tria. Compatrioţii mei, în ma­rea lor majoritate, nu ati cre­zut în argumentele demagogice ale opozanţilor referitor la ransferul rezervelor de aur ale Austriei la Bruxelles sau la construirea de centrale - nucle­are- în • A ustria.. î n cazul răs­punsurilor *da* pentru U.E.'^ « declarat Alois Mock la televi­ziune.' Preşedintele Thomas Klestil, care anunţase că vota „da“, a apreciat câ „Aus­tria a trecut cu succes^ testul european şi' eă poarta spre Eu­ropa lărgit? este acum larg des­chisă". — - ~ - "

IN ACEASTA PAGINA V’Oftl.lCAM MATfrUlAlU

rUUNIZftTE « 1

AGENJ1A HAPONALĂ DE PRESA- - ■F* • '

NAT1CNAL 3 AGENCY PRECUM Şl OlN AI.TB S t’KSB

9 G raniţele, Europei; zonă post-sovîetieă —limitele destrăm ării 0

LMag.var. „Kercel* u r , . 121 din 26 mai 1991 >- — EXTRASE — ..-

In cazul m ajorităţii ţărilor din Europa de est schim- , «rile de regim intervenite s-au realizat în cadrul sta- liai existent, în unele cazuri însă chiar vechea sta- *!itate — ,şi a tributul cel mai caracteristîo al acesteia: Şniţele — au devenit obiectul schimbărilor, ia r aşa ‘va s-a întîmplat mai ales în cazul fostei Uniuni So- ‘Ştice. Concepţia de reformă a lui Gorbaciov nu s-a fifrit niciodată la modificarea ştatalită ţii sovioticc. ^.ducerea sovietică a în c ep u t. sâ se preocupe de i^astă problemă doar cînd ea se m anifesta deja cu o - jâ puîcrnlcfi şi într-un mod greu de ţinu t sub con- pl. Sfidarea nemijlocită s-a manifestat prim a dată £ partea ropc.bllc-jlor baltice, pe la sfîrşitul anului

Acesta a fost prim ul caz de la înfiinţarea Uniunii «vietice, cînd o republică unională a anunţat în ^sens cu drepturile cuprinse în Constitutie — intentia

a ieşi din uniune.In 1990, toate republicile unionale şi-au declarat in-

‘H'ndcnţa. D 'ntre acestea, cea mai mare semnificaţie j>re declaraţia de independenţă a Rusiei, pentru că

dependenţa celei mai mari republici din Uniunea ţvieUcâ a pus sub semnul întrebării existenţa între- » uniuni. !•) s'.'.uaţia-apărută în urma p".dului diri

toate republicile • şi-au în tă r it suverani'atea, iar Pararea celor trei republici baltice a fost recunoscută

? jure. Acesta a fost momentul istoric în care trebuia •(is ce să (a fiinţă şt cu participarea Cui în locul Unî- ''u -Sovietice. Pc data de 7 decembrie 1991, în capitala

Beiariisului. a fost anunţată încetarea existenţei Uniu­nii Sovietice şl crearea Comunităţii S tatelor Indepen­dente ţCSI). îri prezent, CSI dispune deja de toate atri­butele organizaţiilor internaţionale regionale.

Problema graniţelor pe teritoriul fostei Uniuni So­vietice ‘ se 'm an ifestă în moduri diferite, in funcţie de antecedentele istorice," ’ extinderea şi corelaţiile ' sale geopolitice. Prim a grupă a disputelor privind graniţa cuprinde problemele ce decurg din sistemele de pace prin care s-a încheiat cel de-al doilea război mondial. Aici. pe de o parte, părţii? interesate su n t R usia-şi o parte ' din fostele republici sovietice (Ucraina, Belarus, Moldova), iar pe de altă parte Finlanda, Polonia, Slo­vacia,. Ungaria, România şi Japonia.

■Din această acumulare, de problem e,, situaţia este oarecum reglem entată în partea europeană ; a fostei Uniuni Sovietice. Finlanda, Polonia, Slovacia şi Unga­ria nu au pretenţii dc nt-difiGare a graniţelor, iar acest fapt, dincolo de acordurile internaţionale, a fost con­sfinţit si p rin tratat le, bilaterale. In zona europeană, singura ta ră care a ridicat în mod mascat pretenţii, te­ritoriale ’ este Ik-manH, faţă de Ucraina (în problema Bucovinei de nord), dar şi în cazul Basarabiei. Această problemă a râmas d».d)isă, ’ dar cunoscînd raportul de forţe existent, şi. ar umc c ă 'p a r te a mai slabă este cea care cere modificările, nu este posibilă transform area acestei prob-‘tm e In conflict deschis. T6t în acec«!!ft ca­tegorie, se in fu d e şi st gura problem ă de reur.ificare care-se disc; tâ, în Europă: unirea preconizată în tre Ro­mânia şi R tp ’ U ica K M Jova.. Deocamdată, lipsa .uno r interese reciproce şi a lţi f»îtori caro complică situaţia determ ină ca această problemă să nu se afle la ordi­nea zilei, dar în perspectivă mai în d ep ărta tă este posi­bil să apară.

Problema de graniţă,-^potenţial cea mai gravă, este confruntarea d intre Rustă şi Japonia pentru teritoriile nordic^ G ravitatea acestui conîllot constă .In lap tu l că

el apare in tre două mari puteri. în grupa doua d9 probleme pot fi incluse ţările baltice. Aici se manifestă trei probleme diferite: problem a-graniţelor, modificate în perioada sistemului, sovietic, atunci cînd acestea erau

. considerate interne, administrative.; problem a minori­tăţilor ruse răm ase în rcpublicilc respectivc; problem* enclavei ruse din Kaliningrad-Konigsberg. Prim a pro­blematică este prezentă în relaţia d intre Lituania şl Belarus, dar- nu se referă la teritorii m ari; deşi nlei nu s-a pus în mod serios p e 'o rd in ea zilei. Cealaltă _ pro­blematica se manifestă. în relaţia Rusia—Estonia şl Rusia—Letonia, dar pînă în prezent nu s-a ajuns la pretenţii de modificare a graniţelor. în privinţa ICali- ningradului, problema este asigurarea căii de tranzit prin Lituania. ' . ...

Conflicte teritoriale între ţările membre ale 6SI ' au apărut in relaţia Rusia—Ucraina şi Armenia—Azer­

baidjan. -Merită de-m en ţiona t faptul' că deşi aproapa20 la sută din populaţia Uoraineî este. rusofonă, proble­mele teritoriale nu au apărut neapărat în cazul te ri­toriilor locuite compact de ei, ci în privinţa Peninsulei Crimeea şi a Mării Negre. .. . ••

■ • - O problemă total-im previzibilă în republicile post- ■■ sovietice, este apariţia, tendinţelor de independenţă tn

cadrul respectivelor state, eum re întî.nplă In prezent în Rusia. i ‘

în Ucraina nu putem v o rb i.d esp re ,'a sp ira ţiile s tiv e-, ranitate asemănătoare, cu cele ce se manifestă In _■ Ru­sia dar observatorii arată că se disting linii d a re intre diversele regiuni ale ţătii, cum ar fi Ucraina de vesti, Regiunea su b o rp .tică, Ucraina de mijloe, bazinul Do- neţk sau Peni* d » Grimcea. în Republica Moidova,

- isroblcma d e it-m ă rii interne sc manifestă pe două te­ritorii: RepubAea Transnlstreană şi pe -teritoriul auto­nom al găgăuzilor. O trăsătură eomună a celor două regiuni este că ambele sa opun oategorlo unirii Mol­dovei cu România. ; ;

ADEVARUL DE CLUJ• ■ . ''?*■'

JOI,; 16 IUNIE, PAG. |

JH' s

&£->'&■ k r ^ i t A u j ^ jijy 'a ^ sL ^ j, jj„‘AaJ£&lj3ML.kltl.Jt-J£t.

O trădare a demnităţii istoric» a românilor transilvăneni în perio ad a interbelică (XXI)

Proiectul legii r are prevederi profund antinaţionaleîn Unitatea Naţională'1 nr. 43 din 26 mai — 1 iunie

1994 s-a publicat proiectul Legii m inorităţilor naţio­nale Articolul 38 al acesteia are prevederi-profund an ­tinaţionale. Se spune că bunurile preluate de stat „do la fostele, comunităţi ale minorităţilor naţionale se vor restitui acestora, reconstituirea dreptului de proprietate efectuîndu-se pe numele Organizaţiilor cetăţenilor a - , parţinînd minorităţilor naţionale respective (uniuni, comunităţi, forum-uri, federaţii etc.) care le succed, potrivit legii, ori care âu. fost reînfiinţate după data de 22 decembrie 1989“. ..•,'/: în perioada interbelică una dintre organizaţiile mino- ■ rităţii maghiare era, pe temei confesional. Statusul ro- , mano-catolic ardelean. Aceasta deţine, fără nici un drept Juridic , sau istoric,-in detrim entul, naţional ro­mânesc, bunuri imense: suprafeţe m ari de terenuri agricole, şi păduri, clădiri-palate de închiriat în oraşul Cluj mai ales, .construcţii pentru adm inistrarea acestor averi, arhive, şapte licee m ari în centrele unor oraşe transilvănene, şcoli etc. Toate acestea erau foste pro­prietăţi ale unor mari fonduri publice transilvănene (şi ca orice fond public, patron suprem al acestora era sfatul), institute pentru dezvoltarea culturală a tine­retului din ţară încă în tim pul M ăriei' Tereza. Astfel, Fondul de Religie, înfiinţat în 1773, provenea diri ave­rea administrată pînă la acea dată de iezuiţi. Acest fond a fost ap o i. adm inistrat de stat printr-o. comisie pină în a doua jum ătate a secolului trecut, cind Sta- tuşul romano-catolic ardelean, printr-o cerere către împărat solicită administrarea fondurilor publice im­portante ş i :cu ieşirea averii din tară. T reptat romanii sînt înlăturaţi de,către Status de ia drepturile pe care le aveau şi ei în aceste fonduri. Asa apar în T ran­silvania, construite 'din Fondul de Religie, mari şi fru ­

moase biserici romario-catolice cu case parohiale, graj-- duri, mori ale acestora etc. Numai în. perioada 1882—/ 1896 s-au alocat de către S tatus sume imense , din acest fond. public, exclusiv in interes 'm aghiar şi ro­mano-catolic (greco-câtolicii români . fiind înlăturaţi şi de la dreptul, lo r ' de proprietate) astfel de construcţii: (care unele se mai pot .Vedea astă*:,- străbătind Tran­silvania) în: Huedin; Tîrriăveni, ..Cîmpja Turzii, JŞighi-, şoara, Sfintu Gheorghe, Gurghiu, 'Beciean, Nâsăud, Teaca, Tîrgu Mureş,- Odorhei, Dobra, Iara de Jos, Acă- ţari, Cernatul de Jos, Nuşeni, M alăncrav,: Breţcu, Bon- . ţida, Beu, ; Bicsad, Grîuşorul, Bălan, Barboşiu, Debuta,

. Lăzăreşti, Ciceu-Cristur, Mihăileni, Cibii, Agristeu, O- răştie, Atid, Ihod, Fîncel, Lupeni,. Alungeni, Vinţu, Giumani, Bicaz, S tînceni./.C ălugăreni;.. (jud.. Harghita), Călăraşi, Imeni. '.Ilieru,' Valea (jud.. Mureş),; Căluşeri,

. Căpuşu M ic,. Tacobeni (jud. Covasna), Cătina, Trioasâ, Sinpaul (jud- ' Mureş), Cădişeni, Crăeiuneşti, ; Cridea, Valea Crişului, Polosniţa, Micfalău, Tîrgu Lăpuş, Mi--

. căcasa, Band* Sîngeru' de Cîmpia, Mărtănuş, Iara de Mureş, Vlaha, Ilia, Cricul, Lunga, Unghşni, Dealu. Or- lat, Topliţa (jud. Mureş), Păuleni, Corneşti (jud. Cluj), ' Tămaşu, Dumitrâni ( ju d .' Harghita), Bisericani, Glo- deni, Săuleşti, Samşud (azi Sincai, jud. Mureş), Silea Nitrajului, Sintion Luna, Agnita, Sic, Miercurea, Seu?, da,/Doboşeni, Corneşti (jud. Cluj, Iîngă Gherla),; Cris- turn Secuiesc, Tiur, Tulgheş, Veţcă' TăetUra, . Zâgon. Valea-Zăh'anului ete. Repet, aceste construcţii aii fost

■ snriunite do Status" dintr-un , fond public, în inferes ex­clusiv mn^hiar,. doar în perioadă- 188'2—1896. în docu­mentele StatusulUi româno-catolic ardelean se spUne în 188lî (dortiment publicat) Că fondurile au fost instituite pentru tinerii, ca to lic i; maghiari ai bisericii româno-ca- toliee şi ai ţării, nu pentru instruirea copiilor.rom âni

(ne olah gyermecec). Cu acest act de şovinism a luerj Statusul romano-catolic ardelean contra neamului n mânesc . transilvănean. Fondul de Burse, sau de st;, pendii (cu averi uriaşe în clădiri în Cluj, terenuri j păduri în Alniaşul, jud.. Cluj), în care era înglobat j fondul episcopului. Bob pentru ajutorarea tineretuiţ român, a fost de. asemenea confiscat de Status;. Fondfl de Studii, alt fond uriaş, public, cu averi în Ciu] « Mănăştur, Cliinteni, Baciu, Leghja, Cluj, constituit, 4 asemenea, îri vremea, Marjei Tereza pentru tinerii tos silvărietai (nicidecum exclusiv pentru maghiari, aş cum atestă documentele), a fost deturnat în interej pur maghiare de către Status. P rin Acordul de la R. ma din 1932, guvernul român a trecut legal aceste foi duri în .p rop rie ta tea comunităţii maghiare, trădind j lezîrtd în mod grav dem nitatea istorică a românii» transilvăneni. în iulie 1948 statu l român a denunţai Concordatul cu Vaticanul şi toate acordurile relei toare la aplicarea acestuia. Practic, deţinerea propr» taţilor fostelor fonduri publice de către biserica roi» no-câtolică a devenit ilegală. în august 1948 s-au et tizat toate şcolile confesionale, inclusiv şcolile me' deţinute pe nedrept de către Status, şi.şcolile mei reformate şi unitariene care înglobau; şi unele _bur® morale, spirituale şi materiale istorice româneşti.

P rin proiectul ■ de lege şi articolul 38 sus-citat. s propune practic ca statul- român ""să. fie de acord t ceea ce s-a scris de către şovinii din Statusul roma® catolic, in 1835, ' să facă deci o lege-contră copiilor n mâni, contra; marilor interese naţionale şi contra d« nitătii istorice a atîtor generaţii de rohiânţ trar^silri neni. ’ - .

/ Vasile l KCÎMN'Ţ!

La aniversarea Muzeului Etnografic' în i6 iunie 1922 şe semna

„certificatul de naştere" al Mu­zeului Etnografic âl Ardealului.

în 17 iunie 1928 s e ’• inaugura prima expoziţie permanentă Muzeului,/ înfiinţat Intr-o clă­dire din P iaţa Mihai Viteazu, azi' demolată. Sîntem marcaţi

-de em otiv ita tea 'cu -care se por­nea la ' drum într-o Românie M a re /N u poţi să nu vezi puz­deria’ de. evenimente, de inau­gurări, de 'nâşteri sau fiinţări de- locaşuri de cultură,: instituţii: de prestigiu, într-un cuvînt,, tot ceea ce românii României tU5

.atunci credeau eă trebuia, fă­cut. Azi, după un num ăr de ani, din care unii au fost sub semnul pribegiei, a l ţ i i ' sub .ciz- . me iar alţii în cizmă, desigur,: hotărîtori rărnîn ani i buni - pen­tru istoria culturii româneşti, pentru progresul ţării, decisivi -

în tr-o revistă a vremii pi­tesc; cuvîntul ; inaugural, din partea Academiei Române, pe care marele Emil Racoviţă l-a • rostit , la deschiderea Muzeului Etnografic, în 17 iunie:

„România Mare se poate con- . sidera ca ţara prin excclcnţăa inaugurărilor. Am convingerea c3, de-âr exisla o statistică, noi ani fi recunoscuţi ca deţin în j recordul . acestor ceremonii ofi­ciale. /

Po ger or arşiţă, pe uscăciune sau pe umezeală, de la. N istm pîn’ la Tisa, se inaugurează, harnic, solemn, cu multe dis­cursuri, cu îmbelşugate ban­chete şi cu nesecal entuziasm ritual, tot soiul d£ clădiri, de Instituţii, de Statui, de Zidării şl inai ales nenum ărate IJ?,l, Asociaţii,' Societăţi, Programe şi Proiecte. Cine mai poale .nu­

măra „primele pietre" de te­melie ce s-âu semănat în glia roditoare a patriei noastre şi care aşteaptă cu răbdarea ce­lor moarte ca, din virtutea constructivă a făgăduinţelor i- nâugurale să răsară miracolul înfăptuirii?".

Şi pentru că spaţiul tipografic are limite, cred câ este mai li- til să citez pe acelaşi Racoviţă care - a înţeles nu numai tainele Polului Sud, dar ţ i pe acelea, “şl în primul rînd pe acelea ale pămîntului despre - care auzim că „vezi aurul sclipind pînă şi în noroiul drumurilor". Să mai citim, aşadar, cîteva din gîn- durile acelui grandios Emil Ra­coviţă: „ . . . iuţeala cu care gos­podăriile, obiceiurile şi datinile se pierd, mai ales din cauza revoluţiilor etnice, sociale, eco­nomice şi financiare pricinuite

de ~ marele război (este . una din problemele de fond enun­ţate de Racoviţă). Trebuie să ne grăbim să observăm ce mai rămîne de observat, să culegem ce mai rămîne de cules, căci mîine poate numai Urme . fte?. înţelese vor rămîriea din V acele minunate . aşezări relicte, ce sint martore aproape neschim­bate ale unui trecut ce numără multe zeci de secole şi pe care

^avem încă marele noroc de a-1 *puteâ cerceta pe material viu, dar şi marea răspundere de a nu-i lăsa să piară necercetat.."

Era un cuvînt inaugural, era o, lecţie . rostită de un . înţelept al v rem ii/ Din păcate, ■ aşa cum se Sntîmplâ .adesea, prea mulţi înţelepţi nu sint înţeleşi în vre­mea lor. Să sperăm că timpul ajută la . însuşirea înţelepciunii . . : chiar şi pentru generaţiile care vin, ar fi un -folos.

Tiberiu G K A t’lî

R. W. Seton-Watson - primul savant străin cetăfeân de onoare al oraşului Cluj

In timpul primului război mondial şi âl Conferinţei de pace cie la Paris, numele lui R. W- Seton-Watson (1879—1951), profesor de Istorie şi cercetător la Universitatea din Londra, publicist, editor al revistei „The News Europe", s-a num ărat printre marii prieteni statornici ai poporului român. Prin studiile şi, articolele sale a ară tat lumii europene dilema în care se zbătea anacronica mo­narhie austro-ungară, a făcut cunoscute suferinţele din trecut şi luptele politice ale românilor din. Transilvania şi inevitabila şi ire­versibila unire de la 1 decembrie 1918. ,

R. W, Seton-Watson a fost în anul 1920 ■ oaspete al României Iviari. Adunarea Deputaţilor l-a omagiat în .şedinţa din 29 iunie prin cuvîntările rostite de Vasile Lucaciu; preşedintele de vîrstă al Camerei, Octavian Goga. ministrul cultelor şi artelor, A l/V aida- Voievod. In acelaşi an, adunarea- generală a Astrei l-a proclamat membru onorar al Asociaţiunli,

în prim ăvara anului 1923, Seton-Watson a făcut o nouă vizită-în ţara noastră! Academia Română i-a conferit titlul de membru, de orioare pentru întreaga sa activitate ştiinţifică şi pentru contribu­ţia deosebită adusă la izbînda cauzei noastre naţionale. Dupâ- o călătorie de citeva zile prin Transilvania, istoricul şl publfcist’ul englez este oaspete al oraşului Cluj, înconjurat de prieteni, de savanţi ş i 'c ă rtu ra ri români. Intr-un cadru solemn, la 7 iunie p ri­măria i-a conferit titlul de'„C etăţean de onoare1! al oraşului Cluj. Era primul savant străin care primea acest titlu instituit dupâ unirea Transilvaniei c u . România. La festivitate, scriau ziarele a participat o nenum ărată şl selectă asistenţă.: In ho tirirea .C onsiliu -, lui comunal, pre zentată de Octavian Utala, primarul oraşului,' se spunea ră proclamarea cu unanimitate a distinsului prieten al po­

porului român ca Cetăţean de onoare este un omagiu; de adm iraţie şi recunoştinţă pe care capitala Transilvaniei îi aduce' ilustrului scriitor şi energicului luptător pentru lăm urirea opiniei publice din Anglia în problemele naţionale tîin această parte a Europei, pontru ca ele să fie rezolvate, aşa cum au fost, prin tratatele internaţio­nale de pace după defuncta monarhie austro-ungară. în cuvîntul, de răspuns, R.W.-Seton-Watson şi-a exprim at adînca recunoştinţă pen-- tru onoarea cu care a fost împărtăşit de oamenii acestui mare oraş al României. „Va fi totdeuna pentru mine a spus înaltul oas­pete englez — o am intire foarte frumoasă şi fericită să iau parte în măsură modestă la lupta pentru unitatea neamului românesc şi de a vedea capitala Transilvaniei împlinindu-şi după multe secole adevăratu l'e i rol, ca unul din centrele principale ale culturii ro­mâneşti." în acelaşi timp şi-a manifestat speranţa că România va înregistra progrese evidente în viaţa sa politică şi economică, iar Clujul va fi întotdeuna în fruntea acestui progres.

în toamna anului 1930 s-au desfăşurat serbările jubiliare ale U- niversităţii din Cluj cu ocazia îm plinirii,unui deceniu de activitate, în cadrul acestei ceremonii a fost decernat titlul de „Doctor ho- noris causa" unor personalităţi ale vieţii universitare, ştiinţifice şi culturale din străinătate, între care şi reputatul profesor de is-' ţorie RAV. Seton-Watson. In raportul pentru .conferirea acestui titlu conferit savantului englez, profesorul Silviu Dragomir a re­levat faptul cu este o mare cinste pentru universitatea clujeană să-l aibe printre dascălii săi de onoare pe cel ce s a făcut crainicul suferinţelor noastre şi din studiile sale de istorie a răsărit-lum inos adevărul ce avea să încununeze drepljil nostru la unitate, la viaţă naţională independentă. Numele lui Robert William Seton-Watson avea să fie trecut atunci — alături de ale lui'M atteo Bârtoli, pro­fesor la Universitatea din Torino, Emmanuel de Martonne, profe­sor Ia. Sorbona, H. Roger, decanul onorar al Facultăţii de medi­cină din Paris, Henry Wickman Steed, profesor la Universitatea din Londra, Melodie .Zavoral, .Abate al M ănăstirii din Strachow din Cehoslovacia şi alţi mari prieteni ai poporului român în cartea de onoare al Universităţii Daciei Superioare, în istoria contempo­rană a Clujului. •

marin OPHliA

CATEGORir SOCIALE IN DACIA ROMANA

Societatea, din Dacia romani era stratificată - întinai muls categorii sociale. Fiind vorbi de o orinduire de 't ip ., dai sclavagist (carăctcrur ; 'âcesti trt^buie ■ înţeles . - într-un - soi m ult m ai larg, decj nu o ff ploatare acerbă, aşa - cum s afirm a în regimul de dictatei trecut), principalele categoni sociale le constituiau proprie­tarii .de", sclavi şi .servii. Sf> vajul introdus în Dacia era # cale de/perim are , purtînd p menii destrăm ării iui, dar aviii şi trăsături particulare, d* rate : condiţiilor de cucerire i provinciei şi a colonizării 1 m asive/ Aceste caracteristici ţ că se impun imediat după *

RomaniKInpînirea Romei asupra -regii» fie ulterior, în evoluţia . istorii (mai ales în. secolul III d.Oj Din rîndul privilegiaţilor ceau parte în prim ul' rînd tăţenii romani (se bucurau j drepturi depline), alcătuiţi guvernatori, funcţionari de r)‘superior din conducere şi sim inistraţie, din aparatul J cal, ofiţerii proprielari de Pj mint, colonişti (ce formeţ m ajoritatea locuitorilor de \ oraşe şi sate), peregrinii (f dreptuţi de cetăţenie, dar şi proprietari , de pămînt şi ^ ateliere meşteşugăreşti) oarnt* de afaceri), etc. La rîndul iţ sclavii e!rau împărţiţi învi publici" (desfăsurau aj vităţi m ărunte în domeniul # tului) şi „servi privaţi" (ej cutau muncă particulară la 'pîni). Mai existau sclavi pc treaptă socială Inferiaară. : trebuinţaţi în exploatări mi j

In Dacia se c u n o s c -aproxirr> 100 de menţiuni opicrafice ferltoare la sclavi (unii. numele ca „Diog<-n<‘‘‘, mias", ■„Felix", „Kortunatv.1’

„Sccurus", acesta din urmă _ Dezmlr, lingă Nafioca) Era-;o pătură de oameni liberii (w proprielari de pămînt. _ dite ■ producători şl meseriaşi, p i; Urbană, lipsilă de mijloace . existenţă, inr din 'ecolul d Ch, - şl m unoito ii liberi agricultură, numiţi „colon

16 IUNIE, PAG. 5 ADEVARUL DE CLUJ

intern pc caSea eea bursă(Urmare din pag. I)

Jir'-are o semnificaţie deosebită: am depăşii punctul critic , al idcrit începem ieşirea din prăpastie, începem urcuşul,:Si»ut' că sintem pe cafea cea bună privind treburile

jiniblu cele mal fi! " in:

in an-biu. Dacă analizăm felie c u , felie vedeai cîte rele mai sînt» ' mâl multe făcute cu voia' unora d in tre noi, aşa ca să nu

^ bine.-Greşeşte şi puterea; Preşedinţia, Guvernul .şi mai ales „slituţiile abilitate pentru a asigura dreptatea, respectarea le- „.|or cj a owlinei în ţară. Sn i-ice; câ aşa este în perioada de wnziţie. Aşa o 11. E ilrcpt că la alţii e mai rău (vezi situaţia di0 fosta, i Iugoslavie, din tmele state din fosta URSS),. iar la ulii treburile evoluează în linişte. ; • 'Cum am spus şi cu nite ocnvii, să nu nc pierdem sjieranţa

Iernai bine pentru România. . , : :

22=3

Corneiiu Coposu, Constitutia şi...

lxm.Nmr; p .o.s.r.

Membrii,, simpatizanţii PDSR, alţi cctăţeni ai cartierelor Dlm- bul Rotund şt Someşeni, sînt in ­vitaţi la întîlnlrile pe probleme politico-cotăţeneşti cu prof, univ. dr. GRIGORE ZANC, preşedin­tele Consiliului Judeţean PDSR, prefect, care va .avea loc la Li*' ceuT de material rulant, nr. 16, vineri 17 iunie orele 17, iar în cartierul - Someşeni, sîm bătă ’18 "iunie,''orele.37 la Şcoala nr. 12.

Suspendarea preşedintelui Ion lliescul'.RS.Iî.: O INIŢIATIVA

DEAINA DE ,SCIENCE — I’ICTION“ .. .

Suspendarea preşedintelui Ioni litscu din: funcţie,’ pe baza rao- ,rior invocate de Partidul Na-- jBl; Ţărănesc Creştin Demo- at, depăşeşte romanele science- ilirn,' ft' afirmat preşedintele;, Udului i-Democraţiei,- Sociale •' ii România, Oliviu Gherman.; «nnia’ s a ’a precizat că în ori-::> slat democratic preşedintele Hi îşi poate exprim a punctul vedere privind activitatea e-

>o(!nilui saif a puterii "jude- / l’.rKti.icepreşedintele PDSR, Ion ; ?amy prezent la conferinţa presă, a apreciat că PNŢCD

a . pluşat, în ideea de a realiza o: criză politică în România. . j în trebat dacă declaraţia lide­ru lu i PRM, Corneiiu .Vădim Tu­dor, nu are u n /ca rac te r Ase­m ănător cu acţiunea PNŢCD, dl. Gherman a replicat că nu: cre­de că n r;av ea acelaşi scop. „Es-

„te una din preocupările prefe­rate ale. senatorului PRM privind ' existenţa- sau inexistenţa . unor

■mişcări subterane în cadrul fra­gilei noastre democraţii1', a spus preşedintele PDSR. (ROMPRES)

SOLICITA o } ; MOŢIUNE DE CENZUKA/-P a rtid u l Liberal 1993 se alâtu- Fă iniţiativei PNŢCD de suspen-: dare din funcţie, a : preşedintelui

Iljescu. —/ ş ? , precizează . într-o declaraţie -prezentată de Con­stantin ■ Bălăceamt '— Stolnici, preşedintele Senatului PL '93, cU prilejul conferinţei săptăm î- nale de presă. Pornind de la constatarea că „preşedintele şi guvernul'duc o politică antina­ţională", P I. '93 consideră că p rocedura /de suspendare ' din funcţie ar. trebui"„să fie însoţi­tă <Je o moţiune de cenzură, pen­t r u retragerea: încrederii acorda­te guvernului Văcăroiu11 — -men­ţionează ăeeeaşf declaraţie, sem­nată , de Horia Ru.su, preşedinte executiv, - în numele Comitetului Dircctor al PL ’93. ;;

' (ROMPKKS)

îşi exprimăEste te tt că există o logică specială, aceea a Micii, partizane, cu care alegătorii’'tre b u ie să ;obişnuiască. Se spune că în consiliile.de admi- slralie ale firm elor americane este angajat un î care trebuie -î>ă se împotrivească hotărîrilor- sţeotiveior. consilii .-— / cu • argumente, desigur,. « i pentru a găsi soluţia cea mai: bună de ur- )f Aşa se întîmplă, . p in ă , la un punct, şl în (uitarea puterii de către Uii partid p o litii .'.sau 1 In cazul firm elor .salariatul primeşte banii •• !ia firm ă/tn -România parlam entarii îi primesc Ia contribuabili. Există insă si o altă deosebi- >

‘.«enţială. Argumentele logicii politice sint de tlle nri total ilogice. '■ “templele sînt numeroase. - U llurul '.'dintre' ele.' oferă partidele din Opoziţie, care au cerut «•rea procedurii parlam entare pentru suspen-. w (lin. funcţie a preşedintelui lliescu, pe m o-- că acesta n-ar fi respectat Constituţia. Ultima

«i'a acestui atac asupra preşedintelui s-a con- ’at marii, cînd aceleaşi partide din Opoziţie ierul ca dl. Ion. lliescu: com pară' în faţa ■lamentuîui, ca într-un fel: de. proces colectiv.; Rotiyează. prin aceea-, că : preşedinteler;lliescu : li afirmat,' cti ocazia unei vizite/făcute la Sa- . '■lare fn /urm ă .cu o lună . de zile . că hotăriri-

^iadecăioreşti luate pe baza u n e i:legi : care abia îi fjlşfută în Senat .nu sint cele mai bune. i afirmaţiile preşedintelui lliescu ar fi contra- Constltuţiel," iniţiativa partidelor din Opoziţie li.trebuit să vină imediat, a doua sau a treia

■zi după „fapta consumată1*/Nu după trecerea unui timp atit de lung. Şi mai ales nu într-un moment Sn care, diri cauza ttnor factori exteriori pro­blemei in cauză (propunerea de schimbare a Con­stituţiei, dezbaterea legii caselor, naţionalizate, cori- comitenţa cu aniversarea a patru ani de la d ra­maticele sau tragicele evenimente din 13—15 iunie 1P90),-deci, nu într-un moment in care se slrtiţea nevoia.,unui - atac- dur la adresa celui considerat do Opoziţie a fi factorul coagulant; a l . coaliţiei

: guvernamentale. . . .- vŢotul /este - cusut cu ;.a ţă albă. E ca ' şi cum.

.simţind nevoia de a răspunde lâ atac cu uri alt atac, Preşedintele României l-ar acuza pe dl, Cor­nelii! Coposu că nu respcctă prevederile Constitu­ţiei din moment ce se manifestă pretutindeni în favoarea .monarhiei .şl chiar întreprinde acţiuni pentru aducerea pe tronul ţării a fostului* rege Mihai. 'N u trebuie repetat că . acţiunile celor ,doi preşed in ţi. (dacă şi „dl. lliescu ar fi iniţiat-o), lo- " gice la prindă vedere, ar f i . l a fel de absurde în

..fond. Dl. lliescu s-:a m anifestat pentru , respectarea Constituţiei,-Jar. dl; Coposu poate fi promonarhist conform lib e rtă ţii. de opinie consfinţită în aceeaşi

:■Constituţie." Se pare că ultim ul atac împotriva, pre­şedintelui lliescu nu este altceva decît o,, verigă' din lanţul unor? iniţiative care să ducă la slăbirea poziţiei. sale în p lan interior, dar ş i / în acela/ al imaginii sale Sn cercurile politice internaţionale. Lupta politică nu cunoaşte scrupule. Actualul par­tid de guvernăm int: ar proceda, probabil, la fel dacă s-ar afla In Opoziţie — urmînd . aceeaşi strîmbâ logic-ă politică. : - / - ■ : /

/ Vaier Cm OREANU.

este dracului/chiarşi în mina preoţilor

'N u mică ne-a fost m irarea, în momentul în care am prim it la redacţie o sesizare a unul grup de romi, ce îl acuzau do furtu l it 12 000 m ă rc i germane pe... cpiscopul reform at Las'zlo Tokes! Apoi am prim it o altă sesizare, mai oficială, din partea „M ajestăţii sale Ion Gioabă, Regele Internaţional al Romilor", cu antetul şi'ş tam p i­la casei regale, care susţine acelaşi lucru! ' • . , / '

Cura era şi firesc, - ne-am în­ceput investigaţiile , :1a Eparhia Reformală Oradea, unde păsto­reşte episcopul , Laszlo Tokes. Preoţi] reform aţi ‘ şl consilierii parohiali ne-au confirmat că li­tigiul este real,'. Iri cursul .anu­lui trecut, o : biserică clin Ger­m ania a donat" sum a_de 15.000 DM ca 'a ju to r ' um anitar pentru resocializarea romilor din Româ­nia. Episcopia reform ată de P la-; tra Craiului / (ăl. cărei! episcop este Laszlo Tokes) a preluat — la solicitarea- bisericii germane— sarcina de; a distribui- aceaş-: tă sumă. Un prim av an s 'd e 3000 DM a fost distribuit filialei Bi­hor a Uniunii Democrate a Ro­milor din România p en tru ,co n ­strucţia unei- fabrici de câ răm i-. dă. Şi cam asta e tot! Romii cer în continuare restul de bani (plus dofcinzile aferente, - adică 30.00tt Dlvl), iar Laszlo Tokes re­fuză să-i dea, fiindcă romii nu

! au construit fabrica. Cu ce bani s-o construiască, astă-i o ches- ,

; tiune care nu-1 priveşte pe Lasz­lo Tokes.

Poate că investigaţia noastră • s-ar- fi oprit aici, dacă nu-şi bă-;. ,«a dracul coada, fiindcă noi am afla t şi clespre. alte sume, m ult

. mai mari, adm inistrate fraudulos de către acelaşi Laszlo Tokes.

/ In primul rînd, banii Funda­ţiei Internaţionale , Transilvania cu sediul la'_Budapesta. încă de

; la înfiinţarea aceste! -fundaţii;: Laszlo Tokes. (m em bru/fondator şi niembru în prezidiu) a înca­sat sum e. de bani pe care nu le-a decontat niciodată.-Gel mai m ult a încasat' în 1992 — 100.000 dolari USA sumă joentru ca­re a fost atenţionat de mai mul­te ori, a tît de dl. Suto, Andras, cît şl- de d l/A b ra h a m . Dezso

•(preşedintele şi respectiv secreta -: /ru l general al Fundaţiei) şi de- ‘ pusă fără justificare. Recent; Prociiratiu-a din Budapesta a în­ceput 'cercetările, penale privind modul în care srau „evaporat'4 sutele de mii de dolari: şi mi­lioanele de forinţi din fondurile Fundaţiei (este . cercetat şl -Szocs Gezai pentru vreo 10 milioane

ide' forinţi şi circa 120.000 dolari— nedecontaţi, dar nu acesta este obiectul cercetării).

Tot în legătură cu Laszlo To- kes se cercetează; şi modul în care i s-au plătit citeva mii ele

' dolari clin fondurile Fundaţiei in- contul achiziţionării a 120.000 e- i xem plare din cartea, sa ,la sediul

Timişoara. Evident că tot fără ; chitanţă!. Tot de la preoţii refor*

m aţi am mai afla t ' că, atunot ■ cînd i s-au cerut- prim a dată âo-

tele justifeative şi. deconturile,1 în septembrie 1992, jLaszlo Tokes

a declarat greva foamei, pretex- , tînd... oprim area m in o rită ţii, ma- • ghiare din România. In perioa-,

da cînd răbda de foame, a fost vizitat de Abraham Dezso (venit în România îri calitate d e . . / z ia ­rist), care îi cerea o chitanţă

■justificativă pen tru 'cel 100.000- dolari încasaţi de la K reditB ank

de Tolnai Istvan din ordinul Iui Laszlo Tokes. După două zile de discuţii, a plecat fără chitan-

, ţă, Faptul că episcopul Laszlo Tokes a răbdat de foame cîteva zile 1-a prins bine: un an de zi­le nu i-a mai cerut nimeni de­contarea sumelor încasate! Şi fiindcă n u .l-a u ajuns banii pe care i-a încasat în numele min»-' rităţil maghiare din România,

, s-a gltidit că mal există minori­tăţi maghiare -şl prin :alte ţări.A dat dispoziţii l a ,toate parohii­le subordonate sâ se strîngă do­naţii de la credincioşi pentru

/f ra ţii maghiari din Voivddlna. Un' gest nobil, la care enoriaşii

-au răspuns prompt, aduntnd 49 milioane lei. Banii insă n-au a - - juns niciodată la maghiarii din Voivod ina, exlslînd şi astăzi la

•-Oradea-şl fiind folosiţi/de exce­lenţa sa,' episcopul Laszlo Tokes, în scopuri pentru care nu dă so­coteală nimănui, nici m ăcar lui Dumnezeu!

DANPBES■ «»*

’ In numărul de* sîm bătă al zia­rului vom prezenta modul îa care episcopul Laszlo Tokes a furat nu doar: de. la enoriaşi, ci şi de ia preoţi. .-

/ ADUNAREA GENERALĂ-. ,/P-K .M . CLUJ

In data ' de 19 06: 1994, ora 10, în sala clin P-ţa Unirii nr.1 (fosta Primărie) va avea loo ADUNAREA GENERALA JCT-

: DEŢEANA. Sînt invitaţi sft- partic ipe; toţi membrii Partidu­lui R om ânia/M are/

jtogmente din lucrarea cu titlul do mal sus, îr\ curs de apariţie la Editura Enciclopedică} / ‘î

> l n L e r v e n | i a m i n e r i l o râpb! era o datorie, p e n - .

^ instituţiile fundamentale- 'latului erau în pc-ricol. El '- osa populaţiei Bucureştiu- am- fost surprins să aflu

'ri!puri de cetăţeni, în spe- ^uneitori din alte oraşe,

caro şi minerii din Va-1 •iulul, nu hotărît să vină in ilă. Venirea lor nu mi se

* necesară, dar nu avean) «/ T Impiedio — aşa cum

'ftbpîitut să o împiedicăm ,.un fin, mal tîrziu, cînd mi-1 au_ ’ revenit în Gapitală, J’ rte data aceasta, de re- l(ari ; Sociale, decizi să răs-

'

toarne' nu numai guvernul, ci ri pe preşedinte.

Cei care sc apleacă asupra acestor evenimente ar trebui să aibă în vedere faptul evident că puterea este lipsită de m ij­loacele de a împiedica o mişca­re dc stradă din momentul în care refuză să recurgă la forţă

—ţările occidentale, care dis­pun tle o dpta're infinit supe­rioară pentru a răspunde aces­tui fel de mişcări, sînt ele înse­le adesea neputincioase In faţa unor asemenea dezlănţuiri spon­tane de violentă. Ani fost, de asemenea, în tristat să constat,

în comentariile privind aceste evenimente, că cei care acceptă ideea că o' mulţime violentă poa-' te încerca să rastoarna prin for­ţă puterea legitimă , refuză să.

. creadă că această putere poate avea, la' r în d u l1 ci,- apărători la fel de îndirjiţi şi asupra cărora nu exercită nici un control: ra-

• ţiunile politice ale celor care se află la cirma statului nu âu asupra acestor partizani, în mo­m ente critice, de tensiune, un impact mai mare decît asupra adversarilor care renunţă la re-

.. gulile democratice şi la ideea interesului colectiv in numele unor porniri obscure, sub" im-, pulsul unei înverşunări pe cît de brutală, pe atît de ilogică.

Ceea ce mă, face să cred că au­torii ■ acestor comentarii a r fi priv.it/c u ' mai multă indulgenţăo intervenţie a poliţiei ’sau a ar- , matei, care n-ar fi ’ putut evita, insă,- -folosirea armelor. Un- ase­menea mijloc ar. fi dus la am ­plificarea tulburărilor.-

In Bucureşti au . venit, deci. minerii. N-am putut evita vio­lenţele acestora, în ciuda ape­lului pe care personal l-am lan-' sat, cerîndu-le sâ. nu răspundă provocărilor şi să se. pună în slujba forţelor de ordine pentru a le ajuta să restabilească li­niştea şi calm ul'in Capitală. P ri­miţi de majoritatea populaţiei Bucureştiulul cu aplauze,_ aşa cum se' poate vedea chiar In filmul făcut cu această ocazie de susţinătorii manifestaţiei din .Piaţa Universităţii (care, o dată mai mult, refuzau să recunoas­că sentimentele ţării şi făceau din aceste imagini un act de a- ciizaţie împotriva „plebei"), o parte dintre m in e ri'n -a fost in stare .să suporte cuvintele jigni­toare care le erau, uneori, fl- dresate; Iar unii, din exces de zel, au considerat de datoria lor

să. răspundă violenţelor din ziua precedcntă, devastind sediul par­tidelor politice din - opoziţie, pe care i e considerau - responsabile de incitarea la violenţe; alţii, plecind .de la ideea falsă, câ studenţii erau la originea acestei manifestări, au vrut să facă or­dine la Univerrsitate, pătrunzînd in clăclire şi provocînd daune. Această răbufnire regretabilă erao rcacţie reprobabilă, la violenţa atacurilor din 13 iunie şi la a- roganţa celor care in Piaţa U- nlversităţii o arătaseră faţă -do -taîpa ţării",faţă de oamenii sim­pli, lipsiţi de „educaţie politl-

' că", inapţi de democraţie, caro a r : fi făcut o alegere greşita.

Regrctînd brutalităţile comisc, pot să spun că Romania a scă­p a t : atunci de tncă o încercare extrem dc dificilă Au fost cinci victime ale acestor evenimente, dintre care una înjunghiată în chiar Incinta Televiziunii. Ele şi-au pierdut viaţa, în seara şl, noaptea zilei de 13 Iunie, Înain­te tle venirea minerilor.

• . (va urma)

ADEVARUL D t CLUJ JOI, 16 IUNIE, PAG.

Să criticăm, dar să privim

şî iii ograda proprieEste deosebit; de semnificativ

modul in care imaginea ţării noastre este receptată şl • privi­tă in lume. Să recunoaştem, nu este o imagine prea favorabilă. Occidentul ne urmăreşte pa i cu

. pas şl rămîne „sensibil1! Ia orice greşeală. ' \ v AI Lav deteriorarea acestei. ima­

gini âu contribuit, '. în primul■ rînd, neprietenii .României care, a u aruncat an i de-a rîndul cu noroi ,pe o b raz u l ' ţării, lă care' s'-nu adăugat apoi defăimătorii interni — şl sînt destui -— care ln presă, la radio şi TV au cri­ticat fără.'.odihnă' poporul şi pă­mîntul, care- i-a hrănit. Ara tre*

- cut prea uşor cu vederea' peste sucesele sportivilor noştri de frun te ,; peste- elevii de excepţie, cîştigâtorll olimpiadelor in terna­ţionale, a n i; făcut repede uita­te personalităţile m arcante ale ştiinţei; şi culturii, române. ,In ziarele, şi revistele occidentale s-a vorbit şi se vorbeşte încă de ţigan! şi lebede, despre, hanr ,

_ dlca’p a ţ i . şi necazurile. tranz iţie i. pe '. care ie traversăm. ■ '." : ■

Citim intr-o statistică, că a - ' proape 3000 d e ' concetăţeni. ai~' noştri au fost arestaţi în s tră ină- ' tale pentru, diferite delicte. A u ' comis '■ furturi, tîlhării, onioruri, ; violuri, trafic de droguri şi' v a - . Iută. Intr-adevăr, 1° ultimii 4 ani am- ieşit în... lume. Dar, trebuie ca aceste fapte şi cifre— deloc onorabile .— să f ie -in ­terpretate corect şi cinstit pen­tru a se vedea care sînt. în fapt, categoriile sociale care s-au pretat, la sfivîrşirea accstor ae- te reprobabile. , • " :v

- Nu scriam aceste rinduriv. da­că n-am cunoaşte faptul că. şi ştlrăihii noştri - comit; astfel de fapte condamnabile. Să, nu o- m jteni'adevărul că şi pe terito­riu l, tării noastre avem. „ghinio­nul" să fini părtaşi la acte sur­prinzătoare, de tip- mafiot ' —;trafic.' de^droguri, tra f ic cu -ma­şini, acţiuni .'teroriste:.etc..:— ca-, re au -avut protagonişti ce tă ţen i. de diferite naţionalită ţi.; 'Găsim in penitenciarele, noastre, .tot fe­lul dc oameni: arabi, negri, mu­sulmani, sau chiar europeni, A- vqm ,şi. noi astfel de .oaspeţi, ne? doriţi:'Num ai că noi, scriem mai • puţin de ei, nu ne ocupăm., de faptele comise. ' , .... Este surprinzătoare, insă uşu­

rinţa cu care se dă apă la moa­ră străinătăţii, mă rog, acelora

. care doresc cu orice preţ ca,’ apa să fie tulbure, şi unii din­tre noi alimentăm vorbele rele adresate ţării.' Prim a, dată fie-

" care să privească', in ograda iui proprie. . '

Gonfruntîndu-ne zl de zl cu atîtea probleme şi greutăţi ama­re, cîteodată simţim nevoia să mai îndulcim viaţa noastră. Dar cu ce? Semne încurajatoare nu prea sînt, guvernanţii şl parla­mentarii noştri mai degrabă n? amărăse, decit: ne bucură. Şi atunci, omul de rînd recurge Ia alte soluţii.. Mai nou, nici dul­ciurile nu ne plac. Trecînd prin comuna B onţida,. am constatat cu surprindere, că a t it .d e lău­datul laborator de cofetăria şi patiserie se găseşte în1 pragul fa­limentului. '

în -ultimii ani am ' scris de mai multe ori 'd esp re calitatea, produselor realizate de cunoscu­ţii cofetari din această comună de' pe valea Someşului Mic. Re- numele familiei Meseşan a tre­cut şi graniţele ’ judeţului nos-

Cu ce mai

îndulcim viaţa ?tru, prăjiturile şi torturile exe­cutate de -ei cîştigind mai mul­te • premii la diferite expoziţii de artă culinară. Dar, de citeva luni au şi ei m ari probleme. Materia primă s-â scumpit, m ar­f a , nu se. vinde. De vină sînt preţurile. Dacă acum ' doi ani aici se făceau zllnte 4—5 feluri de prăjituri, acum toata gama

' sortimentală se rezumă la... ba­tonul de ciocolată. Se vinde cu

’ doar 150 d-e lei bucata şi se des- ; face mal ales la şcolile’ din îm ­prejurimi. ■ Pentru nunţi şi alte

petreceri familiale nu sint co- . menzi, fiecare se descurcă cum

poate. Doar excelentele sucuri âu trecere, mai ales în rîndul copiilor, In rest, ce să mai spu­nem? In acest bine dotat labo­ra to r ' de cofetărie — credem dă

. şingular în mediul rural, la noi in judeţ — recent s-a înfiinţat un atelier de reparaţii... ceasuri.' Ce au ceasurile cu dulciurile nu ştim, dar cunoaştem frăm întări- le domnului Meseşan, care se o- rientează după mersul tranziţiei noastre originale.

Chiar să nu m ai'avem nevoie de dulciuri? Sau dezinteresul conducerii Cooperativei: de -con­sum 'B onţida îşi. spune şi în a-

. cest- domeniu cuvîntul. Ar fi păcat să desfiinţeze un sector productiv, care riu. de mult a- ducea m ari venituri unităţii.

lă... doi paşi•Tot. mai m ulte societăţi co­

merciale agricole .dau faliment, * unele '.dintre ele. situîndu-se la.. marginea prăpastiei. Foarte pu­ţine: unităţi agricole — de fapt., fost-. Ic TAS-uri — se m ai men­ţin . ps linia de 'plutire.: B loca-, jul -financiar şi exigenţele econo-. miei de- piaţă devin obstacole d e !. Petrecut ; pentru agenţii, reconp-:.. mici.: Cu a tit mai. lăudabil 'este m eritul: unor : unităţi T care;. . ci) toate greutăţile, de moment, au beneficii. P rin tre acestea se nu­mără.: s i . SC -„Agricola" SA Gher- !a ’- ■ llin tr-o .disciiţic .purtată cu d i­rec to ru l, unităţii, ing. Ioan .Piri- tea, am reţinut eforturile condu­cerii : în vederea îm bunătă ţirii' aprovizionării i populatiei, c u ... d i­ferite produse agricole,'Unitatea dispune de un puternic sector zootehnic, iar ferma , legumicolă 'de la~ Băile Băi ţa este renumi tă pentru producţiile ohţinute_ în ultimii ani. Adevărul este că a- ici lucrează specialişti price­puţi, cu experienţă, care nu sc •l'asa bătuţi de greutăţile d e 'm o ­ment. SG „Agricola11 ..SA Gherla dispune - de u n . m are efectiv ede bovine si de tineret, de: unde zilnic s e : trim it spre desfacere Însemnate cantităţi de lapte, .car­ne şi alte produse. Numai in o- .raştil Gherlă, .unitatea posedă 4 '.magazine de prezentare, care se bucură de mare apreciere în rîndul cumpărătorilor. In cu- rind aşa cum ne-a m ărturi­sit chiar directorul socictăţii — vor deschide asemenea prăyălii şi în alte municipii din judeţul nostru Astfel, nu este nevoie de transportul cărnii sau .a le- sumelor din alte judeţe.

OŢET DE MERE PENTRU G O S P O D IN EChiar, dacă ne aflăm în preajm a sezonului de fructe, la SC

„Romsucmer'1 s'A Dej, activitatea productivă nu cunoaşte pau­ze. După ce au efectuat ob işnuitu l. rem ont al utilajelor şi m a­şinilor, din materia ,prim ă depozitată -Jncă diri toamna trecută continuă producerea renum itului suc de mere. Şi în primele 5 luni ale acestui an au fost exportate beneficiarilor străini mari cantităţi de răcoritoare de:cea mai bună calitate..

Pe lingă suc, un loo im portant îri producţia zilnică îl ocu­pă Oţetul de mere, un produs care are m are căutare în rîndul gospodinelor. Ne găsim în plină perioadă, a salatelor, cind fie­care familie consumă cantităţi m ari de verdeţuri. Dacă în une­le alimentare din Cluj-Napoca: nu se găseşte oţetul,'" la depo­zitele din Dej acest produs se desface din belşug. După curii

: Dejşi pot. ridica orice cantităţi de . oţet de mere! Din cauza unor deficienţe ••organizatorice;' pe. linia aprovizionării, n-ar trebui să... sufere : consumatorii, - carc duc lipsă de această materie primă obişnuită îri, pregătirea miricărurilbr. '.. ,• .•

In ultima perioadă,' îri tot mai multe localităţi rurale lipsesc de - pe rafturile magazinelor diferite alimente de bază!' Printre

"acestea .se. găseşte; :şi o ţe tu l., Şi pe această cale facem o invi­taţie gestionarilor' să . v&iteze, mai d e s , depozitele unităţii din Dej. Avem, destul oţet do m ere la Romsucmcr. . :

ACROSAŢIE ÎN U ;G Â R Ă

Mult s-au mai,; bucurat’ locui­torii oraşului Gherla — dar nu numai ei . — ' cînd în anii ’TO s-a term inat construcţia noii gări CFR, o investiţie care a- fost' necesară. Au trecut anii, şi călătorii care pleacă sau sosesc în această staţie destul de aglo­merată,.^ au tot mai multe o- biccţiuni şi reclamaţii privind siguranţa circulaţiei între linii. Dacă între 'liniile 1-2 s-a ame­najat peronul a t î t , de necesar din primul moment, al inaugură­rii noii clădiri,. între lin iile ,3-4,

/nici pînă astăzi nu s-a rezolvat construcţia peronului. ^

Călătorii Întîmpină mari difi­cultăţi privind coborîrea. şi u r­carea în trenuri. Efectiv,, omul nu poate să urce în vagon în condiţii -civilizate.' Din cauză î- nălţimii mari a treptelor, călă­torii fac /adevărate exe-ciţil de acrobaţie, unii dintre ei ’rămî- nînd cu semne vizibile în urma săriturilor aeriene.:. De-a lun­

gul ..anilor s-au întîmplat. -nenu­m ărate accidente, de mai mică importanţă, dar cu grave ur­mări .psihice. Cine a păţit o da­tă şi a rămas cu pantalonii sau fusta ruptă, nu mai încearcă sâ coboare sau să urce în .tren în

, gara' Gherla între liniile 3-4, Şi m ajoritatea trenurilor personale

. şi accelerate, aici se opresc!?Am : discutat de nenum ărate

ori acest caz cu şeful gării gher- lene. Domnia sa a sesizat, de mai m ulte ori Regionala CFR Cluj, dar de fiecare dată, , cu promisiuni a rămas; Oamenii ne opresc aproape.. zilnic şi .ne în­treabă, p înă' cînd tolerăm negli­jenţa celor care se ocupă cu in ­vestiţii în cadrul Regionalei CFR? Multe nem ulţumiri sînt şi din partea călătorilor din alte localităţi, care de f r ic ă . şi... •spaimă,’ maî bine nu coboară. Au fost şi astfel de situaţii. Oa­re cine are de cîştigat în urma acestei bizare realităţi din in­cinta staţiei CFR Gherla? Călă-

. tori(,’ în nici un caz!

M u l /.Expres” (Mu P la to

U nirii o b ie c t a l d is p u te i(Urmare din pag. 1)

rea plăţii chiriei ş.a Unul din­tre ultimele clauze contractuali

' prevede obligaţia firm ei „Stail" ca, pe cheltuiala proprie, şă ob­ţină evacuarea S.G. „Arta ®uli- nară". G eea. ce se şi întîmplă în urmă cu citeva săptămîni, instanţa de judecată pronunţîn-. du-so în favoarea „Stail"-ului contra S.G. „Arta Culinară" Firma „Stail" negociază, apoi, cu SG „Arta Culinară" şi,, pe calc amiabilă, se înţeleg ca’„Stail" să . preia, contra cost, bunurile din dotare, să preia personalul ma-

•an/inuliii (mai puţin pe cei doi şifii şi să desenidă im magazin alimentar. Guratoriul Bisericii Reformate, in paralel, rczillază

contractul de închiriere cu „Stail1 motivînd, între altele, că nu a fost achitată chiria la timp şi că personalul de ta „Expres" contestă hotărîrile SG. „Arta Culinară11. In dala de 14 iunie, patroana firmei „Stail" preia bu­nurile de la „Aria Culinară'1, (care nu a contestat sentinţa ju ­decătorească) şl începe să .tran s­fere mărfurile (în ziua conflic­tului, ln restaurant mai • era m arfă de cca. două milioane) După amiaza, reprezentanţii bi­sericii sigilează clădirea. Mier­curi dimineaţa, d-na Deleanu, patroana firmei „Stail" sparge geamul şi intră in magazin. Dl. Torok Laszlo, adm inistratorul Bisericii Reformate reclamă In­trarea prin forţă în proprietatea

bisericii şi împiedicarea proprie­tarilor de a intra în propriul spaţiu, solicitînd poliţiştilor pre­zenţi constatarea abuzurilor. Dl. Torok Laszlo nu recunoaşte drep­tul de chiriaş-al d-nei Deleanu, precizlnd că a fost notificată prin Notariat relizierea unilate­rală a contractului de închiriere şi că două firme care nu sînt proprietare de spaţiu nu pot ho­tărî. între ele, ceea ce se întîm ­plă cu spaţiul altui proprietar. De cealaltă parte, doamna Delea­nu consideră ca fiind valabil contractul de închiriere cu Bise­rica Reformată, căreia i-a virat cu o zi înainte 47 do milioane de lei în cont şi solicită solu­ţionarea neînţelegerii pe cale a- miabilă, nefiind exclusă varian­ta judecătorească. Peste toate a- cestea, vechii chiriaşi dc la „Ex­pres" încearcă să-şi recîştige drepturile acţionlnd în judecatăS.G, „Arta Culinară11 cu care, gestionarii au avut încheiat con­tract de locaţie de gestiune cu servicii la unitate. Vom reveni.

PUM NUL FATAL

Mulţi dintre noi confundă stra­da sau locurile publice cu rin­gul de box. Dacă nu au ocazia să-şi etaleze talentul în bătaie în cadrul competiţiilor sportive, unii tineri — dar şi mai vlrst- nicii — caută cu „luminarea" un loc, unde să-şi pună în valoare forţa şi îndemînarea. Unii, în­să, îşi depăşesc limita confrun­tării, aplicînd lovituri cauzatoa­re de moarte.

Cum este şi cazul tinărului de 21 de ani d in J Cluj-Napoca, Vasile Rebreanu. EL pur şi sim­plu, aşa l-a lovit pe numitul Ioan Croitoru, Incit acesta din urmă a deccdat! „Eroul" noslru, In loc să ajungă la campionate­le balcanice, europene sau mon­diale de box, a luat calea pe­nitenciarului. Acolo, are mai mulţi colegi cu care să se ia la bătaie. Necazul e, că, unii sînt mai ta ri ca el...

Iată, unde duce un pumn. In- Văţămlnt şi pentru alţi eroi.

laptele—un aliment de bază,

Odată cu încălzirea vremii şi ieşirea animalelor pe păşunii* naturale, aşteptăm tot raai muli de la fabricile de lapte. Dar, nu prea avem produse lactate în magazine, populaţia de la oraşe fiind tot mai nemulţumi, tă de slaba aprovizionare. Cau­zele pot fl obiective, dar şi subiective. • . -• Pe lîngă-unele probleme deo­

sebit de • complicate, s-au ivii şi toate consecinţele date de scăderea generală a producţiei agricole pe ansamblu, mod special a celei animalierei Ju- rajele sînt tot mai -scumpe,-; al- te produse, din sfera alimenta­ţiei au sărit spre absurd,int vrem 'să gîndim în pcxspectivâ, ci căutăm să apelăm la-^alsţ soluţii de moment. Esta:•firesc, spre’, exemplu, ca preţul .kilo­gram ului de lapte să spnteas- că' atunci cînd producătorul nor,Iru se confruntă cu zffiaji greutăţi. Se cunoaşte x î t ' 4 spectaculos a scăzut nivelul laptelui liv ra t' din diferite lo­calităţi .ale judeţului, scădere justificată, printre Naltele, , dt preţul, furajelor. O discuţie pui- ta tă cu domnul Alexandru Mar- dan, directorul Fabricii de lap. te Dej, aparţinînd SC „Napo- lact" SA Cluj, ne-a convins di greutătile pe care le intîmpi- nă în ! achiziţionarea materiei prime. Şi totuşi, la unitatea dii Dej treburile merg bine. Zii-

■ nic, din cele 100 de puncte ds colectare din zonă intră peşti12.000 litri de 'lapte. Ceea: ct nu este! puţin. De fapt, în mu- nicipiui; d e . la .confluenţa S> m.cşurilor şi la. Gherla — oraşt care sîn t aprovizionate de _a- ceastă fabrică ' — . nici, nu sini probleme mari.

Produsele unităţii dejene:— laptele, sm întîna,-brînza tele­mea, şi de- burduf, laptele bă­tu t — se bucură de multe a precieri din partea consumato­rilor. După cum . am constatai la făta locului, cei 108 anga­ja ţi ăi fabricii lucrează coi> form celor mai moderni para­m etri ca litativ i,'îa r utilajele şi maşinile din dotare au fost puse la punct. In Curînd - poate chiar, în această vară - d e , aici s e , vor livra primelt produse la export.- TelemeaW de oaie fabricată la Dej .esi m ult căutată în străinătate.

Intr-o economie bazată f legea cererii şi - ofertei, ' esis norm al ca piaţa să rer,>e?.e pre­turile. Cei de la SC „Napo- iact1.1 SA Cluj au încercat J ei 'să. se orienteze - după âces- te principii. Cu cîtva timp urm ă laptele de vacă s-a pre; luat de 'Ja populaţie cu 300 lf litrul, iar cel de bivoliţă ci 600 lei litrul,: în timp ce lap­tele de oaie are un preţ mu» mai mare: 700 Ici litrul. Pre­ţurile foarte mari ale produse lor lactate i-au 'obligat şi P* cei de la unitatea de prelucra­re a laptelui din Dej la retcli- nologizare, la modificări a-': procesului de producţie pen­tru obţinerea unor costuri ct mal scăzute. Ar mai fi roulu probleme, — ca de cxcrripU1 am balarea laptelui în pungi safl scurtarea timpului de trans­port — d a r . toate acestea nu pot fi rezolvate de pe o zi pf alta. •

Cu toate greutăţile de momont, Fabrica de lapte din Deilucrează la capacitatea norma­lă, iar şansele livrării uno cantităţi şl mai mari de pronii; se lactate populaţiei vor t' încununate-cu succes.

Pcicjinâ re a liia fâ de SZEKELY C saba

JOI, 16 IUNIE, PAG. ADEVARUL DE CLUJ

^ jrTMlflWir

Concursurile profesionale ale pompierilor civili

'In zilele de 13 şi 14 iunie anul curent, la baza sportivă â Societăţii .Comerciale : Clujana S;A. -din Cluj-Napoca s-au des- îăşnrat concursurile profesionale

.ale pompierilor civili. din_ so* detătile comerciale şi lo ca lită ţii le judeţului Cluj. După două zile de întreceri care a u con­stat in -probe sportive, şi profe­sionale,- de echipă d a r şi in ­dividuale,, pc primele locuri «-au situat' următoarele formaţii civile' de pompieri:•' a) la categoria „societăţi co- merciale1*

Jocul: i: \ S.C. Industria S îr - . slei: Cîm pia' ÎTurzii S.A.; , —- Io-" tul i i : S.C., riemarul 16 Feb'rua- rie':SA;i Ciuj-Napoca; ’ — locul m f'S.C,' Clujâna S.A. Cluj-Nn- poea '

b) la categoria „localităţi":— locul I: Oraşul Cîmpia-

şta® j''4-;,locul II: Comuna Mo- ot; — .'locul III: Comuna A- . ihircşu. ; ’ -v. :'

Concursurile nu reflectat" o bună pregătire atletică dar şi

. profesională ' a tu tu ro r. partici­panţilor însă pompierii din Cîm- pia-Turzii s-au detaşat . ca în­vingători atît la 6 categorie cît

„şi la cealaltă .. •Urmează faza pe ţară a con­

cursurilor profesionale ale pom­pierilor civili, fază la. care ju ­deţul Cluj are privilegiul de a fi reprezentat de 3 astfel de formaţii, respectiv c e le '2 ieşite' cîştigătoare în acest an şi .for­m aţia civilă de pompieri a. orâ- şulul Gherla, care în 1993 a ie­şit . campioană la categoria io - calităţi şi, deci are dreptul să participe, din .oficiu, lă 'faza - fi­nală. . . , .. Tuturor le, u ră m : succes i.

Nici la aceste concursuri nu au lipsit sponsorii. în tre aceş­tia pu tem : menţiona: Sindicatul Judeţean al Pompierilor—Civili din jud . Cluj care a asigurat premierea Sn barii a eîştigători- lor. S.C. Clujana şi: S.C. Homa­rul 16 Februarie care au asigu­rat , baza m aterială: a concitr.su-; rilor’ •, ’ ' -

Mr. Liviu CÂDAU

LA ANIVERSAREA SCOLI! DE ARTE

...In accst an, Şcoala de Arte (fostă Şcoală Populară de Artă) din. . .Cluj-Napoca sărbătoreşte cea de a 40-a aniversare,' eve- nirnent pe care profesorii şi elevii acesteia doresc să-l m ar­cheze în mod festiv. In cţi 40 de ani, de existenţă, Şcoala a arat c a — profesori numeroase personalităţi ale vieţii cultura­le clujene. Ar fi, de asemenea, prea lungă lista celor care au - primit instruire artistică în . a - * ţeastă instituţie, iar astăzi sînt . personalităţi consacrate în via­ţă cultural-ârtislică a ’ ţăriir Âb- ' solvenţii acestu i. an. se află .’ în .

febra pregătirilor, a s tfe lc a spec­tacolul festiv să se ridice la un

înalt nivel. Vor evolua absol­venţii claselor de canto, muzi­că populară şi uşoară; instru­mentişti populari, dans mo­dern, teatru şi va fi organizată^o paradă a modei de către sec­ţia de design Vestimentar. Spec-.

‘tacolul festiv va. avea loc mîi­ne, 17 iunie a.c., de la ora 10,00,- la Casa Armatei; Organizarea şi regia spectacolului ■ aparţin pro-1

.fesorului Mihai Ghircoiaşu. Sponsori: Sindicatul liber de la „Flacăra11, S.C: . „Gewalt11. ; S.R.L. şi restaurantul „Bulevard"., jn-

/tra re a liberă. ‘

bem in j e f ranţ \ \zeşt i pen t r u cu l t iva tor i iTot mai mult în ultimii ani,

•vechii, şi • mai noii,, proprietari de pămînt se conving că 'agri­cultura nu. se 'm ai-poate . face oricum, că. este, absolut .obliga­torie promovarea .noulu i şi în acest domeniu.. Fenomenul nu ' este cîtuş.i- de- puţin .simplu şi nu se ' derulează deloo 'uşor, ca urmare' a ' greutăţilor inimagina-.

. bile prin care trec, deopotrivă, 1' - cercetarea-- agricolă .românească" •

■ şf -cultivatorii,de-toate felurile: • asociaţi s a u ; p a r t i c u l a r i ; ,m ari ■ sau mici ... ." : • ,

Intre încercările de ieşire din. . impas, de strîngere a legături- ’ lor dintre cercetare, producători de seminţe şi cultivatori, se în­scrie şi intîlnirea Organizată în această săptămînă de către So- „ cietatea Comercială . llomânO- . Franceză „Ttoman-Vcrneuil“ SA cu specialişti de la .Direcţiile. Generale pen tru?- Agricultură, societăţi ..comerciale, agrome- ' curi, centre agricole prdeum şi ■ producători particulari din ju ­deţele'. Cluj, Alba, . Bistriţa-Nă-

r om anisăud, Sibiu şi Sălaj, la poligo­nul experimental, al SC „Agrap" SA Apahida.. ■

Cei, prezenţi, au avut posibili­tatea să —urmărească evoluţia comparativă, ,in lo tu r i demons-

■ trative, a Unor soiuri şi hibrizi de griu, orz, orzoaică, 6văz,' po-, rumb, mazăre, lucernă, trifoi de provenienţă .franţuzească,:, p re ­cum şi material biologic, româ-^

Alarmă în agricultura

nes?, creat la Staţiunea de Cer­cetări- Agricole Turda.

•Reprezentanţii firmei „Roman V em cuir, domnul ing. Nicolae llie, director al firmei şi doam­na ing. Ana M aria Jianu, şef a l; filialei Cluj a firmei, filială care cuprinde judeţele din cen­trul" şi nordul ţării, ne-au asi­gurat că ■ pătrunderea . în agri­cultura României ş i în specia)

Specialişti din agricultura judeţelor Cluj, Alba, Histriţa-Nfişând, Sibiu şi Sălaj iu vizită la S.C. Agrap S.A.

in cea a judeţelor din Transil­vania a unor soiuri şi hibrizi „Verneuil", de mare producti­vitate ,are menirea doar de â complcta spectrul materialului biologie românesc şi nu înlocu- irea acestuia., .

'• La rîndul. său, ing. Petru Ma­xim .director 'tehnic la „Agrap“ a .ţinut să sublinieze că se are in ' vedere şi experim entarea mai multor verigi de tehnologie, pentru fiecarcs --categorie-' de ma­terial'- biologic- în parte,' creîn- du-se în acest fel posibilitatea de alegere şi de aplicare a va­riantelor convenabile, în /func­ţie de situaţia, concretă din fie­care fcfmă.

■în intervenţia sa, -domnul prof. dr.' Leon Muntean, 'recto­rul Universităţii dc Ştiinţe A- gricole, a rem arcat ideea pre­zentării în lo tu r i: demonstrative a. celor mai valoroase creaţii biologice, româneşti şi , străine precum ş i’ posibilitatea întîlnirii şi consultării în tre specialiştii în domeniu din zonă, dar, spunea domnia sa, promovarea în .pro­ducţie a fiecărui soi, a fiecărui • hibrid, trebuie să se facă doar după verificarea acestora în reţeaua Comisiei de S tat. pentru • Încercarea şi Omologarea Şoiu- • rilor. ş i . omologare. •

-încă. o remarcă, poate: că n-ar - fi. fo s t 'lip s it de interes ca- pe . lingă .atjţia specialişti de m arcă prezenţi la. reun iunea , de la A- • pahida, să fie "invitaţi şi repre-

. zentanţi. ai Centrelor de încer­care a , Soiurilor din judeţ şi,'nu in ultimul rînd, ai Staţiunii de . C ercetări' Agricole: Turda, un i-, tatea direct concurată în zonă, dar, cu „care ăr fi bine: să se colaboreze îndeaproape, spre

. binele agriculturii româneşti.

- î ,: ; Emil LUCA

Primim din parîQa Biroului de Presei al Inspector atului.de Poliţie al Judeţului Cluj ,

(Goana după) senzaţional (cu oriceNu intenţionăm să intrăm în polemică cu unii zia­

rişti, nici să le dăm lecţii de moralitate gazetărească, Insă atunci cînd ei vin cu d te o „bombă publicistică11, referitoare la activitatea poliţiei sau la unele fenomene , sociale grave, îi rugăm să facă verificările materialului de sesizare ş i , ,de ce nu, şă asculte şi cealaltă parte.

Am fost şi sîntem receptivi la semnalele apărute în Presă :în legăură cu unele neajunsuri din activitatea lu­crătorilor noştri şi ca dovadă am efectuat şi noi veri­ficări pe urm a unor materiale apărute în serial in coti­dianul MESAGERUL .TRANSILVAN din ultima peri­oadă. Iată rezultatul:

în M.T. nr. 038 din' 30.'04.1994 sub titlul de sen- , îaţie „La Bonţida Poliţia şi-a u ita t' menirea" sem nat; Je Cătălina Vlad (pseudonim )'sunt prezentate mai m ul-- te „cazuri de abuz semnalate în zonă11. Astfel, familiilor Soldizsar din Bonţida şi . Muncaciv. din Răscruci le sunt furate din locuinţe diverse- bunuri de către autori ne­cunoscuţi. Reclamaţi ile sunt înregistrate la postul de Poliţie, dar cu toate măsurile specifice întreprinse, de . lucrătorii postului, autorii nu au putut fi identificaţi , Pină în prezent.' Fără a şe documentă cît de cit în «cest sens, ziarista ii acuză nemeritat, pe ..poliţişti de ta credinţă. Oare pe ce considerente? Cunoaşte' ea tlte eforturi se depun pentru prinderea unui hoţ, care fJ-şi la Vi la locul faptei „cartea de vizită11?

Un alt „abuz11 semnalat: , la patru cetăţeni din co­dana Sic „le sunt sechestrate actele şi tractoarele11, 'ncărcate cu balast din Bonţida. Iată ce ne declară "ouă cei in cauză:' „Pe la orele 23,00 am fost opriţi Jfr poliţiştii din Bonţida, care ne-au cerut actele pen- !r*i control.Intrucît nici unul nu aveam actele asupra noastră

"i s-a spus că trebuie să aşteptăm pînă va vorbi cu x 'îlul de post din Sic pentru a verifica dacă tractoarele J>,t ale noastre. După, circa două ore am plecat spre ;*s5 cu tractoarele11. Oare ce acte , le-au fost seches- rate, dară nu le aveau asupra lor? ■ _

Aşadar, pentru cu în loc să se odihnească (la miezul n°IHii). poliţiştii îşi fâccau datoria, sunt. împroşcaţi cu *>roi. De către cine? '

Mesaroş loan din Paniiceu aflat în trecere prin (peruci, este jefuit şi bătut, calul şl căruţa omului «mn sechestrate timp de 8 zile,..11, fără ca poliţia să 5 măsuri. Gravă acuză. Dar ce rezultă din probele S in is tra te de noi?

Mesaroş loan vine in Răscruci cu o căruţă de lem­

/*Rf-hu L-i1 m :*®f«

ne pentru foc şi se tîrguieşte cu Pîfţog- Costan sâ le cumpere cu 30.000 lei. Profitînd de neatenţia lui Pîrţog, ■ Mesaroş p u n e . în căruţă o damigeană cu 25 litri ţuică,5 kg. săm înţă de trifoi, ■ un - pulovăr şi ^ pompă , de- , bicicletă, toate aparţinînd : cum părătorului lemnelor.

: După cîtva timp Pîrţog îşi dă seama că a fost furat - şi ‘ îm preună cu alţi consăteni, cu o , maşină, pleacă în urm ărirea căruţei pe care o ajunge în apropierea sa­tului Borşa. Văzîndu-i pe cei din m aşină şi ştiindu-se cu musca pe căciulă, Mesaroş abandonează cal’uL şi că­ru ţa ş i ' dispare. Pîrţog iritră în posesia bunurilor ce i-au fost furate şi are grijă de . calaşi căruţă pînă se— prezintă Mesaroş, care cu ajutorul politiei din Bonţida,

’• rein tră-în posesia lor. ' ’’ -, —' . ,■ Iată c e 'n e ; spune Mesaroş loăn: Mcalul şi căruţa nu

au fosţ reţinute sau sechestrate de poliţie...11 „...nu mi-a cerut nimeni ; câte 5000 iei/zi pentru furajarea calu­lui...11, „...nu ă fost la mine nici. o.persoană de la zia­rul Mesagerul' cu care să discut cele. întîm plate11 Halal

'd o c u m e n ta re ! , , . — :. Aceeaşi ziaristă, în Mesagerul Transilvan .nr. 047

din 14—16. 05. 1994, 'în articolul; „Cînd legea nu e una pentru toţi11, face o . expunere alambicată a unor stări de fapt din comuna Bonţida în care. „încurcă marfa cu am balajul11. Astfel după ce .scjrie c ă ’ în martie anul trecut cetăţeanul loan Fulop din Bonţida, a fost acci­dentat mortal de către Mircea Zanc — om de ■ afaceri, ■ acuză poliţia locală că, citez „familia Fulop a' rămas fără speranţa că vreo dată a r putea să-şi mai repare casa... singurul ajutor pe care-1 are este dc 21.000 lei— ajutorul social al unuia dintre copii", Nu am înţeles care estfe vina poliţiei pentru cele de mai sus. Din cîte am aflat, ziarista este studentă la drept şi în con-

.secinţă trebuia să cunoască principiul că despăgubirile* (în cazul în care se cuvin) sunt stabilite de instanţa de judecată la cererea părţii vătămate, tn nici un caz de către poliţie. , , - - • . >

în tr-un alt. articol, intitulat (cu vădită ren inlen- ţio) „Soţul d irija t de la postuL de poliţie'1, publicat in Mesagerul Transilvan nr. 919 din 18. 05. 1991, aceeaşi (ne)documentată ziaristă afirmă că 200 kg. cupru con­fiscat de la nişte ţigani căldărari din Galaţi, precum şi 9 baloţi de sîrmă şi 4 suluri de sîrmă împletită ridi­cată de la Szabo Gavril — zis Gabi din Răscruci s-au „evaporat11 de la postul de poliţie Bonţida. Mai pe şleau spus, poliţiştii şi-au însuşit aceste bunuri. Pe ce. temei oare aduce asem enea, acuzaţii grave unor oameni pe

care nici/ măcar nu a avut- bunăvoinţa să-i cunoasca? Intrucît ■ documentele de justificare a acestor materiale se măi găsesc încă l a , Postul de poliţie,- îi recomandăm ziaristei să m a i -facă-o deplasare (dar. pe cont propriu) la Bonţida si să ia lă cunoştinţă despre^ ele.- -v ' ^

De altfel, declaraţia Iui Szabo -Gavril este revela­toare privind modul în care s-a docum entat ziarista. Citez din declaraţie: Mi-a cerut să caut n işte acte cu privire la sîrma confiscată de organele de poliţie cu mai mulţi ani îh urmă, sîrmă confiscată legal în- tritcît nu‘ aveam : acte pe ea; ... a. venit din nou Ia mine acasă cu o femeie care m-a întrebat problema cu sîrma, nu s-a ffrezentat cine este. Mi-au cerut să scriuo declaraţie în problema sîrm ei,-dar an^ refuzat. A măi insistat să scriu de nişte . fapte despre care eu nu am cunoştinţă despre lucrătorii de la Postul de poliţie Bonţida. Văzînd că 'ou nu dau nici o declaraţie au ple­cat spunînd că o să revină11. Cred că citatele l-au lă-, 'm urit pe Cititor, aşa că nu inii permit să le comentez.

... şi o u ltim ă ; „'bombă11 din acelaşi articol. Citez: „Cetăţeanului Jakab Sigismund din Bonţida i se fură, tot în anul, 1991, două vaci de la stîna din apropierea satului.: Omul face reclamaţii (?) la postul ;de poliţie local, dar cu rcclamăţia rămîne...11

Iată însă ce s-a întîm plat de fapt. J.S. a avut anga­jate două persoane la - turm a -de • oi .proprietate perso­nală. La expirarea termenului de angajare, cele două persoane şi-au .cerut plata, dar au primit... nimic. Atunci au luat fiecare cîte o vacă drept garanţie că vor primi plata. La' solicitarea lui J.S., ajutorul şefului

■de post Plt.' Rus Augustin s-a deplasat împreună cu .acesta în satul Cătina unde a identificat cele două per­soane care au căzut la înţelegere cu J.S. ca fiecare să-şi păstreze vaca în contul muncii prestate. Dcci un caz rezolvat prin bună înţelegere. , -

' Şi dacă mai ora ceva de adăugat în legătură cu ac-', tivitatea lucrătorilor de la Postul de poliţie Bonţida, ială ce ne.scrie domnul Stanciu Gheorghe. din Cluj-Na­poca, care a fost’ victima unui furt pe raza comunei

. B o n ţ i d a ; I n momentul în care am anunţat şeful de post din comuna Bonţida, domnul plt. maj. Orza, acesta, în colaborare cu şeful ;'e post din comuna. Căian, dom­nul plt. Văleami, intr-o singură zi au identificat auto­rii furtului in număr dc şapte persoane, toţi din Căian. satul Vaidn ‘ Cămăraş, iar intreaga- pagubă mi-a fost restituită. Aduc, pe această cale mulţumiri...'1 etc. etc.

BIROUL OK PHESA AL INSPECTORATULUI DE POLIŢIE AL JUD. CLUJ

Lt. col,, . Buziaş Zaharia

Nota rodaiţiei: Textul ne-a fost p rezen ta t'după-ce , anterior, a fost predat redacţiei ziarului „Mesagerul, transilvan" ca drept la. replică. ,

ADEVĂRUL DE CLUJ JOI, 16 IUNIE, PAG. 8

M o m e n t u l a d e v ă r u l u i

Motto:..în cetatea dreptăţii Ja le poţi fi ucis; învins însă, nu“

• _•■■■' ',' N . Iorf;

în articolul ,,Noul Bait-Bau Guvernamental; Pensionarii" u- părut in ,.Adevărul de Cluj'1 din 13 mai a.c., — printre al­tele — âm susţinut şi faptul, - câ cei cu părul alb nu bunul simţ a nu cere m ajorarea mi­xerelor' pensii, decît în limita existenţei unor posibilităţi re- -

-â lc , arătînd că . s în t ' cxcedfcnte (economii) importante la B u­fetu l de Asigurări Sociale ad­m inistrat de Guvern. La cîteva- zile după apariţia acestui a rti­col,-l-am văzut şt auzit la TV, pe > Secretarul de S tat al - -Mi­nisterului Muncii, Dl. Musteţea, care întrebat fiind de redae- ţorul TV dacă exista- excedente ţlin anii precedenţi a . răspuns evaziv: (citez d in 'm em orie) „E- kistâ nişte sume insignifiante do cca- 100 miliarde lei, dar ' bunului gospodar (a se citi Gu adeşti bani trebuise reţinuţi vernui) ^ că nu toate venitu-.. pentru siguranţa plăţilor luna­re a pensiilor". Deci din nou pensionarii pe post de „Bau- BaiL“ - "

Nu doresc ca aceste , rînduri, sa capete o altă tentă,' astfel că mă opresc aici şi vâ pro­pun- sâ revenim la „oile noas­tre11 adică să răspundem la in- ţrebarea: Există sau nu exce­dente în bugetul de Asigurări Şociale pe 1994 şi . cît sînt ela de „insignifianta1' după ' a tir- jhaţia Dlut Ministru Adjunct al Ministerului Ăluncii?

Stimate cititor, a sosit „pri­mul moment al adevărului" şi

rezultă din Monitorul Oficial

fond şi de beneficiari a u Pro­tecţiei Sociale).

Acesta este un vechi dezide­rat al Uniunii' Generale al Pen­sionarilor din -.Iiomâ-nia repre­zentanta pensionarilor .din ţară, la. care trebuie să participe toate Federaţiile, Confederaţiile şi. Ligile Sindicale din ţară pe

la capitolul de. cheltuieli un- . care le invităm pe această caic' " " ............. ' la dialog. .

în cazul - cînd punctul de ve­dere al. UGPR ar f l convergent cu cel al Sindicatelor în a- ceastă problemă, am putea ce­re împreună, în numele a 9 milioane, de cetăţeni: i ■ -— Parlam entului; să emită o lege pentru adm inistrarea in­dependentă şi autonomă a fon­durilor de Asigurări Sociale şi

‘ Curţii de Conturi, să verifice modul de gestionare al acestor fonduri pe ultimii 3 ani,- rezul­tatul putînd constitui: „al doi­lea moment al adevărului1*,.; Sper că cei de v îrstă ' a 2-a (ce nu mai pot fi numiţi „ ti­neri" pentru că -se. ^apropie ver­tiginos de bariera celei de a 3-a vîrste) vor. înţelege că in domeniul protecţiei sociale u- x is tâ ’ o. comuniune de obligaţii şi interese . .între :„EI şi NOI'1, şi că numai unindu-ne efortu­rile ne vom putea atinge ţelul, i. C a-şi în titlu, voi încheia tot cu . un citat al marelui nostru

subliniez' ei faptul că — fără â zentanţii statului;.. (M inisţerul... savant : Nicolae Iofga: „Drepta- contesta punctul de vedere 'a l - Muncii cu 20 la sută, Ministe- tea nu te caută niciodată aca- - - - - ' . _ -- rului- de Finanţe cu 20 la sută) şă la tine: cu toiag de răbdare

deci cu o reprezentare a stătu- trebuie s ă ' o cauţi pe drumul l u i ' de 40 la sută, Sindicate cu

Din cifrele' înscrise în Buget rezultă că disponibilităţile bă­neşti după suportarea luturoţ- cheltuielilor (ajutor de boală, maternitate, . proteze, ajutoare, bilete de odihnă şi tratam ent pentru salariaţi, pensii şi alte cheltuieli) reprezintă •„insignifi­anta11 sumă de .742,54' miliarde lei din care 386,69 miliarde lei din fondul pentru- pensia su­plimentară. \ ..- -

Aceste cifre -nu- pot- fi con­testate —, decit ele n o i, ' — in sensul că ar fi subevaluate, dar nu '.avem posibilitatea ' şi . nici atribuţum ea legală a le verifi­ca. Conform Constituţiei Sta­tului nostru „de drept11, aceas­tă .calitate ar ăvea-o doar Curtea de Conturi dacă ar do­ri sâ dovedească .du. ne tragem din aceiaşi gintă cu itali­enii- . ■

Nu acest aspect am vrut să-l-

lei aduce Bugetului de Asigu­rări Sociale venituri din do-

■ bînzi d e ' 334,14 miliarde , lei, iar acestea a r _însemna 111.331 lei anual pentru un pensionar, revenind lunar 9.282 lei pe per­soană. .'

Din lecturarca sumară a bu­getului apar uncie nedumeriri

de figurează cifra de 173,60 m i­lioane lei cu „titlul d e : „cheltu­ieli cu plata pensiilor1’ (proba­bil Oficiul central de calcul ?i

. comisionul PTTK) ,,cheltuieli de administrarea . fondului (?!!)“ şi . ,,cheltuieli cu', perso­n a lu l ' care gestionează fondul (?)“. Din păcate verificarea re - ' alităţii şi fundamentării aces­tor cifre care nu s în t , insigni­fiante cad în sarcina ' organelor constituţionale arătate mai sus..

Unele nedumeriri şi critici (mai mult sau mai puţin în­temeiate). vor putea fi înlătura­te numai cînd fondurile de A.-,, sigurări Sociale (create şi . su­portate de întreaga populaţie a

" ţă rii.— aşa cum am a r ă t a t î n articolul din 13 mai a.c. şi nu exclusiv de cei'activ i) ar putea fi -înlăturate dacă aceste fon-, duri ar fi gestionatte şi adm i-. nistrate de un organism - inde­pendent, cu -autonomie gestio- , nară (aşa cum sint FPP-urile ş i ' FPS-urilo) formal din repre

39 la sută. „„{ultimele ' două calitate : de., contribuabiliM

rilc trebuiesc cheltuite la leu.; fiind . necesară o „insignifian- . ' 30 la şută şi^ Pensionarii

tă“ rezervă p e n tru „ „zile ne- " ■-gre'V totuşi disponibilităţile . bă-, neşti ale. Bugetului, .de ' Asigu­rări Sociale pe 1994 raportata

■ la icele'- 3- milioane de ■ pensio­nari a r ; reprezenta: 247.113 lei anual pe un pensionar iar lu­nar s-ar putea îmbunătăţi- me­dia „ pensiei a unui pensionar cu 20,626 lei ceea ce ar r e - ' prezenta cca. 30 1;, sută din pensia medie actuală. \

Un ait aspect este legat de modul de păstrare ' şi gestiona­rea acestor disponibilităţi care a r putea fi păstrate legal şi, m siguranţă -la - Băncile comerciale (.şi-nu. la CEC/ pc diferite tc.r~

cu -aspru, al muncii11...cil " Virgil lfACATAIANU,hi secretar . Executiv , al

•slA .-.-..Uniunii Pensionarilor Cluj

^r. 127 din 24 mal 1994. îri câ- a fost publicată Legea nr.

ţH aprobata 'de c e l e 2 Camere mene ce în condiţiile economi­i le Parlamentului, privind Bu- , ce de 'astăzi, cu dobinzi întregelul de Asigurări Sociale pa 70-100 la sută, cît ar însenina?J994» promulgată de Preşedin- Dâr şi condiţiile actuale cu leltT. ţării prin Decretul . 7-2/18 ' dobîndă la vedere de 45 'lâ ' sutămai '1994.■ ■ excedentul de 7-12,Si .m iliarde

Primăvara printre slatiiili: noastreŞcoala nr. 11 Cluj-Napoca a

găzduit lansarea -romariului „Prim ăvara - prin tre statuile ,

noastre1*, semnat dc Viadiaiir Cinezan. Despre activitatea şl actualitatea* literară a invitatu­lui a vorbit poetul şi publicis­tu l îon Arcaş. La . acţiunea or­ganizată de catedra de limba şi literatura . romană*, de. . Ja . Şcoala nr. 11- şi redacţia re­vistei ,,E.\'ccl;ior“, au - partici­pat peste o sută de elevi, ca­dre didactico, ' ziarişti, -directo­ru l' Editurii -Daco-Press, \ dom ­

nul Costică Rusii şi ; .. autorul. Ş i; tot de la Şcoala nr. 11-, e le­vii clasei I, îndrum aţi de doam­na învăţătoare Olguţa .Morariu,' şl doamna prof. Monica Şofron, au prezentat un bogat program

„artistic în limba .română şi ger- 1 mană. In limba germană elevii

au prezentat . „Scufiţa roşie11, ău Cîntat şi recitat poezii- Fi-

' resc acest -. moment deoarece Şcoala n r . . 11 are clase cu pre­dare -intensivă a limbii ger­mane. ■

Is i if ia îiv aînainte

Domnul Vasile-Ciceu de pe strada Grădinarilor nr. .35 — A din oraşul - Gherla este unul ■ dintre cei mâl ingenioşi şi „0. riginali11 privatizaţi din ' loca­litate. în Ultimii patru ani s-a apucat de mai multe afaceri, care mai de. care aflată la „mo­dă1' . ' A ' început cu sucurile, a continuat cu o moară de cio­cane ' pentru măcinat, - parafei contimiîndu-şi meseria, aceea de timplar. A înfiinţat un ate­lier de prelucrare a lemnului, cxecutînd parchet,. lambriuri, şi alte produse din lemn. Este li­nul ! dintre, cei niâ-î' apreciaţi $( căutaţi pnrehetari din - , braf Dar, ce e.stc mai important: a- re-- sp ir it’ de comerciant. V . La începutu l. lunii iunie ne-a

m ărturisit că are un plan în- drâz'neţ:. încă din acest an. va"

.deschide..-'.în. curtea > casei : sale un microabator şi o carman­gerie. Avînd în vedere - lipsa unei astfel'"de unităţi în - car­tierul „între ape“ unde lo­cuieşte — domnul Vasile .Ciceu doreşte fă asigure o bună a- provizioiiare' cu carne: şi me­zeluri a populaţiei din această zonă a urbei ;someşencv Toată., lumea se înghesuie î n p l i n centru, nici- u n -în trep rin ză to r particular nu- poartă grija su­telor de familii de la marginea oraşului, -

Drept pentru care întreprin­zătorul Vasile ; Ciceu a procurat utilajele ş i . agregatele’ necesa­re şi a -făcut.'demersurile' ne­cesare în vederea începerii ac­tivităţii.' In curînd, această in­vestiţie se vâ . finaliza. Desigur, orice început în. industria all' montară., este’ dificil; implică da 1 oarecare grad de risc, încrede­rea semenilor. vine ’ pe] parcifrs, atunci cînd activitatea - propriu-i; zisă va atesta dacă şi-a avut rostul. După ce a "produs făi­nă, suc ş i . . . parchet, patronul, SC Letrmplâst „Raluca" SUI-, domnul Vasile Ciceu îşi va în­cerca norocul si cu mezelurile- Iniţiativa merge înainte.

SZEKEIVT Csaba

fiSES . - (EStXS KHHSI : o m s ■sss;'®a...asa mm- £53

. „R.A.T.U.C. G îoj-Napoca" face cunoscut 'publicului câ-_ !âtor modificarea traseului liniilor de . troleibuz nr. 2 şi 3, înc«?f>înd cw d afa ele 2G. 06. 1994 orele 8,00, cauzatâ pe tnch'derea xîrcujaţiei' în .piaţa Avram jan cu , latura es­tică tn sensul spre Bd. 21 Decembrie 1989, în vederea execulgrii lucrărilor de pozare a conductei de ap a 0 1400,,

/Ju p â cum urm ează: ' ‘La ducere: Din sfr. Unirii (carf. Gheorgheni) se va c ir­

cula deviat pe. sfr..Sldnic - str. Tineretului - str. Cehoslo­vacie: - P-ta MârâşK - Bd. 21 Decembrie 1989 si în con­tinuare 'actualul traseu.

, La întoarcere: Traseul rămîne neschimbat. (100).

• Schimb- Fiat Uitnio I) 19S7 cu VW Trdnsporter. T.el 18-09-91. (283121)

tsm ent ' confort unu.1 Tel 15-33- i i . .

• Schimb, cameră, -bucătărie, . pivniţă, fentral, de stat, cu gar­sonieră. Tel 15-33-21, .(283092)

• Schimb urgent locuinţă Zo­rilor. Tel 12-40-10. <27lbl2fij

. • Scliimb urgent locuinţă. 19- 57-15. (296214) '

• Scliimb apartam ent două camere pentru apartam ent trei camere. Tel; 17-84-20. (290976)

* - Schimb garsonieră -Zorilor si casă_la ţară (25 km) cu apar-

• Cocean Gabriel, pierdut carnet de student. Il dcclar nul. ■ (296057)

SSBS tSZSI E853SB 5KB ESHB WSM

® Pierdut cod fiscal nr. 29269a0. 11 dec-lar nul.- (283083) :

. * Pierdut Icgilimaţie- de ser­viciu KATUC, cu marca 63710, pe numele Sabău Lucian. O de­clar n u lă .. (283090) . ' , '

9 P ierdut' carnet de student şi legitimaţie d c student pe nu­mele Mureşan Ovidiu. Le dec!» nuie. "(2B3117)

• Pierdut legitimaţie de ser­viciu p i numele Todor Dan. 0 declar nulă. (233119)

£333 5353 KKS9 E9SS

S»» FELIX-ROM ’ 9 4S l

...Unic d u strib u ifo r in Rom ania/

"''•w c u n o s c u t e i e ■ • ofero- A L U N E F E S .IX

din G orm ania , la preţuri fără. concurentă.

0 . 01 - 6B 00027

SPIIALUL CLINIC JUDEŢEAN: Cluj-Napoca

organizează CONCURS în dala dc 20 iunie 1994, ora I0, pcnlru ocuparca unui posi dc

MERCEOLOG la serv.aprovizionarc. Concursul va avea Ioc Ia sediul unităţii, .

sir. Clinicilor rir.3-5. (762094)

AMBIANŢĂ DEOSEBI lALOCUL DU ÎNTÂLNIRE A TINERETULUI

. VIDEODISCOTECĂLA CASINO , ÎN P A R C V l MUNICIPAL

VISE OFERĂ VIZIONAREA MECIURILOR DIN CM 94 PE ECRAN MURAL ,v ....... ..........— r' .............. - . ,............ . • , .

îegia a u to n o m a de TRANSPORT URBAN DH

CĂLĂTORICLUJ-NAPOCA

a n u n ţ DE LICITAŢIE ,Obiectul licitaţiei: • . r ."Buclă întoarcere cap linie Mănăştur

pentru transportul în comun Cluj-Napoca"

Investitor: Regia autonomă de' transport urban călători Cluj-Napoca .

Finanţare din surse proprii prin BRD Cluj , ^Organizatorul licitaţiei: RATUC Cluj-Napoca Depunerea ofertelor pînâ la data de 15 iulie

a.c.,ora 14. ■ -■ -v.Deschiderea ofertelor la data de 18 iulie ac.,

ora 10, la sediul RATUC, Bd. 21 decembrie nr 128-130 ■'

Documentele licitaţiei se pot' cumpăra de la organizator la preţul de 5000 lei, inclusiv TVA. -

Vizitarea amplasamentului se va organiza pentru dată de 20 iunie 1994. '

Prezentarea delegaţilor (împuterniciţi în scris> ofertanţi) va avea loc la secretariatul de la

sediuj RATUC în aceeaşi zi la ora 10.Ofertanţilor li se cere o garanţie de participare Ia.

licitaţiede 100.000 Ici şi o garanţie de bună execut ic de 5% din valoarea adjudecată

â ofertei. (100)

.O. FORTPRES-CUG" S.A.v .........cu sediul în Q-dul Muncii nr.18 - Cluj-Napoca,

anunţă CONCURS pentru posturile tle:

' * JURIST i* TRADUCĂTOR DE LIMBA

GERMANĂ şi ENGLEZA MERCEOLOG la serv. Aprovizionare

cu locul de muncă în municipiul Bucureşti

pentru data de 29.06.1994; orele 9.Informaţii 064/154425 int. 1204.

(289751)

DIRECŢIA REGIONALĂ A CĂILOR AERIENE CLUJ,

Str Traian Vuia iir. 149" anunţă scoaterea la CONCURS a postului dc

■ CONTABIL .

- studii medii de specialitate; ;• vechime în specialitate, minim 3 a ai;

•cunoştinţe operaţiuni de bază operare PC;- vîrstă maximă 40 ani.

Cererile sc vor dcpc-nc la Biroul Personal alD.R.C.A., pînă la data de 22 iunie 1994.

Concursul va avea loc la sediul Direcţiei in data dc ’ 30 iunie 1994. '

Informaţii suplimentare la tel. 195224 - Biroul Personal.;

(289747) :

s.c. GALAX s.a. • •Vă invită la NOUL SEDIU din

Str. DUNĂRII nr.22, tel. 155177, unde puteţi găsi:

‘ ciocolata din gama STOLLWERCI import Ungaria

r conserve de carne import Germania ‘ gama completă de paste fă in oasei

PAGANI* import Italia ulei dc floarea soarelui autohton ore2, precum şi alte produse diverse.

Vă aşteptăm. ; (289737) .

Firma Germană QABOR-REISEN TRANSPORTĂ

ŞI RETUR, fe l 112408. (289652)

S.RX.BRAS0V,

Jocul funcţionează din 18.05.1994 şi s*a extins în întreaga ţară. Începînd cu

14.06.1994, societatea a mărit considerabil valoarea premierilor. : ■ ^

U n cîştig sigur şi rapid vă poate realiza visurile dumneavoastră. / , . . . - |

Doriţi să cîştigaţi, vă rugăm nu ezitaţt,contaţi pe seriozitatea şi promptitudinea servirilor oferite de firma noastră.

. Plata cîştigurilor şe face numai prin mandat poştal, evitînd premierea

preferenţiată. 'Doriţi sâ' cîştigaţi; numai staţi pe guiduri;

participaţi cu încredere la acest joc, expediind mandatele pc adresa:

s.c. "BACFIN” srl BRAŞOV, cont.402309126426 BANKCOOP BRAŞOV

2200-Informaţii la telefon 068/184961 V ÎNCREDERE = CÎŞTIG’■>' ■ (762089) . ::

s.s. OMCOMil sxL Cluj; ’ - • * ■ •. ■ ■ ‘ ’n ;

vinde ENGROS

MUREŞANA 430 Iei/sticlă - B U C E G I 5 3 5 l e i / s t i c l ă- SIL V A 7 7 0 l e i / s t i c l ă

430 Iei/litiuPreţurile.includ TVA

- Relaţii p e str. Donath nr.76,tel. 187916, sau Ia DEPOZIT, Calea Floreşti

• STATIA DE BETOANE (289742)

SOCIETATE ROMÂNO-GERMANO-NORVI'GIANĂ

NOGERO S.A.(în curs de constituire), cu profil industrial/comercial

caută în vederea angajării:

B CONTABIL, absolvent al facultăţii de studii cconomice, familiarizat cu contabilitatea nouă,

vîrstă maximă 40 ani tt ECONOMIST-CONTABIL» absolvent al facultăţii de studii economice, vîrstă maximă 35 arii

■ SECRETARĂ/ASISTENTĂ, bvinăv;cunoscătoare a limbii engleze §1 a programelor de

i... limba germană sau a altor limbi de circulaţie ^ In te rn a ţio n a lă ar constitui un avantaj, vîrstă

- maximă3 5 ani . \ ^ : m SALES MANAGER cu spirit comercial, posesor carnet de conducere auto, vîrstă maximă

/.'• ' ; ■ • 3 5 a n } . ; ■

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm a vă adresa intre orele 8,30 * 16, la sediul firmei ■ -

STRĂTER S.A., tel. Î94312.(289744) ■ .

^LOCURI DE MUNCă I J ÎN KUWEIT [ţ S.G. BELPAN-IMPEX S.R.L. |

I RECRUTEAZĂ URGENT| a ASISTENTE MEDICALE! | (numai femei)

tIipenim angajarea pe o perioadă de

I * 2 ani la spitale din KUWEIT JJ f

«Condiţii deosebit de avantajoase | Cunoaşterea limbii engleze şi experienţa în * | specialitate sînt principalele criterii. K Relaţii supiimemare fa sediul firmei, ZILNIC -

I Intre o re le13-15, pe str.LC.Brâtianu nr.17, ap.2 §i 1 t ‘ la telefcţn 110599. j '

I înscrieri pînă în data de 30 iunie 1994.I -KSK* J I V JBBF JB9P JsBST JBtSP

S.c/ RINEXDistribuitor UNIC a l

_ a l fabricii INTEROIL ORADEA

tlHMi14in Jl. CM ULEI I) * .• imbilij I» fijul «•:

“ STICLA DE t/î 1* 790lei BUTO111 *-1605 lei

mii ii eintitiji nuri h:

- biata itfoiî *lne»li 1100 Ui/kg tu TVA,- MUrffir fonii 4» 592; 10.000 tii/eUm»»t cu TVA.

PUU « f»c» I» fUietr*» mirfil e« CEC, Jltfonji* r,,u viziH 1» km», «iinurtr.

U lolicittrt» elieMuUC fa«n «IJto.ee: Informaţii I» Ulifo.H.U: \

194443, 194785,194263. q A»

Aveţi De Trimis Urgent Colete Sau Documente în Orice C o l ţ A l Lumii?

Există o singură soluţie:Trebuie oar să ne. sunaţi. D e rest ne ocupăm noi. lată cumPASUL 1: Apelul Dvs. telefonic este preluat de : serviciul de Relaţii cu Publicul. Personalul calificat vă oferă toate informaţiile ncccsare, înregistrând comanda în reţeaua de. computere DHL.

PASUL 2: Dispcccrul alocă imediat comanda unui curier DHL care va sosi prompt la biroul sau domiciliul Dvs. pentru a prelua orice expediere, dc

Ja un simplu document pană la coletc

PASUL 3: în acest moment, expedierea Dvs. a pătruns în reţeaua internaţională DHL. Personalul DHL asigură îndeplinirea formalităţilor vamale, atâtîn ţară de origine sât şi la destinaţie, transportul efectuându-se Ca cel mai scurt timp pe calea aerului.

PASJJL 42 La sosirea m ţara de destinaţie, ua alt curier DHL va livra expedierea Dvs. direct la biroul sau domiciliul celui care o aşteaptă. , -i.

Puteti obţine Informaţii privind stad îu î ' expedierii docum entului sau coletului Ovs., c a şi confirmarea de primire din p artea destinatarului fără costuri suplim entare. .

r Şi -totul într-un timp record!

PENTRU

INFORMAŢI!

: SUPLIMENTARE,

SUNAŢI IA DHL!

T O .: I î .67.88Adresa: Piaţa Ştefan ce! Mare

Nr. 5, Galeriile de Artă

PRIN DHL, EXPEDIERILE DVS. AJUNG ÎNTOTDEAUNA ^ LA TIMP Sl ÎN SIGURANŢĂ.

DHL: LIDERUL NECONTESTAT AL SERVICIILOR DE CURIERAT AERIAN

Folosind DHL, investiţi în succesul afacerilor Dumneavoastră şî vă veţi putea respecta promisiunile făcute. De fiecare dată.

© Cumpăr Dacia 1310, prefe­rabil Brealc, max 50000 km. Tel

.44-50-38/427,(271546)

' ® Vlnd motoreta (Scuter) Simson. Tot 16-80-77 dupâ ora 18. (271571)'

• Vînd urgent Dacia 3100 în stare de funcţionare Ia un preţ convenabil. Tel 11-60-10.1271609) . - :'r ' •. • Vînd apartam ent 3 camere co rfort I etaj I B-dul .: 22 De- 1 cembrie. T el' 11-38-64 după ora n (27i;.'J3) ’

W e k e e p y o u f p r o m î s e s

woRuzwtoe

Vinzâri

• Cumpăr în le i sau valuta discuri cu. formaţii româneşti din anii 1955-105?. Tel 13-76-60. (296991)

;• Vind urgent mobila... sobă gătit, vestă, lustra cristal Bohe- nîiâ. TeJ. '13-47-31 orele 19—21. '297007^ .*

• Cumpăr orice îel de valu­tă. Ofer preţ maxim. Ret ' la tel 15-74-00 ■ între orele 8-10.(29G838) '

• Cumpăr certificate de pro­prietate. Tel 15-14-06. (2989-19). • Vind dulap cu 2 usi Ri mâ- Miţă - rotundă. Tel -14-33-16.im o m .

• Vind chitanţe Caritas foar­te convcnabil. 5900 Ici bucata. Zilnic orele 15-19 teî 13-91-93. (296987)

• Vind la d ă , frigorifică. Tel 12-17-94. (.297002) .... • Vind aragaz 4 ochiuri. Cum- ’ păr parbriz fată Lada 1000. Tel . 14-.97-57. (29008) ■

• Vînd tractor U 651, plug, remorcă disc, fabricat in august W. Tel. .13-79-33 după ora 1». (29G939) !i - -

• Vind-motor electric 30 KW 1000 rol/min. -Tot 15-39-59 după ora . 18. (290993) -N

*_ Vind parchet fag avantajos, arzător tu infra rosti pe gaz şi butelie. Tot 18-23-17. (296095)

• -Vînd.'--Ford . Bus I9B7, Opel K adett 1S83 Tel -14-16-17. - (2969661 v • ' ,. '

• Cumpăr caroserie T rabant sau complet. Tel. 17-81-28. (296977) •

• Vînd, camion SR 114 pe ben­zină 5 t stare foarte bună

. 2.500.000 lei şi carabină 7.62 mm nouă, lunetă 120 cartuşe.' Inf tel

■ C64/12-30-24.. (29G980)• Vind rulotă comercială sta­re foarte bună. Preţ 1.500.000 lei negociabil, Tel 13-91-93. (296988) '

• Vind clube Mercedes 50SD si 406D negociabil .Str, F-cii de zahăr 4». (296991)

• Vînd Gîtcit 12 TRS. Cumpăr aur. Tei M-C2-42; (297003)

• Vînd urgent Mercedes 300D cobra ne-înmatriculabil, 1800 DAI. T el-17-55-36. (297006)

• ■ Vind apartam ent 3 camere demisol garaj, ultracentral. Tel16-07-65 după orele 16. (297001)

• De vînzare casă familială. Tel 16-10-01 orele 1G-20.

; (297005) ■ '• Vind convenabil aparta-

‘ mont două eamere finisat. Tei17-49-06, (297011) •

• ‘ Cum păr Dacia. Ofer1 max 1,2 milioane lei. Tel 13-97-26. (29ijS(!!0)

• Vînd Honda CTtX (1989) preţ 16.000 DM, Citroen BX 19 T1ÎD preţ 5.000 DM. Tel 13-14- 28 între 16-20. (296914)

• V in d 1 urgent locuinţă. Tel 11-22-01. (29G20G)

O V'înd cîine dalmaţian. Me­talului 2. (296980)

• Vînd VW 1300 (broscuţă), Ford Transport 2t, Citroen Pa- jas 2200.. Tel î l -01-01 Ora 12-16V (296959} - - '

• Vînd (talon) Opel ’Rekord înmatriculat. Inf tel 1.8-15-86. - (296963) .

• Cumpăr urgent locuinţă: H - 22-01. (296210) . - /'

• Cumpăr contract ICl’Af,.11-22-0 î. (296175)

• De vînzare^ 2 camere, bucă­tărie, baie, eu 'faţadă la stradă,

.posibilităţi de utilizare ca spa­ţiu comercial. In! la tel 11-32- 78, (296693) ‘

• Vînd 2 case într-o curte cu ■grădină mare,' urgent, pe str. Nădăşel nr. 16-17. (296890)

• Cumpăr apartam ent sau casă cu 3-5 camere, zona cen­trală. Tel 19-57-09 orele 8-18. (296948) , •

• Vînd urgent mobilă antică (birou, comodă, dulap). Tel 11- 32-52. (271G13) ■'

• Vînd televizor color marc. Normande cu telecomandă 16 canale .Tel 13-36-85. (271566) -

• Vind videocameră Panaso­nic stereo, nou. Inf. str. Dîmbo­viţei 85 bl. D17 ap. 2. (271608)

• Vînd Darac si - maşină de torg Bacău. Tel iG-12-50; 14-84- 28 după ora 15, (271354)

• - Vînd sufragerie ’-Lcngycl pret *1,5 milioane lei. Tel 16-10- 35. (271G07)

• Vînd apartam ent 3 camere 3 balcoane, 2 băi cu mobilă, zo­nă liniştită Plopilor-M ănăştur stiv Tăr.nad nr. .7' Bl. P4 et. 2, ap. 20. (271017)

Societate ComercialăV •> FINANCIARĂ PE ACŢIUNI, j oferă posibilitatea persoanelor \

fizice să Investească pe bază de CONTRACT te

AFACERI SîGUHE. j ' Se oferă 15% dobîndă pe lună la investiţia în lei, în valută se oferă 10% pe lună investp minimă

5 milioane lei sau 3000 USD sau 5000 DM. Relaţii la tel. 135113;

ZILNIC, orele 10-18.-1 (289665) j

1’cntrti AUTOVEHICULE, înlre 8 -1 7

COMAUTO srl, vă oferi*. ti'iinscrieri-tradiicen acte -

suport numere 8000 lei. perechea, pt.ma^lnilc transcrise

‘ " de firma 6500 Ier.Str. Miron Costin 2, cari.CjTuia (spre

I lotci 'rransifvania), teî. 13972fi,t • : ( 2 m m

• SC Pane^i-ano SA Cluj, cu sediul in Cluj-Napoca str. Calea Baciului ni-, 2-1, orga- nizează licitaţie publică în data de. 30.06.1991, orele X0 Privind închirierea spaţiului Moara Huedin str'. Filduiui nr. 17. lic ita ţia se va repeta în data de 07 şi l-l iulie' !a orele 10. In i la, sediul u n ită ţii. de P a­nificaţie Huedin str. Avram .Iancu 'nr. .43 ta domnul Giur- giumnn Liviu, tel 25-19-77. (271597)

" • Cumpărăm teren în zona industrială. Inf zilnic orele 8-16, str.-D îm boviţei nr, 77, cam, 218. Tei 13-49-88 inte­rior 1G6. (283085)

• Angajăm vînzăţoare program 8-15. l e i 014/15-38- 39 orele 19-22, (308)

• Nou! Jaluzele plastic. Tel 16-39-31. (271621)

• Schimb 500 chitanţe Ca­ritas cu autoturism Mercedes Cobra 200 sau 210. Tel 13-93- 36. (283121)

• Acordăm împrumuturi. Tel 19-44-39 orele 10-17. J29G9QG)

• Fac moTjaj pentru o per­soană, , Tel 18-27-G8. (269077)

0 Posesoi*' BCE, îmi ofer ser­viciile. Tel 13-08-94 orele 19-21. (27159G)

• -Angajez operator, calcula­tor, stilciii medii. Tel 19-54-85. (271G0C) ■ _ .

• Transport marfă pînă Ja 5 lone. Inf la tel 17-34-78 între orele 6-8 şi 20-23. (271614)

• Reparăm maşini de cusut Ta domiciliu cu Rarantie. Tel 17- 09-35. (271520)

s» Firm ă particulară, vţndem ciment 5650 lei, var 2800 lei. Str. H. Barbusse 63 (Iîngă Far­mec). Tel, 18-72-20. (293391) V .

9 Predau ore de germani Tel 1.1-70-37, după ora 18. - r (283104)

» Optică-cole mai mici pre­ţu ri din Clujl Str. Cotită 6 ,(iu spate la Sora) sau sfr. Memo­randum ului nr. ’ 1. (282377) .

0 Ofer pe credit soc. comer­ciale produse textile la preţ de producător. T el, 19-54-99 orele 8-12. (232845) ; v " y , / ;

® Vînd- xilnic pui, com. Boh- t ida. Tel -18-68-39 după ora 16, : (283079) v V; : . - '

® Bat la maşină lucrări d? diplom ă.; Tel li-04-i7. (271C27)

"• Şofer :• prsf&îtonist B,; C- E, cnut de lucru. Tel 15-68-06.- (297020) - ;

® Ofer gratuit formulare Dat» ..Bank.' Tel,. 13-05-18. (297039)

9 IJestaM rantul. Cinema Apol- lo, str.' Sindicatelor nr. 7 anga­jează: operatori calculator, os­pătari. ajutori; espătari, bucătar, ajutor . bucătar, muncitor neca-

- lificat la bucătărie. Rel. ritnic intre .orele 12-11 . (297031;'

• SC Seltron SRL angajeazâ traducător de limba germaî>5 pentru traduceri în direct de po satelit. Concursul va avea loe în data ’ d e ’ 22.06.94. Bel tel 16-22- 62. (297037) ' :

• An.'jajănJ vîiîzătoare la m-(- Kazin en fţros; Str. N, Torga nr, 10. (28:112*'! - v - ,

Închirieri• Dau ' in chirie locuinţă.- Td

19-57-15. (296218)• Dau Iii chirie pe terme»

lung apartam ent 2 camere mo­bilat, telefon. TV cablu, plata îr valută 'anticipat. Tel 11-12-89. (296979) ' -

• Dău în chirie apartament I camere fără telefon. Inf la td 14-97-88. (296990) : ,

• . Caut chirie garsoniera apartam ent.' spatiile privatizaţi. 11-22-04. (296222)’ V

• Caut chirie spaţiu privai- zare, birou, cabinet, depozit. II- 22-01. (290179)

•Ing inere căutăm pentru în­chiriat apartam ent 2 camets. plata în lei preferabil cartiif Mărăşti sau Gheorgheni. Tel II- 10-60. (296984) .

• Caut de închiriat aparta­ment de 2 camere. Tel 18-77-d (271497) v .' ..

■ • Dău în -chirie apartame»1 4 camere cart. Mărăşti. pe tef- men lung. Inf la tel 17-71-13.

.(283052) , V• Dau în chirie garsoniei

mobilată, 000 dolari/an. Rel sf- Mehedinţi nr. 50-52, Bl. 1)6, af 108. (283080)

• Caut de închiriat garson iei confort I mobilată ,cu telefoJ pe str. Horea. B-dul 22 Decffl}' brie str. Moţilor, str. MănăştiJ Calea Florcşti sau în centru, p* term en lung. Plata anticipat f 3 luni in lei. Tel 16-65-31. (282977)

• ,C aut de închiriat apari»; ir.ent conf. I. Plata în lei. 18-40-76. : (283022)

• Caut să,închiriez 2, 3 sau1 camere, cu telefon, in casă p f ticulară. Inf la iei 19-54-78 f tre ,o re le 8-20. (283015)

Gaut sâ închiriez -dubiţă J«'transport cu şofer pc o periojA1 mai IjJnr'ă. Tel 18-85-86 duP‘ ora . 18. (271623)

16 IUNIE, PAG. 11 ADEVARUj. DE CLUJ

V i n z q r r „ .

^ Cum p ă ră »

cUM p |R .V I H B * i C H I M i , a&ONIERÂ, APARTAMENT! CASÂ, TEREN; CONTRACT

19.57.15

I Vînd certificate^ de pro- iridate garantate. Tel 15-, g . (296350)7 Vînd copiator japonez de in»!, Garanţie şi service. j 19-6145. (297000)T Vindem candelabre Chi­uit i braţe şi ventilator. JI9-GM5. (297010)»Vînd apartam ent 2 că­

tre confort I, str. Tăşnâd : 13, bt. P lt ap. 1. (296385)i Vînd dozator Siemens, re excepţională, pret mi- n, Te) 18-84-76. (271580)( Vînd zaharină import ma.’ ambalată, p reţ 280030 fc Tei 16-62-96. (271332)I Vînd motocicletă Kawa-ii Emiuro KLR 600 cmc şi ivasaki GPZ SCO. Tel l i ­ft sau 11-95-13. (271560)t Vînd camion li'a W 50, % 80000 km, ■ 5700 DM111-44-96. (271503) :I Vînd ieftin calculatorII 386DX At 40 garanţie ani. Tel .10-56-31». (271436)I Vînd garsonieră în spa- e Gării pa str. Oaşului con-i I’ l a ' preţ" 1303 DM-, sat» ţi garsonieră confort I

tt in Mănăştur p re ţ ' 8000* sau lei negociabile. In t. Horea nr. 108 ap. 1.

HM) • . ; ' -- - - v ■' ■I De vînzare vilă nou strailă tip occidental pen* pretentiosi, paralel cu

l Tel i f - 81-63 sau 13-31- 1282987) ■ 'I Vînd'apartament cu trei «re, finisat, în cartierul joreseu Inf la te l’ 18-53- I?8:lt03) ■ , -' Vînd apartam ent 2 ca- «. cartier M ărăşti, u ltra- »t, etaj 3, lîngă Piaţa Mi. Inf la tel lt-05-19 ţ orele 18-Z3. (283110) ‘ . Vînd Dacia IIOO. Tel 11-i (283055) . — “VîntI VW Pasat 1600 1>i stare foarte bună - f *r cutie alte piese,1 DM. Tel 12-01-45. l»3) ; : :Vînd grădină loc dc că­

it mp Stejarului 4 car- Andrei Mure'şanu. Tel

i-37 orele 18-20. <271619)_ Cumpăr talon de llena-1 Tel_ 16-22-24. J271G20)_ Vind talon Mazda 323.

JM0-61. J297023) _ _ _ _ _1 Vind TV Philips nou, t®, video cameră Sharp,.13-98-36. (283120)______ _Vind «tise plug 2 bucăţi,

« RM2 tip Satu Mare,■ noi, pret negociabil.. Bartalus Edmund, comu­tata, nr. 78. (283125)

•Ind casă şi teren la 20* Cluj. Tel 15-39-85, orele ,(271592) 'find apartam ent 2 camere «heni. Tel 14-12-10.O)’Wd apartam ent 4 camere T Mărăşti. Tel 14-34-23 du-, j» 15. (271601)jpcipăr apartam ent 3 camc-

Gheorgheni Pata. Tel ■2. (271610) .

® Vînd pui Dalmaţian inf la tel 12-15-61, seara. (271611)

®. Vînd grădină în Feleac şi teren în Făget lîngă cabana nouâ (Grui).. Tel. 14-41-83. (271G12J

O Vînd sau schimb garsonieră fn str. Cojocnei Bl. Cl4 cu apar­tam ent1. în Zalău, Tel 13-81-32 în tre orele 10-21. (271610) ’

• Vind casă cu teren pe şo­sea în Floreşti. Tel 19-51-57 du­pă ora 18. (271457) - -

e Vînd apartam ent 3 camere confort ■ I e t * i ; cartier Zorilor str. Observator nr. 107, Inf la localul Pizza-Bar deasupra >Ja- gazinultii Caritas, orele 14-21. (271485)

' • Vînd apartam ent 2 camere,■ confort I cu. telefon, tv cablu, in Zorilor. Tel 11-85-67; 11-76-17- în tre orele 8-19 si 16-48-25 orele

.20-22. (271507): ' ..® Vînd apartam ent ' 3 ' camere

(110 mp) str. Republicii pentru pretenţioşi. Tel 13-11-08 între orele 8-15. (271561) 7 - 7 ;

• Vînd apartam ent 3 camere mobilat.- Tel 13-61-59 orele 17-

- 21. (271565) ,, ■' -T-■ :• Vînd convenabil teren I

get pădure. Tel 17-52-31 thip; ora 20. (283089)

• Vînd apartam ent 2 camc^.. Tel 11-67-70 după oi a 13. . (233075) .

• Vînd casă în satul Bucea nr. 7/Af-la şosea, 5 camere, gră­dină, anexe. Posibilitate de p r i - 1 vatizare. Tel; 16-22-45. (283086). • Vînd apartamenT*4* camere I confort r, telefon, Mărăşti. Tel17-51-43 ,(283087) ; 7 ■ ’ 7 7

• ■-Vînd apartam ent 2 camere, • cartierul Mănăştur. Jnf la te l'18-93-63 în tre orele 17-21. "

■(283109) : V"• Vînd autoutilitară F ia t 'F io - ;

: rino ,127 din 1933 (benzină) con­sum 5 1 pentru pretenţioşi. Preţ 6300 Dai negociabil şi Mercedes 200D 1973, Cobra 3800 DM nego­ciabil: Tel 14-90-67 după; ora II..

; (282S93) 7 .7 ' ■ ; ■7 ...''; , ■' Cum păr talon Dacia. Tel

18-93-21. (282999) ;; ■ ' '• Vînd urgent Dacie at’arin tă '

sau în piese. Tel 18-04-13. (283004) - - 7 : ' ■ .

• Vînd Dacia 1410 Break în garanţie 10600 lim iulie 93, gris metalizat jeh ţi aluminiu, rad ia-' cas, 5 viteze "etc. P reţ 5,5' mii. Tel 11-48-22 pm. (283099)

• Vind : vagă de fontă albă'1.50 m, v a n ă ' albastră degvade'1.50 m nouă; mobră stare foar­te bună. Tel- 13-98-48 sau 13-53- 48 orele 8-11 şi 17-22. (283105)

9 Vînd calculator PG 286 şi" im prim antă IBM A3. Tel 15-33- 21 (283091) ■ ;

• Vînd apartam ent 3. camere confort I M ănăştur. Tel 16-68-29. (271625) . "

® Vînd Dacia 500 Lăstun în stare bună' de funcţionare şi Îă2i goale de albine. Tel 17-10-17 { 13-14-52. (271622) -

® Vînd 4000 m p. teren str. V.; Chintâu şi injecţii ZINACEF. Tel 11-47-38. (297035)

• Vînd garsonieră str. Cojoc­nei nr. 23 ap. 27. (297028)

• Vînd Dacia 1300 str. Kă- săud nr. 10 bloc Y8' ap. 40 intre:8-21, (297017) •

• Vind Dacia 1100 bună. Tel11-42-81. (297018)

7 . • Vînd dubă F iat Ducato TD37.000 km 1993. Tel 14-95-13 şi

.14-75-78. (297019). ® Vînd F iat 242E 2 t 1981 în­

scris în circulaţie, Renault T ra­fic 1986 aciedentat Tel 13-65-16 orele 9-17. (297029)

© Vînd R enault 18. Tel 16-06- : 39. (297038)

• Vînd m aşină de cusut Ve- ronica.. Tel 14-73-92. (297014)

• Vînd cărucior landou plus sport şi un cărucior mic sport. Tel 17-64-11. (297016)

• Vînd apartam ent 2 camere parter. Str. Tulcea nr. 22, Bl.06, ap. 1, (283114)

• Vînd V W .Je tta TD, Merce­des 300 D . T eL 16-50-19. (283118)

• Cum păr Dacia 1310, 1410 sau Break sta re foarte bună. Ofer pînă la 2,7 milioane. .Gilâu, tel 402. (283122)

9 Vînd Renault 12 pentru pie­se schimb, preţ 500.000 - Iei. 'S tr, Nicolae lorga rir. 10. (283129) 7

® Vînd avantajos frigider: Zitl. Tel 19-80-C9. (283111) •

• Vînd maşină scris. Te) 18-09-91. (283123)' . :

® Vînd pisicuţe (ic rasă • bir- maneze-, netrre. 'Tel M -09-58. . (283127) 7 ■

Decese ta Comemorări

• S-au scurs 6 săptămîni de cînd -ne-a părăsit pentru totdeauna iubitul nostru soţ, tată, frate şi bunic PAVEL VASILE, Comemorarea ' - va avea loc-în data de 18 iunie orele 18 la Biserica înălţarea Domnului, str. Albini nr. 10. Odihnească-se în pace. Fa­milia îndurerată. (296908)

• Colectivul Clinicii ORL Cluj îşi - exprimă mîlinirea pentru trecerea în nefiinţă a

prof. dr. ALEXANDRU Dl!’(U şi transm ite ' condo- le~ <■ familiei îndurerate.Sz ''• *-> v ■

» Copasiune şi sincere condoleanţe domnului Oltea- nu Titus, director general al Prefecturii Judeţului Cluj la trecerea în nefiinţă ă soacrei sale. Aparatul Prefectilrii ju ­deţului Cluj. (236983) 7

,• • Dragâ 'T ili sîntem ală­turi dc voi. în marca durere produsă de pierderea incre­dibilă a soţului si tatălui vos­

tru drag OVIDIU LUJEÎRDEAN. Dumnezeu . să-l odihnească în pace. Zoe, Sil­via, Antonia cu familiile^ . (296933)

' • Se împlinesc 2 ăiii de Ja dureroasa despărţire de dra­ga noastră 'soţie, mamă, soa- , ,c ră şi bunică TAMAŞ VERONICA. Căldura şi bu­nătatea ta vor rămîne mereu în-., sufletele, noastre. Dormi î n : pace! Familiar (296897)

• Azi,. 16 iunie se ■ împli­nesc 2 ani de la deeasul Prof. MIRCEA STAMATE. La­crimi,. flori, himînări pe mor- mînt. Mania. (271313)

• Un ultim omagiu bunu­lui meu prieten care a fost

Maior (r) NICOLAE VOl.NESCU, ofiţer în servi­ciul medical. Fie-i ţărîna uşnară. Nicu Ciurdaru şi fa­milia. (271598)

9 Sincere condoleanţe fa­miliei greu încercate la m oartea fulgerătoare a celui

cave’ a fost M r.trx) VOINESCU VALERIU-

NICOLAE. Colegii din UM 01607. (271602) - . ■ ■

.9 Conducerea, cadrele di­dactice şi personalul tehnic a l facu ltăţii de Zootehnie este alături de colega, şef de lucrări, Augusta Lujerdean în aceste clipe grele. T ran s­mitem . sincere condoleanţe familiei îndoliate. (283093)

• Sînteriv alături de şeful nostru, Gafnş Vasile, în m a­rea durere pricinuită de tre ­cerea în nefiinţă a mamei sale dragi.- Transmitem sin­cere condoleanţe familiei în­doliate. Colectivul Magazinu­lu i A limentara „Central". (283094) ■ ._______ _

• Sincerc condoleanţe şl întreaga cornpasiuno fam. Galoş Vasile, Ja pierderea mamei dragi. Consiliul dc A dm inistraţie SC „Flora”. (283100)

• 'Sîntem alături de fam. Galo; in mare» durere pri­cinuită de pierderea m am ei dragi. Colegii de Ia SC «Fio- ra“ SA. (283(01) 7

• S-au scurs 2 ani de la­crimi şi durere de cînd a plecat pe drumul fără întoar­cere scumpul nostru soţ, ta­tă, socru şi bunic BACIU GLIGOR, din A pahida. în veci nemîngiîotă, familia. (282996)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă în daia cîe 14 iunie, a scumpei şi adoratei noastre mamă, soacră şi bunică TAMAŞ ANA, din com. Ilor- şa, la vîrstă de 91 ani. Nu te vom uita niciodată pentru tot ce ai făcut pentru noi; inormîniul îţi va ' fl acoperit cu flori şi lacrim ile noastre. Fiică Vica, ginerele Octavian şi m.potii Simona, Dan şi Ionuţ. (28309!')

• Zdrohit de durere anunţ încetarea din viaţă a - scum­

pei mele isoţii TURC . RAVECA. Iţi voi păstra me­reu în suflet c h ip u l-cald şl luminos. înm orm întarea va avea loc sîm bâtă^ 18 iunie, orele 12, în satul ‘Giitla, jud. Cluj. Vila.' (283106) 7

• Cu durere în suflet anun­ţăm; încetarea din viaţă, du­pă o grea suferinţă, a celei m ar iubite m am ă, soacră şi bunică TURC RAVECA. Te vom purta veşnic în suflet, aşa cum ai fast,, blîndă şi bună. Familia. (283107)

A Sincere condoleanţe fa­miliei Marchiş pentru pier-, derea fiului lor. . Colegii de serviciu. (283081) •

• Cu :v suflete zdrobite de durere anunţăm 7 încetarea din viaţă a iubitei noastre mama 'şi soacră TAMAŞ ANA, din Borşa. A .plecat sprijinul nostru «lin casă, a plecat cea care .din .zori şi pînă-n noapte ne-a purtat ide grijă Pustie va fi de acum curtea casei ş-Tcasa noastră; nimeni nu ne va mai aştepta în pragul casei. Odihnească- se în : pace.- sufletul ei bun! înm orm întarea are loc azi 16 iunie ora I I în comuna lîofşa. F iul Tămaş Ion şi nora Ilea­na. (283095) '

â Cu adîncă dureire în su­flet ne despărţim de iubita noastră mamă,' bunică, soa­cră, cea c a re -a fost TAMAŞ ANA ,din Borşa. Sufletul el bun şi; hlînd şi, truda ei în cei 91 ani vor rămîne veşnicvii în inimile noastre. Odlh- nească-sc în pace! Fiica Mă- rioara, nepoţii Cipriajt şi Alin, ginerele- Gavriliţâ.(283096) 7 . v ■■■

O M are mi-a fost durerea primind -%-estea, peste m ări şi oceane, a plecării dumitale, măicuţă scumpă. din. sînul familiei noastre. Tu a» fost sprijinul nostru moral şt m a­terial, a celor 8 copil pe toa­te cărările vieţii noastre. Ne despărţim c u . durere fn su­flet -de scumpa noastră ma­mă, soacră şi bunică TAMAŞ ANA, din Horşa. Odihnească- se în pace. Fiul Tămaş Ale­xandru, nora Emilia şl nepo­ţii' Ramona şi Săndcl. •((283097) . '- .

• Ne adresăm tuturor ce­lor care ne-au fost alături în cele mai grele momente ale vieţii, transniiţîndu-le since­rele noastre mulţumiri, acum, cînd Inima celui care ne-a fost sprijin .îndemn şl exem­plu, prof. dr, Aîcxcsmlru Wu- tu, a încetat să bală. Fam. dr. Doina Duţu. (283082)

© -M ulţum im tuturor acelo­ra care au . îm părtăşit pro­funda noastră durere prici­nuită de moartea iubitului

nostru soţ şi- ta tă OPRIŞ IOAN Ia 9 iunie 1994, în Al­ba Iulia. Fam ilia -îndoliată. (283102)

O Cu durere în suflet anun­ţăm încetarea d in- - viaţă a scumpei şl dragei noastre

mame. şi soacre, GALOŞ VIORICA (VIOIUŢA). în - m orm întarea va avea 10c joi,16 itmie, orele 12.TO în satul Gălăşcni, Sălaj. Fie-1 'tă rân o uşoară. Fam ilia Vasile şi..Vio­rica Galoş. (9589)

• A trecut în nefiinţă, iu ­bita şi scum pa noastră m a­

mă şi soacră, GALO? VIORICA. D um nezeu; s-o ier­te şi s-o Gdlhrieaseâ, îndu­reraţi şi cu m are tristeţe, fa­milia lletnus. ş> Rădica Ga­loş. (9538/A)

• Dumnezeu să-i odihneas­că sufletul cald şi genera» celei ce a fost cea m ai fcunft

şi dragă bunică, GALOŞ VIORICA. Cu a d â n r i dure­re, Monica şi Sebastia» Şte­fan eseu. (95S9/B)

• Scumpul nostm fio , d e numai şapte săptăm îni

SE11ASTIAN - MARCII1Ş, a plecat d intre noi fâsîndu-ne îndureraţi. M ama şi ta ta nu-1 vor uita niciodată; Fie-ţi ţă ­rîna uşoară câ ţi v ia ţa {»-a , fost grea» înmormn»tavea vă avea- loc azi 16 Jun ic , erele14 în Cimitirul Manăştor» ca -’ pela veche. . Familia îndure­

r a tă . (297021)

« Te am aşteptat cu drag scumpul nostru nepoţel

SEBASTIAN, d a r ne-ai pără- | sit şi nu te vom u ita nici­odată Bunicii loan Şl M aria I ş i . unchiul Ovidiu. (297025)

• Vei fi veşnic în -sn fle to l meu, nepoţelul m ea

SEBASTIAN. Bunica A na nu te va uita. (237026}

• Ai plecat lăsîiHÎ or» loc gol în sufletele noastre,

SEBASTIAN. N» te vom nita. Dorel, Gabriela şl Dorin, (297027) ■

• A nunţăm pe cel care an Cunoscut-o câ MAR1KA :

CORNELIA a plecat pe ^dru­mul veşniciei. ;■ înmorm în ta­rea va avea loc te Cim itirul Central vineri' 17 ' ioskr cts14, Iiiimnezea s-o odihnească! (297033) :■ : ; -

• Cu adîncă durere anun­ţăm încetare» din viaţă a scumpului nostru soţ şl bu­nic ing. GAfi IOAN, 72 ani pensionar de Ia 1FET. In- m orm întarca v a avea loc ţn data de 17 iunie e ra 13 d in Cimitirul Central. Familia, (297040) - -

• M embrii Catedrei de Ma­tematică a Universităţi» Teh­nice C Iuj-N ap'ca sîn t alături de colegul lor conf. dr. loan Indolean fn durerea pricinui­tă de dispariţia ta tălu i drag. Catedra de matematică, (297030)

- • Cu lacrim i şi durere în suflet anunţăm dispariţia so­ţului şl fiului nostru. • mr. (R) VOINESCU NICOLAE. înm orm întarea va- avea Ioc vineri, 17 iunie, ora 13, la Capela II M ănăştur. Soţia Maria şl m am a Bcrta. (283113)

• D ispariţia fulgerătoare din viată a bunului ţ i apro­piatului n -stru prieten şl ve­

cin, mr. VOINESCU NlCOl.AB. ne-a afectat pro­fund. Nu te vom uita nici­odată Familia Rădolu. (283115)

ADEVARUL O i CLUJ JOI, 16 . IUNIE, PAG

de partidă bolivienii au ra.al •şi ei' o imensă ocazie prin El-; cherry — „el diablo" — (rein­tra t în echipă după şase luni; de absenţă). - :! Canada — Spania 7 ;.- 0—2.1 Fotbaliştii frunzei ,'de -arţari parteneri ' ai numeroase fina­liste, la capătul unui adevărat tu r de forţă prin cele 5 par­tide susţinute în 12 zile, alt ce­dat în faţa .spaniolilor la două' goluri diferenţă, înscrise -" de Salinas (min. 10) şi" Juancte (min. 84). . , : : ” ;7 .® Italia — ' Costa Rica 1-0. Se pare că Squadra' - azzurra a început să ' aplice „politica pa­şilor m ărunţi" " (utilizată în; 1982; îh Spania ^respectiv în alte începuturi ale turneelor fi­nale (şi "în; parţidele-tcst dina-..

Valencia (min. 55, "din penalty)..9 Coreea do Sud — Hon­

duras 3-0. Ultima verificare, a fo tbaliştilor. sud-coreeni. Suc­ces clar prin golurile înscrise de7 Jong Woon- (min. .7), Suri Kong’ Hwang (min. 14) şi. Kim Joo Sung (min. 76). Un test dă­tător de speranţe. - '

Q Bulgaria — .Tccos Gua- dalajara 1-1. Motive de îngri­jorare pentru fotbaliştii ; din sudul Dunării. ; 7*"'.• Alte cîteva scurte veşti. P ri­mă, cam neplăcută pentru-B erti Vogtş, . antrenorul - Germaniei, şiru l. de. , . accidcntări. Dupâ-' ■accidentările • lui Bassler şi- Strunz, deveniţi indisponibili pentru primul meci de mîine- cu Bolivia, la u ltim u l: antrenament S-ăii .accidentat Ri'edle şi Voller,

; Mîine, vineri 17, iunie, în turneul final al celei 15-a e d i ţ i i a ■-Campionatului Mondial de -Fotbal." Multe din­tre cele 24 de participante lă turneul- final 'au susţinut îri Zilele* din- urmă ■ 1 ultim ele. ■ „re­petiţii •-generalfe",' cu p ro ta g o n is­

t e din categoria .necalificate. sau cu echipe de club. Să recapitu­lăm, . pe scurt, astfel de „repe­tiţii generale1*. • 7 •; ' 0 Mexic Irlanda de Nord j3;0. Partidă - disputată la Mia- m i.." Replica' dată de 'riord-ir-

’landezi ' fotbaliştilor azteci 7 3 fost una slabă, de '-eketosio?- nişti la turneul final. 7 - • 7 '# Elveţia — Bolivia 0-0. In-, tlinirea a avut loc la - Montreal (Canada); O „remiză" la capă­tul unui joc în care partenerii tricolorilor, îri Grupa A au ra- ta t (de-ar fa c e -o ş i’ cu noi, la -Detroil) două m a r i ' ocazii prin

acest ultim ; rezultat, la limită, p rin golul reifşit de Signori (min. 64), spre insatisfacţia şi'

start nem ulţum irea lu i Arrigo Şa- ‘de-a cchi. V ă . continua această „po­

litică" '"şi d e ' vineri' începînd? ;# Nigeria — Gsorgia 5-1

Victorie netă a nigerienilor’. .iii ;fa{â J unei ■ •echipe măi m ult de- :cîţ m bdestă .; Golurile nigerieni-

să-şi reia lo cu l: în partida 'inau­gurală- . ■'

ln . ciua rezultatelor modeste :obţinute de Squadra Azzura iii ultimele teste,- Antonio Mata-; rrese, preşedintele'. Federaţiei 'Italiene de Fotbal, este foarte optinttst în ce priveşte şansele 'compatrioţilor^ săi de-a' ajunge

lor a i r . fo s t : m arcate de Yekirvi. >}!V celei-do-a 15-a/(miri. l î ' ş i ' 43), Siasia (min. '58 ;pupa Matarrese, finala va 11şi 60)' şi Adepoju (min7 70). (Ba I a Brazilia.mai .mult, lkpeba (min. "75) ' f ; „Pentru . not va fi, ; extrem

; ra ta t • u n ' penalty. ’ - Gco'rgiehti greu sa. obţinem _o perfor-r ideschiseseră' "scorul la începu- tfîanţă > răsunătoare. Celelalte e- tu l partidei prin KâzUJ; ' - [chipe participante la turneul fi-

■ « Brazilia - El S a h -a d o r - i i K0. Galop de s ă n ă ^ M W g . / - ^ d e d S

Romario min 9) PBebeto . ’f e ,15), Zihno (min.

• .. i 'î.*" --L*S! „ _ — H 162).ţ Columbia — F,C Palmei-1

r a s : 3-0." Un' succes cu scor de : forfait ăl columbienilor înT. faţa campioanei Braziliei. Au„ puric- ta t Rincon (min. 15 şi 85) şi

cat în ocH iiadversarilor" . — această 7 declaraţie - a . sîrbului Milutino viei c u . 48 ore înaintea înccperiP turneului final.

Romeo V., CÎHŢANKnup şi Chapuisat; in final ' (de la trimisul nostru special • la World CUP '9 1 SUA, Aronel Pruncu)

îşi înfăşoară pe degetul; inelar ciţe-un m etru de spaghetti şi îl învirt pînă la comanda, „ho!" rQS-

• • '.f c v tu v i i iM i iv i -• v k iw w iw i » tită î n 7 dinlect riapbletan.. '■ . - * ; ■ . F o tbaliştii' A rab ie i' Saudite, tot dim ineaţa^ fac

- Noi, ziariştii români, beheficiem, în continuare,, exerciţii de încălzire,, ridicînd cu rîvnă. mici de o simpatie la cote extraordinare; . p e s t e t o t ' "sonde petrolifere,' d in ’ aur] ,pe care apoi le .a ru n - sîntem întîm pinaţi cu ’ zimbete," pe: care le îriţele- '' ; c ă 7 peste.' garckil ; cantonamentului, pentru a ln-_ _ * iţx 1 j_« x i _ li; 1 _ - . I* » « «gem .fără, traducător; la zîmbete riu rie , întrece nimerii,' bătuţi (amical) pe spate şi iii se spune: . „A, Romania, ’ very. fine ,, game întrajutorare,- nix comunism^ frum os 'cap ita la Budăpest". Acest lu-; cru rie-a permis - să pătrundem îri7 toate '. locurile'

depărta ghinionul (antrenamentul lor m atinal este ccl ~ niai privit, • de către japonezi mai ales).

Fotbaliştii’ argentinieni, foarte religioşi se în­chină î a fiecare, z i . la -u n altar, .conţinînd un poster cu Madonna, ţinînd în braţe pruncul Mâ~

tabu, sper că s-a receptionat iforefct, nu cu tabu’, • îcadona; fotbaliştii bulgari, la răsăritul soăreşi astfel, am aflat uneie am ănunte absolut pi- lui, "se strîng în cerc şi cap în cap, tac timp detoreşti. " . i ' - £n' " , . 5 minute în limbă rusă-.- ’De pildă, jucătorii nigerieni, în fiecare dimi-' ' îri ccea ce? priveşte tabăra noastră, jucătorilorneaţă, îşi îm b racă 'jambierele pe' mîini şi fac li . se citeşte în fiecare dimineaţa, ultima , steno-aşa v r e o -patru tururi de ;teren, strigînd cu v o - • gramă a şedinţelor din parlam ent,' pentru bunaioşie: ■ „Umburumbă cu tulum ba, şangu zbanga lor veselirc; sînt, de departe. cei^mai.'.Voioşi; fot-rongonol, gooool!"; componenţii squadrei azzura balişti; prezenţi aici, după 'această lectură.; 7 . ;

MENIURIDin păcate, misiunea m ea în SUA se apropie

de "sfîrşit, e u . am fost trimis aici special ca să relatez aspecte’ extrafotbalistice, pentru Cupa propriu-zisă sînt alţi ziarişti acreditaţi, unii cu nevestele. Cu nevestele lor .Ce servesc jucătorii? Toţi au venit cu bucătarii lor, mai puţin ame­ricanii, care se aflau deja aici; mîncarea este foarte .importantă, dar nu înseamnă că , fiecare bagă la jgheab c a ' sportu’.' Ce mănîncă nigerienii? Masa de seară_ o ser­vesc pe în tuneric ,. aşa că n u -se vede nimic. A fost aplanat un început de conflict, cind bucă­tarul • nigerian a pătruns în grădina zoologică pentru a completa meniul cu o broască ţes­toasă. Necazul a fost că respectiva broască ţestoasă era sitemul Central de alarm ă şi a în­ceput şă-i ţiuie carapacea. •, Germanii: mănîncă în. pâziţie- de drepţi, la co- tnandă duc hrana la gură şi o mestecă metodic,

cît ai z ice :; „Unsuchmechtermitsosorgcn", adică papă totul, băieţaş,, că eşti centru-nairitaş". '

Arabii saudiţi: îşi comandă mîncarea de la Novosibirsk. fiindcă le p lac . la nebunie somonii şi nisetrii. . ,

Italienii: spaghetti milanezi, bolognese, cu sos de roşii zăpăcite şi între felurile de mîncare a- celeaşi) cîntă cu gura şi mandolina „O caîcio

. mio!“. .Băieţii noştri: Ca la mama acasă, plus stră­

moşeasca noastră băutură Coca-Cola.. Medicii au stabilit că nimic nu stim pără-m ai birie o mămă- liguţă cu brinză decît o Cola. Şi- după aia „Or­bit", s ă -n u le crească PH-ul.

. Elveţienii: Şi-au adus cu ei vaca Milka, pre­gătită special pentru acest eveniment; prin mul-' gere dă direct ciocolată cu alune. In rcst,_ ne-ar mînca pe n o i. . .^închei aici, se apropii ora H 1 Sper, din toată inima să- nu vă mîncaţi nervii, hai că dracu' nu e chiar n e g r u . - , e un sfînt deghizat. Ţineţi pumnii strînşi, aşa veţi fuma mai puţin. Pe mîine, adică pe azi!

Sondaj -'''internaţional - (iallusP e ' segmente de ţări participante la turneul fina! al WCi

CUP a fost, efectuat un sondaj de opinie în privinţa şanselor ^ 24 de echipe-aflate în ,suprem a întrecere fotbaliştică a lum ii ca^ declanşează- mîine şi va reţine atenţia întregului mapamond de o lună. Segmentul românesc (au fost intervievate 1178 de» soane începînd cu virsta de 1‘5 ani), s-a soldat cu următoarele», cente, în funcţie de răspunsurile la întrebările puse.

9 Referitor la care sint cele patru echipe care vor a jun j; semifinale - ierarhia . procentelor ' este următoarea: Italia (71,1 şută), ■;Germania (67,2), .'Brazilia; (54,2), Argentina ,(37,3 ), Roj^' (35,9),; Olanda (20,5 ), Spania (15,1),- SUA- (14,5), " Rusia (7,6 ), t ’(6.1), Suedia ; (5,0), Camerun (4,4), Elveţia (3,7), Columbia (3,|. ş.a.in.d, Altele au în trun it 2,3 procente iar .9,6 la sută dintrtţ biecţi au răspuns nu ş tiu .: 7- ’ : . , • .,-, © -întrebarea care echipă va cîştiga titlu l de campioană ţ. dială a dat; urm ătoarea ierarhie: Italia (25,8), Germania (23,5),ţ- Zilia7 :(17,2), România (7,2), Argentina (5,9), SUA (3,7), Olandafi Spania (1,5),-alţe . (1,7), nu ş tiu , (11,0).» '".""7

© întrebarea cîtr de depafte va ajunge echipa României ici; neu l-finăl a-âvu ţ; ca su p o rt: urm ătoarele "'alternative': v â ^ campionatul (7,2); va pierde firtala (6,6); va p ie ţdetîn se m ^ (25,2); se va clasă între primele 16 cchipe (37,8); se va c lasa iţ ultimele 16 echipe (13,6); nu ştiu (10,0). ''- £ întrebarea intenţionaţi să vă uitaţi la meciurila campi«î lu i mondial ce vor fi transm ise: pe micul ecran a dat următor procente: la cit mai multe meciuri- posibil (47,2); .numai la fot finale (8,8);' numai la meciurile României (16,1); nu n;ă voii;(12.1); nu Ştiu (15,8). : • . : - ,

;; Fotbal ^ tenis; SUB; SEMNUL ECHILIBRULUIîn organizarea "Asociaţiei- sportive Dacia — Carbochim, Cl.

a fost gazda etapei a V-a i n ' campionatul • naţional de fotbal-tfO etapă care a stat sub semnul echilibrului Dar care a corii,

,forma bună ă clujenilor:' CHIP ELECTRONICS:CLUJ: loc ii p roba: de triplu prin Florin Purice — Daniel Săsărrnan — 1

’Dorel (2-0 în final cu Vest Petrom Peciea Arad); locul I I în jr de. dublu, prin Purice — Săsărman ; (0-2 în finala cu CIBCOE cureşti) şi locul III la sim plu,-Florin Purice.; Clasamentele, t cinci .etape: în /probă de simplu, Chip Electronics. C luj' ocişi cui II' cu 51 de' puncte; Carbochim Cluj locul 12 cu 16 ji Cabriolet Turda — locul 16 cu 9 puncte; în proba de dublu:2 ' — .Chip Electronics cu 60 de puncte; Carbochim Cluj — 1:: cu 26 de piincto;7Cabriolet Turda — locul 16 cu 10 piintti; proba de triplu: Cmp Electronics — locul 3 (61 de -puncte);! bocliim — locul 11 (18 puncte) iar pe locul 16 — C abriolet Ic (10 puncte). Clasamentul cum ulat după cinci etape: 1. V est îşfc Pecica — Arad — 190 puncte, 2. CIIIP ELECTRONICS Clffl 175 de puricţe;-3. CIBCO Bucureşti ■ 161. de puncte (iatâ un® considerabil pentru clu jeni). . . 10. Carbochim Cluj 60, d e 'p i t •16. Cabriolet ^urda ,-r- 29 de puncte7 A lte aspecte: fiind in ,p is* la Cluj, fptbal-tenişul s-a bucurat de o audienţă destiil d«: de "public; a lipsit .TV-ul local, deşi s-an făcut invitaţii, n e * în să ; a fost- prezent şi antrenorul naţionalei R om âniei,. '" prof. Toma D um itru.: în încheiere sponsorii: turneului 7 Chip* Electronics, -Vest Conex, Radio Uniplus,-AS SRL, • SJsff Silagyi, Medy, SC - Turism Transilvania, D1CTRÂNS, ^R off Ionas Trans, Cuptorul de Aur — Gherla,- Anticariat D appon 1; soft, Studio, Cabriolet Turda. ■'

- . ' • - D em . ş

ŞCOLAIiFXE Pe o căldura sufocantă, la

Bucureşti s-au desfăşurat, - de curînd, finalele campionatelor naţionale şcolare de atletism ' şi concursul de prim ăvara al ju ­niorilor. Clujenii au avut o evoluţie • buriă, remareîndu-se, îri primul rînd, Dan Monea (21,94 pe 200. m plat, respectiv 48,31 l a . 400 m . plat, timpi rea­lizaţi pe o căldură de peste' 35 de grade). Tot căldura s-a o- pus şi î n ; realizarea de către elevul Sergiu Dascăl a unui timp sub 30 minute pe 10.000 metri, probă pe care a cîşti- gat-o. A cucerit titlul de eam-

I)E ATLETISMpioană şcolară. M e lin d a ®

; (eleva soţilor M ăcelaru) H m garduri fete, p ro b ă caş

ju n io a re a revenit Adinei vradi. De adăugat c ă Mf- Marton a cucerit bronzul lungim e cu 6,03 m e tr i . B au cucerit ., Adrian Tă.1®1 400 nv plat) şi. C sab a ® (la disc), primul l a

.aî doilea la juniori. Loc» ducătoare de puncte (5-6) ocupat Ana Rotaru (trip ’ Cristina Bonda (400 ni duri), Gheorghe Jaicobhaş Cosmin Mşcan (la -prăjinţ

;___ ' ___________ _Judo:

CUPA VERIICei mai mici judoka din ju ­

deţul nostru s-au reunit în Sala CSM pentru, a participa la în­trecerile pe echipe,, dotate cu „Cupa Verii". După meciuri atractive, ce au dem onstrat că schimbul de mîine al purtăto­rilor chimonoului alb este a-, sigurat cu certe valori, s-au în ­

registrat următoarele ief; copji I — locul I C S S I»' bilii Huedin, locul II .GSij, locul III — AS D acia G chim. La copii II, echipei*

1 clasat în urm ătoarea cf CSS Viitorul Cluj, CSS l cibilii Huedin, CSM Cluj petiţia a fost sponsoriza^ SC FELEACUL SA.

( - r'

Autorizata prin S.C. nr.i28/i99i, judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului Judeţului Cluj, sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1 S91

'COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIECfiLIAN (redactor şeO; DAN

RHBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie): NICOLAE

s ^ n q e o r z a n ;RADU VIDA.

»^KDACJIA: ciuj-Napoca, str. Napoca nr. 16* t e le f o a n e ; 1 l .w redactor şeO; 11,7.5.07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redac!'f

1 .74.18 şl 11.74.90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şi contabil z aiului); Telex: 31444. Fax: 19.28.28. Mica publicitate

se primeşte zilnic între orele 8-16» str. Napoca nr.16 (la pj rter). Sîmbătă sl duminica închis. Informaţii, reclame

ş) publicitate la telefon 11,73.04. Corectura: 14,78.22